Modulul 30: OBSTETRICĂ ,

GINECOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

Anul III
• Obstetrica (din latină obstetrix, -icis =
moașă, de la ob = în fața + stare = a sta)
este o ramură a medicinei care se ocupă
cu studiul și asistența medicală
specializată a femeii pe perioada sarcinii,
nașterii și lăuziei (perioada de 6
săptămâni după naștere). Specialistul în
obstetrică este numit obstetrician
• În România, obstetrica face parte din
specialitatea obstetrică-ginecolog

• Ilustrație din anul 1513 care prezintă o

femeie ce naște pe un scaun special
conceput în acest sens
Organele genitale interne feminine
OBSTETRICĂ , ȘI NURSING SPECIFIC

• Fecundaţia este procesul de contopire a celulei sexuale masculine cu cea feminina în

urma căruia rezultă oul sau zigotul. Are loc în treimea externă a trompei de unde
migrează, în mod normal, către cavitatea uterină.
• Migraţia reprezintă deplasarea zigotului către cavitatea uterină datorită curentului
produs de cilii vibratili ai mucoasei tubare şi a contracţiilor peristaltice ale trompei.
Ajunge în uter după 8-12 zile unde rămâne un timp liber, apoi se fixează.
OBSTETRICĂ , ȘI NURSING SPECIFIC

• Nidaţia sau ovoimplantaţia constă în fixarea oului în

cavitate, de obicei în zona fundului uterin şi are loc în mai
multe faze: faza pregătitoare, implantaţia, placentaţia.
• Sarcina - dezvoltarea produsului de concepţie şi starea
fiziologică în care se găseşte femeia din momentul
fecundării şi până în momentul expulziei. Perioada de
sarcină are o durată de 270-280 zile.
OBSTETRICĂ , ȘI NURSING SPECIFIC

• Naşterea reprezintă totalitatea fenomenelor active şi pasive care duc la

expulzia pe căi naturale a produsului de concepţie ajuns la limita viabilităţii.
Atunci când naşterea are loc pe căi naturale, fără nici o intervenţie, este
vorba de naştere eutocică, iar când apar complicaţii naşterea este
patologică sau distocică.
• Naşterea produsă la sfârşitul celor 270-280 zile (39 - 40 săptămâni) este la
term iar între 28-37 săptămâni este prematură.
• Depăşirea termenului de 42 săptămâni este considerată sarcină prelungită
sau suprapurtată.
OBSTETRICĂ , ȘI NURSING SPECIFIC

• Travaliul reprezintă totalitatea fenomenelor care contribuie la

eliminarea produsului de concepţie.
• Falsul travaliu este caracterizat de apariţia unor contracţii
uterine dureroase (CUD), neregulate, de scurtă durată, fără
modificări la nivelul colului.
• Adevăratul travaliu este caracterizat prin contracţii
involuntare, dureroase; intermitente, ritmice, cu frecvenţă,
durată şi intensitate progresiv crescândă.
 MODIFICĂRILE MORFO-FUNCŢIONALE ALE ORGANISMULUI

• ÎN TIMPUL SARCINII
• MODIFICĂRI GENERALE

• Eveniment fiziologic deosebit în viaţa femeii, sarcina reprezintă o împlinire a menirii acesteia,
aceea de a procrea. Se însoţeşte, însă, de o serie de modificări determinând necesitatea
adaptării la noua situaţie, impusă de dezvoltarea fătului. Pentru ca sarcina să se dezvolte
normal, să se nască un copil sănătos este neceesară o bună colaborare între gravidă şi
asistenta medicală, comunicarea făcându-se în ambele sensuri: prima să furnizeze permanent
informaţii despre starea sa şi să-şi formeze anumite comportamente, a doua să ştie să
selecteze informaţiile, să desprindă problemele, pe care să le rezolve împreună cu femeia şi, la
nevoie, cu medicul.
• Explicaţiile şi sfaturile nu vor putea fi recepţionate de viitoarea mamă decât dacă asistenta va
şti să se facă înţeleasă, va dovedi o bună pregătire, va găsi răspuns la toate întrebările, va şti să
MODIFICĂRILE MORFO-FUNCŢIONALE ALE ORGANISMULUI
 MODIFICĂRILE MORFO-FUNCŢIONALE ALE ORGANISMULUI

• Sistemul nervos
• sarcina creează în organism o nouă stare
de echilibru, care are la bază stimulii
plecaţi de la uter la ou;
• se consideră că în primul trimestru ar
exista o diminuare a activităţii cortexului
şi o creştere a excitabilităţii subcortexului;
• - creşte tonusul vagal, ceea ce
explică apariţia greţurilor, vărsăturilor,
salivaţiei; tot de origine vegetativă este
pervertirea gustului şi mirosului;
• pot apărea o serie de tulburări psihice,
fatigabilitate, în funcţie de tipul de sistem
nervos al gravidei;
• anxietatea, tulburarea somnului
reprezintă manifestări destul de
frecvente.
 MODIFICĂRILE MORFO-FUNCŢIONALE ALE ORGANISMULUI
• Sistemul endocrin
• acţionează în strânsă interdependenţă cu sistemul nervos;
• hipertrofia unor glande (adenohipofiza, corticosuprarenala şi
tiroida) determină creşterea cantităţii de hormoni;
• creşte secreţia de glucocorticoizi şi mineralocorticoizi; -tiroida
este hiperactivă, creşte metabolismul bazal- (necesarul zilnic
de energie al unui organism-calorii);
• paratiroidele trebuie să facă faţă metabolismului crescut;
• prolactina atinge un nivel maxim chiar înainte de naştere şi
inhibă gonadotropii;
• corpul galben de sarcină înlocuieşte corpul galben menstrual,
este sursa principală a secreţiei de foliculină şi progesteron în
primele trei luni de sarcină, apoi funcţia este preluată de
placentă, care secretă, pe lângă cei doi hormoni şi
somatotropină.
• Corpul galben– Glandă endocrină care ia naștere din foliculul
matur după eliminarea ovulului, se dezvoltă în ovar și secretă
progesteron. În funcție de soarta ovulului (dacă a fost fecundat
sau nu) el se poate dezvolta și forma corpul galben de sarcină
sau poate involua cu decolorare și dispariție în câteva
săptămâni.
• Metabolismul
• - creşte în sarcină datorită hiperfuncţiei tiroidiene,
intensificării activităţii cordului şi aparatului respirator;
• temperatura corpului creşte uşor până în luna a treia de
sarcină:
• creşte lipemia (1.000-1.200 mg), care, asociată cu
hipercoagu-labilitatea, explică riscurile flebitelor în
sarcină;
• gravida are nevoie de mai multe proteine (1,5 g/kg
corp), scăde­rea având influenţe negative asupra fătului;
• se produce imbibiţie gravidică prin retenţie de apă
datorită estrogenilor şi hormonilor
corticosuprarenalieni;
• se modifică metabolismul fosfo-calcic; la termen o
gravidă cedează în medie 30 mg calciu pe zi fătului, în
special în săptămânile 30-40;
• cantitatea de calciu scade uşor, putând apărea carii
dentare, fracturi.
 MODIFICĂRILE MORFO-FUNCŢIONALE ALE ORGANISMULUI

• Tegumentele
• pielea este lucioasă, catifelată;
• glandele sebacee şi sudoripare
sunt mai active, gravida transpiră
abundent;
• la 50-75% din gravide apare
hiperpigmentaţia pe faţă (masca
sau cloasma gravidică), mai ales pe
frunte, buza superioară, nas şi
pomeţii obrajilor;
MODIFICĂRILE MORFO-FUNCŢIONALE ALE ORGANISMULUI

• vergeturile abdominale, de culoare roz la primipare şi sidefii la

multipare, apar mai ales în luna a şasea, a şaptea şi sunt urmare, pe
de o parte a creşterii în volum a uterului şi pe de altă parte a
creşterii activităţii adrenocorticoizilor - pigmentarea liniei albe
abdominale, areola mamară şi mameloanelor.
 MODIFICĂRILE MORFO-FUNCŢIONALE ALE ORGANISMULUI

• Sistemul osteoarticular
• suferă modificări prin decalcifiere;
• relaxarea articulaţiei bazinului şi chiar a
articulaţiilor intervertebrale (mai ales
lombare),
• laxitatea ligamentară- slabire,
antrenează dureri la nivelul coloanei
vertebrale;
• datorită imbibiţiei gravidice şi prin
intervenţia hormonilor steroizi
placentari, a relaxinei, se produce
relaxarea simfizei pubiene; gravida
poate acuza durere;
• modificarea mersului şi posturii este
determinată de creşterea în greutate,
de schimbarea centrului de greutate,
urmată de accentu­area curburii
lombosacrate.
• Aparatul respirator
• în ultimele luni de sarcină uterul gravid limitează
mişcarea diafragmului, împingându-l în sus cu
aproximativ 4 cm; apare o hiperventilaţie constantă, ca
urmare a nevoilor crescute de oxigen;
• scade concentraţia de C02 din sângele matern şi se
uşurează trecerea acestuia de la făt prin placentă;
• în sarcina gemelară, în hidramnios numărul respiraţiilor
creşte mai mult.
 MODIFICĂRILE MORFO-FUNCŢIONALE ALE ORGANISMULUI

• Aparatul cardio- vascular

• _ suferă cele mai importante modificări anatomice, funcţionale şi
hemodinamice;
• _ inima face eforturi mari datorită creşterii volumului circulant şi
• creşterii necesităţilor organismului legate de evoluţia sarcinii; la sfârşitul sarcinii
cantitatea de sânge creşte cu 1.230 ml; inima făcând un efort considerabil
pentru a împinge sângele şi în circulaţia feto-placentară;
• -creşte debitul cardiac, între săptămânile 10-30 putând depăşi cu 50% valoarea
normală;
• -creşte ritmul cardiac cu 10-15 bătăi pe minut, atingând maximum către
săptămâna a 30-a;
• -tensiunea arterială nu se modifică la gravidele sănătoase; poate apărea o uşoară
scădere în prima jumătate, probabil datorită vasodilataţiei produsă de activitatea
hormonală; este considerată patologică creşterea peste 140/90 mmHg;
• creşte presiunea venoasă în membrele inferioare din cauza compresiunii
exercitate de uterul gravid, împiedică circulaţia de întoarcere şi favorizează
apariţia varicelor la membrele inferioare şi la organele genitale externe;
• creşte coagulabilitatea, ceea ce predispune la tromboză;
• creşte VSH-ul.
• Aparatul digestiv
• prezintă modificări care se instalează precoce şi care interesează toate
segmentele;
• ptialismul şi sialoreea pot fi jenante;
• greţurile şi vărsăturile apar mai ales dimineaţa; sunt implicate
elemente somatice, neurohormonale şi psihosomatice;
• creşterea sau pervertirea gustului;
• dureri epigastrice şi arsuri retrosternale;
• la nivelul cavităţii bucale:
• •hipertrofia gingiilor, gingivita de sarcină, datorită creşteri: cantităţii de
estrogeni (edeme şi sângerare) şi progesteron. lărgirea spaţiului
periodontal
• - tulburări care dispar după naştere:
• •carii dentare, mai ales la multipare, în a doua jumătate a sarcinii:
 MODIFICĂRILE MORFO-FUNCŢIONALE ALE ORGANISMULUI

• -la nivelul stomacului:

• diminuarea secreţiei gastrice în primul şi al doilea trimestru;
• diminuarea motilităţii şi tonusului gastric datorită acţiunii hormo­nilor asupra
fibrelor musculare; la multipare şi obeze e posibil să apară hernia hiatală;
• Hernia hiatală reprezintă protruzia sau întoarcerea porțiunii superioare a
stomacului în cavitatea toracică, prin orificiul diafragmatic ( hiatal) care
realizează comunicarea aceasteia cu cavitatea abdominală.
MODIFICĂRILE MORFO-FUNCŢIONALE ALE ORGANISMULUI

•- la nivelul intestinului:
• scade peristaltismul, ceea ce explică tendinţa la
constipaţie, alături de compresiunea exercitată de uterul
gravid asupra rectului;
• apar frecvent hemoroizi;
• -la nivelul ficatului şi vezicii biliare:
• •ficatul este mult solicitat, cresc transaminazele;
transformă nu numai substanţele necesare organismului
matern, ci şi pe cele necesare fătului, precum şi
substanţele toxice venite de la făt.
• Aparatul excretor
• rinichii sunt supuşi unei munci suplimentare, deoarece
trebuie să elimine atât substanţele provenite de la mamă,
cât şi cele de la făt;
• sunt puţin măriţi ca volum, au circulaţia mai activă;
• creşte diureza la 1.500-1.800 ml/24 ore;
• scade densitatea urinară;
• spre sfârşitul sarcinii pot apărea: o uşoară albuminurie, la
25% până la 40% din cazuri, o uşoară glicozurie;
• polakiurie şi disurie datorită compresiunii exercitate pe
vezică de uterul gravid;
• hipotonia şi dilataţia uretero-pielo-calicială, cauzată de
compre­siunea exercitată de uterul gravid după luna a
cincea, produc stază urinară şi favorizează infecţia.
• Tulburări neurologice
• compresiunea pe nervii pelvici determinată de creşterea uterului;
• durere lombară din cauza lordozei exagerate, tracţiunii asupra
nervilor, compresiunii pe rădăcinile nervoase;
• senzaţie de furnicături în mâini;
• cefalee, mergând până la migrenă, anxietate, nesiguranţă;
• vertij, ameţeli, mergând până la leşin, în prima perioadă, cau­zate de
instabilitatea vaso-motorie, hipotensiunea ortostatică şi
hipoglicemie.
 MODIFICĂRILE MORFO-FUNCŢIONALE ALE ORGANISMULUI

• B. MODIFICĂRI LOCALE
• Glanda mamará
• senzaţie de greutate, chiar dureri şi înţepături;
• sânii cresc în volum, se dezvoltă o reţea venoasă (Haller), areola mamară se măreşte, se bombează ca
o sticlă de ceasornic, este mai pigmentată şi prezintă nişte proeminenţe de mărimea unui bob de mei,
numite tuberculii Montgomery;
• mamelonul se măreşte, devine turgescent, capătă o coloraţie brun-închisă;
• apare secreţia de colostru, ca urmare a intrării în acţiune a prolactinei, secreţia lactată fiind inhibată în
timpul sarcinii de către estrogeni şi progesteron, produşi de placentă;
• după naştere, o dată cu eliminarea placentei, estrogenii dispar şi, sub influenţa prolactinei, se produce
secreţia lactată;
• apariţia secreţiei lactate, şi nu a colostrului, în timpul sarcinii, are importanţă în sarcina oprită în
evoluţie.
MODIFICĂRILE MORFO-FUNCŢIONALE ALE ORGANISMULUI

• Aparatul genital
• a)Modificările uterului:
• - volumul creşte, ajungând la următoarele
diametre la termen:
-vertical: 33-37 cm de la 6,5 cm;
-transvers: 24 cm de la 4 cm;
-antero-posterior: 22-23 cm de la 2,5 cm;
• capacitatea creşte de la 5-6 ml la 4.000-5.000
ml;
• greutatea creşte de la 50 g la 1.000-1.200 g,
chiar 1.500 g;
• grosimea pereţilor creşte în primele două luni
de la 10-15 mm la 19 mm, pentru ca apoi să se
subţieze din cauza distensiei;
• forma: piriform în luna a doua, sferic în lunile 3-
4-5 şi ovoid în lunile 6-9;
MODIFICĂRILE MORFO-FUNCŢIONALE ALE ORGANISMULUI

• Aparatul genital
• a)Modificările uterului:
• consistenţa: păstos, ramolit, la început, din cauza vascularizaţiei abundente şi
imbibiţiei gravidice, în lunile 3-4 este elastic şi renitent după luna a cincea, din
cauza lichidului amniotic;
• situaţia diferă în funcţie de vârsta sarcinii:
-în primele şase luni uterul este organ intrapelvin:
-în luna a treia se află la mijlocul distanţei dintre ombilic şi simfiza pubiană;
- în luna a cincea se află la nivelul ombilicului;
-în luna a şaptea se află la mijlocul distanţei dintre apendicele xifoid şi ombilic;
-în luna a opta este situat la nivelul coastelor false;
-în luna a opta şi jumătate se află la nivelul apendicelui xifoid;
- în luna a noua se află la două laturi de deget sub apendicele xifoid;
• modificările fiziologice constau în: sensibilitate, excitabilitate, extensibilitate,
retractibilitate şi contractibilitate. Contracţia uterină poate fi provocată şi de
alţi factori: traumatisme fizice sau psihice, frigul, căldura, agenţi mecanici sau
medicamente.
MODIFICĂRILE MORFO-FUNCŢIONALE ALE ORGANISMULUI

• b) Modificările colului uterin:

• îşi schimbă consistenţa, cresc dimensiunile, orificiile rămân închise;
• ramolirea permite dilatarea la naştere;
• segmentul inferior se formează în ultimele trei luni de sarcină din istmul uterin. Este
limitat inferior de orificiul intern al colului, iar superior de inelul Banddl (locul de trecere
dintre istm şi corp), situat la 7-8 cm de limita inferioară.
• În timpul travaliului, segmentul inferior, împreună cu colul şters şi dilatat, formează
canalu cervico-segmentar;
• -se formează dopul gelatinos, care are rol de barieră în calea invaziei bacteriene.
MODIFICĂRILE MORFO-FUNCŢIONALE ALE ORGANISMULUI

• c)Vulva şi vaginul:
• -prezintă o congestie locală, de culoare violacee, din cauza
creşterii vascularizaţiei din zonă;
• -apare o secreţie vaginală datorită hormonilor estrogeni ş:
progesteron - un lichid vâscos.