MODIFICARILE MORFO-FUNCTIONALE ALE ORGANISMULUI

ÎN TIMPUL SARCINII

MODIFICARI GENERALE
Eveniment fiziologic deosebit în viața femeii, sarcina reprezintă o împlinire a menirii acesteia, aceea
de a procrea. Se însoteste, de o serie de modificari determinate de necesitatea adaptării la noua situatie,
impusă de dezvoltarea fătului.
Pentru ca sarcina să se dezvolte normal, să se nască un copil sănătos este necesară o bună colaborare
între gravidă și moașă, asistenta medicală, comunicarea facundu-se în ambele sensuri:
 Gravida - să furnizeze permanent informatii despre starea sa și să-si formeze anumite
comportamente
 Moașa - să știe să selecteze informațiile, sa desprindă problemele, pe care să le rezolve
împreună cu femeia şi, la nevoie, cu medicul.
Explicațiile și sfaturile nu vor putea fi recepționate de viitoarea mamă decît dacă moașa va ști să se
facă înțeleasă, va dovedi o bună pregatire, va găsi răspuns la toate întrebarile.
Tegumentele și țesutul celular subcutanat
Modificările tegumentelor și țesutul celular subcutanat sunt foarte frecvente:
 infiltrația edematoasă a dermului și țesutului celular subcutanat, pielea fiind lucioasă
catifelată;
 glandele sebacee și sudoripare devin mai active, se produce o transpirație mai abundentă;
 hiperpigmentația, care atinge 50-75% din femei, care interesează în special fața, constituind
masca de sarcină, ca și linia albă a abdomenului.
 vergeturile abdominale, de culoare roz la primipare, sidefie la multipare, interesează
abdomenul inferior și rădăcina coapselor. Se produc prin destinderea și ruperea fibrelor
elastice din derm și prin depunerea exagerată de grăsime într-un timp scurt; sunt foarte
frecvente și apar între luna a 6-a și a 7-a de sarcină, interesând mai ales primiparele.
Sistemul nervos
 în primul trimestru are loc o dimunuare a activitatii cortexului și o crestere a
excitabilitatii subcortexului, ceea ce explică aparitia greturilor, varsaturilor, salivatiei,
schimbarea gustului si mirosului;
 durere lombare din cauza lordozei exagerate, tractiunii asupra nervilor, compresiunii pe
radacinile nervoase;
 senzatie de furnicaturi în mâini;
 cefalee, pâina la migrenă, anxietate, nesiguranță;
 vertij, amețeli, până la leșin, în prima perioadă, cauzate de instabilitatea vaso-motorie,
hipotensiunea ortostatică și hipoglicemie;
 pot aparea o serie de tulburari psihice, fatigabiliate în functie de tipul de sistem nervos al
gravidei;
 tulburarea somnului reprezintă manifestari destul de frecvente.
Metabolismul
 crește în sacină datorită intensificarii activității cordului și aparatului respirator;
 temepratura corpului creste usor pâna în luna a treia de sacină;
 se observă edeme la gravide prin retenție de apă datorita estrogenilor și hormonilor
corticosuprarenali;
 creste volumul de sânge circulant din contul plasmei pâna la 28 săpt., apoi scade
progresiv;
 se modifică metabolismul fosfo-calcic, la termen o gravidă cedeaza în medie 30 mg
calciu pe zi fătului, în special în saptamânile 30-40 de sarcină;
 cantiatea de calciu scade usor, pot aparea carii dentare, fracturi.
Sistemul osteoarticular
 sufera modificari prin decalcifiere;
 relaxează articulatie bazinului și chiar a articulatiilor intervertebrale (mai ales lombare),
laxitatea ligamentară antrenează dureri la nivelul coloanei vertebrale;
 datorită imbibitiei gravidice și prin interventia hormonilor steroizi placentari, a relaxinei,
se produce relaxarea simfizei pubiene,gravida poate acuza durere;
 modificarea mersului și posturii este determinată de creștera în greutate, urmată de
accentuarea curburii lombosacrate.
Aparatul respirator
 în ultimele luni de sarcină uterul gravid limiteaza mișcarea diafragmului, împingându-l în
sus cu aproximativ 4 cm;
 apare o hiperventalție constantă, ca urmare a nevoilor crescute de oxigen;
 scade concentratia de CO2 din sângele matern și se usurează trecerea acestuia de la făt
prin placentă;
 în sarcina gemelară, în hidramnios numarul respirațiilor crește mai mult.
Aparatul cardiovascular - suferă cele mai importante modificari anatomice, functionale si
hemodinamice;
 inima face eforturi mari datorită creșterii volumului de sânge circulant și creșterii
necesităților organismului legate de evolutia sarcinii;
 la sfârsitul sarcinii cantitatea de sânge crește cu (1230 ml) (30%) - inima facând un efort
considerabil pentru a împinge sângele și în circulatia feto-placentară;
 crește debitul cardiac între saptamânile 10-30 putând depăși și 50% valoarea normală;
 crește ritmul cardiac cu 10-15 b/min , atingând maximul către săptămâna 30-a;
 tensiunea arteriala nu se modifică la gravidele sanatoase, poate aparea o usoară scadere în
prima jumătate a sarcinii, este considerata patologica crestrea peste 140/90 mmHg;
 crește presiunea venoasă în membrele inferioare din cauza compresiunii exercitate de
uterul gravid, impiedică circulația de întoarcere și favorizează apariția varicelor la
membrele inferioare ți la organele genitale externe;
 crește VSH-ul.
Aparatul digesiv
 prezintă modificari care se instaleaza precoce și care interesează toate segmentele;
 ptialismul sau sialoreea (salivație abundentă) pot fi jenante;
 grețurile și vărsăturile apar mai ales dimineața;
 dureri epigastrice si arsuri retrosternale (pirozis), arsuri la stomac.
La nivelul cavitati bucale:
 hipertrofia gingiilor, gingivita de sarcină,
 carii dentare, mai ales la multipare, în a doua jumate a sarcinii.
La nivelul stomaculuii:
 dimunuarea secretiei gastrice în primul și al doilea trimestru;
 dimunuarea motilitatii și tonului gastric datorită acțiunii hormonilor asupra fibrelor
musculare;
 la multipare și obeze e posibila să apară hernia hiatală.
La nivelul intestinului:
 scade peristaltismul, cea ce explică tendința la constipație, alături de compresiunea
exercitata de uterul gravid asupra rectului;
 apar frecvent hemoroizi.
Aparatul excretor
 rinichii sunt supuși unor munci suplimentare, deoarece trebuie să elimine atât substanțele
provenite de la mamă, cât și cele de la făt;
 sunt putin mariți ca volum, au circulația mai activă;
  creste diureza la 1500- 1800 ml/24 ore;
 scade densitatea urinară;
 spre sfârsitul sarcinii pot aparea: o usoara albuminurie de la 25% pâna la 40% din cazuri,
o usoară glucozurie;
 polakiurie și disurie datorită compresiunii exercitate pe vezică de uterul gravid;
 hipotonia si dilatația uretro-pielo-calcică, cauzată de compresiunea exercitată de uterul
gravid după luna a cincea, produc staza urinară și favorizeaza infectia.

MODIFICARI LOCALE
Glanda mamară
 senzatie de greutate, chiar dureri și întepături;
 sânii cresc în volum, se dezvoltă o retea venoasă ( Haller), areola mamară se măreste, se
bombează ca o sticlă de ceasornic, este mai pigmentată și prezintă niște proeminențe de
marimea unui bob de mei, numite tuberculii Montgomery;
 mamelonul se mărește, devine turgescent, capătă o colorație brun-închisă;
 apare secreția de colostru, ca urmare a intrarii în actiune a prolactinei, secreția lactată
fiind inhibată în timpul sarcinii de către estrogeni și progesteron, produși de placentă;
 dupa nastere odată cu eliminarea placentei, sub influența prolactinei, se produce secreția
lactată;
 apariția secreției lactate, și nu a colostrului, în timpul sarcinii, are importanță în sarcina
oprită în evoluție.
Aparatul genital
Modificarile uterului:
Volumul crește ajungînd la urmatoarele diametre la termen:
 vertical 33-37 cm de la 6,5 cm;
 transvers 24 cm de la 4 cm;
 antero-posterior 22-23 cm de la 2,5 cm.
Capacitatea creste de la 5-6 ml la 4000- 5000ml, iar În cazuri patologice ajunge la 10- 15l .
Greutatea creste de la 50g la 1000- 1200g, chiar 1500g.
Grosimea pereților creste în primele două luni de la 10-15 mm la 19mm, ca după expulzie să
ajungă la 3 cm.
Forma - piriformă în luna a doua, sferică în lunile 3, 4, 5 și ovoidă în lunile 6-9.
Consistenta - păstos, ramolit, la început din cauza vascularizației abundente și inbibitiei
gravidice, în lunile 3-4 este elastic și renitent dupa luna a cincea, din cauza lichidului amniotic.
Situația diferă în functie de vârsta sarcinii:
 în primele trei luni uterul este organ pelvin;
 în luna a patra se afla la mijlocul distantei dintre ombilic și simfiză pubiană;
 în luna a cincea se afla cu două laturi de deget mai jos de ombilic
 în luna a șasea se află la nivelul ombilicului;
 în luna a saptea se află cu două laturi de deget mai sus de ombilic la mijlocul dinstantei
dintre apendice xifoid si ombilic;
 în luna a opta se află la la mijlocul dinstantei dintre apendice xifoid si ombilic;
 în luna a noua – la rebordul costal;
 în luna a zecea – ca la luna a opta.
Structura uterului
Modificările de sarcină interesează toate cele trei tunici ale uterului:
Tunica seroasă:
 Se hipertrofiază;
 Țesutul celular este lax în regiunea segmentului inferior datorită imbibiției, permițând
decolarea peritoneului în această regiune;
  Microscopic, se constată hipertrofia stratului elastic și epitelial;
 Mușchiul uterin se mărește, de asemenea, în sarcină, datorită;
 Hipertrofiei fibrelor existente;
 Formării de noi fibre musculare (neoformație);
 Creșterii de țesut conjuctiv;
 Măririi vascularizației;
 Imbibiției edematoase a mușchiului uterin.
Fibrele musculare se alungesc și se lărgesc, ele devin mai lungi și largi. Ca structură în mod
schematic se descriu trei straturi musculare suprapuse:
 Un strat intern, format din fibre musculare circulare;
 Un strat mijlociu, mai gros, care constituie masa principală a mușchiului uterin consituit
din fibre musculare în benzi, care se întretaie în toate sensurile, delimitînd inele
transversate de marele vase ale uterului. Pe secțiune, stratul mijlociu are un aspect
alveolar, plexiform. Abundența și volumul vaselor sangvine care traversează acest strat
justifică și denumirea de patură, strat vascular, sub care mai este cunoscut;
 Un strat extern, format din fibre longitudinale situate subseros și un strat din fibre
transversale situate mai profund;
Colul uterin, prezintă și el modificări, dar de mai mică amploare decât corpul, interesând:
 Consistența se rămolește, permițând dilatarea;
 Dimensiunile: lungimea crește de la 3 la 5 cm, iar lărgimea de la 2 la 3 cm;
 Forma: conică la începutul sarcinii, devine fisiformă ulterior;
 Situație și direcție: urmează ascensiunea uterului după luna a 4-a de sarcină;
 Orificii: ambele orificii (extern și intern) rămân închise până la naștere la primipare, iar la
multipare orificiul extern este permeabil;
Segmentul inferior, porțiunea cuprinsă între corp și col, se formează în ultimele trei luni din
istmul uterin.
 forma: calotă cu concavitatea superioară;
 grosimea: 2-5 mm;
 limite: inferioară – orificiul intern al colului; superioară 7-8 cm mai sus de orificiul intern
al colului (inelul Bandl, un relief muscular exagerat în timpul nașterii);
În cursul travaliului, segmenul inferior împreuna cu colul, șters și dilatat, formează canalul
cervico-segmentar Braun.

Modificariule fiziologice constau în:

1. Sensibilitatea: exacerbată în momentul contracțiilor care sunt dureroase, colul fiind
sensibil la dilatare.
2. Excitabilitate: proprietatea mușchiului uterin de a se contracta sub influența unei
excitații, fie locale, fie la distanță crește cu vârsta sarcinii (începînd din luna a IV-a).
3. Extensibilitatea: proprietatea biologică a fibrei uterine, care permite uterului de a fi
destins de oul în dezvoltare.
4. Retractilitatea: proprietatea care permite uterului de a reveni la forma și dimensiunile
inițiale, contribuind la realizarea hemostazei după expulzia placentei.
5. Contractilitatea: proprietatea esențială a uterului gravid. Contractilitatea este de origine
reflexă, sub dependența sistemului nervos, viscero-medulo-cortical. Căile de conducere
sunt simpatice și parasimpatice.
Modificarile colului uterin:
 rămolirea permite dilatarea la naștere
 se formează dopul gelatinos, care are rol de barieră în calea invaziei bacteriene.

Modificările anexelor uterului

 Ovarele se măresc în volum, datorită vascularizației abundente, imbibiției edematoase și
prezenței corpului galben de sarcină, care atinge maximum de dezvoltare în luna a III-a
apoi regresează din luna a IV-a de sarcină.
 Trompele iterine se hipertrofiază mult, se alungesc, devenind sinuoase și plasate de o
parte și de alta uterului.
 Ligamentele uterului devin foarte laxe, se hipertrofiază și de hiperplazează.

Vulva si vaginul:
 prezintă o congestie locală, de culoare violacee, din cauza cresterii vascularizatiei din
zonă;
 circulația este foarte dezvoltată, pot apărea varicozități la nivelul vaginului și a vulvei;
 colorația vulvei și a vaginului devine violacee, perineul devine elastic;
 apare o secretie vaginală fatorită hormonilor estrogeni și progesteron- un lichid vâscos.

BIBLIOGRAFIE:

Marius Alexandru Moga, „Obstetrică şi ginecologie”, Editura Universităţii, Transilvania,

Braşov 2010.
1. Славянова Изабелла,” Акушерство и гинекология”, Изд. Феникс, Mосква, 2009.
2. Айламазян Э. К., Кулаков В. И. „Акушерство”, Москва, 2009.
3. Ninescu Vasile, “Obstetrica şi ginecologia”, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti
2006.