Ingrijirea

tegumentului
Escarele de decubit

 Zone localizate de tesut mort

 Sunt rezultatul tulburarilor circulatiei sanguine si

limfatice la nivelul pielii si tesuturilor subiacente
ca urmare a compresiei si a forfecarii
 Incidenta escarelor
Doreen Norton – primul studiu despre ingrijirea escarelor
 Incidenta aparitiei escarelor dupa admisie: 24%
 11% dintre pacientii externati au avut escare

 54% dintre pacientii decedati au avut escare

 70% dintre escare au aparut in primele 2 saptmani

 7% pacienti fara incontinenta

 59% pacienti incontinenti

 Ratamortalitatii a fost de 5 ori mai mare la pacientii cu

escare, comparativ cu grupul fara escare
Factori predispozanti:
factori intrinseci
 varsta inaintata
 deficit neurologic
 afectiuni vasculare
 deficiente nutritionale, deshidratare
 cancer, diabet, septicemii
 obezitatea, casexia
 sedarea
Factori predispozanti:
factori extrinseci
 compresia
 fortele de forfecare (cutare)
 incontinenta
 transpiratia
 imobilizarea
 tehnici defectuoase de mobilizare
 igiena precara (tegument, asternut)
 umezeala (folii de plastic sau musama)
 medicatia
 imbracamintea improprie
 pozitia inadecvata a pacientului in pat
Presiunea (compresia)
 Este rezultatul fortei de gravitatie
 Presiunea excesiva poate comprima vasele de
sange in punctul de contact
provocand ischemie,
inflamatie si
necroza tesutului.
 Fortele de forfecare
 Prin pozitia sezand a pacientului, tesutul cutanat
ramane pe loc, iar tesutul subcutanat (grasime, muschi)
se aduna , se cuteaza.

 Aceasta deplasare diminueaza

aportul sangvin din zona
provocand hipoxie,
ischemie, inflamatie si
necroza.
Gradele de evolutie ale escarelor
 Gradul 1 eritem tegumentar, microcirculatia intacta

 Gradul 2 eritem, microcirculatie afectata, escoriatii

superficiale, vezicule

 Gradul 3 pierdere de substanta in grosimea pielii

si subcutanat, exudat

 Gradul 4 afectarea fasciei profunde, distrugere

musculara, pina la os, exudat, necroza

 Gradul 5 fistule
Gradul 1 eritem tegumentar,microcirculatia intacta
Gradul 2 eritem, microcirculatie afectata, escoriatii
superficiale, vezicule
Gradul 3 pierdere de substanta in grosimea pielii si
subcutanat, exudat
Gradul 4 afectarea fasciei profunde, distrugere
musculara, pina la os, exudat, necroza
 Evaluarea escarelor

 Istoric - durata, eficacitatea tratamentului precedent

 Localizarea, dimensiunile, gradul escarei
 Prezenta exudatului, hemoragiei, necrozei
 Durerea, semne de infectie
 Factori care influenteaza negativ evolutia - RT, subnutritie,
steroizi, alte boli
 Prezenta / absenta tesutului de granulatie
 Impactul psihologic - anxietate, depresie, imagine corporala
alterata, izolare
Obiectivele tratamentului

 Mentinerea calitatii vietii

 Vindecarea escarelor
 Prevenirea agravarii escarelor
 Controlul durerii si al disconfortului
 Prevenirea infectarii escarelor
 Controlul mirosului si al exudatului
 Reducerea hemoragiei
 Fiziologia vindecarii plagilor
1. Faza acuta inflamatorie – eliberarea histaminelor din
celulele lezate si migratia leucocitelor (macrofage si
polimorfonucleare) catre locul afectat.

2. Faza de distrugere – eliminarea tesutului mort de catre

macrofage si polimorfonucleare

3. Faza proliferativa – infiltrarea plagii cu noi vase de

sange, sprijinite de tesut conjuctiv

4. Faza de maturizare – reepitelizare, contractia

marginilor plagii si reorganizarea tesutului conjuctiv
Vindecarea plagilor
 Primara - la plagile chirurgicale cind cele doua
buze sunt tinute apropiate si vindecarea se
produce ca prima intentie.

 Secundara - la plagile cu lipsa de substanta

unde tesutul de granulatie, hranit de capilare
noi, dezvolta la marginile plagii celule epiteliale
ce migreaza catre centrul plagii.
Factori care intarzie vindecarea
 Hipoxia  Edemul, inflamatia
 Deshidratarea  RT
 Exudatul in exces  CT
 Scaderea temperaturii  Steroizi (doze mari /
locale timp indelungat)
 Prezenta necrozei  Deficient de nutritie,
 Corpi straini circulatie
 Noi traume  Tehnici deficitare si
materiale nepotrivite
 Infectii, secretii
purulente
Factori care intarzie vindecarea
Scaderea temperaturii:
 expunerea indelungata a plagii la temperatura
ambianta in timpul efectuarii pansamentului
 irigarea (spalarea) plagii cu solutii sub temperatura
corpului (37oC)
Deshidratarea – prin expunerea plagii la aer
 Migrarea celulelor epiteliale in plaga este
impiedicata intr-un mediu uscat
 Procesele vindecarii incetinesc sau inceteaza
total timp de 3 – 8 ore
 Principiul vindecarii in mediu umed
 Fluidul produs de plaga este cunoscut sub numele
de exudat.
 Exudatul spala continuu plaga mentinand-o umeda;
in acelasi timp asigura necesarul de glucoza,
proteine si electroliti.
 Mediul umed ofera conditii optime pentru migrarea si
mitoza celulelor epiteliale.
 Exudatul, datorita continutului de leucocite, lupta
impotriva bacteriilor.
Vindecarea in mediul umed

Vindecarea plagii are loc

de trei ori mai repede
intr-un mediu umed fata de unul uscat.
Metode de curatire a plagii
Folosirea tampoanelor
 are drept rezultat redistribuirea bacteriilor pe
suprafata plagii si nu indepartarea lor din
plaga
 poate cauza noi traume, distrugand tesutul de
granulatie
 lasa in plaga fibre fine care actioneaza precum
corpii straini si intarzie vindecarea (mentin
inflamatia)
 Metode de curatire a plagii
Irigarea plagii

 Irigarea sub presiune, folosind o seringa de 20-30 ml

cu ac 18-20 G
 Indeparteaza microorganismele si corpii straini
 Presiune redusa in cazul plagilor curate, neinfectate
 Fluidele incalzite (ser fiziologic, apa) la temperatura
corpului
 Folosirea antisepticelor
 Solutii pe baza de clor: citotoxice, inhiba circulatia in
capilare, toxice pentru tesutul de granulatie, mentin
inflamatia plagii, irita pielea sanatoasa.

 Apa oxigenata: distruge tesutul de granulatie,

macereaza pielea sanatoasa, risc de embolie la
irigarea plagilor cavitare inchise, poate cauza durere
la contact.

 Povidone iodat: poate intarzia vindecarea si da risc

de toxicitate la iod daca este folosit in plagi mari.
Criteriile unui pansament ideal
 Sa permita indepartarea exudatului in exces si a
compusilor toxici
 Sa fie non-aderent
 Sa mentina umiditatea
 Sa permita schimburile gazoase
 Sa fie impermeabil pentru bacterii
 Sa fie un bun izolator termic
 Sa nu aiba efect toxic
 Sa nu deranjeze si sa fie comode pentru pacient
 Sa protejeze plaga de alte traumatisme
Profilaxia escarelor
 Igiena generala
 Mentinerea integritatii tegumentului
 Reducerea presiunii, forfecarii
 Mobilizarea pacientului
 Ameliorarea starii de nutritie, hidratare
 Controlul durerii
 Evaluarea si tratarea incontinentei
 Observarea regulata a punctelor de presiune
 Educarea pacientului si a familiei
 Profilaxia escarelor
Ingrijirea pielii

 Evitarea traumei asupra tegumentului: evitarea

frictiunilor cu prosopul, a sapunarilor dese, a
frictiunilor cu alcool, a pudrei de talc, a masajelor
riguroase.

 Aplicarea zilnica a unei creme in zonele de risc sau

crema pe baza de zinc pe zonele afectate de
incontinenta.
Profilaxia escarelor
Evitarea presiunilor

 Mobilizare pasiva la doua ore

 Folosirea unor saltele
si dispozitive speciale
 Evitarea colacului
de cauciuc
 Blana de oaie
 Tumorile exulcerate
 Definiţie:
Tumora malignă reprezintă un ţesut patologic format
în principal din celule atipice, care comprimă,
invadează şi distruge progresiv ţesuturile vecine.
Tumora malignă se poate prezenta la nivelul
tegumentului sub formă de vegetaţie sau ulceraţie.
 Cauze:
Cancer mamar, sarcoame, melanoame, metastaze
ganglionare, metastaze cutanate
Tumora primara - melanom
Invazia in jurul tumorii primare
Metastaza cutanata la distanta de tumora
primara
Protocolul de îngrijire

 Evaluarea pacientului
 Evaluarea plăgii
 Stabilirea obiectivului îngrijirii
 Modul de îngrijire
Evaluarea pacientului
 Diagnosticul şi stadiul bolii
 Alte afecţiuni co-existente
 Tratamentul urmat – RT, CT, IC, steroizi,
anticoagulante, diuretice
 Alergii la antibiotice, antiseptice
 Starea fizică a pacientului
 Statusul nutriţional
 Evaluarea psihologică
 Situaţia socială
Evaluarea plagii

 Istoric
 Durere
 Suprafaţa plăgii
 Tegumentul care inconjoară plaga
 Obiectivele ingrijirii

 Menţinerea calităţii vieţii

 Controlul/prevenirea durerii
 Controlul infecţiei
 Controlul mirosului
 Controlul exudatului
 Debridarea
 Controlul / reducerea hemoragiei
 Controlul durerii

 Calmant cu actiune rapida –durere profunda

 Antiinflamator nesteroidian –durere profunda
 Spray anestezic local (benzocaina 20%)- durere superficiala
 Ice-pack durere superficiala
 Antiacide solutii tip Maalox –senzatie de arsura
 Morfina gel 0,08% -durere superficiala
 Controlul infectiei

 Irigare

 Debridare

 Antibiograma

 Pansament specific
 Controlul mirosului, exudatului

 Pansamente de carbune

 Metrogel 0,8%

 Pansamente speciale

 Ingrijirea tesutului cutanat din jur

 Controlul hemoragiei

 Ideal –prevenirea hemoragiei

 Presiune locala 10-15 min
 Efedrina solutie 1/1000
 Sucralfat pasta 1g/2-3ml SF
 Pansamente speciale
 Radioterapia
 Modul de ingrijire

 Toaleta plăgilor efectuata prin irigare

 Aplicarea de pansamente neadezive cu filtru

absorbant pentru miros
 Concluzii
O tumora externă (ulcerată sau vegetantă) solicită de multe
ori cunoştintele şi creativitatea unei echipe medicale.
In rezolvarea cazurilor trebuie să existe o discuţie preliminara
în echipă, pentru a se putea găsi cea mai bună soluţie
pentru pacientul respectiv.
Această muncă în echipă nu garantează doar o mai bună
folosire a resurselor, dar poate găsi modul optim de
îngrijire pentru asigurarea confortului şi calitatii vieţii
pacienţilor.