Escarele

Escarele de decubit

 Zone localizate de tesut mort

 Sunt rezultatul tulburarilor circulatiei

sanguine si limfatice la nivelul pielii si
tesuturilor subiacente ca urmare a
compresiei si a forfecarii
Factori predispozanti:
factori intrinseci
 varsta inaintata
 deficit neurologic
 afectiuni vasculare
 deficiente nutritionale, deshidratare
 cancer, diabet, septicemii
 obezitatea, casexia
 sedarea
 Factori predispozanti:
factori extrinseci
 compresia
 fortele de forfecare (cutare)
 incontinenta
 transpiratia
 imobilizarea
 tehnici defectuoase de mobilizare
 igiena precara (tegument, asternut)
 umezeala (folii de plastic sau musama)
 medicatia
 imbracamintea improprie
 pozitia inadecvata a pacientului in pat
Presiunea (compresia)
 Este rezultatul fortei de gravitatie
 Presiunea excesiva poate comprima
vasele de sange in punctul de contact
provocand ischemie,
inflamatie si
necroza tesutului.
 Fortele de forfecare
 Prin pozitia sezand a pacientului, tesutul cutanat
ramane pe loc, iar tesutul subcutanat (grasime,
muschi) se aduna , se cuteaza.

 Aceasta deplasare diminueaza

aportul sangvin din zona
provocand hipoxie,
ischemie, inflamatie si
necroza.
Zonele predispuse la aparitia
escarelor

1. Decubit dorsal
2. Decubit lateral
3. Pozitie sezanda/ semisezanda
4. Decubit ventral
Gradele de evolutie ale escarelor

 Gradul 1 eritem tegumentar, microcirculatia

intacta
 Gradul 2 eritem, microcirculatie afectata,
escoriatii superficiale, vezicule
 Gradul 3 pierdere de substanta in grosimea
pielii si subcutanat, exudat
 Gradul 4 afectarea fasciei profunde,
distrugere musculara, pina la os,
exudat, necroza
 Gradul 5 fistule
 Gradele de evolutie ale
escarelor
 Gradul 1 eritem tegumentar, microcirculatia intacta,
temperatura locala modificata, calitate alterata a tegumentului, durere
 Gradele de evolutie ale
escarelor
 Gradul 2 eritem, microcirculatie afectata, escoriatii superficiale
sau vezicule
 Gradele de evolutie ale
escarelor
 Gradul 3 pierdere de substanta in grosimea pielii si subcutanat,
exudat, cratere
 Gradele de evolutie ale
escarelor
 Gradul 4 afectarea fasciei profunde, distrugere musculara,
distrugere a tesutului de sustinere (oase, tendoane), exudat / necroza
Evaluarea riscului de aparitie a
escarelor
 Cuantificand influentele factorilor de
risc
 Scala Waterlow
 Presiunea
 Evaluarea escarelor
 Istoric - durata, eficacitatea tratamentului precedent
 Localizarea, dimensiunile, gradul escarei
 Prezenta exudatului, hemoragiei, necrozei
 Durerea, semne de infectie
 Factori care influenteaza negativ evolutia - RT,
subnutritie, steroizi, alte boli
 Prezenta / absenta tesutului de granulatie
 Impactul psihologic - anxietate, depresie, imagine
corporala alterata, izolare
Obiectivele tratamentului
 Mentinerea calitatii vietii
 Vindecarea escarelor
 Prevenirea agravarii escarelor
 Controlul durerii si al disconfortului
 Prevenirea infectarii escarelor
 Controlul mirosului si al exudatului
 Reducerea hemoragiei
 Fiziologia vindecarii plagilor

1. Faza acuta inflamatorie – eliberarea histaminelor

din celulele lezate si migratia leucocitelor (macrofage
si polimorfonucleare) catre locul afectat.
2. Faza de distrugere – eliminarea tesutului mort de
catre macrofage si polimorfonucleare
3. Faza proliferativa – infiltrarea plagii cu noi vase de
sange, sprijinite de tesut conjuctiv
4. Faza de maturizare – reepitelizare, contractia
marginilor plagii si reorganizarea tesutului conjuctiv
Vindecarea plagilor

 Primara - la plagile chirurgicale cind cele doua

buze sunt tinute apropiate si vindecarea se
produce ca prima intentie.

 Secundara - la plagile cu lipsa de substanta

unde tesutul de granulatie, hranit de capilare
noi, dezvolta la marginile plagii celule epiteliale
ce migreaza catre centrul plagii.
Factori care intarzie vindecarea

 Hipoxia  Edemul, inflamatia

 Deshidratarea  RT
 Exudatul in exces  CT
 Scaderea temperaturii  Steroizi (doze mari /
locale timp indelungat)
 Prezenta necrozei  Deficient de nutritie,
 Corpi straini circulatie
 Noi traume  Tehnici deficitare si
materiale nepotrivite
 Infectii, secretii
purulente
Factori care intarzie vindecarea

Scaderea temperaturii:
 expunerea indelungata a plagii la temperatura
ambianta in timpul efectuarii pansamentului
 irigarea (spalarea) plagii cu solutii sub temperatura
corpului (37oC)
Deshidratarea – prin expunerea plagii la aer
 Migrarea celulelor epiteliale in plaga este impiedicata
intr-un mediu uscat
➔ Procesele vindecarii incetinesc sau inceteaza
total timp de 3 – 8 ore
Principiul vindecarii in mediu
umed
 Fluidul produs de plaga este cunoscut sub numele de
exudat.
 Exudatul spala continuu plaga mentinand-o umeda;
in acelasi timp asigura necesarul de glucoza,
proteine si electroliti.
 Mediul umed ofera conditii optime pentru migrarea si
mitoza celulelor epiteliale.
 Exudatul, datorita continutului de leucocite, lupta
impotriva bacteriilor.
Vindecarea in mediul umed

Vindecarea plagii are loc

de trei ori mai repede
intr-un mediu umed fata de unul uscat.
Metode de curatire a plagii
Folosirea tampoanelor

 are drept rezultat redistribuirea bacteriilor pe

suprafata plagii si nu indepartarea lor din plaga
 poate cauza noi traume, distrugand tesutul de
granulatie
 lasa in plaga fibre fine care actioneaza precum
corpii straini si intarzie vindecarea (mentin
inflamatia)
 Metode de curatire a plagii
Irigarea plagii

 Irigarea sub presiune, folosind o seringa de 20-30

ml cu ac 18-20 G
 Indeparteaza microorganismele si corpii straini
 Presiune redusa in cazul plagilor curate, neinfectate
 Fluidele incalzite (ser fiziologic, apa) la temperatura
corpului
 Folosirea antisepticelor
 Solutii pe baza de clor: citotoxice, inhiba circulatia in capilare,
toxice pentru tesutul de granulatie, mentin inflamatia plagii, irita
pielea sanatoasa.

 Apa oxigenata: distruge tesutul de granulatie, macereaza pielea

sanatoasa, risc de embolie la irigarea plagilor cavitare inchise,
poate cauza durere la contact.

 Povidone iodat: poate intarzia vindecarea si da risc de toxicitate

la iod daca este folosit in plagi mari.
Solutii pentru irigare
Pentru plagi neinfectate sau cu infectii minore:
 Ser fiziologic
 Apa
 KY jelly

Pentru plagi infectate:

 Ser fiziologic + betadina 2%
La temperatura corpului
Criteriile unui pansament ideal
 Sa permita indepartarea exudatului in exces si a
compusilor toxici
 Sa fie non-aderent
 Sa mentina umiditatea
 Sa permita schimburile gazoase
 Sa fie impermeabil pentru bacterii
 Sa fie un bun izolator termic
 Sa nu aiba efect toxic
 Sa nu deranjeze si sa fie comode pentru pacient
 Sa protejeze plaga de alte traumatisme
Etape de baza
in efectuarea pansamentului

 Pregatirea materialelor necesare

 Indepartarea pansamentului existent

 Irigarea ranii

 Evaluarea ranii

 Aplicarea pansamentului
 Pansamente - HYDROCOLLOID
(GRANUFLEX)

 Este fabricat din diferiti polimeri naturali si sintetici.

 Este waterproof, pacientul poate face dus, chiar

baie.

 Este protectiv impotriva micro-organismelor.

 exudatul va fi absorbit usor si transformat in gel.

 Poate fi lasat 7 zile pe loc

 Pansamente - HYDROGEL
(INTRASITEGEL)

 Ajuta la debridarea plagii si permite schimbul de

gaze.

 Promoveaza mediu umed, absoarbe exudatul in

exces.

 Trebuie schimbat la fiecare 2-3 zile.

 Se indeparteaza prin irigare cu ser fiziologic.

Pansamente - ALLEVYN
 Este un polyurethan cu o structura trilaminata.

 Nu este aderenta la suprafata plagii.

 Poate absorbi de 10 ori greutatea lui in lichid.

 Se poate folosi in plagile cavitare adanci.

 Poate fi lasat pana la 4 zile ,depinzind de

cantitatea exudatului.
Pansamente - ALGINATE
(KALTOSTAT, SORBSAN)
 Este fabricat din alge de mare.

 Promoveaza un mediu umed.

 Este extrem de absorbant.

 Este hemostatic si biodegradabil.

 Poate fi schimbat la 2-3 zile.

 Nu se foloseste in plagi uscate, cu necroza

prezenta.
Profilaxia escarelor
 Igiena generala
 Mentinerea integritatii tegumentului
 Reducerea presiunii, forfecarii
 Mobilizarea pacientului
 Ameliorarea starii de nutritie, hidratare
 Controlul durerii
 Evaluarea si tratarea incontinentei
 Observarea regulata a punctelor de presiune
 Educarea pacientului si a familiei
 Profilaxia escarelor
Ingrijirea pielii
 Evitarea traumei asupra tegumentului:
evitarea frictiunilor cu prosopul, a
sapunarilor dese, a frictiunilor cu alcool, a
pudrei de talc, a masajelor riguroase.

 Aplicarea zilnica a unei creme in zonele de

risc sau crema pe baza de zinc pe zonele
afectate de incontinenta.
Profilaxia escarelor
Evitarea presiunilor
 Mobilizare pasiva la doua ore
 Folosirea unor saltele
si dispozitive speciale
 Evitarea colacului
de cauciuc
 Blana de oaie