Colegiul de medicin din Orhei

Disciplina:Asisten medical n pediatrie

Lecia practic Nr.2

Subiectul: Rahitismul.
Conduita copilului bolnav n viziunea
Protocolului clinic naional.

Elaborat:Ticu-Corciu Liliana

1
Subiectul:Rahitismul.Conduita copilului bolnav n viziunea
Protocolului clinic naional.

Abiliti:
1.Caracterizarea factorilor etiologici i favorizani n
dezvoltarea rahitismului la copii.
2.Examinarea copiilor bolnavi cu recunoaterea semnelor de
boal.
3.Conduita n viziunea Protocolului clinic naional n vigoare
i Programului CIMC.
4.Expunerea tratamentului i profilaxiei.
5.Prescrierea regimului alimentar copiilor bolnavi.
6.Demonstrarea metodelor masajului cu scop preventiv.
7.Acordarea asistenei de urgen n convulsii.
8.Organizarea regimului igienic i de ngrijire.
9.Consilierea mamei/ngrijitorului privind ngrijirea
copilului n familie.
10.Proiectarea i realizarea convorbirii ,,Profilaxia
rahitismului

2
1.Caracterizarea factorilor etiologici i favorizani n dezvoltarea rahitismului
la copii.
Factorii ereditari:
Absorbie intestinal redus a vitaminei D;
Scderea proteinelor serice care transport vitamina D i metaboliii ei;
Defectele 25-hidroxilrii hepatice;
Defectele 1-a hidroxilrii renale;
Defectul reacionarii organelor int la 1,25(OH)2D;
Sintez redus a 25(OH)D n ficat n boli cronice hepatice;
Sintez redus a 1,25(OH)2D n rinichi n insuficiena cronic renal.
Imaturitatea sistemelor fermentative hepatice, renale, ale pielii sau patologia acestor organe.
Afeciuni gastro-intestinale cu sindrom de malabsorbie i digestie afectat.
Afectarea funciei glandei tiroide i paratiroide.
Rapidizarea metabolismului vitaminei D (administrarea de corticosteroizi etc.).
Predispoziie familial: rahitism familial.

Factorii de risc favorizani:

Tulburri ale sintezei vitaminei D n piele.
Insuficiena medicamentoas, aport redus al vitaminei D.
Absorbie intestinal redus a vitaminei D.
Reducerea proteinelor serice purttoare a vitaminei D.
Creterea inactivrii vitaminei D, indus de Fenobarbital.
Micorarea formrii 25(OH)D n ficat n bolile cronice hepatice.
Reducerea sintezei 1,25(OH)2D n rinichi (insuficien cronic renal).
Deficitul alimentar de vitamina D - hran neraional, mixt i artificial cu coninut
insuficient
al vitaminei D, exces de glucide, vegetarianism.
Formarea insuficient a vitaminei D n piele n condiii de lumin solar insuficient.
Vrsta sugarului i copilului mic - fenomenele rahitismale sunt caracteristice organismului
n perioada de cretere intensiv.
Prematuritate - imaturitatea multor procese implicate n metabolismul vitaminei D, astfel c
suplimentarea cu vitamina D nu soluioneaz integral starea carenial.
Anotimpul rece - perioade reduse de timp nsorit, zone climaterice temperate (transformarea
insuficient a provitaminei D din piele n metabolit activ antirahitic).
Maladii ale sistemului gastro-intestinal - maladii diareice trenante, diaree cronic, sindrom
de malabsorbie (dereglarea absorbiei vit. D, Ca, P), disfuncii biliare cu reducerea
eliminrii srurilor biliare (absorbie insuficient a vit. D).
Afeciuni renale - insuficiena renal cronic cu dereglarea proceselor de sintez a
metaboliilor activi antirahitici.
Tulburri endocrine - tratamente cu corticosteroizi.
Tratament cu Fenobarbital n perioada neonatal i a sugarului (demineralizare osoas
rahitic la aport normal de vit. D, care este inactivat de Fenobarbital).
ngrijirea defectuoas.
Grupa gravidelor cu risc sporit pentru apariia
rahitismului precoce la copil dup natere
Afeciunile sistemului cardio-vascular (vicii cardiace, boala hipertensiv, distoniile
cardio-vasculare).
Afeciunile sistemului gastro-intestinal (gastrite, boala ulceroas, holepatii, hepatite,
ciroze, colite cronice).
Afeciunile sistemului endocrin (patologia glandei tiroide cu hipo- sau hiperfuncie, diabet
3
zaharat).
Afeciunile cronice renale, cu insuficien renal.
Gestozele din primele sau ultimele luni de sarcin.
Afeciunile sistemului nervos, ce necesit terapie anticonvulsivant.
Gravidele cu focare cronice de infecie, care necesit terapie antibacterian.
Gravidele cu vrsta peste 40 ani.
Gravidele care n trecut au nscut copii cu patologie ereditar.
Gravidele cu sarcin multipl.
Gravidele care se afl n mediu nociv i au deprinderi duntoare (fumat, alcoolism etc.)

2.Examinarea copiilor bolnavi cu recunoaterea semnelor de boal.

Tabloul clinic. Perioada de debut (de la 1 lun pn la 3-4 luni).
Sindrom de afectare a sistemului nervos central:
excitabilitate
hipertranspiraii
Simptome posibile:
crize convulsive, convulsii hipocalciemice
laringospasm
hipotonie muscular
paloare tegumentar
alopecie occipital
Tabloul clinic. Perioada de stare.
Craniotabes rahitic (osteomalacie) al oaselor craniene parieto-occipitale.
Flexibilitatea bordurilor fontanelei mari.
Deformri craniene, aplatizare occipital.
Asimetria i proeminena boselor frontale, parietale, frunte olimpian, plagiocefalie.
Torace rahitic: mtnii costale, deformaia cutiei toracice, an subpectoral Harrison, cifoz.
Plmn rahitic: modificrile anatomice i funcionale produse de rahitism (deformaia
toracic,
hipotonia muscular, bronhomalacia rahitic) agraveaz simptomele infeciilor respiratorii,
favorizeaz evoluia recidivant.
Brri rahitice la membrele superioare n regiunea distal a radiusului (formarea esutului
osteoid).
Deformarea picioarelor n curbur O sau X.
ntrzierea erupiei dinilor.
ntrziere staturo-ponderal .
Rezisten redus la infeciile virale, bacteriene (reducerea fagocitozei).
Tabloul clinic. Perioada de reconvalescen.
Starea general se amelioreaz.
Se normalizeaz somnul.
Dispare sindromul sudoripar.
Se normalizeaz tonusul muscular.
Persist deformarea oaselor.
Tabloul clinic. Sechelele postrahitismale:
Gradul I - Deformarea oaselor capului sub form de bose frontale parietale uor exprimate.
Gradul II - Deformarea oaselor capului cu bose frontale parietale mai accentuate i mtnii
costale.
Gradul III - Deformarea structurilor sistemului nervos, caput quadratum, an subpectoral,
brri, genu valgum, varum.
Diagnosticul diferenial al rahitismului n dependen de faza bolii
Afectarea Faza de debut Faza de stare Faza de reparare
organelor i
4
sistemelor

Manifestarea 1-2 luni 3-6 luni

bolii

Sistem nervos Nelinite, excitaie, Labilitate emoional, Normalizarea somnului,

vegetativ dereglri de somn, retard n dezvoltarea scderea transpiraiei,
transpiraie, psihomotorie, ameliorarea strii
dermografism rou intensificarea
transpiraiei
Pielea Exagerat de umed, Exagerat de umed, Restabilirea turgorului
scderea turgorului, scderea turgorului, tisular
cderea prului n cderea prului n
regiunea occipital regiunea occipital
(alopecie occipital) (alopecie occipital)

Sistem Hipotonie, constipaii Hipotonie, articulaii Reducerea hipotoniei

muscular balante, abdomen de .a. schimbri
batracian, poziie nalt
a diafragmei

Sistem osos Flexibilitate uor Craniotabes, aplatizare Craniu natiform,

ridicat a oaselor ce occipital, asimetria i frunte olimpic, nas n
delimiteaz fontanela mrirea boselor frontale form de a,
anterioar i parietale (craniu dereglarea mucturii,
natiform), dereglarea carii, defect de email,
erupiei dentare, apertur inferioar a
deformarea cutiei cutiei toracice
toracice i coloanei desfcut,
vertebrale deformarea coloanei
vertebrale, bazin rahitic
plat, curbarea oaselor
tubulare lungi

Sistem cardiovascular Fr schimbri Extindere lejer a

limitelor relative ale
cordului, ECG
hipovoltat, alungirea
intervalelor
P-Q i S-T

Sistem Fr schimbri Pneumonii frecvente,

respirator atelectaze, fibroz

Sistem Fr schimbri Anemie Se restabilete

hematopietic patologice

Ficat Fr schimbri Mrit Revine la norm

patologice

Splin Fr schimbri Mrit Revine la norm

patologice

Concentraia n limitele normei, Odat cu creterea Concentraie normal

seric a Ca i P activitatea fosfatazei dimensiunilor glandei sau puin sczut de Ca,
alcaline este crescut, paratiroide, la nceput, concentraie normal
5
 uneori hipocalciemie concentraia Ca revine sau mrit a P, activitate
necompensat de la norm, ns dup ce normal a fosfatazei
activitatea glandei mecanismele alcaline
paratiroide cu compensatorii ale
concentraie seric parathormonului se
normal a fosforului istovesc, se produce
hipocalciemia i
hipofosfatemia,
activitatea fosfatazei
alcaline este mrit
considerabil

Echilibru n limitele normei Acidoz Alcaloz

acido-bazic

Radiografia Fr schimbri Osteoporoz, dilatarea Zonele de cretere devin

oaselor patologice metafizelor n form de striate, cu densitate
cup de ampanie, neuniform
zonele de osificare
preventiv devin
neclare, splcite
Diagnosticul diferenial al spasmofiliei, epilepsiei i convulsiilor hipertermice
Manifestri clinice Spasmofilia Epilepsia Convulsiile
hipertermice

Anamneza Lipsete Prezent Prezent

(traumatismul
intracranian)

Semne rahitismale Prezente permanent Nu sunt obligatorii Nu sunt obligatorii

Timpul apariiei Ziua Noaptea Depinde de timpul
convulsiilor apariiei febrei

Tegumente Palide, umede Palide, umede Hiperemiate, uscate

Aura Lipsete Prezent Lipsete
Hiperestezie Prezent Lipsete Lipsete

Voma Lipsete Lipsete Prezent

Bombarea Prezent Lipsete Lipsete

fontanelei
anterioare

Muarea limbii Prezent Prezent Prezent

Spum bucal Prezent Prezent Prezent
Urinarea n Prezent Prezent Prezent
timpul i dup
criz
Cunotina Lipsete Lipsete Lipsete
Somn profund Prezent Prezent Lipsete
dup criz

Dezvoltarea Fr dereglri Afectat Fr dereglri

psihomotorie

6
3.Conduita n viziunea Protocolului clinic naional n vigoare i Programului
CIMC.
Conduita pacientului cu rahitism
Anamneza
Legate de mam
1. Neadministrarea vit. D n al treilea trimestru de sarcin;
2. Alimentaie deficitar n timpul sarcinii i/sau n primele 6 luni de alptare;
3. Vrsta mamei < 17 ani i > 35 ani;
4. Patologii extragenitale (boli metabolice, patologia tractului digestiv, patologia hepatic
i renal etc.)
5. Mod de via incorect (hipodinamie, deficit de somn, deficit de raze ultraviolete);
6. Natere patologic;
7. Stare familial social vulnerabil.
Legate de copil
1. Prematuritate;
2. Efectuarea incorect a profilaxiei cu vit. D;
3. Expunerea insuficient la soare;
4. Tegumente hiperpigmentate;
5. Alimentaie neechilibrat (exces de finoase etc.);
6. Cretere staturo-ponderal accelerat n primele 3 luni de via;
7. Masa corporal > 4 kg;
8. Alimentaie mixt, artificial precoce cu amestecuri neadaptate;
9. Hipodinamie (nfare forat, lipsa masajului, lipsa gimnasticii);
10. Encefalopatie perinatal, cu afectarea ventricolului III;
11. Patologia pielii, ficatului, rinichilor, sindrom de malabsorbie;
12. IRVA, diarei frecvente;
13. Folosirea ndelungat a anticonvulsivantelor (Fenobarbital etc.).

Tabloul clinic. Perioada de debut (de la 1 lun pn la 3-4 luni).

Sindrom de afectare a sistemului nervos central:
excitabilitate
hipertranspiraii
Simptome posibile:
crize convulsive, convulsii hipocalciemice
laringospasm
hipotonie muscular
paloare tegumentar
alopecie occipital
Tabloul clinic. Perioada de stare.
Craniotabes rahitic (osteomalacie) al oaselor craniene parieto-occipitale.
Flexibilitatea bordurilor fontanelei mari.
Deformri craniene, aplatizare occipital.
Asimetria i proeminena boselor frontale, parietale, frunte olimpian, plagiocefalie.
Torace rahitic: mtnii costale, deformaia cutiei toracice, an subpectoral Harrison, cifoz.
Plmn rahitic: modificrile anatomice i funcionale produse de rahitism (deformaia
toracic,
hipotonia muscular, bronhomalacia rahitic) agraveaz simptomele infeciilor respiratorii,
favorizeaz evoluia recidivant.
Brri rahitice la membrele superioare n regiunea distal a radiusului (formarea esutului
osteoid).
7
 Deformarea picioarelor n curbur O sau X.
ntrzierea erupiei dinilor.
ntrziere staturo-ponderal .
Rezisten redus la infeciile virale, bacteriene (reducerea fagocitozei).
Tabloul clinic. Perioada de reconvalescen.
Starea general se amelioreaz.
Se normalizeaz somnul.
Dispare sindromul sudoripar.
Se normalizeaz tonusul muscular.
Persist deformarea oaselor.
Tabloul clinic. Sechelele postrahitismale:
Gradul I - Deformarea oaselor capului sub form de bose frontale parietale uor exprimate.
Gradul II - Deformarea oaselor capului cu bose frontale parietale mai accentuate i mtnii
costale.
Gradul III - Deformarea structurilor sistemului nervos, caput quadratum, an subpectoral,
brri, genu valgum, varum.
Manifestrile clinice ale rahitismului n funcie de gravitatea bolii
Gradele de severitate. Rahitismul uor (I grad de severitate).
Simptome minore de afectare a SNC: excitabilitate, tremor, sindrom sudoripar, dereglarea
somnului - sunt exprimate nesemnificativ.
Simptome uoare de afectare a sistemului osos: craniotabesul lipsete, n evoluia subacut se
observ proeminena uoar a boselor frontale, parietale.
Tonus muscular sczut uor.
Sechele postrahitismale nu se determin.
Date paraclinice schimbrile biochimice - valori nominale sau uor modificate.
Gradele de severitate. Rahitismul moderat (II grad de severitate).
Manifestrile clinice sunt clar exprimate:
Sistemul nervos central: excitabilitate, crize convulsive, sindrom sudoripar.
Afectarea sistemului osos:
n evoluie acut - osteomalacie (craniotabes, flexibilitatea bordurilor fontanelei mari),
aplatizare occipital;
n evoluie subacut - hiperplazie osteoid (proeminena boselor frontale i parietale,
mtnii costale, deformarea cutiei toracice).
Simptome de afectare a motricitii grosiere: hipotonie muscular, flexibilitatea ligamentelor.
Persist sechele de gradul I-II.
Date paraclinice (Ca, P, fosfataza alcalin, HPT, HCT, metaboliii activi a vit. D) schimbate
semnificativ.
Gradele de severitate. Rahitismul sever (III grad de severitate).
Modificri severe ale sistemului osos:
craniu oligo-hidrocefal, caput quadratum, nas n form de a";
cutia toracic - an subpectoral, torace n caren;
fracturi ale oaselor tubulare;
deformarea membrelor n X, O;
brri, degete n form de fire de perle".
Hipotonie muscular sever.
Retard staturo-ponderal.
Dezvoltarea psiho-motorie ntrziat.
Dispnee, tahipnee.
Hepato-splenomegalie.
Date paraclinice - biochimia seric denot schimbri foarte exprimate ale metabolismului vit. D.
Complicaii. Spasmofilia.
Forma manifest:
8
 simptome de afectare a SNC;
eclampsie cu accese de convulsii tonice, tonico-clonice, pierderea contiinei, apoi
somnolen;
spasm carpo-pedal, minile capt aspect de mn de mamo";
laringospasm i bronhospasm cu dispnee inspiratorie, cianoz, apnee.
Forma latent:
semnele spazmofiliei pot fi induse prin reflexe neuro-musculare (Chvostek,
Trousseau, Erb, Maslov, Lust);
convulsii determinate de hipocalciemie.
Complicaii. Dereglri respiratorii.
Factori favorizani:
hipotonia muscular;
flexibilitatea coastelor;
hipocalciemia reduce funcia de reglare a respiraiei;
limitarea excursiei cutiei toracice;
imunodeficiena.
Complicaii. Dereglri cardiace.
Factori de risc:
excursie pulmonar limitat;
deplasarea diafragmei hipotone spre organele cutiei toracice;
crete tensiunea intratoracic;
fluxul sngelui spre inim e diminuat,
deformarea cutiei toracice produce deplasarea inimii i mediastinului,
apare hipertensiunea n sistemul venei cave inferior.
Manifestri cardiace:
limita matitii relative a cordului, deplasat la stnga cu 1-2 cm;
zgomote cardiace atenuate;
suflu sistolic;
tahicardie;
ECG - dereglri ale conductibilitii i contractibilitii cardiace.
Complicaii. Sistemul osos.
Deformarea craniului (craniu olimpian, oligo-hidrocefal, caput quadratum).
Deformarea cutiei toracice (an subpectoral, torace n caren).
Deformarea membrelor inferioare (picioare n form de X, O).
Deformarea bazinulu
Fracturi osoase

Examenul paraclinic al pacienilor cu rahitism

Rahitism biochimic:
- hipocalciemie;
-fosfatemia i fosfataza alcalin normale.
Rahitism clinic incipient:
- calciemie normal;
- hipofosfatemie;
- majorarea activitii fosfatazei alcaline.
Rahitism florid:
- hipocalciemie;
- hipofosfatemie exprimat;
- majorarea semnificativ a activitii fosfatazei alcaline.
Rahitism n faz de vindecare:
- hipocalciemie marcat;
- hiperfosfatemie;
9
- fosfataz alcalin normal
Investigaiile instrumentale
Radiologia osteoporoz
sistemului mineralizare redus a oaselor
osos tubulare lungi
coaste slab mineralizate
fracturi rahitismale ale
oaselor
tubulare
modificri ale zonei
metafizare a
oaselor tubulare
deformare n cup a
zonelor de
cartilaj
franjurarea liniei
metafizareepifizare
(invadarea cartilajului
cu capilare)
absena nucleelor de
osificare
--RR
Densitometria reducerea densitii
Osoas scheletului - - R R

4.Expunerea tratamentului i profilaxiei.

Profilaxia
Profilaxia antenatal
Msuri nespecifice pentru toate femeile nsrcinate: mod de via activ, alimentaie raional
Vitamina D - 500 UI pe zi n ultimul trimestru de sarcin n timpul nsorit i 1000 UI n
situaii
speciale (condiii de trai nefavorabile, alimentaie defectuoas, disgravidie), este indicat
femeilor din grupul de risc cu:
gestoze;
patologie SNC, care necesit terapie anticonvulsivant;
patologie cardio-vascular: malformaii cardiace, hipertensiune arterial, disfuncii
vegetative;
patologia aparatului gastro-intestinal, insuficien renal;
maladii ce necesit antibioticoterapie;
maladii endocrine.
Condiii sociale nefavorabile.

Profilaxia postnatal
Msuri nespecifice:
regim corect al copilului: maxim plimbri la aer curat, efort asupra sistemului osos, masaj,
igien perfect;
alimentaie la sn, la necesitate produse lactate adaptate, diversificare corect a raiei
alimentare.
Profilaxia specific:

10
 vitamina D - 500-700 UI pe zi, de la a 7-a-10-a zi de via a copilului, pe o durat de 24
luni;
vitamina D - 800-1000 UI pe zi pentru copii din grupul de risc 1 lun, apoi se reia cu 500
UI pe zi:
- Prematuritate.
- Dismaturitate.
- Malnutriie congenital.
- Traum intranatal, asfixie n natere, hipoxie cronic intrauterin.
- Convulsii de orice origine.
- Septicemie.
- Icter neonatal prelungit.
- Malformaii congenitale gastro-intestinale, bronho-pulmonare.
- Diaree de etiologie diferit.
- Copii cu condiii sociale precare, din instituii rezideniale.
- Sugarii alimentai mixt sau artificial.
vitamina D - 1000-1200 UI pe zi, pe parcursul a 24 luni, la copilul nscut prematur;
vitamina D prin metoda stoss - 200 000 UI per os la 2-4, 6, 9, 12-24 luni (n cazuri
excepionale, cnd nu este posibil administrarea zilnic oral a vitaminei D).

Tratamentul rahitismului
Tratamentul rahitismului carenial
Regim corect al zilei.
Diet raional - hran la sn sau, la necesitate, amestecuri lactate adaptate, diversificarea
corect a raiei alimentare.
Efort asupra osului: masaj, exerciii, gimnastic, meninerea copilului n stare de veghe pe
suprafee tari.
Vitamina D.
Preparate ale vitaminei D:
-vitamina D2, D3 (picturi apoase, uleioase, drajeuri, forme injectabile);
- dioli (pastile, drajeuri, picturi apoase, uleioase, forme injectabile);
- trioli (pastile, drajeuri, picturi apoase, uleioase, forme injectabile).
Tratamentul rahitismului n diferite grade de severitate:
- Rahitism uor: vitamina D2, D3 - 2000-3000 UI pe zi, durata tratamentului 30 zile.
- Rahitism moderat: vit. D2, D3 - 3000-4000 UI pe zi, durata tratamentului 35 - 40 de zile.
- Rahitism sever: vit. D2, D3 - 4000-5000 UI pe zi, durata tratamentului 40 - 45 de zile.
n tratamentul copiilor cu rahitism sever se prefer preparatele vitaminei D n form de dioli sau
trioli.
Tratamentul rahitismului n dependen de evoluie:
evoluie acut - 3000-4000 UI pe zi;
evoluie subacut - 2000-3000 UI pe zi.
n rahitismul sever se mai recomand vitamina D n doze stoss.
3 doze stoss cte 100 000 UI, fiecare doz administrat la interval de 3 zile apoi,
1 doz 200 000 UI peste 30 zile, oral sau intramuscular.
Tratamentul rahitismului la copiii prematuri:
vitamina D - 4000-500 UI pe zi;
doza total de tratament se crete cu 50 000-100 000 UI;
dup tratament, n prezena semnelor pozitive n evoluia bolii, este indicat continuarea
profilaxiei rahitismului cu vitamina D 1000 UI pe zi, pn la vrsta de 2 ani.

Tratamente suplimentare
Preparate de calciu:
glicerofosfat de calciu - 30-40 mg/kg pe zi;
11
 gluconat de calciu - 30-40 mg/kg pe zi; n cure periodice de 3-4 sptmni.
Iradiere cu raze ultraviolete - 1 dat pe zi, 10-20 de proceduri.
Polivitamine (A, C, grupa B).
Tratamentul complicaiilor. Spasmofilia.
Msuri nespecifice:
- aer curat, plimbri;
- profilaxia traumelor;
- pentru prevenirea aspiraiilor - n timpul somnului, copilul se ntoarce pe o parte;
- asigurarea permeabilitii cilor respiratorii;
- excitarea mucoasei nazale, buzelor cu aer sulfat de ctre alte persoane;
- stropirea feei cu ap cald, apoi rece;
- n laringospasm - excitarea rdcinii limbii.
Tratamentul medicamentos de urgen:
- anticonvulsivante cu aciune rapid (Diazepam);
- anticonvulsivante cu aciune lent: Fenobarbital, Oxibutirat de natriu i Magneziu sulfat;
- corecia hipocalciemiei: administrarea preparatelor de Ca, oral i intravenos (calciu gluconat
pn la 50 mg/kg/24 ore).
Tratamente specifice:
- dup lichidarea sindromului convulsiv i normalizarea calciemiei este indicat tratamentul
specific al rahitismului cu doze terapeutice de vit. D.
Tratamentul complicaiilor. Manifestrile cardio-respiratorii.
Msuri simptomatice.
- Simptomele vor dispare odat cu normalizarea calciemiei i realizarea tratamentului adecvat al
rahitismului.
Tratamentul complicaiilor. Deformrile osoase.
n deformrile osoase exprimate este indicat intervenia medicului ortoped,
cu realizarea coreciilor ortopedice specifice.

5.Prescrierea regimului alimentar copiilor bolnavi.

limitarea fainurilor (gris, faina de grau, faina de oz, faina de porumb).
prescrierea unei alimentatii bogate in saruri de calciu si fosfor (galbenus de ou, unt, ficat,
spanac, sfecla, rosii, suc de zmeura, suc de mere. suc de pere, struguri). Se vor reduce painea si
dulciurile, se vor recomanda alimente bogate in vitamina D (galbenus de ou, untura de peste), in
vitamina A (morcovi, sfecla) si in vitamina C (sucuri de fructe si legume). Cantitatea de lapte de
ca nu trebuie sa depaseasca 500 ml/zi.

6.Demonstrarea metodelor masajului cu scop preventiv.

Avantajele masajului i gimnasticii la copii:
- se extind i cresc numrul de capilare funcionare, care crete fluxul de snge n toate prile
corpului, ceea ce duce la reducerea de stagnare.
- faciliteaz promovarea de snge prin artere i accelereaz fluxul venos.
- influeneaz pozitiv asupra sistemului nervos mbuntete circulaia sngelui n vasele din
creier - mbuntete starea funcional a sistemului neuro-muscular.
- mbuntirea circulaiei sngelui la nivelul articulaiilor i esuturilor, promoveaz resorbia
edem (umflturilor), ntrete articulaiile i ligamentele. mbuntete funcia pulmonar.
- mbuntete aprovizionarea cu oxigen i faciliteaz eliminarea produselor metabolice, crete
rata de oxidare a acidului lactic, reduce coninutul de uree din snge.

12
- are un efect analgezic marcat
- mbuntete funcia glandelor sudoripare i sebacee
- flexibilitate sporit, elasticitatea pielii
- mbuntete funcionarea receptorii de durere din piele
- mbuntete de sntate i starea de spirit .a.

Masa unde se va efectua masajul sau exerciiile

Locul de desfurare a masajului poate fi orice suprafa tare. Cel mai bine se potrivete masa
de nfat. Acoperii masa cu pelinc curat, sub care se pune o pelicul i o pturic.
Amplasarea mesei trebuie s permit accesul la copil din toate prile.

ncperea unde se va efectua masajului sau exerciiile

Masajul se efectueaz ntr-o ncpere aerisit cu temperatura aerului nu mai mic de 20,
pentru sugari nu mai mic de 22.
Dup efectuarea ma sajului copii de vrst mic se mbrac cald i se las s se odihneasc.
Locul efecturii masajului trebuie s fie luminos, departe de radiator i curent

Timpul de efectuare a masajului i exerciiilor

Masaj i exerciiile fizice trebuie s fie efectuate cu 0,5-1 or pn sau 40-45 min. dup
alimentarea copilului.
Masajul nu se efectueaz nainte de culcare

Pregtirea mmicii.
Minele trebuie s fie ideal curate, uscate, moi i calde, cu unghii tiate scurt. Ceasul, inele i
restul bijuteriilor se exclud pentru a nu provoca neplcere copilului. Hainele purtate de mmic
trebuie s fie comode i uoare, deschise pn la coate.

Specificul efecturii masajului pentru copii

Specificul efecturii masajului pentru copiii este combinarea obligatorie a acestuia (la orice
procedur) cu gimnastic.

13
 Durata masajului i exerciiilor
Durata procedurilor pentru sugari i copii mici dureaz de la 5-8 min pn la 30 min n
dependen de vrst. Masajul combinat cu exerciiile nu trebuie s dureze mai mult de 30 min.
Numrul procedurilor masajului i exerciiilor fizice trebuie s creaz treptat.
Se recomand 10-15 proceduri zilnice sau (deseori) peste o zi. Apoi se efectueaz o pauz nu
mai mic de 10-15 zile.

Unguente i creme
n timpul efecturii masajului nu se recomanda de a utiliza unguente i creme.
Dac pielea este gras atunci se poate de a pudra cu talc.
Dac pielea este uscat atunci masajistul i unge minele cu glicerin, ulei vegetal (sterilizat
pentru sugari), crema pentru copii sau pudreaz pielea copilului cu talc.

Tehnica de efectuare a masajului

Masajul pentru copii este efectuat la fel ca i pentru mturi, dar fiind mai leger, deoarece
pielea copilului este fin i snt uor iritabili. Masajul nu trebuie s provoace durere sau
neplcere.
Masajul este eficient dac muchii copilului snt maximal relaxai.

Masajul pieptului, abdomenului, spatelui i membrelor

se efectueaz de-a lungul vaselor limfatice i sanguine n direcia fluxului de snge i limfei,
pentru a mbunti circulaia sngelui i limfei:
la mnue aciunile de ndreapt de la degete spre umr
la picioarue de la degete spre abdomen
la piept de la centru pieptului spre subiori
la spate (parte de sus i mijloc) de la coloana vertebral spre subiori
la spate (parte de jos) n direcia funduleului
pe gt,cap spre spate
pe burtic micrile se efectueaz n direcia acelor ceasornice n jurul buricului i mai departe
lrgindu-se spre suprafa lateral a corpului.
Nu se efectueaz masajul la: subioar, buric, mameloane, organele genitale, parte inferioar a
coapselor n vederea excluderii excitrii.
La sugari nu se maseaz n regiunea ficatului i ncheieturilor.

Contraindicaii pentru masaj i gimnastic

14
 Masajul i gimnastica este contraindicat n toate bolile
acute febrile, purulente i alte leziuni inflamatorii acute ale pielii, esutului subcutanat,
ganglionilor limfatici, musculare, osoase (eczeme, pemfigus, impetigo, limfadenita, celulit,
osteomielita, i aa mai departe etc) n boli care implic fragilitate osoas i sensibilitate, cu
rahitism la vrf i la un curs acute de boli cu simptome de hiperestezie, i artrit purulente i alte
acute, tuberculoza oaselor i articulaiilor, i defectele congenitale cardiace care apar cu cianoz
severe i compensare tulburare , cu diferite forme de diatez hemoragic, n special n hemofilie,
nefrit acut, hepatit, tuberculoz activ, cu hernii ombilicale mari, femurale, inghinale i
scrotal cu prolaps semnificative din cavitatea abdominal.

Vrsta copilului

Masajul se poate de efectuat la orice vrst.

n prima jumtate a primului an de via masajul trebuie s fie foarte lejer.
Dup 6 luni se poate de efectuat exerciii orientate pe anumite grupuri de muchi (de ex. a
spatelui).
Toate exerciiile trebuie s fie sonoritate prin instruciuni de tipul: stai, ntoarce-te etc., care
trebuie s fie mereu aceleai i s corespund micrii efectuate.
n vrsta de 9 luni copilul poate sta pe aezate i sta cu sprijin n picioare, n acest caz masajul
este orientat spre ntrirea muchilor picioarelor i abdomenului. Sarcina de baz a gimnasticii n
vrsta de 9-12 luni este diversitatea maxim de micri orientate spre dezvoltarea independenei
copilului.

Masajul pe etape

Pentru cpor

15
 Pentru ca masajul s fie mai plcut n primul rnd ncepe treptat i plcut contactul cu copilul.
Pentru asta mngie-l uor pe cap: printre altele mngierile uoare vor crete starea de spirit a
copilaului, l vor face s se relaxeze i s se liniteasc.

Relaxare total

Masarea muchilor care lucreaz cnd copilul pap snul sau biberonul, ajut la calmarea
bebeluului. ncepe micarea de la aripile nasului i termin pe brbie.

Grija pentru mini

Ridic puin mina bebeluului i mngi-o de la ncheietur i pn la umr pe interior i

exterior. Numaidect maseaz degeelele i plmua - asta va ntri muchii motorii i pe viitor va
avea un efect benefic la dezvoltarea vorbirii. Repet micarea 4-6 ori.

Piciorue puternice

Ridic puin picioruul copilului i pstreaz-l ntr-o poziie puin ndoiat. Cu palma ncetoor
maseaz partea din fa i spate a gambei i coapsei, micnd mna de la vrfurile degeelelor pn
la abdomen (ncearc s nu atingi articulaia genunchiului). Repet micarea 4-6 ori. Dup
aceast procedur cu degetul mare maseaz partea dorsal a piciorului cu ncepere de la talp n
direcia de la degete ctre glezn.

Burtic moale

Pune palma dreapt pe burtica copilului i fr a lua mina de pe ea, uor maseaz n direcia
acelor ceasornicului, ocolind ficatul care se afl n partea dreapt chiar sub coaps. Aceste
16
micri vor regula digestia i vor ajuta n cazul balonrilor din cauza gazelor. n timpul masajului
ai grij ca picioruele copilului s fie puin ndoiate.

ntoarcerea pe burtic

Pune piticul pe burtic n aa fel ca minele sale s stea sub piept, iar capuorul ntors pe o
parte (cu privire lateral). Mngie spatele cu dosul ncheieturii palmei cu micri de la fundule
spre cpor i cu palma napoi. Dac bebe deja are 1,5 luni, maseaz spatele prin frmntare i
frecare cu vrfurile degetelor, dar dac are peste 3 luni - cu palma. De obicei ca rspuns la aa
atingeri bebeluii ridic capul, umerii i ndreapt minuele.

Micrile masajului trebuie s coincid cu direcia fluxului limfatic:

minile trebuie mngiate de la ncheietura minii spre umr, iar picioruele - de la talp spre old.

- n timpul masajului nu atinge axilele, zona inghinal, ombilicul, sfrcurile, organele genitale i
articulaiile.
- Pn cnd copilul nu mplinete 1,5 luni din toate tehnicile de masaj se utilizeaz doar
mngierea.
- Ai grij ca n timpul masajului iluminarea s-i permit s observi orice modificare a pielii
copilului.
- F masaj doar n cazul n care pielea copilului este curat i sntoas, n mod contrar ai putea
crea vre-o infecie.

7.Acordarea asistenei de urgen n convulsii.

PRIMUL AJUTOR N CONVULSII LA COPIL
DEFINIIE: Convulsiile reprezinta contractii involuntare ale musculaturii corpului; ele
pot afecta intreaga musculatura - convulsii generalizate sau numai o parte din musculatura
- convulsii focale. Apar ca urmare a unor descarcari electrice bruste si anormale, excesive
si sincrone datorate depolarizarii neuronilor din sistemul nervos central (SNC).

Desi convulsiile sunt caracteristice epilepsiei, ele pot apare si in alte situatii:
- convulsiile febrile la copii in primii 3-5 ani, in contextul unor pusee febrile(hiperventilatie in
caz de febra mare)
- tulburari metabolice: hipoglicemie, tulburari hidroelectrolitice, encefalopatia hepatica sau
17
uremica
-traumatisme cerebrale, tumori cerebrale
- intoxicatii cu: stricnina, insecticide organofosforice, alcool, droguri, otrvire etc.
- soc termic,soc electric

Convulsiile reprezint descarcarea electrica

Desi convulsiile au un aspect dramatic, ele provoaca rareori probleme prin ele insele. Acestea
sunt rezultatul loviturilor din cadere sau prin lovire de obiectele din jur.

TABLOU CLINIC:
Faza tonic:
- se instaleaz brusc,
- cu pierderea contienei nainte sau concomitent cu apariia contracturii tonice,
- faciesul devine palid, ochii plafoneaz,
- copilul devine rigid, muschii devin rigizi, dupa care apar miscari spastice si neregulate,
- cu capul n hiperextensie maxilarele sunt ncletate,
- membrele sunt nepenite, antebraele flectate, pumnii strni, copsele i gambele n extensie,
- toracele este imobilizat,
-apar apneea i cianoza,
-dac este surprins n ortostatism bolnavul cade,
- ochii se dau peste cap
- pot aparea pierderi necontrolate de urina sau scaun
- dupa ce convulsiile iau sfarsit, bolnavul devine somnoros si confuz.

Faza clonic:
- capul se mic ritmic, lateral sau n extensie,
- musculatura feei se contract ritmic,
- globii oculari execut micri n toate direciile, pleopele palpit, exit midriaz,
- apar spume la gur care devin sanguinolente cnd limba este rnit
- membrele execut micri brute de flexie i extensie,
- respiraia este sacadat, neregulat, zgomotoas,
- pulsul accelerat i slab, facies vuluos (fa cianozat),
- uneori emisiune involuntar de urin i fecale

Faza de rezoluie:
- contracturile nceteaz,
- respiraia devine normal,
- faciesul se recoloreaz.

CONDUITA DE URGEN:
- mpiedicarea autotraumatizrii. Daca bolnavul este gata sa cada, incercati sa-l prindeti si sa-l
aezai usor ntins, pe jos. (poziie culcat, deprtare de surse de foc, de obiecte tari sau tioase,
de sticle etc,; va fi supravegheat s nu cad din pat)
Atenie! se va incerca evitarea producerii unui traumatism in cadere: se va incerca prinderea
victimei sau indepartarea unor obstacole de care s-ar putea lovi.
- Meninerea permeabilitii cilor respiratorii:
- copilul va fi aezat n poziie de siguran (decubit lateral, semipronaie, astfel se evit
cderea limbii n hipofaringe, i pentru a preveni necarea cu secreii, sange sau lichide de vom.

18
 - pipa Guedel,
- aspirarea secreiilor,
- Verificarea funciilor vitale i vegetative,
- Daca respiraia se opreste si nu se reia imediat dupa convulsii, mentinem calea aeriana
deschis. Efectum respiratie artificiala dupa criza,
- Abord venos i instituirea unei perfuzii cu Glucoz 10 %, adminsitrarea medicaiei
aticonvulsivante la indicaia medicului,
- Verificm daca nu sunt si alte leziuni, ca sngerri, fracturi si lum masurile necesare pentru a
le trata,
- Supravegherea pacientului i a FV.
Tetania rahitogen sau spasmofilia sunt rezultatul hipocalciemiei hipomagneziemiei cu
sporirea concentraiei de potasiu i apariia hiperexcibitii neuronale.
Clinica: apar crize cronice sau tonice realizate la SN periferic man de mamo cu
contracturi n extensie i abducie a policelui. Contracturi dureroase n extensie i
abducie a piciorului n articulaia tibiotarsian.
Laringospasm i brohospasm cu dispnee inspiratorie, apnee i cianoz.
Mai rar cointeresarea muchilor gastrici cu vrsturi, dureri abdominale.
Tetania latent se induce prin manevre declanatoare
Semnul Chvostec percuia nervului facial anterior de tragus, contracia orbicularului
buzei superioare aripei nazale sau a hemifeei.
Semnul Trausseau se aplic garou pe bra ischemie spasm capopedal.
Semnul Lust percuiua n.peronier la nivelul maleolei laterale dorsiflexe i adducia
piciorului.
Semnul Erb aplicarea curenilor galvanici sub 5 mA declaneaz impulsuri nervoase.
Tratament:
Soluie Gluconat de calciu 10 % - 0,5 - 1 ml / kg / doz lent intravenos n criz ,
(50mg/kg/24 ore), apoi peroral 1 g / zi 6-8 sptmni.
Soluie Magnezii sulfurici 25 % - 0,2 ml - 0,5ml/ kg / zi, apoi Magne B6 per os
Vitamina D : stoss 100.000 UI intramuscular doz unic sau 10.000 UI n zi per os 6
8 sptmni, peste 5 -6 zile de tratament cu preparate de Ca
n convulsii clonice Diazepam 0,5% - 0,1ml/kg tub rectal sau clister
Spitalizare obligatorie

8.Organizarea regimului igienic i de ngrijire.

Studiu de caz vezi Anexa Nr.1

9.Consilierea mamei/ngrijitorului privind ngrijirea copilului n familie.

Supravegherea medical
Supravegherea medicului de familie, altor specialiti la indicaie.
Reflectarea n dinamic a simptomelor principale ale rahitismului.
Controlul n dinamica a hemoglobinei, Ca, P, fosfatazei alcaline (la indicaie).
Examen radiologic pentru evaluarea osteoporozei.
Msurile de recuperare
Alimentaie raional cu cantiti optime de vit. D.
Maxim plimbri la aer curat.
19
 Masaj, gimnastic, efort asupra osului.
Tratamentul maladiilor concomitente.
Vaccinarea nu este contraindicat.
Evidena pe parcursul a 3 ani dup vindecare.
Densitometria (la necesitate).
Supravegherea medical n rahitismele vitamin-D rezistente
Medic de familie - 1 dat la 3 luni, apoi 1 dat pe an i la necesitate:
- antropometrie;
- curba ponderal.
Nefrolog - 1 dat pe an.
Pediatru - 1 dat pe an.
Ortoped - 1 dat pe an.
Investigaii n condiii de CMF:
- Radiografia oaselor tubulare;
- Ca, P sanguin;
-Hemoleucograma;
- Sumarul urinei.
Investigaii n policlinica consultativ republican pentru copii, n seciile pediatrice
specializate:
- Radiografia oaselor tubulare;
- Ecografia organelor interne;
- Evaluarea Ca, P sanguin;
- Ureea, creatinina sanguin;
- Hemoleucograma;
- Sumarul urinei, cantitatea de sruri n 24 ore;
- Explorri specializate (osteodensitometrie, scintigrafia sistemului osos).
Msuri de recuperare:
- Regim dietetic ajustat cu suplimente de Ca, K, proteine;
- Kinetoterapie, masaj;
- Medicaie cu calcitrioli;
- Preparate de P (n fosfat diabet);
- Preparate de Ca (n hipocalciemii);
- Tratamente specifice n rahitisme secundare, conform entitii de baz.
Copiii cu rahitisme renale se supravegheaz continuu.

10.Proiectarea i realizarea convorbirii ,,Profilaxia rahitismului

Profilaxia
Profilaxia antenatal
Msuri nespecifice pentru toate femeile nsrcinate: mod de via activ, alimentaie raional
Vitamina D - 500 UI pe zi n ultimul trimestru de sarcin n timpul nsorit i 1000 UI n
situaii
speciale (condiii de trai nefavorabile, alimentaie defectuoas, disgravidie), este indicat
femeilor din grupul de risc cu:
gestoze;
patologie SNC, care necesit terapie anticonvulsivant;
patologie cardio-vascular: malformaii cardiace, hipertensiune arterial, disfuncii
vegetative;
patologia aparatului gastro-intestinal, insuficien renal;
maladii ce necesit antibioticoterapie;
maladii endocrine.
Condiii sociale nefavorabile.
Profilaxia postnatal
20
 Msuri nespecifice:
regim corect al copilului: maxim plimbri la aer curat, efort asupra sistemului osos, masaj,
igien perfect;
alimentaie la sn, la necesitate produse lactate adaptate, diversificare corect a raiei
alimentare.
Profilaxia specific:
vitamina D - 500-700 UI pe zi, de la a 7-a-10-a zi de via a copilului, pe o durat de 24
luni;
vitamina D - 800-1000 UI pe zi pentru copii din grupul de risc 1 lun, apoi se reia cu 500
UI pe zi:
- Prematuritate.
- Dismaturitate.
- Malnutriie congenital.
- Traum intranatal, asfixie n natere, hipoxie cronic intrauterin.
- Convulsii de orice origine.
- Septicemie.
- Icter neonatal prelungit.
- Malformaii congenitale gastro-intestinale, bronho-pulmonare.
- Diaree de etiologie diferit.
- Copii cu condiii sociale precare, din instituii rezideniale.
- Sugarii alimentai mixt sau artificial.
vitamina D - 1000-1200 UI pe zi, pe parcursul a 24 luni, la copilul nscut prematur;
vitamina D prin metoda stoss - 200 000 UI per os la 2-4, 6, 9, 12-24 luni (n cazuri
excepionale, cnd nu este posibil administrarea zilnic oral a vitaminei D).

Suplimentar vezi Anexa Nr.2-Ghid pentru prini

21
 Anexa Nr.1
Studiu de caz Nr.1
Culegerea datelor: Nume: R
Perenume: T Sex: feminin Virsta: l an
Data nasterii: 25.01.2007
Data internarii: 27.04.2008 ora 9
Religia: reformat
Domiciliu: Medias, str. Feleac Nr.1/28
Greutatea la nastere : 2700 gr
Particularitatile situatiei familiale, sociale:
Situatia familiala - buna
Situatia sociala - corespunzatoare
Situtia materiala - buna
Antecedente heredo colaterale:
- ambii parinti neaga existenta anterioara a unor boli medicale, interventii chirurgicale sau
contagioase.
Antecedente personale:
- fiziologice si patologice inexistente
Conditii de viata
- bune
Factorii de risc legat de modul de viata:
- semne de suferinta fetala nu au fost
Motivele internarii:
- copilul prezinta: - apetit scazut, greturi
- stagnarea greutii
- paloare
- nu prezinta interes pentru joaca:
- intarzierea aparitiei dentitiei (de lapte)
Diagnostic la internare: -
- Rahitism vitaminorezistent
Istoricul boli: boala a debutat de 2 -3 luni, timp in care parintii au observat lipsa poftei de
mancare starea de somnolenta, lipsa interesului pentru joaca. Se interneaza in sectia de
pediatrie pentru investigatii si tratament de specialitate.
Examen clinic general:
- stare generala satisfacatoare
- stare de nutritie distrofie de gr.I prin prematuritate
- tegumente si mucoase palide
- facies palid
- tesut conjunctiv adipos slab reprezentat
- sistem muscular slab reprezentat
- sistem osteo-articular - fontanela anterioara 1,5/1 cm
-matanii costale
Aparat respirator:
- torace deformat
- sonoritate pulmonara buna
Aparat cardiovascular:
- zgomote cardiace bine batute
Aparat digestive:
- abdomen de 'batracian'
- ficat normal, splenomegalie

22
 -transit intestinal presen
Aparat uro-genital:
- loji renale libere
Examene paraclinice:
- C a-5m g%
- P -3m g%
- Hemoglobina - l0g/dl
- Leucocite - 6000mm3
- Hematii - 4 milioane/mm3
- Fe - 50m cg/dl
EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA IN
FUNCTIE DE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE LA INTERNARE
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
- frecventa respiratiei 30 respiratii/min. (valori normale 25-50 respir. / min).
- ritm regulat cu pauze egale intre respiratii.
- zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice.
- mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense.
- toracele prezinta modificari ale coastelor.
- puls 110 pulsatii/min.v.n. (90 - 120 pulsatii/min.).
- zgomote cerdiace ritmice, bine batute.
- T.A. = 75/50 mm Hg.
- ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii tenesiunea arteriala este mai mica
la copil si creste pe masura ce inainteaza in virsta.
2. Nevoia de a bea si a minca
- copilul nu se poate alimenta singur, greutatea = 7500 gr.
- alimentatia trebuie sa se efectueze la eceleasi ore.
- alimentele administrate se vor taia in bucati mici,
- alimentatia este copusa din: - sucuri de fructe, fructe proaspete, legume
fierte, pireuri de fructe sau legume.
copilul va primi 3 mese principale pe zi si 2 gustari astfel:
o dimineata la ora 7.
o amiaza la ora 13.
2 gustari la orele 10 si 16.
o seara la ora 19.
- copilul prezinta o dentitie de lapte cu o intarziere a incisivilor laterali superiori numarul
dintilor este redus la 6 datorita rahitismului si rezulta o masticatie si digestie dificitara,
care impune maruntirea si pisarea alimentelor.
3. Nevoia de a elimina
- loji renale libere nedureroase in limite fiziologice,
- la un an copilul prezinta 15 - 20 mictiuni/zi.
- urina prezinta o coloratie normala.
- diureza= 1000ml/24h.
- cantitatea de urina depinde de cantitatea de lichide ingerate.
- tranzit prezent.
- scaune frecvente modificate de culoare mai inchisa.
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
- tesut muscular slab reprezentat.
- echilibru nu este stabil, copilul mobilizindu-se cu ajutorul mamei.
- nu prezinta handicapuri.
- mersul fara sprijin incepe de la 11 luni.
- face progrese in ceea ce priveste motricitatea si coordonarea miscarilor ajungind la un
an sa se poata apleca, sa se ridice.
23
 - manualitatea s-a dezvoltat mai mult, poate intoarce singur paginile unei carti.
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
- copilul prezinta somnolenta, plinge inainte sa adoarma, se trezeste la orice zgomot.
- in timpul cresterii copilul are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza
progresiv pina la virsta adulta cind se stabilizeaza.
6. Nevoia de a se imbraca dezbraca
-copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din partea mamei s-au a asistentei
medicale.
- vestimentatia este aleasa in functie de - anotimp, virsta, talie, sex, statura si temperatura
mediului.
7. Nevoia de a mentine temperatura in limite normale
- copilul mic are termoreglarea fragila, datorita imaturitatii centrului reglator, de aceea
temperature corporala este usor influentata de cea a mediului ambient.
- temperatura se masoara rectal si este = 37,4C.
8. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre
- copilul prezinta dezhidratare datorita scaunelor frecvente si modificate,
manifestate prin: tegumente palide, uscate, buze uscate, sete transpiratii, colici
abdominale.
- copilului i se va urmarii elasticitatea pielii prin reflexul Turgor.
- elasticitatea tegumentelor la copilul sanatos este normala.
- pielea din regiunea abdominala, apucata intre 2 degete realizeaza o cuta
denumita 'pliu cutanat'. In caz de dezhidratare rezulta un pliu cutanat persistent
cu aspect de cirpa moale.
- la copil pielea este mai sensibila, mai putin rezistenta, la variatii de temperatura,
la microbi si infectii.
- mucoasa cavitatii bucale este roz umeda, integra.
- conductul auditiv extern este curat.
- parul se va pieptana zilnic si se va spala pe cap de 2 ori pe saptamina.
- unghile sunt taiate, ingrijite cu aspect roz.
- trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor si o ingrijire a
lor efectuate de ecatre mama.
- sau asistenta medicala.
9. Nevoia de a evita pericolele
- aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului.
- copilul percepe sensul pericolului in functie de ritmul dezvoltarii sale
mintale, descopera putin cite putin autoprotectia contra pericolelor, pina la
virsta adulta.
- asistenta medicala evita pericolele mentinind temperatura normala a corpului.
10. Nevoia de a comunica
- copilul comunica la un an prin cuvinte putine cum sunt: - mama, tata, papa,
caca.
- mai comunica de cele mai multe ori si prin expresia fetei:
- prin plans.
11. Nevoia de a actiona conform proprilor credinte si valori
- copilul mic nu cunoaste sensul binelui si al raului, credinta spirituala, de
aceea aceasta nevoie nu se poate realiza.
12. Nevoia de a se realiza
- aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului.
- copilul realizeaza aceasta nevoie atunci cand se bucura de terminarea unui joc sau
de efectuarea unui castel din cuburi.
13. Nevoia de a se recrea

24
 - copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri colorate si prin plimbarile in
aer liber.
14. Nevoia de a invata
- aceasta nevoie este realizata in functie de limitele posibiltatii copilului.
-copilul invata diferite lucruri pe parcurs cum inainteaza in crestere.
- invata sa rasfoiasca paginile unei carti.
NEVOI ALTERATE LA INTERNARE 27.04.-2008
1. Nevoia de a bea si a manca.
2. Nevoia de a elimina.
3. Nevoia de a mentne tegumentele curate si integre.
4. Nevioa de a se misca si a avea o buna postura.
5. Nevoia de a se recrea.
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.
ANALIZA DATELOR
Dificultate de a se alimenta si hidrata legata de apetitul scazut si
de greata.
Deshidratare hidroelectrolitica datorita scaunelor diareice.
Alterarea elasticitatii tegumentelor datorita deshidratarii.
Dificultate de a se misca si de a avea o buna postura, legata de
echilibrul instabil al copilului.
Alterarea nevoi de a se recrea datorita lipsei interesului pentru joaca.
Alterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca datorita varstei
copilului.
OBIECTIVE
Copilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara greturi.
Copilul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si sa nu mai prezinte scaune diareice.
Copilul sa prezinte tegumente elastice in termen de cateva zile.
Copilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala, pentru a prezenta un
echilibru stabil.
Copilul sa prezinte o stre de buna dispozitie in termen de cateva zile.
Copilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un termen cat mai scurt.
INTERVENTII
Am efectuat examene paraclinice:
- am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, hemoglobina
leucocite, hematii, fier.
Analiza efectuata Valori obtinute Valori normale Mod de recoltare

Ca 5 mg % 9-llmg% punctie venoasa din orice vena

fara antico-agulant5ml sange

P 3mg % 4,5 - 6,5 mg% punctie venoasa dinorice vena

fara antico-agulant 5ml sange

Fe 50 mcg/dl 40-100mcg/dl punctie venoasa dinorice vena

fara antico-agulant 5ml sange

25
Hemoglobina 10 gr/dl ll-16gr/dl punctie venoasa peEDTA pe
5ml sange

Leucocite 6000 mm3 6000-17000mm3 punctie venoasa peEDTA pe

5ml sange

Hematii 4mil./mm3 4,5mil/mm3 punctie venoasa peEDTA pe

5ml sange

Am efectuat radiografia toracica care evidentiaza matanii costale

La internare am masurat:
- T.A.
- Temperatura
- Respiratie si le-am notat grafic in foaia de temperatura de 2 ori pe zi
- Am administrat un tratament cu antiemetice (emetiral) si un tratament cu
vitamine (vitamina D, Ca, Fe)
- Am efectuat alimentatia la orele stabilite, formata dintr-un regim alimentar pentru
a combate scaunele frecvente si modificate.
Realimentarea se incepe cu dieta hidrica ce dureaza 6-12-24h
- se administreaza apa fiarta si racita, ceai zaharat 5%, sau amestec de glucoza
5% sau ser fiziologic
Dieta de tranzitie dureaza 12-24h si consta dintr-o formata din:
- morcov, orez, banane si mere
- supa de morcov se administreaza pana ce apar scaunele legate de morcov
- in cursul realimentarii lactate pe masura ce cantitatea de supa scade, creste
cantitatea de lapte si treptat se va introduce intreaga cantitate de lapte
La copii care refuza supa de morcov se va administra mucilagiu de orez.
Realimentarea dureaza 8-10 zile
Trecerea progresiva la o alimentatie normala dureaza 5-7 zile
Am ajutat copilul sa bea apa din cana
Am ajutat sa tina in mana un biscuite si sa foloseasca lingurita
Am calculate ratia alimentara in functie de varsta
Am protejat lenjeria copilului cu barbita
Am alimentat copilul corespunzator (cu rabdare in pozitie sezand,
alimentele fiind taiate in bucati mici)
Am efectuat igiena corporala - baia generala sau partiala, zilnic la
aceleasi ore de preferinta seara
Am asigurat temperature camerei corespunzatoare de 22-24C si temperature apei de 37C.
Am pregatit imbracamintea corespunzatoare copilului.
Am asezat copilul cu regularitate pe olita, dupa alimentatie sau cand se trezeste
Am apreciat dezvoltarea fizica a copilului masurand si notand greutatea si inaltimea
copilului
Am efectuat zilnic bilantul hidric, masurand ingestia si excretia Am corectat dezechilibrul
hidric prin hidratare per os si parenterala montand o perfuzie cu Glucoza
Am administrat furazolidon per os la indicatia medicului pentru combaterea scaunelor.
Am urmarit frecventa cantitatea continutul si mirosul scaunului si al urinei.
Am efectuat toaleta organelor genitale externe.
Am administrat copilului alimente bogate in vitamina D cum sunt:
- unt, margarina
- peste, galbenus de ou
- ficat de pui

26
Am efectuat un masaj a tegumentelor copilului timp de 10 minute
Am asigurat confortul copilului schimband hainutele copilului si
lenjeria patului.
Am evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si zaharuri
Am planificat un program de exercitii in functie de capacitatea copilului.
Am efectuat copilului miscari de flexie si extensie la membrele
inferioare si superioare.
Am asigurat o pozitie fiziologica a copilului respectand regiunile
anatomice - decubit dorsal.
Am incercat sa corectam mersul copilului
Am asigurat conditiile de mediu:
- camera curata, calduroasa,
- lumina temperatura optima, curatenie
Am apreciat gradul de nutritie al copilului prin:
- tesut adipos, tegumente si mucoase
Am educat parintii sa mentina climatul familiei prin:
- afectivitate, protectie si calm. Am efectuat manevre de calire a organismului: - prin factorii
favorizanti utilizati: - apa, aer, soare.
Am organizat activitati recreative ce ii produc copilului placere. Am supravegheat in
permanenta copilul Am imbracat si dezbracat copilul dupa efectuarea toaletei
EVALUARE
Copilul mai prezinta inca greturi si o stare generala alterata: Copilul nu mai prezinta o stare de
dezhidratare ca urmare a rehidratarii si scaunele devenind normale prin tratamentul de electie
prescris de medic Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre se mentine alterata. Pentru
nevoia de a se misca si a avea o buna postura starea copilului nu se modifica.
Copilul se poate recrea in limitele posibilitatii lui:
Nevoia de a se imbraca si dezbraca se mentine alterata, copilul fiind ajutat de catre
mama sau asistenta.
Nevoi alterate in perioada 27.03 - 04.2014
1. Nevoia de a bea si a manca.
2. Nevoia de a mentne tegumentele curate si integre.
3. Nevioa de a se misca si a avea o buna postura.
4. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.
ANALIZA DATELOR
Dificultate de a se alimenta si hidrata legata de apetitul scazut si de greata.
Alterarea elasticitatii tegumentelor datorita deshidratarii.
Dificultate de a se misca si de a avea o buna postura, legata de echilibrul instabil al
copilului.
Alterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca datorita varstei copilului.
OBIECTIVE
Copilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara greturi.
Copilul sa prezinte tegumente elastice in termen de cateva zile. Copilul sa aiba un tonus
muscular si o forta musculara normala, pentru a prezenta un echilibru stabil.
Copilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un termen cat mai scurt.
INTERVENTII
Am efectuat examene paraclinice:
- am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, hemoglobina leucocite,
hematii, fier.
Am masurat
- P
- T.A.
- Temperatura
27
 - Respiratie si le-am notat grafhic in foaia de temperatura de 2 ori pe zi
- Am administrat un tratament cu antiemetice (emetiral) si un tratament cu
vitamine (vitamina D, Ca, Fe) Am ajutat copilul sa bea apa din cana
- Am ajutat sa tina in mana un biscuite si sa foloseasca lingurita Am calculate
ratia alimentara in functie de varsta
- Am protejat lenjeria copilului cu barbita
- Am alimentat copilul corespunzator (cu rabdare in pozitie sezand, alimentele
fiind taiate in bucati mici) Am efectuat igiena corporala - baia generala sau
partiala, zilnic la aceleasi ore de preferinta seara.
- Am asigurat temperature camerei corespunzatoare de 22-24C si
temperature apei de 37C.
Am pregatit imbracamintea corespunzatoare copilului.
Am asezat copilul cu regularitate pe olita, dupa alimentatie sau cand se trezeste.
Am apreciat dezvoltarea fizica a copilului masurand si notand greutatea si inaltimea
copilului.
Am efectuat zilnic bilantul hidric, masurand ingestia si excretia.
Am urmarit frecventa cantitatea continutul si mirosul scaunului si al urinei.
Am efectuat toaleta organelor genitale externe.
Am administrat copilului alimente bogate in vitamina D cum sunt:
- unt, margarina.
- peste, galbenus de ou.
- ficat de pui.
Am efectuat un masaj a tegumentelor copilului timp de 10 minute.
Am asigurat confortul copilului schimband hainutele copilului si lenjeria patului.
Am evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si zaharuri.
Am planificat un program de exercitii in functie de capacitatea c opilului.
Am efectuat copilului miscari de flexie si extensie la membrele inferioare
si superioare.
Am asigurat o pozitie fiziologica a copilului respectand regiunile anatomice decubit
dorsal.
Am incercat sa corectam mersul copilului.
Am asigurat conditiile de mediu:
- camera curata, calduroasa,
- lumina temperatura optima, curatenie
. Am apreciat gradul de nutritie al copilului prin:
- tesut adipos, tegumente si mucoase
Am educat parintii sa mentina climatul familiei prin:
- afectivitate, protectie si calm
Am efectuat manevre de calire a organismului:
- prin factorii favorizanti utilizati:
- apa, aer, soare.
Am supravegheat in permanenta copilul Am imbracat si dezbracat copilul dupa
efectuarea tualetei
EVALUARE
Copilul prezinta o stare de bine fara greturi si cu un apetit normal. Copilul prezinta o
elasticitate si un tesut muscular normal. Copilul isi poate mentine echilibrul.
Nevoia de a se imbraca si dezbraca se mentine alterata, copilul fiind ajutat de catre mama
sau asistenta.
EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA IN FUNCTIE DE
CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE LA EXTERNARE
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
- frecventa respiratiei 30 respiratii/min. (valori normale 25 -50 respir. / min),
28
 - ritm regulat cu pauze egale intre respiratii,
- zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice,
- mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense,
- toracele prezinta modificari ale coastelor puls 110 pulsatii/min.v.n. (90 - 120
pulsatii/min.),
- zgomote cardiace ritmice, bine batute,
- T.A. = 75/50 mm Hg,
- ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii, tensiunea arteriala este mai mica
la copil si creste pe masura ce inainteaza in virsta.
2. Nevoia de a bea si a minca
- alimentatia trebuie sa se efectueze la aceleasi ore,
- alimentele administrate se vor taia in bucati mici,
- alimentatia este copusa din: - sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte,
pireuri de fructe sau legume,
- copilul va primi 3 mese principale pe zi si 2 gustari astfel :
dimineata la ora 7
amiaza la ora 13
2 gustari la orele 10 si 16
seara la ora 19
la un an copilul poate folosi lingurita.
- copilul prezinta o dentitie de lapte cu o intarziere a incisivilor laterali superiori
(normal 8 dinti)
- numarul dintilor este redus la 6 datorita rahitismului si rezulta o masticatie si
digestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor,
- greutatea = cu 8000gr
- inaltime = 70 cm
3. Nevoia de a elimina
- loji renale libere nedureroase in limite fiziologice,
- la un an copilul prezinta 15 - 20 mictiuni/zi,
- urina prezinta o coloratie normala,
- diureza=1000ml/24h,
- cantitatea de urina depinde de cantitatea de lichide ingerate,
- tranzit prezent,
- scaune normale,
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
- tesut muscular slab reprezentat,
- echilibru nu este stabil, copilul mobilizindu-se cu ajutorul mamei,
- nu prezinta handicapuri,
- mersul fara sprijin incepe de la 11 luni,
- face progrese in ceea ce priveste motricitatea si coordonarea miscarilor ajungind
la un an sa se poata apleca, sa se ridice,
- manualitatea s-a dezvoltat mai mult, poate intoarce singur paginile unei carti.
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
- copilul doarme normal 14 - 16 h, se vor respecta orele de somn, in functie de varsta,
- in timpul cresterii copilul are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza
progresiv pina la virsta adulta cind se stabilizeaza,
6. Nevoia de a se imbraca dezbraca
- copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din partea mamei s-au a
asistentei medicale,
- vestimentatia este aleasa in functie de - anotimp, virsta, talie, sex, statura si
temperatura mediului,
7. Nevoia de a mentine temperatura in limite normale
29
 - copilul mic are termoreglarea fragila, datorita imaturitatii centrului reglator, de
aceea temperatura corporala este usor influentata de cea a mediului ambient,
- temperatura se masoara rectal si este = 37,4C,
8. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre
- elasticitatea tegumentelor la este normala
- la copil pielea este mai sensibila, mai putin rezistenta, la variatii de temperatura,
la microbi si infectii,
- mucoasa cavitatii bucale este roz umeda, integra,
- conductul auditiv extern este curat,
- parul se va pieptana zilnic si se va spala pe cap de 2 ori pe saptamina,
- unghile sunt taiate, ingrijite cu aspect roz,
- trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor si o ingrijirea
lor efectuate de catre mama sau asistenta medicala.
9. Nevoia de a evita pericolele
- aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului
- copilul percepe sensul pericolului in functie de ritmul dezvoltarii sale mintale,
descopera putin cite putin autoprotectia contra pericolelor, pina la virsta adulta,
10. Nevoia de a comunica
- copilul comunica la un an prin cuvinte putine cum sunt:
- mama, tata, papa, caca.
- mai comunica de cele mai multe ori si prin expresia fetei:
- prin plans.
11. Nevoia de a actiona conform proprilor credinte si valori
- copilul mic nu cunoaste sensul binelui si al raului, credinta spirituala, de aceea aceasta
nevoie nu se poate realiza.
12. Nevoia de a se realiza
- aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului;
- copilul realizeaza aceasta nevoie atunci cand se bucura de terminarea unui joc sau
de efectuarea unui castel din cuburi.
13. Nevoia de a se recreea
- copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri colorate si prin plimbarile in
aer liber,
14. Nevoia de a invata
- aceasta nevoie este realizata in functie de limitele posibiltatii copilului,
- copilul invata diferite lucruri pe parcurs cum inainteaza in crestere.

30
 Anexa Nr.2
GHID PENTRU PRINI
Ce este rahitismul?
Rahitismul este o afeciune a copilriei, care poate debuta la cteva luni, n cazurile n care, nu
este urmat o schem corect de profilaxie xu vitamina D.
Cel mai frecvent este rahitismul carenial, care poate aprea n anumite condiii ce duc la
deficitul de vitamin D sau deficit n aportul nutritiv de calciu i fosfor. Aportul alimentar de vit.
D nu este suficient pentru a satisface nevoile organismului, de aceea este absolut necesar
suplimentarea acestei vitamine.
Laptele matern asigur necesarul de substane nutritive, minerale i vitamine n cantitate
suficient pentru ca un copil alimentat exclusiv la sn s se dezvolte normal. Excepie face vit.
D, care trebuie suplimentat printr-o schem de profilaxie a rahitismului.
Cine risc s fac rahitism?
Copiii de la orae i cei nscui prematur. n zonele urbane, rahitismul este mai frecvent dect la
sate,pentru c copiii sunt mai puin expui la soare, iar poluarea face ca razele ultraviolete s
penetreze mai puin, chiar dac temperatura este crescut.
Copiii prematuri sunt mai predispui la rahitism, deoarece chiar dac profilaxia se face corect,
aceti copii au necesiti mai mari ritmul lor de cretere este mai mare i ei trebuie s
recupereze.
Carena de vit. D poate fi cauzat de:
Aportul insuficient de vit. D, alimentaia neadecvat, utilizarea laptelui de vac n primele 6
luni sau excesul de finoase;
Lipsa expunerii la soare;
Sindroamele de malabsorbie digestiv (celiachia, boli congenitale hepatice sau ale cilor
biliare, alte boli diareice cronice) boli n care vit. D nu este absorbit din intestin i se
asociaz i cu alte carene (anemie, deficit staturo-ponderal);
Boli renale cronice, care duc la isuficiena n metabolismul vit. D;
Tratamentele prelungite cu anticonvulsivante;
Rahitismul rezistent la vit. D, care are caracter familial, adic se motenete de la prini. n
acest caz, tratamentul obinuit cu vit. D nu d rezultate.
Care sunt manifestrile rahitismului?
Carena calciului i fosforului se manifest n special la copiii nscui prematur, care nu
beneficiaz de realizarea depozitelor de substane nutritive din ultimul trimestru de sarcin. La
aceti copii, laptele matern nu aduce suficient calciu, fiind necesar suplimentarea lui.
Rahitismul se caracterizeaz prin insuficiena mineralizrii osului, care devine foarte fragil i
sufer modificri structurale (deformri). A nu se confunda cu osteoporoza, n care exist o
reducere a esutului osos normal mineralizat.
Debutul este dup vrsta de 4 luni. Rahitismul coplilului n primele 6 luni se manifest prin
semne de spasmofilie (hiperexcitabilitate neuro-muscular, uneori convulsii sau spasm
laringian), transpiraii ale pielii capului i deformri osoase (craniu, membre, torace). Dup 1 an
manifestrile sunt mai severe (deformri ale coloanei vertebrale, scderea tonusului muscular,
tulburri de mers). n general, copilul este moale, cu ntrzierea dezvoltrii neuromotorii
(reflexe, susinerea capului, ezut, mers).
Deformrile osoase apar iniial la nivelul capului i toracelui: frunte bombat (olimpian),
craniu mare i moale (craniotabes), fontanela anterioar larg la vrsta de 8 luni i persistena
dup 18 luni; torace cu baza lrgit, stern nfundat, mtnii costale (nodoziti, care se simpt
lateral de stern). Deformrile minilor au aspectul unor brri, picioarele se deformeaz n X sau
paranteze. Mai trziu, pot aprea deformri ale bazinului sau coloanei vertebrale.

31
Modificrile osoase sunt vizibile pe radiografie i sunt precedate de modificri biochimice
(calciu i fosfai: n snge i urin). Rahitismul se asociaz cu anemia carenial i sensibilitate
crescut la infecii, n special respiratorii.

Profilaxia rahitismului:
Se face prin administrarea vit. D oral. Este obligatorie respectarea necesarului zilnic de vit. D,
care este de 500 UI, ceea ce se poate realiza prin administrarea zilnic a preparatului.
De la 1 an i 6 luni pn la 5 ani se administreaz doza zilnic numai n anotimpurile reci, din
septembrie pn n aprilie (lunile cu r). Este necesar i un regim igieno-dietetic echilibrat, cu
alimentaie divers, bogat n lactate (n special brnz), expunere la soare, cure heliomarine,
aerisirea camerei, exerciii de gimnastic. De obicei, un copil sntos i alimentat corect nu
necesit administrarea concomitent de calciu n timpul profilaxiei rahitismului.
Prevenirea rahitismului la copiii prematuri:
Prematurii i copiii cu greutate mic sunt mai predispui pentru apariia rahitismului i necesit
doze crescute de vit. D pn n trimestrul trei de via, timp necesar pentru refacerea stocului de
calciu.
Se vor administra 1000 UI vit. D zilnic.
La prematurii i sugarii care primesc mai puin de 400 ml lapte pe zi, se va aduga calciul -
50mg/kg/zi.
Atenie la supradozaj!
Prea mult vit. D nu i va face bine copilului, din contra. Exist riscul apariiei intoxicrii, care
poate avea urmri grave.
Primul semn al intoxicrii poate fi lipsa poftei de mncare, apoi copilul plnge, este agitat.
Excesul de vit. D se va depozita n esutul adipos, iar efectele vor aprea nu din prima zi, ci la un
interval de o lun dou de la administrare.
Cum se administreaz vitamina D?
Nu este recomandabil s i dai copilului picturi de vitamina D cu linguria. Sticlua cu vitamin
are un dozator special, care este bine s-l folosii.
Momentul cel mai bun din zi n care poate fi administrat suplimentul de vit. D este nainte de
mas, mai ales dac copilul este sensibil la adaosurile dup mas, care le elimin prin vom.
Dac nu exist astfel de probleme, suplimentul de vit. D poate fi administrat att nainte ct i
dup mas.
Suplimentul de vitamin D se elibereaz gratuit. Imediat dup natere, mergei la medicul de
familie sau pediatru, care v vor ndruma n acest sens.
Tratamentul rahitismului
Cnd rahitismul apare, se va face tratamentul su conform prescripiilor medicului de familie,
prin administrarea vit. D n dozele mai mari, asociat cu calciu, n funcie de stadiul bolii, pn la
vindecare, dup care se continu schema de profilaxie.

32
Bibliografia:
E.Ciofu C.Ciofu Esenialul n pediatrie, Bucureti, 1998
P. Mogoreanu Profilaxia i tratamentul bolilor nutriionale ale
copiilor, Chiinu 2002
Nelson text book of pediatrics, 2009, ed.XVIII
Sub redacia : A.Voloc / V.urea - Dezvoltarea copilului i conduita n
maladiile nutriionale, Chiinu 2007
Protocolul clinic naional
Luctetia Titirca, Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale
acordate bolnavului,Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti
2003.
Luctetia Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii
medicali, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2003.
Luctetia Titirca, Ghid de nursing, Editura Viata Medicala Romaneasca,
Bucuresti 2001.
Mioara Mincu, Roxana Maria Albu, Valeriu Bistriceanu, Anatomia si
fiziologia omului, Editura Universul, Bucuresti, 2001.
Profesor Doctor M. Giormnenu Editia a II a revist.
Serban Cretu, Copilul sanatos si bolnav, vol.2, Editura Scrisul
Romanesc, Craiova 1977.

33