Kinetoterapia în afecţiunile

cardiovasculare
CURS 14
Kinetoterapia în afecţiunile arterelor periferice
 Afecţiunile arterelor periferice
• artere periferice = artere ale extremităţilor
• boli ocluzive sau inflamatorii care se dezvolată la nivelul
arterelor
• constau din stenozarea sau obliterarea lumenului arterial →
sindrom de ischemie periferică
• Clasificare:
organice :
 ocluzive – AO, trombangeita O, arterite infecţioase,
angiopatia diabetică
 neocluzive – anevrismul arterial, fistula arterio-venoasă
funcţionale :
 cu constricţie – boala Raynaud, acrocianoza,
livedoreticularis
 cu dilataţie - eritromelalgia
 Metode de diagnostic - teste clinice în
bolile arteriale
•Palparea:
examinarea atentă a pulsului de-a lungul arterei permite
localizarea obstrucţiei (seg-ment afectat)
examinarea concomitentă a pulsului arte-rial la stg. şi la dr.
(diferenţă între cele 2 părţi în anevrism sau stenoză situată
înaintea locului de palpare)
•Auscultaţia arterelor:
în repaus şi după efort, respectiv o stază de 3 min cu
manşeta tensiometrului umflată peste TA sistolică
 • Timpul de recapilarizare:
după o compresie puternică cu policele la nivelul extremităţilor –
degete mână sau picior pacient, în condiţii de vase sănătoase
culoarea se normalizează după maxim 5 sec.
• Testul Raschow – apreciază gradul de compensare în caz de
obliterare arterială în bazin sau MI:
dd pacientul execută “bicicleta” 2 min, după care revine în şezând. În
caz de obliterare arterială insuficient compensată apar zone palide la
nivelul plantei.
• Testul la mers:
se măsoară în metri şi minute distanţa care poate fi parcursă în mers
fără durere şi distanţa maximă care poate fi parcursă.
• Testul Allen:
se comprimă timp de 1 min arterele radială şi ulnară. Dacă culoarea
mâinii devine roz imediat după supri-marea comprimării atunci test
A pozitiv-circuit arterial palmar permeabil); dacă se menţine
paloarea mâinii - test A negativ .
 Sindromul ischemic
• sindromul de ischemie cronică periferică : totalitatea
simptomelor şi semnelor ce se instalează consecutiv
reducerii lente şi progresive a circulaţiei sângelui într-
una sau mai multe din arterele extremităţilor datorită
ocluziei arteriale cronice progresive.
• generator de: infirmitate – incapacitate - handicap
• proces fiziopatologic: reducerea fluxului sangvin »
hipoxia tisulară » perturbări metabolice locale »
afectarea reacţiilor energetice celulare » alterări
anatomice tisulare locale
Stadializarea ischemiei periferice
(T. Sbenghe)

• Stadiul I – preobliterativ. Clinic: parestezii MI (mai ales în

poziţii de presiune externă a spaţiului popliteu), criestezii
nocturne, senzaţii de oboseală nejustificate în picioare după
o perioadă de mers, amplitudine mai mică a pulsului la
nivelul MI afectat;
• Stadiul II – obliterare compensată. Clinic: claudicaţie
intermitentă după 2-4 min, puls arterial mult scăzut sau
chiar absent. Parestezii criestezii frecvente, tulburări trofice
tegumen-tare şi unghiale;
• Stadiul III – obstrucţie decompensată. Clinic: dureri de
repaus calmate de poziţia declivă, puls local absent,
oscilometrie 0, timp de umplere venoasă peste 60 sec,
fenomene pregangrenoase, tulburări trofice;
• Stadiul IV – cu gangrenă. Clinic: durere permanentă,
necroză tisulară.

• Asistenţa medicală – profilaxie secundară şi terţiară şi

recuperare funcţională
• Evoluţia anatomo-clinică stadializată orientează
programul complex de recuperare
• Programe de recuperare individualizate, diferenţiate şi
adaptate fiecărui stadiu
 Ateroscleroza obliterantă
boală cronică cu evoluţie anatomo-clinică stadializată;
localizarea aterosclerozei la nivelul arterelor mari, în special de la
nivelul membrelor (iliacă, femurală, poplitee) dar şi aortei
abdominale;
se încadrează în sindromul de ischemie cronică periferică;
etiologie:
tulburări de metabolism al grăsimilor
infecţii (ricketsioze)
boli imunoalergice etc.
incidenţă: 90% din arteriopatiile periferice;
debut clinic după 45-50 de ani (15% - 3 0-45 de ani);
sex masculin/sex feminin: 5-10/ 1; raportul variază şi cu grupa de
vârstă: 60 de ani - 3/ 1.
 Etiologie:
• factori de risc :
fumatul – considerat a fi principala cauză: 80-90% din
bolnavi sunt fumători;
hiperlipoproteinemia – 45-60% din bolnavi;
diabetul zaharat – 25% din bolnavi;
hipertensiunea arterială – 15-20%;
obezitate etc.

mecanism claudicaţie intermitentă:

stenoză arterială »diminuarea debitului sangvin local »
ischemie bruscă la efort » claudicaţie intermitentă
 Mecanism fizio-patologic
reducerea parţială şi progresivă a fluxului sanguin în
extremitatea irigată de artera obstruată →
hipoxia tisulară - interesează tegumentele, fanerele,
muşchii, filetele nervoase şi chiar oasele →
acumularea de metaboliţi ca acidul lactic şi piruvic, care nu
mai sunt introduşi în ciclul Krebs din cauza lipsei de oxigen
→
reacţiile de fosforilare oxidativă sunt inhibate
perturbări în procesele de stocare şi eliberare de energie
necesară activităţii vitale a celulelor şi ţesuturilor →
alterări structurale ale extremităţii interesate.
 Diagnostic
 Semne clinice subiective:
 durere - sub formă de claudicaţie intermitentă
 durere de repaus;
 senzaţia de oboseală la nivelul MI;
 tulburări de sensibilitate locală - parestezii;
 Semne clinice obiective:
 inspecţie: modificări de culoare şi temperatu-ră a
tegumentelor: palide, marmorate, reci, tulburări trofice,
eventual ulcere distale
 puls: slab (s. parţială) sau absent (obstrucţie)
 auscultaţia arterelor: “suflu de stenoză”
 oscilometrie (↓ indice oscilometric), Angiografie
 teste clinice boli arteriale - pozitive
Stadializarea Fontaine
I Fără acuze, dar cu modificări evidenţiabile

A Mers fără durere peste 200m

II Claudicaţie
intermitentă B Mers fără durere sub 200m

III Dureri în repaus în clinostatism

IV Dureri în repaus, ulcer, necroză/gangrenă

I ! Vasele colaterale, existente iniţial sau formate pe parcursul

evoluţiei bolii, sunt cele care asigură ţesuturilor supravieţuirea
în cazul AO
Localizarea durerii funcţie de sediul obliterării (C.Ispas,
C.Minculescu)
Sediul durerii Sediul obstrucţiei Diagnostic eronat

Regiunea fesieră Bifurcaţia aortei Sciatică, hernie de

abdominale disc
Regiunea Artere iliace Hernie disc
inghinală, coapsă
Gambă Artera femurală, Reumatism, gută
artera poplitee
Plantă Artera tibială, Artropatie, picior
posterioară, artera plat, distrofie
tibială anterioară, musculară
artera peronieră
Degete Artere digitale Tulburări
funcţionale
Circulaţia arterială periferică
• particularităţi
• se disting două tipuri de circulaţie – sisteme diferite
de reglare:
cutanată – rol : asigurarea schimburilor termice
musculară – rol : asigurarea schimburilor metabolice
necesare susţinerii mişcării
• la pacienţii cu AO creşterea debitului la nivelul unuia
din aceste sectoare se face în detrimentul celuilalt
• A! evitarea frigului şi umidităţii, a purtării jartierelor,
a poziţiei “stat picior peste picior”, purtarea de
încălţăminte uşoară – pentru scăderea riscului de
apariţie a spasmelor arteriale
TRATAMENT COMPLEX
igieno-dietetic:
• scăderea în greutate,
• interzicerea fumatului,
• regim hipocaloric;
medicamentos: vasodilatatoare,
anticoagulante;
chirurgical: bypass, stenturi, simpatectomie
lombară, amputaţie;
kinetoterapie.
 Kinetoterapia
• Obiective:
 dezvoltarea circulaţiilor colaterală şi musculară ;
 creşterea capacităţii aerobe şi anaerobe cu îmbunătăţirea
metabolismului celular muscular energetic → creşterea
indicelui de utilizare a O2;
 ameliorarea funcţiei cardio-respiratorii;
 îmbunătăţirea stării psihice a pacientului;
 îmbunătăţire coordonării → economie energetică.
 Mijloace kinetice
Specifice • 2. agenţi fizici artificiali
exerciţiul fizic;  electroterapia
gimnastica respiratorie;
posturarea; • 3. mijloace psihice
ergoterapia; reglare ext. - consilierea
relaxarea
masajul.
Nespecifice
• 4. dieta
agenţi fizici naturali
termoterapia
Complexe
balneoterapia
hidrotermokinetoterapia
hidrotermoterapia
 • Rol:
 îmbunătăţirea economiei actului motor ;
 creşterea uşoară a debitului circulator, datorat dezvoltării
colateralelor ;
 creşterea coeficientului de utilizare a oxigenului datorită
măririi capilarelor care face ca distribu-ţia către celulele
musculare a fluxului sanguin disponibil să fie mai adecvată.

• Mecanisme ale dezvoltării circulaţiei colaterale:

 creşterea presiunii de perfuzie în timpul practi-cării
exerciţiilor fizice
 mărirea dozată a hipoxiei prin contracţii muscu-lare de
intensitate şi durată corespunzătoare.
Efecte ale practicării ex. fizic în AO:
 îmbunătăţirea irigării ţesuturilor deficitare prin mărirea vitezei
şi presiunii de perfuzie şi mărirea dozată a hipoxiei în
teritoriile ischemiate;
creşterea capacităţii de utilizare a O2 în m. antrenaţi.

 posturare
 contracţii izometrice
 MP
 MAL
 MARC
 gimnastică respiratorie
Kinetoterapia
• foloseşte un program specific adaptat fiecărui bolnav = mers codificat
• se execută în aer liber, în zone puţin aglomerate; de preferat pe teren plat
• mers în ritm propriu până la apariţia dureri în molet –indicele de claudicaţie
= numărul de paşi la care apare claudicaţia sau timpul de claudicaţie
=minute / perimetrul de claudicaţie (distanţa în metri)
• merge instruit 10 paşi mai puţin decât numărul de paşi la care a oprit să se
odihnească minimum 2 minute apoi raportat ca acelaşi indice
• programul durează o oră / zilnic cu excepţia zilelor foarte călduroase sau
foarte friguroase
• la 2 – 3 săptămâni se va face o nouă testare a noului indice şi se modifică
intervalele de mers în funcţie de noile valori recoltate

dacă starea bolnavului este bună şi t = 10 minute se stabilesc 2 indici : la

ritm normal şi la ritm rapid şi se alternează cele 2 tipuri de mers în funcţie
de indicii de claudicaţie găsiţi.
Gimnastica Bürger
• gimnastică pasivă executată cu pacientul în DD şi MI afectat la
marginea patului
• priză sub tendonul Achilian, la nivelul gleznei şi ridică Mb
antigravitaţional la 45˚ şi-l menţine 2 minute
• îl lasă pe planul patului 2 minute
• coboară la 45˚ sub planul patului încă 2 minute
• iarăşi pe planul patului 2 minute de 4-5 ori 30 minute pe zi
Masaj

• neteziri
• fricţiuni uşoare cu toată palma
• vibraţii
• presiuni glisante profunde ( către distal )
• schimbarea alternativă a sensului manevrelor ( distal
– proximal; proximal – distal) de 3 – 4 ori

• A! nu frământat / nu tapotament
Kinetoterapia în stadiul I AO
profilaxie primară şi secundară a factorilor de risc
mers pe jos 2 h / zi
gimnastică Burger
gimnastică respiratorie
antrenament la efort dozat
cure balneare : Covasna, Buziaş, Vatra Dornei, Borsec
etc.
TRATAMENT MEDICAMENTOS – instituit de medic:
antiagregant, vasodilatator, anticoagulant
Tratamentul în stadiul II AO
• Conceptul “pasivităţii pacientului în faţa bolii”
• Medicamentos – medic cardiolog:
blocante alfa-adrenergice
stimulente beta-adrenergice
vasodilatatoare musculo-trope
• Fizioterapie:
joasă, medie şi înaltă frecvenţă
Kinetoterapia
• bilanţ medical şi funcţional complet care va orienta
tratamentul kinetic
Obiective:
dezvoltarea unei circulaţii colaterale şi musculare
eficiente care să asigure o troficizare bună a
ţesuturilor
ameliorarea fluxului sangvin local
îmbunătăţirea metabolismului celular muscular
energetic
Mijloace:
repaus la pat
mers codificat – interval training
gimnastică Burger
gimnastică respiratorie
Tratamentul în stadiul III AO
• măsuri de protecţie cutanată
• favorizarea vasodilataţiei şi profilaxia atrofiei
musculare
• menţinerea funcţionalităţii la nivelul segmentelor
indemne
Kinetoterapia:
repaus la pat
gimnastică Burger combinată
MAL ale MI afectat
gimnastică respiratorie – abdominală
reluarea mersului dozat etc.
Tratamentul în stadiul IV AO
• îngrijirea locală a zonei de necroză
• asistenţă conservatoare – schiţată la stadiul III
• consiliere psihologică
• tratament chirurgical

• A! Arteriopatia obliterantă este o boală cronică cu

evoluţie anatomo-clinică stadializată
Bibliografie:
• Cordun, M – Kinetologie medicală, Ed. Axa, 1999;
• Delisa, J.A. – Rehabilitation Medicine Principles and Practice, Ed. Lippincot
Raven, 1999;
• Ispas, C; Minculescu, C – Kinetoterapia în afecţiunile cardiovascu-lare,
ANEFS, 2005;
• Mogos, T. V. – Inima si efortul fizic, Ed. Sport-Turism, 1990;
• Scurtu, L – Ghid kinetoterapeutic în afecţiunile cardio-vasculare,
Ed. Alexandru 27, 2005;
• Tache, GO – Ghid de medicina fizica si de recuperare medicala, Ed. Scripta,
2001;
• Sbenghe, T – Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului, Ed. Medicala,
1996;
• Susan J., Garrison – Handbook of Phisical Medicine and Rehabilita-tion
Basics, Ed. Lippincott, 1995
• Zdrenghea D, Branea I – Recuperarea bolnavilor cardio-vasculari, Ed.
Clusium, 1995.