COLEGIUL DE ȘTIINȚE GR.

ANTIPA,
BRAȘOV

N.G.1. – NEVOI FUNDAMENTALE

PROF. As. Med Slăbuțu Roxana Ionela
 CIRCULAŢIA
-asigurată de către aparatul
cardiovascular

Aparatul cardiovascular cuprinde:

Inima – cu rolul de a pompa sângele prin
arborele circulator;
Arborele circulator – compus din vase
sanguine (artere, capilare, vene).
CARACTERISTICI ALE AP. CV.
CARACTERISTICI ALE AP. CV.
CARACTERISTICI ALE AP. CV.
 CARACTERISTICI ALE AP. CV.

TENSIUNEA ARTERIALĂ (T.A.)

= forţa elastică exercitată de sg. circulant asupra
pereţilor arteriali, determinată de debitul
cardiac, forţa de contracţie a inimii, elasticitatea
şi calibrul vaselor, vâscozitatea sg.
Debitul cardiac = volumul de sg pompat în
circulaţie de către VS; (debit/bătaie, debit/min)
 fiecare contracţie, 70 ml cca 5 l /min,

T.A. scade de la centru la periferie !

TENSIUNEA ARTERIALĂ
TENSIUNEA ARTERIALĂ
 ZGOMOTELE CARDIACE

efectul vibraţiilor sonore produse în timpul

ciclului cardiac; se pot percepe aplicând pe
torace urechea sau stetoscopul
ZGOMOTUL I = zgomot sistolic
 intensitate şi durată mare;
 produs de - vibraţia peretelui ventricular
- închiderea valvelor atrio-ventriculare
- expulzia sg. din ventricule în artere
ZGOMOTUL II = zgomot diastolic
 mai scurt decât zgomotul I
 mai puţin intens decât zgomotul I
 CARACTERISTICI ALE AP. CV.

CULOAREA TEGUMENTELOR (la caucazieni)

Normal – roz
Patologic – cianoză sau paloare
MODIFICĂRI ALE OXIGENĂRII Sg
hipoxemie - scăderea cantităţii
(concentratiei) de oxigen în sânge
hipoxie -scăderea cantităţii
(concentratiei) de oxigen în ţesuturi
 CARACTERISTICI ALE AP. CV.

MODIFICĂRI ALE ECHILIBRULUI H-E

(datorate unor afecţiuni ale vaselor de sânge / ale
cordului)
Edemul cardiac - edem rece, cianotic,
vesperal, iniţial în regiunile declive
(retromaleolar)
Anasarca - edem generalizat al ţesutului
subcutanat, cu acumulare de lichid în
cavităţile seroase ale organismului
(in IC – cavitatea pleurala, peritoneala)
 CARACTERISTICI ALE AP. CV.

MODIFICĂRI ALE RESPIRAŢIEI

Ortopnee - adoptare de pacientul cardiac a
poziţiei şezânde pt. ameliorarea respiratiei
-este predominant inspiratorie , pacientul stă aplecat înainte,
rezemat în mâini, cu umerii ridicaţi (diferită de cea din
astmul bronşic !)
Dispnee paroxistică - accese dispneice de
obicei nocturne, cu ortopnee şi polipnee
Dipnee vesperală - apare seara
Dispnee de efort – apare la efort
(IC clasa I,II,III,IV NYHA)
 DUREREA
CE ANGINA PECTORALĂ INFARCTUL
URMĂRIM? MIOCARDIC ACUT
1.LOCALIZARE - retrosternală SAU precordială idem

2.IRADIERE Tipic - în umărul stg, în membrul idem

superior stg, pe marginea
cubitală a ultimelor 2-3 degete
Atipic - în ambii umeri sau umar
dr., gât, maxilar, dinţi, urechi,
epigastru
 DUREREA
CE ANGINA PECTORALĂ INFARCTUL
URMĂRIM? MIOCARDIC ACUT
3.CARACTER constrictiv (strânge, apasă intensitate extremă
uneori ca o gheară) ; + anxietate, senzaţie
aratată cu palma (suprafaţă de moarte iminentă
mare)

4.DURATA de la câteva secunde pana peste 30 minute

la 15-20 minute
 DUREREA
CE ANGINA PECTORALĂ INFARCTUL
URMĂRIM? MIOCARDIC ACUT
5.APARITIA după efort fizic, emoţii, idem
mese copioase, expunere la
frig, după sau in timpul
raporturilor sexuale

6.CEDEAZĂ la repaus SAU după nu cedează la Ntg

administrare de cedează doar la
coronarodilatatoare antialgice majore
(Nitroglicerina) (Morfină, Mialgin)
 ROLUL ASISTENTEI

Explorează aparatul circulator al pacientului

Învaţă pacientul:
igiena încăperii (aerisire),
igiena tegumentelor (integre),
echilibrul alimentar (fără exces de grăsimi, sare şi
alcool),
să evite fumatul activ sau pasiv şi sedentarismul,
să poarte îmbrăcăminte lejeră (care să nu
stânjenească circulaţia).
 ROLUL ASISTENTEI
administrează medicaţia prescrisă: tonicardiace,
antiaritmice, diuretice, vasodilatatoare,
hipotensoare, antianginoase, anticoagulante
supraveghează pacientul şi urmăreşte efectul terapiei
aplică tehnici de favorizare a circulaţiei: exerciţii
active, pasive, masaje (atunci când nu sunt
contraindicate)
pregăteşte psihic pacientul pentru tehnicile de
îngrijire
îl informează asupra stadiului bolii sale, asupra
gradului de efort pe care poate să-l depună şi asupra
continuării tratamentului
cunoaşte relaţiile circulaţiei cu celelalte aparate şi
sisteme
 ROLUL ASISTENTEI
Măsoară şi notează P
MN – ceas cu secundar, pix sau creion roşu, foaie de
temperatură
LE - artera radială
artera subclaviculară
artera axilară
artera temporală superficială
artera carotidă
artera cubitală
artera humerală
artera femurală
artera poplitee
artera pedioasă
artera tibiala posterioara
 ROLUL ASISTENTEI

Măsoară şi notează P
T - localizarea regiunii unde se determină
pulsul
comprimarea arterei de către degetele 2,3,4 pe un
plan osos
timp de 1 minut (30 sec pentru puls regulat)
numărarea pulsaţiilor

Notare – în FT, culoare roşie; la fiecare liniuţă îi

corespund 4 pulsaţii
 ROLUL ASISTENTEI

Cunoaşte cazurile în care P trebuie observat cu

atenţie:
postoperator
la pacienţii în fază terminală
după transfuzie
la pacienţii cu infecţii sau risc mare de infecţii
la pacienţii cu afecţiuni respiratorii
 ROLUL ASISTENTEI

Măsoară şi notează T.A.:

PP - psihică: explicarea tehnicii; fizică: după 15 min.
repaus, la 3 ore de la masă
MN – tensiometru, stetoscop biauricular, pix
albastru, foaie de temperatură
T - se aşează braţul în poziţie comodă; se
îndepărtează hainele ce strâng regiunea braţului
se aplică strâns manşeta, se fixează membrana
stetoscopului pe artera humerală sub marginea
inferioară a manşetei, se pun olivele în urechi

.
 ROLUL ASISTENTEI

Măsoară şi notează T.A.:

T - se pompează aer în manşeta pneumatică până la
dispariţia ultimei unde pulsatile
se decomprimă încet şi se determină zgomotul
produs de prima şi ultima undă pulsatilă
valoarea maximă se poate determina şi
palpatoric
Notare – sub formă de grafic; culoare albastră;
fiecărei liniuţe îi corespund 10 mm Hg
 Diagnostice de ingrijire

Pacient in varsta de 70 de ani cu: oboseala, dispnee,

vertij, tuse, greata, constipatie, hTA, tahicardie, puls
periferic slab perceptibil, senzatie de frig, diaforeza,
cianoza, eliminare de urina in cantitate mica,
ameteala, dezorientare si uneori pierderea starii de
constienta ( Md).
 Diagnostic de ingrijire
1. Alterarea activitatii cardiace/activitate cardiaca
deficitara datorita afectarii vaselor sangvine
O: cresterea adaptabilitatii la activitatea cardiaca redusa
I proprii:
 monitorizarea semnelor vitale
 observarea contextului in care apare oboseala si
numarul de ore de somn;
 asezarea P in pozitie semisezand;
 educarea pacientului sa alterneze repausul cu odihna,
regim hiposodat, sa manance de mai multe ori pe zi;
 sa respecte tratamentul prescris
 Diagnostic de ingrijire

2. Alterarea capacitatii de a mentine curate caile

respiratorii datorita pierderii starii de constienta.

3. Cunostinte deficitare despre boala/sanatate datorita

pierderii starii de constienta.

4. Alterarea capacitatii de a se alimenta datorita

senzatiei de greata.
 Diagnostice de ingrijire

5. Alterarea eliminarii urinare datorita scaderii cantitatii

de urina (oligurie).

6. Alterarea integritatii tegumentare datorita

transpiratiei abundente.