LUCRĂRI PRACTICE

T.Î.B.
ANUL I SEMESTRUL II

.
Importanţa examenelor de laborator:
 completează simptomatologia
 confirmă sau infirmă diagnosticul clinic
 reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea
tratamentului
 confirmă vindecarea, semnalează apariţia
unor complicaţii
 AM va trebui să respecte următoarele reguli:
 să respecte orarul recoltărilor
 să pregătească P
psihic: informare asupra necesităţii tehnicii,
instruire asupra comportamentului său în timpul
recoltării, colaborarea P fiind un element
principal pentru reuşita recoltării
fizic: regim alimentar; repaus la pat; aşezarea
într-o anumită poziţie
 să completeze imediat şi corect buletinele de analiză
şi să eticheteze recipientele cu produsele recoltate,
pentru a evita înlocuirea rezultatelor între ele
 buletinul de analiză va cuprinde: numele şi prenumele P,
secţia, numărul salonului, analiza cerută, data
recoltării, numele celui care a recoltat şi a celui care a
solicitat recoltarea
 etichetarea produselor se face prin scriere directă pe
flacon sau recipient sau prin etichete lipite; (procedura
a fost înlocuită cu aplicarea codului de bare);
! un produs neetichetat nu poate fi folosit pentru analiza
 expedierea şi transportul produselor
recoltate trebuie să se efectueze astfel
încât acestea să ajungă cât mai
repede la laborator; când se
transportă în altă localitate, se
ambalează în aşa fel încât recipientele
să nu se spargă sau produsele să se
deterioreze
Recoltările se fac diferenţiat, în funcţie de produs
 seringi şi ace
 pipete Pasteur
 plăci Petri
 pense pentru biopsie
 dispozitiv cu circuit inchis (pentru hemoculturi)
 tampon montat pe porttampon
 ansă de platină
 examene minime obligatorii
- examenul sângelui,
- sedimentul urinar
- produse biologice care provin din sau
de la focarele infecţioase
 Clasificarea prelevatelor
I. Prelevate fără floră supraadăugată: - cele din
cavităţi naturale aseptice la persoane sănătoase,
prelevarea fiind făcută în condiţii de asepsie,
unele prin manevre chirurgicale:
1. sângele
2. LCR
3. exudate ( puncţii pleurale, osoase, colecţii
neabcedate spontan)
4. măduva osoasă
5. fragmente de exereză(prelevate chirurgical)
 Clasificarea prelevatelor

II. Prelevate potenţial contaminate:

1. urina – pentru a fi necontaminată se prelevează
prin puncţie suprapubiană
2. bila

III. Prelevateconţinând floră asociată:

1. materii fecale; spută
2. lichid de vomă, resturi alimentare, alimente
3. prelevate necrotice
4. urina sau bila pentru examen calitativ
Cei 3 "C":
CÂND?,
CUM?,
CÂT?
CÂND?
 după o perioadă standard de post de 12 ore (minim
4 ore), la analizele care o necesită
 după o perioadă de 12 ore de efort fizic redus,
 după 30 minute de repaus fizic,
 respectând, de preferinţă, acelaşi interval de timp al
recoltării (dimineaţa între orele 7-9)
 respectând aceeaşi durată de aplicare a garoului
(maxim 1 minut)
 dar la nevoie oricând,
 sau la anumite ore, când se suspectează o anumită
periodicitate a înmulţirii agenţilor patogeni
CUM?
 Prin puncţie venoasă cu ajutorul:
seringii şi acului
holder + ac pentru holder
 Prin înţeparea pulpei degetului, lobului urechii
şi/ a călcâiului
 Prin puncție arterială
 Pe substanţe anticoagulante sau nu - folsind
vacutainere/ dispozitive S- monovette specifice
fiecărui tip de analiză (se deosebesc prin culori)
CÂT?
 hematologie: 2-3 ml sânge,
 hemostază: 2-5 ml sânge,
 VSH: 2 ml sânge,
 teste hormonale: 2 ml sânge pentru 3-4 teste,
 teste pentru markeri tumorali şi virali: 2 ml sânge
pentru 3-4 teste,
 chimie clinică generală: ser 5-10 ml de sânge;
plasmă 3-5 ml de sânge,
 gaze în sânge:, sânge arterial sau venos 1 ml sânge
heparinat,
 teste imuno-enzimatice: 1 ml sânge pentru 3 – 4
teste,
În cazul în care se recomandă mai multe tipuri de
analize, ordinea va fi următoarea:
 sânge pentru hemocultură,
 sânge pe EDTA (sistem de recoltare vidat cu
capac mov),
 sânge pe heparină,
 sânge pe tub fără aditivi anticoagulanţi, dar cu
activatori ai coagulării,
 sânge pe inhibitor al glicolizei
 sânge pe citrat (recoltarea VSH se face de
preferat fără garou),
Tipuri de analize care se lucrează din S:
1. Hematologice: studiază elementele figurate (nr hematii,
leucocite, trombocite), hemoglobina, hematocritul,
parametrii coagulării (TS, TC), VSH
 Se pot lucra din sânge capilar obţinut prin înţeparea
pulpei degetului (adult) sau a feţei plantare a
călcâiului /halucelui ( sugar şi copil mic) şi lobul urechii
( TS, TC, HLG);prima picătură se şterge
 Pt. TS, TC este nevoie de ac, tampon cu alcool,
cronometru
 Pt. Hb, Ht, numărare E,L,T – tampon cu alcool, ac,
pipetă Potain
Tipuri de analize care se lucrează din S:

1. Hematologice: recoltare sânge venos

 soluţie EDTA 2% - pentru hemoleucogramă de

screening (sistem de recoltare vidat cu capac mov),
 soluţie citrat de natriu 3,8%- 0,4 ml + 1,6 ml sg pentru
VSH (sistem de recoltare vidat cu capac negru),
 soluţie citrat sau oxalat pentru probe de hemostază
(sistem de recoltare vidat cu capac albastru),
Tipuri de analize care se lucrează din S:
2. Biochimice: se lucrează din sânge venos
 Exemple de analize biochimice:
Funcţia rinichiului:
 Uree serică
 Creatinină serică
 Acid uric
Funcţia hepatică:
 TGO,TGP = transaminaze (citoliză hepatică)

 Teste de disproteinemie
Tipuri de analize care se lucrează din S:
2. Biochimice: se lucrează din sânge venos (capilar – glicemie
in urgențe și ASTRUP în pediatrie)
 Exemple de analize biochimice:

Altele:
 Bilirubină ( totală, directă, indirectă)
 Electroforeza , imunoelectroforeza, colesterol, lipide
 Fosfataza alcalină - ALP(boli ale ficatului şi ale căilor biliare
 Fosfor, glicemie,
 Calciu, magneziu (total,ionic)
 Ionogramă serică ( Na, K, Ca, Cl)
 Rezervă alcalină (RA)
 Sideremie – dozare Fe ( recoltat cu ac de platină direct în
recipient)
3. Bacteriologice – HEMOCULTURA
Când?
 în primele ore de la internare,
 în plin puseu febril ( 390C),
 înaintea începerii tratamentului cu antibiotice
 septicemie
 în orice moment al zilei
Cum?
Materiale necesare: sterile – seringi de capacitate mare, ace,
mănuşi,tampoane sau comprese, pensă,medii de cultură
(balon cu bulion citrat = mediu aerob şi eprubetă cu geloză
semilichidă = mediu anaerob); nesterile:
muşama,aleză,garou; substanţe antiseptice: soluţie iodată şi
alcool sanitar
3. Bacteriologice – HEMOCULTURA
Cum?
Pregătire P: psihic: informare +necesitate ; fizic: alege vena
(prin aplicarea garoului pe care apoi îl desface) spălarea
zonei cu apă şi săpun pe o suprafaţă mare şi ştergere cu
prosop curat, aşezare în poziţie corespunzătoare
Tehnica: AM se spală pe mâini cu apă şi săpun, verifică
materialele şi le transportă lângă P
 Deschide fără să desterilizeze: compresele sterile, pensa,
recipientul cu soluție iodată, apoi execută dezinfecția
regiunii; ULTERIOR
 desface mănușile, seringa și acul, îndepărtează capacul
protector al recipientului, aplică garoul, îmbracă mănușile,
palpează, puncționează și recoltează
Cum?
Tehnica: recoltează 12 ml adult şi 1-2 ml copil, desface garoul,
retrage acul, comprimă locul puncţiei
 Introducerea S în flaconul cu mediu de cultură se va face cu
un alt ac
 Atașează dispozitivul la recipient
 Aruncă materialele, apoi după ce sângerarea a încetat,
îndepărtează urmele de iod cu un tampon îmbibat în alcool
sanitar
Precizări:
Hemocultura este indicată in bacteriemii, septicemii, boli
febrile trenante. Numărul de recoltări se stabileşte în
funcţie de afecţiunea bănuită, astfel:
 în endocardita lentă - 3-6 , în cea subacută - 5-8
hemoculturi/ zi
 în bruceloză, febra tifoidă o hemocultură pozitivă
asigură diagnosticul
1. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL SUMAR
DE URINĂ

 Când? - în orice moment al zilei când situaţia o impune,

dar de preferinţă dimineaţa
 Cum? – într-un recipient de sticlă sau material plastic cu
o capacitate de 10-20 ml, curat, fără urme de zahăr ,
dintr-o micţiune spontană
 Cât? – 10-20 ml din prima micţiune ( sau dacă
recoltarea are loc în alt moment al zilei decât dimineaţa,
10-20 ml din urina emisă de P)
1. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL SUMAR
DE URINĂ
Se cercetează:
 Densitate – normal 1003 -1030
 Culoare – normal, galben ca ‘lămâia’
 modificări de culoare: incoloră ( diabet insipid, scleroză
renală) ; lăptoasă ( piurie); roşie ( hematurie, ingestie de
piramidon); galben-portocaliu ( boli febrile); cenuşie ; brună
ca berea ( icter)
 pH – normal 4,6-8; poate fi modificat în stări fiziologice: mai
acid în cazul unei alimentaţii acidifiante, mai alcalin într-una
bogată în alimente alcalinizante; în stări patologice: acid
( diaree abundentă, acidoze), alcalin ( infecţii urinare,
alcaloze)
1. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL SUMAR DE
URINĂ
Se cercetează:
 miros – fad;
 miros modificat, amoniacal în insuficienţa renală
 sediment urinar : celule epiteliale - normal rare; patologic
frecvente( inflamaţii); dacă au aspect anormal = cancer;
leucocite – normal absente; patologic frecvente ( inflamaţii);
hematii – normal absente; patologic prezente ( traumatisme,
infecţii sau neoplasme); cilindrii – normal absenţi; nu apar
decât în afectare renală; cristale acide: uraţi, oxalaţi de Ca,
sulfaţi de Ca; cristale alcaline: fosfaţi, carbonaţi de Ca
2. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE
 Cercetează albumina, glucoza, urobilinogenul, pigmenţi
biliari, amilaza, acetona ( în mod normal absente),diureza,
ionograma. Se colectează urina din 24 de ore, într-un borcan
gradat . Pacientul va fi educat să:
 urineze în urinar sau ploscă
 să utilizeze numai bazinetul/urinarul gol şi curat
 să urineze fără defecaţie
 să verse imediat urina în borcanul colector de urină (cel
gradat)
 să nu urineze în timpul toaletei efectuată pe bazinet
2. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENE
BIOCHIMICE
Cum?
 la ora stabilită P urinează la toaletă
 urina de la celelalte micţiuni, timp de 24 de ore, este
colectată tot în borcanul gradat ce va fi păstrat la rece
 a doua zi, la sfârşitul celor 24 de ore, se iau 500 ml de
urină omogenizată care vor fi trimişi la laborator cu
următoarele date( pe lângă cele uzuale): volumul de
urină/24 ore, volumul de lichide ingerate,
medicamentele luate sau particularităţile de tratament,
analiza cerută
3. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL
BACTERIOLOGIC ( UROCULTURA)
Urocultura cercetează prezenţa bacteriilor în urină, de aceea se
impune ca recoltarea să se realizeze în condiţii de perfectă
asepsie.
Când?
 înaintea începerii tratamentului cu AB sau după 3-5 zile de la
întreruperea lui
 în timpul tratamentului pentru controlul eficienţei ( la 72 de
ore)
 dimineaţa sau la 3-4ore de la urina precedentă
 În orice moment al zilei în caz de urgenţă(şi chiar dacă P a
început un tratament cu AB)
3. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL
BACTERIOLOGIC ( UROCULTURA)

Cum?
 materiale necesare: apă fiartă şi răcită, săpun, comprese
sterile, eprubeta sterilă cu dop de vată sau sisteme de unică
folosinţă, mănuşi chirurgicale, bazinet
 se face toaleta riguroasă a organelor genitale externe, după
care P va urina astfel: primul jet în WC/bazinet, din
următorul jet ( cel mijlociu) în eprubetă, restul la WC/
bazinet
3. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL
BACTERIOLOGIC ( UROCULTURA)
Cum?
 !!! în acest timp dopul va fi ţinut în podul palmei libere, fără a se
atinge partea ce urmează a fi introdusă în gura eprubetei, urmând
ca la sfârşit să fie aplicat cu grijă, fără a-l îmbiba cu urină –
eprubete sticlă
 se poate recolta şi la P sondat, în acest caz, se pensează sonda cu 1
oră înainte; se îndepărtează capacul recipientului, se detașează
sonda de la pungă, se depensează, se lasă să se scurgă câteva
picături în bazinet, apoi se poziționează deasupra eprubetei și se
recoltează (! Nu se recoltează din punga colectoare); în cazuri
excepţionale recoltarea se poate face şi prin puncţie vezicală
 produsul recoltat se trimite imediat la laborator
3. RECOLTAREA URINII PENTRU EXAMENUL
BACTERIOLOGIC ( UROCULTURA)
Cat? – 10ml de urină
Interpretare:
 între 0 – 10000germeni/ml urină: urocultura negativă ( probabil o
contaminare de pe căile urinare inferioare, de pe mucoasa genitală
sau din mediul exterior)
 între 10000 – 100000 germeni/ml urină: infecţie urinară probabilă;
necesită corelarea cu VSH, examen de urină
 între 100000 – 1000000 germeni/ml urină: urocultură pozitivă,
infecţie urinară sigură; necesită antibiograma
 în caz de leucociturie persistentă cu uroculturi negative = TBC
4.RECOLTAREA URINII PENTRU PROBA ADDIS –HAMBURGER
 Cercetează prezenţa hematiilor şi leucocitelor / minut
 Se colectează urina acumulata in vezica pe parcursul a 3 ore
(180minute).
Cum?
 se trezeşte P la ora 4; va urina toată cantitatea de urină în
WC/bazinet
 în următoarele 3 ore, va sta în repaus, nu va ingera lichide, nu va
fuma, nu va urina
 la ora 7 ( după cele 3 ore), toată urina pe care o va emite va fi
colectată într-un recipient curat
Valori normale
 hematii: 100 – 1000/min
 leucocite: 2000/min
5. DACĂ ÎN ACEEAŞI ZI SUNT INDICATE UROCULTURA,
SUMARUL DE URINĂ ŞI PROBA ADDIS - HAMBURGER
 la ora 4 P va fi instruit să-şi facă o toaletă riguroasă, va
începe să urineze într-un recipient de capacitate mai mare,
curat
 la mijlocul jetului va recolta urina în recipientul pentru
urocultură
 va continua urinarea în borcan, apoi in WC/ bazinet
 de la ora 4 la 7 va sta în repaus, nu va urina, nu va consuma
lichide
 la ora 7 recoltează toată urina în alt recipient pentru proba
Addis – Hamburger
 Se face pentru:
 hemoragii oculte ( microscopice ) - reacţia Addler
(se va studia la îngrijirea P cu afecţiuni digestive )
 proba de digestie ( se va studia la îngrijirea P cu
afecţiuni digestive )
 coprocultura
 coproparazitologic
1. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU
COPROCULTURĂ (examen bateriologic)
Când?
 în orice moment al zilei
 înaintea începerii tratamentului cu AB
Cum?
 materiale necesare: pentru toaleta perineală, muşama ,aleză,
coprorecoltoare de unică folosinţă, sterile şi prevăzute cu
mediul Cary-Blair, tăviţa renală, ploscă / sonda Nelaton
sterilă/ tampoane tip exudat faringian, purgativ salin
 P este pregătit psihic şi fizic ( toaleta regiunii perineale)
1. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU COPROCULTURĂ
(examen bateriologic)
Recoltarea se face:
 “ din scaunul emis spontan “ într-un recipient curat, opărit;
cu ajutorul spatulei coprorecoltorului vor fi prelevate zonele
cele mai reprezentative ale bolului fecal ( muco-purulente,
sanghinolente, lichide)
 SAU cu un tampon ca pentru exudat faringian; P va fi aşezat
în DLS cu membrul inferior stâng întins şi cel drept în flexie;
tamponul se introduce prin mişcări rotatorii în rect; după
îndepărtare se introduce în eprubeta sterilă
1. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU COPROCULTURĂ
(examen bateriologic)
Recoltarea se face:
 SAU cu o sonda Nelaton - se introduce sonda, se se rotește în
rect, apoi se preia conținutul într-o eprubetă
sterilă/coprorecoltor
 la sugar, se poate face direct de pe scutecul sterilizat (nu
pampers)
 !!! recoltarea se face 3 zile consecutiv; la purtătorii de
germeni implicaţi în etiologia afecţiunilor enterale se
administrează purgativ salin 3 zile consecutiv; din toate
şarjele se vor recolta eşantioane pentru coprocultură
2. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU EXAMEN
COPROPARAZITOLOGIC
Când?
 în orice moment al zilei
 înaintea începerii tratamentului cu antiparazitare
Cum?
 materiale necesare: bazinet sau alt recipient(din porţelan, metal),
curate şi opărite
 P va depune bolul fecal emis spontan
 cu ajutorul unei spatule de lemn va colecta de pe suprafaţa bolului
fecal din 3 locuri, din zonele cu modificări şi le va depune într-un
flacon de plastic prevăzut cu capac
2. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU EXAMEN
COPROPARAZITOLOGIC
Cum?
 în situaţia vizualizării macroscopice a paraziţilor pe
bolul fecal, aceştia vor fi “ pescuiţi “ şi introduşi în
recipiente curate
 – recoltarea se face din regiunea anală şi din pliurile
anale, iar pentru ouă ( la copii ) şi de sub unghii;
2. RECOLTAREA MATERIILOR FECALE PENTRU EXAMEN
COPROPARAZITOLOGIC
Cum?
 dimineaţa, înainte de defecare şi fără toaletă, se aplică pe
regiunea anală şi pe pliurile anale banda adezivă
transparentă, de care vor adera ouale, apoi banda va fi
aplicată pe o lama port obiect
! La copii se recomandă recoltarea concomitentă din regiunea
nazală şi subunghială; recoltarea din regiunea subunghială se
face cu un tampon de vată după înmuierea prealabilă a
unghiei în soluţie de hidrat de Na sau K 0,5 – 1 %
Se face pentru diagnosticul infecţiilor căilor respiratorii superioare,
pentru diferenţierea între infecţiile virale, bacteriene sau de altă
natură şi pentru depistarea purtătorilor sănătoşi de germeni .
Când?
 dimineaţa pe nemâncate, fără a se spăla pe dinţi, fără a folosi apă
de gură, fără a fuma, înainte de a-şi pune proteza (! gumă de
mestecat, bomboane mentolate)
 înainte de începerea tratamentului cu AB
Cum?
 materiale necesare: tampoane ( montate pe tijă și introduse în
eprubetă – sterilizate la autoclav sau dispozitive de unică folosinţă),
mănuşi chirurgicale, spatula linguală, mască
 P va fi pregătit psihic, apoi va fi aşezat pe un scaun în
dreptul unei surse de lumină naturală, va fi rugat să
deschidă larg gura pentru a se vizualiza lojele
amigdaliene ( la copii se va utiliza spatula linguală; dacă
refuză să deschidă gura, poate fi prins de nas)
 va fi invitat să facă “vocalize”, timp în care persoana
care recoltează, cu mişcări sigure, rapide, va roti
tamponul în zona faringo - amigdaliană, fără a atinge
limba, dinţii, palatul, evitând îmbibarea tamponului cu
salivă
 în leziunile circumscrise cu depozite sau false membrane
, precum şi în leziunile ulcerative, recoltarea se va face
ţintit cu tamponul/o ansă rigidă de platină
Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce
se expulzează din CRI prin tuse.
 Recoltarea se face în scop explorator, pentru examinări
macroscopice, citologice, bacteriologice, parazitologice,
în vederea stabilirii diagnosticului.
Când?
 dimineaţa pe nemâncate, fără a consuma lichide, fără a
se spăla pe dinţi, fără a utiliza ape de gură, fără a fuma,
înainte de a-şi pune proteza
Cum?
 materiale necesare: cutie Petri sterilă, de unică folosinţă,
pahar conic, scuipătoare specială sterilizată( fără substanţă
dezinfectantă), mănuşi chirurgicale, mască, pahar cu apă,
şerveţele sau batiste de unică întrebuinţare
 P va fi instruit să-şi sufle nasul, să-şi debaraseze secreţiile din
cavum, să scuipe secreţia bucală, după care îşi va clăti gura şi
va face gargară repetată cu apă fiartă şi răcită sau ser
fiziologic steril, după care, în urma unui efort de tuse, secreţia
“ ruptă din piept” va fi eliminată în cutia Petri sau pahar
Cum?
 sputa poate fi recoltată şi prin spălătură gastrică (la P
care înghit sputa): se introduc prin sonda 200 ml apă
distilată, bicarbonatată, calduţă, care este evacuată
imediat sau extrasă cu seringa; lichidul recoltat se
trimite urgent la laborator deoarece germenii căutaţi
pot fi distruşi dacă stau mai mult timp în contact cu
mediul acid al sucului gastric
Cum?
 la P cu TBC cavitară care nu pot expectora se poate recolta
astfel: se introduc într-un recipient pentru aerosoli 5 ml ser
fiziologic sau 4 ml soluţie teofilină 3% cu 1 ml soluţie
stricnină 1%; P inhalează de câteva ori prin inspiraţii adânci,
repetate, urmate de expiraţii scurte; se face o scurtă pauză, de
4 –5 secunde şi se repetă până ce se aerosolizează întreaga
cantitate de lichid ; P va începe să tuşească; sputa expectorată
se recoltează într-un recipient steril; recoltarea se repetă
zilnic, în următoarele 4 zile, în recipiente separate
 sputa se mai poate recolta prin spălătură bronşică
Se face în serviciile de ORL sau în alte unităţi medicale o dată cu exudatul
faringian.
Când?
 în orice moment al zilei, înainte de începerea tratamentului cu AB.
 în cazul în care se face o dată cu exudatul faringian, se respectă aceleaşi
reguli
Cum?
 materiale necesare: tampoane speciale, lamele de plastic sterile
( pentru rinocitodiagnostic), mănuşi chirurgicale, mască, tăviţă renală
 fosa nazală va fi exprimată, după care tamponul va fi introdus în fosă şi
cu mișcări de rotaţie se va recolta produsul biologic
 ! la apariţia epistaxisului
Necesitatea unui examen bacteriologic se impune în:
 blefarite ( infecţii ale pleoapelor) - recoltarea colecţiilor
purulente se face cu seringa şi ace sterile/ tampoane
sterile tip exudat
 conjunctivite şi dacriocistite ( infecţii ale canalelor
lacrimale) – în acest caz se recoltează cu tampoane
sterile tip exudat
 din umoarea apoasă a camerei anterioare – cu seringă şi
ace sterile
 porţiuni de iris îndepărtate prin iridectomie sunt puse
direct pe medii de îmbogăţire pentru pneumococişi
streptococi
 în cazul în care exudatele sunt bogate, se face
anterior o spălătură oculară cu ser fiziologc steril;
se anesteziază locul prin instilaţie locală cu soluţie
cocaină 4% sterilă, apoi se poate şterge conjuctiva
sau corneea cu o ansă de platină sterilă sau cu un
tampon steril
 ! recoltările se fac de către oftalmolog
 ! nu se ating cilii sau pleoapa cu ansa de platină; nu
se comprimă globul ocular
Urechea medie şi externă sunt regiuni sterile dpdv
bacteriologic, dar se pot infecta în cazul unor boli
generale, prin invazia florei de vecinătate.
 recoltarea se face cu tamponul(pentru urechea
externă)
Scop
 explorator – pentru depistarea florei microbiene
 terapeutic – evacuarea şi tratarea colecţiilor
purulente
Materiale necesare:
 sterile: eprubete, ansă de platină, 2-3 lame de sticlă
bine degresate, seringi şi ace, ser fiziologic, alcool
iodat/ tinctura de iod, pipete
 nesterile: lampă de spirt şi chibrituri
1.RECOLTAREA DIN VEZICULE, PUSTULE, ULCERAŢIi

 se curaţă şi se dezinfectează suprafaţa veziculelor,

pustulelor şi ulceraţiilor
 se sterilizează ansa prin încălzire la roşu şi se aşteaptă
să se răcească
 se recoltează o mică porţiune de puroi, de sub crustă
sau marginea ulceraţiilor
 materialul recoltat se trece pe o lamă de sticlă sterilă
 se efectuează frotiu
2.RECOLTAREA DIN PAPULE, NODULI SAU ALTE LEZIUNI
INFLAMATOARE
 se dezinfectează tegumentele cu tinctură de iod
 se puncţionează regiunea cu un ac steril montat
la seringă
 se aspiră în seringă ser fiziologic şi se introduce
lichidul într-o eprubetă sterilă care se va închide
cu dopul, după flambare
3.RECOLTAREA PUROIULUI DIN ABCESE,
FLEGMOANE, COLECŢII
a.când abcesul/ flegmonul este deschis
 se recoltează aseptic cu o pipetă Pasteur flambată şi
răcită sau cu o ansă de platină
b.când abcesul este închis
 recoltarea se face cu seringa prin puncţionare
4. RECOLTAREA SCUAMELOR

în
afecţiuni de etiologie bacteriană şi fungică
 prin raclare la periferia leziunii cu o chiuretă, cu
marginea unei lame de sticlă sterilă sau cu
vârful unui bisturiu
 produsul recoltat se depune pe o lamă şi se
acoperă cu o lamelă; se transportă la laborator
5. RECOLTAREA FIRELOR DE PĂR
 în afecţiuni dermatologice de origine fungică
 se utilizează o pensă anatomică, firele de păr fiind
extrase din zonele afectate şi apoi depuse în cutie
Petri sterilă sau pe lamă microscopică sterilă,
acoperită cu lamelă
 se extrag 10 – 15 fire de păr
6. RECOLTAREA UNGHIILOR
 în afecţiuni dermatologice, de obicei de origine fungică
 cu ajutorul unei forfecuţe se taie porţiuni mici din
unghia lezată sau se raclează câteva fragmente
 fragmentele se depun pe lamă acoperită cu lamela, în
cutie Petri sterilă sau în eprubeta din material plastic de
capacitate mică
LCR = soluţie apoasă, bogat salină, limpede ca apa de stâncă,
care circulă în spaţiul subarahnoidian, cu rol de protecţie a
SNC, cu rol nutritiv şi excretor.
Recoltarea se face pentru diagnosticul meningitelor, al etiologiei
lor şi uneori a cauzelor neinfecţioase care pot determina un
sindrom meningeal.
Când?
 în orice moment al zilei, fiind o urgenţă medicală
 înaintea începerii tratamentului cu AB
Cum?
 prin puncţie rahidiană, efectuată de medic, ajutat de către
AM - conform tehnicii descrise la puncţia rahidiană
 de preferat prin punctie lombară L4 –L5, P fiind aşezat pe un
scaun cu spătar
 la P cu stare generală alterată se execută în DL pentru a evita
lipotimia
 se mai poate face şi prin puncţie suboccipitală
 la P agitaţi se va administra în prealabil un sedativ, la
indicaţia M
Cum?
 la P comatoşi se va folosi un cearşaf făcut funie, trecut
după ceafă şi genunchi, strâns cât se poate şi înnodând
capetele
 pe lângă materialele necesare puncţiei lombare se mai
pregătesc: eprubete curate ( pentru examene citologice
şi biochimice), eprubete sterile speciale cu medii de
cultură ( bacteriologice)
Cât?
 10 –15 ml adult
 2-6 ml la copii, în funcţie de vârstă
Se fac examinări:
 citologice – măsurarea elementelor celulare/ mm³: limfocite,
polinucleare, eozinofile, celule atipice
 bacteriologice: BK şi alţi germeni
 serologice – sifilisul sistemului nervos central
 biochimice: albuminorahie ( crescută în meningite),
glicorahia ,cloruri (normale sau scăzute în meningite)
Aspectul LCR în meningite:
 meningita acută virală: clar sau uşor opalescent,
presiune uşor crescută
 meningita acută bacteriană: tulbure, opalescent,
hipertensiv
 meningita acută TBC: clar, presiune crescută
Scop –explorator; se fac examinări macroscopice,
bacteriologice, chimice, pentru stabilirea diagnosticului
Materiale necesare: 2 tăviţe renale curate, spălate fără
substanţe chimice, muşama, aleză, prosop, pahar cu
soluţie aromată
Se pregăteşte psihic şi fizic P; acesta va sta în poziţie
şezândă sau de DD cu capul întors lateral; se protejează
lenjeria; se îndepărtează proteza mobilă; I se oferă
tăviţa renală pentru a şi-o susţine, dacă nu poate,
aceasta va fi susţinută de către AM
 în timpul vărsăturii P îi va fi sprijinită fruntea, iar după
recoltare I se dă paharul cu soluţie aromată pentru a-şi clăti
gura
 se reorganizează locul de muncă şi se aeriseşte salonul
 ! dacă P are o plagă operatorie, va fi sfătuit ca în timpul
vărsăturii să comprime uşor plaga cu palma
Notare în FO:
 se notează aspectul macroscopic, cantitatea
 se consemnează unele semne premergătoare sau
însoţitoare( cefalee, vertij, transpiraţii, emisie fără efort, în
jet)
 !!! în toxiinfecţiile alimentare vărsăturile se colectează în vase
sterile
Lichidul gastric normal, recoltat, este puternic acid, pH =
0,9 – 1 şi fără germeni viabili.

Cand? – dimineaţa pe nemâncate

Cum?
 materiale necesare: sondă gastrică sterilă, pense, şorţ de
protecţie, tăviţe renale, recipiente pentru colectarea
produsului ( baloane şi eprubete sterile), seringi de
capacitate mare, stative pentru eprubete, mănuşi
chirurgicale
Cum?
 P îşi face toaleta gurii apoi I se introduce sonda până în stomac
 se aspiră lichidul
 se poate face stimularea secreţiei cu cofeină, histamină,
insulină; după evacuarea lichidului de stază se injectează 0,5 –1
mg histamină subcutanat; se prelevă suc gastric la 1, 30, 45, 60,
90, 120 minute după injecţie;
 ! tubajul este contraindicat în : boli caşectizante, boli pulmonare
grave, insuficienţă cardiacă, s.a
Se face pentru decelarea infecţiilor biliare; lichidul
duodenal este un amestec de lichid gastric, secreţii
duodenale, secreţii pancreatice, bila; are pH alcalin
Când? – dimineaţa pe nemâncate
Cum?
 se mai pregăteşte în plus faţă de tubajul gastric, soluţie
de sulfat de Mg 40% 30 –50 ml, sterilă, încălzită la
temperatura corpului
 similar cu tehnica pentru tubajul gastric, dar după ce
sonda a trecut în duoden ( 70-75 cm), se recoltează un
eşantion de lichid duodenal
Cum?
 I Se extrage lichidul : se vor scurge 10 – 30 ml bilă A –
galbenă, limpede, uşor opalescentă – lichid duodenal şi
bila coledociană; din aceasta se recoltează 10 ml pentru
laborator
 apoi se introduc pe sondă 30 –50 ml soluţie sulfat de Mg
40%, sterilă, încălzită
 Se pensează sonda şi după 15 –20 minute se începe
recoltarea lichidului, care se scurge în eprubete :
Cum?
 ii: se scurge , după 15 –25 minute, bila B – lichid mai

vâscos, verzui/ brun castaniu – bila veziculară; pentru

laborator se colectează 15 –20 ml
 iii : bila C – lichid galben deschis – bila hepatică ( în

cantitate mai mare) ; pentru laborator 10 ml

Examenul macroscopic:
 lichidul duodenal normal, este steril, clar, galben deschis
 patologic: tulbure, vâscos, galben murdar, verzui, roşu brun sau
incolor
 dacă bila B este aproape neagră, vâscoasă şi de volum crescut
este vorba de o stază biliară
 !! bilicultura se recoltează în recipient steril; pentru evidenţierea
Giardiei, se ia o probă de bila B într-o eprubetă; eprubeta va fi
introdusă într-un borcan cu apă caldă, pentru a se menţine
temperatura produsului la 37 de grade ( altfel parazitul moare şi
nu mai poate fi pus în evidenţă ) şi se va transporta cât mai
repede la laborator
Când?
 la barbat – dimineaţa înainte de micţiune
 la femeie – în primele 10 zile după menstră
Cum?
 materiale necesare: tampoane tip exudat
faringian, ansă bacteriologică de platină, lame
microscopice, mănuşi sterile , valve ginecologice,
specul vaginal
CUM?
La barbat
 în serviciile de urologie, chirurgie, dermatovenerologie
 cu ajutorul ansei de platină sterilă, se prelevează secreţia din
meatul urinar ce va fi etalată pe lame microscopice sterile sau
cu ajutorul tampoanelor tip exudat faringian
 prelevarea secreţiei uretrale se face dimineaţa, înainte de
micţiune, pentru ca urina să nu îndepărteze secreţia; picătura
de secreţie se prelevează cu ansa de platină sterilă sau cu
tamponul
 în cazul lichidului spermatic, după recoltare acesta se menţine
10 – 15 minute în termostat pentru fluidificare şi însămânţare
Cum?
La femeie
 în serviciile de obstetrică-ginecologie ( OG), chirurgie,
dermatovenerologie
 în primele 10 zile după ciclul menstrual, femeia fiind în poziție
ginecologică
 după introducerea valvelor şi evidentierea vaginului, cu
ajutorul a 3 tampoane se va recolta secreţie din: orificiile
glandelor Bartholin, orificiul colului uterin, meatul urinar
 de pe valva posterioară secreţia va fi depusă direct pe lame
sterile în vederea examenului citobacteriologic
 la fetiţe se recoltează cu ansa sau cu tampon tip exudat
faringian
Citodiagnosticul Papanicolau
 pentru suspiciune de cancer genital
 se recomandă periodic la ginecopate,
 la femeile care au împlinit 30 de ani
 la cele cu antecedente tumorale
Interpretare:
 clasa I – absenţa celulelor atipice sau anormale
 clasa II – citologie anormală, dar fără evidenţă de
malignitate
 clasa III – citologie sugestivă, dar neconcludentă
pentru malignitate
 clasa IV – citologie puternic sugestivă pentru
malignitate
 clasa V – citologie concluzivă pentru malignitate