COLEGIUL DE ȘTIINȚE ”GRIGORE ANTIPA” BRAȘOV

05. NEVOIA DE A DORMI ȘI

DE A SE ODIHNI

Disciplina: N.G. 1
Prof. AS. Medical Slăbuțu Roxana Ionela
• Definiţie
• Necesitate a fiecărei fiinţe umane de a dormi si a se
odihni în bune condiţii, timp suficient, astfel încât să-i
permită organismului să obţină randament maxim.
• ODIHNA
• este perioada in care se refac structurile alterate ale
organismului, se completează resursele energetice
folosite, se transportă produşii formaţi în timpul
efortului, fie în ficat ( acidul lactic), fie în rinichi, organ
excretor
 INDEPENDENŢA ÎN SATISFACEREA NEVOII

• SOMNUL
•este forma particulară de odihnă prin absenţa stării de
veghe.
•eliberează individul de tensiuni psihologice şi fizice şi îi
permite să găsească energia necesară activităţii cotidiene
•în timpul somnului, activităţile fiziologice descresc
•are loc diminuarea metabolismului bazal, a tonusului
muscular, a respiraţiei, a pulsului, a tensiunii arteriale
•Sporeşte secreţia hormonilor de creştere, mai ales la
pubertate.
• sunt mai evidente în timpul somnului nocturn şl mai
reduse în cel diurn
Se cunosc două tipuri de somn
• 1. Somnul lent, clasic şi
• 2. Somnul paradoxal cu activitate rapidă corticală.

• Somnul lent reprezintă o veritabilă perioadă de odihnă pentru organism

• parţial pentru creier
• are un rol reparator, restaurator, fortifiant,
• creşterea şi reînnoirea ţesuturilor corporale
•
Somnul rapid, paradoxal,
• este important pentru refacerea creierului (creşte fluxul sanguin în
creier).

• Visele se produc în somnul paradoxal.

• cei treziţi din somnul paradoxal îşi amintesc precis conţinutul visului
cu detalii
• în alte faze, îşi amintesc greu sau deloc

• Pentru a se menţine starea de independenţă este necesară respectarea

ritmului somn-veghe.
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
SATISFACEREA NEVOII DE SOMN
• Biologici
• Vârsta
• Nevoia de odihnă si somn variază în funcţie de vârstă:
• copilul, în timpul creşterii, are nevoie de mai multe ore de somn, care
se diminuează progresiv pană la vârsta adultă,
• la persoanele vârstnice, nevoia orelor de somn rămâne nemodificată,
se modifica calitatea somnului (superficial, dificultăţi de adormire,
frecvenţa trezirilor nocturne, facilitatea aţipirilor diurne)

• Necesităţi proprii organismului

• există persoane care dorm mai puţin,
• altele necesită un număr mare de ore de odihnă şi somn

• Activitatea
• O activitate fizică adecvată predispune individul la un somn
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
SATISFACEREA NEVOII DE SOMN
• Biologici
Deprinderi legate de somn
• Somnul îşi are reguiile sale, ritualul său, de care este necesar să se tină
seama;
• culcarea la aceeaşi oră,
• somnul nocturn,
• confortul, unele deprinderi înainte sau la culcare cum sunt:
• lectură plăcută, baie caldă, băutură caldă sau rece; la copii, poveştile
sau jocul cu jucăria preferată favorizează somnul
• Ritmul veghe-somn
• Funcţia veghe-somn reprezintă un proces biologic a cărui
periodicitate este legată de alternanţa zi-noapte;

• Perturbarea veghe-somn atrage după sine perturbarea numeroaselor

sisteme biologice.
• Somnul nocturn este mult mai odihnitor decât cel diurn.
• Capacitatea de a se destinde
• Psihologic
• Anxietatea, teama, neliniştea:
• Starea de nelinişte mai mult sau mai puţin
conştientă, modifică calitatea şi cantitatea somnului.

• Sociologic • Programul de activitate:

• Persoanele care au un program de muncă, variabil
au ritmul veghe-somn modificat;
• Aceasta influenţează satisfacerea nevoii de a dormi,
a se odihni.
• Culcarea la ore fixe, somnul de noapte asigură
odihna necesară organismului.

• Locul de odihnă:
• Confortul, numărul de persoane cu care împarte
camera, intimitatea şi liniştea locului de odihnă pot
modifica repausul si somnul.
 MANIFESTĂRI DE INDEPENDENŢĂ
• Durata
• Somnul • -In funclie de vârstă:
• nou-născut: 16-20 ore
• 1 an: 14-16 ora
• 3 ani: 10-14 ore
• 5-11 ani: 9-13 ore
• adolescent: - 12-14 ore
• adult: 7- -9 or
• persoane vârstnice: 6-8 ore
• Calitatea
• regenerator, calm, fără coşmaruri, fără întreruperi, adoarme cu uşurinţă şi se
trezeşte odihnit;
• la copil somnul nocturn, continuu este instalat după luna a 3-a,
• la sfârşitul lunii a 10-a, organizarea este ca la adult

• Perioade • Pentru evitarea suprasolicitării fizice şi psihice, perioadele de activitate trebuie

de repaos intercalate cu perioade de repaus.
• Durata acestor perioade, intervalul la care se succed, programarea riguroasa
• Exemplu: pauza după ora de curs.
 MANIFESTĂRI DE
INDEPENDENŢĂ

• Perioade de relaxare şi timp • activitatea bine organizată

liber • judicios alternată cu perioade
de relaxare şi timp liber,
• să permită refacerea forţei
fizice şi a capacităţii
intelectuale.
• Exemplu: vacanta elevilor
concediul de odihnă
 MANIFESTĂRI DE
INDEPENDENŢĂ
• Vor fi alese cele mai adecvate modalitati
adaptate firii şi posibilităţii pacientului.
• Modalităţi folosite pentru • Sunt evitate modalităţile care nu oferă
odihnă şi relaxare posibilitatea
destinderii şi nu contribuie la menţinerea
sănătăţii.
• Cea mai eficientă odihnă este cea activă:
• după activităţi
fizice - activităţi intelectuale;
• după activităţi intelectuale,
activităţi fizice uşoare, plăcute.
 INTERVENŢIILE ASISTENTEI
PENTRU MENŢINEREA NEVOII DE
A DORMI, A SE ODIHNI
Intervenţii
• menţine condiţiile necesare somnului, respectând dorinţele şi
deprinderile persoanei

• observă dacă perioadele de relaxare, de odihnă sunt în raport cu

necesităţile organismului şi munca depusă

• îi explică necesitatea menţinerii unei vieţi ordonate, cu un

program stabilit

• îl învaţă tehnici de relaxare şi modalităţi care să-i favorizeze

somnul prin discuţii, demonstraţii, material documentar.
 DEPENDENŢA ÎN
SATISFACEREA NEVOII

• Dacă această nevoie nu este satisfăcută, apar următoarele

probleme de dependentă:

1.Insomnie
2.Hipersomnia
3.Incomoditate - Disconfort
4.Oboseala
5.Dificultate sau incapacitate de a se odihni
 SURSE DE DIFICULTATE

• Afecţiuni organice - cerebrale, endocrine,

constrângeri fizice, dezechilibre, durerea,
surmenajul

DE ORDIN: • Afectarea gândirii, anxietate, frustrare, stres,

situaţie de criză, pierdere, separare
• Fizic
• Eşecul funcţiei,
• Psihic • lipsa cunoştinţelor,
• insuficienţa cunoaşterii de sine,
• anturaj inadecvat,
• Social şi lipsa • temperatura,
cunoaşterii • ambianţa inadecvată,
• creşterea stimulilor senzoriali în locuinţă şi nu
numai
 PROBLEME DE DEPENDENŢĂ
INSOMNIE: DIFICULTATEA DE A DORMI SAU DE A SE
ODIHNI DORMIND

• Numărul de ore de somn redus • Somn perturbat

• Ore Insuficiente de somn - durata totală sub 6 ore
• Insomnii iniţiale –
• paclentul adoarme foarte greu după care doarme până dimineaţa
• Insomnii terminale
• după o adormire normală, se trezeşte si nu mai poate adormi
• Calitatea somnului
• Pacienţii nu sunt satisfăcuţi de somnul lor întrerupt, agitat superficial
• Insomnii dormiţionale
• apariţia multiplelor perioade de veghe. care survin în limpul nopţii, fârâmițând
somnul nocturn;
• trezirile durează vreme îndelungată, sunt chinuitoare;
• aceste treziri pot fi după vise cu conţinut neplăcut sau coşmaruri
• Insomnii predormiţlonale
• stare de veghe prelungită până la instalarea somnului
• Insomnii post-dormi|ionale - survin Ia vârstnici şi mai ales la cei care se culcă la
ore timpurii.
 PROBLEME DE DEPENDENŢĂ
INSOMNIE: DIFICULTATEA DE A DORMI
SAU DE A SE ODIHNI DORMIND
• Aţipiri In timpul zilei • Pacientul aţipeşte pentru durate scurte de
timp;
• în funcţie de durata şi numărul lor, acestea
pot completa sau nu lipsa orelor de somn
nocturn;
• unii pacienţi dorm în timpul zilei
• somnul de noapte este de scurtă durată,
dar totalizează numărul necesar de ore de
somn (falsa insomnie).

• Vise neplăcute, dominante; pacientul se

• Coşmaruri trezeşte brusc din somn. neliniştit, agitat,
adoarme din nou cu greutate.
 PROBLEME DE DEPENDENŢĂ
INSOMNIE: DIFICULTATEA DE A DORMI SAU
DE A SE ODIHNI DORMIND

• Tulburare paroxistică de somn;

• Somnambulism
• pacientul se dă jos din pat şi începe să umble prin
cameră, străzi, locuri periculoase; are privirea
rătăcită, mişcări dezordonate, nu vorbeşte, nu
răspunde la întrebări;
• după un timp se întoarce, se culcă, adoarme.

• Lipsa de interes faţă de ambiantă şi propria persoană.

• Rămân în pat timp îndelungat în căutarea somnului
• Apatie
• Stare de anxietate intensă , care apare în timpul
somnului, frecvent la copii;
• pacientul se trezeşte brusc din somn, ţipă,
gesticulează, are privirea rătăcită, încearcă să fugă;
• Pavor nocturn după câteva minute, această stare dispare, pacientul
adoarme
 PROBLEME DE DEPENDENŢĂ
INSOMNIE: DIFICULTATEA DE A DORMI
SAU DE A SE ODIHNI DORMIND

• Nelinişte • Teama nejustificată care apare pe fondul de

instabilitate emoţională, tulburând odihna
pacientului;

• Confuzie
• Pacientul prezintă percepţii false (percepe un
obiect sau un fenomen), fiind convins de
realitatea lor;
• aceste stări îl împiedică să se odihnească.

• Pacientul prezintă o stare de tensiune psihică

• Iritabilitate continuă, manifestată prin nelinişte, frământare;
adoarme greu, somn întrerupt, superficial.
 PROBLEME DE DEPENDENŢĂ
INSOMNIE: DIFICULTATEA DE A DORMI
SAU DE A SE ODIHNI DORMIND
• Pacienţii nesatisfăcuţi uneori de repausul lor,
• Sentiment de depresie sunt convinsi că nu au dormit toată noaptea
tristeţe

• Pacientul nu se poate concentra asupra unei

• Diminuare a puterii de activităţi, atenţia este diminuată, are gesturi
concentrare nesigure.

• Oboseală • Pacientul se simte obosit, mai obosit ca la

culcare, facies sumbru, ochi încercănaţi,
vorbire tremurată.
 INTERVENŢIILE ASISTENTEI
PACIENT CU INSOMNIE
INTERVENŢIILE ASISTENTEI
AUTONOME Şl DELEGATE
OBIECTIV
• învaţă pacientul să practice tehnici de relaxare,
Pacientul să beneficieze de somn exerciţii
culcare
respiratorii câteva minute înainte de
corespunzător cantitativ şi
calitativ • oferă pacientului o cană cu lapte cald înainte de
culcare, o baie caldă
• învaţă pacientul care se trezeşte devreme, să se
ridice din pat câteva minute, să citească, să asculte
muzică, apoi să se culce din nou
• identifică nivelul si cauza anxietăţii la pacienţii cu
insomnie
• observă şi notează calitatea, orarul somnului,
gradul de satisfacere a celorlalte nevoi
• întocmeşte un program de odihnă corespunzător
organismului
• administrează tratamentul medicamentos
• observă efectul acestuia asupra organismului
 HIPERSOMNIE - ORE EXCESIVE DE SOMN,
PRELUNGIREA DURATEI ŞI INTENSIFICAREA
PROFUNZIMII
SOMNULUI
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
• Somn modificat • Numărul de ore de somn noaptea
• Peste 10 ore, la adult,
• 12 ore. la copil (se exclud condiţiile
particulare de oboseală după eforturi
excesive, convalescentă sau insomnii,
care necesită o recuperare de somn)
Calitatea somnului
• Se diferenţiază de somnul normal prin
profunzime, durată, bruscheţea apariţiei.
• Durata, modul de instalare, evoluţia depind
de natura şi afecţiunea cauzală.
 HIPERSOMNIE
MANIFESTĂRI DE
DEPENDENŢA

• Aţipiri;
• Somnolenţa (accese de • pacientul aude cuvintele rostite tare, poate
somn diurn) răspunde cu oarecare brutalitate, laconic.
• Fără un stimul, adoarme. Poate dura zile,
săptămâni, poate fi urmată de inversări ale
ritmului nictemeral.

• Hipersomnie continuă,
• mai profundă;
• Letargia • poate fi trezit pentru scurtă vreme prin excitaţii
violente, păstrând un grad de obnubilare şi
torpoare intelectuală.
• Poate dura ore, zile, luni ani.
• Funcţiile vitale sunt diminuate
 HIPERSOMNIE
MANIFESTĂRI DE
DEPENDENŢĂ
• Narcolepsia • Necesitatea subită de somn, precedată de pierderea
tonusului muscular.
• Apare în perioade de inactivitate sau postprandial
dar pacienţii pot adormi şi în plină activitate,
• Somnul este superficial, întretăiat de treziri, vise
dezagreabile, reacţii vegetative, transpiraţii,
bufeuri.

• Comportament verbal şi
nonverbal • Lent, greoi, pacientul răspunde cu greutate la
întrebări.

• Oboseala
• Stare de epuizare musculară şi nervoasă
• Inactivitate
• Starea permanentă de somn, pe care o resimte
 INTERVENŢIILE ASISTENTEI
PACIENT CU HIPERSOMNIE
• INTERVENŢIILE ASISTENTEI, AUTONOME
• OBIECTIV Şl DELEGATEA

• Pacientul să beneficieze de• Asistenta medicala: -

un număr de ore de somn
corespunzător vârstei • identifică prin discuţiile cu pacientul sau familia,
cauza hipersomniei;
• Identifică cu pacientul metodele de diminuare a
factorilor cauzatori
• creează un climat de încredere, încurajează si
linişteşte pacientul
• observă si notează toate schimbările care survin In
starea pacientului –
• administrează tratamentul medicamentos
 INTERVENŢIILE ASISTENTEI
PACIENT CU HIPERSOMNIE

• identifică care sunt activităţile agreate de

• Pacientul să fie activ, cooperant
pacient
• elaborează împreună cu pacientul un
program de activitate, care să
corespundă stării pacientului şi
posibilităţilor organismului
• observă somnul, calitatea acestuia, raportul
între starea de veghe şi somn
 DISCONFORT: SENZAŢIE DE JENĂ, DE
NEPLĂCERE FIZICĂ ŞI PSIHICĂ
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
• Imposibilitatea pacientului de a se menţjne
• Iritabilitatea calm si a se comporta liniştit şi adecvat
situaţiei

• Stare de lipsă de voie bună, de mâhnire

• Indispoziţie, jenă
• Stare neplăcută de incomoditate
• Stare de discomfort ,

• Transpiraţie abundentă care determină starea

de discomfort
• Diaforeză

• Poziţia incomodă determină contracturi

• Dureri musculare musculare prelungite, dureroase pentru
pacient
 INTERVENŢIILE ASISTENTEI
PACIENT CU DISCONFORT
OBIECTIV

Pacientul să beneficieze de confort

fizic şi psihic

INTERVENŢIILE ASISTENTEI,
AUTONOME ŞI DELEGATE
• discută cu pacientul pentru a identifica cauzele discomfortului
(teamă etc}
• favorizează odihna pacientului, prin suprimarea surselor care-i pot
determina discomfortul şi iritabilitatea
• creează senzaţia de bine pacientului, prin discuţiile purtate
• facilitează contactul cu alţi pacienţi, cu membrii familiei
• aplică tehnici de îngrijire curentă, necesare obţinerii stării de
satisfacţie
• observă şl notează schimbările
 OBOSEALA: STARE DE EPUIZARE
NERVOASĂ ŞI MUSCULARĂ
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
• Faţa • Palidă, exprimă tristeţea- încercănaţi,

• Ochii
• privirea înceţoşată
• Pulsul

• Tensiunea arterială • Rar. lent, slab bătut

• Somnul • Tendinţa de scădere a valorii normale

• Somnolenţă diurnă

• Palide, transpiraţii reci

• Aspectul tegumentelor
• Plictiseală, apatie
• Starea psihică
• Scăderea ponderală
• Greutatea corpului
• Scăderea forţei
 INTERVENŢIILE ASISTENTEI
PACIENT CU OBOSEALĂ

OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI,

AUTONOME Şl DELEGATE
• Pacientul să
fie odihnit cu • identifică cauza oboselii
tonusul fizic
şi psihic bun • ajută pacientul să-şi planifice activităţile cotidiene
în decurs • observă dacă perioadele de odihnă corespund necesităţilor
de zile
organismului
• stimulează încrederea pacientului în forţele proprii şi în cei
care îl îngrijesc
• învaţă pacientul cum să execute tehnici de relaxare
• ajută la aplicarea corectă a acestora
• observă si notează funcţiile vitale şl vegetative, perioada
somn-odihnă - veghe, comportamentul pacientului
• administrează medicaţia indicată de medic
• observă efectul acesteia