NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Definitie Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii,
timp suficient, astfel incat sa-i permita organismului sa obtina randamentul maxim.
INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
ODIHNA este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se completeaza
resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul efortului, fie in ficat, -
acidul lactic, fie in rinichi, organ excretor.
SOMNUL este forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe. In timpul somnului,
activitatile fiziologice descresc, au loc diminuarea metabolismului bazal, a tonusului muscular, a
respiratiei, a pulsului, a tensiunii arteriale. Sporeste secretia hormonilor de crestere mai ales la
pubertate.
Se cunosc doua tipuri de somn: somnul lent, clasic sau ortodox, si somnul paradoxal cu
activitate rapida corticala. Somnul lent prezinta o veritabila perioada de odihna pentru
organism (numai partial pentru creier), are rol reparator, restaurator, fortifiant, cu functie in
cresterea si reinoirea tesuturilor corporale. Somnul rapid, paradoxal, este important pentru
refacerea creierului (creste fluxul sanguin in creier) visele se produc in somnul paradoxal.
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii
 Factori biologici
Varsta – copilul, in timpul cresterii, are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza
progresiv pana la varsta adulta, cand se stabilizeaza
-La persoanele varstnice, nevoia orelor de somn ramane nemodificata, se modifica calitatea
somnului; superficial, dificultati de adormire, frecventa trezirilor nocturne, facilitatea atipirilor
diurne.
Necesitati proprii organismului – exista persoane care dorm mai putin, pastrandu-si vioiciunea
si puterea de munca, in timp ce altele necesita un numar mare de ore de odihna si somn
Activitatea - o activitate fizica crescuta predispune individul la un somn
Ritmul veghe-somn – functia veghe-somn reprezinta un proces biologic a carei periodicitate
este legata de alternanata zi-noapte;
schimbarea acestei alternante poate explica perturbarile functiei veghe-somn aparute la
speologi, cosmonauti, muncitori care lucreaza in ture. Aceasta perturbare veghe-somn atrage
dupa sine perturbarea numeroaselor sisteme biologice.
Somnul nocturn este mult mai odihnitor decat cel diurn
Capacitatea de a te destinde – eliberarea de tensiunile nervoase, preocuparile zilnice, relaxarea
fizica si psihica favorizeaza instalarea somnului; daca nu se elibereaza de acestea, este posibil sa
adoarma cu mare greutate.
 Factori psihologici
Anxietatea, teama, nelinistea – starea de neliniste mai mult sau mai putin constienta, care
produce o puternica tensiune interioara, manifestata prin nesiguranta si tulburari neuro-
vegetative, modifica calitatea si cantitatea somnului;
Factori sociologici
Programul de activitate – persoanele care au un program de munca, variabil au ritmul veghe
somn modificat. Culcarea la ore fixe,somnul de noapte asigura odihna necesara organismului.
Locul de odihna - Confortul, numarul de persoane cu care imparte camera, intimitatea si linistea
locului de odihna pot modifica repausul si somnul.
Manifestari de independenta
 Somnul – durata
- in functie de varsta
- nou-nascut: 16-20 ore;
-1 an: 14-16 ore;
- 3 ani: 10-14 ore;
- 5-11 ani: 9-13 ore;
- Adolescent: 12-14 ore;
- Adult: 7-9 ore;
- Persoane varstnice: 6-8 ore;
- calitatea - regenerator, calm fara cosmaruri, fara intreruperi, adoarme cu usurinta si se
trezeste odihnit; la copil somnul nocturn, continuu este instalat dupa luna a 3- a, iar la sfarsitul
lunii a 10-a, organizarea este ca la adult;
- vise agreabile, placute.
Perioade de repaus - pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice, perioadele de activitate
trebuie intercalate cu perioade de repaus
Perioade de relaxare si timp liber - este necesara activitatea bine organizata si judicios
alternata cu perioade de relaxare si timp liber, care sa permita refacerea fortei fizice si a
capacitatii intelectuale;
Modalitati folosite pentru odihna si relaxare - din mijloacele de destindere si odihna, de mare
varietate si complexitate vor fi adesea cele mai adecvate firii si posibilitatii pacientului.
Interventiile asistentei pentru mentinerea nevoii de a dormi, a se odihni
 - mentine conditiile necesare somnului, respectand dorintele si deprinderile persoanei;
- observa daca perioadele de relaxare, de odihna sunt in raport cu necesitatile organismului si
munca depusa;
- ii explica necesitatea mentinerii unei vieti ordonate, cu un program stabilit;
- il invata tehnici de relaxare si modalitati care sa-i favorizeze somnul prin discutii, demonstratii,
material documentar
II. DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII
  Probleme de dependenta
Insomnie
Hipersomnie
Incomoditate - Disconfort
Oboseala
Dificultate sau incapacitate de a se odihni
 Surse de dificultate
De ordin :
Fizic - Afectiuni organice – cerebrale, endocrine, constrangeri fizice, dezechilibre, durerea,
surmenajul
Psihic - Afectarea gandirii, anxietate, frustrare, stres, situatie de criza, pierdere, separare
Social si lipsa cunoasterii - Esecul functiei, lipsa cunostintelor, insuficienta cunoasterii de sine,
anturajul inadecvat, temperatura, ambianta inadecvata, cresterea stimulilor senzoriali in
locuinta
1.Insomnia: dificultatea de a dormi sau de a se odihni dormind
Manifestari de dependenta
Somn perturbat cantitativ- ore insuficiente de somn / 24h
-insomnii initiale – pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme pana dimineata
-insomnii terminale – dupa o adormire normala, se trezeste si nu mai poate adormi
-Somn perturbat calitativ -insomnii dormitionale - fragmentarea somnului nocturn cu perioade
de stari de veghe indelungate
-insomnii pre-dormitionale – starea de veghe prelungita
-insomnii post-dormitionale - apare la batrani si mai ales la cei ce se culca devreme
-falsa insomnie - atipiri in timpul zilei frecvente, somn nocturn de scurta durata
-cosmaruri – vis neplacut, dominant, pacientul se trezeste brusc, este agitat, adoarme din nou
cu greutate, eventual isi reia somnul
-somnambulism - tulburare paroxistica de somn; pacientul se da jos din pat si incepe sa umble
prin camera, strazi, locuri periculoase, are privire ratacita, miscari dezordonate, nu vorbeste, nu
raspunde la intrebari; dupa un timp se intoace, se culca, adoarme,
- apatia – lipsa de interes fata de propria persoana si mediul ambiant, ramane timp indelungat
in pat in cautarea somnului
- pavorul nocturn – stare de spaima intensa aparuta in timpul somnului, mai frecvent la copii -
pacientul se trezeste brusc, are privirea ratacita, gesticuleaza, dupa cateva minute starea
dispare si pacientul adoarme din nou
-neliniste – teama nejustificata care apare pe fondul de instabilitate emotionala, tulburand
odihna pacientului; tulburari de gandire manifestate prin aparitia in constiinta pacientului
contrar vointei sale a unor reprezentari negative, idei, sentimente pe care incearca sa le
indeparteze
-confuzie - pacientul prezinta perceptii false (percepe un obiect sau fenomen), fiind convins de
realitatea lor; aceste stari il impiedica sa se odihneasca.
-iritabilitate – stare de tensiune psihica continua, manifestata prin neliniste, dificultatea de a
ramane calm; somn intrerupt, superficial -sentiment de depresie
– tristete – pacientul este convins ca nu a dormit toata noaptea, sunt nesatisfacuti de repausul
nocturn
-diminuarea puterii de concentrare
-oboseala – senzatia de disconfort, de epuizare fizica si intelectuala de somn insuficient si
odihna necorespunzatoare, tradusa prin: facies trist, ochi incercanati vorbire lenta tremuraturi
ale extremitatilor, adinamie.
Interventiile asistentei la pacientul cu insomnia
Obiectiv
Pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ
- Invata pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cateva minute inainte de
culcare
- Ofera pacientului o cana cu lapte cald inainte de culcare, o baie calda
- Invata pacientul care se trezeste devreme, sa se ridice din pat cateva minute, sa citeasca, sa
asculte muzica, apoi sa se culce din nou
- Identifica nivelul si cauza anxietatii la pacientii cu insomnie
- Observa si noteaza calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi
- Intocmeste un program de odihna corespunzator organismului
- Administreaza tratamentul medicamentos
- Observa efectul acestuia asupra organismului
2.Hipersomnie – Ore excesive de somn,prelungirea duratei si intensificarea profunzimii
somnului
Manifestari de dependenta
Somn modificat- numarul de ore de somn noaptea: peste 10 ore, adult, si 12 ore, la copil
- calitatea somnului - se diferentiaza de somnul normal prin profunzime, durata, bruschetea
aparitiei
Somnolenta (accese de somn diurn) – atipiri in timpul zilei cand pacientul aude cuvinte rostite
tare, poate raspunde monosilabic, fara un stimul, adoarme din nou
- poate dura zile, saptamani, poate fi urmata de inversari ale ritmului nictemeral.
Letargia - hipersomnie continua, mai profunda;
poate fi trezit pentru scurta vreme prin excitatii violente, pastrand un grad de obnubilare
(dezorientare temporo-spatiala) si torpoare intelectuala
- poate dura ore, zile, luni, ani
- functiile vitale sunt diminuate
 Narcolepsia - necesitatea subita de somn, precedata de pierderea tonusului muscular. Apare
in perioade de inactivitate sau postprandial, dar pacientii pot adormi si in plina activitate.
Somnul este superficial, intretaiat de treziri, vise dezagreabile, reactii vegetative, transpiratii,
bufeuri. Comportament verbal si nonverbal- lent, greoi, pacientul raspunde cu greutate la
intrebari
Oboseala - stare de epuizare musculara si nervoasa, pe care bolnavul o acuza
Inactivitate - starea permanenta de somn, pe care o resimte pacientul, diminueaza
posibilitatea efectuarii unor activitati fizice
Interventiile asistentei la pacientul cu hipersomnie
Obiectiv
Pacientul sa beneficieze de un numar de ore de somn corespunzator varstei
- identifica, prin discutiile cu pacientul sau familia, cauza hipersomniei;
- identifica cu pacientul metodele de diminuare a factorilor cauzatori
- creeaza un climat de incredere, incurajeaza si linisteste pacientul pentru a-si recapata
echilibrul psihic - observa si noteaza toate schimbarile care survin in starea pacientului
- administreaza tratamentul medicamentos
Obiectiv
Pacientul sa fie activ, cooperant
- identifica care sunt activitatile agreate de pacient
- elaboreaza impreuna cu pacientul un program de activitate, care sa corespunda starii
pacientului si posibilitatilor organismului
- observa somnul, calitatea acestuia, raportul intre starea de veghe si somn
3.Disconfort: senzatie de jena, de neplacere fizica si psihica
Manifestari de dependenta
- Iritabilitatea - imposibilitatea pacientului de a se mentine calm si a se comporta linistit si
adecvat situatiei
- Indispozitie, jena - stare de lipsa de voie buna, de mahnire
- Stare de disconfort - stare neplacuta de incomoditate
- Diaforeza - transpiratie abundenta care determina starea de disconfort
- Dureri musculare - pozitia incomoda determina contractari musculare prelungite, dureroase
pentru pacient
Interventiile asistentei la pacientul cu discomfort
Obiectiv
Pacientul sa beneficieze de confort fizic si psihic

- discuta cu pacientul pentru a identifica cauzele disconfortului

- favorizeaza odihna pacientului, prin suprimarea surselor care-i pot determina disconfortul si
iritabilitatea
- creeaza senzatie de bine pacientului, prin discutiile purtate
- faciliteaza contactul cu alti pacienti, cu membrii familiei aplica tehnici de ingrijire curenta,
necesare obtinerii starii de satisfactie
- observa si noteaza schimbarile
4.Oboseala-senzatie penibila, insotita de inactivitate, stare de epuizare nervoasa si musculara
Manifestari de dependenta
Fata - palida, exprima tristetea
Ochii - incercanati, privirea incetosata
Pulsul - rar, lent, slab batut
Tensiunea arteriala - tendinta de scadere a valorii normale
Somnul - somnolenta diurna
Aspectul tegumentelor - palide, transpiratii reci
Starea psihica - plictiseala, apatie
Greutatea corpului - scaderea acesteia
Astenie - scaderea fortei
Interventiile asistentei la pacientul cu oboseala
Obiectiv
Pacientul trebuie sa fie odihnit cu tonusul fizic si psihic bun
- identifica cauza oboselii
- ajuta pacientul sa-si planifice activitatile cotidiene
- observa daca perioadele de odihna corespund necesitatilor organismului
- stimuleaza increderea pacientului in fortele proprii si in cei care il ingrijesc
- invata pacientul cum sa execute tehnici de relaxare
- ajuta la aplicarea corecta a acestora
- observa si noteaza functiile vitale si vegetative, peritada somn-odihna, comportamentul
pacientului - administreaza medicatie indicata de medic
- observa efectul acesteia

Diagnostic de ingrijire
1. Alterarea somnului prin scaderea numarului de ore de somn,determinata de
durere,caracterizata prin iritabilitate,neliniste,oboseala,tremuraturi ale mainilor.
2. Alterarea calitatii somnului determinata de spitalizare,manifestata prin
apatie,tremuraturi ale mainilor,treziri frecvente.
3.