curs 10

NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Somnul este starea de repaus a unor teritorii cerebrale concomitent cu pastrarea sau
cresterea activitatii altor teritorii. Intre veghe si somn, se realizeaza o succesiune sub forma
unor variatii periodice cu caracter de ritm. Ritmul somn- veghe are ca unitate de baza
nictometrul.
Aparitia starii de somn se face treptat, la inceput starea de somn este mai putin
profunda si organismul poate iesi usor din aceasta stare. Treptat inhibitia cuprinde toti centrii
centrali si subcorticali si astfel somnul devine profund, iar iesirea din starea de somn se face
mai greu. Catre sfarsitul somnului, centri ies incet din starea de inhibitie si organismul trece
in starea de veghe.
Somnul are un rol important in pastrarea capacitatii de activitate a sistemului nervos.
Numarul de ore de somn este in raport cu varsta:
- nou nascut - 15-20 de ore
- la 1 an - 12-14 ore
- adulti - 7-9 ore
- varstnici -5-6 ore
Clasificarea somnului dupa profunzime:
- profund, normal, fara vise
- paradoxal cu vise, fazele de somn normal si paradoxal se succed de mai multe ori in
timpul somnului, iar trezirea se face mai greu in faza de somn paradoxal.
Din punct de vedere al ritmului:
- somn lent I-a parte a noptii:
* somn superficial, stadiul 1
* somn confirmat, stadiul 2-3
* somn profund, stadiul 4
- somn rapid a II-a parte a noptii, 18-20% durata totala, corespunzator varstei

1
MODIFICARILE PATOLOGICE ALE VARSTEI
1. Hipersomnii - stare de somn patologica din punct de vedere al duratei, profunzimii si
circumstantelor de instalare. Se caracterizeaza prin somnolenta excesiva care survine la o
persoana aproape in fiecare zi desi somnul de noapte este de obicei normal (cu durata de 8-12
ore). Persoana cu aceasta tulburare chiar isi propune sa doarma in timpul zilei, dar, sunt
situatii cand se instaleaza somnul neintentionat. Episoadele de somn in timpul zilei nu survin
sub forma de “atacuri”, ca si in cazul narcolepsiei, ci apar in situatii in care stimularea este
scazuta. Apar in afectiuni ca: tumori cerebrale, diabet zaharat, hepatita, meningita, intoxicatii
accidentale sau voluntare cu medicamente, insuficienta renala, insuficienta hepatica.
Se manifesta clinic prin:
- somnolenta, care se instaleaza dimineata in hepatite virale, dupa alimentatie in
insuficienta hepatica
- letargie - somn profund, bolnavul se trezeste la un excitant puternic
2. Parasomnii - de origine psihogena caracterizate prin manifestri motorii si senzoriale
(epilepsie). Aparitia marcheaza schimbarea ciclurilor de somn. Daca frecventa este mare au
semnificatie patologica:
- tresarire in somn, in fazele superficiale ale somnului
- ticuri - balansari ritmice de cap, supt degete, scrasnirea dintilor
- automatisme masticatorii ( la copii sunt fiziologice)
- automatisme mimice, ras, plans
- automatisme verbale
- automatisme mictionale la copii
- cosmar
3. Insomnii - privatiune involuntara de somn prin dificultate de adormire, calitate
superficiala a somnului, cu treziri repetate, durata insuficienta a somnului, disconfort in
somn.
Cauzele sunt: - durerile intense in: ulcer, crize cardiace, colica reanala
- tumori cerbrale, meningite, encefalite, psihoze, consum exagerat de ceai,
cafea, tutun, de medicamente.
Insomniile sunt:

2
 - ocazionale - adormiri dificile, treziri nocturne frecvente si desteptari premature
- persistente - nevroze, psihoze

TULBURARI ALE STARII DE CONSTIENTA

In stabilirea diagnosticului si aprecierea evolutiei bolnavului este necesara cunoasterea strarii
psihice:
- stare tifica - constienta tulburata, privire absenta, sta in pat nemiscat in formele grave
de febra tifoida
- carfologie - stare tifica insotita de miscari automate, asemanatoare cu prinderea
mustelor din aer
- obnubilatie - functii psihice incetinite, sesizeaza numai partial evenimentele din jur
- apatie - stare de dezinteres fata de mediu si de propria persoana
- stupoare - stare de imobilitate, insensibilitate, bolnavul poate fi trezit dar nu raspunde
la intrebari
- delir - stare de obnubilare insotita de iluzii, halucinatii
- somnolenta - bolnavul doarme indelungat, se trezeste usor dar adoarme imediat
- sopor - bolnavul poate fi trezit doar cu excitatii puternice
- coma - stare patologica de inhibitie profunda a activitatii nervoase, caracterizata prin
pierderea completa sau partiala a constiintei, a miscarilor voluntare si a sensibilitatii fiind
pastrate functiile vitale: respiratie, circulatie.
EXPRESIA FETEI:
- fata anxioasa - caracteristica la bolnavii cu insuficienta circulatorie grava
- fata acoperita cu sudori reci, ochi infundati cu cearcane, nas ascutit, privire anxioasa,
denumit facies peritoneal, caracteristic in peritonite, afectiuni abdominale grave
- fata ce tradeaza spaima, caracteristic in boala lui Basedow
- fata de luna plina, caracteristic bolnavului cu mixedem
- fata cu ras sardonic - trasaturile fetei din jurul gurii, ochilor, narilor, simuleaza un
ranjet, cu fruntea incretita, intristata, caracteristic in tetanos
- fata congestionata, agitata cu ochii sclipitori in boli infectioase grave
3
CONVULSIILE - succesiune de contractii puternice, involuntare ale unor grupe musculare.
Contractia muschilor presupune punerea in tensiune sau scurtarea fibrelor musculare.
Convulsiile pot fi:
- locale sau generale
- clonice care sunt scurte
- tonicoclonice, sunt scurte, ritmice asociate cu altele cu caracter permanent
La aparitia convulsiilor se inregistreaza ora exacta cand s-au produs, durata, caracterul,
localizarea, daca au aprut spontan, daca au aparut in timpul somnului, in urma unor excitatii,
daca au fost insotite de de pierderea cunostintei sau de tulburari sfincteriene.

PAREZE SI PARALIZII

Pareza - scaderea functiilor motorii a musculaturii

Paralizia - disparitia totala a functiilor musculare:
- paralizii periferice - scaderea tonusului muscular
- paralizii centrale spastice cu tonusul muscular pastrat
- hemiplegie - paralizia unei jumatati a corpului
- paraplegie - paralizia membrelor inferioare
- tetraplegie - paralizia celor 4 membre
- paralizia musculaturii vezicii si rectului - se manifesta cu retentie de urina si materii
fecale
- paralizie sfincteriana - incontinenta de urina si materii fecale.
1.Insomnia - manifestari de dependenta :
- somn agitat
- dificultate in a adormi
- insuficienta orelor de somn
- treziri frecvente

4
 Surse de dificultate: anxietate, stres, durere, dispnee, constrangeri fizice (pansament,
atele, gips), stare depresiva, mediu necorespunzator (zgomot, caldura, lumina, frig),
interventii chirurgicale, tratamente laborioase, oboseala, alcool, cafea, ceai in exces.
2. Dificultatea sau incapacitatea de a se odihni - manifestari de dependenta:
- ore de reapus insuficiente
- incapacitate de a-si acorda perioade de odihna
- imposibilitatea de a-si acorda ore de repaus
- ore necorespunzatoare de somn
Surse de dificultate: aceleasi ca la insomnie + agitatie, nervozitate, procupare,
singuratate, separare, moarte, divort etc
3. Epuizarea - manifestari de dependenta:
- astenie, oboseala, neliniste, apatie
- stare de slabiciune, irascibilitate, agresivitate
- tahicardie, bradicardie, hipertensiune
Surse de dificultate:
- anxietate, stres, conditii de munca grele din punct de vedere al orarului, hartuirii,
insecuritatii, relatii perturbate
- durere, boala, interventii chirurgicale, anestezie
- inadaptare sociala, culturala, religioasa
- pierdere, separare, divort, moarte
- surmenaj, surplus de activitate, tulburari ale gandirii