SINDROMUL DE APNEE IN SOMN

Fiziologia somnului

Somnul este un proces ciclic cu durata de 90 min, ce se repet de 4-5 ori n 8

ore de somn. n funcie de activitatea cerebral (EEG), se mparte n mai multe
stadii:

- 1,2,3 NREM= non rapid eye movement,

- 3= somn profund, cu unde delta (15-25% din timpul total de somn),
- REM= somn cu miscari rapide oculare 15-25% din timpul total de somn.

Timpul total de somn in timpul vietii

Cu cat e copilul mai mic, cu atat doarme mai mult.

Visele
Visele au rol in :
igiena mentala
invatare, intretinerea neuronilor
construirea unor retele neuronale, activarea sinapselor

In somnul REM visele sunt colorate, alerte, cu incarcatura emotionala.

In somnul NREM visele sunt mai putin colorate, cu o mai mica incarcatura
emotionala.

Deprivarea de somn are ca simptome:

- Somnolenta diurna,
- Scaderea capacitatii de concentrare,
- Boli psihiatrice,
- Depresie,
- Agresivitate,
- Manii,
- Halucinatii,
- Febra,
- Infectii,
- Deces,
- Scaderea imunitatii.
Nu realizam primele secunde de somn.????
20h nesomn = 0.8 alcoolemie, tendinta maniacala. De aceea, cele mai multe
accidente au loc la primele ore ale diminetii, la persoane tinere.

Modificari fiziologice in timpul somnului

Inainte sa adormi, temp corpului scade cu 1 grad.
In somnul REM:
creste fluxul cerebral,
creste activitatea cerebrala,
creste frecventa respiratorie,
creste pulsul arterial si tensiunea arteriala,
creste temperatura corpului,
 creste dimineata secretia de cortisol,????
creste consumul de glucoza si oxigen la niv cerebral.
In aceasta faza ne putem trezi foarte usor.

In somnul NonREM:
Creste tonusul parasimpatic,
Scade activitatea simpatic,
scade frecvena respiratorie,
scade pulsul arterial,
scade tensiunea arteriala,
scade temperatura corpului,
creste secreia de hormoni de crestere,
creste secreia de prolactin.

n timpul somnului, respiraia se modific n felul urmtor:

- Ventilatia scade cu 0.5-1.5 L pe minut,
- Creste rezistenta in caile aeriene,
- Ritmul metabolic scade cu 10-15%,
- Chemosensibilitate scade cu 20-50%,
- Creste PaCO2 cu 2-8 mmHg,
- Scade PaO2 cu 3-10 mmHg,
- Scade SaO2 cu 2%.

Patologiile somnului
Exista mai multe clasificari ale tulburarilor somnului, cea mai folosita fiind ICSD
(International
Classification of Sleep Disorders).

I. Insomnia (modificri ale calitii somnului)

II. Tulburri ale respiraiei in timpul somnului
III. Hipersomnia central
IV. Tulburri de ritm circadian
V. Parasomnii (fr modificri ale calitii somnului)
VI. Micri ale picioarelor n timpul somnului
VII. Simptome izolate, somn aparent normal, pb fara solutie ce impiedica
somnul
VIII. Alte tulb ale somnului

Clasificarile ASDA &ESRS:

CU obstrucia cilor aeriene superioare :

- Sforitul obstructiv,
- Apneea obstructiv.

FR obstrucia cilor aeriene superioare:

- Hipoventilaie,
- Apnee central,
- Respiraie asincron.

I. Insomnia este tulburarea cu modificri n initierea, durata i calitatea

somnului, ce apar n mod repetat.
Are cauze multiple. n insomnia cronica, scade calitatea vietii.
Caracteristic: somnolen diurn excesiv.
Tratament: igiena somnului, tratamentul tulburrilor psihiatrice, terapie cognitiv
comportamental, anxiolitice, hipnotice.

III. Narcolepsia este tulburarea cu episoade de somn involuntar.

Apare n general la tineri, datorit unui nivel sczut ai hipocretinei-1 in

LCR. Apare o tetrad de simptome:

- Somnolen diurn excesiv,

- Cataplexie = pierderea brusca a tonusului muscular,
- Halucinatii hipnagogice,
- Paralizie n timpul somnului.

Tratamentul narcolepsiei cu cataplexie: antidepresive triciclice, inhibitori ai

recaptatorii serotoninei, inhibitori de monoaminoxidaza.

IV. Jet-lag este tulburarea cu oboseal extrem ce recurge la persoanele care

zboara cu avionul intre zone cu fusuri orare diferite.

Delayed/ advanced phase syndrome.

Fiecare persoana are propriu ei peak de melatonina, la o anumita ora.

V. Somnambulism, vorbit in somn

VI. Restless leg syndrome

Criterii de diagnostic:

- Nevoia de a misca picioarele, asoc cu senzatie neplacuta (ex. Furnicaturi),

accentuate in timpul repaosului, ameliorate de activitate/mers, mai
pronuntate seara si/sau noaptea,
- Miscari ale picioarelor in timpul somnului (EMG= electromiograma) 0.5-5 sec,
minim 4 miscari, 5-90 sec intre miscari, ceea ce reprezint PLMS (Periodic
limb movement of sleep).

Diag diferenial: neuropatie, radiculopatie.

Tratament: agoniti dopaminergici, opioide doz minim, Rotigotine, Ropinirole.

II. Sindromnul de apnee in somn
IAH indicele de apnei-hipopnei> 5 evenimente resp/ ora de somn

Poate fi de tip: obstructiv sau central (n funcie de tipul de evenimente

care predomin, adic care au influen > 50%) sau mixt.

APNEEA este lipsa fluxului respirator (nas i gur) > 10 sec, nsoit de
desaturare ( scderea SaO2 cu 3-4%) i/ sau microtrezire.

HIPOPNEE = scderea fluxului resp > 30-50 % fata de normal, >10 sec,
insoit fie de desaturare, fie de microtrezire.

Tipuri de evenimente :
- OBSTRUCTIV = eveniment >10 sec insotit de persistenta micrii
musculaturii respirstorii toraco- abdominale.
- CENTRAL = eveniment respirator > 10 secunde cu absena
micrilor respiratorii, datorat lipsei comenzii centrale.
- MIXT = evenim > 10 secunde care debuteaza ca unul central, apoi
devine obstructiv.

APNEEA MIXT este aceea care ncepe ca o apnee de tip central i se

termin ca o apnee obstructiv.

IA = indicele de apnei raportul dintre numrul de apnei i timpul

total de somn (total sleep time = TST).
IAH= indicele de apnei- hipopnei = raportul dintre numrul de apnei
i hipopnei i TST.
 Indicele de desaturri = numrul de scderi ale curbei de saturaie a
oxihemoglobinei cu mai mult de 4% raportat la TST.
Microtrezirea = trezire parial, obiectivat cu ajutorul EEG,
necontientizat de pacient, frecvent insoit de sforit puternic i inspir
profund.

1. SAS OBSTRUCTIV
2. SAS CENTRAL
3. SAS MIXT

Severitatea SAS:
- Uor = IAH<5-15/ ora somn
- Moderat = IAH 15-30/ora somn
- Sever = IAH >30/ora somn

SAS OBSTRUCTIV= SASO

Prevalen. SASO simptomatic apare la fel de des precum astmul sau

diabetul.

Conform 1993 Young et all, Wisconsin Sleep Study, 2% F si 4% B prezint

somnolen diurn i 9%F si 24%B prezint IAH> 5.

Apare la vrste tinere, iar prevalena crete cu vrsta.

Diferenele n funcie de gen apar pentru c:

- Tonusul laringian e mai crescut la femei,

- Dispoziia grsimii la nivelul gtului: 46% B vs. 33% F,
- Raportarea simptomelor la femei: nu acord aceeasi importan. Fie recunosc
simptomele, dar nu accept diagnosticul sau tratamentul , fie recunosc
simptomele, dar sunt diagnosticate cu depresie; partenerii de pat nu se plang de
sforait sau nu observ pauzele ce apar n respiraie n timpul somnului;

Factori de risc:

1. VRSTA duce la creterea prevalentei; SASO la varstnici e mai putin sever :

apar apnei de tip central; apar modificri n structura somnului; apar alte
patologii ce influeneaz arhitectura somnului; medicaia poate influenta somnul
(ex. diuretice).

2. OBEZITATEA

IMC> 27, semnificativ la pacienii cu SASO

 70% dintre pac cu SASO sunt obezi; cresterea cu 2 unit a IMC se asociaz cu
o crestere de 4x a riscului de aparitie a SASO; modificare cu 10% a greutatii
corporale = modif cu 30% a IAH.
Circumferinta gatului este atat factor predictor, cat si factor de risc n aparitia
SASO, daca este >43 cm la B si >37cm la femei.

3. BOLILE ENDOCRINE
Prevalena crescut a hipotiroidismului la pacienii cu SASO.
Prevalena n cretere la femei dup menopauz, dar raportul pe sexe
rmne in defavoarea brbailor.
SASO este relaionat cu acromegalia.

4. MORFOLOGIA CRANIOFACIAL:
- Micrognatia,
- Retrognatia,
- Cresterea in volum a limbii,
- Asociate unor patologii genetice: sdr. Down, sdr. Pierre- Robin.

5. DIMENSIUNILE CILOR AERIENE SUPERIOARE:

- Hipertrofie a uvulei,
- Hipertrofie tonsilar,
- Depozite de grsime la nivelul faringelui,
- Tonusul faringian,
- Obstrucie nazal,
- Rinit cronic.

6. ALCOOLUL SI SEDATIVELE cresc frecvena evenimentelor obstructive ce apar n

timpul somnului.

7. POZIIA CORPULUI N TIMPUL SOMNULUI: Apneea poziional = IAH>5 cu

reducere cu peste 50% la modificarea poziiei corpului. Se poate ajunge chiar la
o normalizare a evenimentelor respiratorii n poziie non-supin. (IAH<5)

SAS supin apare apnee doar in decubit dorsal care dispare n decubit pe o
parte.

Manifestri clinice

Simptome n timpul zilei:

- Dureri de cap matinale,

- Somnolen n timpul zilei,
- Capacitate redus de concentrare,
- Iritabilitate,
- Adormire n timpul unor activitati de rutin.

Simptome n timpul nopii:

- Sforit persistent zgomotos,
- Adevrate pauze in respiratie,
- Senzaie de sufocare sau gfial,
- Somn neodihnitor,
- Vizite frecvente la baie ( din cauza modificrii axului renin-angiotensin-
aldosteron).

Somnolena diurn excesiv crete suspiciunea de SASO. Poate fi cuantificat cu

ajutorul scalei de somnolen Epworth (Epworth Sleeping Scale = ESS). Pentru
obiectivarea somnoleniei se pot folosi o serie de teste: Multuple Sleep Latency test
= MSLT sau Maintenance of Wakefulness Test= MWT sau testul Osler. n scop
diagnostic se intreab i partenerul de via.

Pacienii care declar c adorm la volan necesit evaluare pt stabilirea cu

certitudine a SASO.

Epworth> 10 semnificativ pt somnolena diurn excesiv.

Tiparul pacientului cu SASO:

- Brbat/ femeie postmenopauz,

- Obez,
- Cu gtul gros,
- Cu orofaringele ngust,
- Cu retrognaie
SAU
- Care nu corespunde tiparului, dar prezint hipertensiune arterial refractar la
tratament i/sau boli metabolice sau HTA de la o vrst fraged.

Investigaii

Diurne

- Analize sangvine,
- Radiografie TPMP??,
 - Testarea funciei pulmonare,
- Examen ORL,
- Msurarea somnolenei diurne.

Nocturne

- Poligrafia (PG),
- Polisomnografia (PSG).

POLIGRAFIA este folosita pt diag SASO moderat sau sever. Poate fi folosita in
lab de somnologie dar si in ambulator. Este folosita in mod comun pentru
monitorizarea trat SASO. Trebuie monitorizati cel putin 4 parametri:

- Sforait (microfon),
- Pozitia corpului,
- Miscari respiratorii,
- Flux respirator,
- Saturatia in O2,
- Pulsul.

POLISOMNOGRAFIA se folosete n laboratorul de somn. Necesit personal

calificat, echipament sofisticat i scump. Se adaug canale pentru EEG, EOG, EMG,
camer video, s.a.. Se folosete pentru manifestrile atipice ale SASO,
suspicionarea altor patologii respiratorii n timpul nopii, n caz de comorbiditi
asociate.

AVANTAJE I POLIGRAFIE POLISOMNOGRAFIE

DEZAVANTAJE Simpl Consumatoare de timp
Accesibilitate ridicata Accesibilitate scazuta
Cost sczut Echipament complex; necesit
abiliti tehnice speciale
Poate fi folosit n ambulator Efecte negative legate de
investigare n laboratorul de somn
Validarea necesit o perioad Msurtori fiziologice i studiul
scurt de timp arhitecturii somnului
Util doar pt SAS Util pt diagnosticul de certitudine
al tulburrilor dependente de
stadiul de somn

Efectele SASO:

1. Scaderea SaO2 duce la inflamaie, stress oxidativ, stimulare simpatic, ceea

ce duce la ateroscleroz, boli metabolice i cardiovasculare.
2. Microtrezirile duc la fragmentarea somnului -> somnolen diurn; stimulare
simpatica -> boli cardiovasculare i metabolice.

3. Deteriorare neurocognitiv, cu scderea materiei cenuii la pacienii cu SASO.

Exist modificri subtile, uor neglijabile cum sunt tulburri
semnificative ale ateniei, cnd compliana la tratament e crescut.
CPAP (presiune pozitiv continu a cilor respiratorii);
La copii este corelat cu ADHD.
4. Diabet zaharat; SASO netratat duce la creterea rezistenei la insulin n
timpul somnului. O dat cu tratarea SASO scad valorile glicemice si crete
sensibilitatea la insulina.
5. Hipertensiune pulmonar, din cauza hipoxiei alveolare cronice; prevalena
HTP la pacienii cu SASO este de 27%, la pacienii cu overlap(Sleep-
disordered breathing and COPD???) este de 36% si la pacienii cu sindrom de
obezitate-hipoventilaie este de aprox 50%.

Astfel, apneea de tip obstructiv duce la

- disfuncie mecanic a VS,
- disfuncie hemodinamic,
- disfuncie neuronal,
- disfuncie umoral.

Factorii de risc ai bolii cardiace ischemice sunt:

- Fumatul (8.1 x),
- DZ (4.2 x),
- SASO (3 x),
- HTA (1.8 x),
- Dislipidemia (1.5 x).

SASO si HTA, exista o relatie de cauza efect intre cele doua, relatie
independenta de varsta, sex, IMC, consum de alcool sau fumat.
 40% din pac cu HTA prezinta SASO si 40% din pac cu SASO prez HTA.

ICC -> apnee de tip obstructiv si central.??

Apneea de tip central este un semn al deteriorarii marcate a functiei
cardiace.

Prevalena SAS central este 75% in primele spt mni post AVC.
SASO duce la HTA, ceea ce predispune la calcificarea arterelor carotide,
creterea agregrii plachetare, fibrilaie atrial tranzitorie, iar acestea trei duc la
creterea riscului de AVC.

Prognosticul SASO. Mortalitatea e de 38.5% in 8 ani din cauza bolilor

cardiovasculare. Procentul de moarte subita cardiaca in timpul somnului este de
1.87. Creste riscul cardiovasc de 4x.
CPAP normalizeaza acest risc.

ACCIDENTELE
SASO reprezinta un factor de risc major pt accidente rutiere/ la locul de
munca (somnolenta excesiva in timpul sofatului + scor Epworth >11).
In Germania, 50% din accidentele de pe autostrada sunt cauzate de SASO. In
SUA 36- 54% din accidentele din trafic si 52% din accidenteel industriale.
Abilitatea de a conduce masina este normala dupa trat CPAP.

Tratament : VENTILATIA IN PRESIUNE POZITIVA

1. CPAP,
2. APAP Auto-Titrating CPAP (APAP)

3. BiPAP.

Bi-Level PAP therapy uses 2 levels of pressure to treat sleep apnea, an

inspiratory pressure (IPAP) and an expiratory pressure (EPAP).
Se face i evaluarea tratamentului.

Exista o serie larga de tratamente utilizate: scadere ponderala, proteze

mandibulare (in cazuri usoare), interventii in sfera ORL/ BMF.

1. CPAP este o atel pneumatica.

Const n introducerea de aer cu presiune pentru meninerea deschis
a cilor aeriene n timpul somnului.
Gold standard terapeutic n trat SASO:
- Previne colapsul cailor aeriene.
- Are efecte benefice asupra manifestarilor si consecintelor SASO.
- Are complian sczut.
Este nivelul de baz ca suport ventilator neinvaziv.
NU VINDEC SASO!
CPAP normalizeaz riscul cardiovascular.

(n)CPAP respiraia proprie se suprapune CPAP-ului.

Presiunea ce deschide alveolele (PEEP=positive end expiratory pressure).
 Scade presiunea transmural a ventriculului stng i astfel scade volumul
cardiac.
Activeaz baroR i astfel crete tonusul muscular.

Exist mti nazale, oro nazale, full-face, pern nazal.

Vom da cea mai mic masc care se potrivete pacientului;
Aplicarea e ferm, dar nu foarte strns.
Meninerea permeabilittii cii aeriene e musai.

Titrare automat- APAP (+/- oximetru 7 zile). Cu ea, se stabilete o presiune

de start (> 4 cm H2O) i o preiunes maxim(<20 cm H2O).

APAP e cuplat la poligraf i astfel clinicianul va stabili presiunea optim pe

baza analizei nregistrrii.

Titrarea manual ecreterea presiunii printr-o telecomand n funcie de un

anumit algoritm.

APAP nu foloseste o presiune fixa. Presupune o reglare automata a presiunii in

functie de aparitia evenimentelor resp. Astfel creste confortul si tolerabilitatea
pacientilor.
Este de preferat in cazul variatiilor mari ale presiunii pentru controlul
evenimentelor resp cum sunt cele dependente de pozitie, stadiul de somn,
tratament, cresterea greutatii, droguri, obstructie nazala datorata rinitei.
NU ESTE BIPAP. Prezinta variatii pe o singura presiune.

BiPAP variatie a presiunii in functie de timpii resp:

 - Presiunea inspiratorie crescuta IPAP corecteaza hipoxemia.
- Pres expiratorie scazuta EPAP corecteaza evenimentele respiratorii.
IPAP>EPAP
Sunt folosite initial pt pacientii cu isuficienta respiraorie hipercapnica.
Se utilizeaza in tratamentul SASO cand sunt necesare presiuni mari.
Comfortul si tolerabilitatea sunt crescute.
Activeaza baroR, cu cresterea tonusului musc.

Indicatii BiPAP:
- Intoleran la presiuni mari CPAP (>12-14 mmH2O),
- Expir forat/ ngreunat (BPOC, astm, overlap syndrom),
- Disfuncie ventricular stng,
- Tulburri respiratorii n timpul somnului fr obstrucie (sdr. Obezitate
hipoventilaie).

Limitri ale BiPAP

- COST crescut,
- Nu este superior la pacientii cu SASO necomplicat,
- Aderenta pacientilor nu este mai mare comparativ cu CPAP,
- Rezultate posibil mai bune la pacieni cu insuficien respiratorie post-
operator.
- Nu este folosit ca prim linie de terapie.

Evaluare

O luna 3 luni 6 luni

Simptome Somnolenta diurna + +
ESS Somnolenta Somnolenta
Apnei semnalate Cefalee Cefalee
Calitate somn Calitate somn
Toleranta R. adv. R. adv. R.adv
Clinic IMC + +
TA Ht Ht
SAO2 repaos, pH si Glicemie Glicemie
PaCO2 Profil lipidic Profil lipidic
edeme
Complianta >4.5 h/ noapte >4.5 h/ noapte >4.5 h/ noapte
>70% nopti >70% nopti >70% nopti
Eficienta IAH rezidual IAH rezidual IAH rezidual
Leakuri Leakuri Leakuri
Pres medie Pres medie Pres medie

R. adv toleranta la masca? ( escoriatii, iritatie oculara),

- toleranta la presiune (confort?, distense gastrica, uscaciune mucoasa
nazala).
 Evaluarea eficientei
Citire card CPAP/ APAP:
- Complianta,
- IAH rezidual,
- Pierderi aeriene non-intentionale (leaks),
- Presiune medie CPAP.

Control cu pulsoximetrie nocturna sau poligraf cuplat cu CPAP (variatie greutatii cu

10%, reaparitia/ persistenta simptomelor, post UVPP)

Leaks verificarea elasticitatii hamului de prindere

- Starea buna a ariciului de prindere lateral,

- Ajustarea unghiului parghiei de sprijin frontal,
- Pierderi aeriene la niv gurii (mentoniera, masca faciala),

Complianta buna? Complianta inadecvata?

 Durata terapiei cu CPAPe de minim 4-5 ore/ noapte.
Evaluam:
- Complianta,
- Scaderea somnolentei,
- Scaderea consecintelor somnolentei,
- Ameliorarea neta a calitatii vietii.

Niciodata nu este prea mult. Cu cat e mai mult CPAP, cu atat e mai bine. 8-!

F, 54 ani, BPOC std II GOLD tratat, stabilizat 107 evenimente respiratorii/ 7.5 ore
inregstrare => IAH 14/h => SASO usor.

TST = 2.6 ore.

IAH = 41/ h => SASO sever.

CPAP creste progresiv pana la disparitia evenimentelor.

Scaderea presiunii CPAP la treziri. Titrare optima in REM + supin, IAH< 5/h

SAS si diferite asocieri

Sdr de obezitate- hipoventilatie,

Sdr. Ondine (hipoventilatie alveolara centrala),
Sdr. Overlap (SASO + BPOC),
Sdr. de apnee in somn central cu resp Cheyne- Stokes,
Sdr. de apnee in somn mixt.

1. Sdr. de obezitate- hipoventilatie

Dumnezeu cu mila, nu se vede nimic de poza grasanului cu joben????

Acumulare CO2 in timpul noptii???

Algoritm de tratament:
80% SOH succes titrare CPAP.
Jumatte din pacieni: CPAP i terapie cu O2 la iniiere.
Nevoia de terapie cu oxigen scade semnificativ la pacienii PAP aderenti (30% ->
6 %).
 Algoritm folosire BiPAP
Necesitatea BiPAP:
- Intoleranta la presiuni CPAP> 12-15 mmHg,
- Persistenta hipoxemiei si a PaCO2 crescuta la 1-3 luni de CPAP,
- Pacientii cu OHS fara OSA.

Titrarea BiPAP
- EPAP- elimina apnei/ hipopnei,
- IPAP- amelioreaza ventilatia alveolara,
- Ajustare separata,
- IPAP cu 8-10 mmHg> EPAP,
- OHS (obesity hypoventilation syndrome),
- fr OSA (obstructive sleep apnea): EPAP= 5mmHg + titrare IPAP pn se
amelioreaz oxigenarea.

Sdr. Ondine ( hipoventilatie alveolara centrala congenitala + SAS)

- Mutatie a genei PHOX2B,
- Mecanismul de respiratie involuntara nu functioneaza in mod fiziologic.
- Formele usoare duc la o calitate scazuta a somnului prin lipsa oxigenarii.
- Forme severe duc la deces in timpul somnului din cauza lipsei de oxigenare.

Tratament
1. Ventilatie cu presiune pozitiva intermitenta via traheostoma.
VNI ventilatie non-invaziva)
mai frecvent BiPAP mod S (spontan = suport),
mod ST (spontan/ temporizat),
mod T (temporizat).
2. Ventilatie cu presiune negativa cuirasa/ scoica.

Pacing al n. frenic

Sdr. Overlap (SASO + BPOC)

- Creste durata desaturarilor nocturne severe,
- Scade calitatea somnului,
- Scade pO2,
- Creste pCO2,
- Creste presiunea medie si rezistenta la nivelul arterei pulmonare.

Consecine:
- Complicaii cardiace ce apar precoce, insuficien cardiac dreapt,
- Insuficien respiratorie hipercapnic,
- Hipertensiune pulmonar,
- Aritmii,
- Policitemie.

Caz clinic
M, 77 ani, exfumator 40PA, fara expunere la noxe
Investigat la cardiologie, HTP severa (PAPs= 80 mmHg) la care se exclude cauza
cardiaca
Simptome:
- Dispnee la efort moderat, tuse productiva, astenie,
- Sforait, somnolenta diurna, usor deficit cognitiv, somn neodihnitor, depresie,
fara apnei obiectivate,
- Scor EPW 9 pct.
Dupa stabilizarea BPOC: polisomnografic diagnosticata: IAH 54/h, desaturare
max 73%, SaO2 la trezire 86%.

Tratament i evaluare
Polisomnografie cu titrare CPAP
PSG terapeutica CPAP 14 cm H20: IAH=8/h
Desaturare max= 87%, SaO2 la trezire=98%.

Sdr. de apnee in somn central cu resp Cheyne-Stokes

 Hipopneile si apneile centrale sunt scaderea partiala/ totala a transmiterii
centrale a impulsului nervos catre musculatura resp -> oprire partiala/ totala
>10 s a resp.
Apneile centrale sunt caracterizate de lipsa miscarilor toraco-abdominale
datorita lipsei de comanda de la nivel central.

Respiratia Cheyne Stokes este o forma de respiratie periodica, cu un

pattern ventilator crescendo- descrescendo. Apare in insuficienta cardiaca
decompensata sau care asociaza respiratii agonice.
Aparitia ciclica a apneilor centrale ce alterneaza cu hiperpnee.

Factori de risc SASC + RCS???:

- Varsta > 60 ani,
- Gen masculin,
- Hipocapnie diurna (PaCO2 <=38mmHg),
- Fibrilatie atriala,
- Antecedente AVC,
- Fractie de ejectie scazuta.

Diagnosticul SAS central pacientii cu IC si SAS central NU prezinta

somnolenta diurna excesiva sau sforait.
Criteriile nu sunt bine definite:
- IAH >= 5-15 din care cel putin 50% evenimente de tip central
- Desaturari mai putin severe decat in SASO sau chiar absente.

Tratament
- Optimizarea tratamentului medicamentos ( b bloc, IECA),
- Pacing atrial,
- Inhalare de CO2,
- Admin de oxigen,
- CPAP: scaderea IAH cu 50%, fara efect pe calitate somn,
- BiPAP: preferabil in hipoventilatie si cu ST,
- Servoventilatia adaptativa (ASV).

Caz clinic acoperit de o poza cat o casa.??

Sdr. de apnee in somn complex

Sindromul de apnee in somn complex este aparitia/ persistenta de apnei

centrale dupa remiterea apneilor obstructive sub trat CPAP/ BiPAP.

Debutul e la initierea sau pe parcursul terapiei PAP (prea multa presiune).

SAS complex: Prevalenta estimata aprox 10-15 % din tulb resp in timpul somnului.

2.5%- 20% dintre pacientii ce efectueaza titrare CPAP au acest sindrom.???

Solutie: scaderea presiunilor CPAP sau ASV (Adaptive support ventilation).

CONCLUZII SASO

- Prevalena e ridicat.
- Vrsta precoce de debut.
- Relativ usor de suspicionat este SASO ( simptome tipice i comorbiditti
asociate).
- Orientarea ctre specialist a pacienilor e dificil.
- Consecinele medicale i socio-economice sunt importante.
- Prognosticul este favorabil dac este tratat . .