TULBURĂRILE CICLULUI

SOMN-VEGHE

ȚEPORDEI MARIA
CE ESTE SOMNUL?

Somnul este o stare fiziologică

periodică și reversibilă, caracterizată
prin suprimarea temporară a conștienței,
prin abolirea parțială a sensibilității și
încetinirea funcțiilor vieții organice
(ritm respirator, ritm cardiac, relaxare
musculară, scăderea temperaturii cu
aproximativ 0,5 grade C, scăderea
funcțiilor secretorii).
FIZIOLOGIA SOMNULUI ȘI TIPURI DE
SOMN

Prin trecerea în stare de somn se pierde starea de veghe. Cele două stări
alternează iar coordonarea lor este asigurată prin procese cerebrale
complexe. În stare de somn starea de conștiență este înlocuită cu o stare
de inconștiență. Procesul este reversibil, deci prin stimulare senzorială
revenim la starea de veghe și de conștiență.

Ritmul circadian, un ritm biologic, se referă la ritmurile fiziologice zilnice

ale organismului și la comportamentul legat de prezența luminii-
întunericului pe durata unei zile (24 de ore). Parametrii fiziologici sunt
legați de ritmul inimii, frecvența respirației, secreția de hormoni,
temperatura corpului, ciclul somn-veghe.
 SOMNUL ESTE DE DOUĂ TIPURI,
FIECARE CU CARACTERISTICILE SALE:

1) REM (rapid eye movement);

2) non-REM (non rapid eye movement), cu

patru stadii de profunzime 1,2,3 și 4.
Când adormim intrăm în stare de somn non-REM, în diferite stadii, apoi trecem în stare de somn REM
(rapid eye movement) caracterizat prin mișcări rapide și simultane ale ambilor ochi, de unde și
denumirea. Studii de cercetare arată că cele două tipuri de somn alternează între ele și se derulează sub
formă de cicluri. Durata acestor cicluri este de circa 70-100 de minute (primul ciclu non-REM-REM),
ciclurile următoare fiind mai lungi între 90-120 de minute. De asemenea nu se respectă trecerea prin
toate stadiile somnului non-REM (1,2,3 și 4). În ultima perioadă de somn, somnul de dimineață, se
mărește durata somnului REM.

Nu se cunoaște cu exactitate de ce alternează aceste faze ale

somnului. Ceea ce se cunoaște este proporția mai mare de somn
non-REM (circa 80%) în comparație cu somnul de tip REM (circa 20-
25 %) din timpul total de somn.
SOMNUL DE TIP NON-REM

Fiecare ciclu de somn începe cu stadiul 1 al somnului non-REM. Există și

excepții la persoanele cu tulburări de somn. Acest stadiu de somn durează
în medie câteva minute, constituie maximum 5 % din somnul total iar
trezirea se face ușor la stimuli auditivi și tactili.

Stadiul 2 non-REM durează cu aproximație între 10-20 de minute.

Stadiul 2 reprezintă aproximativ 50% din timpul total de somn.
Trezirea la face la stimuli mai puternici.

Stadiile 3 și 4 se întâlnesc la începutul fazei de somn non-REM. Stadiul 3

durează o perioadă scurtă de câteva minute și reprezintă în medie cam 5
% din somnul total. Stadiul 4 durează în medie 20-40 de minute în primul
ciclu de somn și reprezintă până la 15% din somnul total.
SOMNUL DE TIP REM

Este un somn de tip profund,

tonusul muscular dispare ca și
reflexele, sunt înregistrate mișcări
rapide ale ochilor. Durata somnului
REM este de câteva minute în
primul ciclu. În această perioadă de
somn REM se produc visele.
TULBURĂRILE DE SOMN AFECTEAZĂ
FUNCȚIILE PSIHICE ALE PERSOANEI:

Scăderea capacității atenției, dificultăți de concentrare;

Scăderea timpului de reacție la stimuli;

Scăderea capacității memoriei;

Modificări de dispoziție, emoționale;

Modificări ale impuls-controlului;

Deteriorarea capacității de gândire, analiză și luare de decizii.

TULBURARI DE SOMN – CAUZE MULTIPLE CAUZE
ALE TULBURĂRILOR DE SOMN SUNT SEMNALATE:

condiții psihiatrice (depresie, anxietate, consum de alcool, droguri);

• condiții neurologice (accident vascular cerebral, demența etc.);

• boli somatice (cardiovasculare, renale etc);

• tratamente farmacologice;

• munca în schimburi sau pe timp de noapte;

• călătorille și trecerea prin diferite zone de timp.

TULBURARI DE SOMN

DSM-5 sau Manualul de Diagnostic și

Statistică a Tulburărilor Mentale (APA, 2013),
care cuprinde criteriile de diagnostic ale
tulburărilor psihice, aduce unele modificări la
ceea ce înainte numeam tulburări de somn.
Denumirea mai nouă este Tulburări de somn-
veghe. DSM-5 modifică nu numai denumirea,
include aici și parasomniile iar insomniile
înlocuiesc insomnia primară, tulburările de
somn secundare fiind scoase.
TIPURILE DE TULBURĂRI A CICLULUI SOMN –
VEGHE:

Insomnia
 INSOMNIA

Se referă la dificultăți legate de adormire sau un somn mai scurt ca urmare a trezirii în
timpul nopții, cu incapacitatea de a adormi din nou sau cu trezire devreme. Insomnia se
referă de asemenea la somn în etape, cu treziri frecvente în timpul somnului și cu stare de
încordare. Aceste dificultăți de somn sunt însoțite de nevoia de somn în timpul zilei .

Insomnia este cea mai frecventă dintre tulburările de somn. Cauzele insomniei sunt foarte diverse
cum ar fi stresul, boli somatice (ex cancer, infecții, prurit etc.) sau boli psihice (ex depresia,
anxietatea, consumul abuziv de alcool și droguri). O stare de neliniște, gândul la aceleași
probleme fără răspuns, obsesia asupra unor probleme fără soluție este asociată cu insomnie. Se
știe că nivelul hormonilor de stres ca de ex cortisolul este crescut mai ales în cazul stresului
cronic. Acești hormoni s-au dovedit a fi crescuți în insomnie. Insomnia este mai frecventă la
femei.

Tratarea insomniei se face cu produse farmaceutice, hipnotice de tip

benzodiazepine și non benzodiazepine, aplicare unor reguli de țin de igiena
somnului, psihoterapie și tehnici de relaxare. Uneori numai schimbarea stilului
de viață și îmbunătățirea rutinelor legate de somn tratează insomnia.
HIPERSOMNIA

Se referă la somn prelungit, mai

mult de nouă ore pe noapte, sau
somnul prelungit și excesiv în
timpul zilei, fără ca persoana să
se simtă refăcută și odihnită la
trezire, urmată de somnolență în
continuare după trezire.
NARCOLEPSIA

Înseamnă o constantă stare de somnolență necontrolată cu

adormirea involuntară și excesivă în timpul zilei. Somnul
involuntar poate să apară în timpul activităților zilnice, în
timp ce persoana vorbește, citește, muncește, chiar și în
timpul conducerii unui autovehicul etc. Somnul se
instalează rapid, însoțit de vise, slăbirea tonusului muscular
până la dispariție (atonie musculară). La trezire persoana
este dezorientată și are impresia că nu se poate mișca.
Tulburarea de somn este nediagnosticată putând trece ani
până la diagnosticul corect. În forme severe de narcolepsie
persoana suferindă vorbește în somn sau efectuează acte
automate fără a fi conștientă sau fără a-și aduce aminte (de
ex aranjează lucruri în somn).
TULBURĂRI DE SOMN ASOCIATE
RESPIRAȚIEI

Apneea obstructivă in timpul somnului-cunoscută sub denumirea Obstructive Sleep Apnea

este o tulburare severă de somn care se referă la pauze în respirație în timpul somnului,
dificultăți legate de respirație, sforăituri și obstacole pe căile respiratorii. Aceasta face ca
respirația să aibă pauze lungi , întreruperi de până la 10 secunde ceea ce tulbură somnul,
duce la oboseală și somn în timpul zilei. Persoana respectivă nu este conștientă de aceste
pauze respiratorii în somn, dar repercusiunile sunt oboseală, somnolență însoțită de proastă
dispoziție în timpul zilei.

Apneea obstructivă în timpul somnului duce la reducerea saturației în oxigen a sângelui

(hipoxie) și acumularea de dioxid de carbon în sânge (hipocapnee). Mai puțin oxigen în
circulație duce la oxigenarea insuficientă a organelor interne și în special a creierului, cu
scăderea capacității de concentrare. Cauza apneei obstructive în timpul somnului ar fi
reducerea sau obstrucționarea anatomică a structurilor faringelui. Apneea în timpul
somnului este mai frecventă la bărbați dar și femeile prezintă această tulburare de somn.
Există o variantă de apnee în timpul somnului care are drept cauze la nivelul
sistemului nervos central. Hipopneea este de asemenea o variantă de apnee în
timpul somnului de origine centrală .

Tratamentul apneei obstructive în timpul somnului se face printr-o metodă

specifică numită CPAP (Continuous Positive Airway Pressure). CPAP este un
dispozitiv medical, mai precis o mască ca cea de oxigen conectată la un aparat
electric care trimite regulat aer în căile respiratorii ale respectivului pacient. Se
recomandă de asemenea scăderea în greutate la persoanele supraponderale. Se
recomandă somnul pe o parte.
TULBURĂRILE CICLULUI SOMN-VEGHE
ASOCIATE RITMULUI CICARDIAN

tulburări ale așa numitului ritm circadian, alternanța între somn și veghe pe o perioadă de 24
de ore. Oamenii au un fel de orologiu biologic și lumina naturală este primul semnal care
furnizează creierului uman informații cum că este timpul de trezire iar odată cu scăderea
intensității luminii naturale creierul primește informații cum că vine timpul de culcare.

Când apar dereglări ale ritmului circadian cum ar fi în timpul muncii în schimburi, munca pe
timp de noapte sau în timpul călătoriilor cu schimbări semnificative de fus orar, absența sau
scăderea intensității luminii naturale în emisfera nordică, în anumite sezoane, apare
dezorientarea, oboseala însoțită de nevoia de somn. Apare fie insomnia, fie somnolența,
somnul excesiv în timpul zilei sau prelungirea orei de culcare cu două până la cinci ore.

Călătoriile însoțite de schimbări de fus orar duc la tulburări de somn, dureri de cap, dureri de
stomac, amețeală, oboseală, nevoie de somn la ore nepotrivite (așa numitul Jet Leg
Sindrom).
PARASOMNII

sunt tulburări care apar în timpul somnului. Aici sunt incluse somnambulismul
(mersul în timpul somnului), coșmaruri (palpitații, transpirații, trăiri dramatice,
strigăte sau injurii exprimate în timpul somnului), sindromul picioarelor neliniștite
(așa numitul Sindrom Restless Legs).

Sindromul Restless legs

descrie nevoia imperioasă de mișcare a picioarelor, în special seara și noaptea. Pot fi

afectate și alte părți ale corpului ca de ex brațele, trunchiul, capul. Alte simptome
sunt furnicături, senzație de arsură sau senzație de mâncărime. Mișcarea domolește
simptomele. Toate aceste simptome fac somnul dificil și tulburat. Se pare că una
dintre cauze ar fi deficiența de fier.
TRATAMENTUL TULBURĂRILOR DE
SOMN

Dificultățile și tulburările de somn ar trebui

tratate. În primul rând, cu mijloace
nonfarmacologice. Metodele de tratare a
dificultăților de somn, în afara
medicamentelor, sunt reguli de igienă a
somnului, psihoterapie, metode de relaxare.
Dacă somnul tulburat are ca fundal o
tulburare psihică (de ex anxietate etc) sau
somatică se va trata această tulburare.
TRATAMENT FARMACOLOGIC AL
TULBURĂRILOR DE SOMN

Dacă este absolută nevoie de tratamentul medicamentos

al tulburărilor de somn se apelează la benzodiazepine.
Folosirea medicamentelor pentru tratarea tulburărilor de
somn se va face cu prudență având în vedere efectele
secundare ale benzodiazepinelor, riscul de toleranță și de
dependență. Benzodiazepine sunt de ex Nitrazepam,
Flunitrazepam. Medicamente similare benzodiazepinelor
au efecte secundare mai blânde. Aici intră medicamente
ca Zopiclon, Zolpidem. Unele antidepresive cum ar fi
Mirtazapinul au efect în tratarea tulburărilor de somn.
Tratarea tulburărilor de somn la vârstnici se va face cu
prudență din cauza efectelor secundare.
TRATAREA TULBURĂRILOR DE SOMN
PRIN PSIHOTERAPIE

Forma de psihoterapie cognitiv-

comportamentală se aplică frecvent
în tratarea dificultăților legate de
somn. Se urmărește modificarea
gândurilor neliniștitoare, a grijilor
cu care persoana suferindă merge la
culcare ca și a comportamentelor
ineficiente legate se somn.
C0NCLUZII

Iată câteva reguli legate de ritmul de

activitate zi-noapte, asocierea dintre pat
sau camera de dormit și somn,
comfortul și calitatea camerei de
dormit, folosirea de substanțe sau
activități stimulante înainte de culcare.
Schimbarea stilului de viață și urmarea
unor reguli legate de somn ar putea să-ți
îmbunătățească calitatea somnului.
1. Păstrează aceleași ore de mers la culcare și de trezire.

2. La ora de trezire, ridică-te din pat.

3. Patul în care dormi să fie rezervat pentru somn și nu

pentru alte activități.

4. Camera de dormit să fie lipsită de televizor, calculator

sau telefon.

5. Camera de dormit să aibă o temperatură comfortabilă, fără

zgomote sau surse de lumină deranjante.
Ceasurile cu ticăit strident trebuie înlăturate din
dormitor.

7. Exercițiile fizice înainte de culcare să fie

evitate.

8. Cafeina se va evita cu cel puțin 3 ore înainte

de culcare.

9. Nicotina, consumul de alcool sau mesele

copioase vor fi evitate înainte de culcare.
BIBLIOGRAFIE
 1. RIGA D., RIGA S., Medicina anti-îinbătrânire și științelelongevității, Ed. Cartea Universitară (Ars Academica), București,
2007,
pp. 99-122, 123-140, 183-198, 199-214, 245-264.
 2. RIGA S., RIGA D., Stresologie, adaptologie și sănătate inintală, Ed. Cartea Universitară (Ars Acadeinica), București,2008,

pp. 41-44, 53-72, 73-92, 93-100, 115-120, 121-126, 127-132, 153-164,

165-182, 185-186, 197-204, 205-220, 221-232, 233-264.
 3. POPA C., CIOBANU A.M. (Eds), Tulburarea depresivă, Ed. Academiei Roinâne, București,

 Vol. 1, Noi direcții de cercetare, 2013, pp. 11-54, 55-62.

 Vol. 2, Elemente de psihodiagnostic, terapii moderne, studii de caz, 2014,

pp.11-52, 173-231.
 4. ALBU M., DEREVENCO P.(Eds), Stres, stres ocupațional și bumout, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2015, pp.11-44, 45-70,
71-83.
 5. CORN< TIU G., CORNUȚIU O.L., Breviar de medicină psihiatrică Ed.Universității din Oradea, Oradea,2015, pp. 339-
392,467-500, 615-668.
 6 DSM — 5, Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale, ed. 5a,

pp. 123-154, 155-188, 189-234, 265-290, 309-328, 361-422, 591-644,

 American Psychiatric Association, 2015,

 Ed. Medicală Callisto, București,2016.

 7. MANEA M., MANEA M.C., PUIU M.G. (Eds), lntroducere în psihiatrie, Vol.1, Ed. Houston NPA, București, 2018, pp. 24-
50, 86-132.
 8. COZMAN D., COMAN M. (Eds),Me1ancolia, de la tristețe la sinucidere,Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2018, pp. 44-81,
96-109, 121-154.
 9 COZMAN D., Suicidology, Lainbert Academic Publishing, Beau Bassin,

2019, pp. 18-42, 55-69, 71-92.