„SOMN UȘOR!

”
BS_curs 3_Ritmuri circadiene
Somnul
• Somnul reprezintă o stare de activitate cerebrală,
caracterizată prin încetarea analizei conştiente a
stimulilor şi prin suprimarea activităţii voluntare.
• Reprezintă o stare de repaus a unor teritorii cerebrale,
concomitent cu păstrarea sau creşterea activităţii altora.
• Are caracter reversibil.
• Există două tipuri de somn: profund, fără vise, şi
paradoxal, însoţit de vise şi de mişcări rapide ale globilor
oculari.
• Aceste faze se succed de mai multe ori în timpul
somnului.
 Somnul
• Ritmul somn-veghe se suprapune parţial peste
ciclul noapte-zi, de aceea se mai numeşte ritm
circadian sau nictemeral.
• Este unul dintre bioritmurile fundamentale ale
organismului, mai puţin important pentru
activitatea somatică, dar foarte important pentru
cea psihică.
 Somnul
1/3 din timpul vietii = somn
Somnul este un proces activ
Nici un organ sau sistem de reglare ”nu se inchide”
 Scadere usoara a ratei metabolice
O parte a activitatii creierului se intensifica in somn
Undele delta
Multe parti din creier sunt active in timpul somnului
Cel putin 2 ore de vise pe noapte
Unii hormoni sunt secretati mai mult in somn
Hormonul de crestere
Melatonina
Mecanisme specifice de reglare a somnului
 De cat somn avem nevoie?
• Sugari 16-20
• Copii mici 12-14
• Prescolari 11-13
• Scolari 10-11
• Adolescenti 9.5-10

• Most adults need 7 ½ -8 hours to function well

• About 10% require more or less sleep
• Pregnant women need more sleep
 Modele de somn
5 etape ale somnului pe parcursul unei nopti normale
Stadiile 1-4 sau non-REM si REM (rapid eye movement)

In timpul somnului non-REM se realizeaza multe din procesele de

refacere
In timpul somnului REM amintirile si gandurile de peste zi sunt procesate
Etapele sunt ciclice
1-4 , apoi REM, reincepe apoi la stadiul 1
Un ciclu complet dureaza 90-110 minute
Primele cicluri au perioade REM scurte
Somnul REM crește ca durată în ciclurile de somn tardive
 Stadii / etape
Stadiul 1
Somn ușor, superficial, exista unele constientizari din exterior, trezire facila
Ochii se misca incet, activitatea musculara incetineste
Persoana simte o senzatie de ”cadere” urmata de contractii musculare involuntare
Stadiul 2
Miscarea ochilor se opreste
Undele cerebrale sunt mai lente, aparitii ocazionale de unde rapide
Stadiul 3
Unde foarte lente – undele Delta
Amestecate cateva unde rapide mici
Considerat somn profund
 Fara miscari ale globilor oculari, dificil de trezit
 Somnambulism, incontinente, pavor nocturn
Stadiul 4
Aproape in mod exclusiv unde Delta
Considerat somn profund
FIZIOLOGIA SOMNULUI
• Stadiile somnului
• Stadiul 1: unde alfa si
theta (initial)
• Stadiul 2: complexe K,
”fusuri”
• Stadiul 3: 20-50% unde
delta (Slow Wave Sleep)
• Stage 4: > 50% delta (SWS)
• REM (reemergenta
stadiului 1)
Fiziologia somnului
• Somnul REM
• creșterea activității cerebrale, EEG neregulat (undele beta
și theta)
• mișcări rapide ale ochilor
• pierderea tonusului muscular de bază (paralizie)
• excitare autonomă (creșterea FC, TA, FR)
• vise narative cu multe imagini vizuale

• Initial numit ”somn paradoxal”

SWS VS. REM SLEEP
CICLURILE SOMNULUI
MODELE DE SOMN
• Procentajul SWS vs. REM se schimbă cu vârsta
• Adult tânăr:
• 7-8 ore de 90-110 min. repetarea ciclurilor
• 45-50% din somnul total este etapa 2
• 20% din somnul total este somnul REM
• Mai multe SWS devreme în noapte
• Prelungirea progresivă a perioadelor REM
MODIFICĂRI ALE
SOMNULUI CU VÂRSTA
• Ritmurile de somn zilnice încep ~ 16 săptămâni.
• % REM Mai mare la sugari și copii.
• Componenta REM scade odată cu vârsta.
• Timpul total de somn scade odată cu vârsta.
• Persoanele vârstnice prezintă frecvent insomnie
și SWS scăzut.
MODIFICĂRI ALE
SOMNULUI CU VÂRSTA
Somnul normal (adulţi):

• 70 – 90 min non-REM

• REM iniţială

• alternanţă non-REM/REM – 80 – 110 min

Componente:

• predispoziţie

• precipitare

• perpetuare
 IPOTEZE
• legătura strânsă cu depresia şi anxietatea
• axul hipotalamo-hipofizo-adrenal
• gradul dificultăţii de somn se corelează pozitiv cu
hipersecreţia de cortizol
• hiperexcitabilitatea axului hipotalamo-hipofizo-
adrenal – asociere cu HTA şi osteoporoza
 RETINA

TRACT FASCICUL
RETINOHIPOTALAMIC INTERGENICULAT

NUCLEU
SUPRACHIASMATIC
=
OROLOGIU
INTERN
• Modificările intensităţii luminoase au importanţă în

sincronizarea endogenă a cortizolului, melatoninei şi

temperaturii corpului.
Aprecierea stadiilor de somn

Trei metode principale:

(i) Electro-encefalograma (Cap)

(ii) Electro-oculograma (Ochi)
(iii) Electro-miograma (Gat)
 Studiile EEG şi EMG în timpul
somnului

• perioadă de latenţă prelungită

• apariţia precoce a primei perioade REM

• creşterea activităţii şi densităţii REM

 Studiile EEG şi EMG în timpul
somnului
• somnul şi mai ales faza REM apare în apropierea
punctului cel mai scăzut al temperaturii corpului
• somnul REM este mai frecvent în a doua jumătate a
nopţii, precum şi în timpul perioadelor scurte de
somn de dimineaţa decât în cele de după-amiaza
• subiecţii au tendinţa să se trezească în faza de
creştere a temperaturii corpului
 Efectele lipsei de somn
• iritabilitate, confuzie, simptome psihotice
• Oboseală, prostrație, depresie ...
• Inabilitate de concentrare
• Hipersensibilitate la durere
• Anorexie
• Defecte în repararea pielii (fibrele de colagen își
pierd proprietățile)
Efectele lipsei de somn
• Confuzie
• Paranoia
• Tulburări afective
• Reducerea performanțelor intelectuale și fizice
• Deficiențe de memorie
• Pierderi de echilibru / amețeli / vertij
• Scăderea eficienței sistemului imunitar
• Accidente de lucru, trafic și acasă!
 Efectele lipsei de somn - oameni

- Deprivarea de somn REM

- Prevenirea de somn REM face ca

organismul să vrea mai mult. (Webb &
Agnew, 1967)

- Deprivarea de somn REM provoacă

o revenire tranzitorie. (Brunner și
colab. 1990)

- Fără efecte cognitive sau emoționale.

Efectele lipsei de somn - animale

- După câteva zile, animalele de

experenta au murit

- Autopsia: edemul glandelor

suprarenale, ulcere gastrice și
sângerări interne

Consecință a stress-ului sau

distrugere fizică????
A Human Sleep Wake Cycle
in the Laboratory
24-h Day

25-h Day

24-h Day

Unscheduled Day

Human Isolation Chamber

in Sapporo Japan

Charles Czeisler Jurgen Aschoff

Tratament non-farmacologic
• se adresează comportamentului asociat somnului
• ajută pacienţii să-şi îmbunătăţească obiceiurile asociate
somnului
• primă linie pentru insomnia primară
• asocierea tratamentului non-farmacologic cu medicaţia
(pentru depresivi)
 Terapia cognitiv-
comportamentală
• schimbarea credinţelor eronate şi a atitudinilor vicioase
asociate somnului
• gândurile de tip disfuncţional conduc la iniţierea şi
menţinerea dificilă a somnului
• terapia se adresează şi expectaţiilor nerealiste şi a
prejudecăţilor privind somnul
• stabileşte un orar de somn-veghe
• informează pacientul (educaţie) asupra somnului normal
şi anormal.
 Restricţia somnului
• reduce perioada de timp pe care o petrece pacientul
în pat
• pacientul este antrenat să-şi stabilească o oră la care
se trezeşte, să nu doarmă ziua, să modifice timpul
petrecut în pat cu 15 min pe săpt în funcţie de
eficienţa somnului
• creşte raportul somn/timp total în pat
• este eficace şi în insomnia din depresie
 Igiena somnului
• educaţia pacientului - sănătatea şi factorii nocivi din
mediu
• substanţe interzise (cofeină, nicotină, alcool)
• exerciţiile fizice (nu înainte de culcare!)
• minimalizarea efectelor luminii, zgomotului şi a
temperaturilor extreme
• utilă şi în depresie
 Relaxarea musculară progresivă

• pacientul îşi relaxează şi tensionează secvenţial

grupurile musculare majore
• scopul este diminuarea stresului, anxietăţii şi a
hiperexcitabilităţii
• alte exerciţii de relaxare includ respiraţia abdominală,
meditaţia şi biofeedback-ul
 Controlul stimulilor
• întărirea asocierilor pozitive dintre somn şi pat sau
dormitor în paralel cu diminuarea asocierilor negative
• pacienţii se aşează în pat numai dacă sunt foarte
obosiţi
• utilizează patul numai pentru somn sau sex
• evitarea somnului diurn
• stabilirea unui ritm susţinut de somn-veghe
Biofeedback
• furnizarea unui feedback auditiv şi vizual în vederea

controlării fenomenelor fiziologice asociate cu

hiperexcitabilitatea somatică (tensiunea somatică

de ex)
Anotimpuri
Iarna e somn,
Primăvara e trezire,
Toamna e oboseală,
Vara extaz.
Extazul e urmat de oboseală, 
Oboseala de somn,
Somnul de reînviere – 
De ce iubesc oamenii primăvara?