5.

Nevoia de a dormi si de a se odihni

O necesitate a fiintei umane de a odihni fizic si psihic organismul pentru a recupera resursele
energetice cheltuite in timpul starii de veghe.
Odihna este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului si se transporta
produsii rezultati in urma efortului la ficat, la rinichi.
Somnul este o necesitate fiziologica si reprezinta o functie normala a creierulu. In timpul
somnului, activitatile fiziologice descresc, are loc diminuarea metabolismului bazal, a respiratiei,
a circulatiei, a tonusului muscular, si sporeste secretia hormonilor de crestere, mai ales la
pubertate.
Se cunosc 2 tipuri de somn -somnul lent (cand adormim)
-somnul paradoxal, rapid (cand se intampla visele)
Somnul lent
-perioada de odihna pentru organism si numai partial pentru creier
-are rol reparator
-functie de crestere si inoire a tesuturilor
Somnul rapid
-important pentru refacerea creierului deoarece creste fluxul sanguin in creier
-visele se produc in timpul somnului paradoxal
Ciclul de somn incepe cu somnul lent, iar pe masura ce inaintam in noapte, acesta devine
rapid. Pentru a mentine independenta, este necesara respectarea ritmului somn-veghe.

Factorii care influențează satisfacerea nevoii de somn

 Biologici
- Varsta: in timpul creșterii copilul are nevoie de mai multe ore de somn iar la varstnici calitatea
somnului se modifica chiar dacă durata poate ramane neschimbată.
- Necesitățile propriului organism: exista persoane care dorm mai putin dar își păstrează puterea
de muncă, alte persoane necesita mai multe ore de somn si odihnă.
- Activitatea: o activitate fizica adecvată predispune la un somn regenerator.
- Deprinderile legate de somn- culoarea la aceiasi ora
-somnul nocturn
- comfortul și deprinderile înainte de somn.
- ritmul somn-veghe= funcția somn-veghe reprezintă un proces biologic a cărei periodicitate este
legata de alternanța zi – noapte.
Schimbarea acestei alternanțe explica perturbarile funcției veghe- somn.
- Capacitatea de a se destinde – eliberarea de tensiunile nervoase de preocupările zilnice
favorizează instalarea somnului.
 Psihologici- anxietatea, teama si neliniștea modifica calitatea somnului.
 Sociologici- programul de activitate
-locul de odihnă

Manifestări de independență
 Durata somnului- variază în funcție de vârstă astfel
- La noi născut 16-20 h somn
- La 1 an 14- 16 h somn
- La 3 ani 10-14h somn
- Intre 5-10 ani 9-13 h somn
- Adolescentul 12-14 h somn
- Adultul 7-9 h somn
- Varstnici 6-8 h somn
 Calitatea somnului- reprezentată de un somn nocturn regenerator ,odihnitor fără întreruperi și
este caracterizată de ușurința în adormire ,vise agreabile.
 Repausul- definit de pauzele periodice necesare în timpul activităților fizice și psihice.
- Intervalele la care se succed
- Programarea lor în raport cu activitatea depusă are un efect benefic asupra organismului
 Relaxarea- reprezintă perioada necesară pentru refacerea forțelor fizice și psihice ( concedii
vacanțe)
Intervențiile asistentei pentru menținerea Independenței
- Asistenta menține condițiile necesare somnului respectând dorințele și deprinderile persoanei
- Se observă dacă perioadele de relaxare și odihnă sunt în raport cu necesitățile organismului și cu
munca depusă
- Explică necesitățile menținerii unei vieți ordonate cu un program stabilit
- Se învață tehnici de relaxare și modalități de favorizare a somnului
-
Dependența în satisfacerea nevoii
Surse de dificultate:
 Surse de ordin fizic

- leziuni cerebrale
- Afecțiuni endocrine
- Constrângeri fizice
- Regim alimentar neechilibrat = mese copioase seara
- Consum excesiv de alcool
- Consum excesiv de bauturi sau substanțe cu efect excitabil asupra sistemului nervos central
( cafea, cola, energizante)
- Administrarea pe perioade indelungate a unor medicamente de tipul somniferelor.
- Administrarea unor medicamente cu efect excitant asupra sistemului nervos central.
 Surse de ordin psihic
- Tulburari de gandire
- Anxietate
- Stres
- Situatii de criză
 Surse de ordin sociologic
- Schimbări bruște de mediul înconjurător sau stil de viață
- Temperatura inadecvată a mediului
- Stil de viață dezordonat
- Zgomot
- Eșec profesional, conflicte
 Surse legate de lipsa de cunoștințe
 Pacientul cu nevoia de a dormi și a se odihni afectată prezintă următoarele probleme de
dependență
 Hiposomnia ( insomnia)
 Hipersomnia
 Discomfort\ incomoditate
 Oboseală \ fatigabilitate

 Hiposomnia\ insomnia
Manifestări de dependență
 Somn perturbat și anume:
- Ore insuficiente de somn ( sub 6 h )
- Insomnii inițiale- pacientul adoarme greu după care doarme până dimineață
- Insomnii terminale- pacientul doarme normal dar se trezește și nu mai poate adormi
- Somnul este întrerupt și agitat
 Ațipiri în timpul zilei- pacientul ațipește pentru durate scurte de timp . În funcție de durata și
numărul lor, ele pot completa sau nu lipsa orelor de somn din timpul nopții.
- unii pacienți dorm în timpul zilei iar somnul de noapte este de scurtă durată dar totalizează
numarul necesar de ore de somn. In acest caz vorbim despre falsa imsomnie.
 Coșmarul- un vis penibil, dominant, pacientul se trezește brusc, agitat și doarme dinou cu
greutate.
 Somnambulismul - tulburare de somn în care pacientul conoară din pat, începe să meargă prin
cameră, pe străzi, locuri periculoase, după un timp se întoarce se așează în pat si doarme.
 Apatia- lipsa de interes față de mediu, propria persoană.
 Pavorul nocturm- stare de spaimă intensă care apare în timpul nopții mai ales la copii, aceștia
se trezesc diin somn brusc, se așează în poziție șezând, țipă, gesticulează, are o privire rătăcită
după câteva minute starea dispare și pacientul adoarme.
 Neliniște- teamă nejustificată care apare pe fond de instabilitate emoțională și care tulbură
odihna pacientului.
 Comfuzia- pacientul prezintă percepții false fiind convoins de realitatea lor.Aceste stări îl
impiedică să se odihnească
 Iritabilitate- pacientul prezintă o stare de tensiune psihică continuă, manifestată prin neliniște,
frământare, adorme greu iar somnul este interrupt superficial.
 Sentiment de neliniște
 Diminuarea puterii de concentrare
 Oboseală

Intervențiile asistentei pentru pacientul cu insomnie

 OB. 1 Pacientul să beneficieze de un somn corespunzător cantitativ si calitativ
- Se invată pacientul tehnici de relaxare si exerciții de respirație efectaute cu cateva minute înainte
de culcare
- Se oferă pacientului o băutură caldă înainte de culcare
- Se face o baie caldă înainte de culcare
- Se învață pacientul care se trezește devreme să se ridice din pat, să citească, sa asculte muzică
după care să se culce dinou
- Se identifică nivulul și cauza anxietății pacientului cu insomnie
- Se observă calitatea somnului, orarul
- Se întocmește un program de odihnă corespunzător
- Se administrează tratamentul medicamentos prescris și se observă efectul acestuia asupra
organismului.

 Hipersomnia