Somnul este o stare fiziologic periodic i reversibil, caracterizat prin suprimarea temporar a contienei, prin abolirea parial a sensibilitii

i ncetinirea funciilor vieii organice (ritm respirator, ritm cardiac, relaxare muscular, scderea temperaturii cu aproximativ 0,5 grade C, scderea funciilor secretorii). n timp ce muli dintre noi cred c somnul este o ntindere temporal n care nu se ntmpl nimic, somnul este, de fapt, cel puin din punct de vedere neurologic, o perioad de timp foarte aglomerat. Somnul este o bucata de timp caracterizata prin miscare putina sau deloc dar si prin consecinte limitate asupra celor inconjuratoare. Pentru multi oameni inseamna, de asemenea, o perioada de inactivitate, dar nimic nu este mai putin adevarat ca aceasta. Tot felul de procese sunt active in corpul si mintea noastra in timpul somnului. Dupa un secol de studii stiintifice asupra somnului, el ramane inca o enigma biologica. Oricum procesul somnului a fost intens studiat si implica un ritm natural care incepe seara cand glanda pineala produce melatonina, un hormon ce semnalizeaza momentul pentru somn. Cand persoana e gata sa doarma respira mai greu, muschii se inmoaie, inima bate mai incet si temperatura corpului descreste. In aceasta faza undele creierului se schimba. In acel moment incepe somnul real cu faza1: un somn superficial din care persoana poate fi trezita usor.

Din stadiul 1 pana la 3 undele creierului coboara si in final in faza 4 cadem intr-un somn adanc cu unduiri foarte mici. Dupa somnul adanc urmeaza o faza numita REM (Modificari Rapide ale Ochiului), in care ochii nostri se misca rapid si in care exista aproape aceeasi activitate cerebrala ca si cand suntem treji. In aceasta faza muschii sunt cei mai relaxati. Succesiunea fazelor continua de 5-6 ori pe noapte, ultimul ciclu nemai atingand deloc somnul adanc. Schimbarea activitatii creierului este pur si simplu inceputul a ceea ce se intampla in timpul somnului. Partea cea mai importanta este fara dubiu secretia unui numar de hormoni necesari pentru crestere, pentru reglarea energiei si care afecteaza functiile metabolice si endocrine. Hormonii de crestere nu numai conduc cresterea in copilarie, dar joaca si un rol important in reglarea masei musculare a adultilor. In timpul somnului corpul nostru este de fapt refacut dupa toate activitatile din timpul zilei. Desi scopul somnului nu a fost pe deplin descoperit, oamenii de stiinta sunt de acord ca somnul este crucial si somnul suficient este necesar pentru sanatate.

Exist mai multe teorii n aceast privin:

Teoria adaptiv: Aceast teorie ne spune c somnul mbuntete ansele de supravieuire ale unui animal. Cele care obinuiesc s doarm conform modului lor de via au cele mai mari anse de supravieuire. Speciile nocturne au somnul diferit de vntorii diurni, spre exemplu. Teoria Conservrii Energiei: Animalele ce au un stil de via alert i cu metabolismul rapid dorm mai mult dect cele care ard caloriile mai ncet, astfel conservndu-i energia pentru partidele de vntoare. Teoria Restaurrii: Conform acestei teorii, corpul se restaureaz pe parcursul somnului. Cercettorii cunosc faptul c neuro-toxinele sunt neutralizate n timpul somnului i faptul c celulele se divid, esuturile se sintetizeaz i hormonii de cretere sunt eliberai n timpul etapelor de somn cu emisii de unde slabe (sau non-REM). Atleii, spre exemplu, petrec mai mult timp n etapele 3 i 4 (unde slabe) dect alii, iar copiii i tinerii de asemenea.

Teoria Programrii-Reprogramrii: Aceast teorie susine c informaia inutil este "tears" i c informaia important este ntiprit ntr-o memorie mai puternic. Copii, care acumuleaz informaie la o rat mult mai mare dect n orice alt etap evolutiv a vieii, dorm cel mai mult. Cu toate acestea, somnul poate s nu fie similar ntipririi informaiilor nvate la coal, spre exemplu.

Observand ce se intampla cand oamenii nu trec prin somnul normal ne ajuta sa gasim scopul real al acestuia. Se pare ca in functie de severitatea si tipul disfunctiei din timpul somnului apar diferite consecinte fizice si mentale. Hormonii secretati de corp in timpul unui somn normal joaca un rol important in acest caz. Administrarea intrerupta a hormonilor in cazul unui somn insuficient duce la un risc crescut al tipului 2 de diabet si la presiunea ridicata a sangelui(tensiune). Cateva ore de somn lipsa pe saptamana poata sa impiedice mentinerea stabila a hormonilor. Mai mult, afecteaza abilitatea corpului de a face fata la stres si de a procesa carbohidratii. Lipsa hormonului de crestere(GH) care este produs aproape numai in timpul fazei de somn adanc cauzeaza obezitate, mai ales cand aceasta insuficienta este prezenta in adolescenta. Un somn intrerupt cauzeaza si imputinarea hormonului leptina. Nivelul scazut de leptina duce la pofta de carbohidrati. S labeste prin somn ar fi o lozinca pentru o campanie sanatoasa de somn pentru adolescenti. Hormonul de crestere este de asemenea responsabil pentru crestere in adolescenta si pentru dezvoltarea muschilor. Pentru adulti are mai mult efect regenerativ. GH regenereaza celulele corpului care au fost solicitate in timpul zilei.

Dereglrile cantitative ale somnului Insomnia Insomnia este o tulburare a naturii i duratei somnului. Insomnia este subdivizat n dificultile de adormire (insomnie de adormire), treziri frecvente i prelungite (insomnie de meninere a somnului), sau dorina de a adormi n continuare n ciuda unui somn cu o durat adecvat (somn non reparator). Hipersomniile Hipersomnia reprezint un exces de somn, care difer de cel normal prin durat, profunzimea i bruscheea apariiei. Hipersomnia trebuie difereniat de starea comatoas prin caracterul reversibil al somnului. Dualitii formelor de somn i corespunde i o dualitate a hipersomniilor, unele corespunznd fazei de somn lent, iar altele fazei de somn rapid. Narcolepsia

Narcolepsia este definit ca un sindrom de origine necunoscut, caracterizat prin anomalii ale somnului, incluznd somnolena diurn exagerat, somn nocturn patologic i manifestri anormale ale somnului REM; ultimele apar sub forma instalrii brute a somnului REM i a corelatului proceselor inhibitorii caracteristice, cataplexia i paraliziile de somn; somnolena diurn, cataplexia i, mai rar, paraliziile de somn i halucinaiile hipnagogice sunt simptomele majore ale bolii.

Sindromul picioarelor nelinitite DSPS (Sindromul Fazei de Somn ntrziat - Delayed Sleep Phase Syndrome) ASPS (Sindromul Fazei de Somn naintat - Advanced Sleep Phase Syndrome) Aritmie circadian (Sindromul Non-24) Panica nocturn (Comaruri) Somnambulism Bruxism (Scrnirea dinilor) Udarea Patului sau Enuresis nocturn. SIDS (Deces subit n timpul somnului) Vorbitul prin somn Condiii medicale sau psihiatrice ce pot produce dereglri ale somnului Psihoze (precum Schizofrenia) Tulburri ale comportamentului Depresie Anxietate Panic Alcoolism Boala somnului - rspndit de musca Tsetse Sforitul

 temperatura camerei trebuie sa fie setata la 18-20 de grade ; camera trebuie sa fie aerisita cu minim 15 min inainte de a merge la culcare; salteaua trebuie sa fie de calitate superioara, pentru ca doar un produs bun poate sa-ti ofere un confort maxim (sustinerea coloanei in pozitie naturala, eliminarea centrilor de presiune , mentinerea temperaturii corpului , evitarea efectului de balans); reducerea sau ecranarea surselor generatoare de electrosmog ("fum electric" provenit de la prize, calculatoare, telefoane mobile, antene GSM, ceas desteptator electronic, etc). Undele electromagnetice provenite de la aceste aparate iti pot afecta calitatea somnului si pot dauna organismului, astfel: aparitia migrenelor, slabirea sistemului imunitar fapt care favorizeaza aparitia diferitelor boli. este recomandat ca lenjeria patului sa fie din tesaturi si materiale naturale este recomandata reducerea mediului propice dezvoltarii alegernilor (capusele de praf de casa - acarienii, mucegaiul) prin mentinerea cureteniei si a aerisirii permanente atat a camerei cat si a saltelei!

Scurta introducere: Vis este un termen care descrie experiena subcontient constnd dintr-o succesiune de imagini, sunete, idei, emoii i alte senzaii care apare, de obicei, n timpul somnului, dar mai ales n cazul tipului de somn n care ochii se mic (somn paradoxal). Capacitile cognitive, precum gndirea i memoria, sunt secundare, persoana care doarme percepnd psihic i emoional evenimentele petrecute n vis ca elemente reale petrecute aievea. Visele sunt o componenta a vietii umane si animale, daca stam sa urmarim reactiile pe care le au, uneori, cainii sau pisicile noastre, atunci cand dorm despre care mai mult facem presupuneri, decat cunoastem ceva cu certitudine. S-a observat faptul c o n medie o fiin uman petrece aproximativ 6 ani din via visnd (ceea ce corespunde unei medii de 2 ore pe noapte). nc nu s-a aflat care poriune a creierului genereaz visele, dac exist o singur regiune din creier care le genereaz, dac sunt implicate mai multe sau care este cu adevrat scopul viselor. n timpul somnului rapid (paradoxal), eliberarea anumitor neurotransmitori este complet suprimat. Drept rezultat, neuronii motorii nu sunt stimulai, condiie cunoscut sub denumirea de relaxare nervoas. Aceast relaxare suprim astfel micrile necontrolate ale corpului n timpul somnului.

Adeseori, visul este investit cu functii premonitorii, avand capacitatea de a ne ajuta sa vedem in viitor. In antichitate, se credea ca visul este o modalitatea de comunicare cu fortele supranaturale, cu zeii, motiv pentru care se incerca descifrarea mesajelor ascunse ale visului pentru intelegerea avertismentelor ce erau oferite. Astfel de explicatii au fost abandonate (sau nu) abia in secolul XX cand psihanaliza a oferit o explicatie mai "umana" pentru vise. Fiecare vis are o puternica incarcatura individuala; tot ceea ce visez ma priveste personal, ma dezvaluie. In conceptia lui Freud, visele sunt expresia unor dorinte, cea mai importanta dintre acestea fiind aceea de a continua somnul. Visele comploteaza pentru a ma determina sa dorm in continuare indiferent de circumstante.

Freud a observat, de asemenea, ca visul este "calea regala a explorarii inconstientului", pentru ca dorintele refulate, inconstiente, cenzurate apar in vise. De aceea, dorintele interzise vor aparea in vise, dar nu direct, evident, ci intr-o forma voalata, ambigua. Firul epic al viselor noastre, imaginile care se succed reprezinta continutul manifest al visului. Continutul latent da seama de semnificatiile ascunse ale viselor, dar pentru descoperirea acestuia este nevoie de interpretare psihanalitica. Desi exista numeroase carti, dictionare de vise, care ofera explicatii general valabile pentru visele noastre, ele nu pot oferi adevaruri generale. Sa nu uitam ca visul este o experienta individuala, iar explicarea lui trebuie sa porneasca de la cazul particular al individului in cauza.

La cinci minute dupa ce un om se trezeste, el a uitat deja jumatate din ce a visat. Dupa zece minute, 90% din amintirea visului a disparut. Poetul Samuel Taylor Coleridge s-a trezit intr-o dimineata dupa un vis fabulos - indus, probabil, de opiu si a asternut cu creionul pe hartie descrierea "viziunii dintr-un vis", in ceea ce a devenit, ulterior, unul dintre cele mai apreciate poeme englezesti: Kublai Khan. In timp ce scria, mai exact dupa cel de al 54-lea vers, a fost intrerupt de cineva. Coleridge s-a intors sa isi termine poemul, dar nu si-a putut aminti restul visului. Poezia nu a mai fost niciodata completata. Cazuri similare mai exista. De exemplu, Robert Louis Stevenson a scris povestea Doctorului Jeckyll si a Doamnei Hyde prin vis, iar Frankenstein, al Maryei Shelley, a fost tot vlastarul unei experiente in somn

Prin studierea conexiunilor neuronale din locatii variate ale creierului uman, specialistii americani din cadrul Institutului Tehnologic din California au avansat pe calea descifrarii modalitatii prin care memoria se formeaza si se depoziteaza in creier. Tot ei au facut legatura intre variatiile acestui proces in situatiile de somn cu vise. Cercetatorii au descoperit faptul ca memoria omului se formeaza in hippocampus, dar este depozitata in alte regiuni precum neocortexul, stratul superior al creierului. Transferul memoriei de la o parte a alta a creierului necesita schimbarea conexiunilor neuronale. Toate aceste procese au legatura cu asa numitul fenomen REM, adica miscarile rapide ale globilor oculari din timpul viselor. Odata ce REM este o faza care apare doar in timpul viselor, cercetatorii avanseaza ideea ca absenta consolidarii memoriei petrecuta in acest moment, duce in ultima instanta la situatia in care ne este greu sa ne amintim cu precizie detaliile si semnificatia viselor.

Orice fiinta omeneasca viseaza (exceptand cazurile de tulburare psihologica grava ), insa barbatii si femeile viseaza diferit si au reactii fizice distincte. Barbatii tind sa viseze mai mult despre alti barbati, in timp ce femeile viseaza in mod egal despre femei si barbati. Mai mult, atat barbatii, cat si femeile experimenteaza reactii fizice de natura sexuala in timp ce viseaza, indiferent daca visele au ori nu o tenta sexuala explicita; aproape zilnic, barbatii au erectii, iar femeilor li se vascularizeaza mai puternic zona genitala.

Oamenii care orbesc dupa nastere vad, in continuare, imagini in visele lor. Cei care sau nascut fara darul vederii sunt privati de aceasta dimensiune onirica, dar se bucura de vise la fel de "vii" ca toti ceilalti, limitate, insa, visele lor se desfasoara in gama tuturor celorlalte simturi: auz, miros, gust, atingere si emotie. Pentru un vazator este greu sa isi imagineze toate aceste lucruri in vis, dar nevoia de somn a creierului uman este atat de puternica, incat acesta poate angrena toate situatiile si mecanismele fizice posibile pentru a impune un repaus odihnitor si eficient sistemului.

Intr-un studiu recent, aplecat asupra somnului, s-a constatat ca subiectii care erau treziti la inceputul fiecarui vis, dar li se permiteau, totusi, opt ore de somn, au experimentat cu totii dificultati de concentrare, iritabilitate, halucinatii si semne de psihoza, dupa numai trei zile de asemenea tratament. Atunci cand, in sfarsit, li s-a permis un somn continuu si neintrerupt, cu vise, creierele subiectilor au recuperat timpul pierdut ridicand simtitor procentul de somn in stare REM (Rapid Eye Movement sau Miscarea Rapida a Ochilor). Adica, au visat mult mai mult, pentru a ajuta la refacerea cerebrala.

Visele noastre sunt adesea populate de straini care interpreteaza anumite roluri, bine definite, dar care, desi poate e greu de crezut, nu sunt inventii ale mintii noaste - acele figuri sunt figuri reale ale unor oameni reali, pe care i-am intalnit pe parcursul vietii, dar pe care este posibil sa nu le mai recunoastem si de care nu ne mai amintim. Asasinul funest din cel mai recent cosmar poate fi individul care a pus benzina in rezervorul masinii tatalui pe cand noi eram doar niste copii. Cu totii am vazut sute de mii de chipuri in viata noastra, asadar exista o rezerva nesfarsita de personaje pe care creierele noastre sa le utilizeze in timp ce visam.

Reiese, din unele studii, ca nu mai putin de 12% dintre oamenii vazatori viseaza exclusiv in alb si negru. Restul viseaza colorat. De asemenea, oamenii tind sa aiba teme comune in visele lor, situatii relationate cu scoala sau serviciul, urmariri, alergare ingreunata si pe loc, experiente sexuale, esecuri, intarzieri, decesul unei persoane dragi, dinti cazuti, zbor, picarea unui examen sau un accident de masina. Pana acum, nu se stie daca impactul unui vis marcat de violenta sau moarte poarta o incarcatura emotionala mai puternica in cazul unei persoane care viseaza color, decat in cazul uneia care viseaza alb-negru.

Atunci cand visam despre un anumit subiect, este posibil ca visul sa nu se refere tocmai la acel lucru. Visele comunica intr-un limbaj simbolic si incifrat. Mintea, inconstienta, incearca sa compare visul cu altceva, similar. Asadar, orice simbol ar alege visul, este foarte putin probabil sa fie vorba despre un simbol explicit, al chiar lucrului visat. Practic, aici intervine acea "interpretare a viselor", de care se face vinovat Freud si care asociaze scenarii onirice precum pierderea dintilor cu decesul cuiva apropiat, scaldatul in ape tulburi cu o boala ce se apropie, ori prezenta unor animale cu niste dusmani, mai mici sau mai mari, din viata reala.

Oamenii care au fost mult timp fumatori si s-au lasat de acest viciu, experimenteaza, se pare, vise mult mai vii decat ar avea in mod normal. In plus, Jurnalulul de Psihologie Anormala relateaza: "In randul a 293 de fumatori abstinenti, intr-o perioada cuprinsa intre una si patru saptamani, 33% au declarat ca au avut cel putin un vis despre fumat. In majoritatea viselor, subiectii s-au surprins fumand si au resimtit puternice emotii negative, precum panica si vina. Visele despre fumat erau rezultatul scaderii nivelului de nicotina si nu au fost experimentate de 97% dintre subiecti atunci cand fumau." Aparitia viselor era relationata semnificativ cu durata abstinentei. Aceste vise au fost incadrate ca fiind mai vii decat cele obisnuite si erau la fel de comune ca majoritatea simptomelor renuntarii la tutun.

Se numeste Incorporare Onirica si reprezinta experienta pe care majoritatea o avem, cel mai comun, atunci cand un sunet din realitate se aude in vis si este cumva asociat unui element din scenariul visat. Un exemplu asemanator este acela al situatiei cand ne este sete, frig sau avem o alta nevoie fiziologica, in realitate, iar mintea noastra incorporeaza aceasta nevoie in vis. Un asemenea caz se poate transpune oniric visand cum bei un mare pahar cu apa, dupa care setea revine, bei iar, iar ciclul se repeta pana cand te trezesti si chiar bei un pahar cu apa. Acest concept este ilustrat in pictura lui Salvador Dali denumita "Vis provocat de zborul unei albine in jurul unei rodii, cu o secunda inainte de trezire". Visele placute sunt influentate de mirosul florilor, anunta o echipa de cercetatori germani, care a incercat sa afle corespondentul intre aromele placute si visele linistite. Mai exact, acestia ne indeamna sa avem in camera in care ne odihnimtrandafiri. In cadrul studiului efectuat, voluntarii care dormeau intr-o camera cu trandafiri erau treziti si rugati sa povesteasca ce au visat. Rezultatele au aratat ca visele voluntarilor erau mai placute decat de obicei. Analizele urmatoare au aratat ca mirosurile au o influenta asupra emotiilor din timpul visului, dar nu fac parte din acesta, deoarece subiectii nu au visat trandafiri. Testul a fost reluat, insa de aceasta data, mirosul florilor a fost inlocuit cu cel de oua stricate. Majoritatea celor testati au declarat ca visele lor au fost dominate de sentimente negative. Cercetatorii germani spera ca vor putea folosi rezultatele acestui studiu pentru a trata pacientii care se plang de cosmaruri foarte dese.

Fie ca ne vine sau nu sa credem, trupurile noastre sunt, virtual, paralizate in timpul somnului - cel mai probabil pentru a se preveni miscarea lor in concordanta cu ceea ce visam. Potrivit unor studii, glandele secreta un hormon care ajuta la inducerea somnului, iar neuronii trimit semnale coloanei vertebrale, care cauzeaza relaxarea si, in cele din urma, paralizia temporara a corpului. De asemenea, atunci cand sforaim, nu visam. Copiii mici nu viseaza despre ei insisi pana la varsta de 3 ani. De la aceeasi varsta, micutii au in mod tipic mai multe cosmaruri decat adultii, pana in jurul varstei de 7-8 ani. De asemenea, daca suntem treziti in mijlocul unui vis, este mai probabil sa ni-l amintim ceva mai bine decat am face-o daca ne-am trezi dupa o intreaga noapte de somn.

Lumea secreta a viselor este pe cale sa devina un teren accesibil, cu ajutorul noilor tehnologii, capabile sa ilustreze imagini preluate direct din creierul uman in timpul somnului O echipa de cercetatori japonezi ai ATR Computational Neuroscience Laboratories a creat un dipozitiv care permite ilustrarea pe un ecran de calculator a unor procesari de ganduri si vise experimentate de creier in stare de veghe sau in timpul somnului. Desi pentru moment cercetatorii au creat numai tehnologia capabila sa reproduca imagini simple din creier, descoperirea pregateste drumul spre posibilitatea de descifrare integrala a viselor oamenilor si a altor procese cognitive. Un purtator de cuvant al ATRCNL declara: Este o premiera mondiala performanta de vizualizare a ceea ce oamenii experimenteaza in timpului visului, prin monitorizarea activitatatii cerebrale. Cercetatorii au investigat modul in care semnalele electrice in care se transforma imaginile capturate de retina oculara sunt obtinute si reconstruite in imagini vizuale in creierul uman. Printre alte lucruri, cercetatorii au descoperit ca visele sunt mai degraba stimulate de evenimete foarte recente, decat de traume ale copilariei.

Acesta nu este decat inceputul unui proiect, care are ca scop proiectarea directa a imaginilor pe ecran. Prin caomparea imaginilor scanate a activitatii cerebrale, acestia au putut deduce corect care din cele 120 de imagini expuse au fost focalizate de catre subiecti in proportie de 90%. Profesorul Jack Gallant, cel care conduce echipa de cercetare din California, scrie in paginile revistei Nature: Imaginati-va un aparat care poate citi informatia din creier, capabil, in acelasi timp, sa o redea in orice moment Doi oameni de stiinta voluntari au vizualizat 1750 de imagini in timp ce informatiile erau inregistrate din creierele lor si redate matematic prin puncte care rezultau o imagine 3d a subiectului focusat. Aceasta legatura intre activitatea creierului si imagine a fost folosita pentru a identifica care imagini au fost vazute de fiecare voluntar dintr-un nou set de 120, doar comparand scan-urile facute creierului. Comparatia cu subiectul filmului science-fiction Minority report este inca departe de adevarul stiintific, spun cercetatorii, deoarece programul poate citi imagini deja vizualizate, nu si ganduri care nu au fost transformate in fapte.

-wikipedia -somnsanatos.ro -cevisez.ro -dan-ioanitescu.blogspot.com