PROHIBITIA INCESTULUI SI IMPACTUL ASUPRA MANIFESTATIILOR SEXUALE

SOCIALE
-Sigmund Freud-

I. Introducere

“Viata erotica a unor oameni ramane disociata in doua directii, care vor fi personificate de
arta in iubire divina si iubire lumeasca (animalica). Ei nu pot ravni la ceea ce iubesc, iar ceea
ce ravnesc nu pot iubi. Cauta obiecte pe care nu au nevoie sa le iubeasca, pentru a tine departe
senzualitatea lor de obiectele iubite”.1
Citatul redat mai sus sumarizeaza intentia prezentului referat care are ca scop stabilirea unei
legaturi intre prohibitia incestului si fobia determinata de aceasta prohibitie vehementa, care au
condus la manifestari ale fenomenului social de “impotenta psihica generalizata”.
Urmeaza sa analizam tema propusa, avand ca baza studiile realizate de catre asa numitul
“parinte ale psihanalizei”, Sigmud Freud, din perspectiva urmatoarelor abordari:
1. Primele semne ale sexualitatii omului apar inca din primii ani de viata ai copilului, in
raport de care se poate analiza si natura spontana a conplexului Oedip.
Astfel cum va fi prezentat in prezentul referat, Sigmund Freud sustine ca senzatiile
sexuale ale omului apar inca de cand acesta este sugar si demonteaza teoria conform
careia pulsiunea sexuala se instaleaza abia la varsta pubertatii. Astfel, Sigmund Freud
defineste bine cunoscutul Complex Oedip, care simbolizeaza legatura inconstienta erotica
cu parintele de sex opus si, de asemenea, o rivalitate fata de parintele de acelasi sex, care
se dezvolta inca din timpul copilariei, urmare a atractiei sexuale fata de parintele de
acelasi sex.

2. Scurta istorie a prohobitiei incestului in diferite culturi. AsTfel cum se va detalia in

prezentul referat, incestul a fost condamnat si pus sub un mare semn al moralitatii inca
din cele mai vechi timpuri. In acest context, conform credintelor unor civilizatii “a
intretine relatii sexuale cu o femeie apartinand aceluiasi totem insemna comiterea unui
act criminal”2;

3. Impactul fixatiei incestuoase asupra dorintei sexuale si a manifestatiilor acestei dorinte.

Urmeaza sa observam cum unele persoane, pe fondul unei impact major determinat de
prohibitia incestului pot ajunge la o forma severa de separare a comportamentul tandru si a celui
senzual erotic.
4. Observatii privind aplicarea practica a teoriilor dezvoltate de catre Freud in viata
cotidiana.

1
Sigmund Freud, Despre psihologia vietii erotice, pag. 61
2
Sigmund Freud, Totem si Tabu, pag. 145
 Astfel cum se va arata in prezentul referat, teoria dezvoltata de catre Freud conform careia
una dintre conditiile erotismului este degradarea obiectului sexual ales isi gaseste aplicabilitatea
in multe dintre experientele cotidiene la care suntem expusi.
5. Critici aduse teoriilor dezvoltate de Sigmund Freud. Avand in vedere natura subiectiva a
stiintei psihologiei, este firesc ca orice teorie psihologica sa fie atat sustinuta, cat si
contestata de alte personalitati in domeniu, critici pe care urmeaza sa le mentionam in
cuprinsul prezentului referat, pe masura ce astea apar cu privire la o teorie sustina de
Freud.
In concluzie, sumarizand, prin abordarea acestei teme propun o idee conform careia
dezvoltarea emotionala si sexuala a copilului cu credinta puternica ca incestul este una dintre
cele mai mari probleme de moralitate ale omenirii, poate avea repercursiuni reale asupra vietii
sexuale ale persoanei ajunse la maturitate, care va dezvolta o incapacitate de a gasi satisfactie
sexuala vizavi de persoana fata de care dezvolta atasament emotional autentic si va gasi
modalitati deficitare de a coopera cu aceasta credinta.
 II. CUPRINS

1. Primele semne ale sexualitatii.

“Trebuie remarcat ca autorii care s-au dedicat studiului particularitatilor si reactiilor

adultului au acordat o importanta considerabila preistoriei, antecedentelor ereditare, in timp ce
au neglijat cealalta preistorie care se regaseste in existenta fiecaruia, copilaria”3
Conform teoriei lui Sigmund Freud, sexualitate se dezvolta inca din copilariei si cuprinde
mai multe etape ale dezvoltarii acesteia. Prima placere de natura sexuala a fiintei umane apare
urmare a actiunii de a suge de la sanul mamei, ceea de determina o excitatiei a zonei gurii si a
buzelor. Astfel, sanul mamei este primul obiect al pulsiunii sexuale 4, iar actiunea de a musca
sanul mamei este prima pulsiune agresiva a copilului.
Urmatoarul stadiu in dezvoltarea sexuala este cel anal, determinat de observatia copilului ca
aceasta functie fiziologica determina placere odata realizata si, suplimentar, observa, ca ulterior,
este recompensata de catre mama cu dragoste.
Un alt stadiu, probabil cel mai usor de reperat si confirmat de catre toti parintii este stadiul
falic, care are debutul in jurul varstei de 3 ani, cand copilul constata ca exista o zona erogena, pe
care o stimuleaza sub diferite forme. Acest stadiu corespunde cu perioada in care copiii incep sa
isi pune o serie de intrebari, cum ar fi: cum sa fac copiii, de unde vine acestia, ce fac parintii
noaptea in pat, care este diferenta intre fata si baiat etc.
Ultimul stadiu in dezvoltarea sexualitatii copilului este faza rezolutiva sau de identificare,
asupra caruia vom reveni dupa explicarea complexului Oedip.
Plecand de la primul act sexual al copilului, acela de la a suge de la sanul mamei, Sigmund
Freud a concluzionat ca primul obiect al iubirii este mama. Pe fondul acestei credinte care
centreaza mama ca prim obiect al iubirii s-a dezvoltat “complexul Oedip”. Definirea acestui
complex a pornit de la legenda regului Oedip care si-a ucis tatal si s-a casatorit cu mama lui.
Ideea centrala filozofica care reiese din aceasta tragedie este aceea ca omul refuleaza in
inconstient pornirile sale autentice si ulterior cauta sa fuga de responsabilitatea acestora, insa este
obligat sa resimta responsabilitate, ca un sentiment de culpabilitate.5
Complexul Oedip are la baza credinta ca un copil este egoist si posesiv cu mama sa si o
doreste doar pentru el. Deseori copilul respinge gesturile de afectiune ale tatalui fata de mama si
chiar ii poate promite acesteia ca se va casatori cu ea. Dar Freud nu limiteaza complextul Oedip
la mama si la tata, ci extinde efectele acestuia la toti membrii familiei, inclusiv la ipoteza in care
familia se extinde cu alti copii. In prima faza, copilul trateaza cu rivalitate noul membru al
familiei pentru ca, ulterior, odata cu cresterea acestuia din urma, copilul sa ajunga sa isi
priveasca fratele/sora ca pe un obiect amoros, substituient al mamei. In acest sens, Freud afirma
“am constatat si in cazul meu dragoste fata de mama si gelozie fata de tata”.6 Este foarte

3
Sigmund Freud, Trei eseuri privind teoria sexualitatii, pag. 43
4
Sigmund Freud, Introducere in psihanaliza, pag. 351
5
Sigmund Freud, Introducere in psihanaliza, pag. 371
6
O istoria a psihologiei modern, pag. 444
probabil ca acest sentiment descris de Freud si resimtit de acesta la varsta copilariei sa ii fi
influentat in mod determinat cercetarile ulterioare care au condus la teoriile supuse analizei in
prezentul referat.
Acest complex Oedip isi produce efectele pana la varsta adolescentei, cand copilul se
elibereaza treptat de acesta si cauta parteneri sexuali in afara sferei familale, astfel cum
mentionam mai sus, marcand faza de identificare sau rezolutiva. In aceasta etapa, copiii depasesc
acest complex si se vor identifica cu parintele se sex opus. In acelasi timp, dorinta sexuala fata de
parintele de sex opus va fi inlocuita cu un fel de afectiune, acceptat din punct de vedere social.
Astfel, Freud considera ca intre varsta de 5 si 12 ani, exista o perioada latenta din punct de
vedere sexual, care mai apoi, se finalizeaza cu inceputul pubertatii.
Conform credintei lui Freud, tulburarea nevrotica a barbatilor dezvoltata la varsta adulta
provine din oprirea brusca a dezvoltarii complexului Oedip.
Teoria universalitatii complexului Oedip a fost criticata de catre alte personalitati in
domeniu, printre care si filosoful englez Karl Popper, care a sustinut ca teoria lui Freud nu este
fundamentata stiintific si se bazeaza exclusiv pe convigerea lui Freud si, a criticat ipoteza ca toti
oamenii au inclinatii incestuoase. Un alt critic al teoriei lui Freud este psihologul englez Hans
Eysenck, care in mod foarte dur a sustinut ca Freud a impins psihiatria cu o suta de ani in urma
prin punerea unor diagnostic false urmare a redarii unor istorii clinice care nu au existat
niciodata.
 2. Incestul si pohibitia incestului.

Pe fondul dezvoltarii complexul Oedip mai sus detaliat si ca o consecinta a acestuia,

perspectiva lui Freud asupra inclinatiei catre incest a fiintei umane este ca aceasta este una
complet naturala si instinctiva si ironizeaza absolut teoria conform careia fiinta umana are o
tendinta biologica de a respinge incestul si atractia sexuala fata de membrii ai aceleiasi familii.
Argumentul lui Freud este unul pertinent si acesta sustine ca daca ar fi existat o tendinta
biologica de a respinge incestul, nu ar mai fi justificata necesitatea de a crea legi atat de aspre
care sa condamne astfel de comportamente sexuale. Ca atare, Freud considera ca, fara exceptie,
prima atractie sexuala a fiintei umane este una incestuoasa.
Subiectul incestului, din punct de vedere social si istoric este tratat pe larg de catre Sigmund
Freud in cartea sa Totem si Tabu. Legea exogamiei isi are radacinile inca de la cele mai vechi
civilizatii si se defineste prin interzicerea casatoriei intre membrii aceluiasi trib. Incalcarea
principiului prohibitiei incestului atragea dupa sine razbunarea intregului trib, care inlatura
subiectii incestului ca fiind o mare amenintare pentru trib. Salbaticii au impus pentru astfel de
incalcari pedeapsa cu moartea.
Urmeaza sa prezentam o serie de exemple din toata lumea pentru a arata modalitatea in care
s-au transpus masurile luate pentru a preveni incestul:
- In Malaezia prohibitiile vizau raporturile sexuale dintre fiu, mama si surorile sale;
- In zone din Maria Britanie unei surori, dupa casatorie, i se interzice sa mai pastreze
legatura cu fratele acesteia;
- In Insulele Fiji, interdictiile se aplica suplimentar fata de rudele de sange, inclusiv
surorilor si fratilor din acelasi grup format;
- La indigenii din Barongo, din Africa exista interdictii cu privire la relatia dintre barbat si
cumnata sa, care este considerate o fiinta periculoasa care trebuie sa fie evitata.
Freud sustine ca psihanaliza demonstreaza ca primul aspect care dovedeste incestul este
indreptarea optiunii sexuale catre mama sau sora, in cazul barbatului. Insa, pe masura ce acesta
creste si intervin factori sociali care condamna absolut incestul, copilul se sustrage de la atractia
incestului. Spre deosebire de aceasta evolutie normala si majoritara care inlatura atractia
incestului, astfel cum vom arata mai jos, exista si persoane care raman blocate in aceste fixatii
incestuoase si aceasta reprezinta complexul central al nevrozei.7 Insa, in acceptiunea societatilor
actuale, subiectul incestului este un subiect eminamente tabuu.
In analiza sa, pentru a intelege de unde s-a dezvoltat fobia incestului a oamenilor, Sigmund
Freud analizeaza cateva dintre teoriile privind prohibitia incestului care au fost exprimate de-a
lungul istoriei:
1. Conform teoriei antropologului francez Edvard Alexander Westermarck, instinctul
omului de a respinge incestul este un produs al selectiei naturale. Astfel, evitarea de a ne
reproduce cu membrii ai familiei este un adevar pe care il purtam in genele noastre. Ca
atare, odata ce traiesti inca din copilarie cu anumite persoane, se resimte o aversiune
naturala de a intretine relatii sexuale cu acestea. Cu toate acestea, exista un contra

7
Sigmund Freud, Totem si Tabu, pag. 26
 argument la teoria antropologului, deoarece omul este incapabil sa isi recunoasca cu
certitudine fratii si surorile dintr-un grup de oameni apropiat. Astfel, pentru a inlatura si
acest risc, antropogul lanseaza o teorie conform careia avem o predispozitie naturala de a
nu fi atrasi de persoane cu care intram in contact foarte des in primii ani din viata, bazat
pe probabilitatea ca acestia sa ne fie rude. Aceasta teorie este astazi cunoscuta sub
denumire de “Efectul Westermarck”, care explica lipsa dorintei sexuale fata de prietenii
pe care ii avem in copilarie.
2. Conform teoriei medicului englez Havelock Ellis, care a studiat comportamentul sexual
al omului, fiinta umana are o repulsie naturala fata de gandul incestuos. El afirma astfel
ca, in mod natural, intre persoanele care au trait impreuna in perioada copilariei, s-a
eliminat orice excitatie care ar fi putut sa apara.
Sigmund Freud respinge insa teoriile conform carora fobia incestului este un instinct
innascut8, bazandu-se inclusiv pe criticile aduse acestor teorii de catre James George Frazer,
antropolog, teolog si magistrat, conform caruia daca fobia incestului ar fi fost un instinct cu
care omul se naste si pe care il respecta ca atare, rostul crearii unor legi care sa il condamne
nu ar mai fi existat. El sumarizeaza faptul ca “legea nu interzice decat ceea ce oamenii ar fi
capabili sa faca sub presiunea unora dintre instinctele lor. Ceea ce natura interzice si
pedepseste nu mai are nevoie sa fie pedepsit si interzis de lege”.9
Avand in vedere ca incestul determina o mortalitate ridicata, Freud considera ca tabuul
incestului a aparut ca o metoda de a ne tine dorintele incestuoasa in frau.
Concluzia lui Freud cu privire la fobia incestului este aceea ca este foarte dificil sa
distingi intre cauzelor biologice, psihologice sau sociale care au determinat aceasta fobie,
insa, cu siguranta, respinge in totalitate negarea atractiei sexuale fata de membrii familiei, ca
prima atractie sexuala a fiintei umane si, implicit, respinge ideea aversiunii innascute fata de
incest.
Pornind de la teoriile mai sus enuntate, urmeaza sa prezentam cateva dintre studiile
realizate cu privire la caracterul innascut al aversiunii fata de incest.
Astfel, s-a realizat un studiu de catre Chiris Fraley si Michael Marks, care au fost
psihologi la doua facultati. Acestia au adunat 74 de studenti pentru a participa la un
experiment menit sa estimeze atractia sexuala pe care acestia o simteau fata de 100 de fete
necunoscute. Pentru 50 dintre studenti fiecare chip necunoscut era precedat de un cadru de
care studentii nu erau constienti care aratau chipul unui membru al familiei acestora.
Celorlalti 50 de studenti, le-a fost prezentat un cadru care continea chipul unei persoane
straine.
Studiul era menit a sustina teoria lui Westermarck, astfel incat studentii carora li s-a
aratat chipul unui membru al familiei sa respinga aceasta alegere, insa, contrar acestei
asteptari, studentii carora li s-au prezentat prin mesaje subliminale chipurile cunoscute ale
membrilor familiei, au considerat aceste chipuri mai attractive decat cealalta jumatate de
studenti carora li s-au prezentat chipuri straine.

8
Sigmund Freud, Totem si Tabu, pag. 149
9
Sigmund Freud, Totem si tabu, pag. 149
 Un alt studiu a fost realizat pentru a evalua atractia fata de familiaritate si astfel 40 de
student au analizat chipuri ale unor persoane care semanau cu cei 40 de studenti studiati.
Urmare a acestui studiu, s-a dovedit faptul ca oamenii au o atractie fata de familiaritate si cu
cat asemenearea era mai mare cu propriu chip, cu atat crestea maim ult atractia sexuala.
Conform unui alt studiu, un grup de student a fost chemat pentru a evalua atractia sexuala
fata de diferite chipuri ale unor oameni. Acestui grup le-a fost comunicat faptul ca, chipurile
prezentate urmeaza a fi modificate astfel incat sa le semne lor, desi aceasta era o informatie
falsa. Celuilalt grup supus studiului aceasta informatie eronata nu i-a fost furnizata.
Rezultatul acestui studiu pare sa vina in sprijinul teoriei repulsiei fata de incest sustinuta de
Freud, deoarece grupul caruia nu i-a fost comunicata informatia eronata a gasit chipurile a fi
mai atragatoare decat celalalt grup influentat de gandul incestului.
Urmare a studiilor mai sus detaliate, psihologii Chiris Fraley si Michael Marks sustin
teoria lui Freud, insa explicatiile care stau la baza acestei teorii sunt diferite. Daca pentru
Freud aceste dorinte sunt inconstiente, pentru acestia preferintele noastre sexuale izvorasc din
atractia omului pentru familiaritate.
 3. Impactul fixatiei incestuoase asupra dorintei sexuale si a manifestatiilor acestei
dorinte si observatii practice ale teoriilor dezvoltate de Freud in aspecte cotidiene.

In perioada pubertatii, conform credintelor lui Freud se vor derula procese in sensul
complexului Oedip, iar copilul se va desprinde de parinti prin alegerea unui obiect sexual
strain. Aceia care nu reusesc sa isi transfere libidoul catre un obiect sexual strain vor trai si
vor dezvolta nevroze, care se vor traduce inclusiv in vise de natura incestuoasa.
Astfel, adolescentul trebuie sa aleaga un nou obiect sexual dupa ce a renuntat in prealabil
la cele vechi, dezvoltate in copilarie si, astfel, apare un nou obiect senzual.
Adolescentul trebuie sa fie capabil sa uneasca obiectul senzual cu cel tandru intr-unul
singur, astfel ca dorinta sexuala sa poate fi atinsa, impreuna cu latura afectiva. Aceasta este
caracterul normal al unei vieti sexuale la varsta adulta. Latura tandretii este comparabila cu
cea pe care copilul a simtit-o ca prim impuls al sexualitatii infantile. 10 In situatia in care
copilul nu a apucat sa dezvolte in mod sanatos separarea celor doua laturi, pot exista tulburari
ale vietii sexuale. Astfel, exista persoane care nu reusesc sa se sustraga autoritatii parintesti si
nu pot sa renunte la sentimentele tandre dezvoltate fata de parinti. In conceptia lui Freud,
aceste persoane, desi dezvolta relatii cu persoane straine, nu vor putea sa se conecteze sexual
cu sotii sau iubitii lor si vor ramane insensibile sexual. Din legatura dintre cele doua, se
deduce faptul ca dragostea tandra fata de parinti si dragostea sexuala, amoroasa au aceiasi
sursa si nu pot fi separate. Ca atare, a nu te desprinde din punct de vedere al tandretii de
parinti, se traduce prin incapacitatea de a muta dragostea sexuala fata de persoane straine.
Freud considera ca astfel de tulburari psihosexuale sunt in stransa legatura cu importanta
constientizarii incestului. Astfel, de exemplu, fetele care resimt o tandrete excesiva fata de
sotii si iubitii lor, si, in acelasi timp sunt oripilate vizavi ce cerintele sexuale, vor pastra pe tot
parcursul vietii o tandrete fata de parinti si, ca atare, ele vor ramane indragostite de tatal lor.
Astfel, in cartea sa, “Despre psihologia vietii erotice”, Freud enumera o serie de “conditii
erotice”, din perspectiva psihanalitica, care, odata indeplinite, duc la sentimental de a fi
indragostit. Si, in legatura cu ideea pe care am analizat-o pana acum, respectiv separarea
tandra si sexuala de autoritatea parintilor, una dintre conditiile erotice detaliate de Freud este
“tendinta catre prostituare a obiectului ales”.11 Astfel, pentru a se realiza contextul
indragostirii, omul cauta injosirea morala a obiectului sexual ales, in contra imaginii de
puritate morala dezvoltata fata de parinte.
Revenind la blocajul care poate aparea urmare a incapacitatii formarii unei congruente
intre caracterul tandru si senzual, atingem o idee principala a prezentului referat, respectiv
efectele pe care dezvoltarea sexuala nefireasca a copilului le are asupra vietii sexuale a
persoanei adulte.
In sensul celor de mai sus, Freud a dezvoltat o teorie care poate fi o explicatie a tuturor
cazurilor de impotenta psihica in randul unor persoane care nu au reusit sa dezvolte un
comportament erotic deplin normal.

10
Sigmund Freud, Sigmund Freud, Trei eseuri privind teoria sexualitatii, pag. 75
11
Sigmund Freud, Despre psihologia vietii erotice, pag. 40
 Caracterul tandru este cel care se dezvolta in prima faza la copil si se dezvolta exclusiv in
relatie cu persoanele din familie sau care au efectiv grija de copil. Acest caracter tandru a
preluat de la inceputul vietii pulsiuni sexuale, astfel cum am aratat si detaliat mai sus. Astfel,
prima satisfactie sexuala din viata fiintei umane are la baza tandretea. Tandretea cu care
copilul se dezvolta se bazeaza pe erotism, insa acesta va fi deviat de la scopul sexual.
Insa, odata ce ajunge la varsta pubertatii, caracterul senzual devine foarte pronuntat si va
atribui obiectelor alegerii infantile un caracter sexual puternic. Si aici, din punctul lui Freud
de vedere, intervine problema incestului cu care fiecare fiinta umana, indiferent de locul in
care se dezvolta, va creste.
Astfel, lovit de fobia incestului, analizata psihologic, biologic si social, adolescentul va
cauta sa gaseasca obiecte straine catre care sa isi canalizeze dorinta sexuala, astfel incat
aceasta sa fie permisa spre a fi exprimata.
Acest obiect strain va fi ales pastrand principiul familiariatii in alegea partenerilor
amorosi cu parintii si, in timp obiectul strain va fi investit cu tandretea corespunzatoare
membrilor familiei. Pe parcursul acestui proces, daca se va dezvolta o frustrare reala in ceea
ce priveste alegerea obiectului si daca atractia fata de obiectele infantile era foarte mare,
atunci sansele de a dezvolta o nevroza sunt foarte mari. Astfel, libidoul se blocheaza in acest
proces si se intoarce si sa raporteaza la primele obiecte sexuale alese, respectiv membrii
familiei. In acest punct, ne lovim de obstacolul incestului, iar libidoul va stagna.
Astfel, intr-o atare situatie, exista posibilitatea ca intreg caracterul senzual sa ramana
legat de obiecte infantile incestuoase si rezultatul va fi o impotenta psihica absoluta.
In cazul impotentei psihice propiu-zise, conditiile sunt diferite. Astfel, in aceasta situatie
caracterul senzual se separa de cel tandru si persoana va cauta obiecte care nu seamana deloc
cu persoanele incestuoase interzise.12 Astfel, daca obiectul ales aminteste de obiectul tandru
incestuos si acestui obiect i se va atribui pretuire psihica, caracterul senzual se va pierde.
Astfel de persoane sunt condamnate, conform teoriei lui Freud, astfel cum am mentionant in
introducerea prezentului referat sa nu poata ravni ceea ce iubesc, iar ceea ce iubesc sa nu
poata ravni.
O masura de protectie impotriva procesului mai sus detaliat, consta in degradarea psihica
a obiectului senzual. In situatia in care obiectul senzual este apreciat, acesta trimite cu gandul
la obiectul incestuos si astfel este evitat. Ca atare, daca obiectul senzual este degradant,
caracterul senzual se va manifesta liber si satisfactia sexuala va fi atinsa. Despre aceasta
categorie de persoane putem afirma faptul ca cele doua caractere, senzual si tandru nu au
putut fi reunite in mod real. Astfel, aceasta categorie de oameni va putea simti satisfactie
sexuala doar cu obiecte pe care le considera lipsite de valoare.
Nu putem nega faptul ca teoria mai sus enuntata de catre Freud pare a isi gasi
aplicabilitate in situatiile cotidiene la care suntem martori. Nu de putine ori am auzit
marturisiri ale unor persoane care afirma cu tarie ca degradarea obiectului sexual conduce la
cel mai inalt nivel de excitatie. Existe exemple inclusiv mediatizate de persoane publice care
apeleaza la prostutie pentru satisfactia sexuala, trecand peste orice riscuri negative mediatice
pe care astfel de activitati le va aduce in mod cert imaginii acestora. Astfel, putem
12
Sigmund Freud, Sigmund Freud, Despre psihologia vietii erotice, pag. 61
 concluziona logic, faptul ca exista un impuls foarte puternic care conduce la o astfel de
actiune, iar impulsul sexual cu siguranta este cea mai puternica motivatie a fiintei umane.
Continuand analiza asupra efectelor incapacitatii de simbioza intre caracterul senzual si
cel tandru, Freud considera ca impotenta psihica este o problema generala a oamenilor
civilizati, daca nu limitam notiunea de impotenta la incapicitatea de a finaliza din punct de
vedere fiziologic actul sexual. Daca eliminam aceste limitare, constatam, sustine Freud, ca
exista un numar foarte mare de femei frigide si un numar foarte mare de barbati care
realizeaza finalitatea actului sexual, insa simt o placere sexuala foarte redusa. Pentru a-si
sustine punctul de vedere, Freud afirma ca deseori barbatii simt ca excitatia lor este limitata
de consideratia morala pe care o au fata de sotiile sau iubitele lor. Placerea sexuala
desavarsita poata fi atinsa abia acolo unde obiectul sexual este decazut si degradant in
acceptiunea persoanei care cauta excitatia sexuala. Astfel de subiecti isi pot satisface
caracterul tandru intr-o alta persoana, care de obicei este sotia sau iubita, o persoana separata
fata de obiectul dorintei sexuale.
In plus fata de aceasta abordare, Freud revine la fixatia incestuoasa a copilului in analiza
cauzelor impotentei psihice si sustine faptul ca poate fi libera din punct de vedere sexual doar
persoana care accepta gandul incestuous. Mai mult, Freud afirma ca, intr-un exercitiu de
sinceritate, cel care accepta si realizeaza gandul incestuos, ar recunoaste ca are credinta ca
actul sexual este ceva degradant. In ceea ce priveste femeile, acestea nu pot sa separe
legatura dintre caracterul senzual si interdictie si, ca atare, ele de multe ori se dovedesc a fi
frigide sau extrem de retinute din punct de vedere sexual. Astfel, Freud gaseste similaritate
intre conditia interdictiei a femeii din punct de vedere sexual si necesitatea de degradare a
obiectului sexual a barbatului.13 Astfel, atat femeia, cat si barbatul incearca fara succes sa
indeparteze aceasta impotenta psihica generala, care s-a nascut urmare a lipsei de congruenta
dintre caracterul tandru si cel senzual.
In concluzie, urmare a tuturor celor mai sus analizate in prezentul referat, putem sustine
faptul ca teoriile dezvoltate de Freud pe margina subiectului sexualitatii infantile raportat la
prohibitia incestului, care ar putea fi determinante in aspecte care tin de impotenta psihica
generala care afecteaza societatea moderna, au contribuit fara niciun dubiu esential la
evolutia psihologiei si a intelegerii concrete asupra mintii umane din perspectivele
prezentate.

13
Sigmund Freud, Sigmund Freud, Despre psihologia vietii erotice, pag. 70