Psihologia cuplului si a sexualitatii- curs 1-28.02.

2004

Tehnicile psihoterapiei experentiale

Modul de notare pe acest semestru: avem de facut un plan strategic de interventie

terapeutica intr-un caz problema ales de noi. Suportul de curs este cartea “Terapii de
familie” a doamnei Mitrofan.
Terapia experentiala de familie are in centru experienta imediata, avand ca suport art
terapia, tehnici bazate pe dans, miscare (coregrafia de familie) dramoterapia de familie.
Tehnica scaunului gol:
Scopul este acela de a recupera un nivel de exprimare emotionala, sau de a-i ajuta pe
membrii familiei sa-si exprime emotiile, sa le constientizeze.
Este o terapie provocativa care cauta sa declanseze insight-ul, astfel familiile intuiesc
explicatii care ajung sa restructureze relatiile. Experentialismul aduce inconstientul la
suprafata printr-o modalitate simbolica.
Tehnici de sculptura familiala:
-inseamna a folosi corpurile umane ale membrilor familiei tinta in exercitii cu sens
simbolic
-grupul statuar- reprezinta un motiv statuar, corporal si este un exercitiu care provoaca
amuzament, care deblocheaza rezistentele
Suportul art-terapeutic folosit:
Tehnicile de desen: testul familiei- pot fi imaginate exercitii provocative in care
membrii familiei sa intruchipeze istoria familiei, diferite scene din viata de familie, etc.
Scopul este de a determina membrii familiei sa se asocieze, sa se deschida unii spre altii.
Este interesant de observat intr-un astfel de context cine cu cine interactioneaza, cine pe
cine evita, cine are in cine incredere, ce activitati sunt preferate si ce activitati sunt
evitate.
Tehnica spatializarii: familiei i se deseneaza un cerc, apoi fiecare membru este invitat sa
vina si sa-si precizeze locul in acel cerc printr-un semn (cerc). Astfel se modeleaza o
schema familiala. Apoi membrii familiei sunt invitati sa dialogheze in functie de spatiile
pe care le-a insemnat.
Caz:
T-tata
M-mama
F1-fiica preferata, performanta, mandria familiei
F2-cea de-a doua fiica, ostila, invidioasa
Bm-baiatul din prima casatorie a mamei, este situat in afara cercului
Exemple de intrebari pe care le poate pune terapeutul:
Ce relatii ai tu in familie?
Ce simti tu pentru…?
T- tatal spune:
- am relatii apropiate cu cele doua fiice ale mele
-sotia mea este mama ficelor mele
-ca pozitie este situat deasupra mamei
F1- prima fetita spune:

1
Psihologia cuplului si a sexualitatii- curs 1-28.02.2004

-cea mai buna relatie o am cu fratele meu mai mare (acesta o ignora, aceeasi atitudine
avand-o fata de toata familia)
-la intrebarea: vrei sa-i spui ceva?- fata spune: frate, faci parte din familie
Bm- nu cred, ma lasati sa iau decizii singur si mama va prefera pe voi!
M- eu imi iubesc toata familia la fel, dar am o slabiciune pentru tine, baiatul meu.
Terapeutul il intreaba pe sot ce simte cand aude ca sotia sa prefera copilul din prima
casatorie.
Sotul spune ca banuia asta, si ca el crede ca sotia sa il iubeste mai mul pe baiat pentru ca
ii aduce aminte de primul sot.
Pe rand terapeutul invita membrii familiei sa intervina in discutie, intervenind cand este
nevoie.
Concluziile asupra cazului sunt:
-in acesta familie nu se comunica, se vorbeste in paralel
-ei si-au construit o pseudorealitate, ei nu comunica, desi vorbesc continuu ei nu se aud
-familia a ajuns in acesta situatie datorita faptului ca nu isi exprima sentimentele, se
vorbeste dar nu se comunica, nu se discuta
-aici apar, ca in majoritatea familiilor disfunctionale, monologul, vietile in paralel,
pseudocomunicarea
-membrii familiei fac fata furiei ignorand-o
In cazul prezentat mai sus apare o informatie noua, un secret: sotul are o amanta.
Pentru el adulterul este o strategie rezolutiva.
Adulterul mai putea fi descoperit si din analiza schemei familiale:
1. Sotul nu si-a asumat rolul egalitar in spatiul familial.
2. Nu si-a exprimat emotiile.
Ce il impiedica pe barbat sa-si exprime sentimentele fata de sotia lui?
Raspunsul barbatului (T) a fost: dorinta mi s-a stins pentru ca dupa nasterea coplului
s-a produs o ruptura afectiva intre noi. De vina este putinul timp pe care il petrecem
impreuna, faptul ca ne vedem rar, etc.
Cand rolurile sunt rigide, sansele familiei sunt nule. Fiecare face tot posibilul sa-si
pastreze o pozitie fara sa o adapteze situatiei, schimbarilor.
Cand apar roluri rigide in familie, cand un membru este cantonat in rolul sau, cand este
previzibil apare o perturbare, si o alta presoana devine imprevizibila, pentru a restabilii
echilbrul in familie.
In cazul de mai sus adevaratul pacientul nostru ar trebui sa fie mama, ea este cea care
stabileste reguli, defineste celelalte personaje, prescrie roluri.
De exemplu: mama spune- sotul meu nu ma ajuta, si adopta o atitudine de ignorare a
acestuia deci, copii incep si ei sa se poarte de parca tatal nu ar exista.
Daca cei doi soti ajung sa stie bine preferintele. Ritmul va fi incetinit pana va disparea,
iar sotii mor in propia inchisoare, este bine cunoscut faptul ca monotonia ucide casnicia.
Pentru ca o casnicie sa dureze, trebuie sa fii din cand in cand imprevizibil si ambiguu, sa
fi gata sa faci fata imprezibilitatii partenerului care poate releva a alta fata a sa. Daca
partenerii inteleg ca sunt diferiti unul de altul si daca ar putea aceepta ca celalalt poate
evolua relatia dintre ei ar fi mai buna si de durata.
Cand rolurile sunt rigide se devalorizeaza in timp, membrii familiei incep sa vorbeasca
si sa actioneze in paralel. Pe termen lung se vor creea disocieri de rol ceea ce duce mai
departe la o schizofrenizare a familiei. Apar apoi secrete familiale: in exemplul de mai

2
Psihologia cuplului si a sexualitatii- curs 1-28.02.2004

sus ea avea o boala genitala care o impiedica sa fie participativa in cuplu; el nu crede in
existenta acestei boli, si nu intelege de ce ea i-a ascuns acest lucru, astfel el se simte
indreptatit s-a o insele.
Astfel se construiesc miturile familiale: el a inselat-o, ea a suferit in liniste. Vorbim
despre acest lucru pentru a intelege de ce copii unei astfel de familii tind sa pastreze din
loialitate acest tipar, astfel un copil care provine dintr-o de familie de acest tip isi va
insela si el partenerul de cuplu.
Revenind la cazul nostru: mama este hiperresponsabila, controleaza totul, fiul este
umbra mamei, este un dezertor.Cand apare ideea divortului avem urmatoarele reactii:
Fiica cea mare (F1): Daca voi divortati, eu fug de acasa! (astfel, ea incearca sa tina
familia unita).
De aceea intelegerea radacinilor este esentiala pentru dezvoltarea persoanala, poti
intelege astfel ca la baza comportamentului tau stau si alte cauze, inconstiente. Un secret
dezvaluit este benefic pentru familie, este mai bine sa cunosti cauzele, motivele pentru
care se intampla unele lucruri, decat sa fii in bezna.
Pentru terapeut regula este intotdeauna aceeasi: sa recuperezi pe cineva si sa-i redai
locul (poti sa-l reabilitezi pozitiv sau negativ).
In familia din caz, copilul parental, salvatorul era fata cea mica (f2), desi era copilul
rebel.
F2:
-are o relatie ambivalenta cu baiatul
-o judeca pe mama: mama a gresit cand l-a facul pe fratele meu
-are o relatie scindata cu mama
-fata de tata simte: a tradat-o pe mama si m-a tradat si pe mine
Schizofrenia familiei se manifesta prin dorinta membrilor familiei de a se cantona
fiecare in rolul lui. Copilul care a avut o relatie de dependenta fata de mama isi va gasi
un partener de cuplu matern. Astfel, fetele din cuplul de mai sus isi vor cauta un partener
de tip matern, vor devenii femei dependente, sufocante pentru sotii lor, cu o permanenta
dorinta de a nu fi parasite. Barbatul care va fi sot unei astfel de femei va fi autoritar, va
controla tot, o va inlocui in familie, dar ii va oferii si o anumita caldura, siguranta, pana la
un punct va fi repetitia patternului de disociere a mamei. Problemele vor aparea in acest
cuplu atunci cand barbatul va dori sa fie autonom, sa devina mai independent, moment
cand femeia va claca.
In cazul nostru, fata cea mare, mandria familiei (F1) se poate simti si vinovata “mi-a
acordat cea mai multa atentie”; se poate simti responsabila de faptul ca mama nu este mai
apropiata de fratii sai “ am indepartat-o de fratii mei, ma sint responsabila de conflicetele
din familie”. Totodata aceasta fata poate fi in plina criza identitara. Ea va dezvolta un ego
masculin si poate intra in conflict cu mama care are acelasi tip de ego.
Un alt exercitiu, tehnica este : pe o foaie de hartie, partenerii unul la un capat si celalalt
la capatul opus, incep sa deseneze. Este interesant de observat cum umplu spatiul, cum
invadeaza spatiul celuilalt, toate acestea ne pot oferii informatii pretioase care ne ajuta in
construirea unei strategii de interventie terapeutica. Exercitiul dureaza zece minute, dupa
care ii oprim.