Universitatea de Vest

Facultatea de Sociologie i Psihologie

Secia Psihologie

Visul
Marinescu Alina - Maria
Coordonator de seminar: Roxana Costea
Numele seminarului: Fundamentele psihologiei

!imioara"
#$%&
Visul este o 'orma a imaginatiei pasive" involuntare" care consta" in 'ond" in reactivarea in
timpul somnului a unor imagini" care apoi se im(ina mai haotic sau mai organi)at" in 'unctie de
unele excitatii dominante de pe scoarta cere(rala" excitatii care persista in anumite perioade ale
starii de somn* +a originea lor" toate 'ormele imaginatiei sunt determinate o(iectiv si pornesc de
la o serie de elemente reale, ele se (a)ea)a pe prelucrarea datelor realitatii pe care noi le-am
perceput anterior* nsa com(inarea acestor date ale realitatii in procesul imaginatiei" de 'iecare
data" este originala" proprie individului" 'iind in'luentata de di'eriti 'actori o(iectivi si su(iectivi
-Rosca" %./01*
maginatia involuntara (ene'icia)a din plin de aporturile spontaneitatii" ale inconstientului*
2a dispune de un grad mai mare de li(ertate si 'lexi(ilitate* 3e cele mai multe ori regresea)a spre
nivelurile in'erioare ale psihismului -inconstient" preconstient1" unde com(inatorica nu se supune
restrictiilor -4late" %...1*
Visul din timpul somnului este" de asemenea" incadrat la 'ormele a(surde" aceste 'orme ale
imaginatiei 'iind clasi'icate in 'unctie de calitatea produsului imaginativ -4late" %...1*
Au 'ost ela(orate diverse teorii in ceea ce priveste motivele pentru care visam* Unul dintre
cele mai cunoscute a 'ost produs de catre Freud -%.$%1" care sugera ca" in vis" iese la supra'ata
inconstientul* Acesta ar exprima dorintele ascunse pe care individul le-a ingropat atat de adanc in
minte" incat nu si-ar mai putea da seama de ele in stare de constienta* 3eoarece ratiunea
constienta nu recunoaste aceste dorinte preconstiente" ele tre(uie sa apara in vis intr-o 'orma
mascata* Ast'el" Freud a de)voltat o teorie a sim(olismului visului" in care sustinea ca imaginile
neo(isnuite sau cele suprarealiste care apar in visuri sim(oli)ea)a adesea lucruri de care nu ne
dam seama in starea de constienta* 5 trasatura importanta a ela(orarii visului este utili)area
sim(olurilor pentru a repre)enta dorinte ascunse* Alte aspecte ale ela(orarii visului pe care le-a
descris Freud sunt procesele de condensare si de trans'ormare in contrarii* Prin condensare"
inconstientul poate determina com(inarea catorva imagini di'erite si" ca urmare" un persona6 din
vis s-ar putea trans'orma (rusc intr-un monstru" 6umatate pasare" 6umatate om* Com(inatia are o
semni'icatie ascunsa* Un lucru care nu poate 'i admis de constient s-ar putea trans'orma in
opusul sau" pentru a evita deconspirerea -7a8es" 5rrell" #$$91*
:ung" pe de alta parte" a de)voltat un sistem al sim(olismului visului mult mai ela(orat decat
cel al lui Freud* 2l a considerat ca" atunci cand visam" se mani'esta cele mai adanci niveluri ale
inconstientului nostru ; reminescente genetice pe care le impartasesc toate 'iintele umane si care
se pre)inta su( 'orma arhetipurilor ; 'orme originale pe care se pare ca toate societatile umane le
recunosc* :ung se re'erea la apa pentru a sim(oli)a nasterea si renasterea sau la imagini ale
panamtului ; mama sau ale tatalui atatputernic* 3eoarece acestea sunt 'oarte 'recvente in
literatura clasica si cea europeana" :ung sustinea ca repre)inta" pro(a(il" un aspect 'undamental al
psihicului uman" la care s-a a6uns prin intermediul viselor -7a8es" 5rrell" #$$91*
Pentru Freud" visul nu este nicidecum un amestec incalcit de asociatii intamplatoare si ilogice" asa
cum se presupune in general" si nici numai consecinta unor stimuli somatici in timpul somnului" cum cred
multi oameni" ci un produs autonom si plin de sens al activitatii psihice si" ca toate celelalte 'unctii
psihice" accesi(il unei anali)e sistematice* -:ung" #$$91*
Acesta identi'ica trei tipuri de vise: unele care au sens si sunt inteligi(ile -adica permit 'ara vreo alta
di'icultate o inserare in viata noastra psihica1" altele care sunt coerente" au sens clar" dar surprind" pentru
ca nu stim cum sa catalogam in viata noastra psihica acest sens" si o ultima categorie de vise" care le
cuprinde pe acelea lipsite de sens si inteligi(ilitate" incoerente" con'u)e" a(surde -Freud" #$%%1*
3e asemenea" psihanalistul identi'ica patru tipuri de stimuli care pot actiona asupra noastra in timpul
somnului:
%* 2xcitatiile sen)oriale externe ; acesta avand posi(ilitatea de a deveni surse de vise" daca
actionea)a asupra noastra in timpul somnului
#* 2xcitatiile sen)oriale interne -su(iective1
9* 2xcitatiile interne din intregul organism ; aici 'reud il citea)a pe Strump(ell: <Su'letul
a6unge in somn la o mult mai pro'unda si ampla constienti)are sen)oriala a corporalitatii sale
decat in starea de veghe= el este constrans sa recepte)e si sa lase sa actione)e asupra sa
anumite excitatii care provin din )one ale corpului" cat si modi'icari pe care le ignora in
starea de veghe>
&* 2xcitatiile psihice ; activitatea onirica este constituita mai cu seama din imagini si putem
o(serva ca somnul se anunta" intr-un 'el" prin diminuarea progresiva a activitatii voluntare si
ca in acelasi timp ni se impun repre)entari involuntare care" toate" apartin clasei imaginilor
-Freud" %..91*
nsa" dupa Freud" visul este o creatie" o opera" care isi are motivele sale" <lanturile sale asociative
anterioare>* 3e asemenea" visul este va)ut ca o <lupta concurentiala intre di'erite tendinte" dintre care" in
'inal" numai una iese victorioasa> -:ung" #$$91*
Ast'el" plecand de la ipote)a ca visele nu sunt produsul ha)ardului" ca ele se a'la in relatie cu
gandurile si cu pro(lemele noastre constiente -:ung" %..?1" psihanalistul de)volta tehnica <asociatiilor
li(ere> -:ung" %..?1* Aceasta metoda consta in solicitarea pacientului sa-si indrepte atentia spre ideea pe
care vrea sa o inteleaga din vis" cu scopul de a-i comunica analistului tot ceea ce ii vine in minte legat de
aceasta idee* nsa o conditie esentiala este ca pacientul sa isi domine gandirea critic" aceasta 'iind
inhi(itoare" iar pacientul intampinand di'icultati in utili)area acestei tehnici -Freud" #$%%1*
nsa inainte de a incepe anali)a unui vis" Freud a considerat ca ar 'i necesar sa delimitam cateva
elemente componente ale visului: continutul mani'est al visului -repre)entat de vis" asa cum apare el1 si
continutul latent al visului -acestea 'iind de 'apt gandurile pe care psihanalistul le identi'ica la originea
imaginilor onirice1* Activitatea de anali)a este numita <travaliul visului>" adica procesul trans'ormarii din
continutul latent in cel mani'est -Freud" #$%%1*
Mai mult" pentru a putea interpreta un vis" tre(uie sa tinem cont de anumite <procedee> care
determina travaliul visului: contrastul" condensarea" deplasarea din vis* Contrastul dintre continutul
mani'est si cel latent al visului este in mod evident important" insa <enigmele> dispar" desigur" cand
inlocuim visul mani'est prin continutul latent al gandurilor* Condensarea se re'era la procesul prin care
mai multe componente ale visului sunt suprapuse" elementele comune ale acestora iesind in evidenta*
Ast'el" detaliile care se contra)ic aproape se sterg reciproc" acolo unde nu exista elemente comune
travaliul visului incercand sa le cree)e" pentru a 'acilita repre)entare comnua in vis* Asadar" 'iecare dintre
elementele componente ale visului isi are provenienta intr-o serie intreaga de elemente i)olate" care nu
tre(uie neaparat sa 'ie apropiate intre ele* 3eplasarea in vis este procesul care contri(uie cel mai mult la
<ascunderea sensului visului>" 'acand ca legatura dintre continutul visului si gandurile lui sa 'ie
irecognosci(ila* 3espre acest proces Freud a'irma: <n timpul traval,iului visului" intensitatea psihica
trece de la gandurile si repre)entarile asupra carora ea revine in mod indreptatit la altele care" dupa
aprecierea mea" nu au dreptul la o ast'el de accentuare> -Freud" #$%%1*
n urma anali)ei visului" 'olosindu-se de metoda si de procesele enumerate mai sus" Freud a6unge la
conclu)ia ca la (a)a 'iacarui vis se a'la o dorinta neimplinita" scopul principal al visului 'iind acela de a
'acilita implinirea unei dorinte* Prin intermediul visului" pacientul isi vede dorinta ca implinita* Ast'el"
Freud a6unge la conclu)ia ca visul este" @ntr-un anumit 'el" descarcarea psihica a unei dorinte @n stare de
re'ulare" deoarece el pre)inta aceasta dorinta ca reali)ata* 2l satis'ace @n acelasi timp cealalta tendinta"
permitand celui care doarme sa-si continue somnul -Freud" %..91*
nsa Freud nu este singurul care a studiat pro(lemativa viselor* :ung" pornind de la conceptia lui
'reud" aduce cateva puncte de vedere di'erite" plecand insa de la ideea ca visul nu este intotdeauna
implinirea unei dorinte* Acesta pune mai mult accent asupra sim(olurilor care apar in vise" 'iind" de
asemenea" de parere ca in vis nu se mani'esta <aspectul inconstient al evenimentelor>" ci mai degra(a
acestea sunt repre)entate prin imagini sim(olice -:ung" %..?1*
:ung" spre deose(ire de Freud" considera ca mult mai importante sunt 'orma si continutul visului"
acesta incercand sa inteleaga de ce se mani'esta unele idei mai degra(a decat altele" descoperirea
complexelor pacientrului putand 'i reali)ata si prin alte mi6loace" la 'el de simple* Asadar" psihanalistul
considera ca numai imaginile si ideile care 'ac parte din vis tre(uie utili)ate pentru interpretarea sa -:ung"
%..?1*
5 alta di'erenta intre teoriile celor doi psihanalisti este repre)entata de scopul visului in viata
oamenilor* Spre deose(ire de Freud" care era 'erm convins ca visele nu au nici o legatura cu pre)icerea
viitorului" ci" mai degra(a" cu trecutul" in'ormatiile revelate 'iind extrase din inconstient" :ung a'irma ca
'unctia generala a viselor este de a incerca sa resta(ileasca echili(rul nostru psihic* Acesta considera ca"
de asemenea" visele au capacitatea de a anunta uneori situatii cu mult inainte ca acestea sa se intample"
insa nu datorita unui miracol* 3upa parerea sa" deseori prin intermediul visului" inconstientul transmite
in'ormatii pe care constientul nu le-a putut receptiona* !otusi" psihanalistul tine sa su(linie)e ideea ca"
uneori" visele pot avea un caracter de anticipare sau de pronostic -:ung" %..?1*
nsa Freud si :ung nu sunt singurii care au de)voltat tematica visului* 5 teorie avansata de
2vans" in %.?&" exprima o alta vi)iune a psihologilor asupra 'unctiilor visarii* 2vans sustinea ca
visarea permite creierului sa ordone)e si sa organi)e)e o multitudine de impresii sen)oriale
primite in decursul unei )ile" pentru a alege lucrurile care pot 'i uitate si pe cele care vor 'i
rememorate ulterior* Aceasta ar putea explica constatarile lui 5sAald" din %./$" ca indivi)ii care
sunt privati de somn" a6ung deseori paranoici ca si cand nu ar mai putea sa vada in perspectiva
-7a8es" 5rrell" #$$91*
Pentru :acBues Montangero" visul este <un ansamplu de repre)entari in timpul somnului"
producand un 'enomen de halucinatie" 'umctionand adesea dupa modalitatea vi)uala sau
imagistica> -Montangero" #$$91* Acesta considera ca cea mai importanta 'unctie cognitiva a
visului este aceea de antrenare a posi(ilitatilor creative a spiritului* n timpul somnului" granitele
dintre diversele categorii se sterg si se amesteca 'ara cen)ura continuturi de origini si domenii
di'erite" sta(ilindu-se noi legaturi" activitatea din timpul somnului ne'iind una de reproducere" ci
una creatoare" inventam lucruri noi -Montangero" #$$91*
n conclu)ie" putem a'irma ca visul" inainte de toate" inseamna imagine* +umea onirica
i)voraste din 'acultatea imaginativa a omului" din capacitatea de a trans'orma in imagine
sen)atii" stari " idei* Freud demonstra ca nimic nu tre(uie privit ca 'iind nesemni'icativ in vis" dar
ca" pentru a a a6unge la esenta" tre(uie sa cunoastem (ine caracterul su(iectului investigat" trairile
care au precedat visaul si pe cele dintr-un trecut mai indepartat -Moceanu" #$$#1*
A visa inseamna a sparge rutina, invatand la scoala imaginatiei
-Montangero" #$$91*
Ci(liogra'ie
Freud" S* -#$%%1* Despre vis* Cucuresti: 2ditura !rei
Freud" S* -%..91* Interpretarea viselor* Cucuresti: 2ditura Stiinti'ica
7a8es" N*" 5rrell" S* -#$$91* Introducere n psihologie. Cucuresti: 2ditura All
:ung" C*" D* -%..?1* Analiza viselor* Cucuresti: 2ditura Aropa
:ung" C*" D* -#$$91* Freud si psihanaliza* Cucuresti: 2ditura !rei
Moceanu" 5* -#$$#1* Visul si literatura* Cucuresti: 2ditura Paralela &E
Monta(gero" :* -#$$91* Vis si cognitie* asi: Polirom
Rosca" Al* -%./01* Psihologie generala* Cucuresti: 2ditura 3idactica si
Pedagocica
4late" M* -%...1* Psihologia mecanismelor cognitive* asi: P5+R5M