Sunteți pe pagina 1din 4

INTERPRETAREA VISELOR

de Sigmund Freud

-RECENZIESigmund Freud a fost un medic neuropsihiatru evreu austriac, fondator al colii psihologice de psihanaliz. Freud este considerat a fi printele psihanalizei iar lucrrile sale introduc noiuni precum incontient, mecanisme de aprare, acte ratate i simbolistica viselor. Freud vorbeste despre interpretarea viselor ca despre cea mai frumoasa descoperirepe care a facut-o. Visul este baza comuna a vietii sufletesti iar sensul ascuns al conduitelor noastre se explica prin rateurile vietii cotidiene. In lucrarea sa, Interpretarea viselor, Freud avanseaza o serie de axiome. Initial oamenii credeau ca visele sunt manifestari binevoitoare sau ostile ale puterilor supranaturale (zei, demoni). Odata cu evolutia stiintei, aceasta mitologie a fost devastata de psihologie si s-a inceput sa se caute noi interpretari viselor. Problema care ne intereseaza in primul rand este semnificatia visului, care se prezinta sub doua aspecte (dpdv psihologic si locul lui in seria fenomenelor psihice). Unii filosofi atribuie visului o origine supranaturala deoarece pt ei producerea visului si-ar avea principiul intr-o stare speciala a activitatii psihice. Diametral opus acestora medicii considera ca visul este provocat de senzatiile corporale si senzoriale pe care le resimte cel care doarme. Procedeul de care Freud se folosea in interpretarea visului era psihoterapia, un procedeu a carei aplicare necesita experienta si abilitate. Pt a interpreta un vis mai usor este bine sa se noteze in scris, pe masura ce se prezinta imaginile. Pornind de la un vis al sau, redat in scris, Freud a analizat fiecare element si a gasit legatura cu elemente care i s-au intamplat lui insasi. Din acel moment a conceput visul ca un substituit al oricarui continut sentimental si intelectual al asociatilor de idei la care analiza l-a facut sa ajunga. Cu alte cuvinte, Freud a ajuns la concluzia ca visul nu este un fenomen material fara importanta pt psihologie,a carui cauza este simpla activitate a unor grupuri de celule in timpul somnului. Pt Freud visul are doua continuturi si anume: continutul manifest si continutul latent.

Referitor la relaiile care exist intre coninutul latent al visului i coninut ul su manifest, visele pot fi imprite in trei categorii: -visele clare si rezonabile care par imprumutate direct din viata noastra constienta, sunt scurte, se produc adesea si nu ne intereseaza pentru ca ele nu au nimic sa ne surprinda. -visele rezonabile al caror continut ne uimeste pt ca nimic in ceea ce ne priveste nu justifica astfel de preocupari. -visele lipsite de sens si claritate, care sunt incoerente obscure si foarte absurde Freud considera ca intre caracterul confuz i incomprehensibil al visului i rezistena care se resimte la dezvluirea gandirii latente exist un raport secret i necesar. In ceea ce priveste visele copiilor, majoritatea exprima niste dorinte nerealizate.Exista si adulti care au asemenea vise infantile, de asemenea pot avea vise anticipative dar au adesea si vise obscure. Enigma visului ar fi, fr doial, dezlegat tr-o manier mai simpl i mai satisfctoare dac analiza ne-ar permite s reducem visele obscure i neinteligibile ale adulilor la tipul infantil, adic s vedem aici realizarea unei dorine intens resimite in timpul zilei. Atunci cand analizam un vis, nu ne vom intalni niciodata cu vreo situatie ale carei elemente sa nu fie imprumutate din doua sau mai multe reminiscente ale vietii reale. Cea mai mare parte a lucrrii visului const in a crea niste tranziii care sunt uneori foarte ingenioase, dar care ne apar adesea forate. Ele servesc la stabilirea asociaiei care exist intre coninutul visului i ideea latent insi, diferit in forma i materia sa, elaborat in circumstanele care au condus la vis. Atunci cand interpretam un vis si cu cat acesta este mai incalcit si mai obscur, cu atat mai mult trebuie sa se tina cont pt a-l interpreta de procesul de transpunere. Facand apel la analiza observam ca mai toate visele isi au radacina in impresii dobandite in ziua precedenta. Aceasta impresie numita incitarea la vis este atat de puternica incat ajunge sa ne preocupe si in timpul starii de veghe, deci continua preocuparile zilei. Lucrurile care nu sunt obiect de interes n timpul zilei nu devin obiect de interes pentru vis, iar fleacurile care nu ne ating in stare de veghe este imposibil s ne preocupe in timpul somnului.

Este demn de remarcat ca in urma unei analize, mai multe vise din timpul aceleiasi nopti se raporteaza inevitabil la un singur ciclu de ganduri. Dupa o alta analiza a propriului vis in care Freud isi viseaza un prieten tratat cu violenta de Goethe, acesta ajunge la concluzia ca visul se inspira intotdeauna din sentimente personale. Dac in vis se intalnete o deducie logic, ea nu este altceva decat reproducerea verbal a logicii ideilor visului. Ea pare ireproabil cand trece fr a fi alterat in coninutul visului, dar devine absurd cand, prin lucrarea visului, este transferat asupra altor materiale. Dupa ce sunt analizate o serie de vise ale pacientilor sai, suntem tentati sa privim visul ca un proces psihic special, care nu poate fi comparat cu nimic. Exista anumite situatii in care visam lucruri pe care nu vrem sa le recunoastem din diverse motive ( teama, rusine, etc) si se produce astfel o stare de refulare. Dpdv al realizarii dorintelor visele se pot imparti in 3 categorii: -visul care reprezinta fara deghizare o dorinta nerefulata,este vorba despre visul infantil care devine din ce in ce mai rar pe masura ce copilul creste; -visul care reprezinta in mod deghizat o dorinta refulata, este vorba aici de majoritatea viselor noastre pe care nu le putem intelege fara analiza -visul care exprima dorinta refulata dar care nu o deghizeaza sau o deghizeaza prea putin, este insotit tot timpul de o situatie de angoasa care nu este altceva decat o dorinta nerealizata si refulata de multa vreme. In timpul somnului, produsele refulate nu mai pot fi respinse in intregime si reusesc sa isi croiasca drum pana la constiinta. Cand starea de somn este invinsa,cenzura revine iar uitarea detaliului care o determina reprezinta efortul suprem al cenzurii. Visul nu este un factor perturbator, ci serveste ca un paznic al somnului iar in acest sens cel mai bun exemplu este visul infantil. Starea de somn sau trecerea psihic de la veghe la somn este indus la copil printr -o senzaie de oboseal, la care se adaug o oarecare constrngere exterioar. Pentru a i se uura copilului aceast trecere se ndeprteaz toi stimulii care i -ar putea abate spiritul de la ideea de somn. Visul de angoasa este incapabil sa pastreze somnul, ceea ce este un lucru bun deoarece scopul sau este sa intrerupa somnul atunci cand trebuie Dac se admit exigenele cenzurii drept cauz principal a deformrii visului nu se va vedea nimic surprinztor in faptul c aproape toate visele adulilor se reduc, in urma analizei, la dorine erotice.Conform analizei, multe vise care nu par initial a avea o tenta erotica se reduc la o realizare a

dorintei sexuale. Cele mai refulate si combatute tendinte de catre morala si civilizatie sunt tendintele sexuale. Cu toate ca specialistii in simbolica visului sunt pe departe de a ajunge la o concluzie, putem insa sa consideram drept achizitii cateva date generale si un anumit numar de remarci particulare. Exist simboluri cu o interpretare unic. Astfel, imprat i imprteas, Rege i Regin, semnific Tat i Mam. Camera semnific Femeia,iar uile de intrare i iesire reprezinta deschiderile naturale ale corpului. Simbolu rile folosite in vis servesc cel mai adesea pentru a ascunde persoanele, prile corpului sau actele care intereseaz sexualitatea. Anumite simboluri au o folosin general i se intalnesc la toi cei ce viseaz care vorbesc aceeai limb i au aceeai formaie intelectual. Altele, de o folosin limitat, sunt create de ctre individ pe msura nevoilor sale. Totusi este imposbil sa stim cu exactitate daca continutul manifest al viselor trebuie interpretat in sens simbolic sau in sens propriu. Conform lui Freud visul nu este altceva decat forma de expresie a gandirii noastre inconstiente. In concluzie, interpretarea unui vis consta in inlocuirea continutului sau mainfest cu ideile latente Lucrarea lui Sigmund Freud m-a ajutat sa inteleg mai bine semnificatia viselor, mai exact m-a ajutat sa inteleg faptul ca visele reies din subconstientul nostru si au legatura cu evenimente trecute sau viitoare.