Sunteți pe pagina 1din 3

OPERATIILE GANDIRII

Gândirea este procesul psihic care dispune de cel mai vast sistem de operaţii.
Superioritatea şi poziţia unui proces psihic în ansamblul vieţii psihice a omului
este dată de sistemele operatorii de care dispune.

Psihologia studiază operaţiile gândirii ca instrumente psihice dobândite şi 
perfectionate prin dezvoltarea intelectuală, prin învăţare şi exerciţiu. Operaţiile
gândirii acţionează de cele mai multe ori în cupluri operatorii ce se completează
reciproc: analiza şi sinteza, abstractizarea şi generalizarea, comparatia, inducţia
şi deducţia.

Analiza este operaţia gândirii de desfacere (separare, descompunere) mintală


a unui obiect în părţile sale componente şi studierea fiecărei părţi stabilite pentru
a cunoaşte mai bine acest obiect. De exemplu, analiza fonetică a
cuvântului fonem, analiza psihologică a unui comportament, analiza desenelor
unui copil, etapa analitică în procesul de formare a deprinderilor,etc.

Sinteza este operaţia de reunire mentală într-un tot unitar a părţilor


componente ale obiectului sau fenomenului studiat. Presupune o regrupare a
elementelor componente, o restructurare uneori într-o altă formă pentru a
înţelege mai bine.Exemple: reconstituirea de către un istoric a planului unui
templu,alcătuirea profilului psihologic al unui elev de către profesorul diriginte pe
baza observaţiilor efectuate în condiţii diferite pe parcursul unui an şcolar,etapa
sintetică în procesul de formare a deprinderilor, elaborarea unui plan de text,
alcătuirea cuvintelor din sunete (litere) disparate,etc.

Comparaţia este operaţia mentală de determinare a asemănărilor şi


deosebirilor dintre obiecte, fenomene, situaţii ţinând cont de un anumit criteriu
sau de mai multe. Exemple:compararea percepţiei cu reprezentarea,compararea
rezultatelor şcolare ale unui elev pe mai mulţi ani de şcoală sau la mai multe
discipline, compararea ratei de mortalitate infantilă a mai multor ţări,etc.

Abstractizarea este operaţia de extragere din mulţimea de însuşiri de la


nivelul unui obiect, fenomen sau a unei clase a celor esenţiale.Exemple:sunt mai
puţin importante forma şi mărimea unui instrument de scris decât însuşirea
esenţială a acestora de a lăsa urme pe hârtie; doar în mintea noastră există
noţiunea de mijloc de transport, în realitate există doar tramvaie, autobuze,
autoturisme, biciclete etc; în noţiunea „rechizite” sunt incluse o mulţime de
obiecte necesare unui şcolar fiecare din acestea însă au un nume specific, aceasta
noţiune există doar în mintea noastră pentru a ne uşura raportarea la o anumită
clasă de obiecte.

Generalizarea este operaţia mentală de extindere a unei însuşiri asupra


întregului grup de obiecte, fenomene (stabilind astfel apartenenţa lor la aceeaşi
clasă în baza însuşirilor esenţiale şi necesare).Exemple:analiza probei de urină a
sportivilor poate stabili dacă este vorba sau nu despre un caz de dopaj,sondajele
electorale făcute pe eşantioane reprezentative ne dau informaţii asupra
orientărilor electorale la nivelul întregii populaţii, pentru a verifica dacă am pus
destulă sare în mâncare gustăm doar şi în baza senzaţiei gustative pe care o avem
decidem dacă mai trebuie sare sau nu în toată mâncarea din farfurie,etc.

Inferentele sau rationamentele despre care invatam la logica in clasa a IX-a


sunt si ele operatii mentale fundamentale ale gandirii. Prin inductie, gandirea
inainteaza de la individual – concret la general, iar prin deductie, gandirea trece
de la general spre mai putin general.

S-ar putea să vă placă și