Fazele procesului creator

Definitie proces creator

• Procesul de creatie este, dupa cum ii spune numele, fenomenul in
urma caruia rezulta creatia.Aceasta poate sa fie de orice tip, nu se
rezuma la un anume domeniu. Spre exemplu am putea vorbi de o
creatie artistica(o poezie, o sculptura) sau de o creatie ce tine de un
domeniu tehnic(rezolvarea unei probleme de matematica, o aplicatie-
daca ne raportam la domeniul nostru).
• Acesta solicita persoana creatore total, ii antreneaza toate
mecanismele psihologice si toate resursele dobandite prin experienta.
• Astfel indiferent de domeniu, creatorul trebuie sa fie daruit total daca
isi doreste sa obtina un produs creativ de valoare.
Modele-fazele procesului creator
• In psihologie sunt numeroase modele care prezinta etapele procesului
creator. Autorul Silvano Arieti, dezvolta in cartea sa- Sinteza Magica a
creativitatii, 8 astfel de modele. Aspectul interesant al lucrarii sale este
ca aceste modele sunt prezentate sub forma unui model circular.
• Ideea este ca noi traim intr-un mediu, impreuna cu ceilalti oameni si
facem diferite observatii, acumulam un bagaj de informatii. Atunci cand
suntem pusi in fata unor probleme, unor nevoi, noi vom apela la aceste
informatii pentru crea solutii- prin analogii,brainstorming. Fiecare idee
pusa in practica va schimba lumea iar apoi ciclul se va relua.
• Modelul cel mai cunoscut in psihologie al fazelor procesului creator este
cel al lui Graham Wallas.Acesta aminteste 4 etape ale procesului creativ :
Prepararea, incubatia, iluminarea, verificarea.
Prepararea
• Este prima etapa.Aici se acumuleaza informatii, materiale.
• Aspectul interesant al prepararii este ca aceasta nu este delimitata in timp doar la
o faza incipienta.Creatorul va folosi intregul sau bagaj de cunostinte acumulate in
ani si ani.
• Acesta este dominata de intruire.S-au identificat 3 tipuri de instruire necesare
pentru procesul creator.
1-cultura generala, experienta de viata – Liviu Rebreanu a valorificat vasta sa cultura
despre lumea satului in romanul Ion. Camil Petrescu reda propria sa experienta de
razboi in personajul Stefan Gheorghidiu.
2-pregatirea generala in acel domeniu – Este necesara cunoasterea bazelor
domeniului pentru a putea crea ceva de valoare.
3-pregatirea specifica pentru creatia respectiva- Camil Petrescu a studiat actele
revolutiei de la 1848 pentru a realiza opera Un om intre oameni.
Incubatia
• Este o etapa mai greu observabila din exterior.
• In acest moment problema a fost definita, informatiile necesare
rezolvarii ei au fost si ele insusite in etapa de preparare insa solutia nu
a venit.
• Un aspect interesant este faptul ca desi creatorul nu se mai gandeste
la problema respectiva, acesta persista in subconstientul sau iar
solutia poate sa apara pe neasteptate.
• Spre exemplu, matematicianul Poincare a descoperit solutia unei
probleme de matematica in timp ce se afla intr-o excursie, fara sa se
mai gandeasca macar la ea.
Iluminarea
• Reprezinta aparitia brusa a solutiei problemei.
• Multi autori considera ca un rol important in revelarea solutiei il are
intamplarea.Cel care a descoperit penicilina, Fleming a afirmat ca
„Intamplarea nu ajuta decat o minte pregatita, caci o minte nepregatita nu
vede mana pe care i-o intinde intamplarea.
• El insusi a descoperit penicilina din intamplare, in timp ce lucra la un
experiment prin care incerca sa studieze unele bacterii.Pe unul dintre
recipiente in care erau bacteriile s-a depus mucegai si astfel a fost observat
faptul ca el distruge bacteriile respective.000000000000000010
• Ne putem lovi de solutia problemei noaste fara ca noi sa realizam macar asta
Verificarea
• Este ultima etapa a procesului creator.
• In urma celorlate etape, a rezultat un produs creativ palpabil.Spre
exemplu, poezia a fost scrisa, rezolvarea problemei de matematica a
fost enuntata.Ramane doar ca autor sa aduca ajustari.
• Aici este de amintit efectul Zeigarnic, care desemneaza tendinta
creatorului spre perfectiune. Eminescu a scris 14 variante ale
Luceafarului pana sa fie pe deplin multumit.
• Produsul creativ final este evaluat prin prisma originalitatii si a utilitatii
sociale.
• Evaloarea acestuia imediat dupa creatie este uneori eronata.
Personalitatea creatoare
Creator
• Exista mai multe discutii in ceea ce priveste potentialul creativ,
abilitatea unei persoane de a fi creator.
• Astfel, unii autori considera ca sunt necesare aptitudini si atitudini
creative pentru a fi un creator.Acestea, evident nu sunt accesibile
oricui. Pe de alta parte, altii considera ca oricine poate sa fie un
creator. In acest sens, spuneau „Creativitatea este o insusire general
umana”.
Inteligenta - Creativitate
• Si in ceea ce priveste legatura dintre inteligenta si creativitate lucrurile
nu sunt pe deplin clarificate.
• Pe de-o parte creativitatea a fost explicata prin contributia la nivel
superior a gandirii logice.Astfel, cele doua sunt intr-o stransa legatura
• Intr-o alta opinie inteligenta a fost considerata unul dintre factorii
creativitatii putand fi atinse rezultate inalt creative si in cazul unor
persoane cu o inteligenta medie.
• Pentru a clarifica mai mult domeniul au aparut teste de creativitate
precum completarea de povesti, inventarea de probleme.
Concluzie
• S-a constatat ca intre cele doua exista o legatura nu foarte stransa. Ea
este valabila doar pana la un anume punct. Mai exact este nevoie de
un grad minim de inteligenta pentru creativitate.
Factorii creativitatii
• In ceea ce priveste factorii creativitatii, aspectele sunt mai
clare.Lucrand separat doi cercetatori(Guilford, Lowenfeld) au
descoperit aceiasi factori necesari. Printre ei se numara:
• Sensibilitatea fata de ceilalti – Usor de inteles, daca nu suntem
sensibili fata de necesitatile altora nu sunt tentati sa cream ceva care
sa ajute.
• -fluenta gandirii, -flexibilitatea, -originalitatea –capacitatea analitica –
capacitatea de sinteza
Tipuri de inteligenta
• Guildford, cel care a identificat factorii amintiti anterior, vorbeste de 4 tipuri de
inteligenta
• Inteligenta concreta – reprezinta aptitudinile implicate in vehicularea
informatiilor concrete(vaz, auz, pipait).Persoanele la care aceasta aptitudine
este dezvoltata la nivel inalt sunt inginerii, artistii.
• Inteligenta simbolica – reprezinta capacitatea de a recunoaste cuvinte, de a
opera cu numere.Aptitudine a matematicienilor.
• Inteligenta semantica- permite operarea cu notiuni verbale.Specifica oratorilor.
• Inteligenta sociala, capacitatea empatica – reprezinta capacitatea de a intelege
trairile celorlalti.Specifica celor care interactioneaza cu oamenii, profesorilor,
medicilor, psihologilor.
Aptitudini si legatura lor cu inteligenta
• Aptitudinea matematica – prezinta o corelatie mai buna cu
inteligenta.Persoanele au o capacitate buna de sinteza, de generalizare.
• Aptitudinea tehnica – corelatie scazuta cu inteligenta.Presupune
existenta dexteritatii manuale, perceptiei spatiale, gandirii de tip tehnic
• Aptitudinea muzicala
• Aptitudinea pentru arta grafica
• Ultimele doua se dezvolta independent de inteligenta.Argumentul
principal in psihologie pentru asta este cazul „savantilor idioti”.Acestia
sunt persoane cu retard mental moderat dar reusesc totusi sa exceleze
in desen, muzica. !!!
Motivatia creatoare
• Acum ca am inteles etapele procesului de creatie trebuie sa intelegem
si ce il determina pe creator sa inceapa acest proces.
• Motivatia, aparent simpla, reprezinta o constelatie de structuri aflate
in strinsa interdependenta:trebuite, convingeri, interese, care ne
directioneaza spre actiune.
• Este premisa subiectiva pentru formarea unei atitudini.
Atitudinile creatoare
• Atitudinea reprezinta maniera in care o persoana se situeaza in raport
cu o valoare social acceptata.
• Cercetandu-se indivizii inanlt creatori s-a identificat urmatoarea serie
de atitudini: -interes fata de nou , - atractia fata de probleme dificile, -
capacitatea de a anticipa probleme dificile, -tendinta de autodepasire
–dorinta de a tinde spre perfectiune.
Tipologia creatorilor
• In functie de prezenta aptitudinilor si a atitudinilor creative
• Creatori potentiali-cu aptitudini, fara atitudini- nu au initiativa dar ar fi
capabili
• Creatori manifesti – si si
• Pseudocreatori – au initiativa dar nu sunt capabili
• Noncreatori