MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă”

din municipiul Chișinău

Gavrilenco Valeriu

Grupa 201 (2018) Psihopedagogie F.R.

Alfred Binet – tatăl testului IQ

Referat- Eseu

Conducător:

Igor Racu,
doctor habilitat în psihologie,
profesor universitar

Chișinău-2020
 "Se pare că succesul în viaţă îl datorăm următrilor trei factori :caracterul, inteligenţă
şi sănătatea. Dar să nu uităm de un al patrulea factor: puțin noroc" Alfred
Binet

Cuprins
I. Activitatea inițială...............................................................................................................................3
II. Despre testul IQ.................................................................................................................................5
III. Cercetarea dezvoltării cognitive: șah și inteligență..........................................................................7
Bibliografie:................................................................................................................................................9
 I. Activitatea inițială

Cu toții, măcăr o dată , dar am auzit despre teste IQ. Mai nou, am aflat că originea
numelui testului vine de la numele originar: „Inteligence Quotient”. Începuturile acestui test au
fost initiate de către Alfred Binet.

Am decis să cercetez viața acestui savant, deoarece testele IQ imi trezesc o

curiozitate aparte. Și o dată ce voi afla mai multe despre Binet, voi afla și mai multe despre
testele IQ.

Alfred Binet s-a născut pe 11 iulie 1857 la Nisa, în Franţa.

Tatăl şi bunicul lui au fost doctori, dar în urma separării
părinţilor săi el avea să fie crescut de mama sa, doamna
Moina Binet. Se ştiu puţine lucruri despre copilăria lui.
Biograful lui Binet, Cheta Golf, crede că tatăl lui, sperând
să-l dezbare de timiditate, l-a dus la o morgă şi l-a obligat să
atingă un cadavru.

Drept urmare, tânărul Alfred avea să renunţe ulterior la

cariera medicală.

În 1872, el a intrat la prestigiosul Lycee Louis-le-Grand, pe

care l-a absolvit în 1875. Iniţial a studiat legile, obţinând
licenţa în jurisprudenţă în 1878. Dar nu şi-a propus să-şi ia doctoratul în ştiinţe juridice. Începând
cu anul 1880, el obişnuia să-şi petreacă timpul la Biblioteca Naţională, simţindu-se atras de
psihologie, o ştiinţă în curs de constituire, despre care se vorbea foarte mult în Franţa, Anglia şi
Germania. Mult mai târziu. Binet a obţinut licenţa în ştiinţe naturale, nu însă şi titlul de doctor,
cum susţin în mod eronat unii autori.1

Primele lucrări ale lui Binet, care au dezvoltat ideile psihologice sterile ale lui John Stuart Mill,
s-au dovedit promiţătoare, iar în 1882 i-au asigurat chiar un loc în laboratorul eminentului Jean
Martin Charcot. A rămas acolo şapte ani, observând bolnavii de isterie. Prima lui lucrare „La
psychologie du raisonnement”, un studiu al principiilor asocierii, a fost publicată în 1886.

În 1892, Binet începe să lucreze la noul Laborator de Fiziologie şi Psihologie de la Sorbona, iar
patru ani mai târziu, la moartea lui Henri Beaunis, devine directorul Laboratorului, post pe care îl
va păstra până la sfârşitul vieţii. În 1895, el era unul dintre principalii fondatori ai primei - şi
1
Sanatatea. Publicație de sănătate și divertisment. Disponibil pe internet la adresa:
https://sanatatea.com/pub/personalitati/663-alfred-binet.html
pentru mulţi ani celei mai importante - reviste franceze de psihologie, „L'Annee Psychologique”.
Mai târziu avea să devină redactor-şef al revistei, de care s-a ocupat tot restul vieţii.

Contemporan cu Wilhelm Wundt, primul psiholog experimentator, Binet a efectuat câteva studii
asupra sensibilităţii tactile - legându-şi subiecţii la ochi, de pildă, presându-le pielea cu două
vârfuri boante ca şi studii legate de iluziile optice. Dar în general preocupările lui au vizat un
spectru mult mai larg de probleme.

A publicat câteva cărţi despre hipnoză şi a trecut apoi la grafologie, pe care a luat-o foarte
în serios. Binet credea că „cu siguranţă e ceva cu această grafologie".

În 1890, Binet a publicat rezultatele experimentelor efectuate cu fiicele sale, iar în

1903 au văzut lumina tiparului studii mai aprofundate, în care analiza tehnicile lor de rezolvare a
problemelor. Folosind drept material de studiu propriii săi copii, Binet este un evident precursor
al lui Jean Piaget, iar „Etude experimentale de l'intelligence” e considerat uneori cea mai mare
operă a lui Binet.

În acest studiu remarca faptul că fiicele lui nu puteau relata gândurile recurgând la
imagini, ceea ce vădea limitele introspecţiei ca mijloc de obţinere a unor generalizări în
psihologie. Florence Goodenough a catalogat munca lui drept „una din cele mai convingătoare
ilustrări a diferenţelor de personalitate apărute vreodată"

Dintre lucrarile sale amintim: La Psychologie du Raisonnement(1886), Le

magnétisme animal(1887), Les alteration de la personalité (1892), Introduction a la
psychologie des grands calculateurs et joueurs d’échechs(1894), L’Etude expérimentale de
l’ intelligence(1903), L’Ame et le corp(1905), Les Idées modernes sur les enfantes(1911).
 II. Despre testul IQ

În primul rând, testele IQ sunt în realitate un scor numeric bazat pe rezultatele unui
test standardizat. Acestea sunt destinate să cuantifice sau să măsoare inteligența
participantului.

Și pâna la Binet, au fost savanți care s-au gândit la

măsurarea inteligenței. Aici putem evidenția pe Paul Broca
(1824-1880) și Sir Francis Galton (1822-1911), care au
crezut că ar putea determina inteligența prin măsurarea
mărimii craniului uman. Au presupus că cu cât este mai
mare craniul, cu atât este mai inteligent persoana.

În același timp, omul de știință Wilhelm Wundt (1932-1920) a folosit introspecția –

capacitatea umană de a reflecta asupra propriilor gânduri – ca măsură a inteligenței.  2

Însă în zilele noastre aceste idei par a fi depășite și revenim la Binet și la guvernul
Francez. În 1904, guvernul francez a vrut să afle care elevi erau predispuși să aibă probleme
în școală. Guvernul francez tocmai a adoptat legi care obligau școlarizarea. Din acest motiv,
părea o idee bună să se identifice care copii ar avea nevoie de asistență specială cât mai
curând posibil. Binet, cu ajutorul colegului său Theodore Simon, a început să lucreze la un
set de întrebări care să le permită să evalueze capacitatea unei persoane de a rezolva
probleme, de a-și aminti faptele și de a-și evalua atenția. Acest set de întrebări a constituit
apoi temelia pentru a le permite să prezică succesul probabil în școală. Ei au realizat repede
că anumiți copii au putut să răspundă la întrebări avansate pe care copiii mai mari le puteau
răspunde și viceversa. Din aceste observații, Binet, a sugerat conceptul de vârstă mintală.
Aceasta a fost destinată utilizării unei metrici pentru a determina inteligența medie pe grup
de vârstă. Curând după ce Binet a început să dezvolte primul test de inteligență. Noi numim
astăzi scala Binet-Simon, care a devenit baza pentru testele de inteligență. În ciuda
dezvoltării testului, Binet nu a fost convins că instrumentele psihometrice ar putea fi
utilizate pentru măsurarea unui nivel de inteligență unic, în viață, înnăscut. 3

Prin urmare, cercetările lui Binet, la provocarea guvernului francez s-au finalizat cu
elaborarea “Scării metrice a inteligenței”.

2
Radu D. Curiozități și istoria testului IQ
Disponibil pe Internet la adresa: https://editiadedimineata.ro/curiozitati-si-istoria-testului-iq/ , 8.06.2020, 22:46
3
Op. cit
 Scara de inteligență a cunoscut anumite modificări în timp. Astfel, în 1905 Binet și
Simon au elaborate prima ediție a scalei care conținea 30 de probe. Numărul de puncta
accumulate de copil depindea de numărul de probe rezolvate. În 1908, apare ediția II a
sclaei, deja cu 58 de probe, grupate pe niveluri de vârstă de la 3 la 13 ani. În scritică acestei
ediții a scalei se menționează faptul că ea a fost încărcată cu probe de tip verbal în
detrimentul subtestelor ce vizează funcționarea perceptual- motorie. Ăar în 1911, apare cea
de a treia scală. Copii erau supuși unor astfel de teste, despre care se știa ăn ce vârstă copii
normali le pot soluționa correct. În cazul cind copil se isprăvea cu probele pentru vîrsta sa,
se considera acest copil ca fiind unul normal. 4

III. Cercetarea dezvoltării cognitive: șah și inteligență

4
Racu I. Psihodiagnoza Statistica Psihologica, Chișinău, 2017, p.202
 În 1984, în calitate de director al Laboratorului
experimental de psihologie din Sorbona, Binet a
avut independența totală pentru a-și desfășura
cercetările. Una dintre primele studii
psihologice ale lui Binet sa concentrat pe șah.
Obiectivul cercetătorului afost să cerceteze
facultățile cognitive pe care le aveau șahistii.

Potrivit ipotezei sale, capacitatea de a juca șah a

fost determinată de o calitate specifică
fenomenologică: memoria vizuală.

Cu toate acestea, după analizarea rezultatelor testelor sale, a concluzionat că, deși influența
memorie nu este totul. Adică memoria vizuală în acest caz este doar oparte a întregului
proces cognitiv care influențează dezvoltarea unui joc de șah. Pentru a realiza studiul,
jucătorii au fost privați de viziunea lor pe tot parcursul jocului. Ideea era să-i forțezi să
joace cu inima. Cercetătorul a descoperit că jucătorii amatori și chiar câțiva care jucaseră de
ceva timp nu au reușit să realizeze jocul. Cu toate acestea, jucătorii experți nu au avut
probleme să se joace în aceste condiții.

Cu aceste observații, Binet a ajuns la concluzia că, pentru a fi un bun jucător de șah, nu
numai că era necesar să avem o memorie vizuală, dar era și necesar să avem experiență și
creativitate. El a descoperit că, deși un jucător avea o memorie vizuală bună, ar fi putut avea
în continuare un joc stângaci dacă nu avea alte abilități.

Pe de altă parte, Binet a efectuat, de asemenea, cercetări asupra dezvoltării cognitive axate
pe inteligență. Nașterea fiicelor sale ia determinat să lucreze în acest domeniu. Din acest
motiv, în 1903 a publicat o carte intitulată

L'analize expérimentale del'intelligence

(Studii Experimentale asupra Inteligenței), unde a analizat aproximativ 20 de subiecți. Cu

toate acestea, subiectele centrale ale acestei lucrări au fost fiicele sale, Madeleine care în
cartea au devenit Marguerite și Alice care au devenit Armande. După analizarea fiecăreia
dintre fete, Binet a concluzionat că Marguerite(Madeleine) era obiectivistă, iar Armande
(Alice) era un subiectivist. Marguerite a gândit într-un mod precis, a avut o mare capacitate
de atenție, o minte practică, dar puțină imaginație și, de asemenea, a avut un mare interes în
lumea exterioară. Dimpotrivă, procesul de gândire al lui Armande nu era atât de bine
definit. Era ușor distras, dar avea o mare imaginație. Sensul său de observație era deficitar și
avea un atașament de lumea exterioară. În acest fel, Binet a reușit să dezvolte conceptele de
introspecție și extrospecție cu mult înainte ca Carl Jung să vorbească despre tipuri
5
psihologice.

Astfel, cercetarea lui Binet cu fiicele lui la ajutat să-și perfecționeze concepția despre
dezvoltarea inteligenței, în special în ceea ce privește importanța capacității de atenție și
sugestia în dezvoltarea intelectuală .După cursa Binet să ia această abordare, cercetătorul a
publicat mai mult de 200 de cărți, articole și recenzii în multe domenii ale psihologiei cum
ar fi că astăzi sunt cunoscute sub numele de psihologie experimentală, psihologia
dezvoltării, psihologia educației, psihologia socială și psihologia diferențial.

Pe de altă parte, experții în domeniu sugerează că aceste lucrări ar fi putut influența

Binet Jean Piaget, care în anul 1920 a lucrat cu Théodore Simon, colaborator lui Binet.

Bibliografie:
5
Binet Al. DEDUBLAREA PERSONALITĂŢII SI INCONŞTIENTUL Traducere şi note de MICHAELA BRÂNDUŞA
MALCINSCHI Eseu introductiv de dr. LEONARD GAVRILIU, Bucureşti, 1998
 Binet Al. DEDUBLAREA PERSONALITĂŢII SI INCONŞTIENTUL Traducere şi note
de MICHAELA BRÂNDUŞA MALCINSCHI Eseu introductiv de dr. LEONARD
GAVRILIU, Bucureşti, 1998;
 Racu I. Psihodiagnoza Statistica Psihologica, Chișinău, 2017 ;
 Radu D. Curiozități și istoria testului IQ. Disponibil pe Internet la adresa:
https://editiadedimineata.ro/curiozitati-si-istoria-testului-iq/ ;
 Sanatatea. Publicație de sănătate și divertisment. Disponibil pe internet la adresa:
https://sanatatea.com/pub/personalitati/663-alfred-binet.html .