Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Alfred Binet s-a născut pe 11 iulie 1857 la Nisa, în Franţa. Tatăl şi bunicul
lui au fost doctori, dar în urma separării părinţilor săi el avea să fie crescut
de mama sa, doamna Moina Binet. Se ştiu puţine lucruri despre copilăria
lui. Biograful lui Binet, Cheta Golf, crede că tatăl lui, sperând să-l dezbare
de timiditate, l-a dus la o morgă şi l-a obligat să atingă un cadavru. Drept
urmare, tânărul Alfred avea să renunţe ulterior la cariera medicală.
Primele lucrări ale lui Binet, care au dezvoltat ideile psihologice sterile ale
lui John Stuart Mill, s-au dovedit promiţătoare, iar în 1882 i-au asigurat
chiar un loc în laboratorul eminentului Jean Martin Charcot. A rămas acolo
şapte ani, observând bolnavii de isterie. Prima lui lucrare „La psychologie
du raisonnement”, un studiu al principiilor asocierii, a fost publicată în
1886.
În această formă, care era mai precisă decât metoda pe care Binet şi Simon
o considerau infailibilă, scala inteligenţei a câştigat aproape imediat o mare
popularitate, iar în 1915 unul din principalii ei susţinători, H. H. Goddard,
scria că „întreaga lume vorbeşte acum despre scara Binet-Simon". În 1916,
Lewis Terman a publicat „Revizuirea şi extinderea scalei inteligenţei a lui
Binet şi Simon" care stă la baza actualelor teste de inteligenţă.
Alt cercetător, Sir Cyril Burt, unul dintre susţinătorii britanici ai testelor de
inteligenţă, a publicat date contrafăcute referitoare la o perioadă întinsă pe
mai mulţi ani; lucrarea lui, care se potrivea de minune cu prejudecăţile
vremii, a fost acceptată de colegi tară a fi pusă în discuţie. La fel de
demoralizatoare s-a dovedit şi ancheta psihologului Leon Kamin asupra
circumstanţelor în care se adună datele; de pildă, cercetătorii întocmesc
coeficienţii de inteligenţă ale adulţilor analfabeţi utilizând teste care nu
sunt proiectate pentru conversiile numerice.
Alfred Binet s-a căsătorit în 1884 cu Laure Balbianu fiica unui embriolog.
Cele două fiice ale sale, Madeleine şi Alice, au fost botezate Marguerite şi
Armande în studiile lui Binet pe tema inteligenţei. Energic şi auster, Binet
era întrucâtva distant, mai mult admirat decât iubit de către prietenii săi.
Dar fiica lui, Madeleine, a scris că tatăl ei „era mai presus de toate un om
plin de viaţă, zâmbitor, adesea ironic, cu maniere blânde, înţelept, puţin
sceptic, desigur, moderat, ingenios, inteligent şi înzestrat cu o bogată
imaginaţie''. Din nefericire, el nu a trăit să arbitreze controversa iscată în
jurul coeficientului de inteligenţă. A murit pe 18 octombrie 1911 în urma
unui accident vascular cerebral.