Universitatea de Stat din Moldova Facultatea tiine Economice Cibernetica i informatica economic

Lucrare practic la Psihologie

Analiza unei personaliti remarcante prin prisma proceselor psihice studiate

Elaborat:Anul I Titular de curs: Zgardan Elena lector univ.

Chiinu, 2013

Albert Einstein
Logica te va duce din punctul A n punctul B. Imaginaia te va duce oriunde... Albert Einstein (n. 14 martie 1879, Ulm - d. 18 aprilie 1955, Princeton) a fost un fizician teoretician de etnie evreiasc, nscut n Germania, apatrid din 1896, elveian din 1899, emigrat n 1933 n SUA, naturalizat american n 1940, profesor universitar la Berlin i Princeton. Autorul teoriei relativitii. n 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizic. Cele mai multe dintre contribuiile sale n fizic sunt legate de teoria relativitii restrnse (1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, i de teoria relativitii generalizate (1915) care extinde principiul relativitii micrii neuniforme, elabornd o nou teorie a gravitaiei. Alte contribuii ale sale includ cosmologia relativist, teoria capilaritii, probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplicaii n mecanica cuantic, explicarea micrii browniene a moleculelor, probabilitatea tranziiei atomice, teoria cuantelor pentru gazul monoatomic, proprietile termice al luminii (al cror studiu a condus la elaborarea teoriei fotonice), teoria radiaiei (ce include emisia stimulat), teoria cmpurilor unitar i geometrizarea fizicii.Cea mai cunoscuta formula a lui Einstein este E=mc , care cuantific energia disponibil a materiei. Pe aceast formul se bazeaz atomistica, seciunea din fizic care studiaz energia nuclear.Einstein nu s-a manifestat doar n domeniul tiinei. A fost un activ militant al pcii i susintor al cauzei poporului evreu cruia i aparinea.Einstein a publicat peste 300 de lucrri tiinifice i peste 150 n alte domenii.

Analiza personalitatii prin procese psihice Memoria

Cunoaterea este limitat. Memoria este un proces psihic prin care se face posibil fixarea, stocarea, reactualizarea experienei anterioare. Ea asigur continuitatea vieii psihice a omului. Analiznd activitatea lui Albert Einstein, descoperim secretul memoriei sale: el a explicat ca n procesul memorrii el folosea toate cele 5 simuri, imagini vii, uor de aminit i cu impact puternic asupra noastra, ele pot ramne n memorie pentru ntreaga via. Se spune ca Albert Einstein nu a vorbit pana la varsta de 3 ani, facandu-i pe membrii familiei sa creada ca baiatul lor are o problema cu dezvoltarea psihica si fiziologica. A vorbit foarte putin pana la varsta de 9 ani, aproape mormaind cateva cuvinte dei, s-a aflat mai tarziu, baiatul forma in minte frazele intregi. Lipsa de comunicare cu adulii ori cu copiii de-o seama i-au i atras oprobiul celorlalti, micul Albert fiind marginalizat atat in grupurile de copii cat si la scoala. Copilul Einstein avea insa preocupari. Principala, de a asimila tot ce se ntampla in jurul sau. Discuiile la care asista, faptele pe care le vedea, obiectele pe care le atingea, au trecut prin filtrul ateniei lui Einstein care prelua toate informaiile posibile din jurul sau si le analiza, orientarea sa catre cunoastere fiind astfel dominant in faa activitatilor specifice varstei sale. Motiv pentru care vorbirea nu era importanta pentru el. Memoria are anumite caliti, precum: Rapiditatea, volumul, elasticitatea, trinicia, promptitudinea, exactitatea. Unul dintre cei mai inteligenti oameni din istorie nu se deranja pentru lucruri

triviale, cum ar fi sa poarte umbrela sau sa isi schimbe hainele. Einstein nu-si amintea zilele de nastere ale apropiatilor. Intr-o scrisoare catre Mileva, ii transmitea urari cu intarzieri, pentru ca a uitat din nou cand s-a nascut. Einstein, care nu a fost niciodata capabil sa-i retina propriul numar de telefon, era faimos pentru faptul ca nu memora nimic ce putea fi repede si usor cautat si gasit intr-un volum. "Nu memora niciodata ceva ce poti gasi in carti", spunea el.

Gndirea
Studiul tiinific nu e dect un gnd mai rafinat despre tot ce gndim n fiecare zi.

Gndirea este un proces psihic superior prin intermediul cruia are loc reflectarea complex a realitii. Dup formele gndirii deosebim gndire teoretic i practic. Evident, far mult discuie putem spune c Albert Einstein avea o gndire practic formidabil, reproductiv, convergent i analitic.n procesul nvrii, distingem anumite etape precum: analiza, sinteza, comparaia, abstractizarea, generalizarea i concretizarea. Nu putem spune cu precizie consecutivitatea etapelor gndirii einstein-iene, ns un lucru este certabstractizarea era una dintre componentele indispensabile a procesului lui analitic.Albert Einstein si-a exersat observaia, analiza si puterea de intelegere nca de copil. Era un copil retras, caruia i placea sa citeasca tot felul de cri de popularizare a tiintei. Obinuia s analizeze gndurile, informaiile, ideile, situaiile in detaliu, din fiecare punct de vedere posibil, evitand sa-i exprime opiniile pn cand nu considera ca a reusit sa patrunda cu mintea i s neleaga ntregul univers al situatiei respective. Pierdut in gnduri, era calificat de cei din jur neatent, superficial si visator. Se zice ca, pe cand era copil, tatal lui Einstein i-a aratat o busola, iar faptul ca indiferent de pozitie busola indica aceeasi directie i-a provocat micutului o surpriza imensa, facandu-l sa inteleaga ca este vorba despre o forta nevazuta, pe care nu o poate percepe. De mic, Einstein a simtit ca Universul este guvernat de legi, fore, principii de dincolo de vizibil. O alt caracteritic importanta a lui Einstein este ca el adora intr-atat de mult sa fumeze pipa incat ajunsese sa se intrebe si el de unde aceasta pasiune. In cele din urma a ajuns la concluzia ca "a fuma pipa calmeaza si ajuta la o gandire obiectiva".

Imaginaia
Imaginaia este nelimitat, ea cuprinde ntreaga lume, stimuleaz progresul i d natere evoluiei. Imaginaia este un proces cognitiv de reprezentare a realitii n imagini noi n plan cognitiv sau afectiv, ce sunt mai utile i mai originale. Analiznd personalitatea lui Einstein, ne vom referi la tipurile imaginaiei: imaginaie activ, creativ i voluntar. Albert a spus: Nu sunt inteligent sau mai expert dect alii, calitatea mea e c nu abandonez. Cnd examinez modul meu de a gndi, ajung la concluzia c harul imaginaiei a avut ntotdeauna mai mult importan pentru mine, dect acumularea de informaii; dac n-a fi fost fizician, a fi muzician, pentru c gndesc ca un compozitor i-mi privesc viaa ca i cum ar fi muzic. Ct despre viaa mea personal, gsesc viciul tcerii mult mai interesant dect virtutea ostentativ. , tot aici i : Imaginaia e mai important dect cultura, fiindc omul cult are multe limite, pe cnd imaginaia poate face turul Pmntului..Einstein adora sa cante la vioara, pasiune ce l-a ajutat sa-si formeze intuitia si a contribuit la

conceperea teoriei relativitatii. Cert este ca in primii ani de studiu lui Albert Einstein nu i-a placut deloc vioara. Schimbarea de atitudine fata de acest instrument si muzica in general s-a produs la varsta de 13 ani cand Albert a descoperit sonatele la vioara ale lui Mozart. S-a indragostit de muzica compozitorului austriac si dintr-odata si-a dat silinta sa invete sa cante cat mai bine la vioara. Chiar Einstein avea sa spuna mai tarziu ca dragostea e un profesor mai bun decat simtul datoriei iar el era intr-adevar indragostit de muzica lui Mozart, nu n zadar sunt facute studiile care arat contribuia semnificativ a muzicii lui Mozart la dezvoltarea imaginaiei i a creativitii. Slabiciunea sa pentru compozitorul austriac era atat de mare incat Einstein ar fi raspuns, fiind intrebat odata ce inseamna moartea pentru el, ca moartea pentru mine inseamna sa nu il mai pot asculta pe Mozart. Astfel, Einstein a reusit, prin interdmediul muzicii, sa devina mai increzator in fortele proprii si sa-si asculte intuitia, dar vioara a reprezentat si un mijloc de relaxare. Vremea petrecuta in compania viorii a fost un instrument important pentru celelalte realizari ale sale, atat de tehnice si profunde.

Creativitatea
Omul poate face ceea ce vrea,dar nu poate s vrea ceea ce vrea. Creativitatea este totalitatea descoperirilor, inveniilor n tiin, sunt dispoziia omului de a crea i iventa lucruri noi. Einstein a susinut c descoperirile sale nu s-au datorat vreunui talent special pe care l-ar fi avut, ci "curiozitii mistice" pe care a avut-o. "Cel mai important lucru e s nu ncetezi s-i pui ntrebri". Fiina uman face parte integrant dintr-un ansamblu mai mare, pe care noi l numim Univers. Ea este limitat de timp i spaiu. Omul se experimenteaz pe sine, gndurile i sentimentele sale, ca fiind separate de restul Universului, dar aceasta nu este dect o iluzie optic a contiinei sale. Aceast iluzie este un fel de nchisoare n care trim cu toii i care ne limiteaz la dorinele noastre personale i la afeciunea pentru cele cteva persoane din jurul nostru. Misiunea noastr este de a ne elibera din aceast nchisoare prin lrgirea cercului compasiunii astfel nct aceasta s mbrieze toate creaturile vii i ntreaga natur, n toat splendoarea ei. Chiar dac nimeni nu poate realiza n totalitate acest lucru, nsi ncercarea de a-l transpune n practic ne conduce la eliberare i reprezint un fundament pentru sigurana noastr interioar. Cuvantul "Dumnezeu" nu este nimic altceva pentru mine decat expresia si produsul slabiciunii umane, Biblia este o colectie de legende onorabile, dar primitive, care sunt, in orice caz, destul de copilaresti", scria Einstein in scrisoarea din 3 ianuarie 1954. Printr-un concurs de evenimente, Einstein pleaca in Italia si apoi in Elvetia. Faptul ca profesorii de la liceul la care se inscrisese (in Aarau, Elvetia) nu erau duri, ci respectau personalitatea tinerilor elevi, l-a surprins foarte placut. Firea reflexiva, cautatoare si visatoare a lui Einstein isi gasise astfel un mediu care stimula libertatea de gandire.Unii spun ca, intr-o zi, spre sfarsitul uneia dintre orele de matematica din liceu, plictisit de ceea ce se discuta, Einstein isi arunca privirea spre fereastra si admira modul in care razele soarelui luminau imprejurimile. In minte incepe sa-i rasara o intrebare care avea sa-i revina deseori in minte pe parcursul urmatorilor aproape 10 ani: Cum ar arata lumea daca as privi-o de pe o raza de lumina?Intr-o alta varianta, in timp ce era la Berna (unde a lucrat ca examinator de patente la Institutul Elvetian de Patentare),

Einstein s-ar fi intrebat cum ar fi daca am putea calatori cu razele de lumina, dupa ce deschisese o carte pentru copii (ii placeau foarte mult copiii) si a vazut cum era explicat pentru cei mici principiul telegrafului: niste omuleti calatoreau in interiorul firului pentru a transmite mai departe informatia. Bazndu-ne pe faptul cunoaterii lucrului sau titanic, i al aportului n domeniul fizicii, putem s subliniem aici faptul c Einstein avea o creativitate emergenta, caracterizat prin formularea la nivel superior a unui principiu sau a ipotezei noi, caracteristic omului de geniu.

Tempramentul
Curiozitatea e o plant mic i delicat care are nevoie, n afar de stimulare, mai ales de libertate. Temperamentul este una din nsuirile individual tipologice prin care oamenii se deosebesc ntre ei, dup cantitatea de energie de care dispun, dup modul cum organizeaz conduita. Dupa tipul temperamentului Einstein este un melancolic. De mic copil era evident personalitatea sa introvert, pare sa gandeasc profund, este linistit, nu cere nimic si ii place sa fie singur. O persoan retras, distant, rezervat, cu excepia prietenilor. Este stpn pe sine, d dovad de control emoional i este ordonat, avnd o fire mai mult nchis n lumea sa proprie, dominat de imaginaie i revelie. Temperamentul sau este caracterizat de anumii parametri precum: Profunzimea de a vedea viata asa cum este. Firea artistica de a aprecia frumusetea lumii. Talentul de a crea o opera de arta acolo unde nu exista nimic inainte, aici ne referim la teoriile sale revolutionare n fizic. Capacitatea de a analiza si de a ajunge la solutia potrivita. Ochiul pentru detaliu cand altii fac ceva de slaba calitate. Scopul: sa termine ceea ce a inceput. Promisiunea: "Daca ceva merita sa fie facut,atunci merita sa fie facut bine. "Dorinta de a "face toate lucrurile cu decenta si in ordine". Ca adult, Einstein era un ganditor. Un om care i propunea un el cu seriozitate,dedicat ordinii si organizarii,care aprecia frumusetea si inteligenta. In timp ce sangvinicul popular vorbeste, colericul puternic actioneaza si flegmaticul linistit priveste, melancolicul perfect gandeste, planifica,creeaza, inventeaza. Vrea intotdeauna sa ajunga la miezul problemei si sapa pana la adevarurile launtrice. Albert Einstein era unul dintre persoanle, care si-au stabilit scopuri cu raza lunga de actiune si care i-au urmrit obiectivul etern. Era unul din cei mai talentati si mai creatori dintre toi, aprecia oamenii dotati, admira geniile precum Max Planck sau Sigmund Freud, era bun prieten cu Charlie Chaplin, i tolera o lacrima de emotie varsata ocazional. Era expert in a nu scapa din ochi detaliile si era valoros in comitetele de initiativa, pentru ca punea intrebari pe care altii le puteau scapa din vedere.

Caracterul
n materie de mbrcminte i de convenii sociale, s-a remarcat ca un individualist. Avea un fin sim al umorului, o modestie moderat i un oarecare talent ca violonist. Inscripia de pe piatra funerar a lui Newton i se potrivete i mai bine lui Einstein: Muritorii s se bucure c a existat o asemenea podoab pentru specia uman.Cercettorului german nu i-a plcut niciun fel de joc, nici mcar cele de logic. "Nu-mi place s m joc. N-am timp de aa ceva. Cnd termin de muncit, nu vreau s-mi solicit creierul n niciun fel". Lui Einstein i plcea foarte mult s se plimbe cu barca, ns n-a nvat niciodat s noate. i plcea s-i asume mici

riscuri, aa c nu purta niciodat vest de salvare cnd se afla pe barc. Einstein a fost prototipul perfect al omului de tiin cu capul n nori. Era prietenos, inteligent dar ascundea, ca oricine, cteva schelete n dulap. Dac m cstoresc cu persoana pe care o iubesc, vom face mpreun cercetri tiinifice. Nu vreau s mi pierd timpul cu oameni ignorani i inculi, care m fac s simt c am n fa un zid. Prin asemenea scrisori de dragoste i exprima sentimentele fa de Mileva, care era cu aproape 4 ani mai mare ca Albert. Albert si Mileva s-au casatorit pana la urma si au avut alti doi copii, doi baieti, Hans Albert si Eduard. Activitatea didactica prestigioasa si desele calatorii si-au pus insa amprenta asupra relatiei dintre cei doi soti care s-a deteriorat treptat. In aceste conditii, se spune ca Einstein i-ar fi propus sotiei sale un contract prin care el promitea sa locuiasca in continuare alaturi de ea si sa isi respecte angajamentele sociale cu cateva conditii. Astfel, Mileva trebuia sa se angajeze ca va continua sa ii spele hainele si sa i le puna n ordine, sa i serveasca de trei ori pe zi masa n camera lui i sa menin ordindea i curenia in dormitorul lui, mai ales pe biroul de lucru care i era destinat exclusiv.Alte prevederi din acest contract neobisnuit sunau cam asa: "vei tacea din gura daca eu i voi cere acest lucru". Mileva a acceptat aceste conditii. n 1912, Einstein a prsit-o pe Mileva (i a divorat 7 ani mai trziu), la scurt timp nsurndu-se cu verioara lui, Elsa Lowenthal. Pe parcursul csniciei, el a avut multe amante. Einstein nu a fost un personaj rece si inuman, aplecat doar asupra unor calcule indescifrabile greu de inteles de un nespecialist, personalitatea sa a prezentat mai multe aspecte. Preocupat de politica, religie, filozofie si conditia umana, Albert Einstein avea si o cultura muzicala remarcabila. Datorita naturii ezoterice a teoriilor sale, Einstein si-a format rapid reputatia de mistic, fiind deseori identificat doar cu munca lui, insa in ansamblu a fost un om normal cu slabiciuni proprii oricarui muritor, fiind insa inzestrat si cu un talent remarcabil de a descifra misterele universului per ansamblu. Scria mult si desena fel de fel de modele care sa-l ajute sa inteleaga mai bine provocarile care-i asaltau mintea. Punea toate intrebarile posibile. Omul de stiinta care nu avea laborator isi deschidea sertarul spunand ca pentru experimentul teoretic nu are nevoie de un laborator, ci doar de o foaie i un creion. In aprilie 1955, internat cu probleme foarte grave la inima, simtind apropierea sfarsitului, Einstein cere un creion si o hartie spunand: Inca exista calcule pe care trebuie sa le fac. Experimentul teoretic durase exact o viata. Einstein a murit, la varsta de 76 de ani, dupa ce a refuzat o interventie chirurgicala. "Vreau sa plec cand trebuie. Nu vreau sa-mi prelungesc viata in mod artificial. Mi-am facut datoria, este timpul sa plec. O s-o fac cu gratie". Inainte ca Einstein sa moara, a soptit ultimele cuvinte la urechea unei asistente. Din pacate, aceste cuvinte erau in germana, o limba pe care asistena medicala n-o vorbea, astfel ca ultimele cuvinte ale celebrului Einstein au fost pierdute pentru totdeauna. Autoportret: Noi nu tim ce este esenial n propria existen personal, iar altuia nu trebuie s-i pese de asta. Ce tie un pete despre apa n care noat ntreaga lui via? Ceea ce a fost amar i dulce a venit din afar, ceea ce a fost greu dinuntru, din strduina proprie. Am fcut, n principal, ceea ce propria mea natur m-a mpins s fac. A fost penibil s primesc pentru aceasta att de mult preuire i dragoste. i sgei ale urii au fost intite spre mine: ele nu m -au atins ns nicicnd, deoarece

aparineau ntru ctva unei alte lumi i cu aceasta nu am nici o legtur. Triesc ntr-o singurtate care este dureroas n tineree, dar minunat n anii maturitii.

Conluzie
Memoria logic dar totodat i imaginativ, preponderent de scurta durat, gndirea practic i reproductiv, convergent i analitic, imaginaia activ i reproductiv, creativitatea inventiv, desigur, emergent dar i inovatoare, toate aceste l caracterizeaz pe Albert Einstein. Personalitatea lui Einstein va dinui in istoria umanitii, a tiintei i civilizaiei, prin nsai operele sale n domeniul fizicii, el fiind un om la fel de complex ca i teoriile sale. Pot s citez Crezul lui Albert Einstein, o concluzie personala a lui fa de persoana sa. Crezul lui Albert Einstein Nu cred n libertate de voin. Cuvintele lui Shoppenhauer: Omul poate s fac orice vrea, dar nu poate s vrea ceea ce-ar dori s vrea. m nsoesc n toate situaiile din via. Aceast contiin a lipsei de libertate a voinei m mpiedic s m iau prea n serios pe mine nsumi i pe ceilali, ca indivizi care acioneaz i decid, i s-mi pierd cumptul. Niciodat n-am rvnit la belug i lux, i chiar le dispreuiesc. Pasiunea mea este dreptatea social, ca i aversiunea fa de orice obligaie i dependen pe care n-o consider absolut necesar m-au adus adeseori n conflict cu oamenii. ntodeauna am avut o nalt consideraie pentru individ, iar violena i spiritul de turm mi inspir dezgust. Din toate aceste motive, sunt un pacifist pasionat i un antimilitarist. M mpotrivesc oricrui naionalism, chiar i sub forma simplului patriotism. Privilegiile legate de poziie i proprietate mi s-au prut ntodeauna nedrepte, ca i orice cult exagerat al personalitii. Sunt un adept al idealului democraiei, dei cunosc bine slbiciunile formei democratice de guvernmnt. Egalitatea social i protecia individului mi s-au prut ntodeauna scopuri importante ale statului. Dei n viaa de zi cu zi sunt un singuratic, contiina faptului c aparin comunitii invizibile al celor care lupt pentru frumusee, pentru dreptate i adevr m-a mpiedicat s m simt izolat.Cea mai frumoas i mai profund experien pe care o poate avea un om este misteriosul. Cel care n-a trecut niciodat printr-o asemenea experien mi se pare, dac nu mort, cel puin orb. Pentru mine e de ajuns s m minunez de aceste secrete i s ncerc umil s conturez cu mintea mea o simpl imagine reprezentnd mreaa structur a tot ceea ce exist.

Bibliografie
V. Vlcovici Albert Einstein.Viaa sa Poligrafia Craiova, 1957 J. Simmons 100 cei mai mari savani ai lumii (traducere din englez) Editura Lider, Bucureti, 1996 Albert Einstein Cum vd eu lumea trad:M. Flonta, I. Prvu,D. Stoianovici HUMANITAS, Bucureti, 2000 Colectiv de autori, Lecturi de fizic, Editura Didactic i Pedagogic, 1980 Michael White , John Gribbin Albert Einstein: omul mileniului II, Ed.Lider, Bucureti, 2007 Dana Opre,Psihologia general i psihologia personalitii, Cluj-Napoca, 2003-2004