Un alt cercettor american, E.R. Guthrie, a criticat teoria clasic a lui E.

Thorndike in
sens contrar, cutand s simplifice faptele. Dup el, in invare nu e nevoie de intrire,
deoarece simpla asociere prin contiguitate (prin alturare) e suficient.
Guthrie a reluat aparatul utilizat iniial de Thorndike: cuca in care e introdus animalul
(o pisic), cu deosebirea c ea se deschidea cu uurin, la orice fel de atingere a uiei de
ieire. El a folosit i un aparat care fotografia pisica in momentul contactului cu ua. Animalul
era introdus in cuc printr-un tunel din spate, fcea cateva incercri i atingand ua fugea
afar. De obicei, dei lang aparat se afla o bucat de pete, pisica nu-i ddea nici o atenie.
Deci nu hrana a fost scopul ei real. Mai mult, fotografiile arat c, repetandu-se experiena,
pisica atinge portia in exact acelai fel ca prima oar: dac o atinsese cu umrul, tot cu
umrul se elibereaz in continuare. De unde psihologul generalizeaz: o combinaie de
stimuli care a insoit o micare, la repetare tinde s fie urmat de aceeai micare". Cum
explic el acest fenomen ? Acele micri care sunt urmate de altele similare i intr-o situaie
similar sunt inhibate, uitate. Astfel micrile fcute pan la atingerea portiei, fiind
asemntoare i in condiii perceptive identice, nu se rein. Dar micarea care deschide portia
este urmat de evadare, deci de cu totul altfel de micri i de un cu totul alt cadru, alt
ambian, de aceea se memoreaz micarea declanatoare.
E. Guthrie citeaz i un caz ilustrand concepia sa. O feti de 8 ani contractase
obiceiul de a-i arunca paltonul pe jos cand intra in cas. Degeaba o ocra mama i o punea
s-i pun paltonul in cuier, fiindc a doua zi obiceiul triumfa din nou. Guthrie a sftuit mama
s pun fetia s se imbrace din nou, s ias afar i dup ce intr s-i pun imediat paltonul
in cuier: in felul acesta gestul firesc urma s se asocieze cu imaginea vestibulului, nu cu aceea
a paltonului aflat pe jos. Indicaia a avut efectul scontat i fetia a putut face asociaia dorit,
necesar comportamentului civilizat.
Criticii lui E. Guthrie au subliniat c felul in care a fost conceput deschiderea cutii
fcea evadarea foarte simpl. Pisica reuea dup puine incercri, uneori chiar de la prima
incercare, ceea ce facilita reinerea tentativei urmate de succes. Apoi intrirea exista totui,
deoarece eliberarea din cuc era un succes".
Valoarea experienelor lui Guthrie st nu atat in redemonstrarea rolului contiguitii,
cat in sublinierea tendinelor spre stereotipie ce apar frecvent in invare. in ceea ce privete
invarea fr intrire ea a fost demonstrat mai convingtor prin alte experiene. De exemplu,
E. Tolman i C. Honzik au lsat un grup de oareci s alerge printr-un labirint timp de 10 zile.
in a 11-a zi au inceput s pun hran. S-a constatat c acetia au ajuns s nu mai comit erori
tot atat de repede ca i aceia care au fost hrnii de la inceput (deci cu 10 zile inainte). Aadar,
hoinreala prin labirint a folosit la invarea lui. Acest fel de invare, in absena oricrei
intriri, a fost numit invare latent. Ea a fost constatat i in laboratoarele pavloviste.
Reamintim reflexele condiionate formate la doi stimuli, ambii indifereni (lumin in
dreapta i sunet la stanga). invarea latent are loc datorit reflexului ce este ? ", adic
datorit curiozitii, tendinelor native de explorare.
Problema aceasta a rolului intririi a fost indelung cercetat in laboratoarele de
psihologie ale lumii. Concluziile de azi sunt: in ce privete rapiditatea invrii, intrirea nu
joac un rol important, dar ea influeneaz mult trinicia celor invate, contribuind la
sedimentarea lor.