Impulsul sexual nu semnific n nici un caz sexualitatea, aa cum impulsul de

agresivitate este tot mai puin egal cu ceea ce nelegem noi n mod obinuit prin agresiune,
deci, n cadrul aceste teorii deosebim dou impulsuri, fiind numite impuls de sexualitate i
impuls de agresivitate. Astfel putem evidenia existena a dou forme de energie psihic,nu
doar una cum era initial, cea legat de impulsul sexual i cea legat de impulsul de
agresivitate, prima form cptnd denumirea de libido, iar cea de-a doua destrudo.
Cea mai mare parte a libidoului se deplaseaz nspre alte obiecte, dar cel puin o parte
a sa rmne de obiectul iniial. Persistena ocuprii libidinale a copilriei i deplasarea
libidoului este desemnat ca fixare a libidoului. Un exemplu ar fi ca un biat s rmn
fixat de mam i de aceea, la maturitate, ca adult s nu poat fi capabil s-i transfere
afeciunea asupra altei femei aa cum ar trebui s o fac n mod normal.
Pulsiunile sunt trite far cuvinte, corpul este emoionant, nu tiu nici ce s fac cu el,
nici cui s vorbeasc despre el, toate astea dnd natere unor comportamente perverse, adesea
masturbatorii sau compulsive pentru care adesea se simt vinovai n loc s fac o vizit
celui(celei) pe care l(o) iubete. De obicei se simt ciudai, cred c sunt singurii care ncearc
aa ceva(senzaii sexuale tulburtoare), atunci cnd ntlnesc obiectul dorit, dar pe care nu-l
iubesc. Unele procese compensatorii i fac uneori s doreasc s devin cel puin delincveni
pasivi, cutnd sa se integreze ntr-un grup de marginali subjugai de un lider.