CURS 1 – CONCEPTUL DE CREATIVITATE

Componenta principala a creativitatii este imaginatia. Principalele ei insusiri sint: fluiditatea,

plasticitatea, originalitatea.
Treptele creativitatii: creativ-expresiva, creativ-productiva, creativ-inventiva, creativ-inovatoare,
creativ-emergenta.

Factorii creativitatii:
a. aptitudinile pentru creatie
Exsita anumite structuri cerebrale pe care nu le cunoastem si care formeaza imaginatia, acestea creind
predispozitii de dif grade pt sinteza unor imagini noi sau a unor idei noi. Este nevoie de interventia mediului, a
experientei, pt ca ele sa devina talent. Unii exagereaza rolul muncii in creatie. Edison spunea ca intr-un act
creator este nevoie de 99% transpiratie si 1 % inspiratie.
b. experienta si cunostintele acumulate
Importanta nu este numai cantitatea, bogatia experientei ci si varietatea ei. Multe descoperiri intr-un
domeniu au fost sugerate prin solutiile gasite in alta disciplina. Exista 2 feluri de experienta:
- directa: acumulata prin contactul direct cu fenomenul sau prin discutii personale cu specialisti
- indirecta: obt. prin lecturi sau audierea unor expuneri.

Factorii interni:
a. motivatia si vointa: cresterea dorintei si a interesului pt creatie, ca si a fortei de a birui
obstacole, are evident un rol notabil in sustinerea activ. creatoare.
b. Inteligenta: rel dintre inteligenta si creativitate, este complexa. S-au facut unele experimente si
s-a constatat ca printre subiectii cu note ridicate la inteligenta sint unii cu note slabe la creativitate si
invers.

Societatea:
O mare importanta in dezv. spiritului creativ. In epoca Renasterii italiene, creativitatea era f ridicata. S-
au creat scoli ilustre care au permis ridicarea picturii si sculpturii pe cele mai inalte culmi- toate acestea au dus
la imbogatirea negsutorilor din acele vremuri.
In secolul nostru, interesul societatii s-a indreptat spre progresul tehnicii.
 Gradul de dezv a stiintei, tehnicii si artei
Forta aburului era cunoscuta inca din antichitate . Existau jucarii ce se miscau datorita presiunii
aburului.
Socrate l-a influentat pe Platon; Haydn pe Beethoven; chiar daca ulterior elevul se indeparteaza de
modelele initiale, acestea au un rol deosebit in formarea tinerilor creatori .

Dezvoltarea creativitatii
Multa vreme, creativitatea a fost considerata apanajul exclusiv al unei minoritati restrinse. Astazi nu se
mai face o separare neta intre omul obisnuit si creator; orice om normal poate realiza o mica inventie sau
inovatie. Dovada este ca in multe tari nr inventatorilor cu brevet este f mare.

Blocajele creativitatii
a. blocaje culturale; conformismul
Dorinta oamenilor ca toti sa gindeasca la fel, sa se poarte la fel. Cei cu idei sau comportamente
neobisnuite sint priviti cu suspiciune si chiar dezaprobati; acest fapt constituie o descurajare. Exista apoi o
neincredere in fantezie si o pretuire exagerata a ratiunii logice. Acest tip de atitudine sceptica si-ar putea avea
originea in existenta unor persoane cu imaginatia bogata, dar care nu isi fac obligatiile de serviciu, nu creeaza
opere de valore, cel mult pot distra la o petrecere;
b. blocaje metodologice
Rezulta din procedee de gindire, cum e cazul rigiditatii algoritmilor anteriori. Sintem obisnuiti sa
aplicam intr-o situatie cu un anume algoritm chiar daca uneori nu se potriveste si staruim in a-l aplica in loc sa
incercam altceva.
Tot in aceasta categorie, Osborn, unul din promotorii cultivarii creativitatii sustine ca atunci cind ne
gindim la solutionarea unei probleme complexe, sint momente in care ne vin in minte tot felul de idei; indata
ce ne vine o idee, o discutam cu cineva- acest act blocheaza venirea altor idei si ne vom afla in impas.
Cind imaginatia este efervescenta, trebuie sa lasam ideile sa curga si doar le vom nota, urmind ca
ulterior sa trecem la examinarea analitica a fiecareia- procedeul Brainstorming
c. blocajul emotiv
Factorii afectivi au o influenta importanta; teama de a nu gresi, de a nu se face de ris, poate impiedica pe
cineva sa exprime si sa dezvolte un punct de vedere neobisnuit. La fel, graba de a accepta prima idee este
gresita fiindca foarte rar solutia vine de la inceput. Unii se descurajeaza rapid stiut fiind ca munca de creatie
este dificila si solicita eforturi de lunga durata. Tendinta exagerata de a-i intreba pe altii, implica evitarea
ideilor prea deosebite, doborind procesul de creatie.
 Metode privind stimularea creativitatii

- brainstormingul- in grup sau individual; grup max 15 : de la 30 minute la 1 ora.

- Sinectectica- Gordon era convins de valoarea psihanalizei. Asa zis-ul sine, se exprima prin
metafore- in centrul atentiei este problema gasirii de metafore legate de problema prezentata.
Este o tehnica de grup ce implica 6-8 persoane de dif profesii.
In primul rind, strainul necunoscut devine familial, iar familialul devine ceva strain. Se cauta metafore,
comparatii, personificari. Dupa ce se formuleaza aprox 20 metafore, aceleasi pers studiaza singure, in special
solutionarea optima a problemelor sugerate de 1 sau 2 metafore.
EX: daca se studiaza imbunatatirea unui carburator, il asemanam cu un plamin; respira sau rar si profund
sau superficial si repede.
Altcineva invoca balena care dupa o inspiratie puternica, nu mai respira mult timp.???????? ( nu am
prea inteles acest exemplu, ma rog... deduceti voi – cursul dupa care scriu e destul de ilizibil)
- metoda 6-3-5
Se fac grupuri de 6 persoane in care fiecare propune 3 idei intr-un timp de 5 minute. Primul grup discuta
problema si pe o fisa sint trecute 3 idei; fiecare idee este cap de coloana; fisele se completeaza de toate
grupurile partcipante.Dupa 5 min, fisa este trecuta la urm grup care adauga alte 3 idei in coloana. Fisa va trece
pe la toti participantii. Liderul stringe foile, le citeste in fata tuturor si se discuta care propunere urmeaza sa fie
aplicata.

- discutia panel
jurat in lb. Engleza
Discutia propriu-zisa se desfasoara intr-un grup restrins de jurati.
Grupul este format din persoane competente in domeniul respectiv. Ceilalti vor asculta in tacere ce se
discuta si pot interveni prin bilete transmise juratilor. Uneori biletele sint din hirtie colorata- cele albastre
contin intrebari, cele albe-sugestii, cele rosii- pareri personale.
Mesajele sint primite de unul din membrii patricipanti la dezbatere care introduce in discutie continutul
unui biletel la ivirea momentului prielnic. Discutia e condusa de un animator. In cele din urma, pers din sala
pot interveni, prin viu grai.
La incheiere, animatorul face o sinteza si trage concluzii.

Creatia divina si creatia artistica

a. creatia divina: in Biblie, creatia este infatisata ca un act absolut. Creatia este din nimic si
indreptata spre tot ceea ce a fost la inceput. Gestul creatiei este diferit- inseamna transformarea unei
materii care preexista, deducind ca materia nu pleaca de la nimic. Dumnezeu modeleaza Cosmosul, este
un arhitect desavirsit.
b. Creatia artistica: presupune modelarea unei materii care preexista actiunii Creatorului. Se poate
spune ca Dumnezeu, interpretat ca Demiurg este un artist sau ca artistul creator se apropie de actul creatiei
Divine in Univers.
Diferenta dintre artist si Dumnezeu: Dumnezeu= perfect, artist= perfectibil!