coordonator

prof. Georgeta Enache

PROVOCĂRILE
EDUCAȚIEI ÎN
ERA DIGITALĂ

GIURGIU 2023
ISBN 978-973-0-38028-6

1
 coordonator
prof. Georgeta Enache

PROVOCĂRILE
EDUCAȚIEI ÎN
ERA DIGITALĂ

GIURGIU 2023
ISBN 978-973-0-38028-6

2
 CUPRINS

Titlu Autor Pagina

IMPORTANȚA CALCULATORULUI ÎN EDUCAȚIE Arzoiu Elena Antonela 5
UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN PROCESUL Bălăcian Mihaela 7
INSTRUCTIV-EDUCATIV
EDUCAȚIA DIGITALĂ ÎNTRE NECESITATE ȘI Boian Aurelia-Cornelia 10
EVOLUȚIE
IMPORTANTA INSTRUMENTELOR DIGITALE IN Botoroaga Elena 13
EDUCATIE SI FORMARE
PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE ONLINE- Briciu Olguța 15
PERSPECTIVĂ DE VIITOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT
EDUCAȚIA MODERNĂ Budacă Liliana 18
EXEMPLE DE INSTRUMENTE DIGITALE Ciobănoiu Elena 20
INSTRUMENTE DIGITALE CE POT FI FOLOSITE Cioc Luminița 22
CU SUCCES ÎN EDUCAȚIE
ROLUL CALCULATORULUI IN INSTRUIRE Ciurea Floricica Daniela 24
DIRECȚII NOI DE DEZVOLTARE A Crețu Brândușa 27
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI. DIGITALIZAREA Anemarie
IMPORTANȚA ȘI UTILIZAREA EDUCAȚIEI Dobrinean Ligia 29
DIGITALE
UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE Drăgoi Doinița 32
PENTRU EFICIENTIZAREA PROCESULUI DE
PREDARE - ÎNVĂȚARE – EVALUARE
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
ROLUL ÎNVĂȚĂRII MOBILE ÎN MATEMATICĂ Enache Georgeta 34
ROLULUI SOFTULUI ÎN DESFĂSURAREA Etem Şeniz 38
PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV
UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN Hulea Felicia 42
PREDAREA ONLINE
MANUALUL DIGITAL – PERSPECTIVA PEDAGOGICĂ Huțan Simona Giorgiana 44
DIGITALIZAREA EDUCAȚIEI- BENEFICIU SAU Iordache Cristina-Ionela 46
NU?
ROLUL TEHNOLOGIEI ÎN EDUCAŢIE Lǎscuzeanu Emilia 48
Emine
IMPORTANȚA UTILIZĂRII PLATFORMEI Lemnaru Cristina Felicia 51
EDUCAȚIONALE G SUITE FOR EDUCATION
SIGURANȚA ELEVILOR ÎN MEDIUL ONLINE Marinkas Eleonora 52
Florica

UTI LIZAREA PLATFORMELOR DIGITALE DE Mohorea Corina Adina 54

ÎNVĂȚARE
METODE INTERACTIVE DE PREDARE- Necula Steluța Simona 56
ÎNVĂȚARE-EVALUARE
ÎN ERA DIGITALĂ
VALENȚE DIDACTICE ALE INSTRUMENTELOR ȘI Negrici Mariana 59
3
TEHNICILOR DIGITALE
UTILIZAREA APLICAȚIEI CHATTER PIX KIDS ÎN Nidelea Maria 61
LECȚII, LA CICLUL PRIMAR
FOLOSEȘTE INSTRUMENTE DIGITALE ÎN Ogica Oița 63
PROCESUL DE
PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
DIGITALIZAREA ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI Pașca Laura-Valentina 66

E-LEARNING SAU ÎNVĂȚAREA LA DISTANȚĂ Pintilie Eva Petronela 68

INVĂȚĂMÂNTUL ONLINE O PROVOCARE Popa Georgiana 71
PENTRU DASCALI ȘI ELEVI
IN STRUMENTE DIGITALE UTILIZATE ÎN Portase Maria 73
PROCESUL INSTRUCTIVE-EDUCATIV
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI. METODE Radu Elena 75
INOVATIVE
DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
ÎMBINAREA TEHNOLOGIILOR MULTIMEDIA CU Sava Elena-Silvia 77
ALTE MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT
INSTRUMENTE DIGITALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL Simionescu Simona 80
PREȘCOLAR/PRIMAR
IMPORTANȚA EDUCAȚIEI DIGITALE Stănică Carmen 82
ÎMBUNĂTĂȚIREA REZULTATELOR ELEVILOR Trepăduşi Maria Elena 83
PRIN FOLOSIREA INSTRUMENTELOR DIGITALE
AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE UTILIZĂRII Valea Anica 85
INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN ÎNVĂȚARE ȘI
EVALUARE
UTILIZAREA RESURSELOR DIGITALE ÎN Vancea Ana Sorina 87
ACTIVITATEA DIDACTICĂ
UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE Zisu Anișoara-Ionela 92
PENTRU EFICIENTIZAREA PROCESULUI DE
PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

4
 IMPORTANȚA CALCULATORULUI ÎN EDUCAȚIE

Profesor Arzoiu Elena Antonela

Școala Gimnazială ”Grigore Rădulescu” Bezdead

Calculatorul este un mijloc foarte util atât pentru elevii cât și pentru cadrele didactice,
pentru prezentarea lecțiilor pe diferite platforme sau cu diferite aplicații pentru a face lecțiile
mult mai atractive pentru elevii, pentru scrierea temelor pentru școala sau a altor sarcini
asemănătoare; informațiile primite în școala au rol important pentru pregătirea de mai târziu a
elevului, pentru sarcinile de serviciu si, de ce nu, pentru relaxare, atunci când vizionăm un film,
urmărim o emisiune favorită, ne jucăm pe diferite aplicații alături de familie sau chiar alături de
copii în jocurile favorite. Este normal să alegem jocuri educative care oferă informații într-un
mod interactiv si distractiv.
Școala, prin dotarea cu calculatoare individuale a laboratoarelor de informatică, dar și a
altor cabinete - limbi străine, fizică, chimie, istorie, biologie, etc. - doar cu un singur laptop,
reprezintă ocazia de a îinvăța si a comunica la nivel înalt. Elevii știu că internetul permite
accesarea cu ușurinta a informațiilor dintr-un număr infinit de domenii; iar potențialul de
învatare este imens.
Cadrele didactice, în colaborare cu familia, trebuie să pregătească elevul pentru
întâlnirea cu internetul, dar și cu tehnologia digitală încă de la grădiniță până la terminarea
studiilor, deoarece acesta trebuie protejat când e vorba de exploatarea acestei noi si uluitoare
surse , iar acest lucru se face prin prezentarea site-urilor pe care trebuie să le viziteze și prin
discutarea despre atitudinea pe care trebuie să o adopte față de informațiile nepotrivite,
dăunătoare. Este o nouă ocazie de a-l învata pe elev responsabilitatea pe care o implică luarea
unei decizii.Calculatorul este foarte util atât elevului cât și profesorului însa folosirea acestuia
trebuie realizată astfel încat să îmbunătățească calitativ procesul instructiv-educativ, nu să îl
îngreuneze.
Utilizarea tehnologiei digitale, fără un scop precis, în timpul lecției duce la plictiseală,
monotonie; ineficiența învățării prin neparticiparea unor elevi la lecție, nerealizarea
competențelor specifice lecției, izolarea elevilor și chiar repulsie față de acest mijloc modern de
predare-învatare. Folosirea în exces a calculatorului poate duce la pierderea abilităților practice,
de calcul si de investigare a realitatii, la deteriorarea relatiilor umane. Multe din jocurile pe
calculator nu sunt benefice deoarece au un înalt conținut agresiv. Acestea îndepărtează elevul de
la valorile profunde ale societății. Multe jocuri cultivă violența prin simularea unor războaie sau
a unor scene sângeroase. Majoritatea copiilor care văd violența pe ecranul calculatorului sau al
televizorilor au la rândul lor tendința de a fi mai agresivi, iar acest lucru nu este benefic deoare
instituie la violență, bullying,etc, iar acest lucru nu este benefic unei societăți în continuă
schimbare. De asemenea petrecerea mai multor ore în fața calculatorului poate fi nocivă prin
faptul că răpește din timpul de joacă al copilului petrecut în aer liber, dar și prin efectul
nesănătos pe care îl are ecranul calculatorului asupra ochilor.
Calculatorul trebuie folosit astfel încât să urmărească achiziționarea unor cunoștiințe și
formarea unor deprinderi care să permită elevului să se adapteze cerințelor unei societăți aflată
într-o permanentă evoluție. Acesta trebuie să fie pregătit pentru schimbări, să le întâmpine cu
entuziasm nu cu frică și rezistență.

5
 Dacă elevii sunt orientați cu încredere spre schimbare, ei vor simți nevoia de a fi instruiți
cât mai bine pentru a face față noilor tipuri de profesii. Eșecul în dezvoltarea capacității de a
reacționa la schimbare poate atrage dupa sine pasivitatea si alienarea.
Calculatorul, acest mijloc modern și inteligent, reprezintă o necesitate a prezentului și cu
atât mai mult al viitorului. Valențele formative ale calculatorului sunt multiple. Pe lângă faptul
că le dezvoltă copiilor atenția, gândirea logică și creativă, le dezvoltă interesul pentru cunoaștere
si le cultivă încrederea în forțele proprii, permițând acestora să participe la propria lor
formare.Folosind calculatorul în activitatea instructiv-educativă contribuim la schimbări majore
în ceea ce privește strategiile de lucru cu elevii, se reînnoiesc tehnicile de predare și de învațare,
modificând radical rolul cadrului didactic.
Calculatorul nu este utilizat pentru a înlocui activitatea de predare a cadrului didactic, ci pentru a
veni în sprijinul predării, ajutându-l astfel să-și îndeplineasca mai bine funcția sa didactică
fundamentală.

Bibliografie:
1. https://www.rasfoiesc.com/educatie/informatica/calculatoare/ROLUL-CALCULATORULUI-
IN-VIATA-17.php
2. Orientări pentru profesori și cadrele didactice privind combaterea dezinformării și
promovarea alfabetizării digitale prin educație și formare
3..Miclea M.(2000),,Psihologia cognitivă”, Editura Gloria, Cluj-Napoca;
4.Revista de pedagogie, nr. 1-2/2010, ,,Informatizarea învățământului”
5.Silvia Curteanu, ,,PC Ghid de utilizare”, Editura Polirom, București, 2001
6.Miron Ionescu, Ioan Radu, ,, Didactica Modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca

6
 UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV

Prof.înv.primar Bălăcian Mihaela

Școala Gimnazială ”Petru Comarnescu”Gura Humorului

Dezvoltarea tot mai rapidă a tehnologiilor moderne, telefoane mobile, tablete, laptopuri
și dependența tot mai crescândă a tinerei generații față de acestea determină schimbări majore în
domeniul educației. Altfel spus, experții din domeniul educației profită de această dependență și
încearcă să crească nivelul învățământului, dezvoltând platforme online de învățare pentru elevi.
În ultimii ani interesul pentru aceste produse a crescut atât în rândul elevilor sau al
studenților, dar și în rândul profesorilor și formatorilor din educație sau chiar a persoanelor care
au nevoie de un certificat de calificare. Toți cei implicați în domeniul educației se confruntă
astăzi cu aceste schimbări.
Profesorii, educatorii, psihologii, experții în educație trebuie să se alinieze acestei
schimbări, să profite de oportunitățile oferite de noile tehnologii, să adapteze noile metode de
predare-învățare, astfel încât noile tehnologii digitale să creeze medii eficiente de învățare, în
care elevul sau copilul să fie implicat în propriul proces de învățare. Doar așa va putea să-și
asume responsabilități în construirea propriei cunoașteri.
Pentru a face față acestor provocări învățământul trebuie să fie pionul principal în
promovarea tehnologiilor informaționale pentru a le face cât mai accesibile tuturor categoriilor
de elevi și pentru a-i pregăti pentru integrarea cu succes pe piața muncii.
Sistemul de învățământ modern adoptă tot mai multe schimbări în ceea ce privește
implementarea tehnologiilor informaționale. Cadrele didactice trebuie să fie capabile să caute
metode moderne, să le adapteze specificului clasei de elevi pentru a obține, ulterior, rezultate
excelente, iar calculatorul, instrument devenit aproape indispensabil în viața oamenilor, oferă
acces la un număr impresionant de surse informatice: site-uri web, biblioteci virtuale, muzee
online, platforme de învățare, rețele sociale.
Avansul acestei tehnologii se reflectă în mod direct și asupra copiilor noștri deci și a
elevilor. Majoritatea elevilor recunosc că utilizează frecvent rețelele de socializare, enciclopedii
virtuale, diferite site-uri cu specific pentru obținerea de informații suplimentare în completarea
portofoliilor, jocurile online. Dotarea școlilor cu calculatoare devine necesară pentru ca elevul să
beneficieze de programele interactive, cu atât mai mult cu cât există categorii de elevi care nu au
acces la tehnologie de acasă, școala devenind singura lor șansă de reușită.
Desfășurarea orelor în laboratoare dotate sau chiar prin existența în sala de clasă a unui
calculator schimbă modul de percepție al elevilor față de învățare, iar jocurile educative
interactive oferă elevilor au ocazia de a învăţa şi a comunica la nivel înalt, altul decât în mod
obișnuit și mai distractiv.
Deși calculatorul este atât de util elevilor și profesorilor, folosirea lui trebuie să ducă la
îmbunătățirea calitativă a procesului didactic. Folosirea acestuia în momente nepotrivite și fără
un scop anume, poate duce la instalarea plictiselii în rândul elevilor, la monotonie. Învățarea ar
putea deveni ineficientă prin neparticiparea activă a unor elevi la lecție, iar obiectivele propuse
să nu fie atinse. De asemenea, unii elevi pot dezvolta o stare de repulsie față de acest mijloc
didactic, iar excesul duce la diminuarea abilităților practice, a celor de calcul sau de investigare a
realității, chiar și la deteriorarea comunicării dintre elev și profesor.
7
 Calculatorul trebuie să fie acel mijloc care permite achiziționarea de cunoștințe, formarea
deprinderilor ce-i permit elevului adaptarea la cerințele crescute ale societății actuale și
întâmpinarea cu optimism a schimbărilor.
Prin valențele sale formative calculatorul a devenit o necesitate a prezentului cât și a
viitorului. Acesta le dezvoltă elevilor atenția, gândirea logică, creativitatea, interesul pentru
cunoaștere, încrederea în propriile forțe, cu alte cuvinte, îi face părtași la propria lor formare.
Folosirea calculatorului în procesul de predare-învățare-evaluare contribuie la
modernizarea strategiilor de învățare, modernizarea tehnicilor de predare și învățare a noilor
conținuturi, rolul profesorului modificându-se substanțial.
Calculatorul nu trebuie privit ca un mijloc care va înlocui activitatea cadrului didactic, ci
ca un sprijin în predare, un ajutor care îi va defini adevărata menire a dascălului.
Una dintre prioritățile de astăzi a învățământului este informatizarea, softurile
educaționale și programele informatice, create special pentru a preda teme cât mai diverse,
adevărate suporturi pentru o predare eficientă.
Instruirea asistată de calculator presupune predarea de noi cunoștințe, aplicarea dar și
consolidarea și sistematizarea acestora precum și verificarea lor; succesul este asigurat în egală
măsură de trioul profesor-elev-calculator. Profesorul nu mai este doar o sursă de transmitere de
cunoștințe. Lui îi revine sarcina de a dirija întregul proces instructiv-educativ, consultă,
coordonează și verifică. Sursa clasică de obținere a informațiilor – manualul - se completează cu
sursa digitală-informația obținută cu ajutorul calculatorului. Baza instruirii asistate de calculator
este deci învățarea centrată pe elev.
Astfel, calculatorul a devenit un mijloc foarte util, preluând o parte din atribuțiile
profesorului, cum ar fi aceea de a distribui cunoștințe și devenind un mijloc direct de intervenție
în activitatea de învățare. Este utilizat în multe situații, precum cele de predare, exersare,
evaluare.
Elevului care participă la instruirea asistată îi este testat, evaluat nivelul inițial de
cunoștințe. Rezultatele evaluării sunt adunate într-o bază de date. Prin intermediul procesului
informatizat este îndrumat, folosește informațiile din biblioteca virtuală și primește informațiile
necesare. În cadrul grupului de studiu care se formează, fiecare elev își aduce contribuția proprie
la proiect, ceea ce sporește coeziunea acestuia, stimulând colaborarea și competiția.
Integrarea calculatoarelor în școlile primare îi învață pe elevi să utilizeze tehnologia nu
numai ca pe un mijloc de recreere ci și ca pe un instrument care îi va ajuta la o integrare mai
ușoară în învățământul superior și mai târziu pe piața muncii.
Rezultatele obținute în învățământul secundar și superior datorită prezenței crescute a
tehnologiei susține ideea că investițiile făcute în învățământul primar în utilizarea TIC nu au fost
în van, iar tehnologia contribuie la îndeplinirea pe termen scurt și lung a obiectivelor
educaționale, dar și a celor sociale și economice.
Aceste rezultate se observă tot mai mult în ultimii ani în performanțele școlare obținute
de elevi la testările naționale sau concursurile școlare (unde în pregătirea lor s-au folosit teste în
format electronic ori platforme online cu teste pregătitoare). Rezultate se văd și în
comportamentul mai bun al elevilor: rezonanța mai mare la cazurile sociale, acte de voluntariat
mai multe, implicări în parteneriate mai mult decât locale (naționale și internaționale), moralul
crescut al profesorilor și elevilor deopotrivă, ceea ce facilitează egalitatea de șanse.

Bibliografie:
8
[1] Adăscăliței, A. A, Brașoveanu, R., Instruirea asistată de calculator (I.A.C), curs online
disponibil la adresa http://forum.portal.edu.ro
[2] Anghel, C. V., Concepte de bază ale tehnologiei informației, disponibil la adresa
http://web.info.uvt.ro
[3] Avramescu, A.N., Utilizarea calculatorului în procesul educațional, disponibil la adresa
https://www.moodle.ro/preparandia

9
 EDUCAȚIA DIGITALĂ ÎNTRE NECESITATE ȘI EVOLUȚIE

Prof. Boian Aurelia-Cornelia

Școala Gimnazială Vad, jud. Cluj

A fi profesor în societatea contemporană, numită și societatea cunoașterii, o societate în

care pretențiile beneficiarilor, ale elevilor, cresc necontenit o dată cu progresul tehnologic și cu
fluxul imens de informații, pe care îl recepționează neîncetat, înseamnă a ține pasul cu
tehnologia, a te informa și forma continuu, pentru ca educația pe care o furnizezi să nu fie una
perimată și, implicit, inutilă. E imperativ ca profesorul să pregătească elevii pentru a fi la fel de
flexibili precum a devenit societatea, capabili să se adapteze din mers modificărilor și
progresului. Accentul învățării se transferă de la teorie la practică. Elevul învață nu numai pentru
a ști, ci, mai ales, pentru a face, profesorul fiind acela care trebuie să le insufle pragmatismul și
abilitatea de a reuși profesional.
Includerea și utilizarea diferitelor tipuri de tehnologii în actul educațional nu mai este
privită ca un ,,moft”, ci ca o necesitate, deoarece la nivel mondial se remarcă tendința accentuată
de transformare a conținutului educațional într-o formă digitală, conținut care este accesibil
oricui, oriunde și oricând în viața de zi cu zi.
Ca urmare a cursurilor pe care le-am urmat în ceea ce privește educația digitală, m-am
familiarizat cu variate site-uri care permit crearea de resurse educaționale, care pot fi integrate în
diferite momente ale lecției, cum ar fi: wordwall, learningapps.org, wordart, kahoot.it, livresq
etc. Introducerea resurselor educaționale digitale în activitatea didactică prezintă mai multe
avantaje precum:
 elevii își dezvoltă competențe digitale și de învățare;
 lecțiile devin interactive, captivante, atractive;
 crește interesul elevilor și motivația pentru învățare;
 permit modificarea ușoară a conținutului;
 oferă posibilitatea distribuirii în rețea.
În ,,școala de acasă” și nu numai, pentru crearea unor resurse interactive pentru elevi, am
folosit următoarele platforme și aplicații digitale:
Platforma educaţională WordWall este una din acele platforme care vin în ajutorul
cadrului didactic pentru a face o lecţie mai interactivă. Ni se propun mai multe forme de joc,
chiar şi realizând o activitate, elevul are opţiunea să-şi schimbe aspectul jocului, condiţiile
rămânând aceleaşi; această platformă încadreză cu succes toate categoriile de vârstă, vine cu
opţiuni diferite de a crea şi a dezvolta creativitatea. Aplicația Wordwall este o aplicație utilă
pentru crearea activităților, exercițiilor interactive și distractive pentru copii. Este interesantă
prin faptul că elevii percep aceste exerciții ca drept jocuri, dar prin aceste jocuri le dezvoltăm
competențe, le formăm aptitudini și deprinderi utile. Am creat astfel de joculețe la disciplinele
CLR, MEM, Istorie, Geografie pentru diferite clase, ce pot fi accesate prin linkul
https://wordwall.net/ro/teacher/1000313/auraboian.
Aplicația LearningApps este o aplicație concepută pentru a sprijini procesele de
predare. Este un instrument potivit pentru a fi utilizat în cadrul lecțiilor online cât și offline și
poate fi folosit la oricare etapă a lecției. De asemenea, platforma oferă posibilitatea de a crea
conturi pentru clasele de elevi, în care elevii au posibilitatea de a realiza sarcinile și rezolva
10
exercițiile digitale propuse de către cadrul didactic. Respectiv, cadrul didactic are posibilitatea
de a vizualiza corectitudinea realizării sarcinii propuse, timpul realizării sarcinii și numărul
elevilor care au realizat sarcina corect-linkul https://learningapps.org/display?v=pbx62y15321.
Am folosit această aplicație pentru evaluarea cunoștințelor la lecția ,,Apa. Proprietăți și utilizări
ale apei. Stări de agregare. Importanța apei” - quiz cu alegere multiplă, la disciplina Științe ale
naturii, clasa a IV-a.
WordArt este o aplicație care realizează ușor un „nor de cuvinte” -un mod de
reprezentare vizuală a unui text sau a unui șir de cuvinte, în care, de obicei, semnificația unui
element-cuvânt este relevată de mărimea acestuia relativă la celelalte elemente. Poate fi un
instrument pentru analiză de conținut sau pentru crearea unui suport pentru prezentare de
conținut, în formă grafică, statică sau interactivă. WordArt este simplu de creat, utilizat și de
accesat. Poate modifica aspectul textului prin îndoirea, înclinarea sau întinderea formei, poate
ajuta la îmbunătățirea aspectului textului utilizat în aplicațiile Microsoft Office, în special în
Word. Acest lucru este util în special în cazul evidențierii titlurilor, titlurilor sau informațiilor.
Am creat „norișori de cuvinte” pe tema „Primăvara” - clasa I -
https://wordart.com/mc3ban7myl7q/word-art%203, cuvinte cu literele j, J - clasa pregătitoare
https://wordart.com/f9lmhewbiqxz/litera-j%2C%20j etc.
Kahoot! este o platformă gratuită cu ajutorul careia se pot creea teste interactive.
Este o aplicație ușor de utilizat, îndrăgită de către elevi. Este accesată de către aceștia de pe
dispozitivul mobil sau intrând pe site-ul kahoot.it, în acest caz putând fi folosit și calculatorul
sau laptopul. Este foarte important faptul că elevii percep utilizarea acestei aplicații ca pe un joc,
ei nu simt că sunt evaluați, sunt relaxați și dornici de a interacționa și mai mult cu tehnologia
digitală în mediul școlar, în educație. Avantajul aplicației Kahoot! este că antrenează elevii în
activități rapide de evaluare de cunoștințe: test, quiz, trivia.
Am creat astfel de joculețe pe care le-am aplicat la diferite discipline, în anumite etape
ale lecției: reactualizarea /consolidarea /fixarea/evaluarea cunoștințelor. Dau spre exemplificare
jocurile interactive de asociere a cuvântului cu imaginea corespunzătoare la lecțiile ,,Sunetul și
literele b, B” / „j, J”, CLR, clasa pregătitoare, ,,Caracterizarea geografică a unei regiuni. Județul
Cluj”, ,,Proprietățile apei”. Utilizările apei în diferite stări de agregare”, ,,Cuza și Unirea
Principatelor Române”, https://create.kahoot.it/course/fb758aa9-1416-4a9a-9229-ea4540a12f50.
LIVRESQ este un editor de resurse educaționale în format digital. Acesta
facilitează crearea de lecții interactive, ce conțin texte, galerii de imagini, animații, audio,
video, quiz-uri și alte elemente, fără a fi necesare cunoștințe de programare. Lecțiile realizate în
LIVRESQ pot fi descărcate pentru a fi folosite offline sau pot fi partajate pe internet foarte
ușor prin Biblioteca LIVRESQ, copiii putând avea acces la ele de pe orice tip de dispozitiv
smart (telefon, tabletă, PC). Consider că platforma LIVRESQ este școala în care gândurile se pot
proiecta pe ecrane, cromatic și imagistic și în care cadrul didactic este regizorul care jonglează
cu creație, artă, inventivitate și comunicare prin idei, viziuni. Cu ajutorul editorului livresq am
realizat lecții interactive interesante, îndrăgite și apreciate de copii, în care învățarea devine mult
mai ușoară și mai plăcută, accentul în demersul didactic punându-se pe elev:
 ,,Moldova în vremea lui Ștefan cel Mare” -
https://view.livresq.com/view/603c276fa08ebe00073db702/;
 „București, capitala României” -
https://view.livresq.com/view/6013330401f06b0007661627/;

11
  „Proprietățile apei. Utilizările apei în diferite srări de agregare” -
https://view.livresq.com/view/60469ed1a08ebe00076198ae/.
În concluzie se poate admite că învățarea digitalizată dezvoltă abilități de autoeducație
eficiente, prin responsabilizarea individuală a elevilor pe de o parte, dar și prin stabilirea unui
contact direct între elev și părinte în acțiunea instructiv-educativă. De asemenea, prin învățarea
online, elevul este părtaș la propriile descoperiri și implicat direct, individual în descoperirea și
dezvăluirea fenomenelor educaționale, stabilite prin obiective specifice, de fiecare cadru
didactic, prin tact și îndemânare pedagogică. Învățarea la distanță rămâne, din perspectivă
pedagogică, o formă alternativă la învățarea tradițională, de implementat în situații de urgență,
formă care cuprinde în nucleul său învățarea on-line, alături de alte forme complementare de
instruire.

Bibliografie:
1.Ceobanu, Constantin, Învățarea în mediul virtual. Ghid de utilizare a calculatorului în
educație, Editura Polirom, Iași, 2016.

12
 IMPORTANTA INSTRUMENTELOR DIGITALE IN EDUCATIE SI FORMARE

Prof.inv.primar :BOTOROAGA ELENA

Scoala Gimn.Academician ,,M.Voiculescu”-Giurgiu

Învăţarea cu ajutorul instrumentelor digitale încearcă să depăşească modelul linear al

comunicării didactice, realizând o diversitate a modurilor de construcţie a realităţii de către
participanţii la actul învăţării, o compatibilizare a noilor conţinuturi – prin trimiteri la realităţi
abstracte, ştiinţifice şi culturale – cu constructele subiecţilor. Materialele audiovizuale pot pune
la dispoziţie resurse valoroase pentru sistemul de învăţare. Copiii trebuie să înveţe şi trebuie să
fie implicaţi, să fie provocaţi să se gândească la ceea ce li se prezintă. Adevăratele sisteme
interactive de învăţare pot evolua prin sistemele multimedia sau pedagogice care să uşureze
predarea si invatarea.
Este important ca profesorul utilizator să poată diferenţia un soft educaţional (în accepţiunea
clasică a învăţării asistate de calculator) de un soft utilitar sau de soft-urile de prezentare
(tematice). Toate pot fi utilizate în demersul instruirii, dar numai softul educaţional cuprinde în
el şi o strategie pedagogică (concretizată în sarcinile de lucru) care determină modul de
interacţiune a elevului cu programul: această interacţiune, a cărei specificitate este determinată
de obiectivele urmărite, produce învăţarea.
Pandemia COVID-19 a evidențiat atât importanța utilizării instrumentelor digitale în
educație și formare, cât și inegalitățile existente în acest domeniu. Potrivit expertului Andrew
McCoshan, ar fi oportun să reflectăm la situația educației și formării profesionale (EFP) în
raport cu utilizarea instrumentelor digitale.
EFP, în prima parte a educației, prezintă câteva caracteristici care îl disting de alte sectoare
educaționale și care influențează modul în care se raportează la învățarea digitală. Pandemia a
evidențiat două caracteristici esențiale:
 combinația unică a EFP dintre învățarea „practicii” profesionale, bazată pe
experiență în câmpul muncii, și învățarea „teoriei” în clasă ;
 elevii săi, cărora învățământul preuniversitar tradițional li s-a părut adesea (însă
nu întotdeauna) mai puțin satisfăcător și care ar putea proveni din medii socio-
economice dificile.
Pentru a fi benefice, instrumentele digitale nu ar trebui să intre în conflict cu aceste
caracteristici distincte ale EFP. Mai mult decât atât, ar trebui să faciliteze evoluții ale predării și
învățării care să îmbunătățească rezultatele pentru elevi.
În ceea ce privește baza de elevi a sistemului EFP, pandemia a evidențiat amploarea
inegalităților din sistemele noastre de învățământ, tinerii din mediile defavorizate neavând acces
la instrumentele digitale necesare pentru a învăța la distanță. Tragedia acestei situații este
agravată de faptul că învățarea digitală are capacitatea de a susține pedagogiile alternative, mult
mai bine adaptate stilului de învățare al persoanelor dezinteresate de pedagogiile „tradiționale”.
Deși e aproape un clișeu să cităm jocurile digitale în acest context, apar tot mai multe dovezi ale
avantajelor încorporării elementelor de joc în instrumentele digitale. E și cazul instrumentului
VRhoogte, care îi învață pe tineri cum să ridice schele. Jocurile contribuie și la dezvoltarea de
competențe transversale precum munca în echipă, un domeniu în care tinerii din medii
defavorizate ar putea avea nevoie de sprijin

13
 Cum rămâne cu cealaltă caracteristică distinctivă a EFP – accentul pus pe învățarea practică,
experiențială?
COVID-19 a revelat măsura în care componenta de învățare în câmpul muncii a EFP duce
lipsă de instrumente digitale pentru a susține învățarea experiențială la distanță, în ciuda
potențialului uriaș pe care îl au acestea. Dezvoltarea simulărilor imersive precum realitatea
virtuală și augmentată este costisitoare, însă poate reduce costurile unitare ale învățării,
oferind și modalități noi de predare și evaluare a elevilor.
Dovezile despre digitalizare în domeniul EFP lipsesc, însă puținele dovezi pe care le
avem sugerează că, până acum, tehnologiile având potențialul de a provoca schimbări
pedagogice mai radicale, precum simulările și jocurile, sunt mai rar întâlnite ca tehnologiile mai
simple precum fișierele text digitale, tablele interactive și aparatele foto digitale. Ritmul lent de
adopție a acestor instrumente reflectă o serie de factori, care variază de la loc la loc. Însă, în
final, profunzimea efectului asupra predării și învățării depinde atât de caracteristicile inerente
ale instrumentelor digitale în cauză, cât și de modul în care profesorii vor să le folosească.

Bibliografie:

1. Cerghit, Ioan, 2002, ,,Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri,

stiluri si strategii” , Editura Aramis, București;
2. Cucoș, Constantin, 2006, ,,Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizarii
formării” , Editura Polirom, Iași;
3. Curriculum pentru educație timpurie-Chisinau 2019

14
 PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE ONLINE-PERSPECTIVĂ DE VIITOR ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNT

Prof.Înv.Primar:Briciu Olguța
Șc.Gimn.”Prof.Univ.Dr.Gheorghe Beleiu”/
Șc.Primară Coștești,Poiana Vadului,Alba

Predarea, învățarea și evaluarea sunt acțiuni de bază ale procesului de învățământ.

Procesul de învățământ este o activitate de cucerire și asimilare de către elevi a bazelor
științelor, sub îndrumarea profesorului. Este vorba de cooperarea dintre elevi și profesor în
efortul comun de instruire și autoinstruire.
Noțiunea prin care exprimăm activitatea desfășurată de profesor în procesul de
învățământ, în clasă, este de predare, iar noțiunea prin care denumim tipul specific de activitate
desfășurata de elevi este cea de învățare.
Procesul de învățământ este eficient numai atunci când cele trei activități fundamentale
ale sale, predarea, învățarea și evaluarea, formează o unitate organică, atunci când activitatea
comună a celor doi agenți asigură dezvoltarea treptată a elevilor, realizând obiectivele
educaționale propuse.
Predarea este componenta prin care transmitem conținut către elev. De cele mai multe
ori, predarea se rezumă la un proces unidirecțional, chiar dacă majoritatea autorilor de
specialitate recomandă interacțiunea, care presupune o metodă de a testa-evalua capacitatea
elevului de a reține, înțelege și aplica ideile sau conceptele prezentate în procesul de predare.
Interactivitatea foarte des întâlnită în cadrul proceselor didactice moderne, cu toate că nu de
multe ori sunt finalizate cu o evaluare pe bază de note, ci este mai mult o formă de autoevaluare
a procesului educațional în sine, practicată în special de profesori preocupați de activitatea lor.
Învățarea este componenta individuală, unilaterală, voită și foarte diversificată practicată
de elev. Învățarea necesită pe lângă majoritatea teoriilor o puternică componentă de motivare.
Motivația de a învăța, dincolo de teama unei note, este un factor social-cultural foarte complex,
care cade atât în responsabilitatea profesorului dar mai ales a părintelui, indiferent de nivelul de
studii.
Perioada prin tocmai am trecut reprezintă pentru noi toți mai mult decât o provocare
obișnuită. Tot ceea ce înseamnă proces de predare-învӑțare-evaluare tradițional a redevenit în
atenția noastră sub denumirea de proces educațional la distanță. Toate activitățile le susținem
prin intermediul mijloacelor de comunicare online,trebuie să ne ajutăm de aplicații care
faciliteazӑ învățarea la distanță.
Învățarea în mediul virtual este ca o ,,altfel de școală”, o școală care se caracterizează
prin diversitate și complexitate. Resursele web contribuie la schimbarea tipului de predare dintr-
un model static într-unul dinamic, în care joculețe simple cu potrivire de cuvinte, puzzle-uri,
quiz-uri și multe alte tipuri de aplicații pot susține într-un mod atractiv învățarea.
Instrumentele de evaluare on-line ne-au pus și ne pun în continuare la dispoziție o gamă
largă de posibilități de evaluare, uneori tehnica fiind mult mai pregătită decât suntem noi dispuși
să explorăm. Învățarea online pune la dispoziția evaluatorilor un set de standarde și specificații
dedicate instruirii asistate de calculator.

15
 Google Classroom: aici putem discuta cu elevii-Meet video chat; pot fi corectate temele
și poate fi oferit feedback direct fiecărui elev, se poate crea o bancă de comentarii pentru
feedback mai facil pe baza celor mai frecvente comentarii pe care le oferim elevilor etc.
Google Forms (permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a obține
feedback, pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar și pentru a crea teste
scrise. Serviciul permite profesorului să includă imagini sau video pentru interpretare sau ca
material de reflecție pentru elev. Elevii pot primi atât întrebări deschise, cât și închise, cu mai
multe variante de răspuns. Funcția Quiz permite, pe mai departe, oferirea de feedback prompt.
Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri la alegere au răspuns corect sau nu.
Platforma educaţională Wordwall este una din acele platforme care vin în ajutorul
cadrului didactic pentru a face o lecţie mai interactivă. Ni se propun mai multe forme de joc,
chiar şi realizând o activitate, elevul are opţiunea să-şi schimbe aspectul jocului, condiţiile
rămânând aceleaşi; această platformă încadreză cu succes toate categoriile de vârstă, vine cu
opţiuni diferite de a crea şi a dezvolta creativitatea. Aplicația Wordwall este o aplicație utilă
pentru crearea activităților, exercițiilor interactive și distractive pentru copii. Este interesantă
prin faptul că elevii percep aceste exerciții ca drept jocuri, dar prin aceste jocuri le dezvoltăm
competențe, le formăm aptitudini și deprinderi utile. Wordwall-mai multe tipuri de activități
potrivite pentru evaluare, mai ales la învățământul primar.
Aplicația LearningApps este o aplicație concepută pentru a sprijini procesele de predare.
Este un instrument potivit pentru a fi utilizat în cadrul lecțiilor online cât și offline și poate fi
folosit la oricare etapă a lecției. De asemenea, platforma oferă posibilitatea de a crea conturi
pentru clasele de elevi, în care elevii au posibilitatea de a realiza sarcinile și rezolva exercițiile
digitale propuse de către cadrul didactic. Respectiv, cadrul didactic are posibilitatea de a
vizualiza corectitudinea realizării sarcinii propuse,timpul realizării sarcinii și numărul elevilor
care au realizat sarcina corect .
WordArt este o aplicație care realizează ușor un „nor de cuvinte”-un mod de reprezentare
vizuală a unui text sau a unui șir de cuvinte, în care, de obicei, semnificația unui element-cuvânt
este relevată de mărimea acestuia relativă la celelalte elemente. Poate fi un instrument pentru
analiză de conținut sau pentru crearea unui suport pentru prezentare de conținut, în formă
grafică-statică sau interactivă. Avantajul aplicației WordArt este că se pot realiza mai multe
forme de nori de cuvinte .
Kahoot! este o aplicație ușor de utilizat, îndrăgită de către elevi. Este accesată de către
aceștia de pe dispozitivul mobil sau intrând pe site-ul kahoot.it, în acest caz putând fi folosit și
calculatorul sau laptopul. Este foarte important faptul că elevii percep utilizarea acestei aplicații
ca pe un joc, ei nu simt că sunt evaluați, sunt relaxați și dornici de a interacționa și mai mult cu
tehnologia digitală în mediul școlar, în educație. Avantajul aplicației Kahoot! este că antrenează
elevii în activități rapide de evaluare de cunoștințe: test, quiz, trivia .
Elevii trebuie să învețe să lucreze cu aceste instrumente online,numai cu multă
determinare putem face progrese împreună,putem încuraja elevii să învețe și să lucreze
independent,putem depăși toate obstacolele,aceasta fiind cel mai probabil marea schimbare în
învățământ cu care va trebui să ne obișnuim,deoarece observăm că ne intersectăm din ce în ce
mai mult cu mijloacele digitale. Totul se învață,orice obstacol poate fi depășit cu bunăvoință și
multă muncă.

16
Bibliografie:
1.www.didactic.ro;
2. https://edict.ro/instrumente-online-pentru-evaluarea-elevilor/;
3. https://www.educatieprivata.ro/strategii-de-predare-online/;
4.Cucoș, Constantin - Pedagogie - Editura Polirom, Iaşi, 2006.

17
 EDUCAȚIA MODERNĂ

Prof.înv.primar Budacă Liliana,

Școala Profesională „Gheorghe Burac” Vlăsinești, Botoșani

Știm că tehnologia a devenit vitală în zilele noatre și mai ales în educație. Dacă până mai
ieri activitatea didactică avea ca instrument de bază cartea/ manualul, apoi a devenit parte
integrantă auxiliarele, astăzi utilizarea tehnologiei este necesară în dezvoltarea copiilor. Este
mijlocul prin care noi, profesorii putem transforma lecțiile plictisitoare în adevărate provocări
pentru elevi. Învățarea este centrată pe copil, el este cel care urmărește, descoperă noile
informații, porfesorul având rolul de îndrumare în identificarea noțiunilor necesare.
Dacă acum câțiva ani foloseam tehnologia cu reticență, sau limitat (poate o dată sau de
două ori pe săptămână) odată cu perioda de pandemie, când toți am fost nevoiți să fim împreună
dar separați, folosirea ei a devenit necesară și de mare ajutor. Dacă la început nu erau prea multe
platforme educaționale, acum ele se dezvoltă într-un ritm alert făcând față cu brio necesității
dezvoltării educaționale în orice condiții. Personalul didactic, deși unii mai în vârstă, a urmat
cursuri de perfecționare în acest domeniu, utilarea sălilor de clasă c echipament tehnologic
medern demonstrează încă o dată că educația și școala românească este pe drumul cel bun.

Educația digitală a devenit în ultimul timp una dintre preocupările prioritare ale
învățământului românesc, prin impunerea alfabetizării și a comunicării digitale pentru orice
participant la procesul instructiv-educativ. Integrarea și utilizarea diverselor tipuri de tehnologii
în procesul educațional nu mai este văzută ca o mișcare avangardistă, ci ca o necesitate. La
nivelul întregii lumi, se observă transformarea conținutului cultural într-o formă digitală,
favorizând accesibilitatea la produse educaționale oricui, oriunde și oricând. Învățământul
virtual a devenit un fenomen în industria românească în ultimii ani, iar efectele sale pe termen
scurt, mediu și lung ar trebui evaluate mai atent.
Dezvoltarea tehnologiei ne-a ajutat să ne atingem scopurile într-un mod eficient, iar
accesul informaţiei este la un click distanţă pentru toţi locuitorii planetei. Tehnologia radio s-a
dovedit a fi o piatră de hotar majoră, pentru că nu necesită prezenţa fizică a profesorului şi a
elevului pentru a schimba informaţii. Televiziunea – un mod de comunicare pentru a face
procesul educativ mai uşor şi mai elegant – a fost una dintre metode ce nu era doar audio, având
şi imagini care arătau cum se făceau lucrurile. Astăzi, procesul nu este limitat doar la sala de
clasă, iar dacă ar fi să comparăm metodele tradiţionale de învăţare cu cele noi, descoperim o
schimbare semnificativă nu doar în metode, ci şi în abordarea dobândirii cunoştinţelor şi
informaţiilor. Însă ambele moduri de predare - învăţare (convenţional şi inovativ) au propriile
lor avantaje şi dezavantaje. Reţeaua socială şi site-urile de micro- blogging ne oferă posibilitatea
18
de a menţine întreaga lume informată cu privire la fiecare fracţiune de secundă. Poate este
momentul cel mai bun să îmbrăţişăm metodele noi, dar, în acelaşi timp, este obligatoriu să le
securizăm pe cele tradiţionale – dăruite de antichiate, trecute prin furcile evului mediu, ale
Renaşterii, ale industrializării, ale postmoderosmului - deoarece ele reprezintă baza tuturor
dezvoltărilor, inclusiv, ele sunt acelea ce au dus la civilizaţia digitalului.

Principalele argumente care stau la baza nevoii de utilizare a tehnologiei în educație sunt
susținute, pe de o parte, de evoluția continuă și fără precedent a noilor tehnologii, de rolul tot
mai accentuat pe care acestea îl înregistrează în toate domeniile de activitate, de cerințele pieții
forței de muncă, orientate spre deținătorii competențelor digitale și, pe de altă parte, invitabil, de
existența unei generații de tineri nativi digitali. Deasupra acestor incontestabile argumente,
amintim unul, adesea, ignorat din dorinţa de a rămâne sub mirajul „unicităţii” digitalizării:
nevoia şcolii de folosire corectă, atentă, responsabilă a m Proiectarea şi interpretarea
rezultatelor învăţării, instruirii şi educaţiei cu ajutorul tehnologiilor devine esenţială pentru
fiecare generaţie, dar şi pentru prefigurarea relaţiilor intergeneraționale. Avem în vedere
generaţiile nativilor cu părinţii lor „imigranţi”, cu istoria familiei, a lumii şi perspectiva, deloc
neglijabilă, a relaţiei dintre nativii şi „nativii nativilor” aflaţi în centrul unui uragan al înnoirilor
imprevizibile şi mereu mai puţin controlabile.ijloacelor – indiferent de „eraˮ pe care o
parcurgem.

BIBLIOGRAFIE:
1.Cucoș, Constantin, 2006, Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizarii formării, Editura
Polirom, Iași;
2.David, Daniel, Tratat de psihoterapii cognitive şi comportamentale, Editura Polirom, Iaşi,
2006;
3.Drăgănescu, Mihai, 2003, Societatea informațională și a cunoașterii. Vectorii societății
cunoașterii;
http://www.racai.ro/INFOSOC-Project/Draganescu_st_a01_new.pdf;
4.Făt, Silvia; Labăr, Adrian Vicențiu, 2009, Eficiența utilizării noilor tehnologii în
educație, EduTIC 2009, Raport de cercetare evaluativă;
5.Ionescu, M. (coord.), 2011, Instrucție și educație. Paradigme educaționale moderne,
Editura Eikon, Cluj-Napoca;

19
 EXEMPLE DE INSTRUMENTE DIGITALE

Prof.înv.primar: Ciobănoiu Elena

Liceul Tehnologic ,,Ion Barbu”

Noul tip de şcoală trebuie să recunoască diferite cerinţe educaţionale ale copiilor, să
reacţioneze adecvat la acestea, să asigure o educaţie de calitate pentru toţi.
În perioada actuală profesorul este nevoit să apeleze la un întreg dispozitiv de platforme,
aplicații și tehnici pentru a putea transmite elevilor informațiile necesare lecțiilor într-un mod cât
mai atragător. De asemenea, evaluarea cunoștintelor dobândite de elevi trebuie realizată într-un
mod interactiv și plăcut.
Profesorul universitar C. Cucoș semnalează faptul că ,,Socializarea tinde să dobândească
o dimensiune nouă, una extensivă, integrând și experiențe atipice, cele de ordin virtual,
descărnate de concretețea contactelor sau trăirilor directe. Noile sisteme de conectare și de
comunicare pot accelera capacitățile comunicaționale, imaginative sau inventive, dar le și pot
încetini sau stopa dacă nu sunt utilizate în chip judicios și, mai ales, dacă sunt utilizate în mod
univoc. Instrumentul este cu atât mai bun cu cât el face ca elevul să treacă de la statutul de
utilizator la producător... Comunicarea naturală, directă, față în față devine ,,o floare rară”, își
pierde din importanță, se estompează. Interacțiunile clasice dintre oameni (prin interpelări,
negocieri, confesări etc.) par să intre în recul. Colocvialitatea și căldura contactului direct sunt
înlocuite de exactitatea și rigiditatea formulelor tipice, a „protocoalelor” impersonale, abstracte.
Din dorința unei comunicări maximale se naște iminența unei apropieri
…minimale!”(C.Cucos,Mediul virtual de învățare –virtuți și servituți).
Pentru a contracara servituțile mediului online și a capta atenția elevilor cât mai mult
timp, cu cât profesorul va adăuga mai multe activități pe parcursul fiecărei lecții predate, cu atât
timpul va zbura mai repede pentru elevii săi. Ca modalități de transmitere a informațiilor către
elevi, profesorul ar putea să realizeze prezentări Power Point pentru a prezenta informațiile
importante legate de lecția predată. Slide-urile trebuie să conțină doar informațiile importante,
pe care profesorul le va dezvolta mai apoi în cadrul lecției.
Câteva instrumente ușor de folosit pentru prezentări, pe care elevii le apreciază:
Prezi ajută profesorul să realizeze prezentări atractive care vor capta atenția elevilor în
mod cert, acesta fiind foarte ușor de folosit.
Flipsnack este un program online cu ajutorul căruia se pot crea cataloage interactive cu
efecte realiste de răsfoire a paginilor. Acestea pot fi create prin încărcarea de fișiere PDF sau pot
fi realizate integral în Flipsnack.
TeachEm face ca videoclipurile de pe YouTube să se transforme în niște lecții interactive
și interesante prin intermediul chestionarelor și a notițelor care se pot adăuga fiecărui videoclip.
Canva este o platformă de design grafic care permite profesorului să creeze prezentări
unice, documente și alt conținut vizual de excepție.
Câteva instrumente pe care le pot folosi profesorii pentru a realiza chestionare și jocuri
interactive:
LIVRESQ este o platformă de creare de lecții interactive. În lecții se pot introduce
chestionare complexe, asistenți educaționali, jocuri interactive, resurse externe. Lecțiile
dezvoltate se pot folosi și offline.

20
 Socrative este o platformă pe care profesorii o pot folosi pentru a-și testa elevii prin mini-
chestionare. Întrebările pot avea răspunsuri multiple, pot fi cu variante de răspuns adevărat/fals
sau deschise.
Quizlet este o platformă pe care o pot folosi atât profesorii pentru a crea și a distribui
materialele pe care le folosesc pentru a învăța. Quizlet Live este produs de către Quizlet cu
scopul de a aduce la viață materialele distribuite. Pentru a face acest lucru acesta creează jocuri
interactive prin care elevii pot asimila mai bine informațiile prezentate în materialele predate.
Kahoot! – Jocurile interactice îi pot motiva pe elevi să învețe, îi ajută să rămână motivați
și focusați. Prin Kahoot! profesorii pot alege din jocurile preexistente sau pot crea unul complet
nou cu chestionare pentru elevi pe diferite subiecte.
Quizizz este o aplicație de evaluare a cunoștințelor ce presupune prezența unor avatare
amuzante, tabele, teme, muzică, meme-uri. Aplicația poate fi accesată de pe telefon, laptop,
tabletă sau computer.
Foarte util în fixare și evaluare este Wordwall , o aplicație unde se creează diverse
activități interactive pentru elevi: fișe, chestionare, potriviri, jocuri de cuvinte, identificarea unor
cuvinte lipsă etc.
LearningApps este o platformă cu ajutorul căreia se creează fișe de lucru, activități
interactive, teste etc. Se accesează adresa learningapps.org și se crează cont.
Google Jamboard – aplicaţie pentru colaborare online ce poate fi comparată cu o tablă
virtuală unde mai mulţi participanţi pot scrie, desena concomitent pe o tablă. Toţi participanţii
pot vedea imediat (sincron) modificările făcute.
Jamboard tablă digitală a G Suite este uşor de utilizat, se lucrează cu imagini şi laser, cu
note fixe, se poate desena folosind stilou, marcator, evidenţiator, pensula. Prezintă mai multe
cadre de utilizare.
Whiteboard - funcţie online care poate fi comparată cu o tablă virtuală unde mai mulţi
participanţi pot scrie, desena concomitent pe o tablă. Toţi participanţii pot vedea imediat
modificările făcute.
Oricât de performantă ar fi noua tehnologie, aceasta se cere a fi completată cu strategii
tradiționale, clasice de performare a abilităților umane. Este bine să știm să comunicăm cu sau
prin calculator, dar și cu cei din preajma noastră. Contactul viu, direct, colocvial, personal cu cei
din jurul nostru sau cu propria persoană nu poate fi înlocuit plenar niciodată cu nici o tehnică,
oricât de sofisticată ar fi.

Bibliografie:
• https://edict.ro/instrumente-online-pentru-evaluarea-elevilor/
• http://www.constantincucos.ro/2020/04/mediul-virtual-de-invatare-virtuti-servituti

21
 INSTRUMENTE DIGITALE CE POT FI FOLOSITE CU SUCCES ÎN EDUCAȚIE

Prof. înv. primar Cioc Luminița,

Liceul ,,Tudor Vladimirescu ,, Drăgănești-Olt

Ca urmare a tranziției recente a multor domenii spre mediul online, educația a fost, la
rândul ei, nevoită să se adapteze noilor cerințe astfel încât să satisfacă nevoile elevilor și ale
profesorilor. Predarea online înseamnă mult mai mult decât folosirea unui dispozitiv conectat la
internet în locul unei săli de clasă. Este nevoie de adaptarea modului de predare și de
interacțiune cu elevii la noile solicitări.Cu toate că această tranziție vine cu anumite dificultăți,
stă în puterea noastră să putem transforma aceste provocări în oportunități de învățare și
dezvoltare. Pentru a capta și menține atenția generației „digitalilor nativi”, a copiilor „născuți cu
telefonul în mână”, este nevoie de utilizarea de resurse și instrumente online adecvate. Predarea
online nu presupune doar o schimbare de mediu fizic – de la clasă, la propriul dormitor. Elevilor
le lipsește interacțiunea directă cu profesorul și cu prietenii, nu mai există pauzele în care se pot
juca, discuta sau relaxa cu ceilalți elevi. Din acest motiv, este necesar să le oferim un alt tip de
stimulare în timpul cursurilor. Se știe că scrisul după dictare și redarea unor informații cuvânt cu
cuvânt nu se regăsesc printre cele mai eficiente și atractive metode folosite la clasă. În mediul
online, acestea sunt și mai nefolositoare. Există variate instrumente digitale care pot face
predarea mai dinamică și interactivă, care le permit elevilor să răspundă la întrebări și care pot
transforma evaluarea cunoștințelor într-o activitate distractivă. Ce tipuri de instrumente digitale
există?

Aplicații pentru chestionare / sondaje de opinie

Aceste aplicații pot fi utile atunci când dorim să aflăm opinia elevilor despre un anumit
subiect, dar și atunci când dorim să testăm nivelul de cunoștințe, este vorba de utilizarea
instrumentelor Mentimeter, PollEverywhere . Acest tip de aplicații poate fi folosit în diferite
momente ale cursurilor.De exemplu, la începutul cursului, pot fi folositoare pentru a afla care
sunt așteptările elevilor, care este nivelul lor de cunoștințe despre o anumită temă, ce concepte
asociază cu un anumit cuvânt sau în ce măsură sunt de acord cu o afirmație, pe o scală de la 0 la
10. În timpul cursului, aplicațiile pot fi utilizate pentru a testa nivelul de cunoștințe al elevilor
(prin adresarea de întrebări cu răspunsuri multiple). Totuși cele două platforme sunt adecvate
pentru un număr redus de întrebări; pentru a crea teste cu un număr ridicat de întrebări, sunt mai
potrivite aplicațiile pentru evaluarea cunoștințelor. La finalul cursului, aceste instrumente
digitale pot fi folosite pentru a obține feedback cu privire la curs (prin răspunsuri deschise sau
prin acordarea de note) sau pentru a le permite elevilor formuleze ei întrebări.

Aplicații pentru evaluarea cunoștințelor

Utilizarea unor instrumente digitale poate transforma testarea cunoștințelor într-o

activitate distractivă și interactivă, reducând starea de anxietate pe care mulți elevi o resimt
atunci când aud cuvântul „test”. Aceste aplicații sunt folositoare mai ales pentru recapitulări sau
învățarea prin joc. Se recomandă precauție în cazul în care se dorește folosirea acestor aplicații
pentru teste oficiale, la care elevii vor fi evaluați printr-o notă în catalogul școlar, deoarece pot

22
apărea dificultăți tehnice. Kahoot! este un instrument foarte bun pentru verificarea cunoștințelor
tuturor elevilor, în timp real, la cursuri. Este nevoie de prezența profesorului pentru ca elevii să
vadă întrebările. Alte aplicații, precum Educaplay, Quizizz sau LearningApps, pot fi utilizate
atât la cursuri, cât și în afara lor (de exemplu, ca temă de casă), deoarece pot fi accesate oricând
printr-un link oferit de profesor. Quizlet permite crearea de flashcards, niște cartonașe foarte
utile pentru procesul de învățare, deoarece elevii se pot autoevalua și pot decide ce informații
necesită aprofundare.

Aplicații pentru gândire creativă / exerciții de imaginație

Scopul școlii nu este doar acela de a transmite informații din diferite domenii, ci și acela de
a le permite elevilor să gândească critic, să își exprime opiniile sau sentimentele într-un cadru
sigur și să formeze relații. De aceea, există două instrumente digitale care pot facilita atingerea
acestor scopuri: Padlet și Checkin. Padlet le oferă elevilor posibilitatea de a lucra în echipă și de
a aduna idei în timp real, eliminând unele probleme care apar, de obicei, în mediul fizic ( frica
de a fi judecat, nevoia de a aștepta să ne vină rândul să vorbim). Fiind o aplicație pentru gândire
creativă, poate fi utilizată în diferite moduri, scopul depinzând doar de creativitatea
profesorului. Checkin este un instrument care generează întrebări ce pot fi folosite pentru a
relaxa atmosfera sau pentru a-i ajuta pe elevi să se cunoască mai bine între ei, să relaționeze mai
ușor, chiar dacă sunt în mediul online.

Aplicații pentru organizare / prezentarea informațiilor

Mediul online a eliminat creta și buretele, dar folosirea de instrumente digitale le

permite profesorilor să își prezinte informațiile pe o tablă mult mai interactivă și captivantă.
Clasicele prezentări PowerPoint au devenit deja ceva obișnuit, plictisitor chiar pentru mulți
elevi. De aceea aceste aplicații reprezintă alternative mai dinamice și care oferă mai multe
opțiuni. Instrumentul cel mai apropiat de o tablă obișnuită este Classroomscreen – o tablă
digitală care permite, pe lângă adăugarea de texte, și transformarea cursurilor în activități mai
interactive. Ca o alternativă la prezentările PowerPoint este la îndemâna atât a profesorilor, cât și
a elevilor, platforma Prezi. Cu ajutorul instrumentului MindMup pot fi create mind maps (hărți
mentale care ilustrează modul în care sunt relaționate diferite concepte), iar
platforma Textfixer poate fi utilizată și pentru a genera liste aleatorii – utile, de exemplu, când
dorim împărțirea elevilor pe echipe.

Bibliografie:

Karthwohl 2002 – David Karthwohl, A Revision to Bloom’s Taxonomy. An Overview, în

Theory into Practice, volum 41, nr. 4, The Ohio State University, p. 212-218.
Song 2015 – Meiyi Song, Web 2.0 Tools in Teaching and Learning, postat
pe teaching.pitt.edu/blog/web-2-0-tools-in-teaching-and-learning

23
 ROLUL CALCULATORULUI IN INSTRUIRE

Prof. Ciurea Floricica Daniela

Școala Gimnazială Grigore Rădulescu -Bezdead,Dâmbovița

Contextul pandemic nu a făcut decât să evidențieze cât de importantă este educația digitală
într-o societate dominată de tehnologie. Dacă până să înceapă criza sanitară, alfabetizarea
digitală în România și nu numai, era văzută mai degrabă ca o simplă opțiune, în prezent aceasta
a devenit o componentă esențială pentru învățământ, dezvoltarea de noi abilități, dar și pentru
joburile viitorului.
În acest timp calculatorul a devinet tot mai important, pe măsura avansului tehnologic și a
ritmului progresului tehnologiilor. Utilizarea lui a evoluat .De la simpla utilizare ca acces la
informația disponibilă în spațiul virtual, trecând prin furnizarea amplă de material didactic
utilizabil în predare. Învățarea digitală oferă o modalitate eficientă de reducere a costurilor, de
maximizare a resurselor și de sporire a impactului asupra elevilor și profesorilor deopotrivă.
Practic, tradiționalul manual și clasica tablă neagră s-au transformat într-un ecran colorat cu
numeroase fișiere, imagini educative, astfel încât copiii și tinerii să poată asimila mai ușor și
rapid informațiile.
Chiar dacă educația digitală nu poate înlocui pe deplin metodele clasice de învățare,
aceasta vine în sprijinul tinerilor dornici să exploreze și să asimileze informații noi prin diverse
metode și cursuri practice, cu exerciții aplicate

Folosirea calculatorului le facilitează învățarea atât elevilor cât și profesorilor prin diverse
platforme educaționale deoarece:
 Nu mai trebuie să scrie atât de mult;
 Impactul pe care il are asupra mediului, nevoia de a folosi mai puțină hârtie pentru
manuale și cărți, până la economisirea timpului;
 Obțin informațiile ușor și repede; accesul la cunoștințe, în orice moment și din orice
locație;
 Calculatorul le ușurează munca de predare fiecărui cadru didactic, găsesc ușor
informațiile, nu mai au nevoie să aducă atâtea materiale pentru lecție, evaluarea este mai

24
obiectivă iar unii folosesc chiar programe de statistică prin care urmăresc în procente rezultatele
obținute de elevi, adică progresul sau regresul elevilor exprimat în procente și calcule tabelare;
 Elevii pot colabora și învăța împreună;
 Favorizează creativitatea și descoperirea de noi interpretări ;
 Permite accesul la noile competențe cerute de viața modernă ;
 Profesorul se poate adresa unui număr mult mai mare de elevi decât în învățământul
tradițional ;
 Materialele pot fi personalizate;
 Posibilitatea modificării informației difuzate;
 Accesibilitate, confort, flexibilitatea de a reveni asupra lecțiilor, accesând înregistrările
video;
 Interacțiunea cu profesorul este liberă, fără constrângeri;
 Elevul poate beneficia de feedback rapid și permanent;
 Costuri reduse de distribuție a materialelor;
 Capacitate mare de stocare, Internetul are o capacitate mult mai mare de stocare a
informației comparativ cu locațiile fizice sau hard discurile individuale ;

Dintre dezavantajele create de învățarea /instruirea pe calculator (online) amintim:

 Pregătirea unei ore online este mai costisitoare decât pregătirea unui ore tradiționale ;
 Lipsa unor resurse tehnologice performante și a unor conexiuni optime la rețea, de joasă
performanță în ceea ce privește sunetul, imaginile și anumite grafice ;
 Necesitatea experienței elevilor în domeniul calculatoarelor;
 Elevii trebuie să fie extrem de motivați pentru a participa la cursurile online;
 Lipsa de interacțiune fizică și repercursiunile sale (izolare socială);
 Abilitățile de comunicare față în față pot fi afectate; esențială de multe ori pentru
socializare ;
 Tendința de a acorda mai multă atenție asupra teoriei, decât activităților practice ;
 Anumite discipline sau domenii nu pot fi susținute exclusiv online ;
 Lipsa de acoperire a rețelei în mediul rural și în unele regiuni ;
 Faptul că elevul și profesorul trebuie să urmărească tot materialul pe un ecran de mici
dimensiuni poate fi considerat un inconvenient ;
.

Observând numărul mult mai mare de avantaje decât al dezavantajelor, putem spune că
utilizarea platformelor eLearning este o oportunitate oferită celor care doresc să obțină o formare
25
continuă. Ea nu exclude educația clasică, în care sunt utilizate obiecte reale ca sursă de
informare ci îi adaugă resursele virtuale. Este indicată o îmbinare între metodele clasice de
învățare și evaluare și a celor eLearning pentru a obține performanțe în ceea ce privește
dezvoltarea competențelor elevilor.

BIBLIOGRAFIE
https://www.didactic.ro/materiale-didactice/beneficiile-educatiei-digitale
https://ccdar.ro/wp-content/uploads/2022/03/BENEFICIILE-UTILIZARII-PLATFORMELOR-
E-LEARNING-IN-PREDARE-INVATARE.pdf
http://cirugiaminimamenteinvasiva.es/SurgTTT-eLearning/index.php/ro/mod5-3/disadvantages-
of-m-learning
https://edict.ro/avantajele-si-dezavantajele-utilizarii-platformelor-elearning-pentru-activitatea-
de-invatare-si-evaluare/
https://www.didactform.snsh.ro/campanie-online/invatarea-online-avantaje-si-dezavantaje
https://www.logiscool.com/ro/blog/2020-08/educatie-alfabetizare-digitala

26
 DIRECȚII NOI DE DEZVOLTARE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI.
DIGITALIZAREA

Prof. Crețu Brândușa Anemarie

Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă, Tg. Neamț

În ultimele decenii, utilizarea TIC în scopuri educaţionale a crescut, iar răspândirea

tehnologiilor prin reţea a provocat utilizarea e-learning, care a evoluat în mod semnificativ.
Există, desigur, o serie de condiţii esenţiale încât învăţarea online să aibă succes: conexiunea la
internet e necesar să fie de foarte bună calitate atât la cadrul didactic, cât şi la elevi. Profesorul
trebuie să cunoască perfect platforma pe care se desfăşoară învăţarea şi are nevoie permanent de
back-up, în cazul în care întâmpină probleme tehnice.
Atingerea obiectivelor de învăţare este posibilă şi prin apelarea la cursuri/lecţii în mediul online.
Astfel, se pot menţiona mai multe forme de organizare a învăţării la distanţă:
1. Organizarea învățării pe site-ul școlii:
- blogul școlii,
- Gsuite for Education
- Moodle
2. Crearea claselor virtuale pentru fiecare disciplină
3. Crearea de grupuri pe rețelele de socializare: facebook ( meta), watsapp
4. Crearea de grupuri pe sistemele de mesagerie instantanee: viber, mesengger, watsapp,
skype
Pentru organizarea şi desfăşurarea mai eficientă a învăţării online, cadrele didactice au la
dispoziție un set de instrumente web pe care le putem clasifica astfel:
1) Instrumente ce înlocuiesc tabla tradiţională ( Idroo, Openboard, Miro, Awwapp,
Tutorsbox, Classflow)
2) Instrumente pentru crearea video live (Youtube prin streaming, Facebook prin video
live)
3) Instrumente pentru crearea claselor virtuale ( Google Classroom, Edmondo,
LearningApps, Easyclass Tutorroom, Edulastic, Nearpod, Classflow, Moodle)
4) Instrumente pentru crearea conferinţelor online ( Zoom, ReadyTalk, WebEx ,
ClickMeeting, Electa Live, Google Meet)
5) Instrumente pentru crearea lecţiilor video (Screencast-O-Matic , Loom, Smart Notebook
(Buton de înregistrare), Webcam Video Recorder, Online Screen Recorder, Screen Castify)
6) Instrumente pentru prezentări (Mentimeter, Prezi , Canva, Google Slides, StoryJumper,
Wakelet, Spark Adobe, Venngage, Biteable, Powtoon, Flipsnack)
7) Instrumente pentru verificarea cunoştinţelor ( Kahoot , Word Wall, Google Forms,
Testmoz, Kubbu, ClassMarker, Socrative, ProProfs, Quizizz, Quizlet, Quizalize)
După cum se observă, strategiile şi categoriile învăţării online sunt dependente de
tehnologie. Cadrele didactice trebuie să-şi perceapă misiunea şi să fie cu un pas înainte – pentru
a identifica cum anume le pot fi de ajutor elevilor. În mediile online de învăţare, procesul
principal de predare este format dintr-o succesiune de mai multe sub-procese, legate între ele ca
un lanţ. Cadrele didactice trebuie să realizeze o planificare a învăţării online eficiente, axată pe
două faze ale formatului de lecţie: - proiectarea procesului de învăţare online
- organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţare online.
27
 Se poate observa așadar că pentru a obţine o realizare e-learning de calitate, trebuie să
ţinem cont de următoarele aspecte:
 Trebuie să fie cât mai interactivă, să implice emoţional elevii, iar feedbackul oferit
trebuie să fie prompt şi la obiect.
 Atmosfera din sala de curs virtuală trebuie să fie cât mai plăcută, cât mai aproape
de interesele de învăţare a elevilor, cât mai aproape de problemele întâlnite în viaţa
cotidiană, iar elementele noi trebuie introduse treptat.
 Derularea lecţiei şi a cursului trebuie să fie descrise foarte clar şi exact.
 E necesară respectarea ritmului individual de învăţare.
 Motivaţia elevilor trebuie să fie stimulată şi întărită constant prin metode şi
strategii psihopedagogice specifice.
Astfel, în contextul provocărilor actuale, sistemele e-learning vor deveni instrumente de
formare a personalităţii şi creativităţii utilizatorilor. Utilizarea tehnologiilor moderne capătă un
conţinut cu o anumită funcţionalitate, aflat într-o permanentă evoluţie, condiţionată de echipele
de profesori, formatori şi administratori ai conţinutului şi ai funcţionalităţii acestuia, specialişti
din domeniul tehnologiei informaţiei, care asigură portabilitatea în noile medii. Așadar, sistemul
e-learning nu încearcă impunerea unei revoluţii în sistemul educaţional, ci propune un pas
înainte pentru procesul educaţional spre creşterea capacităţii de adaptare la cerinţele şi
posibilităţile celor care se formează, având în vedere ritmul rapid în care decurg vieţile noastre.

Bibliografie:
1. Cucoş C. Informatizarea în educaţie. Iaşi: Editura „Polirom”, 2006
2. https://www.eucom.ro/invatarea-online-versus-invatarea-traditionala/

28
 IMPORTANȚA ȘI UTILIZAREA EDUCAȚIEI DIGITALE

Prof.înv.primar Dobrinean Ligia

Școala Gimnazială ,,Lucian Blaga” Jibou

Pentru ca educația digitală să fie una de calitate e nevoie ca proiectarea și planificarea să

fie foarte atent realizate, care, deși cruciale pentru o lecție reușită, sunt și mai importante pentru
o bună desfîșurare a acesteia.
Conținutul și activitățile de educație digitală trebuie proiectate cu atenție înainte de
implementare, deoarece se acordă mai puțin spațiu pentru ajustările de ultimă oră în comparație
cu activitățile față în față. Pentru ca lecția să fie atractivă, poate necesita mai multe resurse, așa
că este important ca profesorul să se asigure că produsul final îndeplinește anumite criterii de
calitate. În plus, conținutul digital poate fi livrat de mai multe ori către diferiți elevi și reutilizat
în contexte diferite.
De asemenea, interacțiunea prin instrumente online trebuie să fie planificată cu atenție pentru a
menține implicarea și participarea elevilor care nu sunt prezenți fizic în aceeași cameră.
Instrucțiunile pentru activități trebuie să fie foarte clare, iar tehnologia trebuie să funcționeze
corect.
Câteva dintre avantajele educației digitale, sunt:
 învățarea personalizată
Învățarea personalizată adaptează lecțiile în funcție de nevoile fiecărui elev. Acest lucru poate fi
în termeni de ritm, conținut și livrare și e adevărat că același conținut rareori se potrivește
tuturor când vine vorba de educație. La urma urmei, elevii vor învăța în moduri diferite și la
viteze diferite. Ei vor avea nevoi diferite și vor răspunde în moduri individuale la informațiile
vizuale, scrise și vorbite.
O platformă modernă de învățare creează un spațiu pentru învățare, în care fiecare elev își
urmează propriul drum de învățare. De exemplu, dacă un elev se luptă cu un subiect, pot fi
declanșate resurse suplimentare pentru a-l ajuta să-și completeze cunoștințele. Un alt elev, deja
competent în acea zonă, nu ar avea nevoie de conținut suplimentar; ar putea fi nevoie să dedice
mai mult timp unei alte părți a lecției, a conținutului. Personalizând învățarea, educatorii pot
urmări să satisfacă nevoile particulare ale fiecărui elev pentru cele mai bune rezultate.
 învățarea autodirijată
Pe măsură ce elevii progresează prin educație, ei vor trebui să devină competenți în învățarea
autodirijată. Aceasta se referă la capacitățile elevilor de a-și gestiona propriul timp, de a-și face
propriile cercetări și de a-și asuma învățarea.
Pe parcurs, vor descoperi mai multe despre cum și când învață cel mai bine. Acest lucru îi va
ajuta să dezvolte strategii pentru maximizarea timpului de studiu pentru a se asigura că profită la
maximum de acesta. Pentru unii, asta ar putea însemna să învețe la prima oră dimineața; pentru
alții, mai târziu în cursul zilei.
A ști să preiei proprietatea asupra unei activități, să organizezi timpul pentru a o livra și să obții
cele mai bune rezultate sunt abilități importante de carieră și de viață. Perspectivele despre cum
să-și planifice și să-și organizeze timpul îi vor ajuta pe elevi mai târziu în viață.

29
O platformă digitală de învățare oferă un cadru ideal pentru călătoria de învățare a fiecărui elev.
Acolo, elevii își pot accesa lecțiile, pot vedea sarcinile lor de lucru în timp și își pot planifica
cursul de acțiune.
 mai ușor de accesat
Învățarea online oferă elevilor, care altfel nu ar avea acces la educație, o cale de a învăța. În
comunitățile rurale, unde infrastructura transportului este limitată, posibilitatea de a studia de la
distanță este de ajutor.
Educația trebuie să fie disponibilă pentru toți; nu toată lumea poate învăța la ore stabilite sau
într-un anumit loc. Prin intermediul educației digitale, elevii și profesorii se pot conecta online,
indiferent de locul în care se află. Materialele didactice de pe platforma de învățare oferă
elevilor tot conținutul de care au nevoie, chiar și atunci când nu pot merge la școală.
Indiferent dacă învățarea este pe deplin online, sau o combinație de învățare față în față și
online, nivelurile de interactivitate și colaborare încă pot fi ridicate, datorită platformei digitale
care oferă mijloace pentru subiecte pentru forumuri de discuții.
 învățarea se face în ritm propriul
Pe lângă posibilitatea de a accesa învățarea oricând, de oriunde, educația digitală le permite
elevilor să învețe în propriul ritm. Aceștia pot reciti materiale pentru a obține o bază de
informații mai amănunțită într-un subiect sau chiar pot revedea materia din modulele anterioare.
Platforma de învățare oferă elevilor acces permanent la o serie de materiale, inclusiv lecții
înregistrate pe care ar putea dori să le recapituleze. Conținutul este păstrat, nu pierdut, atunci
când ora online se termină.
Învățarea auto-dirijată, întreprinsă în ritmul propriu al elevilor, le oferă acestora control asupra
propriei experiențe, ceea ce este important pentru a maximiza rezultatele învățării de succes,
pentru a menține elevii motivați și implicați.
 învățarea prin colaborare
Mulți dintre elevii contemporani sunt deja familiarizați cu partajarea conținutului online. În
calitate de utilizatori ai rețelelor de socializare, sunt obișnuiți ca spațiile online să încurajeze
colaborarea.
Educația digitală nu trebuie să fie doar de forma profesor-elev, ci și elev-profesor. Elevii își pot
împărtăși munca unul cu celălalt, precum și cu profesorul, astfel încât să învețe unii de la alții.
De asemenea, pot lucra la proiecte de grup folosind instrumente de partajare a documentelor și
întâlniri video. Acest tip de colaborare construiește abilitățile sociale și de lucru în echipă.
Online, toată lumea este la doar un click distanță, astfel încât elevii să se poată conecta online cu
alți colegi din toate părțile lumii, lărgind orizonturile și construind conexiuni diverse.
 îmbunătățește alfabetizarea digitală
Cu toții trebuie să fim alfabetizați digital în era tehnologiei de astăzi. Alfabetizarea digitală
înseamnă a putea folosi tehnologia pentru a găsi și a împărtăși informații, aceata fiind o abilitate
esențială pentru orice elev.
Pentru școli, platforma digitală de învățare ajută la conectarea elevilor cu profesorii și
între ei, iar datele pe care le generează oferă informații valoroase despre progresul învățării.

30
Bibliografie și webografie:

 GHIRARDINI, B. Instructional Designer, E-learning methodologies. A guide for

designing and developing e-learning courses, FAO. Rome, 2011,ISBN: 978-92-5-
107097-0 http://www.fao.org/3/i2516e/i2516e.pdf.
 https://www.d2l.com/en-eu/blog/advantages-of-digital-education.

31
 UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE PENTRU EFICIENTIZAREA
PROCESULUI DE PREDARE - ÎNVĂȚARE – EVALUARE
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

Drăgoi Doinița
Liceul Tehnologic ,,Ion Barbu’’ Giurgiu

Utilizarea resurselor educaționale digitale devine din ce în ce mai răspândită în toate

sistemele educaționale din lume, însă implementarea acestora în procesul instructiv-educativ
necesită atât pregătirea cadrelor didactice, cât și existența softurilor specializate în limba
română.
Utilizarea resurselor educaționale digitale permite profesorilor să dezvolte competențele
digitale și de învățare ale elevilor, să-i pregătească pentru aplicarea acestora în diverse situații
din viața cotidiană, ceea ce conduce la sporirea calității și eficacității procesului educațional.
Totodată, ele permit individualizarea procesului de instruire, adică putem avea nu doar o singură
variantă de prezentare a materialului didactic a unei teme. Diversificarea variantelor de
prezentare poate fi realizată, atât prin utilizarea diferitor conținuturi, cât și prin aprofundarea,
detalierea, alternarea informației prezentate. De asemenea, ne permite alegerea anumitor metode
și tehnici de prezentare a conținuturilor noi.
Introducerea resurselor educaționale digitale în procesul educațional permite evidențierea
unui șir de avantaje printre care:
1. Permit crearea unui tablou clar despre fenomenul studiat, deoarece oferă posibilitatea
simulării sau modelării unui proces care nu poate fi prezentat în realitate.
2. Permit modificarea ușoară a conținutului.
3. Oferă posibilitatea distribuirii în rețea.
4. Orele devin mai interactive.
5. Sporesc interesul elevilor față de tema studiată.
Sunt un mare mijloc de comunicare, facilitează prezentarea lucrărilor, transmiterea
imediată de informații și un loc în care se pot reflecta gândurile, ideile sau reflecțiile. Datorită
acestor unelte se economisește timp și ne putem organiza mai bine munca și sarcinile de
efectuat.
ZOOM - Este platforma de ore on-line cea mai utilizată de către cadrele didactice din
România.
Se creează conturi gratuite pentru profesori, contul școlii nu are limită de timp. Elevilor și
părinților acestora li se trimite link-ul. Pe white board se poate desena, colora, face operații
matematice sau notări pe ecran.
GoogleMeet -Este o aplicație din suita Google for Education pe care o putem accesa doar
dacă avem un cont de gmail.
Meet accepta până la 100 participanți gratuit și oferă aceleași opțiuni ca și întâlnirea de pe
Zoom.
WORLDWALL - este o aplicație utilă pentru cadrele didactice deoarece se pot crea jocuri
interactive pentru susținerea învățării, fiind posibile de la 1 la 8 modele.( De exemplu: Cuvântul
lipsă, Anagrame, Puzzle, Rebus, Adevărat sau Fals, Sortează, Chestionare, Spânzurătoare,
Deschide cutia).

32
 Este un instrument digital ușor de utilizat şi plăcut de copii datorită elementelor ludice
inserate.
În cazul utilizării resurselor educaționale digitale se modifică rolul profesorului și
elevului, profesorul devenind un coordonator și nu o sursă directă de informare. Elevul devine
participant activ în procesul educațional și, implementând competențele digitale, soluționează
sarcinile propuse la oră.
În cazul proiectării orelor la baza cărora sunt utilizate resursele educaționale digitale ar
trebui să ținem cont de:
 Se pune accentul pe metode active-participative și pe formarea situațiilor
deschise de învățare.
 Profesorul este manager și regizor, fiind disponibil să propună elevilor mijloace
de învățare, nu doar să transmită informația.
 Conținuturile educaționale se utilizează ca metodă de organizare, nu în calitate de
scop al învățării.
 Elevul devine subiect, iar competențele lui devin obiectivele de bază ale
profesorului. Astfel, utilizarea resurselor educaționale digitale influențează
activitatea profesorului, dezvoltarea lui personală și profesională, implementează
utilizarea metodelor netradiționale de predare-învățare-evaluare, modifică
dependența între profesor-elev, bazată pe cooperare și elaborare a noilor metode
și tehnici de învățare la baza cărora se activizează lucrul individual al elevilor.

BIBLIOGRAFIE
https://cursuridigitale.ro/cursuri/curs-resurse-digitale-pentru-profesori
http://www.acces-deschis.ro/oer
https://apti.ro/sites/default/files/Ghid-Resurse-educationale-deschise_0.pdf
Didactica Pro…, nr. 1 (89) 2015

33
 ROLUL ÎNVĂȚĂRII MOBILE ÎN MATEMATICĂ

prof. înv. primar Enache Georgeta

Școala Gimnazială Academician Marin Voiculescu Giurgiu

Învățarea mobilă este o zonă de studiu relativ nouă, înființată în mod eficient, integrând
computerele mobile și tehnologiile de învățare digitală. Acum, mai mult ca niciodată, cursanții
pot dobândi cunoștințe în orice moment și din orice loc. Astfel, învățarea mobilă a revoluționat
era învățării digitale, facilitând socializarea și educația elevilor. Sistemele mobile au fost
încorporate treptat în cadrele de învățare. Evoluția smartphone-urilor și a inovațiilor în aplicațiile
mobile a stimulat creșterea inovației și, prin extensie, a îmbunătățit învățarea digitală.
Tehnologia nu ar fi putut fi revoluționată sau realizată fără apariția aplicațiilor mobile de calcul.
Dispozitivele mobile dețin o mulțime de perspective. Sunt atât de multe care se pot face cu
dispozitivele mobile, în afară de utilizarea lor pentru interacțiuni informale. Prin utilizarea
dispozitivelor mobile, învățarea poate continua neîntreruptă în afara limitelor unei săli de clasă
fizice. Cu toate acestea, aceste dispozitive trebuie utilizate cu reținere, deoarece creează
dependență și ar putea împiedica o concentrare asupra a ceea ce este esențial în ceea ce privește
învățarea. Cursanții trebuie să aleagă cu mare atenție informațiile pe care le folosesc pentru a
evita utilizarea știrilor greșite sau false. Acest eseu analizează învățarea mobilă, diferitele tipuri
utilizate în educație, beneficiile acesteia și rolul pe care tehnologia îl poate juca în învățarea
matematicii.

Învățarea mobilă sau m-learning poate fi definită ca învățarea prin internet sau o
conexiune la rețea folosind dispozitive mobile personale. Aceste dispozitive pot include tablete
și smartphone-uri pentru a obține materiale educaționale prin sisteme de învățare online, aplicații
mobile și interacțiuni sociale și forumuri. M-learning este flexibil și permite cursanților să
acceseze o educație accesibilă în orice moment și din orice loc. Instituțiile pledează din ce în ce
mai mult pentru dispozitivele mobile, atât pentru accesul mai ușor, cât și pentru recuperarea
materialelor de învățare. Pe măsură ce tehnologiile de comunicații mobile și wireless continuă să
crească, utilizarea dispozitivelor portabile în sistemele de învățământ câștigă popularitate în
fiecare zi. Astfel, este o tehnologie nou-nouță în anumite părți ale formării, educației și învățării.
Utilizarea telefoanelor a crescut rapid din diverse motive, cum ar fi scăderea prețurilor
smartphone-urilor, ceea ce le face mai accesibile. Potrivit lui Sung et al. (2016), pe măsură ce
tehnologia progresează, conceptul de portabilitate devine o tendință semnificativă. În trecutul
recent, educația și livrarea acesteia nu au fost niciodată considerate a fi mobile din punct de
vedere tehnologic. Cu toate acestea, învățarea mobilă a fost adusă în realitate prin tehnologie.
Universitățile, colegiile și alte instituții de învățare își duc în prezent furnizarea de servicii la
nivelul următor. Odată cu introducerea telefoanelor mobile, smartphone-urilor și tabletelor cu
conectivitate ridicată la internet, nu mai este nevoie să se plimbe cu laptopuri care conțin
materiale de instruire și de învățare. Astfel, la fel ca multe organizații de afaceri, universitățile și
colegiile angajează dezvoltatori de aplicații mobile pentru a crea aplicații capabile să ruleze pe
telefoanele mobile ca un pachet pentru furnizarea serviciilor lor (Heflin et al., 2017).

Potrivit lui Park (2011), există patru tipuri diferite de învățare mobilă, care includ
învățarea mobilă socializată la distanță cu tranzacții ridicate, învățarea mobilă individualizată la
34
distanță tranzacțională ridicată, învățarea mobilă socializată la distanță tranzacțională scăzută și
învățarea mobilă individualizată la distanță tranzacțională scăzută. Cursanții care accesează
resursele bibliotecii universitare prin intermediul aplicațiilor bibliotecii universitare este un
exemplu de aplicație mobilă în educație. În acest articol, Park începe prin a explica modul în
care educatorii și specialiștii în instruire au descoperit că tehnologia mobilă este un echipament
mai critic pentru cursanți și modul în care le-a asimilat în cadrul învățământului la distanță. El
afirmă că nu au fost efectuate suficiente cercetări pentru a clasifica diferitele tipuri ale acestei
tehnologii de învățare în mediul de învățământ la distanță. Acest articol discută în continuare
alte abordări ale învățării la distanță, comparându-le cu învățarea mobilă, cum ar fi e-learning și
u-learning. Autorul descrie caracteristicile tehnice și avantajele educaționale ale învățării mobile
date în cercetările anterioare. Rapoartele publicate în 2010 au indicat că, în afară de faptul că
aplicațiile mobile de pe telefoanele mobile sunt captivante și țin oamenii ocupați, acestea sunt
educative în anumite privințe. De asemenea, după cum au afirmat Bidin și Ziden (2013), copiilor
de la școală le place să-și facă temele mai mult pe dispozitivele mobile decât folosind manuale și
caiete. Conceptul că aplicația este captivantă face ca lectura și cercetarea în afara mediului
școlar să fie plăcute pentru elevii de la diferite niveluri. Conform cercetărilor efectuate de Pedro
și colab. (2018), elevii din clasa a VIII-a au dezvăluit că a fost mai confortabil să-și facă temele
pe tablete și să trimită prin intermediul aplicației de trimitere a temelor școlare. Din nou,
dezvoltarea de aplicații mobile pentru învățarea mobilă ajută la stabilirea unei interacțiuni și
partajare permanentă între elevi. Potrivit Sonmez et al. (2018), conceptul de aplicații mobile
pentru învățarea mobilă ajută la rezolvarea problemei materialelor de învățare care devin vechi
foarte repede. Stocarea materialelor într-un format digital asigură siguranța acestora împotriva
dezastrelor fizice. În plus, îi oferă elevului douăzeci și patru de ore în șapte zile de acces la
materialele de învățare fără nicio formă de mișcare implicată. Sincronizarea informațiilor din
școală și acasă este un element critic al aplicației de învățare mobilă. Monitorizarea cursanților
este ușoară pentru părinți, deoarece aceștia nu trebuie să fie la școală pentru a urmări
performanța elevului. În majoritatea cazurilor, dispozitivele mobile de învățare sunt integrate în
principal în procesul de învățare pentru a consolida angajamentul, motivația și un instrument
secundar de livrare.

Avantajele legate de m-learning

Există diverse avantaje legate de m-learning, inclusiv accesibilitatea informațiilor, unde
elevii pot învăța în orice moment și din orice loc, ceea ce duce la rate mai bune de finalizare a
cursurilor. Inovația permite flexibilitatea elevilor prin eliminarea necesității ca educația să se
desfășoare într-un anumit loc și într-un program (Sonmez et al., 2018). Astfel, tehnologia duce
flexibilitatea învățării la un nivel cu totul nou prin utilizarea podcast-urilor, videoclipurilor,
prezentărilor și a altor conținuturi multimedia atât pe smartphone-uri, cât și pe alte dispozitive
portabile. Cursanții au avantajul suplimentar de a accesa acest conținut în orice moment și din
orice loc la programul lor. Prin urmare, învățarea mobilă a condus la o integrare perfectă a
învățării în rutinele studenților, rezultând cursurile lor. Învățarea mobilă a fost îmbunătățită
datorită furnizării de cunoștințe care le permite elevilor să învețe mai rapid prin intermediul
telefoanelor mobile. Informațiile și materialele de învățare pot fi comprimate și prezentate într-o
manieră concisă, pe care elevii să-și poată aminti cu ușurință. În acest sens, învățarea mobilă a
făcut ca informațiile să fie ușor disponibile, în special atunci când sunt necesare pentru formarea
continuă la locul de muncă (Caldwell, 2018). Această livrare de dimensiuni mici ajută la
evitarea supraîncărcării cognitive și la creșterea ratei de învățare și înțelegere. În plus, elevii sunt
capabili să îmbunătățească reținerea cunoștințelor și capacitatea lor de a-și aminti informații
(Kattayat et al., 2017). Învățarea mobilă le-a permis cursanților să îmbunătățească nivelurile de
reținere a cunoștințelor, deoarece majoritatea dintre aceștia își vor aminti informații și date
35
concise atunci când sunt necesare, pe care le consideră relevante și identificabile. Astfel, mulți
elevi sunt capabili să-și amintească informații în timp ce lucrează și își îndeplinesc sarcinile la
maximum. De asemenea, au fost puse la dispoziție materiale de învățare, ceea ce duce la o
învățare mai personalizată, care duce la rate mai mari de implicare a elevilor și la un design
receptiv care permite adoptarea ușoară și asigurarea pentru viitor a conținutului. Odată cu
creșterea utilizării smartphone-urilor, majoritatea oamenilor, inclusiv cursanții, preferă să-și
folosească dispozitivele mobile pentru a consuma conținut. Potrivit statisticilor, peste 80% din
populația lumii a folosit smartphone-uri (Elkhateeb et al., 2019). Acest model a permis
instituțiilor și cursanților să colaboreze și să utilizeze învățarea mobilă pentru a beneficia de
oportunitatea sa.

Utilizarea învățării mobile în matematică

Învățarea mobilă facilitează elevilor diverse concepte științifice. Potrivit Lim și Churchill
(2016), smartphone-urile, laptopurile și sistemele online echipează elevii cu concepte precum
colectarea datelor, analiza datelor, probabilitatea și statistica, care formează temele centrale în
matematică. Utilizarea învățării mobile în matematică a fost stimulată, deoarece matematica
formează baza majorității disciplinelor de știință. Cu toate acestea, potrivit Drigas și Pappas
(2015), tehnologiile mobile și învățarea mobilă, în general, au fost subutilizate în predarea
matematicii și a educației științifice. Matematica este considerată o materie solicitantă și
provocatoare. Folosind tehnologia mobilă, care este cea mai preferată de elevi, instructorii pot
preda concepte matematice pas cu pas prin instrumente multimedia precum videoclipuri, cărți
electronice, podcasturi și prezentări pe care elevii le pot accesa la timpul lor. Tehnologia permite
elevilor să învețe în ritmul lor. Pentru a da un exemplu, dacă un elev nu a înțeles un concept
matematic, ar putea revizui aceleași note folosind dispozitivele mobile de acasă de câte ori
dorește. Acest lucru asigură că elevii care nu sunt capabili să înțeleagă concepte foarte repede nu
sunt lăsați în urmă.
Concluzie
În concluzie, această lucrare a definit învățarea mobilă, a evidențiat diferitele tipuri de
învățare mobilă utilizate în educație, a subliniat diferitele beneficii oferite de învățarea mobilă
elevilor și, în final, a descris rolul pe care învățarea mobilă îl poate juca în învățarea matematicii.
Cursanții pot învăța din orice loc și în orice moment, ceea ce asigură că își finalizează
cursurile. Utilizarea învățării mobile le permite elevilor să păstreze mai multe cunoștințe datorită
conciziei datelor și informațiilor și să își îmbunătățească nivelul de reamintire a informațiilor.
Învățare mobilă se asigură că materialele de învățare sunt disponibile atunci când este
necesar. Acest lucru le oferă instructorilor o mulțime de opțiuni cu privire la modul în care pot
personaliza diferitele conținuturi de învățare, conducând astfel la o rată mai mare de implicare a
elevilor. În cele din urmă, cursanții pot folosi învățarea mobilă pentru a învăța concepte
matematice greu de înțeles, cum ar fi probabilitatea și statistica, printre altele. Această lucrare a
stabilit că, pe cât de mult a fost aplicată învățarea mobilă în învățământ, ea nu a fost utilizată
exhaustiv în predarea și învățarea matematicii. Prin urmare, în viitor, cercetătorii ar trebui să
analizeze de ce predarea matematicii nu a fost implementată suficient prin învățarea mobilă.

Bibliografie

Bidin, S., & Ziden, A. (2013). Adoption and Application of Mobile Learning in the Education
Industry. Procedia – Social and Behavioral Sciences, 90.

36
Caldwell, H. (2018). Mobile Technologies as a Catalyst for Pedagogic Innovation Within Teacher
Education: International Journal of Mobile and Blended Learning, 10(2), 50–65.
Drigas, A., & Pappas, M. (2015). A Review of Mobile Learning Applications for
Mathematics. International Journal of Interactive Mobile Technologies (IJIM), 9(3), 18–23.
Elkhateeb, M., Shehab, A., & El-bakry, H. (2019). Mobile Learning System for Egyptian Higher
Education Using Agile-Based Approach [Research Article]. Education Research International;
Hindawi.
Heflin, H., Shewmaker, J., & Nguyen, J. (2017). Impact of mobile technology on student attitudes,
engagement, and learning. Computers & Education, 107, 91–99. Web.

37
ROLULUI SOFTULUI ÎN DESFĂSURAREA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV

Şcoala Gim. „Lucian Grigorescu” Medgidia, Constanţa

Prof. ETEM ŞENIZ (etemseniz@yahoo.com)

Globalizarea şi schimbările tehnologice au transformat cunoaşterea într-o măsură

determinantă a competitivităţii în economia mondială, iar Tehnologia Informaţiei şi
Comunicaţiilor (TIC) şi revoluţia informaţională pe care o parcurgem reprezintă repere
fundamentale pentru procesele educaţiei din secolul 21.
Contextul de dezvoltare a sistemului educaţional din România şi a performanţelor şcolare
pe care le susţine, în conformitate cu standardele Uniunii Europene şi exigenţele societăţii şi
economiei bazate pe cunoaştere, cât şi analize independente efectuate la nivelul sistemului de
învăţământ românesc, au relevat faptul că simpla dotare a şcolilor cu computere şi lecţii
moderne nu este suficientă
În aceeaşi măsură, dinamica pieţei muncii şi cererea în creştere a competenţelor de TIC
în toate domeniile de activitate fac din aplicarea tehnologiei în educaţie un domeniu prioritar.
Importanţa implementării tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în activitatea didactică a
devenit în ultimele decenii un laitmotiv al discursului despre educaţie la toate nivelurile:
curriculum, practica didactică, formarea cadrelor didactice, dezvoltarea instituţiilor şcolare şi
politici educaţionale.
Oportunităţile utilizării TIC pentru disciplinele informatice sunt comune celorlalte
discipline. Anexa la Recomandarea Parlamentului şi Consiliului European din 18 decembrie
2006 privind competenţele cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii fixează cele opt
competenţe ale cadrului de referinţă: comunicarea în limba maternă, comunicarea în limbile
străine, alfabetizarea matematică şi competenţele de bază în ştiinţă şi tehnologie, competenţa
digitală, a învăţa să înveţi, competenţe sociale şi civice, spiritul de iniţiativă şi cel de
antreprenoriat, conştiinţă şi exprimare culturală. Se creează oportunităţi pentru dezvoltarea
competenţelor digitale prin diverse programe: Iniţiativa Task Force, Programe Educaţionale
şi Multimedia, Planul de acţiune Învăţare în Societatea Informaţională, Învăţarea pe tot
parcursul vieţii, Iniţiativa şi planul de acţiune eLearning etc.
Strategiile de promovare a importanţei cercetării şi inovării în domeniul TIC pentru
următorii zece ani şi diversificarea ofertelor de formare care promovează e-learning, creează
cadrul adecvat implementării TIC.
În Legea Educaţiei Naţionale se stipulează respectarea principiului echităţii şi egalităţii
de şanse, potrivit căruia accesul la oportunităţile de învăţare se realizează fără discriminare.
Utilizând noile tehnologii, respectiv Internetul şi sursele de documentare on-line, fiecare tânăr
are şanse egale de dezvoltare intelectuală.
Integrarea TIC va asigura crearea unui mediu de învăţare în vederea creşterii accesului la
educaţie de calitate şi formării unor competente cheie şi profesionale, care să faciliteze
integrarea pe piaţa muncii.

Statele membre, România în particular, trebuie să integrez e învăţarea digitală

(eLearning) în politicile naţionale de modernizare a educaţiei şi formării profesionale,
38
inclusiv în programele de învăţământ, în evaluare a rezultatelor procesului de
învăţământ şi în calificarea profesională a profesorilor şi form atorilor.
În acest context, sistemele de învăţământ, educaţia, se află în faţa unei provocări capitale:
ele trebuie să-şi regândească întregul arsenal – conţinuturi, metode, structuri – prin prisma unor
jaloane orientative, deduse din tendinţele de dezvoltare a societăţii.
În contextul schimbărilor rapide sociale şi a nevoii continue de pregătire şi formare
vorbim şi pentru învământul preuniversitar şi în particular pentru predarea disciplinelor
informatice despre noi paradigme educaţionale cum ar fi:
individualizarea învăţării. Fiecare persoană care învaţă este diferită, în sensul unui
stil diferit de învăţare, a unor cunoştințe anterioare (background) diferite, cu diferite
interese şi motivaţii. Chiar dacă se recunoaşte că fiecare persoană este strict
individualizată, desfăşurarea "clasică" a procesului instructiv-educativ nu permite o bună
individualizare a procesului de instruire.
motivarea. Individualizarea procesului de instruire determină, în general, o
creştere a motivaţiei persoanei instruite. În același timp, caracterul ludic al utilizării
unor anumite programe determină o întărire a motivaţiei.
învăţarea interactivă. Elevul are un rol activ. Interactivitatea susţine procesele de
învăţare creativă, prin descoperire.
individualizarea conţinutului. Elevul poate avea controlul conţinutului şi al căilor
de învăţare a acestuia, pentru adaptarea interacţiunii la diferite stiluri de învăţare.
schimbări în statutul profesorului. Profesorul organizează resursele de instruire,
oferă recomandări cu privire la ceea ce este bine să se realizeze în timpul
interacţiunii educaţionale.
schimbări în tehnicile de evaluare. Cu ajutorul calculatorului, testarea şi instruirea se
pot realiza concomitent. Evaluarea poate fi o activitate continuă.
schimbări în cadrul organizatoric de desfăşurare a activităţii de instruire. Se poate
fructifica, în acest sens, flexibilitatea inerentă a interactivităţii.
Grupele de studiu pot varia ca dimensiune, criteriile de constituire fiind deosebit de
flexibile. Se poate practica de asemenea sistemul de instruire la distanţă. Introducerea în şcoala
a tehnologiei educaţionale bazate pe TIC are un puternic impact asupra strategiilor
didactice şi a dezvoltării unor forme de organizare a instruirii care nu sunt posibile cu
ajutorul metodelor şi mijloacelor tradiţionale. Actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul
demersurilor profesorului, ci rodul unor interacţiuni ale elevului cu cel care conduce
învăţarea, cu calculatorul, cu sursele de informare puse la dispoziţie (Internet, enciclopedii
etc.).
Metodele de învăţare programată ca: algoritmizarea, modelarea şi simularea, învăţarea
prin joc, trebuie îmbinate în mod eficient cu cele euristice pentru formarea stilului de
muncă de tip participativ, prospectiv şi creativ. Autoinstruirea, învăţarea angajată capătă o
pondere din ce în ce mai mare, profesorii devenind ghizi, consilieri, chiar componenţi ai
unor echipe create special pentru a investiga o anumită situaţie.
Sistemul de educaţie trebuie să pregătească în mod real elevul pentru viaţa de dincolo de
zidurile şcolii, dezvoltându-i competenţele cheie care îi pot asigura succesul social. Având în
vedere tehnologizarea şi utilizarea sistemelor computerizate în toate domeniile
financiar-bancare, proiectare, statistică, industrie şi la scară largă deja în sănătate, un rol

39
important în inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor de liceu o are formarea de competenţe
digitale avansate.
Formarea competenţei digitale la absolvenţii de liceu, vizează folosirea tehnologiei
informaţiei şi a comunicaţiilor (T.I.C.) ca cerinţă a lumii contemporane în contextul dezvoltării
tehnologice din ultimele decenii, a globalizării şi a dominaţiei societăţii informaţionale.
Şcoala trebuie să se adapteze noilor tendinţe nu doar prin achiziţionarea de calculatoare
sau de smart- boarduri, ci şi prin formarea cadrelor didactice şi prin adoptarea unui curriculum
care să acorde atenţie dezvoltării competenţei digitale. Formarea competenţelor trebuie adaptată
noilor atitudini şi strategiilor cognitive ale elevilor şi sincronizată cu modul în care se produce
şi se livrează cunoaşterea în secolul al XXI-lea.
Dacă programele disciplinei Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor au ca scop
formarea şi dezvoltarea competenţei digitale (care presupune utilizarea calculatorului,
ergonomie şi abilitate în utilizarea tastaturii, conştientizarea importanţei utilizării tehnologiei
informaţiei şi a implicaţiilor acesteia în domeniul social, etic şi uman, utilizarea unor
instrumente informatice care permit creşterea productivităţii şi calităţii muncii – procesoare de
text, prezentări electronice, baze de date şi Web browser, utilizarea serviciilor oferite de
internet), abordarea didactică la disciplina informatică implică valorificarea şi dezvoltarea
acesteia prin activităţi specifice.
Disciplinele informatice nu pot fi predate de către profesor sau învăţate de către elevi fără a
implica în acest act calculatorul. Acesta este mijlocul utilizat cel mai frecvent pentru formarea
competenţelor specifice.
Dacă până de curând, integrarea tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor în procesul de
predare – învăţare – evaluare a disciplinelor informatice a avut o pondere mare, la alte discipline
de învăţământ, aceasta a fost utilizată sporadic. Utilizarea competenţelor TIC în cadrul
disciplinelor informatice a avut şi va avea în continuare în vedere stimularea şi
intensificarea comunicării pe toate palierele, dezvoltarea gândirii critice, înţelegerii realităţii şi a
contribuit în mod esenţial la dezvoltarea competenţelor generale pentru informatică, concretizate
în:
 identificarea conexiunilor dintre informatică şi societate;
 identificarea datelor care intervin într-o problemă şi a relaţiilor dintre acestea;
elaborarea algoritmilor de rezolvare a problemelor;
 aplicarea algoritmilor fundamentali în prelucrarea datelor;
 implementarea algoritmilor într-un limbaj de programare.
În predarea informaticii se utilizează metode activ-participative, bazate pe modelare şi
simulare, metode care utilizează noile tehnologii cum sunt: platforme de învăţare (exemplu:
AEL), filme, tutoriale, prezentări animate cu conţinut ştiinţific, etc.
Utilizând resursele TIC, elevii, sub îndrumarea permanentă a profesorului la şcoală sau
individual, acasă, pot obţine informaţii necesare pregătirii lecţiilor şi temelor la toate disciplinele
informatice, pot selecta surse din Internet care conţin informaţii care să-i ajute în
dezvoltarea proiectelor. Programele şcolare în vigoare prevăd ca orele la disciplinele
informatice să se desfăşoare cu precădere în laboratorul de informatică. Aceasta permite
profesorilor să utilizeze cu succes softurile educaţionale, aplicaţiile software utilitare,
tutoriale puse la dispoziţia şcolilor pe diverse site-uri educaţionale .
Activitatea de învăţare şi progresul elevilor trebuie să fie evaluat. În acest sens, utilizarea
mijloacelor TIC joacă un rol foarte important. Reprezentând o activitate de mare complexitate,
40
evaluarea la clasă se poate face obiectiv, într-un timp scurt, utilizând teste cu itemi obiectivi sau
semiobiectivi de pe platforma INSAM. În concursurile şcolare specifice disciplinei informatică,
utilizarea evaluatoarelor automate a devenit o practică curentă. Aceleaşi instrumente pot fi
utilizate de către elevi în propria pregătire, pentru autoevaluare.
Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor la disciplinele informatice
constituie un răspuns la nevoia de diversificare a conţinuturilor orelor petrecute în sala de clasă,
în laboratorul de informatică, dar şi în afara şcolii în pregătirea individuală a elevilor şi a
profesorilor.
Transformarea calculatorului într-un adevărat mijloc de muncă şi instruire, a
condus la constituirea unui mediu informatizat, determinat de ştiinţa prelucrării automate a
informaţiilor, mediu care mijloceşte utilizarea pe scară largă a calculatoarelor şi a mijloacelor
multimedia. Rezultatele din domeniul informaticii şi al echipamentelor hardware obligă
societatea să ţină seama că nu pot fi obţinute progrese în domenii precum industrie sau
servicii, atâta timp cât educaţia rămâne la nivelul metodelor utilizate cu 25 de ani în urmă. În
acest sens, utilizarea resurselor TIC în cadrul disciplinelor informatice se poate îmbunătăţi
calitativ şi se poate extinde, deoarece există surse de finanţare externă care sprijină acest efort,
dar mai ales pentru că:
  există resurse hardware şi software, inclusiv pentru elevii cu cerinţe speciale 
  profesorii de informatică au pregătirea necesară pentru a utiliza resursele  ş
pentru a elaboraexistente
noi resurse
dar software i
 există free software, dedicat pentru e-learning,
 există platforme de învăţare puse la dispoziţia cadrelor didactice
 există posibilitatea accesării informaţiilor specifice fără constrângeri temporale
 există o disponibilitate a elevilor pentru utilizarea tehnologiilor moderne
Nivelul performanţei şcolare depinde de metodele de predare/evaluare aplicate. Se
constată o creştere calităţii instruirii, în cazul în care metodele tradiţionale se înlocuiesc sau se
completează cu metode moderne, care implică noile tehnologii. Se constată o creştere în
acest caz a nivelului performanţelor şcolare şi motivaţiei pentru învăţare.
Utilizarea TIC în demersul didactic constituie o formă adecvată şi firească în care elevii
sunt pregătiţi pentru a se integra într-o societate informatizată, asigurând un avantaj major,
atât pentru cadrele didactice cât şi pentru elevi.

Bibliografie:
o Cucoș, C. Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării. Iași: Editura
Polirom, 2006
o Suport de curs Profesorul-creator de soft educaţional, PROIECT
POSDRU/57/1.3/S/34533
o Tomşa, Gheorghe, Psihopedagogie preşcolară şi şcolară, M.E.C, Bucureşti, 2005
o ***, Competenţele cheie pentru Educaţia pe tot parcursul vieţii -Un cadru de referinţă
o european, Grupul de lucru B „Competenţe cheie”, Implementarea programului de lucru
o „Educaţie şi instruire 2010”, Comisia Europeană, noiembrie 2004.
o ***, Recomandarea Parlamentului şi a Consiliului European din 18 decembrie 2006
privind competenţele cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii (2006/962/EC),
Anexa, Official Journal of the European Union, 30.12.2006,
o
41
 UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN PREDAREA ONLINE

Prof.înv.primar: HULEA FELICIA

Școala Gimnazială ”Sfinții Martiri Brâncoveni”, Giurgiu

Perioada pe care o traversăm reprezintă pentru noi toți mai mult decât o provocare
obișnuită, întregul nostru stil de viață este pus la îndoială pe o durată nedeterminată. Tot ceea ce
înseamnă proces de predare-învățare-evaluare a redevenit în atenția noastră sub titulatura de
proces educațional la distanță. Cu toții am fost nevoiți să ne mutăm activitatea în mediul on-line
și am făcut cunoștintă cu aplicații care facilitează învățarea la distanță.
Învățarea în mediul virtual este ca o ,,școală altfel”, o școală care se caracterizează prin
diversitate și complexitate. Resursele web contribuie la schimbarea tipului de predare dintr-un
model static într-unul dinamic, în care joculețe simple cu potrivire de cuvinte, puzzle-uri, quiz-
uri și multe alte tipuri de aplicații pot susține într-un mod atractiv învățarea. În situația în care
am fost nevoiți ca predarea să o facem prin intemediul mijloacelor digitale, am constatat că
folosirea unor jocuri didactice interactive în cadrul orelor prin intermediul unor aplicații digitale
duc la îmbunătațirea rezultatelor școlare ale elevilor. În ,,școala de acasă”, pentru crearea unor
resurse interactive pentru elevi, am folosit următoarele platforme și aplicații digitale:
Platforma educaţională WordWall este una din acele platforme care vin în ajutorul
cadrului didactic pentru a face o lecţie mai interactivă. Ni se propun mai multe forme de joc,
chiar şi realizând o activitate, elevul are opţiunea să-şi schimbe aspectul jocului, condiţiile
rămânând aceleaşi; această platformă încadreză cu succes toate categoriile de vârstă, vine cu
opţiuni diferite de a crea şi a dezvolta creativitatea. Aplicația Wordwall este o aplicație utilă
pentru crearea activităților, exercițiilor interactive și distractive pentru copii. Este interesantă
prin faptul că elevii percep aceste exerciții ca drept jocuri, dar prin aceste jocuri le dezvoltăm
competențe, le formăm aptitudini și deprinderi utile (https://wordwall.net/ro/myactivities).
Aplicația LearningApps este o aplicație concepută pentru a sprijini procesele de
predare. Este un instrument potivit pentru a fi utilizat în cadrul lecțiilor online cât și offline și
poate fi folosit la oricare etapă a lecției. De asemenea, platforma oferă posibilitatea de a crea
conturi pentru clasele de elevi, în care elevii au posibilitatea de a realiza sarcinile și rezolva
exercițiile digitale propuse de către cadrul didactic. Respectiv, cadrul didactic are posibilitatea
de a vizualiza corectitudinea realizării sarcinii propuse, timpul realizării sarcinii și numărul
elevilor care au realizat sarcina corect (https://learningapps.org/display?v=pbx62y15321).
WordArt este o aplicație care realizează ușor un „nor de cuvinte” – un mod de
reprezentare vizuală a unui text sau a unui șir de cuvinte, în care, de obicei, semnificația unui
element-cuvânt este relevată de mărimea acestuia relativă la celelalte elemente. Poate fi un
instrument pentru analiză de conținut sau pentru crearea unui suport pentru prezentare de
conținut, în formă grafică – statică sau interactivă. Avantajul aplicației WordArt (față de
Wordle, de exemplu) este că se pot realiza mai multe forme de nori de cuvinte
(https://wordart.com/edit/ppp1g2a5476l).
Kahoot! este o aplicație ușor de utilizat, îndrăgită de către elevi. Este accesată de către
aceștia de pe dispozitivul mobil sau intrând pe site-ul kahoot.it, în acest caz putând fi folosit și
calculatorul sau laptopul. Este foarte important faptul că elevii percep utilizarea acestei aplicații
ca pe un joc, ei nu simt că sunt evaluați, sunt relaxați și dornici de a interacționa și mai mult cu
tehnologia digitală în mediul școlar, în educație. Avantajul aplicației Kahoot! este că antrenează
42
elevii în activități rapide de evaluare de cunoștințe: test, quiz, trivia
(https://create.kahoot.it/details/58b421a1-21fe-4fde-bc65-fdb3899c5784).

LIVRESQ este un editor de resurse educaționale în format digital. Acesta

facilitează crearea de lecții interactive, ce conțin texte, galerii de imagini, animații, audio, video,
quiz-uri și alte elemente, fără a fi necesare cunoștințe de programare. Lecțiile realizate în
LIVRESQ pot fi descărcate pentru a fi folosite offline sau pot fi partajate pe internet foarte ușor
prin Biblioteca LIVRESQ, copiii putând avea acces la ele de pe orice tip de dispozitiv smart
(telefon, tabletă, PC). Consider că platforma LIVRESQ este școala în care gândurile se pot
proiecta pe ecrane, cromatic și imagistic și în care cadrul didactic este regizorul care jonglează
cu creație, artă, inventivitate și comunicare prin idei, viziuni. Cu ajutorul editorului livresq am
realizat lecții interactive interesante, îndrăgite și apreciate de copii, în care învățarea devine mult
mai ușoară și mai plăcută, accentul în demersul didactic punându-se pe elev
(https://library.livresq.com/details/6013330401f06b0007661627).
În concluzie, învățarea trebuie să continue dincolo de școală cu aceste instrumente online
accesibile tuturor. Cu multă determinare, putem face progrese împreună și, mai mult decât
oricând, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent. Se spune că cel mai bun
instrument este cel pe care oamenii îl vor folosi. În contextele online, implicarea este absolut
esențială și aceste instrumente trebuie să creeze o interacțiune umană mai profundă și mai
semnificativă. Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calității educaționale, iar
creativitatea pe care tehnologia îți permite să o exprimi este ceva despre care profesori din
diverse colțuri ale lumii vorbesc în mod constant într-un sens pozitiv.

Bibliografie:
Baltac, Vasile - Lumea digitală. Concepte esențiale, Editura Excel XXI Books,
București, 2015
Susskind, Jamie - Politica viitorului. Tehnologia digitală și societatea, Editura Corint,
București, 2019
www.indreptardigital.ro
https://edict.ro/instrumente-online-pentru-evaluarea-elevilor/

https://profs.info.uaic.ro/~mihaela/teach/courses/iac/curs03iac.pdf

https://www.educatieprivata.ro/strategii-de-predare-online/

43
 MANUALUL DIGITAL – PERSPECTIVA PEDAGOGICĂ

Prof. înv. primar Huțan Simona Giorgiana

Școala gimnazială nr. 1 Adunații Copăceni, Giurgiu

Introducerea manualelor digitale a ridicat și unele probleme pedagogice, dincolo de

cele de ordin economic, sociologic sau de politică educațională. O schimbare a suporturilor de
învăța-re se cere a fi evaluată și din perspectiva psihologiei învățării și a unui cadraj didactic,
pentru a identifica atât consecințe benefice, cât și unele eventuale pericole pe termen mediu sau
lung. Suporturile culturale actuale, ca și mediul de transmitere a acestora, nu aveau cum să nu fie
influențate de inovările tehnologiilor de informare și de comunicare. Cartea veche sau
contemporană, tabloul din sala de expoziție sau muzeu, concertul sau un spectacol oarecare pot
fi consultate/ ascultate/apreciate și prin intermediul „dubletelor” digitale ce ne parvin fie prin
intermediul unor suporturi informatice (DVD-uri, de pildă), fie prin magistralele internetului.
Mai toată cultura clasică a fost transpusă, din punctul de vedere al transmisibilității
acesteia, și într-o versiune digitalizată. Cum este firesc, și suporturile curriculare au fost
influențate de aceste evoluții. Ideea introducerii învățării pe bază de suport informatic se așază
pe un orizont de așteptare care ar putea favoriza sau motiva învățarea.
Manualul digital nu trebuie înțeles ca o dublură sau un substitut al celui real, tipărit,
obiectual, ci se constituie într-un alt produs, construit pe baza a noi principii de explicitare a
materiei, după didacticizări suplimentare ale conținuturilor și mulat pe o filozofie a învățării care
să potențeze activismul, interactivitatea, progresivismul, creativitatea. Manualul digital, mai
evident decât cel clasic, se constituie nu într-un depozitar de informații, ci într-un instrument
de învățare și de prelucrare/ semnificare a acestora. Identitatea de conținut, prin temele și
subtemele enunțate de programă, se menține pe mai departe, dar nu și din punct de vedere
formal-structural, întrucât manualul digital dispune informația sau sugerează activități după o
altă logică a succesiunii sau conectivității cu privire la acestea. În plus, acesta asigură o
integrativitate de conținut, întrucât poate include sau trimite la secvențe informative
suplimentare – scriptice, auditive, filmice etc., de care beneficiarul elev poate dispune la un
moment dat. Tehnologiile multimedia, mai ales cele interactive, pot juca un rol deosebit în
descoperirea de noi cunoștințe și valori, într-o formă agreabilă.
Digitalizarea învățării presupune o schimbare a unei ipostaze importante a
curriculumului – cea care este disponibilizată elevului prin intermediul manualului. Un bun
curriculum, gândit pe termen lung, nu se face într-un an-doi, ci e nevoie mai mulți ani de
analiză, expertiză, testare, evaluare, reformare. În raport cu manualul clasic, nu trebuie
dezvoltată o ideologie a alternativității sau înlocuirii totale a suportului tradițional cu cel nou, ci
una a complementarității, a anexării progresive în spațiul învățării, pe lângă ceea ce există (cărți,
manuale, alte mijloace de învățământ), a noi surse sau prilejuri de învățare. Expedierea totală a
manualului tipărit la „groapa de gunoi” a istoriei nu pare nici oportună, nici înțeleaptă. Sunt
secvențe sau situații când interacțiunea cu manualul-obiect se impune, fie din rațiuni
psihologice, fie didactice, fie antropologice (a completa cu propria mână, caligrafiind, anumite
răspunsuri, cerințe etc. sau a „silabisi” primele litere, urmărind cuvântul cu degetul pe foaia de
hârtie, nu sunt nici pe de parte activități desuete din perspectiva psihologiei învățării). În plus,
introducerea noilor tehnici culturale trebuie prefațată de studii de impact, de cercetări-pilot
(pentru dimensionarea, evaluarea, calibrarea și corijarea noilor proceduri în raport cu situații
44
concrete, necunoscute, nepredictibile), dar și susținută de strategii colaterale fără de care
digitalizarea manualelor nu poate funcționa (existența unui suport tehnic și a unei asistențe de
specialitate în școli, formarea cadrelor didactice pentru utilizarea noilor tehnologii).
Învățarea prin intermediul manualelor digitale favorizează structurile metacognitive,
competențele de asociere și de integrare a cunoștințelor, pe orizontală sau verticală, intra sau
interdisciplinare. Aceasta înseamnă că elevii trebuie să posede deja competențe bazale, de citire,
recunoaștere, interpretare a semnelor etc. ce pot fi achiziționate prin intermediul suporturilor
tradiționale. Mai mult chiar, la un moment dat, informația poate fi dată doar parțial, aceasta fiind
generată plenar de/împreună cu elevul. Din acest punct de vedere, apare întrebarea: de la ce
vârstă (clasă) ar deveni optimă introducerea învățării pe bază de manual informatizat. Pe de altă
parte, ușurința cu care copiii de vârstă preșcolară se atașează de doritele și (aproape)
omniprezentele tablete poate fi considerat unul din argumentele care ar încuraja implementarea
mai timpurie a digitalului.
Cu toate acestea, trebuie studiat, de pildă, dacă învățatul scris-cititului este oportun prin
intermediul manualelor digitale. Din perspectiva antropologică, nu e necesară, în dezvoltarea
unui individ, și o etapă de interacțiune „naturală” cu un obiect real care este cartea școlară?
„Buchia” cărții are doar o valoare literar-sentimentală, nu constituie și o necesitate ce
condiționează dezvoltarea normală a unei persoane? Unele cercetări de psihologia învățării arată
faptul că studiul pe bază de suport real este mai profund și asigură o durabilitate mai mare a
ceea ce se încorporează. O serie de marcatori existenți în corpul secvenței de parcurs (sau
adăugați de cel care învăță) conduc la o retenție mai puternică și la o procesare mai înaltă a
ideilor supuse atenției. În plus, interacțiunea prin intermediul analizatorilor cu suportul de pe
care se învață este diferită, ca intensitate și timp, suportul digital presupunând precauții sau
restricții. Nu putem previziona cum va arăta viitorul și ce înfățișare sau putere de pătrundere vor
avea noile tehnologii. Cert este că astăzi și, după cât se vede, măcar în următoarele două-trei
decenii, analogicul și digitalul vor coexista. Din acest motiv, stiloul și touchpad-ul trebuie să se
întâlnească în același ghiozdan/geantă/rucsac măcar o bună perioadă timp.
Poate că structurile decizionale ar trebuie să nu se grăbească, adoptând prin „decret”
trecerea totală și dintr-o dată la manualul digital, în necunoștință de cauză, înainte de evaluarea
unor consecințe. Se cer a fi derulate o serie de studii și un program de pilotare simultan cu
crearea, dezvoltarea și testarea unei „bănci” de manuale digitale care să poată fi accesate printr-o
pluralitate de mijloace deja existente. Nu trebuie uitat faptul că unificarea (poate chiar
impunerea) suporturilor de același tip ar conduce la accentuarea unor decalaje, dat fiind că
acestea sunt încă scumpe, iar sistemul românesc de învățământ nu poate suporta, financiar
vorbind, astfel de cheltuieli.
Noile tehnologii vor reforma atât suporturile de învățare, cât și mecanismele bazale de
accesare de ordin psihologic. Noi înșine suntem un susținător și un beneficiar al acestor înnoiri.
Vom asista, în vremurile ce vin, cu siguranță, la o „cotitură antropologică”, din acest punct de
vedere. Schimbarea va fi mare, de anvergură, dar trebuie întâmpinată – chiar provocată – printr-
o pregătire pe măsură!

45
 DIGITALIZAREA EDUCAȚIEI- BENEFICIU SAU NU?

Prof.înv.primar: Iordache Cristina-Ionela

Școala Gimnazială Iedera de Jos, Iedera, jud. Dâmbovița

Educația este procesul ce a apărut odată cu apariția omenirii. Ea are rolul de a modela
individul în funcție de cerințele societății, pentru a se putea integra în societate și pentru a face
față nevoilor acesteia.
Pentru a se putea adapta ușor necesităților societății, elevii, oamenii de mâine, trebuie să-
și contureze competențele necesare formării lor: competențe comunicaționale, competențe socio-
emoționale, competențe morale, competențe estetice, competențe intelectuale, competențe
digitale, competențe religioase, etc. Aceste competențe încep să-și formeze bazele încă din
primii ani ai școlarității. De aceea există mai multe cicluri de școlaritate, cicluri ce se finalizează
prin formarea diverselor competențe urmărite. Deoarece societatea este într-o continuă
schimbare și educația este într-o continuă schimbare, deoarece elevii pe care îi formăm, sunt
oamenii de mâine, îi formăm pentru viitor, ei trebuie să facă față oricăror cerințe.
Competențele digitate fac parte din ansamblul de competențe pe care un elev trebuie să
le dobândească. Societatea actuală este una în care digitalizarea a prins contur, astfel că și
educația s-a adaptat acestor cerințe. Utilizarea noilor tehnologii face școala mai atractivă pentru
elevi, conținuturie sunt mai ușor transmise de către cadrul didactic și mai ușor asimilate de elevi.
Învățarea se face prin joacă, elevul nu resimte presiune, ci este atras de ecran, de proiecțiile ce
apar, de animațiile propuse, de jocurile concepute de cadrul didactic. Se consideră că
tehnologiile digitale au tendința de a sprijini trecerea la abordări pedagogice axate în mai mare
măsură pe elev, cadrul didactic neavând rolul principal în acest proces, el fiind doar un
coordonator, îndrumător al procesului instructiv-educativ.
O explozie a digitalizării educației s-a produs în anul 2020, odată cu apariția COVID-19.
Școala s-a realizat doar prin intermediul tehnologiei, ceea ce a evidențiat rolul educației digitale
ca obiectiv-cheie pentru un proces instructiv-educativ de calitate. Numeroase site-uri
educaționale sunt concepute pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice: Google Classroom,
Microsoft Teams, Edmodo, Easyclass, Intuitext, Aplicația Zoom, Kinderpedia, Digitaliada,
myKoolio, Kidibot etc. Utilizarea tehnologiei permite cadrelor didactice să își dezvolte
spontaneitatea, creativitatea, originalitatea. Lecțiile devin astfel personalizate, uneori unice și
inedite. Printre avantajele digitalizării putem amiti:
-stimularea capacității de a învăța;
-creșterea randamentului însușirii coerente a cunoștințelor;
-conștientizarea faptului că noțiunile învățate își vor găsi ulterior utilitatea;
-introducerea unui stil de muncă independent;
-asigurarea unui feedback permanent;
-stimularea gândirii logice și a imaginației;
-metode pedagogice variate.
Digitalizarea educației nu înseamnă însă eliminarea manualelor, a metodelor tradiționale
de predare-învățare-evaluare ci înseamnă abilitatea cadrului didactic de a combina tradiționalul
cu modernul, pentru a veni în sprijinul elevului. Prea multe materiale digitale sau utilizarea unor
materiale nepotrivite vârstei elevilor și conținutului predat pot avea efecte negative pentru elevi,

46
le pot încărca doar memoria, fără ca elevul să învețe ceva benefic de pe urma activităților
desfășurate.
Concluzionând, consider că nu este suficient ca un cadru didactic să aibă acces la
instrumente digitale, ci este extrem de important ca el să știe cum să le utilizeze. Acesta trebuie
să aleagă cu grijă materialele, platformele, informațiile transmise elevilor, dar și momentul în
care să se utilizeze un material digital. Conținutul trebuie să fie adecvat nivelului de școlaritate,
accesibil tuturor elevilor, pe înțelesul lor, atractiv pentru a facilita învățarea și util. Dobândirea
de competențe digitate necesită o abordare coerentă, bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții,
desfășurată în contexte formale, informale, nonformale.
Indiferent de ne place sau nu, digitalizarea a devenit indispensabilă pentru copiii din
zilele noastre. Aceștia folosesc mediul online pentru a învăța, pentru a afla diverse informații,
pentru a comunica, formându-și astfel propria identitate. Depinde noi cadrele didactice ca
această digitalizare să vină în sprijinul nostru, nu să ne devină dușman.

BIBLIOGRAFIE

- Irina Șarapain, Creativitate și originalitate didactică. Repere psihopedagogice

- Victoria Folea, Trecerea la societatea digitală în țările europene. Studiu de caz România
- WWW.SMART.EDU.RO- Școala Modernă Accesibilă bazată pe Resurse și Tehnologii
digitale
- edus.ro- https://www.edus.ro-
- qualform.snsh.ro – Educația și impactul digitalizării
- -Digitaalizarea educației- https://republica.ro

47
 ROLUL TEHNOLOGIEI ÎN EDUCAŢIE

Lǎscuzeanu Emilia Emine

Școala Gimnazialǎ “Federico Garcia Lorca”

Un rol important pe care îl are implicarea tehnologiei în sfera educațională, este acela că
ajută studenții să își crească nivelul de încredere în sine. Lucrul în echipă, dar și individual, în
unele cazuri, îi ajută pe copii să se conecteze unii cu alții, să colaboreze și chiar să intre în
competiție. În plus, evaluarea studenților nu mai este făcută în funcție de vârstă și de anul de
studiu în care sunt.
Pandemia COVID-19 a evidențiat atât importanța utilizării instrumentelor digitale în
educație și formare, cât și inegalitățile existente în acest domeniu.
Transformarea digitală a societăților noastre, dezvoltarea rapidă a noilor
tehnologii și progresele științifice în domeniul inteligenței artificiale și roboticii oferă
nenumărate oportunități în aproape toate aspectele vieții noastre. Transformarea digitală
afectează domeniul educației, care este pe punctul de a trece prin schimbarea cea mai
substanțială de la introducerea învățământului obligatoriu. Conform unor estimări, 65 % dintre
copiii care intră în prezent în școala primară vor ajunge să lucreze în noi tipuri de locuri de
muncă, care acum nici nu există. Potențialul tehnologiilor digitale în educație nu a fost încă
utilizat la maximum pentru a oferi o educație de calitate accesibilă tuturor.
Tehnologiile digitale ar trebui considerate un instrument pentru oferirea unei educații și
formări de calitate. În viitor, nevoia de competențe digitale va crește (codare, logistică și
robotică), ceea ce se va reflecta nu numai în cursurile de informatică, ci și în programa de
învățământ în ansamblu.
Criza sanitară pe care o trăim a zguduit dramatic sectorul educației. Au apărut numeroase
provocări pentru cadrele didactice, studenți, părinți și conducerea instituțiilor, la toate nivelurile
de educație și formare. Deficiențele existente și transformarea insuficientă a educației digitale au
fost aduse în plină lumină în timpul izolării impuse ca urmare a pandemiei, care a obligat
milioane de copii, elevi și studenți să stea acasă. Familiile cu copii de vârstă școlară sau
școlarizați au fost nevoite să se adapteze la noua realitate a educației de acasă. Aceasta a avut un
impact major asupra sistemelor de învățământ, studenților, familiilor, profesorilor și instituțiilor
școlare. Suntem conștienți de eforturile enorme făcute de familiile din întreaga UE pentru a ține
pasul cu programele școlare și pentru a-și ajuta copiii să învețe acasă. Școlile și profesorii - de
multe ori fără o pregătire adecvată - au fost obligați să se adapteze la învățământul la distanță,
folosind e-mailul, conversațiile video online și alte mijloace pentru a se conecta cu copiii și a le
oferi posibilități pedagogice adecvate în timpul izolării. Provocarea a fost majoră și pentru copiii
cu dizabilități, care sunt și mai dezavantajați atunci când interacționează prin media digitală.
Guvernele, televiziunile publice, partenerii sociali, furnizorii de educație și formare, ONG-urile
și persoane private au fost în măsură să creeze incredibil de repede săli de clasă virtuale și
platforme de colaborare. Astfel, măsurile de izolare din timpul pandemiei au condus la
accelerarea configurării formării la distanță și la o digitalizare ad-hoc a educației. În acest
parcurs, au existat însă și numeroase deficiențe. Digitalizarea ad-hoc ar trebui considerată o
măsură temporară pentru educația la distanță. Pentru a fi pregătiți pe viitor, trebuie să tragem
învățăminte din ceea ce s-a întâmplat, să dezvoltăm o metodologie solidă și să susținem
48
învățarea sistematică la distanță, începând cu pregătirea cadrelor didactice și luarea unor măsuri
care să garanteze
accesibilitatea pentru toți copiii, inclusiv pentru cei cu dizabilități. Măsurile restrictive din
timpul pandemiei au evidențiat și mai clar problemele legate de digitalizarea insuficientă a
sistemului de educație și de accesul la tehnologiile și resursele digitale, atât de către școli, cât și
de către familii.
Accesul mobil la Internet a crescut semnificativ în ultimii ani, însă utilizarea tehnologiei
în scopuri educative nu a ținut pasul cu aceste evoluții. Nu toate școlile primare și secundare
dispun de conexiuni în bandă largă și nu toate cadrele didactice au competențele și încrederea de
a utiliza instrumentele digitale în activitatea lor de predare – învățare - evaluare. Rezultatele la
învățătură pot fi îmbunătățite, iar echitatea și eficiența cresc cu ajutorul inovării în sistemele de
educație, înțeleasă ca fiind adoptarea de noi servicii, tehnologii, competențe de către
organizațiile din domeniul educației. Pentru a atinge un maxim de eficiență și sustenabilitate,
inovarea trebuie susținută de cadre didactice bine pregătite și trebuie integrată în obiective
didactice clare. Trebuie să se depună mai multe eforturi pentru a stabili cum se pot utiliza cel
mai bine mijloacele digitale pentru a atinge obiectivele în materie de educație.
Tinerii din România sunt pe ultimul loc în UE la acest capitol, doar 56% dintre ei
având competenţe digitale de bază sau peste nivelul de bază, arată datele publicate de Eurostat.
Această realitate susține încă o dată nevoia și importanța investiției în dezvoltarea competențelor
digitale la elevi și studenți.
Ca orice altă metodă de învăţare şi această instruire asistată pe calculator prezintă
avantaje şi dezavantaje.Ca avantaje pot aminti:
1. Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de
schimbare socială rapidă;
2. Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea
imediată a răspunsurilor elevilor;
3. Întarirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare;
4. Instalarea climatului de autodepăşire, competitivitate;
5. Dezvoltarea culturii vizuale;
6. Conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea;
7. Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a rezultatelor, de
realizare de grafice, de tabele;
8. Introducerea unui stil cognitiv, eficient, a unui stil de muncă independentă;
9. Asigură alegerea şi folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor aplicaţii;
10. Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a reproiecta
activitatea în funcţie de secvenţa anterioara;
11. Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei
probleme elevul îşi găseşte singur răspunsul pentru o problemă concretă;
12. Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei;
13. Metode pedagogice diverse;
14. Perspectiva relaţională este îmbunătăţită prin stabilirea unei relaţii umane şi sociale între
educat şi educator.
Profesorii sunt esențiali pentru succesul oricărei reforme educaționale. Ei trebuie
susținuți și formați pentru a-și dezvolta aptitudinile și competențele digitale. Programul Europa
digitală poate fi, în acest context, esențial. În acest scop, trebuie să ne inspirăm din exemplele
49
bune din unele țări. Comisia Europeană, împreună cu statele membre, ar trebui să sprijine
financiar cursurile de formare pentru cadrele didactice, pentru a le pregăti să utilizeze noile
platforme în predare.
In ultimul an am folosit multe aplicații și platforme, adaptȃndu-le clasei la care predau,
online sau fizic. Menționez cȃteva dintre acestea: Adservio, Meet, Zoom, Kahoot, Canva,
Quizizz, Google Forms, Liveworksheets și Wordwall
Prin aplicarea tehnologiilor și diferitelor instrumente digitale şcoala va reuşi să facă faţă
provocărilor timpului și să răspundă nevoilor educaționale a nativilor digitali.
In concluzie, sistemul e-learning nu încearcă impunerea unei revoluții în sistemul
educațional, ci propune un pas înainte pentru procesul educațional spre creșterea capacității de
adaptare la cerințele și posibilitățile celor care se formează, având în vedere ritmul rapid în care
decurg viețile noastre.

Bibliografie:
-www.smart.edu.ro- STRATEGIA PRIVIND DIGITALIZAREA EDUCAȚIEI DIN ROMÂNIA
-
www.elearning.ro/resurse/EduTIC2009_Raport.pdfhttp://www.1educat.ro/resurse/software_edu
cational/tehnologii_in_educatie.pdf
-Cucoș C. Informatizarea în educaţie. Iași: Editura „Polirom”, 2006

50
 IMPORTANȚA UTILIZĂRII PLATFORMEI EDUCAȚIONALE G SUITE FOR
EDUCATION

P.I.P. Lemnaru Cristina Felicia

Școala Gimnazială,Comuna Sălciile, Jud. Prahova

Începând cu anul 2020, învățământul s-a confruntat cu schimbare majoră, aceea de a se

face orele la distanță.
Orele s-au desfășurat în fața dispozitivelor( telefoane, laptop-uri, tablete, etc.). Pentru cadrele
didactice a fost o provocare pentru a capta atenția elevilor.
Personal consider că la început pentru mine a fost o mare provocare deorece m-am lovit de
multe obstacole cum ar fi: conexiunea la internet, lipsa dispozitivelor pentru elevi.
A trebuit să mă adaptez rapid, am urmărit tutoriale,am participat la webinarii, am exersat si m-
am pregătit pentru noua provocare.
Platforma pe care am lucrat s-a numit G Suite for education. Dacă la început m-a
speriat, foarte repede am realizat cât este de ușor de folosit și cât este de utilă.Platforma
este o colecție de aplicații care oferă acces la funcțiile educaționale esențiale. Printre
numeroasele instrumente pe care le-am folosit și care m-au ajutat foarte mult se
numără: Google Meet, Jamboard, Google Classroom.
Beneficiile utilizării acestei platforme au fost:
- Dezvoltarea abilității digitale
- Stimularea gândirii critice și a creativității
- Siguranța datelor
- Disponibilă oricând de pe orice dispozitiv indiferent de sistemul de operare
- O bună cooperare profesor elev
- Feedback imediat oferit elevilor
- Modificările aduse documentelor păstrează un jurnal al tuturor acțiunilor pentru a vedea
contribuțiile elevilor la munca de grup
- Fișiere individuale pentru fiecare elev
- Postarea in avans a temelor pentru o bună organizare
- Crearea rapidă a sondjelor de opinie
- Păstrarea resurselor într-un singur loc
- Evalurea și notarea rapidă a elvilor
- Inițierea dezbaterilor cu elevii și gestionarea discuțiilor
Utilizarea platformelor și instrumentelor web are un impact semnificativ în promovarea
tendințelor de modernizare și tehnologizare a procesului de predare-învățare-evaluare.
Învățarea la distanță prin intermediul acestei platforme a fost ușoară și eficientă atât
pentru mine cât și pentru copii.
Utilizarea platformei a permis înțelegerea materiei de către copii într-un timp mai scurt.

Bibliografie
www.eduapps.ro
www.linkedin.com
www.edu.ro
51
 SIGURANȚA ELEVILOR ÎN MEDIUL ONLINE

Marinkas Eleonora Florica

Liceul cu Program Sportiv „Avram Iancu” Zalău

Dată fiind realitatea secolului XXI și tendința inevitabilă de digitalizare, este esențial ca
fiecare adult implicat în procesul de educație să ia în considerare crearea de contexte de învățare
pentru copii care să le permită acestora explorarea, dezbaterea, formularea și deprinderea
principiilor de folosire sigură, utilă și creativă a Internetului în condiții de siguranță.
Siguranța online se referă la faptul de a fi protejați când folosim internetul. Ea implică
conștientizarea riscurilor la care se supune individul atunci când este online și la luarea unor
măsuri de prevenție în acest sens.
Iată cum putem să ne protejăm atunci când navigăm pe internet:
1. Protecție Antivirus -este foarte important sa fi mereu protejat împotriva virușilor,
chiar daca virușii nu îți fura datele bancare sau parolele de la diferite conturi, ele îți pot
îngenunchia calculatorul sau laptopul în scurt timp, și o să fie totul destul de stresant.
2. Folosește un browser securizat - este importat sa rămânem la fel de securizați și
atunci când suntem într-un simplu browser.
3. Link-urile din email sau atașamentele - cei mai mulți viruși se găsesc prin email-
urile primite, aici este vorba de cele spam. Este recomandat să nu dai click pe niciun email
primit care este total necunoscut.
4. Nu exista complet gratuit pe internet - foarte multe anunțuri și reclame de care
trebuie sa te ferești pentru siguranța pe internet sunt acelea care promit că o sa câștigi ceva
gratuit.
5. Parola este numai a ta – niciodată să nu dai parola ta nimănui.
6. Datele personale pe un site public - daca nu furnizezi datele tale personale pe
site-uri, să te gândești ca le faci pentru siguranța ta pe internet. Rețelele sociale sunt primele
verificate de către cei care doresc să caute informațiile tale personale. Ramai cat mai misterios
posibil.
Folosindu-și curiozitatea și dorința de explorare, copiii accesează foarte ușor diverse
spații online, uneori foarte potrivite pentru ei și care pot avea un efect benefic pentru dezvoltarea
abilităților. Alteori însă, poate neintenționat, în aceste pagini găsesc informații sau întâlnesc
persoane care îi fac să se simtă speriați, triști, rușinați sau vinovați. Internetul este creația
noastră, a tuturor utilizatorilor, însă fiecare dintre noi avem puțin control asupra a ceea ce aduce
altă persoană în această vastă rețea publică. Acest tip de experiențe timpurii fac totuși parte din
viață, deși nu reprezintă neapărat prima alegere pe care părinții sau dascălii ar face-o pentru
copii. Nu este deloc ușor pentru un adult să conștientizeze că nu-și poate proteja copiii în
permanență, că nu îi poate feri de ceea ce este neplăcut și greu pentru ei și, desigur, că nu poate
să trăiască emoțiile grele în locul lor. Această realizare cauzează o stare de neputință care,
uneori, poate determina exagerarea pericolelor existente.
La o privire mai atentă, când reușim să lăsăm deoparte grijile și zgomotul de fundal,
realizăm că Internetul nu este despre dispozitive, aplicații sau site-uri, ci este despre modul în
care interacționăm unii cu alții. Online, comportamentul și acțiunile copiilor noștri se alătură
unui mix imens de interacțiuni umane care se petrec într-un spațiu public și impredictibil. De
52
aceea, atunci când vine vorba de Internet, putem apela la aceleași principii pe care le folosim
când ghidăm copiii să fie în siguranță în locurile publice.
Iată câteva sfaturi pentru a-ți gestiona corect relațiile online:
- Fii politicos cu oamenii, chiar şi atunci când ceilalți sunt răutăcioși. Agresivitatea generează
agresivitate. Ea nu este distractivă în viața reală și nici online;
- Dacă faci cunoștință cu persoane noi în viața reală sau online, ține mereu cont de regulile de
siguranță. Nu spune numele tău complet, sau chiar foloseşte un pseudonim. La fel, nu da
detalii despre unde trăieşti, unde înveţi sau unde te afli într-un anumit moment şi, desigur –
nu da nimănui parola ta. Întotdeauna vorbește cu cineva de încredere despre persoana
întâlnită;
- Ține minte că întotdeauna poți refuza să mai comunici cu o anumită persoană sau chiar poţi
raporta persoana care te jigneşte online;
- Când te simți în pericol pe Internet, cere ajutorul unui adult în care ai încredere.
Lumea online, ca orice alt context, implică o realitate foarte nuanțată, nu există doar
pericole sau doar avantaje. Un rol esențial îl joacă modul în care sunt puse limitele de către
părinți sau alți îngrijitori ai copiilor. Este definitorie atitudinea și încrederea adulților cu privire
la Internet pentru a impune aceste limite cu consecvență, fermitate și blândețe, în vederea
asigurării siguranței micuților.
Este foarte important ca elevii să aibă grijă la site-urile pe care le accesează. Ar fi de
dorit ca un adult să poată supraveghea ceea ce accesează copilul, pentru a-l putea feri de diverse
amenințări, care, cu toate că nu se văd, sunt totuși, foarte reale.
Pe termen lung, acestea contribuie la felul în care copilul se va raporta la tehnologie și
vor deveni principii care îi vor servi să aleagă, într-un mod mai conștient, cum folosește o astfel
de resursă.

Bibliografie:
https://siguronline.md/rom/copii/informatii-si-sfaturi/fii-inteligent-pe-internet
https://codeschoolclubs.ro/siguranta-pe-internet/
https://www.refu.ro/siguranta-pe-internet/

53
 UTILIZAREA PLATFORMELOR DIGITALE DE ÎNVĂȚARE

prof. înv. primar Mohorea Corina Adina

Școala Gimnazială Nr. 279, București

Educaţia etimologic, provine de la ,,educatio”adică creştere, formare. Să educi

înseamnă să trezeşti în cel de lângă tine acele resurse care-l pot împlini, să-l conduci pe celălalt
spre desoperirea de sine, dându-i un imbold felului lui de a fi, nu direcţionat de către tine, ci de
ceea ce descoperă el că i se potriveşte, nu oferindu-i adevărul de-a gata, ci indicând-i direcţia
posibilă pentru a-l găsi.
Totalitatea metodelor şi instrumentelor, grupate într-un sistem coerent, utilizate
pentru menţinerea şi ridicarea calităţii educaţiei oferite de către şcoală constituie sistemul de
management al calităţii.
În desfăşurarea activităţii didactice la clasă, materialul didactic şi mijloacele de
învăţământ trebuie folosite ca un stimulent pentru elevi, pentru crearea unui mod atractiv de a
învăţa, fiind o necesitate. Acestea nu trebuie să existe doar pentru a decora clasa, ci trebuie
utilizate în mod concret la lecţii. Implicarea elevilor în crearea materialelor le trezeşte interesul
şi le facilitează înţelegerea mesajului pe care urmărim să-l transmitem.
Modelul învăţământului modern, inovator, face apel la experienţa proprie a elevului,
promovează învăţătura prin colaborare, pune accentul pe dezvoltarea gândirii în confruntarea cu
alţii. Munca în grup stimulează interacţiunea dintre elevi, creşterea stimei de sine, încrederea în
forţele proprii, intensifică atitudinile pozitive faţă de cadrele didactice.
Folosirea mijloacelor TIC, unde sunt incluse: calculatorul, internetul,
videoproiectorul, reprezintă realităţi pe care elevii le experimentează zi de zi. De asemenea şi
cadrul didactic trebuie să rămână mereu un ,,elev” învăţând continuu pentru a transmite elevilor
cunoştinţe actuale şi de valoare.
Prioritatea învăţământului o constituie informatizarea, softul educaţional, reprezentat
de programele informatice special dimensionate în perspectiva predării unor teme specifice, ceea
ce reprezintă o necesitate evidentă .
Utilizarea calculatorului în procesul instructiv-educativ facilitează realizarea
scopurilor didactice şi idealurilor educaţionale.
Calculatorul nu este utilizat pentru a înlocui activitatea de predare a cadrului didactic,
ci pentru a veni tocmai în sprijinul predării, ajutându-l astfel să-şi îndeplinească mai bine funcţia
sa didactică fundamentală. Programul de calculator poate deveni un suport important pentru o
predare eficientă.
Perioada pandemică ne-a obligat să căutăm tot felul de aplicații, platforme, metode
de a face cât mai accesibil conținutul prin intermediul internetului pentru elevi. O astfel de
platformă este Livresq, platformă care pune la dispoziția profesorilor și nu numai posibilitatea
de a crea lecții online și alte materiale, care pot fi folosite fie în derularea actului didactic în
clasă, cât și în desfășurarea on line a lecției, dacă este cazul. Profesorul își poate crea cont gratuit
sau contra cost ( diferă accesibilitatea la anumite funcționalități), iar elevii se pot conecta doar
primind linkul de conectare, nefiind nevoie să îți creeze cont.
Pe această platformă am creat lecții pe care le-am și utilizat la clasă, la mai multe
discipline:

54
 *una dintre lecții este la Comunicare în limba română, clasa I, ”Albă ca Zăpada și cei
șapte pitici”, de Frații Grimm.

*o altă lecție este ”Orizontul. Linia orizontului”, geografie , clasa aIV-a

*altă lecție este ”Spiridușul cel bun al cărții”, Limba și Literatura Română, clasa a III-a :

Elevii au fost foarte încântați, deoarece, pe lângă activități prevăzute în conformitate

cu momentele lecției, asunt inserate filmulețe, fișe, jocuri online interactive.
Noua imagine a profesorului trebuie stabilită prin luarea în considerare a tuturor
abordărilor de până acum, de la conceperea ca distribuitor de recompense sau ca sursă de
informaţii, până la cea de „manager al învăţării”.
Lumea modernă pune accentul pe folosirea mai eficientă a cunoaşterii şi a inovaţiei.
Noul mileniu aduce noi cerinţe educaţionale care impun noi metode, altele decât cele
folosite pânǎ acum. Criteriul de calitate aplicat educaţiei are un rol foarte important deoarece
măsurile propuse pentru a promova creativitatea şi capacitatea pentru inovare vor fi adaptate
fiecǎrei etape din cadrul învăţării continue.

BIBLIOGRAFIE:
-https://edict.ro/educatia-de-calitate-inovatie-si-diversificare/
-https://library.livresq.com/details/629a585dcf844f00091fa29e
-https://library.livresq.com/details/62c82c585f8ca9000990d7b2
-https://library.livresq.com/details/612fe0056994de0009127bb4

55
 METODE INTERACTIVE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
ÎN ERA DIGITALĂ

Secretar Necula Steluța Simona

Școala Gimnazială ”Academician Marin Voiculescu”, Giurgiu

Având în vedere faptul că în ultima vreme tot mai multe domenii au trecut spre mediul
online, educația, de asemenea , trebuie să se adapteze noilor cerințe pentru a satisface nevoile
elevilor, ale studenților, dar și ale profesorilor. Predarea online presupune mult mai mult decât
folosirea unui dispozitiv electronic conectat la internet în locul unei săli obișnuite de clasă.
Predarea online nu presupune doar o schimbare de mediu fizic – de la clasă, la propriul
dormitor. Elevilor le lipsește interacțiunea directă cu profesorul și cu prietenii, nu mai există
pauzele în care se pot juca, discuta sau relaxa cu ceilalți elevi. Din aceste motive, este nevoie să
le oferim un alt tip de stimulare în timpul cursurilor. Scrisul după dictare (ca formă de predare)
și redarea unor informații cuvânt cu cuvânt (ca formă de evaluare) nu se regăsesc printre cele
mai eficiente și atractive metode folosite la clasă. În mediul online, acestea au și mai puțină
utilitate, astefl este nevoie, de asemenea, de adaptarea modului de predare și de interacțiune cu
elevii la noile cerințe.
Instrumentele digitale pot face predarea mai dinamică și interactivă, le permit elevilor să
răspundă la întrebări altfel decât prin clasica metodă de ridicare a mâinii și pot transforma
evaluarea cunoștințelor într-o activitate distractivă, astfel elevul să se simtă motivat.
Deși această tranziție vine cu anumite dificultăți, putem transforma aceste provocări în
oportunități de învățare și dezvoltare, dacă știm să alegem metodele potrivite Pentru a capta și
menține atenția generației „digitalilor nativi”, a copiilor „care s-au născut cu telefonul în mână”,
vă prezentăm câteva resurse și instrumente online care pot fi utilizate atât la cursurile online, cât
și la cele cu prezență fizică.
Fiecare dintre aceste instrumente digitale este descris succint pentru a oferi o imagine de
ansamblu asupra modului în care poate fi folosit la cursuri.
Ce tipuri de instrumente digitale există?
Aplicații pentru chestionare / sondaje de opinie
Aceste aplicații pot fi utile atunci când dorim să aflam opinia elevilor despre un anumit
subiect, dar și atunci când dorim să testăm nivelul de cunoștințe.
Instrumentele Mentimeter și PollEverywhere pot fi folosite în diferite momente ale
cursului.
De exemplu, la începutul cursului, pot fi utile pentru a afla care sunt așteptările elevilor, care
este nivelul actual de cunoștințe despre o anumită temă, ce concepte asociază cu un anumit
cuvânt sau în ce măsură sunt de acord cu o afirmație, pe o scală de la 0 la 10, de exemplu.
În timpul cursului, aplicațiile pot fi utilizate pentru a testa nivelul de cunoștințe al elevilor (prin
adresarea de întrebări cu răspunsuri multiple). Totuși, în acest caz, cele două platforme sunt
adecvate pentru un număr redus de întrebări (1-3); pentru a crea teste cu un număr ridicat de
întrebări, sunt mai potrivite aplicațiile pentru evaluarea cunoștințelor.
La finalul cursului, aceste instrumente digitale pot fi folosite pentru a obține feedback cu privire
la curs (prin răspunsuri deschise sau prin acordarea de note) sau pentru a le permite elevilor să
adreseze întrebări.

56
 Aplicații pentru evaluarea cunoștințelor
Folosirea unor gadgeturi și aplicații digitale poate transforma testarea cunoștințelor într-o
activitate interactivă și distractivă, diminuând anxietatea pe care mulți elevi o resimt atunci când
aud cuvântul „test”. Aplicațiile sunt utile mai ales pentru recapitulări sau învățarea prin joc.
Deoarece pot apărea dificultăți tehnice neprevăzute, se recomandă precauție în cazul în care
doriți să le utilizați pentru teste oficiale, la care elevii vor fi evaluați printr-o notă în catalogul
școlar
Kahoot! este un instrument foarte bun pentru testarea cunoștințelor tuturor elevilor, în timp real,
la curs. Este nevoie de prezența dascălului pentru ca elevii să vadă întrebările. Alte aplicații,
precum Educaplay, Quizizz sau LearningApps, pot fi utilizate atât în timpul cursului, cât și în
afara lui (de exemplu, ca temă de lucru), întrucât pot fi accesate oricând printr-un link oferit de
profesor. Quizlet permite crearea usor cartonașe foarte utile pentru procesul de învățare,
deoarece elevii se pot autoevalua și pot decide ce informații necesită studiu aprofundat.
Aplicații pentru gândire creativă / exerciții de imaginație
Scopul școlii nu este numai acela de a dobândi informații din diferite domenii, ci și acela
de a le permite elevilor să gândească critic, să își exprime opiniile sau sentimentele într-un cadru
sigur și să formeze relații. Din acest motiv, vă punem la dispoziție două instrumente digitale care
pot facilita atingerea acestor scopuri: Padlet și Checkin.
Padlet le oferă elevilor posibilitatea de a lucra în echipă și de a aduna idei în timp real,
eliminând unele probleme care apar, de obicei, în mediul fizic (inhibiția sau frica de a fi judecat,
nevoia de a aștepta să ne vină rândul să vorbim). Fiind o aplicație pentru gândire creativă, poate
fi utilizată în diferite moduri, scopul depinzând doar de creativitatea profesorului. Checkin este
un instrument care generează întrebări ce pot fi folosite pentru a destinde atmosfera sau pentru a-
i ajuta pe elevi să se cunoască mai bine între ei.
Aplicații pentru organizare / prezentarea informațiilor
Mediul virtual a eliminat creta și buretele, dar folosirea de instrumente digitale le permite
profesorilor să își prezinte informațiile pe o tablă mult mai interactivă și captivantă. Clasicele
prezentări PowerPoint au devenit deja un lucru obișnuit pentru mulți elevi. Din acest motiv,
ghidul nostru include câteva alternative mai dinamice și care oferă mai multe opțiuni.
Instrumentul cel mai apropiat de o tablă obișnuită este Classroomscreen – o tablă digitală care
ne permite, pe lângă adăugarea de texte, să facm cursurile mai interactive. Ca o alternativă la
prezentările PowerPoint, propunem atât profesorilor, cât și elevilor, platforma Prezi. Cu ajutorul
instrumentului MindMup putem crea hărți mentale care ilustrează modul în care relaționeză
diferite concepte, iar platforma Textfixer poate fi utilizată printre altele, și pentru a genera liste
aleatorii – utile, de exemplu, când dorim să împărțim elevii pe echipe.
Acestea sunt doar câteva exemple dintre multiplele instrumente digitale și metodele pe
care le putem implementa la cursuri. Deoarece această tranziție poate crea dificultăți, este
important să reținem că nu este nevoie să utilizăm toate aceste platforme – ci în funcție de
nevoie, întrucât fiecare instrument oferă o varietate de opțiuni care pot fi folosite în diferite
scopuri.
Acestea sunt doar câteva instrumente digitale de bază, pe care le putem explora și utiliza
în cadrul cursurilor, pentru a le face cât mai interactive și atractive, astfel încât să fie apreciate
de elevi!

57
BIBLIOGRAFIE

Site-uri web:
 https://gutenberg.ro/feedback-in-educatia-digitala-metode-de-feedback/
 https://www.educatieprivata.ro/de-ce-e-important-ca-scolile-sa-continue-transformarea-
digitala/

58
 VALENȚE DIDACTICE ALE INSTRUMENTELOR ȘI TEHNICILOR DIGITALE

Prof.înv.primar, Negrici Mariana

Colegiul Național ,,Costache Negri’’, Galați

Prin aplicarea diferitelor instrumente digitale, școala va reuși să facă față provocărilor
timpului și să răspundă nevoilor educaționale ale elevilor.
Aplicaţia Padlet permite exprimarea cu ușurinţă a opiniilor despre un subiect comun pe
un „avizier” virtual, care este, de fapt, o pagină web unde elevii publică scurte mesaje conţinând
text, imagini. Poate fi folosit pentru sesiune de brainstorming, cuvinte noi, termeni sau
comentarii pe baza unei teme date.
Pași de lucru:
- Se apasă pe link;

În colțul din dreapta, jos, este un cerculeț roșu cu plus. +

- Se apasă pe cerculeț;
- Se scrie numele copilului;
- Se scrie titlul: TEMA;

Mai jos sunt câteva butoane:

(Încarcă)
- Se apasă pe primul buton (Apare o opțiune PICK FILE);
- Se dă click pe Pick File, apoi se selectează materialul salvat în calculator.
- Se postează materialul realizat.

Aplicația Jigsaw Planet

Realizarea unui puzzle aduce multe beneficii în dezvoltarea copilului.
* Întelegerea lumii din jurul lor
Dezvoltarea cognitivă a copiilor este influențată semnificativ într-un mod pozitiv atunci când
micuții actionează sau manipulează lucrurile din jurul lor. Copiii au ocazia să învețe lucrând
direct cu piesele de puzzle prin schimbarea formei acestora și prin alcătuirea de imagini.
* Coordonarea mână-ochi
Atunci când copiii întorc, dezbină sau îmbină piesele de puzzle deprind o aptitudine foarte
utilă: coordonarea mâna- ochi. Ochii văd puzzle-ul, iar creierul dă curs viziunilor – cum trebuie
să arate imaginea finală ori care este urmatoarea piesă care trebuie gasită și plasată corect,
pentru a alcătui imaginea finală.
*Aptitudinile motorii
Puzzle-urile oferă copiilor ocazia de a-și dezvolta aptitudinile motorii necesare în cazul
scrisului de mână.
*Rezolvarea de probleme
Aptitudinea de a rezolva probleme este una deosebit de importantă și valoroasă. Atunci când
copilul privește piesele și își imaginează cum le-ar putea combina pentru obtinerea unei imagini,
dezvoltă aptitudini vitale. Puzzle-urile nu pot fi rezolvate decât cu ajutorul gândirii logice,.
*Recunoasterea formelor

59
 Pentru copiii mici, recunoasterea si sortarea formelor este o parte importantă din dezvoltare.
Puzzle-urile îi ajută pe copii în această direcție, din moment ce piesele trebuie recunoscute si
sortate înainte de a fi asamblate.
*Îmbunătătirea memoriei
Puzzle-urile simple sau alte tipuri de puzzle-uri ajută la îmbunătățirea memoriei celor mici.
Copiii trebuie să își amintească mărimea, culoarea și forma pieselor de puzzle pentru a le putea
pune cap la cap.
*Setarea de obiective
Atunci când un copil rezolvă un puzzle, va încerca să dezvolte o strategie pentru a rezolva
puzzle-ul mai repede. Poate sorta piesele după formă sau culoare, poate alege să unească mai
întâi marginile. Aceste acțiuni sunt de fapt obiective mici care, odată atinse, ajută la atingerea
obiectivelor mari.
Pași de lucru:
- Se tastează în browser : jigsawplanet.com;
- Se tastează Sign up (se completează datele pentru a face cont) sau
- Se tastează Sign in;
- Se dă clic pe Create (apare opțiunea Create Puzzle);
Image: Choose file (se alege imaginea din computer);
Name: se denumește;
Pieces: Easy(ușor) Hard(greu)
24(nr.de piese)
Shape: se aleg piese obișnuite(regular) - se dă clic pe a doua bulină;
Alegerea opțiunii Rotation e prea complicată pentru copii.
Tags: etichete(denumire pentru a fi ușor de găsit);
- Se tastează Create;
- Se tastează Copy(se copiază linkul);
- Se trimite elevilor linkul (accesare link).

Bibliografie:www.google.com

60
 UTILIZAREA APLICAȚIEI CHATTER PIX KIDS ÎN LECȚII, LA CICLUL
PRIMAR

Prof. Nidelea Maria

Școala Gimnazială „Acad. Marin Voiculescu”, Giurgiu

În zilele noastre se vorbește tot mai mult despre educația secolului XXI, ce presupune
o învățare pe tot parcursul vieții pentru a putea să conviețuim și să ne formăm competențe
care să ne permită să acționăm.
Copiii reprezintă viitorul unei societăți, de aceea este important ca ei să dobândească
abilitățile necesare pentru a se putea adapta în societate. Cum tehnologia poate oferi multiple
posibilități de învățare și aplicabilitate a informațiilor dobândite, programele puse în aplicare în
școli sunt orientate spre a oferi elevilor experiențe de învățare interactivă, variată, care să îi
ajute să devină mai disciplinați și mai informați.
Școlii îi revine sarcina de a dezvolta la elevi multiple abilități:
comunicarea - elevii trebuie să învețe să vorbească fluent, să își exprime liber părerile,
cu argumente proprii;
inteligența emoțională - elevii trebuie să înțeleagă și să gestioneze propriile emoții,
dar și pe ale celorlalți;
lucrul ȋn echipă - care îi ajută pe elevi să fie organizați, să accepte schimbul de idei și
să respecte termenele stabilite;
spiritul antreprenorial - care presupune economie, finanțe, și management ce se poate
învăța încă din clasele mici;
rezolvarea problemelor - elevii trebuie să găsească cele mai bune soluții pentru
eliminarea obstacolelor din calea unui obiectiv propus;
tehnologia - elevii învață să utilizeze noile tehnologii pentru a descoperi și a crea.
Evoluția societății în domeniul științei şi tehnicii ne pune astăzi la dispoziție o gamă
variată de produse care facilitează procesul de educație.
Utilizarea tehnologiei în în școli reprezintă o necesitate în contextul actual. Aceasta nu
doar că eficientizează procesul instructiv-educativ al profesorilor, dar îmbunătățește și
experiențele de învățare ale elevilor.
Cadrele didactice se preocupă tot mai mult de utilizarea instrumentelor digitale în
crearea lecțiilor interactive. Elevii sunt atrași de aceste aplicații, în care sub formă de joc, se
îmbină informația cu imaginile și împreună converg către o memorare și înțelegere mai facilă
a conținuturilor.
Există numeroase aplicații care utilizate în activitatea la clasă permit apropierea
elevilor de disciplina respectivă și înlesnesc crearea de competențe reale, atât la nivelul
disciplinei, cât și la nivel interdisciplinar.
Exemplul pe care îl voi oferi se referă la posibilitatea utilizării unui instrument atât
pentru atingerea unor obiective cognitive aferente nivelurilor de bază cât și pentru nivelurile
superioare, unde accentual se pune pe crearea unor produse de activitate originale, care să
valorifice competențele și potențialul creativ al elevilor.
O aplicație pe care eu o folosesc frecvent la clasă este Chatter Pix Kids, un instrument
care poate fi utilizat la orice vârstă, la orice disciplină și care transformă învățarea într-o joacă
bazată pe tehnologie educațională. Este o aplicație ce poate fi, cu ușurință, folosită începând
61
cu clasa pregătitoare ce asigură asimilarea rapidă a conținuturilor predate într-o manieră
plăcută, stimulând creativitatea elevilor.
Cu această aplicație copiii pot da viață personajelor îndrăgite sau mai puțin îndrăgite,
pozitive sau negative. Personajele sunt desenate de copii, așa cum și le imaginează ei și apoi
fotografiate și prelucrate ȋn aplicația Chatter Pix.
La orele de limba română elevii mei, de clasa a patra, au dat viață unor personaje ca:
Ionel din povestea „Suflețelul învață”, de Mircea Sântimbreanu. Ionel a fost pus să explice de
ce mințea că învață, de ce se purta urât cu bunica și chiar să-și ia un angajament că acest
comportament indezirabil nu se va mai repeta. Greierele din „Balada unui greier mic” de
George Topîrceanu își exprimă tristețea și neputința în fața toamnei nemiloase argumentându-
și comportamentul din timpul verii. Ghemotocul de hârtie din „Castana din poveste”, de Octav
Pancu-Iași povestește despre călătoria sa alături de castană. Castana, din aceleși text spune de
ce a rămas la băiat. Copiii au fost bucuroși pentru reușita lor și au înțeles și mesajele textelor
studiate.
Și în orele de educație civică am folosit această aplicație pentru personaje din textele
ce constituie punct de plecare în dezbaterile elevilor pentru însușirea unor valori morale.
Această aplicație oferă elevilor o valoroasă oportunitate de a învăța într-o manieră
inovativă, cu imagini vizuale durabile și de impact în mintea lor, făcând învățarea mai
atractivă și asigurând trăinicia informațiilor.

Bibliografie:
Cristea, Sorin, Curriculum pedagogic, E.D.P., Bucureşti, 2008
Susskind, Jamie, Politica viitorului. Tehnologia digitală și societatea, Ed. Corint, București,
2019

62
 FOLOSEȘTE INSTRUMENTE DIGITALE ÎN PROCESUL DE
PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
Ogica Oița
Școala Gimnazială ,,Academician Marin Voiculescu ” Giurgiu

Odată cu tranziția recentă a multor domenii spre mediul online, educația a fost, la rândul
ei, nevoită să se adapteze noilor cerințe pentru a continua să satisfacă nevoile elevilor, ale
studenților și ale profesorilor. Predarea online presupune mult mai mult decât folosirea unui
dispozitiv conectat la internet în locul unei săli de clasă. Este nevoie, de asemenea, de adaptarea
modului de predare și de interacțiune cu elevii la noile cerințe.
Această tranziție vine la pachet cu anumite dificultăți. Pentru a capta și menține atenția
generației „digitalilor nativi”, a copiilor „născuți cu telefonul în mână” este nevoie instrumente
online care pot fi utilizate atât la cursurile online, cât și la cele fizice.

De ce am nevoie de aceste instrumente digitale?

Predarea online nu presupune doar o schimbare de mediu fizic – de la clasă, la propriul
dormitor. Elevilor le lipsește interacțiunea directă cu profesorul și cu prietenii, nu mai există
pauzele în care se pot juca, discuta sau relaxa cu ceilalți elevi. Din acest motiv, este nevoie să le
oferim un alt tip de stimulare în timpul cursurilor. Știm deja că scrisul după dictare (ca formă de
predare) și redarea unor informații cuvânt cu cuvânt (ca formă de evaluare) nu se regăsesc
printre cele mai eficiente și atractive metode folosite la clasă. În mediul online, acestea au și mai
puțină utilitate.

Ce tipuri de instrumente digitale există?

Aplicații pentru chestionare / sondaje de opinie

Aceste aplicații pot fi utile atunci când dorim să aflam opinia elevilor despre un anumit
subiect, dar și atunci când dorim să testam nivelul de cunoștințe. Acest tip de aplicații poate fi
folosit pentru a afla care sunt așteptările elevilor, care este nivelul actual de cunoștințe despre o
anumită temă, ce concepte asociază cu un anumit cuvânt sau în ce măsură sunt de acord cu o
afirmație, pe o scală de la 0 la 10, de exemplu.

Aplicații pentru evaluarea cunoștințelor

Utilizarea unor instrumente digitale poate transforma testarea cunoștințelor într-o

activitate distractivă și interactivă, reducând anxietatea pe care mulți elevi o resimt atunci când
aud cuvântul „test”. Aceste aplicații sunt folositoare mai ales pentru recapitulări sau învățarea
prin joc.

Kahoot! este un instrument foarte bun pentru testarea cunoștințelor tuturor elevilor, în
timp real, la curs. Este nevoie de prezența profesorului pentru ca elevii să vadă întrebările. Alte
aplicații, precum Educaplay, Quizizz sau LearningApps, pot fi utilizate atât la curs, cât și în
afara lui (de exemplu, ca temă de casă), deoarece pot fi accesate oricând printr-un link oferit de
profesor.

Aplicații pentru gândire creativă / exerciții de imaginație

63
Scopul școlii nu este numai acela de a dobândi informații din diferite domenii, ci și acela de a le
permite elevilor să gândească critic, să își exprime opiniile sau sentimentele într-un cadru sigur
și să formeze relații.
Padlet le oferă elevilor posibilitatea de a lucra în echipă și de a aduna idei în timp real,
eliminând unele probleme care apar, de obicei, în mediul fizic (inhibiția sau frica de a fi judecat,
nevoia de a aștepta să ne vină rândul să vorbim). Fiind o aplicație pentru gândire creativă, poate
fi utilizată în diferite moduri, scopul depinzând doar de creativitatea profesorului. Checkin este
un instrument care generează întrebări ce pot fi folosite pentru a destinde atmosfera sau pentru a-
i ajuta pe elevi să se cunoască mai bine între ei.

Aplicații pentru organizare / prezentarea informațiilor

Mediul online a eliminat creta și buretele, dar folosirea de instrumente digitale le permite
profesorilor să își prezinte informațiile pe o tablă mult mai interactivă și captivantă. Clasicele
prezentări PowerPoint au devenit deja un lucru obișnuit pentru mulți elevi.
Instrumentul cel mai apropiat de o tablă obișnuită este Classroomscreen – o tablă digitală care
vă permite, pe lângă adăugarea de texte, să faceți cursurile mai interactive.

Tehnologia și copiii

Copiii de azi s-au născut și cresc în generația digitală. Sunt obișnuiți să urmărească
videoclipuri, să caute răspunsuri online și să preleveze digital informații din diverse surse.
Aproape toți copiii au un smartphone în buzunar, care le permite să acceseze informații oricând
și oriunde.
Astfel, copiii sunt mult mai familiarizați cu tehnologia și le este mai ușor să asimileze
informațiile prezentate cu ajutorul ei, de aceea aceștia s-au adaptat destul de rapid la
învățământul la distanță, deoarece pentru ei tehnologia este atractivă, iar descoperirea de
instrumente digitale care să îi ajute să învețe mai ușor reușește să îi capteze pentru o perioada
mai lungă de timp și să îi facă mult mai implicați în procesul de predare-învățare-evaluare.

Învățământul online: cadru didactic – elev – părinte

Mutarea de la învățământul tradițional la cel la distanță au creat nemulțumiri în rândul

părinților și a cadrelor didactice. Părinții sunt nemulțumiți de faptul că materia și modul de
predare în școală românească nu se pliază deloc cu predarea online, deoarece profesorii nu sunt
familiarizați cu acest stil de lucru.
Cadrele didactice au fost și ele luate prin surprindere, deoarece învățământul din
România progresează destul de greu, iar folosirea tehnologiei în procesul de procesul de predare
online era încă departe de a fi o realitate. Însă, „peste noapte” acest lucru s-a schimbat, cu toții
am fost nevoiți să ne adaptăm noii normalități.
Important de știut este faptul că educația online este construită pe aceleași principii ca și
cea tradițională. Subiectele, temele de clasă, interacțiunea cu profesorul și notele, toate sunt la
fel. Atunci când s-a trecut la învățământul online, majoritatea părinților s-au gândit instant la
calitatea nivelului de educație, deoarece aceștia nu au fost familiarizați cu conceptul de școală
online și nu dețin informații despre faptul că educația instituțională poate avea loc și sub o altă
formă și de oriunde. Calitatea predării în mediul online depinde mult de școală, ca și în cazul
predării tradiționale.

64
Educația online a devenit o realitate și necesitate. E cert faptul că după trecerea pandemiei,
educația online, precum și includerea tehnologiei în procesul de predare-învățare-evaluare a
devenit o necesitate

Bibliografie: site- https://gutenberg.ro/facilitare-si-predare-online/

65
 DIGITALIZAREA ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI

Nume cadru didactic- Pașca Laura-Valentina

Școala-Liceul Tehnologic FELIX-Sânmartin

Instrumentele TIC oferă resurse la toate nivelurile – curriculum și practică didactică,

formarea cadrelor didactice, dezvoltarea instituțiilor școlare, politici educaționale sau
administrarea sistemului de învățământ. Utilizarea noilor tehnologii oferă un răspuns social la
cererea crescândă de educație, la nevoia de diversificare și sofisticare:
 conținuturile utilizate: suporturi și materiale didactice, elemente didactice
dezvoltate doar pe suport electronic, programe modulare, conținuturi adiacente,
complementare, alternative, discipline noi;
 proceduri de evaluare: teste adaptive și standardizate automatizate cu feedback
imediat;
 proceduri de management instituțional: gestionarea elevilor, înscrieri online,
selecția și certificarea elevilor pe bază de portofolii de activitate;
 activități extrașcolare: resurse online, activități colaborative la distanță,
participarea în comunități online de practică sau în campusuri virtuale.
Utilizarea resurselor educaționale digitale devine din ce în ce mai răspândită în toate
sistemele educaționale din lume, însă implementarea acestora în procesul instructiv-educativ
necesită atât pregătirea cadrelor didactice, cât și existența softurilor specializate în limba
română. Pe internet există un șir de site-uri care permit crearea diverselor materiale didactice
electronice, cum ar fi: prezi.com, learningapps.org, kahoot.com etc., doar că ele sunt puțin
cunoscute pe teritoriul țării noastre și din aceste considerente, în majoritatea cazurilor, profesorii
recurg la instrumentele standard din calculator. Introducerea resurselor educaționale digitale în
procesul educațional permite evidențierea unui șir de avantaje printre care:
1. Permit crearea unui tablou clar despre fenomenul studiat, deoarece oferă posibilitatea
simulării sau modelării unui proces care nu poate fi prezentat în realitate.
2. Permit modificarea ușoară a conținutului.
3. Oferă posibilitatea distribuirii în rețea.
4. Orele devin mai interactive.
5. Sporesc interesul elevilor față de tema studiată.
De asemenea, utilizarea resurselor educaționale digitale permite profesorilor să dezvolte
competențele digitale și de învățare ale elevilor, să-i pregătească pentru aplicarea acestora în
diverse situații din viața cotidiană, ceea ce conduce la sporirea calității și eficacității procesului
educațional. Totodată, ele permit individualizarea procesului de instruire, adică putem avea nu
doar o singură variantă de prezentare a materialului didactic a unei teme. Diversificarea
variantelor de prezentare poate fi realizată, atât prin utilizarea diferitor conținuturi, cât și prin
aprofundarea, detalierea, alternarea informației prezentate. De asemenea, ne permite alegerea
anumitor metode și tehnici de prezentare a conținuturilor noi.
Pe lângă faptul că utilizarea resurselor educaționale digitale are un șir de avantaje, se pot
evidenția și câteva limite ce apar la implementarea acestora, cum ar fi: dotarea slabă a școlilor cu
tehnologii moderne; elaborarea resurselor educaționale digitale este un proces ce necesită timp și
cunoștințe în domeniul TIC; accesul liber la resursele educaționale digitale este limitat, iar prețul
acestora este destul de ridicat.
66
 În cazul utilizării resurselor educaționale digitale la realizarea temelor pentru acasă, de
asemenea, se pot evidenția un șir de avantaje:
1. Sporirea interesului elevilor față de disciplina de studiu datorită unei noi forme de
prezentare a conținutului.
2. Posibilitatea realizării unei autoevaluări față de cerințele propuse de către profesor.
3. Se pot utiliza diverse resurse pentru pregătirea temelor.
4. Dezvoltarea competențelor de învățare și autoevaluare.
În cazul utilizării resurselor educaționale digitale se modifică rolul profesorului și
elevului, profesorul devenind un coordonator și nu o sursă directă de informare. Elevul devine
participant activ în procesul educațional și, implementând competențele digitale, soluționează
sarcinile propuse la oră.
În cazul proiectării orelor la baza cărora sunt utilizate resursele educaționale digitale ar
trebui să ținem cont de:
 Se pune accentul pe metode active-participative și pe formarea situațiilor
deschise de învățare.
 Profesorul este manager și regizor, fiind disponibil să propună elevilor mijloace
de învățare, nu doar să transmită informația.
 Conținuturile educaționale se utilizează ca metodă de organizare, nu în calitate de
scop al învățării.
 Elevul devine subiect, iar competențele lui devin obiectivele de bază ale
profesorului. Astfel, utilizarea resurselor educaționale digitale influențează
activitatea profesorului, dezvoltarea lui personală și profesională, implementează
utilizarea metodelor netradiționale de predare-învățare-evaluare, modifică
dependența între profesor-elev, bazată pe cooperare și elaborare a noilor metode
și tehnici de învățare la baza cărora se activizează lucrul individual al elevilor.

Referinţe Bibliografice

1. CucoşC. Informatizarea în educaţie. Iaşi: Editura „Polirom”, 2006.

2. Friesen N. Re-thinking e-learning research: Foundations, methods and practices. New York:
Peter Lang International Academic Publishing, 2009.

67
 E-LEARNING SAU ÎNVĂȚAREA LA DISTANȚĂ

Prof.înv.primar Pintilie Eva Petronela

Școala Gimnazială ”Petru Comarnescu” Gura Humorului

Odată cu expansiunea tehnologiilor şi a inovărilor în domeniul învăţământului la

distanţă, disponibilitatea acestui mod de şcolarizare creşte drastic. Multe şcoli tradiţionale,
concep unele din programele sale în forma de învăţământ la distanţă, iar multe alte şcoli s-au
dezvoltat concentrându-se numai pe învăţământ la distanţă. Noile oportunităţi şi responsabilităţi
în cariera oamenilor tineri, în ceea ce ține de schimbarea locului de muncă, schimbarea job-ului
pentru condiţii financiare mai bune, timp de lucru flexibil, numărul mare de şedinţe şi călătorii
de serviciu, muncă de teren, face ca noile generaţii de studenţi, care lucrează şi care au
posibilitatea să finanţeze şcolarizarea sa, să se hotărască pentru învăţământul la distanţă într-un
număr mai mare.
Formarea la distanta se diferențiază de alte moduri de formare. Noi auzim mereu
vorbindu-se despre formare la distanța, formare on-line, e-learning, tele-învățământ, o
multitudine de termeni cu semnificație aparent similară, care prezintă aspectele specifice ale
unei noi tehnologii educative.
Învățământul la distanță este un proces de învățare care se bazează pe resurse
multimedia și care permite uneia sau mai multor persoane să se formeze pornind de la
calculatorul propriu. Suporturile multimedia utilizate pot combina în egală măsură text, grafică
plană sau spațială, sunet, imagine, animație și chiar resurse video.
Training-ul bazat pe Web şi WBT-Web based training-ul se face pe baza publicării
conţinutului pentru învăţarea pe site-ul instituţiei de învăţământ. Avantajele acestei metode de
distribuire de materiale didactice sunt următoarele: distribuirea mai rapidă, prin accesarea www
cursanţii pot intra în posesia materialelor didactice, este posibilă inserarea materialelor hiper
mediatizate, serviciul poate fi folosit de către una sau mai multe persoane sau grupuri în acelaşi
timp, posibilitatea de legare, multimedierea conţinutului, uşurinţa de reînnoire şi publicare a
conţinutului, posibilitatea administrării de acces, conţinuturi interactive ş.a.m.d.
E-mailul este cea mai simplă formă de interacţiune asincronă şi de cele mai multe ori
este folosit doar ca un supliment pentru/ pe lângă alte forme de comunicare. Avantajele prin e-
mail: simplitate în utilizare, comunicarea este privată, permite suficient timp pentru reflecţie şi
reacţie la răspuns.
Listele de mail sunt un serviciu cu o formă similară de interacţiune. Avantajele şi
dezavantajele sunt aceleaşi ca şi la e-mail, asigurând astfel utilizarea lor cu uşurinţă, adaptarea la
lucru cu grupul, permite împărţirea studenţilor şi a secţiilor în mai multe grupuri mici, fiecare
grup fiind format din participanţi cu caracteristici/ specializări comune.
Forum-urile şi listele online permit dezbateri deschise, se pot trimite întrebări,
răspunsuri, se fac schimburi de opinii şi impresii, este posibilă crearea unui nou topic, pentru
grup, pe un subiect pe care profesorul îl alege. Această metodă de comunicare permite ca
fişierele de dimensiuni mari să nu se stocheze pe unităţile noastre, permit învăţarea prin
duplicare/copiere, uz de transfer de fişiere pentru transferarea materialelor de curs şi formarea
tabelelor pentru comunicarea cu profesorul.

68
 Internet relay chat (IRC) este o comunicare sincronă bazată pe mesaje text prin
Internet sau Intranet în timp real şi permite conectarea studenţilor cu cunoştinţe aproximativ
egale, evaluarea obiectivă a unui conţinut şi posibilitatea de recuperare a unei informaţii omise.
Video conferinţe
Aplicaţiile divizate (Whiteboards) sunt o modalitate de interacţiune sincronă, în care studenţii
participă lucrând în echipă pe aplicaţia software. Există două moduri de folosire a aplicaţiei
distribuite/ divizate: ca un mijloc de a învăţa cum să utilizaţi aplicaţia în sine dar şi pentru
învăţarea de concepte şi competenţe. Avantajele acestui mod de interacţiune sunt simularea
realităţii şi încurajarea învăţării în grup.
Aceste suporturi favorizează revoluționarea abordării pedagogice, utilizarea unor
metode mai competitive, în care interactivitatea joacă un rol important, în sensul diversificării
instrumentelor folosite, adaptării mai bune la procesul de învățare a elevului, devenind pilotul
formarii sale. Elevul se poate forma în ritmul său propriu, în funcție de necesitățile și
disponibilitățile sale, ceea ce se dovedește cu adevărat important într-o epocă în care formarea
este continua, de-a lungul întregii vieți.
Învățarea pe tot parcursul vieții trebuie să devină principiul fundamental al organizării
totale de educație și dobândire de cunoașteri și modul principal de dezvoltare totală a societății
civile, a legăturilor sociale și a ocupării forței de muncă. Una dintre caracteristicile societății
informaționale moderne este că după educația formală (școala primară, liceu, universitate etc.)
cetățeanul simte nevoia să continue educația sa și să facă acest lucru în timpul și modul care nu
perturbă responsabilitățile sale zilnice.
Se pune întrebarea dacă și cum procesul de educație standard poate răspunde la aceste
cerințe menționate. Experiența spune că acest lucru este posibil prin aplicarea soluțiilor
tehnologice moderne în procesul de învățare. O dată cu dezvoltarea bruscă a tehnologiei
informaționale, care își găsește aplicarea în aproape toate domeniile ale activității umane,
școlarizarea iese din cadrul educației tradiționale și devine independentă de timp și spațiu.
Elemente caracteristice ale învăţământului electronic :
 procesul de învăţare este orientat către cel instruit şi se realizează într-o locaţie virtuală;
 resursele educaţionale sunt accesibile pe Web şi distribuite (prin utilizarea, integrarea
accesarea bibliotecilor electronice şi materialelor multimedia, prin antrenarea
specialiştilor în discuţiile subiecţilor);
 instruiţii beneficiază de orientarea unui tutore (instructor, moderator) care planifică
activitatea grupului de participanţi, supune dezbaterii acestora aspecte ale cursului în
conferinţe asincrone (forum-uri de discuţii, blog-uri) sau sincrone (chat, clasă virtuală),
furnizează resurse auxiliare, comentează temele, impune direcţii;
 prin interacţiune şi colaborare, grupul de participanţi formează pe parcursul cursului, de
multe ori şi după, o comunitate virtuală; aceştia pot fi caracterizaţi prin aşa numita
“fluiditate a rolurilor”, prin balansul continuu al rolului instructor-instruit în grupul de
învăţare.
 materialul cursului are o componentă statică, cea pregătită de tutore împreună cu o
echipă specializată, şi una dinamică, rezultată din interacţiunea participanţilor, din
sugestiile, comentariile, resursele aduse de aceştia;
 cele mai multe medii de e-learning permit monitorizarea activităţii participanţilor, iar
unele şi simulări, lucrul pe grupuri, interacţiunea audio, video.

69
 În etapa actuală de formare, caracterizată prin apariția TIC-urilor, cunoștințele nu mai
sunt monopolul profesorului, informația se disociază de profesor și devine un al treilea actor al
procesului. Prezența a trei actori – profesor, elev și sursa de informație - bulversează complet
schema tradițională obișnuită: informația circula mai ușor și într-o manieră mai echilibrată între
profesor și elev, aportul profesorului este fundamental metodologic și interacțiunile dintre elevi
sunt mai intense.

Bibliografie
https://www.link-academy.com
https://www.link-academy.com/invatarea-prin-internet#
http://www.elearning.ro/predare-si-învățare-cu-suportul-resurselor-web
https://graduo.ro/referate/stiinta-administratiei/sistemul-e-learning-avantaje-si-
dezavantaje-442029
https://www.upet.ro/proiecte/122596/2019/eBoook IACPEO.pdf
https://www.eucom.ro/invatarea-online-versus-invatarea-traditionala/

70
 INVĂȚĂMÂNTUL ONLINE O PROVOCARE PENTRU DASCALI ȘI ELEVI

Profesor învățământ primar Popa Georgiana

Școala Gimnazială ,,Ionel Teodoreanu’’

Educația reprezintă o investiție în viitorul nostru comun și un instrument principal

pentru evoluția, realizarea și valorificarea potențialului fiecărei persoane: o educație de
calitate stimulează creativitatea, inovarea și dinamismul.
Adaptarea sistemului de educație și formare la evoluția tehnologică reprezintă un proces
complex, necesar pentru pregătirea și perfecționarea resurselor umane și element esențial al
dezvoltării, modernizării și inovării societății. Utilizarea noilor tehnologii digitale este calea
directă pentru a face școala mai atractivă pentru elevi, mai adaptată nevoilor și stilului lor de
viață, mai eficientă în a dezvolta competențe, generând educație pe tot parcursul vieții
Provocări ale digitalizării
În prezent, este din ce în ce mai evident impactul transformării digitale asupra societății și a
pieței muncii, precum și asupra sistemelor de educație . Din această perspectivă, transformarea
digitală în educație este determinată de progresele în materie de conectivitate, utilizarea pe scară
largă a dispozitivelor și a aplicațiilor digitale, nevoia de flexibilitate individuală și cererea acută
de competențe digitale.Experiența actuală a reconfigurat practicile educaționale de la
interacțiunea „față-în-față” la mediul online, aspect care a generat o serie de reflecții care au pus
în centrul atenției faptul că predarea, învățarea și tehnologia emergentă nu mai pot fi considerate
disparat, ci conturează, holistic, viitorul educației digitale. Acest aspect a evidențiat rolul
educației digitale ca obiectiv-cheie pentru predarea-învățarea-evaluarea de înaltă calitate,
accesibilă și favorabilă incluziunii, precum și necesitatea unei abordări strategice privind
dobândirea competențelor digitale pe tot parcursul vieții, pentru toți actorii implicați.
În această perioadă, „predarea-învățarea” s-a mutat preponderent în mediul online,
iar provocările cu care s-au confruntat școlile din România au fost legate de:
 Lipsa de predictibilitate;
 O rețea școlară eterogenă, cu un puternic decalaj digital între unitățile de învățământ;
 Competențe digitale insuficient dezvoltate pentru organizarea eficientă a procesului
didactic în mediul online;
 Acces redus la tehnologie și conectivitate redusă la internet;
 Posibilitățile reduse ale familiilor în a acorda sprijin beneficiarilor educației, copiii,
pentru participare la lecții online.
Deși România dispune de conectivitate la internet cu o largă acoperire, încă sunt
necesari pași pentru asigurarea tuturor resurselor și a unui cadru integrat pentru acces la
o educație de calitate în era digitală.
Transformarea digitală a României, în consonanță cu cea europeană, este accelerată
de progresul rapid al noilor tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, robotica. De
aceea, este extrem de important ca fiecare om să investească în competențele sale
digitale.
Educația poate beneficia de pe urma deschiderii către experiențele și proiectele
concrete, a noilor instrumente și materiale de studiu, precum și a resurselor educaționale
deschise (RED). Elevii și studenții pot dobândi mai multă autonomie prin colaborarea
online. Accesul la tehnologii digitale și utilizarea lor pot contribui la reducerea
71
 decalajului la învățătură dintre elevii care provin din medii socioeconomice favorizate și
cei din medii defavorizate. Tehnicile de predare personalizate determină creșterea
motivației elevilor/studenților prin concentrarea personalizată a eforturilor profesorilor
asupra fiecăruia dintre aceștia în parte. Progresul înregistrat în privința integrării
tehnologiei în educație continuă să fie mic. Majoritatea tinerilor din Europa utilizează
Internetul pentru activități sociale. Accesul mobil la Internet a crescut semnificativ în
ultimii ani, însă utilizarea tehnologiei în scopuri educative nu a ținut pasul cu aceste
evoluții. Nu toate școlile primare și secundare dispun de conexiuni în bandă largă și nu
toate cadrele didactice au competențele și încrederea de a utiliza instrumentele digitale în
activitatea lor de predare – învățare - evaluare. Rezultatele la învățătură pot fi
îmbunătățite, iar echitatea și eficiența cresc cu ajutorul inovării în sistemele de educație,
înțeleasă ca fiind adoptarea de noi servicii, tehnologii, competențe de către organizațiile
din domeniul educației. Pentru a atinge un maxim de eficiență și sustenabilitate, inovarea
trebuie susținută de cadre didactice bine pregătite și trebuie integrată în obiective
didactice clare. Trebuie să se depună mai multe eforturi pentru a stabili cum se pot utiliza
cel mai bine mijloacele digitale pentru a atinge obiectivele în materie de educație.
Îmbunătățirea educației și a competențelor, reprezintă, așadar, un element-cheie al
viziunii generale pentru transformarea digitală în Europa.

BIBLIOGRAFIE
Strategia privind digitalizarea educației din România 2021-2027, Consultare publică Smart-Edu
Sorin Cristea, “Instruirea online, o nouă paradigmă a educației”, Tribuna învățământului –
14.07.2020

72
 INSTRUMENTE DIGITALE UTILIZATE ÎN PROCESUL INSTRUCTIVE-
EDUCATIV

Profesor pentru învățământul primar, PORTASE MARIA

Școala Gimnazială ”Sfântul Nicolae”, comuna Vânători, județul Galați

Odată cu tranziția recentă a multor domenii spre mediul online, educația a fost, la rândul
ei, nevoită să se adapteze noilor cerințe pentru a continua să satisfacă nevoile elevilor, ale
studenților și ale profesorilor. Predarea online a presupus mult mai mult decât folosirea unui
dispozitiv conectat la internet în locul unei săli de clasă. A fost nevoie, de asemenea, de
adaptarea modului de predare și de interacțiune cu elevii la noile cerințe, de un studiu amplu din
partea beneficiarilor direcți și indirecți ai educației în cee ace privește utilizarea platformelor,
aplicațiilor online,etc.
În mediul online, elevilor le lipsește interacțiunea directă cu profesorul și cu prietenii, nu
mai există pauzele în care se pot juca, discuta sau relaxa cu ceilalți colegi. Din acest motiv, este
nevoie să le oferim un alt tip de stimulare în timpul cursurilor.
Învățarea are loc continuu, într-un context variat și moduri diferite susținute de
tehnologii care permit fiecărui elev și cadru didactic să acceseze cu ușurință informații interne și
externe și să interacționeze prin rețele sociale cu mentori, cadre didactice și colegi. Datorită
gamei variate de metode și tehnici de abordare în cadrul diferitelor platforme sau aplicații
online, face ca învățarea să fie mai eficientă și atractivă totodată la toate disciplinele.
Pentru structurarea informațiilor care urmează să fie predate sau evaluată, recomandăm
prezentările PowerPoint, Quiz-uri, chestionare realizate în Google Forms, tutorial video realizate
utilizând aplicația Loom, etc.
La fel de înteresantă este și aplicația Google maps care permite elevilor în cadrul orelor
de matematică orientarea în spațiu și timp; aflarea perimetrului unui parc; aflarea distanței dintre
localități, centre turistice, ex. distanța dintre Muzeul Antipa și Aeroportul Otopeni, pe lângă
cartografierea Globului Pământesc.
De un real success la Clasa Pregătitoare, au fost quiz-urile create pe platforma Kidibor,
unde elevii mei în urma rezolvării chestionarelor au primit puncte, medalii sau coronițe
determinându-i astfel să mai rezolva și alte chestionare realizate de mine, dar și de alți colegi, ba
chiar au avut posibilitatea să devină și ei creatori de quiz-uri. Quiz-urile pot fi accesate intrând
pe următoarele linkuri: https://www.kidibot.ro/adunam-jucandu-ne-0-20/ ;
https://www.kidibot.ro/adunari-si-scaderi-fara-trecere-peste-ordin-0-31/,
https://www.kidibot.ro/la-zoo/ (la disciplina MEM); https://www.kidibot.ro/cuvinte-magice/,
https://www.kidibot.ro/calator-prin-europa/ (pentru CLR).
Aceste metode oferă un plus foarte mare pentru cadrele didactice, deoarece față de
evaluarea tradițională de la fiecare sfârșit de curs, în care se întrebă elevii despre ce au învățat
azi la oră, respectivele metode oferă posibilitate de a intra mai în detaliu în cunoștințele
asimilate pe parcursul orei, precum și posibilitatea de a-și autoevalua tehnica de predare,
deoarece dacă aproximativ majoritatea elevilor și - au însușit corect informațiile predate, atunci
e clar că profesorul și-a realizat cu success treaba.
O altă metodă îndrăgită de elevi este jocul didactic.
Jocul este o metodă interactivă eficientă în procesul de predare-învățare-evaluare, iar în
învățământul la distanță este mai accesibil, ușor de organizat și eficient, există jocuri deja special
73
concepute pentru multe subiecte care sunt predate la școală ”In căutare de comori”, ”Cine știe ,
câștigă”, ”Vânătoarea de ouă”, etc. Toate aceste jocuri pot fi realizate prin diferite aplicații ca:
Wordwall. Ex: Cursa în labirint ”ZU+ZU”https://wordwall.net/ro/resource/7120282/zuzu ,
probleme:https://wordwall.net/ro/resource/7378352/probleme-care-se-rezolv%c4%83-prin-
opera%c8%9bia-de-adunare-0-100-f%c4%83r%c4%83(MEM),
https://wordwall.net/ro/resource/6983494/literele-%c4%83-%c4%83,
https://learningapps.org/display?v=pu6iqo7z221,
https://learningapps.org/display?v=pi8zrxqdn20, la (CLR),
https://wordwall.net/ro/resource/7186155/m%c4%83-cunosc-mai-bine, (DP), jocuri pe care
elevii mei le-au jucat de nenumărare ori cu foarte mare drag.
Nu trebuie să uităm și de oferirea feedback-ului. Metoda Sandwich de a oferi feedback
este cea mai agreată de unii dintre elevi. Ea este formată din trei componente: Laude, Critică și
Laude. Așadar, ea de fapt constă într- un feedback constructiv aflat între două părți de laudă.
Această metodă are multe beneficii, cum ar fi faptul că ușurează munca celui care dă feedback,
deoarece este mai ușor să oferi laude decât să critici.
”Matematica este alfabetul, cu ajutorul căruia Dumnezeu a descris universul”, spunea ,
Galileo Galilei.

Bibliografie:
- www.didactic.ro

74
 EXEMPLE DE BUNE PRACTICI. METODE INOVATIVE
DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE

Prof. înv. primar Radu Elena

Școala Gimnazială ,,Ion Ghica”, Iași

În literatura de specialitate, se vorbește tot mai mult despre educația secolului XXI, care
presupune, cã trebuie sã ȋnvãțãm sã conviețuim, sã acționãm, sã adunãm cunoștințe, sã ȋnvãțãm
pentru ȋntreaga noastrã viațã.
Elevilor, în școala secolului XXI, trebuie sã le dezvoltãm urmãtoarele abilitãți: lucrul ȋn
echipã - care ȋi ajutã pe elevi sã fie organizați, sã respecte termenele și sã accepte schimbul de
idei; spiritul antreprenorial – care presupune economie, finanțe, și management ce se poate
ȋnvãța ȋncã din clasele mici; tehnologia– elevii trebuie sã ȋnvețe cum sã foloseascã noile
tehnologii pentru a ȋnvãța, a crea și a descoperi; comunicarea - elevi trebuie sã ȋnvețe sã
vorbeascã fluent, sã ȋși exprime pãrerile liber, cu propriile argument; inteligența emoționalã –
elevii trebuie sã conștientizeze propriie sentimente și sã le foloseascã ȋn viața socialã;
rezolvarea problemelor – elevii trebuie sã gãseascã cele mai bune soluții pentru rezolvarea
propriilor probleme de viațã.
Tehnologia a evoluat, în contextul actual, iar școlile au achiziționat aparatura care vine ȋn
sprijinul profesorului, ȋn procesul de ȋnvãțare-predare-evaluare. Printre cele mai utilizate
aplicații cu impact la elevi, amintim: Word Art, Kahoot.it, Chatter Pix Kids, ASQ, Canva,
Padlet, Quick story, Wordwall, Socrative, Book Creator
etc.
Word Art este o aplicație ce poate fi, cu ușurință, folosită
începând cu clasa pregătitoare, stimulând creativitatea
elevilor. Aplicația poate fi folosită atât în lecțiile de predare-
învățare, cât și în lecțiile de evaluare.În această aplicație poți
exersa sau evalua cunoștințele.
O aplicație la ȋndemâna cadrelor didactice este Chatter Pix
Kids prin care copiii pot da viațã personajelor ȋndrãgite sau mai puțin ȋndrãgite,
pozitive/negative.
De exemplu, copiii au dat viațã personajelor din
povestea ,,Ciuboțelele ogarului”. Personajele negative pot
explica de ce au ajuns sã se comporte urât cu cei din jur și pot
fi puse sã-și ia angajamentul ca acest comportament
indezirabil sã nu se mai repete. Personajele pot fi desenate de
copii, așa cum și le imagineazã ei, și apoi vor fi fotografiate și
prelucrate ȋn aplicația Chatter Pix. Copiii vor fi bucuroși
pentru reușita lor.
Profesorii pot vedea cât de bine și-au ȋnsușit elevii mesajul textului, momentele desfãșurãrii
acțiunii, personajele, cunoștințele, în general, realizând
concursuri pe aplicația Kahoot.it prin pot evalua
cunoștințele elevilor despre textelor literare citite. La fel de
bine această aplicație pate fi utilizat la activitățile extrașcolare.

75
 Wordwall este o aplicație la ȋndemâna fiecãrui profesor ce poate fi utilizatã pentru
recapitularea, sistematizarea sau evaluarea cunostințelor la gramatica, matematicã etc.
Canva este o aplicatie atractivã utilizatã pentru exersarea deprinderilor, aplicarea
cunoștințelor, recapitulare, evaluare și, la fel ca Word Art, stimuleazã creativitatea elevilor.
Book Creator este aplicația care îi stimulează pe elevi să
fie creativi, să realizeze cărțile pe care și le doresc cu
imaginile și exercițiile preferate, pe care să le prezinte într-
un mod elegant colegilor.
Platforma educațională ASQ este platforma ideală pentru
evaluarea elevilor
Platforma Edpuzzle oferă posibilitatea cadrelor didactice, dar și elevilor de a testa
cunoștințele.
Alte aplicații utile în predare-învățare-evaluare mai sunt
Quick story, Jigsaw pluzzle.
Tehnologia realității virtuale oferă elevilor o valoroasă
oportunitate de a învăța într-o anumită manieră inovativă
care creează o amintire durabilă și de impact în mințile
lor, iar ȋnvățarea devine mai distractivă și ajută elevii să
rețină informațiile pentru un timp mai îndelungat.

Bibliografie:
Mândru E., Borbeli L., Filip D., Gall M., Niculae A., Nemţoc M., Todoruţ D., Topoliceanu F.,
Strategii didactice interactive, Ed. Didactica Publishing House, Bucureşti, 2010;
Cristea, Sorin, Curriculum pedagogic, E.D.P., Bucureşti, 2008;
Alexandra Hanna Licht, Evita Tasiopoulou, Patricia Wastiau, (2017) „Open Book of
Educational Innovation”, European Schoolnet; 3. Bacigalupo, M. Kampylis, P. Punie, Y. Van
Den.

76
 ÎMBINAREA TEHNOLOGIILOR MULTIMEDIA CU ALTE MIJLOACE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT

Sava Elena-Silvia
Școala Gim. ”Episcop Melchisedec Ștefănescu” Gârcina, Neamț

Tehnicile şi mijloacele multimedia au un rol complementar, ele neînlocuind nici

metodele tradiţionale active sau altele noi, şi nici pe profesor în relaţia esenţială profesor – elev.
Ele pot fi foarte utile ca instrumente pedagogice bine integrate, dar nu se poate ajunge la
îmbunătăţirea procesului de învăţământ doar prin mijloace luate în sine, deoarece un volum
prea mare de informaţii nu va folosi ci, dimpotrivă, va împiedica dezvoltarea normală a
facultăţilor intelectuale ale elevului, în special gândirea abstractă.
Pentru atingerea celui mai bun nivel în proiectarea și implementarea activităților
educaționale, accentul se pune pe modul în care se desfășoară acestea, ceea ce implică
probleme organizatorice, procedurale și materiale. Astfel a apărut termenul de „tehnologie
didactică”, care vizează două aspecte: primul se referă la ansamblul mijloacelor audio-vizuale
folosite în practica educațională, iar al doilea se referă la la totalitatea metodelor, a mijloacelor
de învăţământ și a strategiilor de organizare a predării-învăţare corelate cu obiectivele
pedagogice, conţinuturile diseminate, formele de realizare a instruirii şi modalităţile de
evaluare.
Activitatea pedagogică desfăşurată în cadrul lecţiei este expresia aplicării unui ansamblu
de metode, procedee şi mijloace care, toate la un loc, vin să susţină efortul didactic al
profesorului şi munca elevilor. Documentul multimedia îşi dezvăluie adevărata valoare
didactică numai în deplină unitate cu metodele active. Împreună cu celelalte metode şi
mijloace, acesta formează o unitate pedagogică organică, al cărei efect principal este faptul că
procesul de învăţământ capătă mai multă vigoare şi profunzime, le accelerează şi se scurtează
timpul de însuşire de noi cunoştinţe. În cadrul lecţiilor susţinute cu document multimedia noile
cunoştinţe vor fi valorificate şi consolidate prin activităţile desfășurate ulterior cu elevii. Noul
material informaţional căpătat prin astfel de lecţii de către subiecţi trebuie să fie integrat în
experienţa de cunoaştere a lor. Noţiunile, fenomenele, evenimentele prezentate sau demonstrate
prin imagine audio-vizuală vor fi exploatate ulterior prin metoda conversaţiei şi întregite prin
metodele expunerii şi explicaţiei, fiind adâncite prin sarcini de muncă independente sau pe
echipe. Se poate apela la documente grafice, planşe şi tablouri, hărţi sau mulaje, reale sau
virtuale.
La rândul său, documentul multimedia, prin reprezentările şi datele faptice pe care le
furnizează îmbogățește metodele tradiţionale, dându-le un mai mare dinamism, prospeţime şi
eficienţă, ele devenind astfel mai fecunde. Astfel, expunerea va deveni mai eficientă dacă va
alterna cu proiectarea unor secvenţe vizual-auditive sau se va baza pe datele obţinute din
vizionarea lor, explicaţia şi conversaţia vor deveni mai activizatoare, având un suport material
concret, dialogul va fi mai viu, facilitând schimbul de date şi idei între elevi şi profesor.
Trebuie să se urmărească o îmbinare corectă a diferitelor metode şi mijloace cu folosirea
tehnologiilor multimedia, bazată pe evaluarea corectă a ceea ce aduce fiecare prin specificul
său, raportat în permanenţă la specificul fiecărei discipline, la particularităţile de vârstă ale

77
elevilor cărora ne adresăm, la scopul şi sarcinile concrete ce se pun în faţa fiecărei lecţii luată în
parte, cu toate celelalte particularităţi ce ţin de ea.
Progresul pe care noile tehnologii l-au determinat în toate domeniile a influențat,
bineînțeles, și procesul de predare-învățare-evaluare, facilitând-ul, oferindu-ne mijloacele
necesare căutării, colectării şi procesării în mod corect a informaţiei şi posibilitatea de a o folosi
într-o manieră critică şi sistematică. Acestea contribuie astfel la dezvoltarea abilităților de a
folosi instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege singuri informaţii complexe,
de a accesa, căuta şi folosi servicii bazate pe internet. Astfel, pentru a impulsiona ritmul de
creștere al însuşirii cunoştinţelor, este necesar ca şcoala, ca factor activ al progresului, să
folosească în desfăşurarea procesului de învăţământ cele mai eficiente și diversificate metode și
mijloace în dezvoltarea educației, în raport cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale societăţii.
De aceea este obligatorie educarea elevilor pentru a beneficia de avantajele tehnologiilor
moderne, facilitându-se astfel interesul elevilor pentru şcoală, stimulându-le imaginaţia şi
învăţarea prin descoperire.
Folosind o formă specifică de prezentare a cunoştinţelor, noile tehnologii multimedia îi
apropie pe elevi de realitate, aducând în câmpul perceptiv al acestora fenomene şi procese care,
prin natura disciplinei, ar rămâne doar noţiuni abstracte. Acestea devin acum inteligibile şi sunt
mai ușor înţelese de elevi, prevenind astfel memorarea lor mecanică. Folosirea mijloacelor
multimedia are astfel drept consecinţă creşterea eficienţei lecţiei. Putem spune astfel că,
utilizarea tehnologiilor multimedia aduce un aport indiscutabil dezvoltării gândirii și a
creativității, contribuind la formarea unei atitudini critice și reflexive față de informația
disponibilă.
În concluzie, se poate spune că diferitele modalităţi de alternare a activităţilor elevilor,
de dirijare selectivă a observaţiei, de verbalizare a imaginilor audio-vizuale, de prelucrare a
informaţiei în cadrul dialogului dintre profesor şi elevi, de interpretare a mesajului multimedia
în mod activ şi creator, au scopul de a desăvârşi posibilităţile pe care lecţia cu document
multimedia şi le-a asumat. Prin aceste încercări de traducere a imaginii în cuvinte se urmărește
a atribui acesteia mai multă claritate, a-i spori valoarea cognitivă, intelectuală, capacitatea ei de
comunicare. Se poate considera astfel că doar o asemenea integrare a documentului multimedia
este de natură să nu încurajeze un învăţământ suprasaturat de imagini şi intuitivist, ci dă
prioritatea cuvenită unui învăţământ raţional, bazat pe promovarea gândirii în unitate cu
limbajul.
Folosirea acestor mijloace de învățământ în desfăşurarea didactică nu înseamnă
excluderea cu desăvârşire a celor tradiţionale, ci îmbinarea tuturor, în scopul obţinerii de
rezultate bune la învăţătură. Instrumentele și aplicațiile educaționale contribuie în mod evident
la obţinerea unor indici superiori ai randamentului şcolar, cu efecte formative incontestabile,
prin implicarea personală, prin favorizarea schimbului de idei, prin facilitarea înţelegerii, prin
abordarea din multiple perspective a conţinuturilor, prin responsabilizarea partenerilor în cadrul
actului educativ.

BIBLIOGRAFIE:
a) Cărţi:
1. Adăscăliţei, Adrian, Instruire asistată de calculator, Editura Polirom, Iaşi, 2007.
2. Cerghit, Ioan, Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1980;
78
b) Publicaţii:
3. Cerghit, Ioan, Consideraţii psiho-pedagogice cu privire la metodica folosirii mijloacelor
moderne audio-vizuale în procesul de învăţământ, în Revista de pedagogie, 1967, nr. 3;
4. Stanciu, Stoian, Probleme ale modernizării învățământului, Revista de Pedagogie,
București, 1967, nr. 3;
5. Zamfir, Gabriel, E-learning – infrastructura educaţională în revista Informatica
economică, nr. 1/2000;
c) Web:
6. http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/key_data_series/129RO.pdf;
7. www.didactic.ro.

79
 INSTRUMENTE DIGITALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR/PRIMAR

Prof.înv.primar Simionescu Simona

Școala Gimnazială Nr.1 Roma

Competențele cheie reprezintă un pachet mutifuncțional, transferabil de cunoștințe,

abilități și atitudini de care au nevoie toți indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personală,
incluziunea socială și găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie să se fi dezvoltat la sfârșitul
educației obligatorii și trebuie să acționeze ca fundament pentru învățare, ca parte a educației pe
tot parcursul vieții. Aceasta prezentare este un prim pas spre utilizarea tehnologiei de către
educatoare/profesori înv. preşcolar și primar la clasă sau pentru derularea activităților on-line.
În marea majoritate a timpului, utilizarea e-tehnologiilor salvează timp și energie, captându-se
usor atentia prescolarilor și a școlarilor mici.
În alegerea instrumentelor digitale, profesorii trebuie să urmărească valențele pedagogice
ale acestora (gradul de interacțiune, de comunicare și colaborare, dezvoltarea competențelor
secolului al XXI-lea etc.). Beneficii pentru şcolari: un mediu de învăţare mult mai confortabil,
dar care necesită suportul adulţilor (al părinţilor, în cazul învăţării de acasă) Un aspect motivant
pentru cadrele didactice îl reprezintă schimbul de bune practici şi asistenţă din partea colegilor.
Vă prezentăm câteva dintre aplicaţiile și instrumentele digitale care se pot utiliza în facilitarea
învățării on-line și în susținerea învățării de acasă.
CONFERINȚELE ON-LINE facilitează transmiterea de informații în timp real și
învățarea sincron a școlarilor. Printre cele mai cunoscute sunt: Zoom, GoogleMeet, Webex,
Twinspace etc.
ZOOM - Este platforma de ore on-line cea mai utilizată de către cadrele didactice din
România. Se creează conturi gratuite pentru profesori (contul școlii nu are limită de timp.
Școlarilor și părinților acestora le trimiteți link-ul. Pe white board se poate desena, colora, face
operații matematice sau ad notări pe ecran; se pot împărtăși ecranul și documentele aflate în
calculator/laptop. Se pot crea camere secundare pentru preşcolari și școlari pentru a încuraja
munca în grupuri mici. ( Breakout rooms) Există opțiunea să se înregistreze întreaga conferință
audio-video.
GoogleMeet - Este o aplicație din suita Google for Education pe care o puteți accesa
doar dacă aveți un cont de gmail. Gmailul a primit recent, datorită pandemiei Covid-19, si opti
unea de meet care anterior a fost doar platită. Meet este aplicația Google similară cu Skype de l a
Microsoft – o platformă de comunicare instant prin video și chat, unde puteți crea un link de
întâlnire, iar participanții trebuie doar să-l acceseze, fără să aibă vreun cont, pentru a putea intra
in sesiunea online. Meet accepta până la 100 participanți gratuit și oferă aceleași opțiuni ca și
întâlnirea de pe Zoom: comunicare cu participanţii cu video, microfon și prin chat, partajarea
ecranului, activarea modului silențios pentru anumiți participanți, împărtășirea de alte link-uri
prin chat.
JOCURI DIDACTICE - instrumente care facilitează munca în sincron în cadrul
conferințelor on-line. Dintre instrumente recomandate puteti utiliza: Worldwall sau
Learningapps.
WORLDWALL - este o aplicație utilă pentru cadrele didactice deoarece se pot crea jocuri
interactive pentru susținerea învățării, fiind posibile de la 1 la 8 modele. ( De exemplu: Cuvântul
80
lipsă, Anagrame, Puzzle, Rebus, Adevărat sau Fals, Sortează, Chestionare, Spânzurătoare,
Deschide cutia . Este un instrument digital ușor de utilizat şi plăcut de copii datorită elementelor
ludice inserate.
APLICATII FEED-BACK- instrumente de măsurare a impactului învățării, de sondaj și
de evaluare. Printre cele mai cunoscute sunt: Quizizz, Kahoot etc.

KAHOOT- Este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se creează

teste interactive pentru copii; profesorul creează testul, apoi trimite codul de acces (PIN) elevilor
care accesează testul într-un timp limitat. Puteți adăuga imagini, clipuri video şi diagrame
întrebărilor pentru a crește gradul de interacțiune al jocului. Se poate juca pe desktop, tabletă sau
telefon mobil. Rezultatele testului sunt vizibile tuturor, la încheierea acestuia, sub forma unui
clasament. Prin aplicarea tehnologiilor și diferitelor instrumente digitale şcoala va reuşi să facă
faţă provocărilor timpului și să răspundă nevoilor educaționale a nativilor digitali.

Bibliografie:
Botnariuc, P., Cucoș, C., Glava, C., Iancu, E. D., Ilie, D. M., Istrate, O., Velea, S. (2020).
Școala Online - Elemente pentru inovarea educației. București: Editura Universității din
București
https://psnews.ro/cele-mai-populare-platforme-educationale-online-pentru-elevi-397210/

81
 IMPORTANȚA EDUCAȚIEI DIGITALE

Stănică Carmen
Școala Gimnazială Nr.1 I. L. Caragiale

O mare provocare pentru elevii mici o reprezintă alfabetizarea digitală, deoarece

formarea competențelor digitale trebuie să înceapă la clasele primare. Azi, copiii trăiesc într-o
lume în care interacțiunea cu mediul digital le este foarte familiară, iar pentru ei învățarea poate
avea loc oricând, de oriunde, cu instrumentele digitale potrivite.
Pentru a face față acestei lumi în continuă transformare tehnologică, micii elevi au
nevoie de adaptabilitatea și capacitatea de a face față schimbărilor. De aceea, este nevoie să se
pună accent și pe inteligența emoțională (EQ) a acestora.
Elevii au nevoie să își dezvolte autonomia în învățare, gândirea critică, creativitatea,
comunicarea și capacitatea de a lucra în echipă, toate acestea realizându-se printr-o predare cât
mai personalizată, bazată pe joc, experiență și reflecție, unde rolul profesorului este de facilitator
al procesului de învățare. Ei își pot dezvolta toate aceste competențe cu ajutorul instrumentelor
digitale: platforme de management educațional, manuale interactive, lecții în Realitate Virtuală,
aplicații de evaluare, instrumente de colaborare și de creare de conținut digital.
Instrumentele digitale sunt programe, site-uri web, platforme educaționale sau resurse
online care pot fi folosite pentru o realizare mai ușoară a anumitor sarcini. Multe dintre acestea
pot fi accesate din Internet, fără a fi descărcate pe calculator sau alt device și pot fi accesate atât
acasă, cât și la școală. Instrumentele digitale educaționale oferă elevilor oportunități care
depășesc ceea ce putem oferi cu cărți și hârtie.
Utilizarea acestor instrumente trebuie să fie cât mai interactivă, să implice emoţional
elevii, iar feedbackul oferit trebuie să fie prompt şi la obiect. Atmosfera trebuie să fie cât mai
plăcută, cât mai aproape de interesele de învăţare a elevilor, cât mai aproape de problemele
întâlnite în viaţa cotidiană, iar elementele noi trebuie introduse treptat. Derularea lecţiei trebuie
să fie descrisă foarte clar şi exact. Se respectă ritmul individual de învăţare, motivaţia elevilor
fiind stimulată şi întărită constant prin metode şi strategii psihopedagogice specifice.
Educația digitală reprezintă un apel la o cooperare mai strânsă între profesori-elevi, astfel
încât sistemul de educație și formare să devină adecvat pentru era digitală, dat fiind impactul
transformării digitale asupra societății și a viitorului acesteia.

BIBLIOGRAFIE:
1. https://www.edu.ro/sites/default/files/SMART.Edu%20-
%20document%20consultare.pdf
2. http://dir.upsc.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/2617/Conf-UPSC-18-06-
2021-p177-181.pdf?sequence=3&isAllowed=y
3. https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52020XG1201(02)&from=EN

82
 ÎMBUNĂTĂŢIREA REZULTATELOR ELEVILOR PRIN FOLOSIREA
INSTRUMENTELOR DIGITALE

Trepăduşi Maria Elena

Liceul Tehnologic Nicolae Stoica de Haţeg
Mehadia, Caraş Severin

Ce este tehnologia? Cu siguranţă că acum 20-30 de ani nu prevedea nimeni că vom

ajunge dependenţi de tehnologia din ziua de azi. Tehnologia are potenţialul de a provoca
schimbări pedagogice de la cele mai simple ( simulări, jocuri) şi până la cele mai
complicate (tabla interactivă). Totul depinde de modul în care profesorii pot, ştiu şi mai
ales vor să le folosească.
Pentru că nu e simplu ca unui dascăl care a predat 30 de ani cu creta şi cu tabla să
îi impui să folosească o tablă interactivă. Profesorii trebuie şi au nevoie să beneficieze de
sprijin adecvat prin intermediul formărilor, cursurilor, al organismelor intermediare abilitate
care îi pot ajuta să se orienteze în universul derutant al resurselor digitale.
Perioada de aproape 2 ani de pandemie (Covid-19) care a cuprins întreg
mapamondul a relevat consecinţele negative ale absenţei unor asemenea măsuri de sprijin.
De-a lungul timpului, cu accent pe ultimii ani omenirea a fost forţată să se îndrepte spre o
altă direcţie, care a devenit noua normalitate. La fel se întâmplă şi cu educaţia. Depinde de
noi, actorii din educaţie dacă dorim ca noul val să ne trântească la pământ sau să învăţăm să
facem surf şi să devenim din ce în ce mai buni,
Situaţia curentă din sistemul de educaţie poate fi descrisă folosind modelul de
psihologie a epidemiilor a lui Philip Strong. Reacţiile la o criză de acest fel pot fi de frică, de
renunţare, de refuz, de acţiune, de implicare. Observăm că învăţarea în mediul digital a
devenit esenţială, vitală, dacă până acum era doar importantă. Trebuia să vină peste omenire
o pandemie ca să aflăm că putem învăţa de oriunde, putem lucra, putem face comerţ, ne
putem îndrăgosti şi chiar căsători, putem fi consultaţi de medici, putem comunica dacă avem
instrumentele potrivite şi mai ales cunoştinţe. Orice instrument digital este atât de bun
precum este profesorul/ persoana care îl foloseşte.
Competenţele pe care le dezvoltam până acum, de memorizare, nu mai sunt
suficiente pentru că pot fi înlocuite de computere. Acum se pune accent de la dezvoltarea
IQ-ului la dezvoltarea EQ-ului, adică inteligenţa emoţională şi pe rezilienţă, pe
adaptabilitate. Avem nevoie să putem face faţă schmbărilor. Elevii trebuie să fie antrenaţi
pentru a face meserii care azi nici nu există. Copiii de azi vor fi adulţii care vor plăti în
criptomonede, vor locui în case independente energetic, vor lucra cu roboţi, vor folosi maşini
autonome. Vor putea lucra oricând şi de oriunde fără a mai fi legaţi de un scaun sau de un
birou.
Profesorii vor economisi timp dacă vor folosi instrumente digitale şi vor reuşi să
ţină conectaţi elevii mai uşor ştiut fiind că aceştia se plictisesc repede şi au nevoie mereu de
noutăţi. Acum comunicăm cu părinţii prin wathsapp, messenger, email, facebook. Putem
folosi catalogul digital, putem trimite teme online, putem face şedinţe cu părinţii online, se
pot desfăşura şedinţe cu inspectoratul in acest mod şi chiar modalitatea de alegere a
directorului s-a desfăşurat virtual.
83
 De fapt important este să mergi înainte şi să te perfecţionezi constant. De câte ori nu
am făcut de fapt comenzi online şi am putut cumpăra lucruri pe care altfel nu am fi putut? Să
îmbrăţişăm noua normalitate pentru că înapoi nu ne mai putem întoarce. Dacă oamenii ar
vizita Barcelona, casa Milla creată de Antonio Gaudi s-ar minuna de faptul că totul este
digitalizat şi că minunăţiile văzute nu pot fi uitate.
Probabil că această pandemie nu va fi ultima. Avem nevoie să putem comunica şi
din interiorul casei, mai ales că nu există familie fără ca cineva drag să fie să nu fie plecat
peste mări şi ţări, să ne desfăşurăm activitatea, deoarece timpul nu stă pe loc.

Bibliografie: dr. Andrew McCoshan- specialist EFP

84
 AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE UTILIZĂRII
INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN ÎNVĂȚARE ȘI EVALUARE

Prof. înv. primar Valea Anica

Școala Gimnazială Iernut, jud. Mureș

Procesul de învăţare defineşte oamenii la orice vârstă. Existenţa umană în sine este
condiţionată de învăţare; pentru a supravieţui suntem nevoiţi să învăţăm: să cunoaştem mediul,
să ne cunoaştem apropiaţii şi, forma cea mai profundă, să ne autodepăşim.
Cea mai nouă tendinţă în învăţământ, cunoscută şi apreciată ca cea mai eficientă şi de
dorit de până acum, este învăţământul electronic. Cunoscut ca „e-learning” sau, mai nou, ca „e-
education”, conceptul de învăţământ electronic este reprezentat de interacţiunea dintre
procesulde predare – învăţare și tehnologiile informaţionale. E-learning este în acest moment
mai mult decât un concept, este parte din învăţământul actual, tinzând să devină tot mai căutat
prin economia de timp pe care o implică. E-learning semnifică, într-o definiţie neconsacrată,
şansa omului de a se informa facil, rapid, în orice domeniu, nefiind condiţionat de un suport fizic
(cărţile din hârtie) sau de un intermediar (profesorul). Acest concept permite flexibilizarea
procesului de învăţământ până la a oferi cea mai largă gamă de cărţi electronice, sfaturi, imagine
şi text.
Este evident că școala, chiar și repoziționată în zona digitală, trebuie să continue să
reprezinte pentru elev o resursă de siguranță și de continuitate. Învățământul este unul
dintre domeniile de bază în care tehnologiile viitorului trebuie să ajungă, deoarece acestea au
potențialul de a deschide noi orizonturi ale educației, cu experiențe de învățare interactive și fără
caracterizări negative ale sistemului. Pe măsură ce tehnologia se schimbă, și educația se
transformă, în școlile de la noi profesorii sunt din ce în ce mai deschiși la gadgeturi, iar elevii
sunt maeștri în folosirea lor.
Platformele e-Learning au o serie de avantaje, precum: accesul la cunoștințe, în orice
moment și din orice locație; centrare pe elev/participant; elevii pot colabora și învăța împreună;
favorizează creativitatea și descoperirea de noi interpretări; permite accesul la noile competențe
cerute de viața modernă; profesorul se poate adresa unui număr mult mai mare de elevi decât în
învățământul tradițional; materialele pot fi personalizate; posibilitatea modificării informației
difuzate; accesibilitate, comfort, flexibilitate; interacțiunea cu profesorul este liberă, fără
constrângeri; elevul poate învăța în ritmul lui propriu; elevul poate beneficia de feedback rapid
și permanent; costuri reduse de distribuție a materialelor; învățământul online este organizat pe
subiecte, nu pe grupe de vârstă; învățământul electronic este mai puțin stresant decât cel
tradițional; posibilitatea de a măsura eficacitatea programului prin urmărirea numărului de
download-uri efectuate de către elevi; capacitate mare de stocare, Internetul are o capacitate
mult mai mare de stocare a informației comparativ cu locațiile fizice sau hard discurile
individule; permite interacțiune sincronă și asincronă între profesor și elevi.
Dintre dezavantajele create de instruirea online amintim: pregătirea unui curs online este
mai costisitoare decât pregătirea unui curs tradițional; lipsa unor resurse tehnologice
performante și a unor conexiuni optime la rețea, de joasă performanță în ceea ce privește
sunetul, imaginile și anumite grafice; apar unele probleme legate de contactul face-to-face,
esențial de multe ori pentru socializare; nu orice curs poate fi livrat prin intermediul platformelor
eLearning; necesitatea experienței elevilor în domeniul calculatoarelor; elevii trebuie să fie
85
extrem de motivați pentru a participa la cursurile online; posibilitatea apariției, pe plan uman, a
reducerii capacității de exprimare verbală a examinatului, însoțită de o pierdere a capacităților de
prezentare-argumentare-contraargumentare și accentuarea gradului de dezumanizare, paradoxal
chiar în condițiile în care tehnica și tehnologia au deschis noi drumuri și au oferit noi
instrumente și tehnici pentru comunicarea interumană.
Observând numărul mult mai mare de avantaje decât al dezavantajelor, putem spune că
utilizarea platformelor eLearning este o oportunitate oferită celor care doresc să obțină o formare
continuă. Ea nu exclude educația clasică, în care sunt utilizate obiecte reale ca sursă de
informare ci îi adaugă resursele virtuale. Este indicată o îmbinare între metodele clasice de
învățare și evaluare și a celor eLearning pentru a obține performanțe în ceea ce privește
dezvoltarea competențelor elevilor.
Într-o școală a viitorului, elevii au cu adevărat oportunitatea să vină cu drag la școală,
unde tehnologia îi ajută în mod activ nu doar pentru cursurile de zi cu zi, dar și pentru planurile
de viitor pe care vor să și le facă încă de la vârste fragede. Sistemul educațional trebuie să
pășească în viitor și trebuie să o facă cu încredere și dorință de reușită.
Cu toate acestea, este evident faptul că pentru cei mici tehnologia este atractiva, iar
pentru cei mari trebuie sa existe o motivatie puternica pentru a o utiliza in mod eficient.

Bibliografie:
1. www.didactform.snsh.ro
2. http://sparknews.ro
3. www.scoalaintuitext.ro

86
 UTILIZAREA RESURSELOR DIGITALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Vancea Ana Sorina

Școala Gimnazială „Silvania”

Instruirea cu ajutorul instrumentelor digitale reprezintă o metodă didactică / de

învățământ, care valorifică principiile de modelare şi de analiză cibernetică a activităţii de
instruire în contextul noilor tehnologii, informaţionale şi comunicaţionale, caracteristice
societăţii de tip postindustrial.
Legatura între procesului de învăţământ şi calculatorul presupune: predarea unor lecţii de
comunicare de noi cunoştinţe, aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunoştinţe,..
Procesul instructiv- educativ atât de complex, devine scena a trei actori:educatorul, copilul şi
calculatorul, care împreună caută să asigure succesul demersului didactic. Educatorul are rolul
schimbat, el nemaifiind actorul principal care dirijează întregul proces didactic. Putem spune în
acest context ca educatorul devine un consultant, un coordonator şi un verificator al procesului
didactic, el nemaifiind principala sursa de transmitere de cunoştinţe. Şi nu doar educatorul îşi
pierde rolul principal ci şi cartea, care nu mai este sursa informaţională de bază, el devenind un
mijloc de start care se completează cu informaţiile obţinute cu ajutorul calculatorului. Copilul
este un adept al utilizării calculatorului în procesul didactic, mai ales în contextul ultimilor ani.
Jocurile sunt predominate de activităţi de simulare; copilul este pus în faţa unor situaţii problemă
pe care trebuie să le rezolve cu ajutorul unor reguli şi prin diferite modalităţi de acţiune care să
vizeze atingerea scopurilor.
În acest context, educația digitală devine o prioritate. Școala este nevoită să stabilească
ca prioritate alfabetizarea și comunicarea digitală pentru orice participant la procesul instructiv-
educativ. Accesul la dispozitive digitale și internet a devenit o necesitate a noii generații,
creându-li-se atât oportunități, cât și riscuri
Beneficiile utilizării, evidențiate prin accentuarea potențialului de învățare, respectiv:
dezvoltarea cognitivă, creativă, îmbunătățirea relațiilor sociale – atribuite ale noilor tehnologii –
sunt însoțite, inevitabil, de pericole, ce pot apărea sub diverse forme: dependența de tehnologie,
hărțuirea online ... Totuși, pentru fiecare situație de risc există strategii de prevenire, iar cu puțin
sprijin din partea adulților din jurul lor, majoritatea elevilor ar fi capabili să ia măsuri de
gestionare a situațiilor de risc pe care le întâlnesc în mediul online.
Utilizarea calculatorului în educatia preşcolarilor și școlarilor permite transmiterea şi
asimilarea noilor cunoştinţe într-un mod atractiv pentru copii. Procesul de educatie este mult mai
eficient. Copiii învaţă jucându-se, sunt puşi în situaţia de găsi repede soluţii şi de a lua decizii
pentru rezolvarea problemelor
În acest context, rolul profesorului se schimbă, activitatea didactică capătă un grad mai
mare de independență, profesorul ajutând elevii să descopere informațiile necesare și în spațiul
exterior școlii. Elevii pot trimite diverse tipuri de informații, pot găsi ușor informații. Ceea ce
trebuie învățați este să folosească surse de încredere. Cu toate că internetul nu este mereu sigur,
soluția nu este să se îngrădească accesul copiilor la lumea virtuală, ci aceea de a fi călăuziți pe
această cale. Daca vor fi încurajați și sprijiniți vor deveni adulți încrezători în forțele proprii și
vor folosi internetul spre folosul și dezvoltarea lor continuă.

87
 Având în vedere evoluția tehnologie și a instrumentelor digitale care ne sunt puse la
dispoziție, se poate pune întrebarea „Mai avem nevoie de profesori?”. Răspunsul la această
întrebare este: „Da! Categoric da!”
Folosit cu îndemânare şi fără exces, calculatorul, a devenit un mijloc prin care s-a
îmbunătăţit simţitor eficienţa unor activităţi folosite în vederea pregătirii preşcolarilor pentru
şcoală. Principalele aspecte ce vizează trecerea spre învăţarea şcolară, sunt legate de realizarea
obiectivelor privind educarea limbajului şi a comunicării orale (cu aspectele fonetic, lexical şi
gramatical) precum şi educarea comunicării scrise prin pregătirea pentru scris-citit alături de
cunoştinţele matematice şi cele de cunoaştere a mediului, am considerat că mai ales în cadrul
acestor activităţi este necesară integrarea calculatorului.
Utilizarea resurselor educaționale digitale devine din ce în ce mai răspândită în toate
sistemele educaționale din lume. Implementarea lor presupune o pregătire susținută din partea
cadrelor didactice, dar și din partea realizatorilor de softuri sau aplicații. De asemenea trebuie să
existe o strânsă legătură între oamenii de la catedră si cei din spatele softurilor, pentru ca
rezultatele să fie cele așteptate.
Pe internet există un șir de site-uri care permit crearea diverselor materiale didactice
electronice, cum ar fi: prezi.com, learningapps.org, kahoot.com etc., doar că ele sunt puțin
cunoscute pe teritoriul țării noastre pentru că nu sunt în limba română. Din acest motiv, de multe
ori, profesorii utilizează doar instrumentele standard din calculator.
Utilizarea resurselor educaționale digitale are foarte multe avantaje, dar are câteva limite,
cum ar fi: dotarea slabă a școlilor cu tehnologii moderne; elaborarea resurselor educaționale
digitale este un proces ce necesită timp și cunoștințe în domeniul TIC; accesul liber la resursele
educaționale digitale este limitat, iar prețul acestora este destul de ridicat, mulți elevi nu au acces
la internet.
În concluzie, utilizarea resurselor educaționale digitale în procesul educațional ne oferă
multe posibilități și perspective pentru autodezvoltare, cercetare și realizarea unui proces
educațional centrat pe elev. Acestea vor asigura crearea unui mediu de învățare în vederea
creșterii accesului la educație de calitate și formării unor competențe cheie și profesionale, care
să faciliteze integrarea pe piața muncii. Un lucru însă nu trebuie pierdut din vedere: o integrare
eficientă a noilor tehnologii, a metodelor interactive și resurselor digitale în procesul didactic
reprezintă un proces complex, care nu vizează doar tehnologiile, ci și componentele curriculare
și pedagogice, de organizare instituțională, competențe ale cadrelor didactice, proceduri și reguli
clare, conștientizate de toți actorii care participă la procesul didactic. Așadar, nevoia de formare
se reflectă în ceea ce îi privește atât pe profesorii cu experiență, dar cu atât mai mult pe cei
tineri, care au toate instrumentele la îndemână pentru un parcurs didactic solid, care să îi ajute să
lucreze cu elevii utilizând forme de predare interactive și instrumente digitale, într-o manieră
coerentă și eficientă.
Învăţarea cu ajutorul instrumentelor digitale încearcă să depăşească modelul linear al
comunicării didactice, realizând o diversitate a modurilor de construcţie a realităţii de către
participanţii la actul învăţării, o compatibilizare a noilor conţinuturi – prin trimiteri la realităţi
abstracte, ştiinţifice şi culturale – cu constructele subiecţilor.

Bibliografie
 Cucoș, Constantin, 2006, ,,Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizarii
formării” , Editura Polirom, Iași;
88
 Noile tehnologii pentru educația preșcolarilor( Elena Nica)
 https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/resources/tutorials/digital-competence-
the-vital-.htm
 https://www.upet.ro/proiecte/122596/2019/eBoook%20IACPEO.pdf
 https://media.telekom.ro/images/b2b/catalog/img/Digitalizarea_procesului_educa%C8%
9Bional.pdf

89
 UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE PENTRU EFICIENTIZAREA
PROCESULUI DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PRIMAR

Prof. înv. primar ZISU ANIȘOARA-IONELA

Școala Gimnazială „Sfântul Gheorghe”, Giurgiu

Am folosit diverse instrumente digitale în procesul de predare-învățare-evaluare pentru

ca însușirea cunoștințelor să fie atractivă pentru elevi.
Odată cu tranziția recentă a multor domenii spre mediul online, educația a fost, la rândul
ei, nevoită să se adapteze noilor cerințe pentru a continua să satisfacă nevoile elevilor, ale
studenților și ale profesorilor. Predarea online presupune mult mai mult decât folosirea unui
dispozitiv conectat la internet în locul unei săli de clasă. Este nevoie, de asemenea, de adaptarea
modului de predare și de interacțiune cu elevii la noile cerințe. Deși această tranziție vine cu
anumite dificultăți, eu mi-am propus să transform aceste provocări în oportunități de învățare și
dezvoltare. Pentru a capta și menține atenția generației „digitalilor nativi”, a copiilor „născuți cu
telefonul în mână”, am apelat la resurse și instrumente online pe care le-am utilizat atât la
cursurile online, cât și la cele fizice.

De ce am nevoie de aceste instrumente digitale?

Amintesc faptul că predarea online nu presupune doar o schimbare de mediu fizic – de la
clasă, la propriul dormitor. Elevilor le lipsește interacțiunea directă cu profesorul și cu prietenii,
nu mai există pauzele în care se pot juca, discuta sau relaxa cu ceilalți elevi. Din acest motiv,
este nevoie să le ofer un alt tip de stimulare în timpul cursurilor. Știu deja că scrisul după dictare
(ca formă de predare) și redarea unor informații cuvânt cu cuvânt (ca formă de evaluare) nu se
regăsesc printre cele mai eficiente și atractive metode folosite la clasă. În mediul online, acestea
au și mai puțină utilitate.
Vă voi prezenta exemple de instrumente digitale care pot face predarea mai dinamică și
interactivă, care le permit elevilor să răspundă la întrebări altfel decât prin clasica ridicare a
mâinii și care pot transforma evaluarea cunoștințelor într-o activitate distractivă. Fiecare dintre
aceste instrumente digitale este descris succint, prin exemple, pentru a vă oferi o imagine de
ansamblu asupra modului în care poate fi folosit la cursuri.

Ce tipuri de instrumente digitale există?

Aplicații pentru chestionare / sondaje de opinie

Aceste aplicații pot fi utile atunci când doriți să aflați opinia elevilor despre un anumit
subiect, dar și atunci când doriți să testați nivelul de cunoștințe. Exemple de aplicații:
Mentimeter și PollEverywhere. Acest tip de aplicații poate fi folosit în diferite momente ale
cursului.
De exemplu, la începutul cursului, pot fi utile pentru a afla care sunt așteptările elevilor,
care este nivelul actual de cunoștințe despre o anumită temă, ce concepte asociază cu un anumit
cuvânt sau în ce măsură sunt de acord cu o afirmație, pe o scală de la 0 la 10, de exemplu. În
timpul cursului, aplicațiile pot fi utilizate pentru a testa nivelul de cunoștințe al elevilor (prin
90
adresarea de întrebări cu răspunsuri multiple). Totuși, în acest caz, cele două platforme sunt
adecvate pentru un număr redus de întrebări (1-3); pentru a crea teste cu un număr ridicat de
întrebări, sunt mai potrivite aplicațiile pentru evaluarea cunoștințelor. La finalul cursului, aceste
instrumente digitale pot fi folosite pentru a obține feedback cu privire la curs (prin răspunsuri
deschise sau prin acordarea de note) sau pentru a le permite elevilor să adreseze întrebări.

Aplicații pentru evaluarea cunoștințelor

Utilizarea unor instrumente digitale poate transforma testarea cunoștințelor într-o
activitate distractivă și interactivă, reducând anxietatea pe care mulți elevi o resimt atunci când
aud cuvântul „test”. Aceste aplicații sunt folositoare mai ales pentru recapitulări sau învățarea
prin joc. Se recomandă precauție în cazul în care doriți să le utilizați pentru teste oficiale, la care
elevii vor fi evaluați printr-un calificativ în catalogul școlar, deoarece pot apărea dificultăți
tehnice.
Kahoot! este un instrument foarte bun pentru testarea cunoștințelor tuturor elevilor, în
timp real, la curs. Este nevoie de prezența profesorului pentru ca elevii să vadă întrebările. Alte
aplicații, precum Educaplay, Quizizz sau LearningApps, pot fi utilizate atât la curs, cât și în
afara lui (de exemplu, ca temă de casă), deoarece pot fi accesate oricând printr-un link oferit de
profesor. Quizlet permite crearea de flashcards, niște cartonașe foarte utile pentru procesul de
învățare, deoarece elevii se pot autoevalua și pot decide ce informații necesită aprofundare.

Aplicații pentru gândire creativă / exerciții de imaginație

Scopul școlii nu este numai acela de a dobândi informații din diferite domenii, ci și acela
de a le permite elevilor să gândească critic, să își exprime opiniile sau sentimentele într-un cadru
sigur și să formeze relații. Exemple de instrumente digitale care pot facilita atingerea acestor
scopuri: Padlet și Checkin.
Padlet le oferă elevilor posibilitatea de a lucra în echipă și de a aduna idei în timp real,
eliminând unele probleme care apar, de obicei, în mediul fizic (inhibiția sau frica de a fi judecat,
nevoia de a aștepta să ne vină rândul să vorbim). Fiind o aplicație pentru gândire creativă, poate
fi utilizată în diferite moduri, scopul depinzând doar de creativitatea profesorului. Checkin este
un instrument care generează întrebări ce pot fi folosite pentru a destinde atmosfera sau pentru a-
i ajuta pe elevi să se cunoască mai bine între ei.

Aplicații pentru organizare / prezentarea informațiilor

Mediul online a eliminat creta și buretele, dar folosirea de instrumente digitale le permite
profesorilor să își prezinte informațiile pe o tablă mult mai interactivă și captivantă. Clasicele
prezentări PowerPoint au devenit deja un lucru obișnuit pentru mulți elevi. Din acest motiv, vă
prezint câteva alternative mai dinamice și care oferă mai multe opțiuni.
Instrumentul cel mai apropiat de o tablă obișnuită este Classroomscreen – o tablă digitală
care vă permite, pe lângă adăugarea de texte, să faceți cursurile mai interactive. O alternativă la
prezentările PowerPoint este platforma Prezi. Cu ajutorul instrumentului MindMup puteți crea
mind maps (hărți mentale care ilustrează modul în care sunt relaționate diferite concepte), iar
platforma Textfixer poate fi utilizată (și) pentru a genera liste aleatorii – utile, de exemplu, când
vrem să împărțim elevii pe echipe.
Acestea sunt doar câteva dintre multele instrumente digitale și metodele pe care le-am
implementat la orele mele. Deoarece această tranziție poate crea dificultăți, este important de
91
reținut că nu este nevoie să se utilizați toate aceste platforme. Fiecare instrument oferă o
varietate de opțiuni care pot fi folosite în diferite scopuri.
V-am prezentat un punct de pornire și am făcut referire la câteva instrumente digitale de
bază. Vă încurajez să explorați și alte platforme online, iar eforturile dumneavoastră de a face
orele cât mai interactive vor fi apreciate de elevi! Mult succes!

Bibliografie
https://gutenberg.ro

92