1

2
 CUPRINS

Nr. Denumirea lucrării Autor Pag.

crt.
1 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare la Aga Maria 5
elevii cu CES
2 Puzzle-ul digital – un instrument de învățare și relaxare Albu Adina 8
3 Importanța folosirii instrumenteor digitale în grădinița de copii Alungulesei Elena 11
4 Invatamantul online o provocare pentru dascali si elevi Andrei Mirela 13
5 Utilizarea beneficiilor Google Docs Andrei Narcisa Magelona 14
6 Instrumente utile în învățământul online Anton Adriana 16
7 Jocurilor digitale în grădiniță și rolul lor în dezvoltarea Apetrei Tatiana-Livia 17
preșcolarilor
8 Importanța utilizării instrumentelor digitale în procesul Apopei Elena Valentina 19
instructiv-educativ
9 11 instrumente de educație digitală pentru profesori și studenți Apostu Corina 20
10 Importanța instrumentelor web și a platformelor educaționale Archip Ada-Irina 22
on-line în predarea limbii franceze la gimnaziu
11 Utilizarea platformei Moodle Arotăriţei Monica-Petruţa 25
12 Instrumente digitale în educație Avasiloaie Anișoara 27
13 Instrumentele digitale în educație Avram Gabriela 29
14 Impactul utilizării instrumentelor de învățare online asupra Badiu Mihaela 31
comunicării interpersonale
15 Matematica și educația digitală Bălănoiu Georgiana 32
16 Utilizarea mijloacelor informaţionale în activitatea didactică Bârlea Cornelia 34
17 Educație la un click distanță Benchea Mirela 37
18 Avantajele și dezavantajele sistemului on-line în România Blaga Adriana 39
19 Instrumentele digitale în educația timpurie Blede Laura 40
20 Educația digitală – avantaje și dezavantaje Bobei Alina-Georgiana 41
21 Importanța instrumentelor digitale în predarea educației plastice Bocioagă Loredana 43
22 Beneficii ale educației digitale în contextul pandemiei de covid19 Bogdan Alina Maria 45
23 Importanța instrumentelor digitale în educație si formare Bogovici Adriana 46
24 Provocări și soluții în educația digitală Bordea Felicia 47
25 Învățământul în mediul online Botezatu Măndița 50
26 Instrumentele digitale în procesul educativ Briciu Olguța 52
27 Învățarea bazată pe tehnologie Budurlean Liliana 53
28 Instrumente digitale folosite în învățământul preșcolar Cara Alina 55
29 Aplicați digitale utilizate în educație Catană Ana Gabriela 57
30 Utilizarea instrumentelor digitale în predarea on-line Călinescu Anca 60
31 Educația online – aspecte și provocări Cercel Cornel Silviu 61
32 Aplicații digitale folosite în lecția de istorie Chihaia-Stanciu Simona 64
33 Beneficiile invățării online Chiorean Mihaela Clara 66
34 Modern și tradițional, fizic și online în învățământul românesc Chiripuci Maria 68
35 Educația digitală Ciobănoiu Elena 70
36 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Cîrstea Beatrice 72
37 Rolul animațiilor 3d ȋn predarea limbii și literaturii romȃne Comorașu Aura 73
38 Educația digitală Constantin Luminița 75
39 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Copotoiu Cristina-Elena 77
40 Importanta instrumentelor digitale in educatie si formare Coravu Paula 79
41 E-learning – avantaje și dezavantaje Corbei Emilia 80
42 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Corcodel Ionela-Luiza 83
43 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Corda Cristina 85
44 Instrumentele digitale în activitatea didactică Cornea Elena 87
45 Lecții moderne prin folosirea instrumentelor și resurselor Cotețiu Diana 89
digitale
46 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Covrig Gabriela 92
47 Instrumente digitale uzuale folosite la preșcolari Cranta Ionela 93
48 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Cremenescu Florina 94
1
49 Instrumente digitale utilizate în grădiniță Cristea Ancuța 96
50 Instrumentele digitale – o actualitate în educație și formare Croitor Janina 97
51 Instrumentele digitale punte de legătură pentru o educație de Curleancă-Năstase 98
calitate Mariana
52 Educația digitală: cadru psihoeducațional Cursaru Elena - Crina 101
53 Importanta nstrumentelor digitale in educatie si formare Chivu Adela Ondina 103
54 Utilizarea instrumentelor digitale în predarea-evaluarea on-line Diaconescu Emilia 105
în învățământul primar
55 Aplicații digitale și platforme utile în orele online Dimofte Gherghina-Gina 107
56 Educația digitală în accentuarea potențialului de învățare Dobre Dan 112
57 Importanţa instrumentelor digitale în educaţie şi formare Dolofan Emilia 114
58 Importanţa instrumentelor digitale în educație și formare Dragomir Claudia 115
59 Utilizarea instrumentelor digitale în predarea online la elevii cu Dragoste Cristina- 117
CES Traiana
60 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Drăgoi Doinița 119
61 Nevoile elevilor în era digitală Duma Ileana Aurelia 121
Anuța Marian Alin
62 Utilizarea noilor tehnologii în educaţie Dumitrașcu Maria 123
63 Educația ecologică prin aplicația digitală Wordwall Dumitriu Denisa Ancuța 126
64 Aplicații digitale în educație și formare Enache Georgeta 127
65 Instrumente digitale în învăţământul primar și preşcolar Fedorca Paula Manuela 129
66 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Fericeanu Claudia Rodica 131
67 Principalele istrumente digitale folosite in mediul prescolar Filip Gabriela 132
Ciucu Gabriela
68 Instrumentele digitale - oportunități și provocări Filip Simona 135
69 Educația și impactul digitalizării Florea Alina Simona 137
70 Educația online – realitate și necesitate Florescu Maria 139
71 Importanța instrumentelor digitale în evaluarea școlară Garabet Diana - Monica 140
72 Elemente pentru inovare ȋn educație Gheorghe Ana-Maria 142
73 Competența digitală, o abilitate esențială pentru profesori și Gheorghe Pavelescu 144
elevi în secolul XXI Camelia
74 Utilizarea și importanța aplicațiilor pentru copiii cu tulburări de Giurgea Marcela 145
spectru autist (TSA)
75 Utilizarea mijloacelor digitale în educație Gînju Anamaria 147
76 Importanţa instrumentelor digitale în învăţământul preşcolar Glonţ Ramona Maria 149
77 Învățământul în era digitală Gogoi Daniela Iuliana 150
78 Era digitală în educație Gramaticu Ioana Noni 152
79 Importanța activităților în elearning Grigoraș Irina 154
80 Potențialul tehnologiilor digitale în educație Grumajel Gina 155
81 Învățarea limbilor străine prin utilizarea noilor tehnologii pentru Gureanu Alina Dorina 157
formare
82 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Gurgu Maria Laura 158
83 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Gajdo Eszter 159
în noul context pandemic
84 Integrarea tehnologiei în sistemul de educație Hagiu Violeta Alina 161
85 Utilizarea instrumentelor digitale în activitatea de predare Hirean Claudia 163
86 Importanţa instrumentelor digitale în educaţie şi formare Huian Delia 165
87 Platforme și instrumente utile pentru școala online Hulea Felicia 166
88 Utilizarea calculatorului în educație Hurmuzache Mihaela 168
89 Proiect eTwinning ,,Micul Print,, la grădiniță și școală Huștiuc Nicoletta 169
Fleșeriu Lavinia
90 Învățarea facilitată de tehnologie în proiectul eTwinning Math Iacob Tatiana 171
Mates
91 Importanța instrumentelor digitale în grădiniţă Ionică Maria Ramona 172
92 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Ion Mariana Florica 173
93 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Ionescu Anamaria 174
94 Ce este realitatea virtuală? Ionescu Gheorghe 175
95 Instrumente digitale în educaţie Ioniţă Doina 178
96 Instrumente de învățare asincron Irimia Mioara 180
97 Calculatorul- instrument în procesul educațional terapeutic al Istrate Mariana 182

2
 elevilor cu ces
98 Creativitate și diversitate în ora de religie Jolopciuc Maria Viorica 183
99 Importanța instrumentelor digitale în educație si formare Jurubiță Mirela 185
100 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Kovacs Florina 187
101 Importanța instrumentelor de evaluare în învățământul online Lazăr Georgeta Mihaela 189
102 Instrumentele TIC Lazăr Mihaela Ema 191
103 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Lazăr Olguța 193
104 Beneficiile învățării digitale față de metodele tradiționale de Lazăr Alina Ștefania 194
educație
105 Integrarea instrumentului digital Edpuzzle în procesul Lăzărică Ramona-Mirela 196
instructiv-educativ
106 Importanța instrumentelor digitale ȋn educație și formare Lǎscuzeanu Emilia 198
107 Utilizarea resurselor digitale la preșcolari Leuca (Gabor) Damaris 200
108 Eficiența strategiilor didactice în mediul online Low Delia Simona 201
109 Utilizarea tablei interactive Jamboard în activitățile online Lungeanu Georgiana 203
110 Importanța instrumentelor digitale în predare Lup Claudia-Maria 204
111 Importanța instrumentelor digitale Lup Lucian 206
112 Optimizarea învățării în spațiul școlar prin intermediul noilor Lupei Ramona 208
tehnologii
113 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Lupescu Maria 210
114 Impactul învățământului online asupra mediului preșcolar Manea Cristina 211
115 Evaluarea prin eseuri la orele online de limba franceza Manole Delia Magdalena 214
116 Utilizarea instrumentelor digitale în domeniul educației Marin Carmen Gina 216
Curteanu Daniel
117 Rolul educației digitale în activitatea didactică Marinkaș Eleonora 217
118 Învățământul de tip learning blended și stilurile de învățare Mihai Maricica 219
119 Precepte ale inovării prin instrumente digitale Mihailo Maria- 221
120 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Mihalcea Daniela Alina 222
121 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Miloș Ioana 223
122 Aplicația Kahoot în școala online Miron Anda 225
123 Educația și impactul digitalizării Mocan Ramona-Teodora 226
124 Digitalizarea educației- un deziderat al societății contemporane Mocanu Elena 228
125 Instrumentele digitale în educație și formare Moisoc Carmen Diana 230
126 Importanța instrumentelor digitale în educare și formare Moraru Elena-Daniela 232
127 Valorificarea inteligențelor multiple în educația digitală Morărașu Laura Monica 234
128 Utilizarea resurselor educaționale digitale în procesul instructiv Moșteanu Gabriela 238
– educativ
129 Evaluarea online-avantaje şi dezavantaje Munteanu Oana Roxana 240
130 Instrumentele digitale o necesitate a actului educațional de azi Mușat Ioana Roxana 243
Ioana Monica Aurelia
131 Tehnici și instrumente digitale utilizate în predarea online la Nagy Ofelia Cristina 245
elevii cu CES
132 Riscul şi prudenţa în jocurile virtuale Nane Gina 246
Popescu Zoica
133 Kahoot – o metodă interactivă de predare în şcolile românești Neacșu Mariana Camelia 248
134 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Neagoe Melania 250
135 Tehnologia - metodă modernă de predare – învățare la elevii cu Neagoe Ancuta-Daniela 251
CES
136 Utilizarea instrumentelor digitale în activitatea didactică Necula Crina 253
137 Instrumentele digitale o atracție pentru preșcolari Nica Dorina 255
138 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Nicoară Luminița 257
139 Importanța tehnologiei în școala online Nidelea Maria 259
140 Instrumentele digitale folosite în învaţământul preşcolar Nistor Ileana 261
141 Educația în era digitalizării Oancea Adriana 263
142 Metode moderne utilizate în activitățile online și în activitățile Oglavie Cosmina 265
din grădiniță
143 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Okos Claudia-Anca 267
144 Inovarea actului educațional cu ajutorul instrumentelor Class Olariu Liliana 269
Tools
145 Avantaje ale utilizării calculatorului în învățământul special Oltianu Lucia 271

3
146 Cinci instrumente digitale care îmi fac viața de profesor mai Oprea Elena 272
ușoară la limba și literatura română
147 Folosirea instrumentelor digitale în învățământul preșcolar Oprea Marina 273
148 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Pasăre Daniela 275
149 Utilizarea instrumentelor digitale în activitatea didactică Pastramă Ecaterina 276
150 Rolul educației digitale în formarea și dezvoltarea Patriche Cristina 278
competențelor preșcolarilor
151 Digitalizarea educațională pe baza instrumentelor de învățare Pătrăuțanu Magdalena 280
online
152 Specificitatea activității didactice în condiții pandemice Petrache Dorina 281
153 Importanța resurselor educaționale digitale în educație și formare Petre Cristina 283
154 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Petre Iulia 285
155 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Piroi Maria – Mădălina 288
156 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Pîrlog Nicoleta 290
157 Tranziția spre o educație digitală Pîrvulescu Valentina 291
Livia Pîrvulescu Eugenia
158 Importanța instrumentelor digitale în formare Pleșa Elena 293
159 Eficiența utilizării noilor tehnologii în procesul instuctiv- Pleșcan Monica-Vasilica 295
educativ
160 Digitalizarea educației din Romania Popa Georgiana 297
161 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Popa Maria-Magdalena 299
162 Educația digitală – scop și obiective Popescu Cornelia-Ionela 300
163 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Popescu Cristina 302
164 Importanţa instrumentelor digitale ȋn educaţie şi formare Popescu Mihaela 303
165 Instrumente digitale utilizate în procesul instructive-educativ la Portase Maria 305
matematică și explorarea mediului
166 Grădinița online – o reală provocare Preda Beatrice 306
167 Informatizarea la nivel preșcolar Prepeliță Laura 307
168 Importanta instrumentelor digitale in educatie si formare Pricop Mihaela 309
Maticiuc Elena
169 Utilizarea instrumentelor digitale în predarea online Pîrșe Camelia 310
170 Utilizarea resurselor web pentru educație Proroc Elena Teodora 312
171 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Rad-Sîrbu Oana 314
Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Radef Ana-Mihaela 315
172 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Radion Narcisa-Ioana 317
173 Învăţarea în sistem on-line noua provocare a profesorului român Radu Camelia 319
174 Modalități alternative de predare-învățare-evaluare on-line Răduță Marinela Daniela 320
175 Adaptarea la școala online Rǎuțǎ Lenuța 322
176 Resurse educaționale deschise Răduță Alina Ionela 323
177 Utilizarea instrumentelor digitale în activitatea didactică Revnic Corina 325
178 Rolul platformelor în procesul instructiv educativ al elevilor Rus Adriana 327
179 Importanța instrumentelor digitale în educație și formarea Ruxanda Florina 329
cadrelor didactice Mădălina
180 Competențe digitale Savastița Gabriela 330
Popa Liliana Lăcrămioara
181 Importanța instrumentelor digitale Săvoiu Radu-Florin 332
182 Educația fizică online – beneficiile activităţii fizice pentru elevi Scarlat Floriana 333
183 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Scorțescu Irina Petronela 336
184 Importanţa instrumentelor digitale în educaţie şi formare Siboiu Elena-Cristina 337
185 Utilizarea instrumentelor digitale în domeniul educaţiei Simion Lidia Camelia 339
186 Exemple de bune practici în utilizarea instrumentelor digitale în Sitariu Mihaela-Corina 341
activitatea didactică
187 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Șimon Simona-Corina 343
188 Importanța instrumentelor digital în educație și formare Sîrghe Claudia 344
189 Utilizarea instrumentelor digitale în educație Sorescu Cătălina 346
190 Inteligența digitală Spiridon Liliana Daniela 347
191 Digitalizarea educației-etapă esențială și un demers complex Spînu Elena Camelia 349
192 Noile provocări ale învățământului datorită predării on-line și Stroe Drăguța 352
posibile soluții de rezolvare
193 Utilizarea instrumentelor digitale în predarea online Suciu Mariana 355

4
194 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Tănase Sorina-Crina 358
195 Aplicaţiile utilizate în şcoala online Toma Ramona – Claudia 360
Provocările educației digitale Tudora Elena Ramona 362
196 Importanţa instrumentelor digitale ȋn educaţie şi formare Turiceanu Nicoleta 364
197 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Urdeș Jenica 366
198 Școala online, o școală în era digitală Urjan Maria 367
199 Instrumente digitale utile în activitatea didactică din Ursache Alexandra 369
învățământul primar Adnana
200 Importanţa instrumentelor digitale în educaţie şi formare Ursu Nicoleta Mioara 371
201 Importanța instrumentelor digitale în activitatea didactică Vancea Ana Sorina 372
202 Integrarea mijloacelor digitale în lecțiile de limba și literatura Vasile Daniela 374
română
203 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Eugenia Vasiloaica 376
204 Importanta instrumentelor digitale in educatie si formare Vataselu Liliana 378
205 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Văduva Ioana Alexandra 379
206 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Vlad Codruța 381
Chebăruș Raluca-Maria
207 Instrumente digitale folosite în învățământul preșcolar Vlad Marinela 383
208 Importanţa instrumentelor digitale în educaţie şi formare Vlaicu Jipu Ioana 385
209 Importanța instrumentelor digitale în educație și formare Voinescu Ana 386
210 ,, Blogul” - resursă digitală în educație și formare Zachman Mihaela 388
211 The importance of technology in education Zaharioiu Ioana 389
212 Profesor real ȋntr-o școală digitală Zapan Ana-Mihaela 392

5
 IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI
FORMARELA ELEVII CU CES

Prof. psihopedagog: Aga Maria

Școala Gimnazială Specială- C.R.D.E.I.I., Cluj-Napoca

Fără îndoială, trăim în epoca tehnologiei. Fiecare parte a vieții noastre de zi cu zi este
legată, într-un fel sau altul, de tehnologie. În calitate de profesori la ciclul primar, lucrăm cu
copiii așa-numitei generații Z.
Majoritatea membrilor Generației Z au folosit tehnologia digitală de la o vârstă fragedă și
sunt familiarizați cu internetul și cu social media. Pandemia pe care o traversăm în ultimii ani a
accentuat tendința de focalizare pe instrumentele digitale mai ales în predarea online. Lucrul cu
mijlocele moderne precum: tableta, calculatorul, laptopul, utilizarea diferitelor programe care fac
lecțiile mai accesibile și mai interesante pentru elevi, au dus la o revoluționare a sistemului de
învățământ și la plasarea lui la alt nivel.
Apariția instrumentelor digitale a adus un plus de valoare și în munca cu elevii cu
deficiențe mintale, prin caracterul lor atractiv, interactiv.
Platforma educaţională WordWalleste una din acele platforme care vin în ajutorul
cadrului didactic pentru a face o lecţie mai interactivă. Această platformă încadrează cu succes
toate categoriile de vârstă, vine cu opţiuni diferite de a crea şi a dezvolta creativitatea.
AplicațiaWordwall este o aplicație utilăpentru crearea activităților, exercițiilor
interactiveși distractive pentru copii. Este atractivă pentru copii prin faptulcă cele mai multe ori
exerciții sunt prezentate sub fomă de jocuri,dar prinaceste jocuri le dezvoltămcompetențe,
leformăm aptitudini și deprinderiutile.
În Wordwall se pot crea diverse activități interactive pentru elevi: fișe, chestionare,
potriviri, jocuri de cuvinte, identificarea unor cuvinte lipsă etc. Folosind instrumentul Wordwall,
putem crea cu ușurință un set de întrebări pe care să le folosim în cazul predării sincrone sau
asincrone. Aceste tipuri de teste le putem folosi ca warm up (încălzire) sau la finalul lecției,
pentru a asigura feed-back-ul. Toți elevii pot fi implicați într-o mod interactiv în rezolvarea
testului.
Mai mult decât atât, prin specificul lor, activitățile propuse pe platformă sunt potrivite
caracterului concret-intuitiv al gândirii copilului, pot fi personalizate în funcție de nivelul de
dezvoltare intelectuală a elevilor, fiind potrivite pentru munca diferențiată cu elevii cu deficiențe
mintale.
În activitățile de Citire-Scriere am utilizat cu elevii clasei a III-a - deficiențe ușoare
activități cum ar fi: ”Pronunță corect și potrivește imaginea”, ”Găsește perechea”, ”Roata
provocărilor ”, ”Citește cuvinte”, ”Căutarea de cuvinte” și am creat alte jocuri care răspund atât
nevoii de familiarizare cu suntele/literele limbii române, cât și nivelului mai avansat de citire și
lucru pe text.

6
 În predarea conceptelor matematicii, am utilizat diferențiat activitățile propuse pe
platformă de la elemente de numărare, ordonare crescătoare, descrescătoare, adunare și scădere,
succesori, predecesori. Elevii răspund, de obicei, cu mult interes, obțin feed-back la răspunsurile
date (în termeni de corect/incorect), consolidând cunoștințele obținute în procesul instructiv-
educativ.

Aplicația LearningApps este o aplicație concepută pentru a sprijini procesele de

predare. Este un instrument potivit pentru a fi utilizat în cadrul lecțiilor online cât și offline și
poate fi folosit la oricare etapă a lecției. De asemenea, platforma oferă posibilitatea de a crea
conturi pentru clasele de elevi, în care elevii au posibilitatea de a realiza sarcinile și rezolva
exercițiile digitale propuse de către cadrul didactic. Respectiv, cadrul didactic are posibilitatea de
a vizualiza corectitudinea realizării sarcinii propuse, timpul realizării sarcinii și numărul elevilor
care au realizat sarcina corect.

7
 O serie de experimente care studiază efectul pe care îl au utilizarea diverselor medii în
însușirea cunoștințelor au arătat că în majoritatea cazurilor un material educațional diversificat
este reținut în proporție de 80% prin ascultare, vizionare și interactivitate. Rămâne decisiv rolul
cadrului didactic în selectarea, aplicarea și valorificarea acestor materiale la nivel de cunoștințe
și competențe la elevi.

SITOGRAGIE:
1. https://edict.ro/instrumente-online-pentru-evaluarea-elevilor/
2. https://wordwall.net/ro
3. https://learningapps.org

PUZZLE-UL DIGITAL – UN INSTRUMENT DE ÎNVĂȚARE ȘI RELAXARE

Prof. Albu Adina

Colegiul Național de Artă ”G. Apostu” Bacău

Profesorii utilizează diferite strategii pentru a răspunde nevoilor specifice ale elevilor. Un
instrument digital care poate fi utilizat cu succes în învățare este puzzle-ul digital. pentru a
menține elevii interesați de subiecte noi, pentru a consolida învățarea și pentru a dezvolta
concentrarea.
Jocul de puzzle constă în reconstituirea unei imagini având la dispoziție numeroase piese
(diferite ca formă și culoare) ce se pot intercala.
Beneficiile puzzle-urilor în dezvoltarea elevilor. Rezolvarea unui puzzle este o
activitate care implică mai multe abilităţi. Pentru a aşeza toate piesele în ordinea corectă, un elev
are nevoie de răbdare, concentrare şi precizie, deprinderi pe care acesta le învaţă într-un mod
distractiv. Folosirea puzzle-urilor contribuie la dezvoltarea:
 abilităţilor fizice:
- coordonarea mână-ochi. Elevul va dezvolta o legătură între ceea ce văd ochii, ce fac
mâinile şi cum procesează creierul această informaţie.
- abilităţi motorii grosiere. Folosirea bucăţilor mai mari de puzzle şi a aşezării acestora
în mai multe poziţii pot spori eficienţa mişcărilor elevilor mici.
- abilităţi motorii fine. Mişcările scurte şi precise, precum mişcarea degetului pentru a
apuca o piesă de puzzle într-un loc ales de acesta, sunt deprinse şi pot influenţa calitatea
scrisului de mână sau a celor de dactilografiere.
 activităţii cognitive:
- înţelegerea lumii înconjurătoare.
- recunoaşterea formelor.
- memoria. Elevul trebuie să-şi aducă aminte forma pieselor, culorile, să vizualizeze
imaginea pentru a-și da seama care piese se vor potrivi între ele care nu se potrivesc,
activitate ce îmbunătățește memoriei pe termen scurt.
- rezolvarea problemelor. Elevul identifică piesele puzzle-ului care se potrivesc, astfel îşi
foloseşte gândirea critică pentru a rezolva jocul.
 personalității
8
 - stabilirea obiectivelor. Ca prim obiectiv își va stabili să rezolve puzzle-ul, iar apoi va
stabili mai multe strategii prin care să îndeplinească obiectivul stabilit, de exemplu, să
sorteze piesele în funcţie de culori.
- răbdarea. Pentru rezolva un puzzle este nevoie de răbdare. În comparaţie cu alte jocuri,
puzzle-urile au avantajul că rezultatul final este vizibil, astfel încât elevul va vedea singur
roadele muncii sale, fapt ce va contribui la creșterea motivației acestuia, a capacității de
concentrare a atenției.
Puzzle-ul poate fi utilizat cu succes în diferite momente ale lecției la anunțarea titlului
lecției, în etapa de învățare sau poate fi o activitate recreativă în finalul lecției.
O dată cu trecerea la învățarea on-line aplicații pe care se pot crea și rezolva puzzle-uri
sunt https://www.jigsawplanet.com și https://im-a-puzzle.com.
Prin aplicaţia “Jigsaw Planet”, se pot crea puzzle-uri pe diferite teme. În imaginile
următoare sunt puzzle-uri (titluri: ”Bucurie”, ”Tristețe”) care pot fi utilizate la disciplina
dezvoltare personală:

”I'm a Puzzle” permite nu numai realizarea de puzzle-uri pe teme specifice cu diferite

grade de dificultate date de numărul de piese sau de forma acestora, dar și tipuri diferite de
puzzle-uri în funcție de opțiunea selectată. Astfel se pot realiza puzzle-uri matematice, puzzle-uri
test. Selectând ca mod de joc „Quiz”, se pot adăuga întrebări la care dacă se răspunde corect vor
debloca piese ale puzzle-ului care lipsesc. În imaginile următoare este un puzzle de acest gen cu
titlul ”Rezervații din România”, creat pentru clasa a II-a.

9
 Ambele aplicații sunt gratuite. Pentru a crea puzzle-uri se recomandă ca imaginea
utilizată să fie clară, bine dimensionată, iar conținutul ei ar trebui să fie interesant și reprezentativ
pentru activitatea de predare-învățare-evaluare în cadrul căreia va fi utilizat. Este ușor de
transmis elevilor link-ul de conectare și nu necesită abilități digitale complexe din partea acestora
pentru a-l rezolva.
Învăţarea on-line are o serie de avantaje: flexibilitatea crescută a materialelor şi
posibilitatea de aducere permanentă la zi; integrarea unei varietăţi de medii de învăţare; accesul
la o multitudine de alte resurse disponibile.
Performanţele celor ce învaţă folosind mijloacele digitale vor fi dependente de modul în
care va fi văzută, înţeleasă şi utilizată tehnologia, fie ca un simplu sistem de informare, fie ca un
sistem de management al învăţării. Pentru a beneficia pe deplin de materialul pus la dispoziţie cu
ajutorul tehnologiei informatice, elevii au nevoie şi de un context, şi de un mediu pedagogic.
Puzzle-urile îi ajută pe copii să crească și să învețe într-un mod relaxant.

Bibliografie:
 Adăscăliţei, A., Instruire asistată de calculator: didactică informatică, Editura
Polirom, Iași, 2007.
 Brut, M., Instrumente pentru e-learning: ghidul informatic al profesorului modern,
Editura Polirom, Iași, 2006.

10
 IMPORTANȚA FOLOSIRII INSTRUMENTEOR DIGITALE
ÎN GRĂDINIȚA DE COPII

Profesor pentru învățământul preșcolar Alungulesei Elena Cristina

Școala Gimnazială ”Elena Cuza” Piatra Neamț

Studiile de factură recentă realizate în diverse ţări au arătat că introducerea

mijloacelor IT în procesul educaţional contribuie într-o măsură mare la îmbunătăţirea rezultatelor
învățării. În primul rând, acest lucru se datorează faptului că mijloacele informatice se adaptează
deopotrivă nevoilor de învăţare ale copiilor cât și nevoilor de predare ale profesorilor. În ultimii
ani calculatorul a devenit un mijloc important folosit pentru colectarea informației dar și pentru
proiectarea didactică fiind mai ales folosit în desfășurarea efectivă a activităților la grupă.
Dacă folosirea mijloacelor IT în cadrul lecției era în condițiile sus menționate o
opțiune a cadrului didactic, situația actuală generată de epidemia SARS-CoV 2 aduce noi
provocări, iar utilizarea mijloacelor informatice devine o necesitate.
Folosirea constantă a resurselor digitale conduce la ȋmbogăţirea sau la consolidarea
unor abilităţi, deprinderi, priceperi sau cunoştinţe precum:
 gândirea logică şi spaţială;
 spiritul de observaţie, perspicacitatea;
 memoria vizuală;
 atenţia voluntară;
 creativitatea;
 deprinderile de lucru cu calculatorul, individual sau ȋn echipă –
alfabetizarea digitală;
 abilităţile de utilizare a informaţiilor primite prin intermediul softurilor
educaţionale sau a platformelor.
Au fost identificate patru arii cheie ale ȋnvăţării ȋn perioada educaţiei timpurii,
sprijinite de TIC (cf. Siraj-Blatchford, I., Siraj-Blatchford, J. (2006). A Guide to Developing the
ICT Curriculum for Early Childhood Education. Trebtham Books, UK in Kalaš, I. 2010):
 comunicarea şi colaborarea: sunt antrenate ȋn activităţile de rezolvare de
probleme, desen, construcţii, jocurile cu jucării digitale sau aplicaţiile rulate pe ecranul
calculatorului;
 creativitatea: instrumentele digitale bine concepute le furnizează copiilor
posibilitatea de a folosi schemele de gândire dobândite anterior ȋn contexte noi de
ȋnvăţare. Întrebările de genul: „Cum ar fi fost dacă...?” ȋncurajează luarea de decizii şi
găsirea unor soluţii alternative;
 dramatizările, jocul de rol: există un potenţial enorm pentru integrarea
mijloacelor informatice ȋn spaţiul de joacă/ joc al copiilor. Astfel, au fost deja
experimentate cu succes softuri care simulează un magazin, un cabinet medical etc.
 a ȋnvăţa să ȋnveţi: resursele informatizate pot sprijini dezvoltarea
capacităţilor metacognitive la copii, ȋn special cele care urmăresc formarea deprinderilor
de comunicare şi a capacităţii de a-şi verbaliza emoţiile, gândurile, de a le împărtăşi cu
cei din jur.
Necesitatea de a folosi cât mai des mijloacele informatice în proiectarea, dar mai ales
în derularea activităților didactice în grădinița de copii, nu poate contracara efectele negative

11
generate de expunerea prelungită a copiilor de vârste mici mediului virtual. Vom avea în vedere
efectele negative care pot afecta sfera relațiilor sociale sau pot genera o percepție distorsionată a
realității. Folosirea în exces a calculatorului/tabletei/telefonului poate afecta dezvoltarea psiho-
fizică și cognitivă normală sau poate avea efecte nedorite asupra stării de sănătate.
Este important ca noi, ca educatori, să reușim să selectăm acele activități care vor
avea un efect maxim în învățare prin minimizarea timpului petrecut de copil în fața ecranului.
Exemple de activităţi desfăşurate cu ajutorul mijloacelor IT:
 Utilizarea „cărţilor electronice”, documente informatizate care exploatează
legătura dintre cuvântul scris şi pronunţia acestuia (amprenta sa sonoră).
 Promovarea aplicaţiilor care vizualizează elemente ale universului
matematic şi exploatează ȋn mod eficient culorile şi formele, mărimile, figurile
geometrice primare, succesiunea logică a secvenţelor.
 Crearea unor animaţii cu ajutorul softurilor educaţionale.
 Crearea, vizionarea şi comentarea ulterioară a unor activități specifice, cu
accent pe verbalizarea sentimentelor resimţite de către copii şi pe accentuarea
elementelor observate (asemănări/ diferenţe) ş.a.
Toate activitățile ce presupun integrarea mijloacelor IT în cadrul lecțiilor folosite cu
măsură în grădinița de copii vor aduce beneficii nemijlocite. În situația în care se impune
desfășurarea activităților de învățare în sistem on-line, educatorul are nevoie de sprijinul constant
al părinților deoarece un copil de grădiniță va reuși cu greutate să se descurce de unul singur în
accesarea platformelor de învățare. Imposibilitatea, specifică vârstei dealtfel, de a sesiza
”pericolele” virtuale fac ca intervenția adultului să fie impetuos necesară. Comunicarea
permanentă a grădiniței cu familia, explicarea aspectelor benefice precum și a posibilelor efecte
negative, nedorite desigur, vor genera depășirea tuturor barierelor și desfășurarea unor activități
de învățare reușite.

REPERE BIBLIOGRAFICE:
1. Dunlop, A-W. and Fabian, H. (eds.) (2003). Transitions. European Early Childhood
Education Research Journal, Themed Monograph, 1.
2. Fabian, H. and Dunlop, A. W. A. (eds.) (2002). Transitions in the Early Years. Debating
continuity and progression for children in early education. London: Routledge Falmer.
3. Kalaš, I. (2010). Recognizing the potential of ICT in early childhood education.
Analytical survey. UNESCO Institute for Information Technologies in Education.
4. Lombardi, J. (1992). Beyond Transition: Ensuring Continuity in Early Childhood
Services. Illinois: ERIC Clearinghouse on Elementary and Early Childhood Education.
EDO-PS-92-3.
5. Winnicott, D. W. (1974). Playing and Reality. Harmondsworth: Penguin.

12
 INVATAMANTUL ONLINE O PROVOCARE PENTRU DASCALI SI ELEVI

ANDREI MIRELA prof.ȋnv.primar

Liceul Teoretic „Al.Vlahuţă”Bucureşti

In invatarea online , elevii au putut utiliza continutul de invatare online pe care l-au gasit
in diverse formate (texte, video, audio, grafice) pentru a invata in diverse moduri
(sincron,asincron,traditional sau blended), prin utilizarea de metode didactice si tehnologii
diferite, stabilindu-si de cele mai multe ori obiective, un timp si un ritm de invatare propriu.
Mediile online pot promova dezvoltarea sociala si abilitatile de colaborare, precum si relatiile
personale intre participanti. Resursele digitale sunt: mediile virtuale, instrumentele digitale,
materiale de invatare in format digital si tehnologii emergente.
Provocări ale digitalizării
În prezent, este din ce în ce mai evident impactul transformării digitale asupra societății și
a pieței muncii, precum și asupra sistemelor de educație . Din această perspectivă, transformarea
digitală în educație este determinată de progresele în materie de conectivitate, utilizarea pe scară
largă a dispozitivelor și a aplicațiilor digitale, nevoia de flexibilitate individuală și cererea acută
de competențe digitale.Experiența actuală a reconfigurat practicile educaționale de la
interacțiunea „față-în-față” la mediul online, aspect care a generat o serie de reflecții care au pus
în centrul atenției faptul că predarea, învățarea și tehnologia emergentă nu mai pot fi considerate
disparat, ci conturează, holistic, viitorul educației digitale. Acest aspect a evidențiat rolul
educației digitale ca obiectiv-cheie pentru predarea-învățarea-evaluarea de înaltă calitate,
accesibilă și favorabilă incluziunii, precum și necesitatea unei abordări strategice privind
dobândirea competențelor digitale pe tot parcursul vieții, pentru toți actorii implicați.
În această perioadă, „predarea-învățarea” s-a mutat preponderent în mediul online,
iar provocările cu care s-au confruntat școlile din România au fost legate de:
 Lipsa de predictibilitate;
 O rețea școlară eterogenă, cu un puternic decalaj digital între unitățile de învățământ;
 Competențe digitale insuficient dezvoltate pentru organizarea eficientă a procesului
didactic în mediul online;
 Acces redus la tehnologie și conectivitate redusă la internet;
 Posibilitățile reduse ale familiilor în a acorda sprijin beneficiarilor educației, copiii,
pentru participare la lecții online;
Bune practici în învățarea online
Peste noapte, profesorii s-au văzut nevoiți să se adapteze învățământului online,
îmbunătățindu-și competențele digitale.
Performanțele profesorilor în domeniul digital au fost îmbunătățite prin studiu individual
sau prin cursuri. Cele mai folosite platforme au fost Google Classroom și Microsoft Teams. În
mare parte asemănătoare, platformele i-au speriat la început pe mulți profesori, pentru ca apoi să
își dea seama că sunt accesibile, ușor de folosit.
În ceea ce privește fazele procesului de învățământ, acestea au rămas în predarea online,
aceleași ca în predarea clasică: proiectare, implementare, evaluare. Faza de proiectare didactică
este mult mai laborioasă în cazul învățământului online. Dacă în cazul învățământuui cu prezență
fizică la școală, profesorul poate “jongla” mai ușor cu elevii, poate să îi scoată la tablă, le poate
corecta pe loc greșelile , poate improviza, în cazul învățământului online, lucrurile stau cu totul

13
altfel. Profesorul trebuie să proiecteze cu exactitate fiecare moment al lecției, stabilind ce
materiale va folosi( imagini, audio, video), ce aplicații, cum va realiza evaluarea.
Utilizarea tehnologiei la clasă în diferite forme cât mai utile și atractive pentru procesul
de învățare al elevilor se realizează prin diferite aplicații. Printre cele folosite de noi, enumerăm
Padlet, Quizizz, Openboard, Jigsaw puzzle.
De un real folos au fost manualele digitale, posibilitatea partajării de documente, imagini, hărți,
filme, experimente virtuale. De asemenea, elevii au fost activizați în lucrul pe echipe, în
rezolvarea testelor de evaluare online.

BIBLIOGRAFIE
Strategia privind digitalizarea educației din România 2021-2027, Consultare publică Smart-Edu
Sorin Cristea, “Instruirea online, o nouă paradigmă a educației”, Tribuna învățământului –
14.07.2020

UTILIZAREA BENEFICIILOR GOOGLE DOCS

Pro.înv.primar, Andrei Narcisa Magelona

Şcoala Gimnazială ,,Mihai Drăgan, Bacău

Educația ocupă un loc primordial în viața noastră, a tuturor. Începe încă din primii ani
de viață, din Familie și continuă la Școală, la Universitate, la locul de munca, în funcție de
perioadele, vârstele copiilor, tinerilor societății noastre.
Într-o lume aflată într-o continuă și rapidă mișcare, este nevoie ca familia, școala prin
intermediul cadrelor didactice să dea o cât mai mare atenție educației pentru viață a tinerei
generații.
Educația pentru viață, pentru formarea și adaptarea tinerilor începe cu construcția
personalității copilului și devenirea sa ca persoană socială completă și complexă.
Aptitudinile și calitățile se clădesc extrem de minuțios prin procesul educativ familial
și școlar, într-un continuu proces de modelare, remodelare și dezvoltare.
Mass media, ziarele, Internetul, televiziunea sunt canale care completează educația
copilului, a adultului, a fiecăruia din noi. Educația trebuie să țină pasul cu toate schimbările
majore care au loc.
Părinţii şi profesorii împărtăşesc împreună o responsabilitate uriaşă în educație. O
permanentă comunicare și colaborare între ei este esenţială pentru o educație de succes,
pentru motivarea elevilor pentru învăţare şi creşterea interesului lor în acest sens.
Noua tehnică trebuie utilizată în scopul îmbunătățirii comunicării școală – familie.
Google Apps pentru Educaţie oferă instrumente gratuite eficiente de colaborare. Este un
serviciu web care permite companiilor, şcolilor şi instituţiilor să utilizeze diferite produse
Google, inclusiv e-mail, Google Docs, Google Calendar şi Google Talk, pe un domeniu
unic. Google Docs furnizează instrumente pentru colaborarea în timp real dintre elevi şi
cadre didactice, dintre cadre didactice și părinți prin intermediul documentelor de
procesare text, foi de calcul, prezentări, formulare, desene.

14
 Caracteristica principală a programului utilitar Google Docs este partajarea fişierelor.
Google Docs permite ca mai multe persoane, aflate în locaţii diferite, să participe în acelaşi
timp la editarea aceluiaşi document. Documentele sunt stocate online şi pot fi accesate de
utilizatorii ce au permisiunea de la orice calculator conectat la Internet.
Colaboratorii, părinții pot fi invitați prin email, existând permanent evidența
modificărilor efectuate. Este obligatoriu pentru fiecare părinte să aibă un cont de gmail,
cont care poate fi creat de școală sau direct de părinți. Sunt foarte mulți părinți care
folosesc astăzi în activitatea proprie contul de gmail pentru comunicare.
Școala poate partaja cu familiile, cu ajutorul Google Docs, activitățile extracurriculare,
realizările elevilor, notele, absențele acestora etc. Un element esenţial constă în obținerea
permisiunii părinților pentru postarea online a acestor informații despre elevi. În funcție de
solicitarea părinților, pot fi partajate doar informațiile despre propriul copil. Părinții pot
interveni în documentele partajate cu propuneri directe, cu observații etc. Cadrele didactice
sunt cele care dau acces părinților la anumite documente.
Absențele, notele, observații privind comportamentul elevilor pot fi înscrise în foi de
calcul și apoi partajate cu părinții. Editorul de foi de calcul sau cel de documente sunt
foarte ușor de utilizat de către părinți. În sprijinul comunicării școală-familie stau și
grupurile de comunicare Google – Google Groups, instrumente puternice de coeziune,
colectare şi distribuire de informaţii şi resurse între membrii unui grup. Acest mod de
comunicare vine în completarea comunicării directe, față în faţă. Google Groups
organizează discuţiile pe teme şi integrează toate funcţiile Google (Documents, Calendars,
Photos etc).
Formularele Google sunt utilizate pentru crearea de chestionare online în care
părintele îşi înscrie răspunsurile, iar acestea apar într-un fişier de tip foaie de calcul,
organizate într-o structură de tip tabel în care fiecare coloană conţine răspunsul sau
varianta de răspuns de la o întrebare predefinită şi înscrisă în formular. Pot fi utilizate de
către cadrele didactice pentru a obține feed-back de la părinți în anumite subiecte.
Comunicarea cu părinţii reprezintă una din componentele extrem de importante ale
managementului şcolar, domeniu în care, cadrul didactic îşi exprimă cel mai elocvent
competenţele sale sociale, psihopedagogice şi manageriale.
Prin utilizarea tehnologiei performante din domeniul comunicațiilor se poate ajunge la
o comunicare de calitate care să asigure o educație de calitate.

Bibliografie:
1. http://www.elearning.ro/mediile-de-socializare-in-invatare-si-educatie
2. http://lmg.ttv.ubbcluj.ro/cursuri/wp-content/uploads/2013/05/Modulul_3.pdf
3. https://support.google.com/accounts/answer/72709?hl=ro
4.http://efervescentze.blogspot.ro/2011/07/beneficii-pe-care-mi-le-adus-google-in_25.html

15
 INSTRUMENTE UTILE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ONLINE

Prof. Anton Adriana

Colegiul Economic Buzău

Contextul mondial al pandemiei de coronavirus, a mutat, ăn cele mai multe localități,

școala, acasă și invățarea a devenit on-line. Această învăţare prin Internet, este o formă de
învăţământ în care se prezintă elevilor un conţinut de instruire, prin Internet. Condiţia de bază,
impusă participanţilor în procesul de învăţare, este să dețină un
computer/laptop/tabletă/smartphone şi o conexiune la Internet. Astfel, s-au deschis noi orizonturi
pentru procesul de predare-învățare-evaluare.
Cea mai mare provocare este ca noi, profesorii, să reușim să ne adaptăm, pentru a
transmite conșinuturi, care să fie înțelese de elevi, dar și a evalua elevii utilizând tehnologia,
astfel încât sa-i sprijinim să devină autonomi în învățare. Cea mai simplă formă de evaluare, este
cea prin proiect. Elevii sunt încurajați să-și dezvolte creativitatea, oferind elevilor o serie de
opțiuni.
Profesorii care caută modalități de integrare a tehnologiei prin intermediul rețelelor de
socializare în sarcini și evaluare, au alegeri aproape nelimitate.
Putem alege pe oricare dintre următoarele:
– Google Classroom: aici puteți discuta cu elevii – Meet video chat e inclus.
În acest spațiu se pot posta materiale, se pot crea teme, care pot fi corectate și poate fi oferit
feedback direct fiecărui elev, se poate crea o bancă de comentarii pentru feedback mai facil pe
baza celor mai frecvente comentarii oferite elevilor etc.
– Google Jamboard, Jamboard este o tablă digitală cu ajutorul căreia până și echipele aflate la
distanță pot să schițeze idei și să le salveze în drive, astfel încât acestea să poată fi accesate de pe
orice dispozitiv. Este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri scurte – toți elevii pot
vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
– Google Forms (permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a obține
feedback, pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar și pentru a crea teste
scrise. Serviciul permite profesorului să includă imagini sau video pentru interpretare sau ca
material de reflecție pentru elev. Elevii pot primi atât întrebări deschise, cât și închise, cu mai
multe variante de răspuns, sau nu.) Funcția Quiz permite, pe mai departe, oferirea de feedback
prompt. Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri la alegere au răspuns corect sau nu.
Aici măiestria profesorului este să construiască distractori (răspunsuri greșite, care rezultă dintr-
un proces de gândire eronat, dar frecvent la elevi) cât mai buni. Mai mult, putem să includem
explicații pentru răspunsul greșit, explicații pe care elevul să le primească de îndată ce a terminat
testul. În plus, elevii pot relua testul.
– Kahoot – baza pedagogică a acestei aplicații este că elevii devin „profesori”, construind ei
înșiși itemi de teste.
– Wordwall – mai multe tipuri de activități potrivite pentru evaluare, mai ales la învățământul
primar.
Există, de asemenea, multe programe de animație pe care elevii le pot folosi pentru a realiza
prezentări: Prezi, Animaker etc. Elevii pot să realizeze filmulețe cu screencast-o-matic în care
să surprindă atât imagine de pe interfața device-ului propriu, cât și vocea proprie.
Se spune că cel mai bun instrument este cel pe care oamenii îl vor folosi.

16
 În contextual învățării online, implicarea este absolut esențială și aceste instrumente trebuie să
creeze o interacțiune umană mai profundă și mai semnificativă.
Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calității educaționale, iar creativitatea pe care
tehnologia îți permite să o exprimi este ceva despre care profesori din diverse colțuri ale lumii
vorbesc în mod constant într-un sens pozitiv.
La ora de dirigenție, am aplicat un chestionar, care a vizat identificarea principalelor probleme
cu care se confruntă elevii, in perioada de școală on-line. Rezultatele au relevat următoarele:
72% dintre repondenți au precizat că școala on-line este bună, dar nu pe termen lung.
53% dintre repondenți au precizat că profesorii le dau prea multe teme
64% dintre repondenți au precizat că videoconferința este obositoare, utilizată mai mult de două
ore pe zi.
50% dintre repondenți au precizat că preferă ca mijloc de comunicare classroom, sectiunea
activitate la curs.
Învățarea continuă și în perioada următoare, cu instrumente online, accesibile tuturor și, mai mult
decât oricând, putem și trebuie să încurajăm elevii. să învețe și să lucreze independent.

BIBLIOGRAFIE:
https://www.noi-orizonturi.ro/2020/05/04/cum-evaluam-online-pedagogia-mai-intai-apoi-
tehnologia/

JOCURILOR DIGITALE ÎN GRĂDINIȚĂ ȘI ROLUL LOR

ÎN DEZVOLTAREA PREȘCOLARILOR

Prof. Apetrei Tatiana-Livia

G.P.P. Așchiuță_Suceava

Tehnologia informațională este o nouă etapă în evoluția societății, un nou stil de viață,
care presupune folosirea intensă a informațiilor în toate domeniile existenței și activității umane,
iar grădinița are un rol important, deoarece aceasta reprezintă „punctul de pornire” pentru
societatea de mâine. Datorită dezvoltării tehnologiei informației și comunicațiilor, grădinița
trebuie să se reinventeze pentru a oferi copiilor tot ceea ce au nevoie pentru a se dezvolta,
deoarece motivarea reprezintă un punct cheie al învățării eficiente, iar motivarea se obține prin
feedback, răspunsuri, gândire și implicare activă pentru ca obiectivele să fie îndeplinite.
Învățarea cu ajutorul jocurilor digitale se axează pe simulare, pe descoperire, joc de rol,
cu scopul de a evita diferențele dintre teorie și practică. Prin intermediul jocului digital, copiii
experimentează și să investighează o problemă simulată într-un mod practic și pragmatic.
Avantajul utilizării jocurilor de simulare într-o situație educațională este că oferă ocazia copiilor
de a depăși problemele și situațiile autentice într-un mediu sigur. În rezolvarea problemei prin
intermediul jocului digital, care uneori presupune și greșeli, devierea, urmărirea unui drum
eronat, jucătorii învață prin experienţa de a-şi corecta greșelile, de a reîncerca şi readapta
metode, procedee, judecăți. Jocuri de simulare urmărește atât pe motivația cât mai ales pe
implicarea şi pe dezvoltarea abilităților copiilor – factorii importanți ai învățării.

17
 Mulți dintre copii dețin cunoștințe minime referitoare la folosirea calculatorului având
acasă calculator pe care îl utilizează în desfășurarea unei game variate de jocuri. Nu toate
jocurile sunt adaptate specificului vârstei şi sunt educative. În combinație cu celelalte mijloace
didactice se poate folosi calculatorul, acesta reprezentând un instrument didactic ce poate fi
utilizat în scopul dezvoltării tuturor activităților desfășurate în sala de grupă. Calculatorul a
ajuns parte din spaţiul socio-cultural al copilului, dezvoltându-i limbajul şi comunicarea non-
verbală şi oferindu-i situații de a găsi soluții. Imaginaţia şi creativitatea, la copiii preșcolari,
îmbracă noi forme, fiind într-o perioadă continuă de dezvoltare. Formarea competenţelor
prezentate în curriculum se realizează nu doar prin folosirea unor metode clasice de predare-
învăţare-evaluare, ci este necesară învățarea diferenţiată individuală, pe nivele de vârstă, și cu
sprijinul softurilor educaţionale, acest lucru conducând la realizarea unuei educații de calitate.
Activităţile realizate cu ajutorul calculatorului prezintă o nouă strategie de lucru a
educatoarei cu copiii, având numeroase valenţe informative şi formative, reprezentând o nouă
modalitate de instruire. În aceste condiţii, este justificată introducerea învăţământului asistat de
calculator încă de la vârste fragede, când copilul poate asimila foarte uşor lucrul cu aceste
instrumente indispensabile viitorului sauImaginile prezentate pe calculator au o altă calitate, un
alt impact asupra copilului faţă de plnsele folosite current în activităţile instructive- educative.
Față de metodele și uneltele clasice de predare, conținutul în format digital aduce un
plus de netăgăduit.
Pentru copiii din grădiniță, transpunerea obiectivelor didactice printr-un joc educativ
desfășurat pe calculator îi determină pe aceștia accepte în mod inconștient sarcinile propuse
pentru că acestea pot fi realizate mai ușor. În acest mod parcurgând povestea propusă şi
participând la jocul propus, copilul își însușește cunoştinţe fără a i se părea grea activitatea de
învăţare. Prin combinarea celor trei elemente: joc, tehnologia modernă şi obiective se realizează
finalitatea propusă în actul educațional. Mediul atractiv, cu personaje drăguțe care îi transmit
anumite sarcini, îl transpun în spațiul virtual, iar copilul nu resimte presiunea rezultatului.
Rezultatele sale sunt percepute ca o finalitate a propriilor acţiuni. Scenariul didactic este foarte
importantl: obiectivele educaţionale sunt transpuse în joc pentru a fi atractive. Comparativ cu
metodele clasice de învăţare, în care obiectivele sunt precizate concret, sarcinile cuprinse într-un
joc educaţional sunt atractive și antrenante.
Jocurile educative pot aborda diferite subiecte care au rolul de a forma anumite priceperi,
deprinderi, comportamente. Fiecare obiectiv stabilit necesită o abordare creativă și diferită.
Jocurile educaţionale presupun în special obiective educaţionale, apoi interactivitate,
atractivitate şi mișcare. Prin ele se dezvoltă atenţia şi imaginaţia utilizatorului. Reprezintă o
valoare cognitivă incontestabilă şi mijloc de joacă foarte atractiv.
Softul educaţional realizat pentru copii este educativ, distractiv şi interactiv. Softurile
educaţionale se clasifică după funcţia pedagogică pe care o pot îndeplini în cadrul unui proces
de instruire: exersare, prezentare interactivă de noi cunoştinţe, prezentarea unor modele ale unor
fenomene reale (simulare), verificarea cunoştinţelor, dezvoltarea unor capacităţi sau aptitudini
printr-o activitate de joc.
Softurile PitiClic, Logico sau Pro-Edu ajută preșcolarii să învețe ceasul, rolul igienei,
noțiuni despre animale. În cadrul acestora copiii pot descoperi mai multe variante de joc.
Preşcolarii îşi pot dezvolta cunoștințele, rezolvând sarcinile primite. În cadrul altor jocuri
interactive, copilul este recompensat cu o diplomă pe care îşi poate nota numele sau cu lucrarea

18
pe care a avut de realizat o jucărie, un mijloc de transport, o colorează şi are posibilitatea de a le
printa.
În concluzie, se poate afirma că jocurile digitale educative reprezintă un mijloc atractiv
de realizare a obiectivelor propuse în cadrul activităților din grădiniță. Cadrul didactic trebuie să
stăpânească foarte bine tehnologia digitală, să ofere copiilor posibilitatea de a explora și
desfășura diferite tipuri de joc, adaptate nivelului vârstei și care să fie în concordanță cu tema
abordată. În acest mod, învățarea devine plăcere, iar copiii se vor implica activ în cadrul fiecărei
activități.

Bibliografie
- Cristea, I.M., Jocul didactic – teorie și aplicații, Sillabus, Academia,2015
***MEN, Curriculum pentru educație timpurie, Anexa la ordinul ministrului Educației
Naționale nr. 4.694/2.08.2019;
- Neacșu, I. Metode și tehnici de învățare eficientă. Editura Militara, București, 1990;
- Ordean, Grațian. Primii pași în lumea calculatoarelor. Editura Sigma Plus, Deva, 2001;
- Oprea, C. L. Strategii didactice interactive. Editura Didactică și Pedagogică, București,
2007;
- Planchard, E., Introducere in pedagogie, Editura Didactica şi Pedagogica,1976;
- Poenaru, Vasile-,, Calculatorul, prietenul nostrum”, Ed.Coresi, Bucureşti, 2005 3. S.M.
- Cioflica, B. Iliescu, „Prietenul meu, calculatorul”, (Ghid de utilizare pentru preşcolari),
Ed. Tehno-Art, Petroşani, 2003.

IMPORTANȚA UTILIZĂRII INSTRUMENTELOR DIGITALE

ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV

Prof. Apopei Elena Valentina

Școala Gimn. ,,Nicolae Iorga” Focșani

În secolul XXI, tehnologiile ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană, iar
tehnologizarea procesului educațional este inevitabilă. Într-un pas mai lent, sau mai alert
utilizarea tehnologiilor digitale în procesul educațional duce la schimbare și îmbunătățirea
sistemului educațional. Prin aplicarea tehnologiilor și diferitelor instrumente digitale şcoala va
reuşi să facă faţă provocărilor timpului și să răspundă nevoilor educaționale a nativilor digitali.
Calculatorul este foarte util atât elevului cât și profesorului însă folosirea acestuia trebuie
realizată astfel încât să îmbunătățească calitativ procesul instructiv-educativ, nu să îl îngreuneze.
Calculatorul trebuie folosit astfel încât să urmărească achizitionarea unor cunoștințe și formarea
unor deprinderi care să permită elevului să se adapteze cerințelor unei societăți aflată într-o
permanentă evoluție. Acesta trebuie să fie pregatit pentru schimbări, să le întâmpine cu
entuziasm nu cu frică și rezistență. Dacă elevii sunt orientați cu încredere spre schimbare, ei vor
simți nevoia de a fi instruiți cât mai bine pentru a face față noilor tipuri de profesii. Profesorul
trăiește el însuși într-o societate în schimbare, și din fericire, în prima linie a schimbării, astfel
încât va trebui să se adapteze, să se acomodeze, să se perfecționeze continuu.

19
 Deci, introducerea in procesul instructiv-educativ a tehnologiilor moderne duce la
schimbari importante în școală.
În zilele noastre, computerul este, în mod indiscutabil, un mijloc benefic de instruire
didactică. Putem afirma că este un mijloc instructiv revoluționar, cu un impact deosebit de
puternic asupra procesului de învățare.
Profesorii înșiși trebuie să stăpânească metodologia utilizării computerului. Indiferent de
specialitatea lor în cadrul procesului de învățământ, de poziția lor, profesorii trebuie să inteleagă
că acest instrument va transforma întru totul tehnologiile didactice. Computerul aduce în școală
calitatea sa de mijloc de învățământ interactiv, pe care nu o aveau celelalte mijloace didactice.
De asemenea, computerul poate modela orice fel de proces, în toată complexitatea desfășurării
sale. Cu toate acestea, aplicațiile digitale nu sunt adesea adaptate în mod semnificativ din punct
de vedere pedagogic. Mai mult, marea majoritate a cadrelor didactice nu participă sau participă
doar sporadic la dezvoltarea profesională axată pe educația digitală. În același timp, noile
tehnologii didactice ar putea oferi oportunități de personalizare a contextelor de învățare,
îmbunătățind astfel motivația și retenția elevilor. Putem spune că lecţiile devin astfel
personalizate şi chiar capătă un caracter de unicitate, spontaneitatea şi originalitatea profesorului
jucând un rol esenţial în definirea specificului unei lecţii. Profesorul are la dispoziţie infinite
surse de informare. Internetul reprezintă o sursă bogată de informaţii.
Introducerea instrumentelor digitale în cadrul procesului de predare-învățare a fost
grăbită în ultimii ani de pandemia COVID-19 și trecerea la învățământul online. Am putut
observa că învățarea poate avea loc oricând, de oriunde, cu instrumentele digitale potrivite. Atât
profesorii cât și elevii au trecut printr-o etapă de învățare foarte importantă, unii mai ușor, alții cu
multe provocări. Orice instrument digital este, până la urmă, atât de bun precum profesorul care
îl folosește.
O învățare digitală de calitate și inovatoare poate fi captivantă și și interactivă,
completând astfel metodele de predare bazate pe prelegeri și oferind platforme de colaborare și
de creare de cunoștințe. Totodată, tehnologiile digitale pot facilita accesul la cunoștințe și la
învățare, iar utilizarea lor permite tuturor structurilor de formare de la diferite niveluri să fie ușor
accesibile și favorabile incluziunii.

Bibliografie:
1. https://www.clasaviitorului.md
2. https://www.educatieprivata.ro
3. https://www.edu.ro

11 INSTRUMENTE DE EDUCAȚIE DIGITALĂ

PENTRU PROFESORI ȘI STUDENȚI

Prof. Apostu Corina

Școala Gimnazială Nr.37 Constanța

În noua eră a învățării, tehnologia joacă un rol fundamental în procesele de predare a

copiilor și adolescenților. Iată 11 instrumente care facilitează, printre altele, comunicarea între

20
profesori și elevi. Au fost create sute de instrumente de educație digitală cu scopul de a oferi
autonomie elevului, de a îmbunătăți administrarea proceselor academice, de a încuraja
colaborarea și de a facilita comunicarea între profesori și cursanți. Vă prezentăm aici 11 dintre
cele mai populare.
1. Edmodo
Edmodo este un instrument educațional care pune în legătură profesorii și studenții și este
asimilat unei rețele de socializare. În aceasta, profesorii pot crea grupuri de colaborare online,
pot administra și furniza materiale educaționale, pot măsura performanța elevilor și pot comunica
cu părinții, printre alte funcții. Edmodo are peste 34 de milioane de utilizatori care se conectează
pentru a crea un proces de învățare care este mai îmbogățitor, mai personalizat și mai aliniat cu
oportunitățile oferite de tehnologie și de mediul digital.
2. Socrative
Proiectat de un grup de antreprenori și ingineri pasionați de educație, Socrative este un
sistem care permite profesorilor să creeze exerciții sau jocuri educaționale pe care elevii le pot
rezolva folosind dispozitive mobile, fie că sunt smartphone-uri, laptop-uri sau tablete. Profesorii
pot vedea rezultatele activităților și, în funcție de acestea, pot modifica lecțiile ulterioare pentru a
le face mai personalizate.
3. Proiect
Proiectul este un instrument care vă permite să creați prezentări multimedia, cu
diapozitive dinamice în care puteți încorpora hărți interactive, link-uri, chestionare online,
cronologie Twitter și videoclipuri, printre alte opțiuni. În timpul unei sesiuni de clasă, profesorii
pot împărtăși studenților prezentări academice care sunt adaptate vizual la diferite dispozitive.
4. Thinglink
Thinglink permite educatorilor să creeze imagini interactive cu muzică, sunete, texte și
fotografii. Acestea pot fi partajate pe alte site-uri web sau pe rețelele sociale, cum ar fi Twitter și
Facebook. Thinglink oferă profesorilor posibilitatea de a crea metodologii de învățare care
trezesc curiozitatea elevilor prin conținut interactiv care le poate extinde cunoștințele.
5. TED-Ed
TED-Ed este o platformă educațională care permite crearea de lecții educaționale cu
colaborarea profesorilor, studenților, animatorilor - în general, oameni care doresc să extindă
cunoștințele și ideile bune. Acest site permite democratizarea accesului la informație, atât pentru
profesori, cât și pentru studenți. Aici, oamenii pot avea o participare activă la procesul de
învățare al altora.
6. cK-12
cK-12 este un site web care încearcă să reducă costul cărților academice pentru piața K12
din Statele Unite și din lume. Pentru a-și atinge obiectivul, această platformă are o interfață open
source care permite crearea și distribuirea de material educațional prin internet, care poate fi
modificat și conține videoclipuri, audio și exerciții interactive. De asemenea, poate fi tipărit și să
respecte standardele editoriale necesare în fiecare regiune. Cărțile care sunt create în cK-12 pot fi
adaptate nevoilor oricărui profesor sau elev.
7. ClassDojo
ClassDojo este un instrument de îmbunătățire a comportamentului elevilor: profesorii le
oferă elevilor feedback instantaneu, astfel încât buna dispoziție în clasă să fie „răsplătită” cu
puncte, iar elevii să aibă o atitudine mai receptivă față de procesul de învățare. ClassDojo oferă
studenților notificări în timp real, cum ar fi „Bine făcut David!” și „+1”, pentru lucrul în

21
colaborare. Informațiile care sunt colectate despre comportamentul elevilor pot fi partajate
ulterior cu părinții și administratorii prin web.
8. eduClipper
Această platformă permite profesorilor și studenților să partajeze și să exploreze referințe
și materiale educaționale. În eduClipper , puteți colecta informații găsite pe internet și apoi le
puteți partaja cu membrii grupurilor create anterior, ceea ce oferă posibilitatea de a gestiona mai
eficient conținutul academic găsit online, de a îmbunătăți tehnicile de cercetare și de a avea o
evidență digitală a ceea ce au realizat elevii in timpul cursului. De asemenea, oferă profesorilor
posibilitatea de a organiza o clasă virtuală cu elevii lor și de a crea un portofoliu în care este
stocată toată munca depusă.
9. Storybird
Storybird își propune să promoveze abilitățile de scriere și citire la elevi prin povestire. În
acest instrument, profesorii pot crea online cărți interactive și artistice printr-o interfață simplă și
ușor de utilizat. Poveștile create pot fi încorporate în bloguri, trimise prin e-mail și tipărite,
printre alte opțiuni. În Storybird, profesorii pot crea proiecte cu elevii, pot oferi feedback
constant și pot organiza cursuri și note.
10. Animoto
Animoto este un instrument digital care vă permite să creați videoclipuri de înaltă calitate
într-un timp scurt și de pe orice dispozitiv mobil, inspirând studenții și ajutând la îmbunătățirea
lecțiilor academice. Interfața Animoto este prietenoasă și practică, permițând profesorilor să
creeze conținut audiovizual care se adaptează nevoilor educaționale.
11. Kahoot!
Kahoot! este o platformă educațională care se bazează pe jocuri și întrebări. Prin acest
instrument, profesorii pot crea chestionare, discuții sau sondaje care completează lecțiile
academice. Materialul este proiectat în sala de clasă, iar întrebările primesc răspuns de către elevi
în timp ce se joacă și învață în același timp. Kahoot! promovează învățarea bazată pe joc, care
crește implicarea elevilor și creează un mediu educațional dinamic, social și distractiv.

BIBLIOGRAFIE:
https://elearningindustry.com
https://journals.plos.org
https://ec.europa.eu

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR WEB ȘI A PLATFORMELOR EDUCAȚIONALE

ON-LINE ÎN PREDAREA LIMBII FRANCEZE LA GIMNAZIU

Prof. Archip Ada-Irina

Școala Gimnazială Nr. 10 Botoșani

În ultimii doi ani am participat la foarte multe webinarii în limbile română, franceză și
germană care au avut ca temă instrumentele web și lucrul pe diferite platforme educaționale on-
line. În cadrul acestora am descoperit platforme și instrumente web necesare atât predării la
distanță cât și învățării și evaluării. Iată câteva dintre ele: MENTIMETER, STORY JUMPER,

22
KAHOOT, Tabla interactivă IDROO, PLICKERS, EDMODO, PADLET/DIGIPAD,
LIVEWORKSHEETS, GENIALLY, WORDWALL, LEARNINGAPPS, WAKELET, BOOK
CREATOR, PURPOSEGAMES, QUIZIZZ, QUIZALIZE, ANIMAKER, SOCRATIVE,
LIVRESQ, VOKI, BLABBERIZE, EDPUZZLE, SMORE, CANVA.
Cu ajutorul acestor platforme și instrumente educaționale on-line am învățat:
- cum să demarez procesul de predare la distanță -sincron și asincron; cum să combin predarea
sincronă cu cea asincronă; predarea hibrid;
-cum să realizez conținut digital interactiv cu ajutorul platformelor educaționale on-line;
- cum să realizez lecții interactive cu ajutorul platformelor LIVRESQ, CANVA, STORY
JUMPER, BOOK CREATOR;
- cum să evaluez la distanță și elevii să primească feedback imediat cu ajutorul platformelor:
SOCRATIVE(pentru evaluare scrisă asincron, elevul primește feed-back imediat), KAHOOT,
QUIZIZZ, QUIZALIZE, QUIZLET, GOOGLE FORMS, SURVIO, TRELLO, MENTIMETER,
CLASSMARKER, GENIALLY, PROPROFS(oferă mai multe tipuri de exerciții și
CERTIFICAT la finalul testului), GO CONQR, PLICKERS, EDMODO, TRIVENTY,
TESTMOZ; se setează timpul , se primește lista elevilor cu scorul obținut;
- cum să creez cărți digitale cu ajutorul instrumentelor BOOK CREATOR, FLIPSNACK,
CALAMEO, STORY JUMPER și BOOKEMON;
- cum să utilizez platforma WAND EDUCATION pentru a crea conținut digital interactiv,
pentru a folosi metode de predare interactive, pentru evaluarea la distanță și monitorizarea
progresului elevilor, crearea de clase și lecții pe această platformă;
-cum să integrez instrumente web în planurile de lecție;
- cum să dezvolt competenta de comunicare la orele de limba franceză, cum să evaluez oral la
distanță folosind instrumentele VOKI, VOCAROO: - prezentare, citirea unui text, pt pronunția
numerelor de la 0 la 60, prezentare în proiectele internaționale: FRANCOPHONIE SANS
FRONTIÈRES, CĂRȚI DIGITALE ÎN LIMBA FRANCEZĂ, MA VILLE NATALE, LE
FRANÇAIS EN LIGNE.
-cum să integrez table interactive în predarea la distanță: PADLET(panou/perete digital
interactiv), DIGIPAD, IDROO, WHRITEBOARD, ZITEBOARD, GROUPBOARD,
BITPAPER, AWWAPP, TWIDDLA, LIMNU, MIRO;
-cum să creez fișe de lucru interactive cu ajutorul platformei LIVEWORKSHEETS;
-cum să creez activități interactive/JOCURI cu ajutorul platformei LEARNINGAPPS;
-cum să creez postere digitale cu CANVA, PADLET/DIGIPAD, GLOGSTER, PICTOCHART,
THINGLINK, FOTOJET;
-cum să realizez avatare/fotografii vorbitoare cu ajutorul platformei BLABBERIZE;
-cum să utilizez biblioteci virtuale ce conțin cărți digitale: educație.md, digitaledu, livresq, etc.;
-cum să creez clase/lecții pe platformele: LIVRESQ, BOOK CREATOR, GENIALLY, SMORE,
etc.;
-cum să evaluez la distanță pe platforme, cum să generez rapoarte și să monitorizez progresul
elevilor, evaluarea asincronă: VOCAROO, VOICE SPICE, VOKI, BLABBERIZE, BOOK
CREATOR, STORY JUMPER, GLOGSTER;
-cum să creez eBook-uri în limba franceză cu platforma STORY JUMPER;
- cum să folosesc MENTIMETER pentru feed-back imediat;
-cum să creez portofolii și prezentări interactive cu platforma GENIALLY, WAKELET;

23
-cum să folosesc animații 3D în procesul de predare-evaluare a limbii franceze, cum să adaptez
aceste animații în funcție de elevi, de disciplina predată și de competențele vizate în programa
școlară.
Profesorul trebuie să manifeste disponibilitate și deschidere pentru a folosi aceste
platforme și instrumente web la orele sale. Rolul lui este de a le selecta în funcție de
particularitățile elevilor săi, de timpul și disponibilitățile sale.
Platforma românească LIVRESQ m-a ajutat să creez lecții interactive ce conțin elemente
interactive: clipuri audio și video, imagini, galerie de imagini, teste, tab, acordeon, aplicații,
atașamente de tip fișier. Lecțiile create de mine cu ajutorul acestei platforme sunt: LE PRÉSENT
DES VERBES DU I-ER GR., LES OBJETS DE LA CLASSE, MA FAMILLE, LES
PRONOMS COD ET COI, LES VÊTEMENTS, LE VERBE ALLER, L'ARTICLE PARTITIF,
SE PRÉSENTER, ENCHANTÉ, ON FAIT LES COURSES.
O platformă utilă, interesantă, ludică, complexă și colaborativă este GENIALLY. Se
poate folosi pentru a realiza prezentări atractive, dinamice, planificări interactive, chestionare,
jocuri interactive, calendare pentru diverse activități, scenarii didactice deosebite. Am folosit
această platformă pentru a realiza scenarii didactice la limba franceză dar și prezentări. Cărțile
digitale le-am realizat prin intermediul platformelor BOOKCREATOR și BOOKEMON. Au un
design variat, colorat, sunt ușor de utilizat și sunt stimulante pentru elevi.
Pe platforma LEARNINGAPPS am creat la limba franceză câteva jocuri interactive
pentru a atrage eleviii să învețe această limbă. Iată câteva dintre ele: L'ARTICLE PARTITIF,
LES PRONOMS RELATIFS SIMPLES, LE VERBE LIRE, NOTRE/VOTRE/LEUR, LE
FUTUR SIMPLE, LE VERBE ALLER, MA FAMILLE, LA VILLE, LES ARTICLES
DÉFINIS, LES NOMBRES DE 0 À 60, SE PRÉSENTER, LES VÊTEMENTS, LES TEMPS
VERBAUX, LE VERBE AVOIR, LES OBJETS DE LA CLASSE, LES ACTES DE PAROLE,
LES ADJECTIFS POSSESSIFS, FAIRE DES ACHATS, etc.
Platforma WORDWALL m-a ajutat de asemeni să-i stimulez pe elevi în învățarea limbii
franceze. Pe această platformă am creat jocuri atractive și interactive, cum ar fi: LE VERBE
ÉCRIRE, LE FUTUR PROCHE, L'ARTICLE PARTITIF, LES FRUITS ET LES LÉGUMES,
MA FAMILLE, LES ADJECTIFS DÉMONSTRATIFS ET POSSESSIFS, JE VOYAGE, LA
VILLE, LES PRONOMS COMPLÉMENTS, LES ACTIVITÉS QUE J'AIME, etc.
Cu ajutorul platformei SOCRATIVE am realizat teste după cum urmează: LE VERBE
AVOIR, RACONTER UN ÉVÉNEMENT, EXPRIMER LES PRÉFÉRENCES, LES
VÊTEMENTS, MA FAMILLE, LE VERBE ALLER, LES NOMBRES DE 0 À 20, VOILÀ MA
JOURNÉE, LES PRONOMS RELATIFS SIMPLES, JE ME PRÉSENTE, JE SUIS
D'ACCORD/JE NE SUIS PAS D'ACCORD, PRÉSENTER DES ACTIVITÉS
QUOTIDIENNES, EXPRIMER LES PRÉFÉRENCES.
Prin folosirea la clasă a acestor instrumente urmăresc să dezvolt la elevi competențele de
comunicare, competențe digitale, competența “a învăța să înveți”. Aceste platforme și
instrumente folosite la ore motivează eleviii să învețe, să-și îmbogățească cultura generală, îi
ajută să-și dezvolte imaginația, creativitatea, gândirea critică și sporesc randamentul școlar.
Avantajele evaluării la distanță sunt: feedback imediat, obiectivitatea evaluării
progresului școlar, rapiditate și eficiență, adaptarea cerințelor la nivelul elevilor.
Utilizarea platformelor și instrumentelor web are un impact semnificativ în promovarea
tendințelor de modernizare și tehnologizare a procesului de predare-învățare-evaluare.

24
 UTILIZAREA PLATFORMEI MOODLE

Profesor: Arotăriţei Monica-Petruţa

Colegiul de Artă “Ciprian Porumbescu” Suceava

Trăim într-o lume a comunicării globale, iar moneda comunicării este engleza, astfel
cunoașterea unei limbi poate ajuta la deblocarea unei culturi și a unei societăți străine.Învățarea
unei limbi noi înseamnă efort, dar și recompense.
Elevii trebuie să exerseze, să fie incurajați să încerce lucruri noi și, în același timp, să
se distreze și să se bucure de experiență. În secolul XXI, învățarea are loc din ce în ce mai mult
pe tărâmuri virtuale. Acesta este un motiv excelent ca strategiile de învățare și programele
educaționale să fie prezente în realitatea virtuală astfel incat nevoile de învățare și obiceiurile de
învățare ale unui nativ digital sa fie folosite pentru a căuta în mod informații și a participa activ
la construcția de experiențe de învățare semnificative.
Astăzi lumea poate fi împărțită în ”digital natives” (nativi digitali)- persoane care sunt
capabile să facă multitask-uri- mai multe sarcini simultan utilizand tehnologia și să utilizeze mai
multe resurse folosind gândire paralelă,persaone care colaborează, împărtășesc și iubesc
interactivitatea, în timp ce ”digital imigrants” (imigranții digitali) folosesc resurse limitate,
gândire secvențială, îndeplinesc o singură sarcină cate o dată si se concentrează mai mult pe
munca individuală.
Profesorii secolului XXI sunt educatorii ai elevilor ce se încadreaza în categoria
nativilor digitali, elevi care își recunosc unicitatea, într-un mediu mediatic nou care favorizează
creativitatea și gândirea critică care le permite cursanților să dezvolte abilitățile necesare pentru o
lume modernă. Rolul profesorului s-a schimbat, nu este singurul acum care oferă informațiile,
care știe totul, ci a devenit unul de facilitator al învățării, un ghid prin călătoria descoperirii, care
are datoria acum să ofere feedback și oportunități de colaborare, să creeze un mediu de învățare
sigur și confortabil și sa oferă elevilor oportunitatea învățării accelerate.
Platforma MOODLE, creată în 1999, este un program de învățare livrat prin internet,
cunoscut și sub denumirea de LMS sau Sistemul de management al învățării. MOODLE
reprezintă un mediu de învățare dinamic orientat pe obiecte modulare. Obiectivele sale includ
maximizarea predării și creșterea motivației elevilor pentru a crea tot mai mulți elevi autonomi.
Face parte din VLE (Virtual Learning Environment) și constă într-un curs gratuit și deschis creat
de experți pentru a exersa și îmbunătăți abilitățile lingvistice în afara pereților clasei. Acest
proiect software open source poate fi utilizat cu Linux, Windows sau Unix ca sistem de
management al învățării. Am auzit prima dată despre MOODLE în 2008, când am participat la
un curs Comenius la Bristol, Marea Britanie.
Cursul i-a ajutat pe profesorii care predau engleza ca limbă stărină să-și împărtășească
experiențele de predare cu alți profesori din diferite țări europene, dar în același timp să învețe
noi tehnici de predare pentru a-și dezvolta activitatea profesională. Din păcate, aceasta a fost
singura ocazie cu care am folosit MOODLE, dar mi-am făcut o promisiune să încerc să il
folosesc pe viitor. Ca sistem de gestionare a cursurilor pentru învățarea online, MOODLE
include forumuri, site-uri web, videoclipuri și wikis-uri care reprezintă un site web public creat
de o persoană în care mai multe alte persoane pot adăuga note prin contribuția cu informații,
schimbarea sau ștergerea acesteia. Wikis-urile se pot schimba constant, întrucât producția lor nu
este liniară și le oferă cursanților posibilitatea de a învăța unul de la celălalt, de a urmări pagina

25
cu informații sau de a sari, de a vorbi, de a participa la conferințe web sau de a scrie pe forumuri.
INTERLANGUA este una dintre platformele MOODLE care oferă tutoriale online,
precum și sesiuni private cu vorbitori nativi. Profesorii împărtășesc instrucțiuni online de calitate
oferind cursanților de toate vârstele instrumente care să le susțină abilitățile de descoperire și
anchetă. Învățarea limbilor străine oferă beneficii semnificative, deoarece elevii multilingvi sunt
mai buni observatori ai împrejurimilor lor, mai buni comunicatori și negociatori ai sensului.
MOODLE este asociat cu o sală de clasă imensă, unde aveți posibilitatea să găsiți nu numai
materiale didactice, ci și să vă înregistrați cu numele și notele elevilor, să aveți acces la materiale
suplimentare, biblioteca online și fișe de lucru gratuite. Aceste instrumente de învățare
electronică oferă soluții sigure și simple atât profesorilor individuali, cât și instituțiilor de
învățământ. Folosind acest instrument media profesorii din întreaga lume pot avea colaborări
online cu alți profesori și studenți, elevii pot avea, de asemenea, o interacțiune de colaborare cu
alți elevi. Platforma vă oferă acces la diverse spații de învățare denumite „cursuri” unde puteți
găsi resurse, idei de activitate. Cu toate acestea, nu toate cursurile au acces gratuit, unele pot
avea o parolă.

MOODLE este un exemplu excelent de învățare combinată de limbi, deoarece combină

instrucțiunile față în față cu activități online pentru a ajuta profesorii și elevii cu activități de
remediere sau extindere și consolidare. Astfel, numărul de fotocopii tipărite pentru activități
educative este redus, elevii au șansa de a lucra individual sau în echipă, de a crea bloguri, wikis-
uri, încărca o parte din activitățile lor de învățare, descarcă cursurile necesare și accesează link-
uri relevante. Alte avantaje oferite de platforma MOODLE includ webquests, forumuri, camere
de chat, chestionare și glosare și o mare bază de date. Profesorii de limbi străine pot folosi
sondaje pentru a afla mai multe despre ceea ce doresc studenții să îmbunătățească sau să studieze
și, de asemenea, ca o modalitate de a primi feedback. Sondajele complete pot fi realizate online
folosind acest sistem.
Elevii ce studiază limbi străine au posibilitatea de a participa la seminarii virtuale cu
fișiere text, audio și / sau vizuale. În timp ce participă, ei pot folosi glosarul pentru a verifica
cuvinte noi și dificile, ortografia lor. Elevii pot petrece atât timp cât vor, analizând materialul
pentru a răspunde corect la întrebările profesorului sau pentru a crea un proiect bun. Pentru
profesorii care nu au cunoștințe cu privire la modul în care funcționează această platformă, există
videoclipuri demonstrative cu instrucțiuni pas cu pas care pot fi accesate la
http://moodleflair.com.
How You can Learn Langugaes, European Union, Luxembourg, 2010.
Petty, Geoff (2009): Teaching Today, A Practical guide, 4 th Edition, Nelson Th Ltd, UK.

26
Prensky, Marc (2001): Digital Natives, Digital Immigrants, On the Horizon, vol. 9.
Simonson, M. &al, (1987) Development of a Standardized Test of Computer Literacy and A
Computer Anxiety in Journal of Education Computing Research.
Sorivener, Jim (2005): Learning Teaching, McMillan.

INSTRUMENTE DIGITALE ÎN EDUCAȚIE

Prof. Avasiloaie Anișoara

Școala Gimnazială Vânători, Jud. Iași

Competențele cheie reprezintă un pachet mutifuncțional, transferabil de cunoștințe,

abilități și atitudini de care au nevoie toți indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personală,
incluziunea socială și găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie să se fi dezvoltat la sfârșitul
educației obligatorii și trebuie să acționeze ca fundament pentru învățare, ca parte a educației pe
tot parcursul vieții.
În alegerea instrumentelor digitale, profesorii trebuie să urmărească valențele pedagogice
ale acestora (gradul de interacțiune, de comunicare și colaborare, dezvoltarea competențelor
secolului al XXI-lea etc.). Beneficii pentru şcolari: un mediu de învăţare mult mai confortabil,
dar care necesit ă suportul adulţilor (al părinţilor, în cazul înv ăţării de acasă)
Un aspect motivant pentru cadrele didactice îl reprezintă schimbul de bune practici şi
asistenţă din partea colegilor. În următoarele slide-uri vă prezentăm câteva dintre aplicaţiile și
instrumentele digitale car e se pot utiliza în facilitarea învățării on-line și în susținerea orelor de
acasă.
CONFERINȚELE ON-LINE facilitează transmiterea de informații în timp real și
învățarea sincron a preșcol arilor. Printre cele mai cunoscute sunt: Zoom, GoogleMeet, Webex,
Twinspace etc. ZOOM – Este platforma de ore on-line cea mai utili zată de către cadrele
didactice din România. Se creează conturi gratuite pentru profesori (contul școlii nu are limită de
timp.
Școlarilor și părinților acestora le trimiteți link-ul. Pe white board se poat e desena,
colora, face operații matematice sau ad notări pe ecran; se pot împărtăși ecranul și documentele
aflate în calculator/laptop. Se pot crea camere secundare pentru preşcolari p entru a încuraja
munca în grupuri mici. ( Breakout rooms) Există opțiunea să se înregistreze întreaga conferință
audio-video. https://zoom.us/
GoogleMeet – Este o aplicație din suita Google for Education pe care o puteți accesa doar
dacă aveți un cont de gmail. Gmailul a primit recent, datorită pandemiei Covid-19, si opțiunea de
meet care anterior a fost doar platită. Meet este aplicația Google similară cu Skype de la
Microsoft – o platformă de comunicare instant prin video și chat, unde puteți crea un link de
întâlnire, iar participanții trebuie doar să-l acceseze, fără să aibă vreun cont, pentru a putea intra
in sesiunea online. Meet accepta până la 100 participanți gratuit și of eră aceleași opțiuni ca și
întâlnirea de pe Zoom: comunicare cu participanţii cu video, microfon și prin chat, partajarea
ecranului, activarea modului silențios pentru anumiți participanți, împărtășirea de alte link-uri
prin chat. https://meet.google.com/

27
 eTwinning Twinspace – Accesul la platformă este gratuit și nelimitat, motiv pentru care
eTwinning și Twinspace sunt perfect accesibile pentru oricine alege să-și creeze un cont de
utilizator conectat cu emailul personal. În ceea ce privește protecția informației, trebuie observat
că, atât eTwinning, platforma-mamă, cât și TwinSpace, platforma propriu-zisă de dezvoltare a
proiectelor europene, au o parte publică și o alta accesibilă numai pentru membri (după caz,
membrii comunității eTwinning sau membrii unui anumit parteneriat).
Dintre aplicațiile disponibile pe TwinSpace, unele vizează cu prioritate managementul de
proiect(calendarul de pe pagina principală, dar trebuie luată în considerare și plasarea de aplicații
ușor de utilizat de către participanți pe paginile speciale ale profesorilor și elevilor), altele sunt
special concepute pentru a facilita comunicarea (blogul de pe pagina principală, ferestrele în care
sunt listate ultimele accesări și ultimele acțiuni din secțiunea de activități a
proiectului). www.etwinning.net
HARTI DIGITALE– printre cele mai cunoascute tipuri de aplicaţii digitale se numără şi hărţile
dintre care enumerăm Google Maps,Tripline şi Zeemaps, ca şi instrumente colaborative care se
pot utiliza cu succes şi la ciclul preşcolar.
Quizizz – Este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se pot realiza
evaluări formative într-un mod distractiv pentru preșcolari. Permite inserarea de răspunsuri
multiple, imagini, audio text, sondaje, răspunsuri deschise; se pot utiliza atât pentru învățarea
sincron live, cât și pentru cea de acasă Au o interfață prietenoasă, se văd întrebările şi sunt uşor
de utilizat în diferitele modele oferite de platformă. Sunt importante pentru că oferă profesorului
statistici, progresul copiilor, precm şi rapoarte detaliate despre răspunsuri, timp
etc. https://quizizz.com/admin
APLICATII FEED-BACK– instrumente de măsurare a impactului învățării, de sondaj
și de evaluare. Printre cele mai cunoscute sunt: Quizizz, Kahoot, Mentimeter etc. KAHOOT–
Este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se creează teste interactive pentru
copii; profesorul creează testu l, apoi trimite codul de acces (PIN) elevilor care accesează testul
într-un timp limitat. Puteți adăuga imagini, clipuri video şi diagrame întrebărilor pentru a crește
gradul de interacțiune al jocului. Se poate juca pe deskt op, tabletă sau telefon mobil. Rezultatele
testului sunt vizibile tuturor, la încheierea acestuia, sub forma unui clasament.
https://kahoot.com/

Bibliografie:
1. Cerghit, Ioan, 2002, ,,Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri
si strategii” , Editura Aramis, București;
2. Cucoș, Constantin, 2006, ,,Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizarii formării” ,
Editura Polirom, Iași;
3. Curs online DIGITAL CRAFTS

28
 INSTRUMENTELE DIGITALE ÎN EDUCAȚIE

Prof. Înv. Primar Avram Gabriela

Liceul cu Program Sportiv Baia Mare

Să deschizi o discuție despre necesitatea și utilitatea instrumentelor digitale în educație la

momentul de față, și anume anul de grație 2021, când online-ul a invadat năprasnic viața
fiecăruia dintre noi, iar specialiștii în educație online au apărut din neant într-un număr
considerabil, reprezintă un act de volatilizare atemporală a răbdării și de determinare sisifică.
Trăim în secolul în care tehnologiile acaparează din ce în ce mai mult spaţiu în viaţa de zi
cu zi, noi profesorii suntem cei care venim să dăm frâu liber creaţiei elevilor şi să le modelăm
paşii spre cunoştinţe. Învăţământul preuniversitar trebuie mereu să se adapteze noilor cerinţe ale
societăţii noastre, care parcurge un salt tehnologic destul de înalt către o nouă era a tehnologiilor.
Rolul profesorului în aceste momente devine crucial deoarece în asemenea salturi competenţele
profesorilor trebuiesc adaptate noilor cerinţe şi necesităţilor elevilor din această eră. Spre marea
noastră uimire procesul tehnologic este într-o dezvoltare mai rapidă decât schimbările ce au loc
în domeniul educaţiei, fapt care motivează profesorul să-şi autoperfecţioneze metodele de
predare – învăţare - evaluare, utilizate în cadrul orelor. Pentru a răspunde cerinţelor secolului în
care trăim este nevoie să avem un învăţământ flexibil care să le permită elevilor să-şi pună în
valoare cunoştinţele prin modul în care ei cred că o fac cel mai bine şi le reuşeşte sută la sută să
se manifeste. Gadgeturile ocupă un loc important în viaţa noastră ca profesori, dar şi a elevilor
noştri ca ucenici. Din dorinţa ca ele să nu devină un minus în detrimentul orelor, trebuie
redirecţionate în albia corectă a utilizării lor.
Gadgeturile şi noile tehnologii nu vin decât să ne uşureze muncă şi să ne demonstreze că
era care vine e era tehnologiilor, era copiilor On-line. Elevii au tendinţa să înveţe independent, să
descopere şi să pună în acţiune cunoştinţele dobândite de ei, doar fiind ghidaţi de profesor, ei îşi
dezvoltă în acest mod abilităţile de gândire critică, analizând fiecare strategie de învăţare şi
aplicând-o în practică în dependenţă de sarcina ce li se propune.
În aceste momente, când ştiinţa şi tehnologiile trec printr-o dezvoltare fără zăbavă, se
pune accentul pe cele 2 aspecte ale învăţării: „informative” - când elevul reţine şi stochează
informaţia şi „formative” - când elevul se învaţă a prelucra aceasta informaţie,o trece prin prisma
sa şi modul în care operează cu conţinuturile propuse, 125 cum pune în practică aceste informaţii
stocate la nivel cognitiv, prin stimularea participării elevului în procesul asimilării cunoştinţelor,
noi venim să îi motivăm spre cercetarea individuală, descoperirea a noi domenii de cunoaştere.
Generaţia Z este reprezentată de copiii pentru care telefonul, tableta şi laptopul nu mai
reprezintă careva simple gadget-uri destinate distracţiei, ei încadrează la maxim, în fiecare
colţişor din viaţă aceste ustensile. Avem în faţă era învăţământului digital care în timp devine un
”must have”, din ce în ce mai util şi necesar în procesul de predare – învăţare – evaluare. Suntem
puşi în situaţia de a le menţine vie curiozitatea şi dorinţa reala de a învăţa a copiilor şi atunci noi,
ca profesori, venim să le oferim metode şi strategii de învăţare eficientă, jocuri didactice bazate
pe platforme de studiu online şi instrumente digitale care le permit elevilor să îmbine utilul cu
plăcutul şi în acelaşi timp să acumuleze cunoştinţe. Aceste platforme sunt de fapt o imitaţie a
jocurilor care le avem în cadrul orelor, doar ca sunt personalizate şi lansate în mediul online, ca
copiii să poată avea acces la ele, din gadgeturile care le posedă. Desigur, că în acelaşi timp avem
posibilitatea de a lansa un test Quizizz la o tablă interactivă sau chiar de la notebukul

29
profesorului, ca să-l prezentăm elevilor. În acest context, vreau să vorbesc despre utilizarea
instrumentelor digitale şi platformelor educaţionale, ca metode moderne de predare, care vin să
încline balanţa învăţării spre un învăţământ centrat pe elev, acolo unde profesorul nu devine
decât o umbra a elevului, o treaptă spre noile cunoştinţe. Şi desigur, că pentru a ajunge la
rezultatul dorit este cazul ca mijloacele TIC să fie utilizate combinat cu metodele tradiţionale,
astfel încât să atingem cu succes obiectivele actului de predare-învăţare-evaluare
Instruirea online devine un pas firesc, etic, o destăinuire socratică către publicul larg a
universului digital şi a mecanismelor ce îl alcătuiesc. Învățarea în mediulvirtual este cao,,școală
altfel”, o școală care secaracterizează prin diversitate și complexitate. Resursele webcontribuiela
schimbarea tipului depredare dintr-unmodel static într-unul dinamic,în carejoculețesimple cu
potrivirede cuvinte,puzzle-uri, quiz-uri șimulte altetipuri deaplicații pot susține într-unmod
atractivînvățarea. În situațiaîn caream fostnevoiți ca predarea săo facemprin intemediul
mijloacelor digitale,am constatatcă folosirea unorjocuri didacticeinteractive în cadrulorelor
prinintermediul unor aplicații digitaleduc laîmbunătațirea rezultatelor școlareale elevilor. În
,,școala de acasă”, pentru crearea unor resurse interactive pentru elevi, am folosit softwari și
aplicații digitale:
Software-ul educațional se referă la aplicații construite în scop didactic, ce vizează
atingerea unor obiective educaționale pliate pe conținuturile teoretice, pe activitățile
experimentale/practice și pe competențele vizate de programele școlare. Software-ul educațional
practic împletește produsul informatic cu designul pedagogic, fiind o alternativă digitală la
metodele și mijloacele tradiționale.
Tehnologiile digitale nu trebuie să reprezinte o simplă adăugare, ele trebuie integrate în
scopul educaţiei noii generaţii. TIC-ului în procesul educaţional permite utilizarea de teste
interactive, chestionare şi jocuri didactice care dezvoltă creativitatea şi abilităţile de gândire
critică. Utilizarea instrumentelor digitale urmăreşte achiziţionarea cunoştinţelor şi formarea
deprinderilor care permit elevilor să se 130 adapteze cerinţelor unei societăţi aflată într-o
permanentă evoluţie, în formarea de competenţe generale.
În concluzie, învățarea trebuie să continue dincolo de școală cu aceste instrumente
digitale accesibile tuturor. Cu multă determinare, putem face progrese împreună și, mai mult
decât oricând, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent. Se spune că cel mai bun
instrument este cel pe care oamenii îl vor folosi. În contextele online, implicarea este absolut
esențială și aceste instrumente trebuie să creeze o interacțiune umană mai profundă și mai
semnificativă. Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calității educaționale, iar
creativitatea pe care tehnologia îți permite să o exprimi este ceva despre care profesori din
diverse colțuri ale lumii vorbesc în mod constant într-un sens pozitiv.

BIBLIOGRAFIE:
1. https://edict.ro/instrumente-online-pentru-evaluarea-elevilor/
2. Patraşcu D. Tehnologii educaţionale. Chişinău: Editura Tipografia Centrală, 2005. 698 p.
ISBN 9975-78-379-1.

30
 IMPACTUL UTILIZĂRII INSTRUMENTELOR DE ÎNVĂȚARE ONLINE ASUPRA
COMUNICĂRII INTERPERSONALE

Prof. Badiu Mihaela

Școala Gimnzială „N.I.Jilinschi” Vernești

Învățământul online, deși este o etapă nouă în procesul de învățământ, a devenit o a doua
variantă de schimbare a întregului sistem educațional tradițional.
Conținuturile care au dat randament în cazul învățământului online pot reprezenta, drept
puncte de orientare pentru învățământul „față în față”.
Pentru un bun randament al predării online, este foarte important:
• Să utilizăm instrumente digitale performante;
• Să folosim materiale didactice din mediul online (YouTube, Google, Manuale digitale,
etc);
• Să implicăm părinții în procesul educațional, participând activ în derularea acestuia;
• Să personalizăm conținuturile, ținând cont de particularitățile elevilor implicați.
Competențele digitale trebuie dezvoltate pentru toți cei implicați în actul educativ (elevi,
cadre didactice, părinți) pentru o comunicare mai eficientă, crearea unor sarcini de lucru diverse
în mediul online. Este important ca elevii să fie implicați activ în procesul de predare – învățare,
folosind metode adecvate care să îi încurajeze la identificarea unor probleme, să analizeze liber
și independent diverse situații, să ajungă singuri la diferite soluții. Elevul va fi încurajat nu
pentru un răspuns anticipat de profesor, ci va fi încurajat răspunsul inovativ, găsirea propriului
drum de rezolvare a sarcinilor.
Cu ocazia desfășurării cursurilor on-line am avut și avem prilejul de a face cunoștință și
cu noi tehnologii sau anumite platforme on-line. Până acum câteva luni, foarte mulți părinți se
străduiau să-i țină pe copiii lor cât mai departe de calculator, tabletă ori smartphone. Pandemia
de coronavirus a schimbat însă obiceiurile în familiile unde sunt școlari. Aceștia ar fi rămas în
urmă cu lecțiile fără un astfel de dispozitiv conectat la internet. Deocamdată, nu se cunosc
efectele școlii online asupra sănătății copiilor. Se știe însă că expunerea ore întregi la ecran, zi de
zi, cauzează deficit de atenție, lipsă de concentrare, oboseală, impulsivitate, tulburări de somn, de
vedere. Obișnuiți cu sistemul tradițional de predare, am fost nevoiți să ne adaptăm celui online.
Astfel, cadrele didactice au fost determinate să se adapteze la un nou stil de predare
învățare, de la stilul autoritar folosit în școala tradițională la cel democratic bazat mai mult pe
colaborare, responsabilitate. Ceea ce a trăit omenirea în ultimul perioadă avut și are un impact
semnificativ asupra sistemului educațional din România. Ultimele luni au fost un test pentru
ambii factori implicați – profesori și elevi. În această perioadă motivația de a studia a fost
diminuată din cauza dificultăților întâmpinate în adaptarea la sistemul de învățare online.
În primăvara anului 2020, situația de criză apărută din cauza pandemiei a forțat trecerea
învățământului în mediul online, lăsând în urmă învățământul tradițional.
Metodele si mijloacele tradiționale de predare- învățare- evaluare au fost înlocuite de
metode noi ce au fost descoperite treptat de toți factorii implicați în procesul de învățământ
(cadre didactice, elevi, părinți). Consolidarea acestor metode necesită timp de adaptare din partea
celor implicați, iar succesul ține ,in prezent , de inventivitatea fiecăruia dintre noi.
Trecerea “forțată” la învățământul online a dus la utilizarea instrumentelor digitale de
învățare, instrumente care au fost descoperite de către unii utilizatori care s-au familiarizat ceva

31
mai târziu cu acestea. Stăpânirea acestor instrumente, necesită timp, exercițiu pentru
consolidarea și aprofundarea acestora.
Pentru a eficientiza învățarea personalizată trebuie valorificate la maxim posibilitățile
intelectuale ale copilului, posibilitățile si resursele mediului în care acesta trăiește, învață, se
dezvoltă. Accentul nu se va pune doar pe conținuturi cât și pe strategii și modalități de învățare
precum și relațiile ce se formează si se consolidează între participanții la actul învățării.
Profesorul trebuie să fie focalizat pe identificarea și utilizarea celor mai eficiente resurse,
care să conducă la stimularea cunoștințelor elevilor. Astăzi elevul nu este doar un material de
studiu, ci este subiectul central al actului educațional pentru care toți cei implicați caută soluțiile
cele mai ideale.
Dezvoltarea psiho-pedagogică a elevului este utilă, deoarece identifică și oferă căi noi de
acțiune didactică și pedagogică. Vorbim aici de o echipă educațională profesor – elev, iar pentru
buna ei funcționare profesorul trebuie să își cunoască în detaliu coechipierul. Discutarea
factorilor dezvoltării copilului este necesară pentru că oferă câteva sugestii de acțiune
pedagogică și didactică. Așa cum s-a mai spus, profesorul și elevul formează o echipă în
procesul de predare-învățare. Pentru ca acest lucru să funcționeze în cele mai bune condiții, este
necesar ca profesorul să cunoască particularitățile de vârstă ale elevilor săi.
În orice domeniu de activitate este necesară cunoașterea particularităților materialului de
prelucrat, pentru a utiliza uneltele cele mai potrivite și tehnologia adecvată. Această cerință se
impune cu atât mai mult în domeniul educației, unde se modelează ,,materialul” uman care are o
multitudine diversă de variante comportamentale ce cu greu pot fi prevăzute, unele fiind chiar
imprevizibile.
BIBLIOGRAFIE
1. ALBULESCU, I. Educaţia şi mass-media. Comunicare şi învăţare în societatea
informaţională. Cluj-Napoca: Dacia, 2003.
2. ALBULESCU, I. Morală şi educaţie. Cluj-Napoca: Eikon, 2008. 233 p.
Andrei Cosmovici, Luminiţa Iacob (coord.), Psihologie şcolară, Iaşi, editura Polirom,
1999.
3. BARBU ION, D. (2009). Climatul educaţional şi managementul şcolii. Bucureşti: Editura
Didactică şi Pedagogică. 2. LOUKAS, A. (2007). What Is School Climate. Leadership Compass
Journal, 5(1). 3.PĂUN, E. (1999). Şcoala, o abordare sociopedagogică. Iaşi: Editura Polirom.
4. CERGHIT, I. Mass-media şi educaţia tineretului şcolar. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică.
5. STAN L. și colab. (2004). Ghid metodologic privind proiectarea activităților de predare –
învățare-evaluare, clasele I-IV, Editura Aramis, București, 2004.

MATEMATICA ȘI EDUCAȚIA DIGITALĂ

Prof. Bălănoiu Georgiana-Maria

Școala Gimnazială Novaci, jud. Gorj

Dezvoltarea rapidă a sistemului de comunicații la nivel mondial au generat o digitalizare

a actului educațional, apărând astfel noțiunea de educație on-line, fapt ce a generat numeroase

32
schimbări privind modul de viață al oamenilor. Astfel, progresele tehnologice au influențat
masiv metodele de comunicare, de învățare, de instruire, generând modificări importante în
sistemul de învățământ al fiecărei țări.
A apărut astfel o adevărată industrie de învățământ on-line care a adus multor companii
venituri financiare considerabile în defavoarea pregătirii eficiente și a desfășurării procesului
instructiv-educativ în parametrii normali. Instruirea a fost afectată, întrucât educaţia on-line sau
e-learning este definită în general ca învăţământ la distanţă, promiţând oricând şi oriunde livrarea
de instruire, care este mediată prin calculatoare, internet şi mobile electronice. Metoda de livrare
on-line necesită, de asemenea, o mai mare responsabilitate şi motivaţie din partea cursantului. În
timp ce în mod tradiţional, elevul a trebuit să meargă fizic la o sală de clasă şi sa asculte o
prelegere, în mediul on-line, studentul trebuie să se conecteze frecvent la curs şi să participe la
discuţii.
Viitorul educaţiei constă în capacitatea instituţiilor de învăţământ, colegiilor şi
universităţilor de a include mass-media digitale şi mediile sociale în practica educaţională şi
pentru a ajuta noua generaţie de elevi, oferindu-le posibilitatea de a utiliza tehnologii cu care ei
sunt deja familiarizaţi pentru practicile academice şi educaţionale.
La orele de matematică, impactul apariției educației digitale a fost unul major, întrucât
elevii au fost nevoiți să se adapteze noului model de predare, fixare și sistematizare a lecțiilor și
a noțiunilor matematice. Profesorii s-au folosit mai mult în această situație de instrumentele de
predare adaptate sistemului de educație on-line, au folosit diverse programe de modelare și
prezentare a noțiunilor specifice disciplinei lor, alături de diverse filmulețe preluate de pe
internet, site-ul Youtube, respective altele.
S-au folosit de asemenea diverse platforme educaționale, precum Google Classroom,
Digitaliada și altele, puse la dispoziția școlilor din România, pentru facilitarea procesului
intructiv-educativ de predare, și pentru a le asigura elevilor, profesorilor, respectiv părinților
cadrul legal de desfășurare a lecțiilor ținând cont de situația epidemiologică instituită la nivel
național, respective european.
În România, utilizarea tehnologiei este deficitară, atât din punctul de vedere al dotării cu
echipamente și resurse, cât și al proiectării manualelor cu o astfel de deschidere.
Rigurozitatea noțiunilor matematice este introdusă gradat și sub stricta supraveghere a
profesorului, elevii având nevoie de multe explicații și exemplificări pentru a înțelege sensul și a
face legătura logică între lucrurile deja învățate, respectiv cele noi. Spre exemplu, geometria este
o ramură a matematicii care poate fi înțeleasă ușor dacă elevii sunt prezenți fizic la ora de
matematică, ei având astfel un contact mai apropiat față de tot ceea ce explică profesorul, înțeleg
mai bine toate indicațiile lui.
În problemele de construcţii geometrice este permisă, în general, utilizarea a două
instrumente: rigla şi compasul. Aceste instrumente sunt considerate ca fiind ideale; ele trasează
dreptele şi cercurile exact, grosimea liniei de creion şi orice alte aproximări nefiind luate în
considerare.
Se numeşte construcţie geometrică construcţia efectuată cu ajutorul riglei şi a
compasului. Enumerăm construcţiile fundamentale corespunzătoare celei mai comune selecţii de
instrumente: rigla şi compasul, respective perpendiculara dusă printr-un punct pe o dreaptă;
paralela la o dreaptă; mijlocul unui segment; mediatoarea unui segment; punctul care împarte un
segment într-un raport dat; linii importante în triunghi (mediana, mediatoarea, înălţimea,
bisectoarea).

33
 Orice profesor de matematică de gimnaziu poate spune că introducerea la clasa a VI-a a
geometriei, ca ramură distinctă a matematicii, are un impact major în rândul elevilor obişnuiţi cu
un tipar anume de judecată matematică abia însuşit din lecţiile de aritmetică. Din primele ore de
geometrie se observă o diferenţiere între elevi care înţeleg şi le place această disciplină, şi elevi
care manifestă dificultăţi şi/sau dezinteres faţă de aceasta.
Aici rolul profesorului este covârşitor şi, dincolo de competenţe, strategii şi idealuri,
planificari şi număr de ore alocat, succesul este asigurat de experienţa, pregătirea, calmul, stilul,
dăruirea şi, de ce nu, de acele „şiretlicuri matematice“ pe care acesta le pune la dispoziţia
elevilor.
Educația digitală ar trebui să îmbunătățească predarea, nu doar să prelungească metodele
existente prin intermediul noilor tehnologii. Trebuie să explorăm diferitele moduri prin care
aceste instrumente pot permite elevilor să-și împărtășească ideile și să le confrunte cu cele ale
colegilor lor.
Parcurgerea tuturor lecțiilor de matematică în regim on-line este uneori îngreunată, însă
profesorii sunt ajutați și instruiți să folosească diverse resurse și instrumente educaționale pentru
transmiterea în condiții optime a informațiilor de specialitate atât audio, cât și video, folosind de
exemplu aplicații precum Zoom Cloud Meetings, Meet sau altele.
Elevii, care la școală foloseau exclusiv telefoanele la orele digitale, acasă pot folosi orice
dispozitive au la dispoziție, pe când profesorii pot folosi chiar și table virtuale. Atât elevii, cât și
profesorii sunt instruiți frecvent pentru a comunica prin programul Zoom sau alte programe de
comunicare facilă.
Educația digitală devine tot mai folosită și acceptată de multe țări ca un model eficient de
a face educație la distanță, însă speranța rămâne ca, după dispariția riscurilor epidemiologice,
instruirea elevilor să continue cel mai mult față-în-față.

Bibliografie
1). Brânzei, Dan - Algoritmi pentru probleme de geometrie, Editura Paralela 45, Piteşti, 2003;
2). Ceobanu, Ciprian, Cucoș, Constantin, Istrate, Olimpius, Pânișoară, Ion-Ovidiu, Educația
digitală, Editura Polirom, Iași, 2020.

UTILIZAREA MIJLOACELOR INFORMAŢIONALE

ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Prof.Inv.Primar: Bârlea Cornelia

C. N, I,,Carmen Sylva” Petroșani

În selectarea mijloacelor de învăţământ adecvate activităţilor didactice desfăşurate cu o

clasă de elevi trebuie să se ţină cont de anumite particularităţi de vârstă şi individuale în
conformitate cu obiectivele educaţionale prestabilite.
Selectarea mijloacelor de învăţământ presupune găsirea răspunsurilor la unele întrebări:
a) La ce tip de învăţare şi la ce mecanism al învăţării recurg elevii în condiţiile utilizării
unui anumit mijloc de învăţământ?

34
 b) Care este raportul optim care trebuie să se stabilească între concret şi abstract în procesul
perceperii, înţelegerii şi asimilării noului?
c) Care este aportul schematizării şi esenţializării în procesul învăţării?
d) Cum influenţează semnele, simbolurile şi imaginile procesele memoriei, fixarea, stocarea
şi actualizarea informaţiilor?
Graţie exercitării funcţiei de instruire, fiecare categorie de mijloace de învăţământ poate fi
considerată o modalitate de transmitere a cunoştinţelor. De aceea, se impune ca în alegerea
mijloacelor de învăţământ să se aibă în vedere eficienţa lor în transmiterea unor informaţii noi,
precum şi în formarea unor priceperi, deprinderi intelectuale care se vor transforma în
instrumente utile în asimilarea de noi informaţii.
Profesorul este acela care proiectează şi creează situaţii didactice în care se utilizează
mijloace de învăţământ, organizează şi îndrumă activitatea elevului, ajutându- l să înveţe.
Procesul învăţării nu are la bază simpla percepţie, ci el presupune activitatea intelectuală efectivă
a elevului.
Prin urmare, soft-urile prezentate o dată cu utilizarea mijloacelor de învăţământ nu sunt
simple materiale intuitive care să fie observate de elevi; ele îşi îndeplinesc funcţia didactică
numai dacă sunt utilizate efectiv de aceştia. Altfel spus, eficienţa oricărui mijloc de învăţământ
presupune asigurarea caracterului complementar al predării – învăţării - evaluării.
Utilizarea unui singur mijloc de învăţământ, indiferent din ce categorie face parte şi
indiferent cât de bine conceput şi realizat ar fi el, nu poate da maximul de eficienţă. Mijloacele
de învăţământ trebuie selectate, utilizate şi îmbinate în funcţie de contextul pedagogic concret,
respectiv de celelalte elemente constitutive ale strategiilor didactice: sistemul de metode
didactice, formele de organizare a activităţii didactice. Un mijloc de învăţământ nu este eficient
în sine, ci numai ca element component al unui sistem de mijloace de învăţământ, care se sprijină
reciproc şi care se integrează într-o strategie de instruire sau autoinstruire coerentă.
De asemenea, natura şi modul de organizare al conţinutului care va fi vehiculat, alegerea
metodelor şi formelor de activitate didactică, a metodelor de verificare şi evaluare sunt elemente
care influenţează selectarea mijloacelor tehnice necesare în situaţia de predare-învăţare
respectivă. Aşadar, stabilirea mijloacelor de învăţământ reprezintă o acţiune componentă a
proiectării pedagogice.
Utilizarea unui anumit mijloc tehnic în instruire este justificată numai dacă activitatea
respectivă nu poate fi realizată eficient apelând la modalităţi de lucru mai simple. Exemple:
manuale, culegeri, caiete ale elevului, planşe, folii transparente, substanţe chimice, modele
figurative şi simbolice, fotografii, filme didactice, aparate şi dispozitive de laborator, sistemul
periodic al elementelor chimice, diapozitive, calculatoare electronice, truse pentru elevi şi
profesori.
Eficienţa mijloacelor tehnice de instruire depinde, în mare măsură, de pregătirea
profesorului, de nivelul la care el stăpâneş te materialul ce urmează a fi utilizat, de nivelul în care
este familiarizat cu aparatele, în acelaşi timp fiind necesară şi pregătirea elevilor pentru a utiliza
în activitatea lor, suporturile audiovizuale.
Elevii nu posedă capacitatea de a „lectura” dintr-o simplă privire o imagine, fie ea chiar
simplă. Profesorul este acela care urmează să orienteze şi să focalizeze atenţia elevilor asupra
aspectelor esenţiale ale conţinuturilor transmise, în funcţie de scopul secvenţei educative
respective: identificarea anumitor elemente, descrierea componentelor prezentate, interpretarea
unei imagini.

35
 Indiferent de mijloacele tehnice utilizate, procesul instructiv-educativ presupune şi
momente de conversaţie profesor -elevi şi elevi-elevi, discuţii de grup, jocuri de simulare, adică
asigurarea unor secven ţe interactive între elevi, profesor şi mijlocul tehnic folosit. Pentru ca
strategia didactică bazată pe utilizarea mijloacelor tehnice de instruire să fie eficientă este
necesar ca informaţiile transmise cu ajutorul mijloacelor tehnice să fie supuse unor prelucrări,
interpretări, restructurări, să se realizeze verbalizări, corelaţii, iar cunoştinţele sa fie integrate în
sistemul cognitiv al elevilor.
De aceea, este necesară pregătirea clasei în vederea perceperii eficiente a mesajului
audio-vizual. Această pregătire constă într-o discuţie prealabilă cu elevii, în cadrul căreia se
reactualizează ceea ce ei cunosc deja despre subiectul discutat, se precizează ideea fundamentală
pe care o transmite mesajul, formulează câteva întrebări la care elevii vor căuta răspunsuri în
timpul perceperii mesajului.
Folosirea pe scară din ce în ce mai largă a mijloacelor informaţionale/de învăţământ, mai
ales a celor tehnice, este expresia unei transformări profunde, care vizează creşterea performanţei
şcolare din punct de vedere calitativ.
Pentru a reuşi o valorificare la maximum a potenţelor educative ale mijloacelor de
învăţământ, sunt necesare:
- buna pregătire psihopedagogică a cadrului didactic, completată cu măiestrie şi creativitate
pedagogică, care să asigure selectarea, combinarea, integrarea şi utilizarea mijloacelor de
învăţământ în activitatea didactică;
- realizarea unei selecţii exigente a mijloacelor utilizate în baza unor criterii pedagogice;
- o bună pregătire a cadrului didactic în domeniul mijloacelor moderne de învăţământ;
- pregătirea colectivului de elevi în vederea perceperii mesajului audio-vizual ,precum şi
pregătirea spaţiului şcolar;
- combinarea optimă, sistemică a mijloacelor de învăţământ clasice cu cele moderne
pornind de la particularităţile de vârstă ale elevilor.
Dacă profesorul porneşte de la convingerea că are o menire ce trebuie îndeplinită, iar în
această acţiune se poate apela la un larg evantai de auxiliare care îi pot face munca mai uşoară şi
mai rodnică, va avea o poziţie pro faţă de noile generaţii de mijloace de învăţământ.
Utilizarea tehnologiilor moderne în procesul de învăţământ este îngreunată de lipsa unor
softuri de foarte bună calitate, de imposibilitatea adaptării softurilor străine programelor şcolare
româneşti, de costurile foarte ridicate, de lipsa unui personal specializat şi a dotărilor
corespunzătoare, de rezistenţa la schimbare a cadrelor didactice, a elevilor, a părinţilor.
Utilizarea calculatorului şi a Internetului permit o înţelegere mai bună a materiei într-un
timp mai scurt. Se reduce timpul necesar prelucră rii datelor experimentale în favoarea unor
activităţi de învăţare care să implice procese cognitive de rang superior: elaborarea de către elevi
a unor softuri şi materiale didactice necesare studiului. Se dezvoltă astfel creativitatea elevilor.
Aceştia învaţă să pună întrebări, să cerceteze şi să discute probleme ştiinţifice care le pot afecta
propria viaţă. Ei devin persoane responsabile capabile să se integreze social.
Se poate spune deci că utilizarea Internetului şi a tehnologiilor moderne reprezintă cea
mai complexă formă de integrare a educaţiei informale în educaţia formală.

Bibliografie:
1) Ionescu, M., Radu, I. (coord.) Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995

36
2) Ionescu, M. Demersuri creative în predare şi învăţare, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca, 2000
3) Constantin, C. Psihopedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2009

EDUCAȚIE LA UN CLICK DISTANȚĂ

Benchea Mirela
G.P.P. Hofeherke, Sf. Gheorghe, Covasna

La vârste fragede copilul are nevoie să se miște, să relaționeze, să se joace și să se

exprime și tot mai mulți copii par să ducă din ce în ce mai mult lipsă de acest lucru. Deși jocul
poate părea doar o activitate care produce râsete și gălăgie, acesta este limbajul natural al
copiilor și joaca aduce multe beneficii. Acesta este modul în care ei învață, cresc, înfloresc și
elimină stresul acumulat din alte surse. Pentru a avea aceste efecte magice, este important ca
jocul să fie liber, nestructurat și nedirecționat de adulți. Din nefericire, această oază de bine, de
sănătate pentru copii, această formă firească prin care ei se încarcă cu energie proaspătă este
înlocuită de jocuri direcționate de adulți, programe supraîncărcate și timp excesiv petrecut
online. Împuternicirea și încurajarea copilului este esențială pentru a deveni un adult autonom și
fericit.A deveni invizibil nu este soluția într-o lume tot mai conectată, iar a folosi Internetul doar
pentruchat și distracție înseamnă o limită semnificativă care va avea consecințe pe termen lung,
însensul că va spori decalajul dintre utilizatori. Mediul online este foarte generos în termeni
depropuneri, iar cei mici pot să dea curs cu ușurință tendinței lor naturale de explorare,
ajungândsă întâlnească spații sau activități online foarte atractive. Copiii, în mod natural, sunt
deschiși șicurioși și mărturisesc că se simt foarte des liberi pe Internet și că dețin controlul asupra
propriilordecizii, pot învăța într-un mod interactiv aproape orice și acest lucru le hrănește
încrederea însine și îi face dornici de a contribui la un bine mai mare decât propriul interes. Prin
termenul decetățenie digitală pot fi introduse noțiuni precum importanța drepturilor și
responsabilităților și,totodată, posibilitatea de a crește și de a te dezvolta prin folosirea corectă a
resurselor disponibile pe internet.
Evoluția tehnologiei și integrarea ei în toate sectoarele de activitate ale societății a condus
la solicitarea sistemului de educație pentru a face față noilor cerințe și provocări pentru școală,
pentru actorii ei, dar și pentru cei responsabili cu formarea lor. Integrarea noilor tehnologii ale
comunicării în educație reprezintă un proces amplu și complex, care antrenează atât necesitatea
dezvoltării unor măsuri coerente privind asigurarea resurselor în instituție, cât și existența unor
convenții specifice care să susțină și să promoveze utilizarea acestora în activitățile instructiv-
educative.
Utilizarea metodelor de lucru interactive bazate pe folosirea tehnologiei în educație,
reprezintă o punte spre schimbare, spre a răspunde nevoilor manifestate de generația de elevi
nativi digitali, favorizând totodată calitatea și interactivitatea actului instructiv-educativ, dar nu
fără a presupune o preocupare permanentă și susținută pentru pregătirea personalului didactic și
pentru asigurarea serviciilor necesare de sprijin. Dezvoltarea tehnologiei ne-a ajutat să ne
atingem scopurile într-un mod eficient, iar accesul la informație este la un click distanță pentru
toți locuitorii planetei.

37
Astăzi, procesul nu este limitat doar la sala de clasă, iar dacă ar fi să comparăm metodele
tradiționale de învățare cu cele noi, descoperim o schimbare semnificativă nu atât în metode, cât
mai ales în abordarea dobândirii cunoștințelor și informațiilor.
Instrumentele TIC oferă resurse la toate nivelurile – curriculum și practică didactică, formarea
cadrelor didactice, dezvoltarea instituțiilor școlare, politici educaționale sau administrarea
sistemului de învățământ. Utilizarea noilor tehnologii oferă un răspuns social la cererea
crescândă de educație, la nevoia de diversificare și sofisticare: conținuturile utilizate: suporturi și
materiale didactice, elemente didactice dezvoltate doar pe suport electronic, programe modulare,
conținuturi adiacente, complementare, alternative, discipline noi; proceduri de evaluare: teste
adaptive și standardizate automatizate cu feedback imediat; proceduri de management
instituțional: gestionarea elevilor, înscrieri online, selecția și certificarea elevilor pe bază de
portofolii de activitate; activități extrașcolare: resurse online, activități colaborative la distanță,
participarea în comunități online de practică sau în campusuri virtuale.
Utilizarea resurselor educaționale digitale devine din ce în ce mai răspândită în toate
sistemele educaționale din lume. Însă implementarea acestora în procesul instructiv-educativ,
cum am mai spus, necesită atât pregătirea cadrelor didactice, cât și existența softurilor
specializate în limba română. Pe internet există un șir de site-uri care permit crearea diverselor
materiale didactice electronice, cum ar fi: prezi.com, learningapps.org, kahoot.com etc., doar că
ele sunt puțin cunoscute pe teritoriul țării noastre și din aceste considerente, în majoritatea
cazurilor, profesorii recurg la instrumentele standard din calculator. Introducerea resurselor
educaționale digitale în procesul educațional permite evidențierea unui șir de avantaje printre
care:
 Permit crearea unui tablou clar despre fenomenul studiat, deoarece oferă posibilitatea
simulării sau modelării unui proces care nu poate fi prezentat în realitate.
 Permit modificarea ușoară a conținutului.
 Oferă posibilitatea distribuirii în rețea.
 Orele devin mai interactive.
 Sporesc interesul elevilor față de tema studiată.
De asemenea, utilizarea resurselor educaționale digitale permite profesorilor să dezvolte
competențele digitale și de învățare ale elevilor, să-i pregătească pentru aplicarea acestora în
diverse situații din viața cotidiană, ceea ce conduce la sporirea calității și eficacității procesului
educațional.
Pentru că principala noastră activitate în grădiniță este jocul, sub toate formele sale, în
strategia didactică pentru grupa mea, am folosit instrumente digitale care să păstreze simțul
ludic, dar care să-mi ofere și posibilitatea de a capta atenția și a menține interesul copiilor pe
toată durata activității, îmbinând aspectul formativ cu cel informativ într-un context creativ,
urmărind în același timp crearea de abilități și competențe specifice activității propuse.
Orice soft sau aplicație poate fi folosită creativ în procesul didactic, însă fără folosirea în exces a
acestora.

Bibliografie:
Teodora Carmen Stoica , Predarea online
Andreea Hurezeanu, Competențe cheie pentru secolul XXI
Georgiana Roșculeț, Nevoile copiilor în era digitală

38
 AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE SISTEMULUI ON-LINE ÎN ROMÂNIA

Prof. înv.primar Blaga Adriana

Școala Gimnazială Nr.1 Buntești

Metodele active și participative sunt adevărate pârghii de educație și socializare,

”modalități de acțiune educativă centrate pe elev și pe activitatea de învățare a acestuia, pe
operațiile mentale și practice pe care le realizează acesta, în condițiile implicării sale cognitive,
psiho-motorii, afectiv-motivaționale și voliționale” (Bocoș, 2013, p.137). Ele contribuie la
dezvoltarea întregii personalități a elevului, având o dublă funcție: informativă/cognitivă, ce
constă în asimilarea de informații și una formativă/educativă, ce presupune dobândirea de
capacități și abilități intelectuale, de sentimente și trăiri afective stimulative pentru implicarea
elevilor în activități. Prin urmare, ele înglobează atât metodele de dezvoltare a gândirii critice cât
și pe cele de dezvoltare a gândirii creative.
Folosită frecvent în ultimii doi ani, în situația de pandemie din România, învățarea online
face parte din categoria metodelor de dezvoltare a spiritului activ. Acest tip de „învățare la
distanță” denumită și „e-learning (e-învățare)”, adică interacţiuneadintreprocesulde
predare/învăţareşi tehnologiile informaţionale,acoperăun
spectrulargdeactivităţi,delaînvăţământulasistat decalculator pânălaînvăţământuldesfăşuratîn
întregimeîn manieră online (Brut, 2006, p.111).
Învățarea online prezintă o serie de avantaje și dezavantaje. Dintre avantajele acestui tip
de învățare mai importante sunt: independenţaeducabilului de spaţiușide timp;distribuirea
şidiseminarea informaţieirapid, simultanmai multor educabili;învăţarea adaptivă care presupune
proiectarea conţinuturilor didactice în așa fel încât să fie parcurse în ritm propriu, de fiecare
educabil; creştereamotivaţieişiasigurarea succesuluişcolarprinutilizarea elementelor multimedia
şi a învăţării interactive.
Avantajele și dezavantajele sunt și în funcție de formele sincron și asincron ale e
learning. Astfel, activitățile online sincron sunt activități live, în care toată lumea este conectată
în același timp, prin sisteme de conferință online cum este Zoom, Google Meet, Teams, etc.
Dintre punctele tari ale acestor activități, mai evidente sunt: se aseamănă cel mai mult cu
instrucțiunile tradiționale din clasă; construiesc comunitate și conexiune; sunt excelente pentru
instrucțiuni de grup mic; cadrele didactice și elevii pot obține feedback și răspunsuri la întrebări
în timp real. Sunt însă și puncte slabe cum ar fi: necesită conexiune foarte bună la internet; nu
există peste tot conexiuni puternice pentru a gestiona întâlnirile virtual; mai puțin flexibile; mai
puțin individualizate; dificultate în crearea unui spațiu pentru reflecție; poate fi dificilă
sincronizarea orarului.
Activitățile online asincron sunt activități individuale ale elevului/elevei, pe care le
primește prin platforme mai degrabă de instant messaging sau clase virtuale: Whatsapp, Google
Classroom, Edmodo, etc. La fel ca activitățile sincron, activitățile asincron au puncte tari și
puncte slabe. Dintre punctele tari amintim: educabilii pot trece prin învățare în ritmul lor până
ajung să stăpânească conținutul; pot fi extrem de individualizate; învățarea se poate întâmpla
oriunde și oricând; mai multe oportunități de a încorpora mai multe instrumente și de a împărtăși
perspective multiple.
Ca puncte slabe, pot fi amintite următoarele aspecte: necesită o intenție clar stabilită din
partea profesorilor în ceea ce privește crearea oportunităților de conectare și de construire a

39
comunității; necesită o anumită înțelegere a modului în care învățăm online diferit de cum
învățăm în setările tradiționale; feedback-ul profesorului nu este imediat; mai multă
responsabilitate pentru elev să rămână angajat și concentrat.
În funcție de vârstă, elevii preferă un tip sau altul de activități. Astfel, pentru preșcolari și
școlarii mici balanța înclină mai mult către mai multe activități sincron decât asincron. În cazul
elevilor de gimnaziu care dovedesc anumite competențe, activitățile sincron pot fi la câteva zile
sau chiar opționale și limitate la întâlniri de feedback cu profesorul sau întâlniri de evaluare 1 la
1; aici pot fi luate în considerare și întâlnirile sincron în grupuri mai mici. La elevii de liceu,
aproape toate activitățile pot fi asincron, iar prezența profesorului în clasa virtuală trebuie să fie
vizibilă.
În concluzie, indiferentderiscurilepecarelepresupunesistemule-learning,trebuie respectate
următoarelereguli: urmărirea în permanenţă a atingeriiobiectivelor propuse; structurarea
conţinutului educaţional astfel încât acesta să devină accesibil pentru diverseniveluri de
cunoaştere; realizarea de conținuturi educaționale care să asigure o instruire eficientă.

Bibliografie
1. M.D., Bocoș, Instruirea interactivă, Editura Polirom, Iași, 2013, p.137
2. M., Brut, 2006, Instrumente pentrue-learning: ghidul nformatic al profesorului modern,
E dit ur a Polirom, Iaşi, 2006, p.111

INSTRUMENTELE DIGITALE ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE

Profesor învățământ preșcolar: Blede Laura
Școala Gimnazială nr.6 Timișoara

În dicționarul explicativ al limbii române din 1998, termenul „educație” este definit ca
„ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării și dezvoltării însușirilor
intelectuale, morale sau fizice ale copiilor și ale tineretului”.
Pentru mine educația reprezintă o investiție în viitor, un instrument pentru evoluția
fiecărei persoane indiferent de vârstă. O educație de calitate este pro inovație iar cadrul în care se
desfășoară trebuie să ofere condiții pentru creație, dezvoltare și maximizare a potențialului
educabililor.
După cum bine știm instrumentele digitale fac parte din viața noastră; apelăm la
tehnologia digitală pentru a ne face cumpărături, a ne plăti facturi, pentru a socializa, pentru a
învăța participând la cursuri online, în special în ultimul an.
Condițiile actuale au determinat schimbări majore în modul de desfășurare a actului
educațional. Adaptarea la aceste condiții a fost acceptată de unii mai ușor iar de alții mai greu
însă eforturile au fost foarte mari atât pentru noi, cadrele didactice, cât și pentru părinți, elevi și
comunitate.
Ca și cadru didactic susțin evoluția și accept componenta digitală a societății și a
învățământului motiv pentru care, în parteneriat cu o organizație neguvernamentală am derulat la
nivelul unității campania „O discuție despre 2% pentru copiii noștri”, campanie ce a avut ca scop
îmbunătățirea mijloacelor didactice și a bazei materiale. Implicarea în acest proiect s-a

40
materializat în anul 2017 printr-o tablă smart, întregul echipament necesar folosirii ei și o tablă
luminoasă, reprezintând un pas mare în direcția în care avea să se îndrepte învățământul.
Orice adult știe că în ultimul timp vârsta la care copiii interacționează cu un gaget este tot
mai fragedă, cei mici fiind atrași de lumina, multitudinea de culori și animația materialelor
destinate celor mici.
Programul unei zile în educația timpurie este destul de rutinat și din acest motiv
preșcolarii au nevoie de scurte momente în care să interacționeze cu ceva nou, iar tabla smart
este foarte utilă în acest sens. Un astfel de dispozitiv pe lângă stimularea vizuală, auditivă și
kinestezică, crează sentimentul de incluziune în actul de predare; copiii nu sunt doar receptori ai
unor informații ci participanți activi grație softurilor educaționale și a manualelor interactive.
Folosind aceste dispozitive am observat că preșcolarii sunt mai atrași de actul educațional, sunt
mai angajați în acțiune iar atmosfera din timpul activităților este relaxată.
Ministerul Educației și Cercetării a demarat în anul 2020 campania SMART.Edu care își
propune transformarea educației pentru era digitală. În documentul de prezentare a acestei
campanii sunt detaliate o serie de măsuri ce ar trebui urmate în vederea alinierii la normele
digitale ale învățământului european, însă mie mi-a atras atenția faptul că întreaga Uniune
Europeană a depus eforturi pentru actualizarea viziunii privind educația și formarea profesională
pe tot parcursul vieții a componentei digitale.
S-a constatat că în perioada de pandemie nu doar învățămânul obligatoriu s-a îndreptat
spre mediul online ci și furnizorii de servicii educaționale dedicate adulților. Tot în documentul
de prezentare a campaniei SMART.Edu s-a concluzional că „Educația digitală pe tot parcursul
vieții este mai mult decât un scop și o finalitate a educației, ci devine o premisă esențială și un
mijloc pentru accesul și dobândirea competențelor în toate celelalte domenii educaționale.”

Bibliografie/webografie:
https://www.edu.ro/sites/default/files/SMART.Edu%20-%20document%20consultare.pdf

EDUCAȚIA DIGITALĂ – AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE

Prof.Bobei Alina-Georgiana
Școala Gimnazială Scoarța, județul Gorj

Transformarea digitală a schimbat societatea și economia, având un impact din ce în ce

mai mare asupra vieții de zi cu zi. Cu toate acestea, înainte de pandemia de COVID-19, impactul
său asupra educației și formării era mult mai limitat. Pandemia a demonstrat că este esențial să
existe un sistem de educație și formare pregătit pentru era digitală.
Pandemia de COVID-19 a demonstrat că este nevoie de capacități digitale mai dezvoltate
în domeniul educației și formării. Mai mult, a dus la accentuarea unor provocări și a unor
inegalități existente între cei care au acces la tehnologiile digitale și cei care nu au acces, printre
care se numără persoanele din medii dezavantajate. În plus, pandemia a scos la iveală anumite
provocări pentru sistemele de educație și formare legate de capacitățile digitale ale instituțiilor de
educație și formare, de formarea cadrelor didactice și de nivelurile generale de aptitudini și de
competențe digitale.

41
 Pandemia a accelerat o tendință deja existentă de trecere la învățarea online și hibridă.
Această tranziție a dezvăluit metode noi și inovatoare prin care elevii și cadrele didactice își
organizează activitățile de învățare și respectiv de predare și prin care aceștia interacționează
într-o manieră mai personală și mai flexibilă online.
Prin aplicarea tehnologiilor și diferitelor instrumente digitale şcoala va reuşi să facă faţă
provocărilor timpului și să răspundă nevoilor educaționale a nativilor digitali. Digitalizarea
învățământului reprezintă mai mult decât punerea la dispoziție a unor echipamente performante. E
necesară implementarea unor soluții integrate, personalizate, care să răspundă provocărilor
momentului ce țin de: accesul la internet, securitate cibernetică, formarea cadrelor didactice pentru
utilizarea 100% a softurilor educaționale și crearea de lecții interactive, care să asigure o comunicare
facilă între profesori și elevi.
Ținând cont de observațiile specialiștilor în educație, de părerile elevilor, ale părinților și
nu în ultimul rând ale profesorilor, putem creiona câteva avantaje și dezavantaje ale
învățământului online.
I. AVANTAJE
1. Distribuirea rapidă a materialelor didactice: profesorii pot transmite elevilor, colegilor,
părinților, foarte repede, oricând, oriunde informațiile pe care le dorește ( teme, programări,
materiale, link-uri, explicații, sarcini de lucru, etc.). Acestea pot fi lecturate, studiate după un
program propriu, după interes și capacitatea individuală de înțelegere, oriunde și
oricât. Informațiile rămân online și pot fi accesate oricând.
2. Existența conținuturilor multimedia: completarea informațiilor, a manualului cu imagini,
experimente, experiențe, videoclipuri, fișiere și orice fel de materiale virtuale care întotdeauna au
eficientizat și susținut învațarea durabilă.
3. Informația ajunge repede de la ”emițător la receptor” ( profesor – elev – elev – profesor),
individual sau pe grupuri de comunicare.
4. Orar flexibil – Optimizarea timpului: lipsește obligativitatea respectării orarului școlar,
programul zilnic – robotizat ( oră de trezire, autobuz, teama de a nu întârzia la ore, pauză,
program aglomerat, obositor – nu mereu orarul școlar respectă curba de efort a copilului, plecat
acasă, hrană, teme, somn …).
5. Învățare personalizată, în ritm propriu: informațiile sunt stocate, ușor de accesat – consultat,
timpul de studiu este determinat de gradul și ritmul de pricepere, înțelegere al copilului. Temele
sunt realizate în funcție de interes, starea psihică, de aptitudinile și atitudinea elevului și familiei
față de școală.
II. DEZAVANTAJE – LIMITE
1. Dificultăți în utilizarea tehnologiei (profesor, elev, părinți): tehnologia avansează zi de zi și
nu toate persoanele sunt la zi cu noutățile. De aceea de multe ori sunt întâmpinate probleme de
utilizare și de accesare a informațiilor sau de realizare a unor proiecte sau teme. De asemenea
sunt întâlnite situații de confuzie și dezorientare, de unde apare și lipsa de motivație. Dar această
problemă poate fi rezolvată prin tutoriale video.
2. Activitatea intensă a profesorului: de informare, de formare de activități didactice atractive,
diversificate, corecte și ușor de înțeles de către elevi, realizarea de chestionare cu
evaluare/validare imediată, volum mare de corectat teme, abilități de realizare și încărcare a
materialelor pe platforme educaționale.

42
3. Lipsa comunicării reale/ fizice: folosirea mediului virtual în exces (învățare și comunicare) ne
robotizează! În mediul online ”dispar”: sentimentele, afecțiunea, mimica, gesturile, aprecierile
verbale, observațiile imediate și la obiecT.
4. Situații limită: o persoană este într-un anumit context în care nu poate avea acces la internet
sau nu îsi permite acest lucru. Situații în care platforma se blochează. Nu toată lumea are același
acces la tehnologie. Nu toți elevii au aceleași echipamente sau aceeași conexiune la internet. Nu
toți elevii au acces la un loc de lucru liniștit acasă. Aceste situatii limită – de criză – chiar nu pot
fi controlate!
5. Modalități didactice de a menţine elevii implicaţi, motivaţi, activi şi ca profesor să ne dăm
seama dacă sunt interesaţi, dacă înțeleg și dacă reușesc să realizeze temele singuri.
( recunoaștem faptul, din evaluări, că online temele sunt ușor de transmis de la elev la elev!) Să
oferim feedback în timp real elevului, să ne dăm seama cât şi ce a înţeles elevul din lecţie.

Bibliografie:
1. https://ec.europa.eu/education/education-in-the-eu/digital-education-action-plan_ro
2. https://www.clasaviitorului.md/instrumente-digitale-utile-in-procesul-de-predare-
invatare/
3. https://edict.ro/avantajele-si-dezavantajele-educatiei-online/

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE

ÎN PREDAREA EDUCAȚIEI PLASTICE

Prof. : Bocioagă Loredana

Colegiul Naţional „ Carol I „ Craiova

Mediul online a beneficiat de o creștere impresionantă a popularității în ultimii ani,

făcându-și loc din ce în ce mai mult în viața de zi cu zi, cu sau fără voia noastră.
Astfel fără să ne dăm seama, mulți dintre noi au fost prinși în plasa rețelelor sociale,
devenind dependenți de o lume virtuală și plină de falsuri. Desigur, pe lângă efectele negative,
lumea internetului ne-a adus cu sine o mulțime de avantaje.
In ultima perioada platformele on-line au evoluat atât de mult încât, singurul dezavantaj îl
reprezintă necesitatea de a avea cunoştiinţe minime de operare pe computer, pentru a putea
accesa resursele si activităţile puse la dispoziţie.
Ca exemplificare, putem spune ca au fost dezvoltate multiple modalităţi de comunicare ce
asigura condiţiile de desfăşurare optima a dialogului între profesori şi persoanele instruite.
Suspendarea cursurilor din școlile consider că ne-a mobilizat pentru a găsi cele mai
rapide și simple soluții pentru învățământul online.
Am început în primele zile comunicarea online cu elevii pe grupuri de WhatsApp.
Am continuat comunicarea zilnică cu lecţii on line folosind aplicaţia Google Classrom
care face parte din suita de aplicații G Suite for Education creată de Google împreună cu
profesori, pentru a le permite acestora să faciliteze, în online, predarea, interacțiunea și
colaborarea cu elevii atât în timpul orelor, cât și în afara lor dar şi aplicatia Zoom, pe care elevii

43
mei şi-au instalat-o cu foarte mare uşurinţă pe telefoane sau laptop, fără să folosească vreun
tutorial.
Am ales resurse, aplicaţii simple datorită faptului că lucrez cu multe clase şi am încercat
să-mi creez propriile mele materiale folosind aplicaţiile cunoscute.
Nu pot spune că a fost ușor. Consider că experiențele de învățare sunt foarte importante
pentru înțelegerea noțiunilor.
Instruirea de tip vizual, esenţială în predarea educatiei plastice, precum și cea de tip
verbal au darul de a motiva elevii, de a da avânt procesului de învățare atunci când sunt făcute
cum trebuie.
Este nevoie de foarte multă muncă pentru a putea împleti programa școlară cu exerciții
focalizate pe echipă și relații, să mai incluzi conștientizarea de sine, compasiunea, răbdarea….și
toate acestea în mediul online.
Cred în continuare că fiecare lecție ar trebui conectată la experiențele de grup ale clasei,
ori în mediul virtual asta este destul de greu de făcut.
Aşa că, după o săptămână în care am fost bombardaţi din toate părţile de fel şi fel de
soluţii pentru școala online, am decis să îmi continui lecţiile virtuale îmbinând utilul cu plăcutul,
tradiţionalul cu modernul, după propriile mele puteri! Continui şi eu să învăţ, particip la
webinarii, urmăresc tutoriale… mă documentez şi creez materiale pentru elevii mei.
Avantajul predării on line, în cazul meu, concret, un avantaj îl prezintă faptul că, după
această perioadă, când ne vom întoarce la școală, voi putea să consolidez ce am lucrat online și
nu va trebui să reiau de unde am rămas înainte de coronavirus.
Apoi, mi se pare important să ne vedem, să comunicăm chiar și așa, virtual, mi se pare
esențial ca tot ce am clădit împreună la nivelul relațiilor, să nu dispară sau să se șteargă în
absență. Aceste ore necesită o pregătire mai mare din partea mea, învăț în fiecare zi ceva nou
pentru a-mi perfecționa conținutul predat, pentru a îmbunătăți calitatea metodelor mele
pedagogice și a oferi elevilor cea mai bună experiență.
Educația plastică precum orice materie creativ-artistică se bazează foarte mult pe partea
practică și aici intervine provocarea, este un impediment evident faptul că nu putem preda în
mod clasic, nu putem fi fizic în aceeași încăpere cu elevii pentru a oferi îndrumarea de care
aceștia au nevoie, dar aici intervine partea interesantă bineînțeles.
Pentru ca aceste mici impedimente să nu își găsească loc în modul în care îmi desfășor
activitatea, aleg să mă folosesc de tutoriale ale diverșilor artiști plastici de pe YouTube, în
funcție de temele pe care le avem la clasa, de lectii interactive create de mine pe platforme
digitale - LIVRESQ, prezentări power point, etc.
Ca dezavantaje, este clar că transmitem şi simţim prea puţin emoţiile face-to-face și
tuturor ne lipseşte agitaţia din sala de clasă, sunetul clopoţelului, adică lipsa interacțiunii directe.
As dori sa ataşez câteva dintre lucrările realizate de elevii mei în această perioadă.

„Protejare „ ” Copilărie ”
Elev: ANDREI PRUSACO –clasa a X Elev: Rares Gijga- Clasa a VI

44
 BENEFICII ALE EDUCAȚIEI DIGITALE
ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI DE COVID-19

Bogdan Alina Maria

Grădinița ,,Ciupercuța"

În condițiile pandemiei de Covid 19, există o preocupare permanentă la nivel mondial

pentru construirea unei viziuni strategice pe termen lung pentru realizarea unei educații digitale
de calitate, incluzive, accesibile tuturor.
La nivelul Uniunii Europene (UE) a fost constituit Planul de acțiune pentru educația
digitală (2021-2027) care are drept scop sprijinirea sistemelor de educație și formare din statele
membre UE pentru o adaptare eficientă și durabilă, îmbunătățirea calității actului de predare,
constituirea unei infrastructuri eficiente pentru învățarea la distanță.
Transformarea digitală este accelerată de progresul rapid al noilor tehnologii și necesară
în contextul pandemic actual. În țara noastră, progresul înregistrat în privința integrării
tehnologiei în educație continuă să fie mic, asta și din cauza diferențelor dintre mediul urban și
neajunsurile mediului rural.
Există încă multe școli care nu dispun de rețea de internet și multe dintre cadrele
didactice nu au încă competențele necesare utilizării instrumentelor digitale în activitatea la
clasă. ,,Îmbunătățirea educației și a competențelor, reprezintă, așadar, un element-cheie al
viziunii generale pentru transformarea digitală în Europa.1
Pentru a asigura succesul educației digitale, este necesar ca întreaga societate să fie
responsabilă, competențele digitale să devină obligatorii în toate programele de pregătire a
cadrelor didactice. Dezvoltarea competențelor digitale la elevi ar trebui să fie în strânsă legătură
cu vârsta și profilul de studiu. Curriculum național, Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu
modificările și completările ulterioare, documentele de politică educaționale ar trebui adaptate în
acest sens.
Competențele digitale au devenit foarte importante pentru toți oamenii, ținând cont că
suntem într-o etapă de deplină transformare tehnologică. Chiar și în domenii care, la prima
vedere, nu au legătură cu tehnologia, competențele digitale sunt de un real ajutor – astfel, în
agricultură, producătorii, fermierii, depun documente on-line, își valorifică produsele în mediul
on –line, acceseaza fonduri de pe portaluri on –line, caută informații, etc. Agricultura s-a
schimbat radical datorită unor avantaje pe care tehnologia le-a adus ( spre exempul, apariția
dronelor, senzorilor, programelor software a schimbat radical modul de a face agricultură,
urmîrind maximizarea producției).Reiese astfel impotanța cunoașterii instrumentelor de lucru on
–line și educația digitală pe tot parcursul vieții.
Câteva beneficii ale învățării digitale:
- Conținutul lecțiilor rămâne înregistrat și poate fi accesat de elevi ori de câte ori au
nevoie;
- Resursele de învățare pot fi accesate oricând (nu trebuie să aștepți ca să se deschidă o
librărie, bibliotecă să poți accesa o carte – o poți studia on –line în orice moment);
- Poți comunica ușor cu colegi/profesori din diferite zone ale lumii, poți lucra la
proiecte comune, fără a fi nevoie să te deplasezi în acele zone;
- Învățarea digitală ajută la îmbunătățirea abilităților de limbaj scris;
1
www.edu.ro ,, Strategia privind digitalizarea educației din România,,
45
 - Studiul on –line te ajută să ai mai mult timp pentru tine, nu mai e nevoie să călătorești
zilnic la cursuri, să pierzi ore în trafic, poți studia fără probleme din confortul casei
tale.
Pandemia de Covid-19 a dus la închiderea școlilor din întreaga lume. Astfel, a fost nevoie
de o reorganizare rapidă a învățământului, ceea ce presupunea predarea la distanță și folosirea
diferitelor platforme digitale. Schimbarea fost bruscă, anevoioasă în multe cazuri, ceea ce ne face
să ne întrebăm dacă aceste schimbări vor rămâne și după sfârșitul pandemiei.
Cert este că învățarea on-line a schimbat modul de predare și poate, în viitorul apropiat
învățarea offline și cea on line vor merge mână în mână.

Bibliografie:
 https://ec.europa.eu/education/education-in-the-eu/digital-education-action-plan_en
 www.edu.ro ,, Strategia privind digitalizarea educației din România,,

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE SI FORMARE

Bogovici Adriana
Școala Gimnazială Sf.Gheorghe Craiova

Trebuie să facem o distincție între învățarea de a folosi instrumentele digitale și a

învățarea prin utilizarea instrumentelor digitale. Primul a fost un factor major de creștere a
participării adulților la educație și formare în ultimul deceniu.Televizoarele au fost înlocuite
repede de proiectoarele conectate la PC, care, la rândul lor, au fost înlocuite cu aparate conectate
în rețea și apoi cu servicii de cloud și tablete conectate (sau dispozitive similare). Pe scurt,
tehnologia se schimbă; tablele non-interactive au fost o dată o mare noutate care urmărea să
interzică praful de cretă din sala de clasă și să învețe o generație întreagă diferența dintre
markerii șterși și markerii permanenți (și consecințele utilizării greșite ...).
Digitalizarea oferă în plus câteva puncte de pornire pentru analiza și evaluarea automată a
proceselor de învățare (apoi digitalizate) și îmbunătățirea acestora. Prin intermediul metodelor de
învățare a analizelor, algoritmii pot prelua din ce în ce mai mult controlul și manipularea
proceselor de învățare. Astfel, pot fi dezvoltate forme de învățare personalizate și deosebit de
motivante, iar metodele de predare pot fi îmbunătățite. Astfel, digitalizarea în peisajul educației
deschide noi puncte de plecare pentru îmbunătățirea calității învățării și a predării. Datorită
progresului digitalizării manifestat în toate părțile societății, o cantitate din ce în ce mai mare de
informații și cunoștințe devine aproape omnipresentă.
În școala viitorului, profesorul nu va mai fi doar un transmițător de cunoștințe, ci va avea
ca principală misiune orientarea elevului în propriul său proces de învățare. Rolul profesorilor va
fi și mai relevant. Vor trebui să le arate elevilor că trebuie să fie critici față de informație, că nu
tot ceea ce găsesc pe internet este corect, că trebuie să selecționeze și să meargă la cele mai
fiabile surse. În ceea ce priveşte educaţia, ultimii ani au favorizat dezvoltarea unor practici
bazate pe mijloace moderne de predare – învăţare. Astăzi, putem preda o lecţie interactivă cu
ajutorul unei smartboard, ne putem conecta în orice clipă la o reţea de internet pentru a găsi o
informaţie necesară. Copiii moderni tind să-și dezvolte alte abilități prin interacțiunile cu
46
tehnologia, chiar și la vârste foarte mici. Transformarea tehnologică a tuturor sectoarelor
înseamnă că instrumentele digitale sunt utilizate frecvent chiar și în cazul profesiilor în mod
tradițional netehnice și în condițiile în care se estimează că în viitor nouă din 10 locuri de muncă
vor necesita competențe digitale în viitorul apropiat sau imediat. O învățare digitală de calitate și
inovatoare poate fi captivantă și și interactivă, completând astfel metodele de predare bazate pe
prelegeri și oferind platforme de colaborare și de creare de cunoștințe.
Profesorii ar trebui să se afle în centrul transformării digitale și, prin urmare, au ei înșiși
nevoie de o pregătire și formare continue, care trebuie să includă module vizând practici de
predare adaptate în funcție de vârstă și dezvoltare; această formare necesită timp și nu ar trebui
să reprezinte o sarcină suplimentară, pe lângă activitățile zilnice ale acestora; predarea altor
competențe de bază cum ar fi competențele numerice și de scris-citit, predarea de competențe
digitale cere profesorilor să își actualizeze cunoștințele și competențele în mod continuu;
profesorii au nevoie de o dezvoltare profesională adecvată, flexibilă și de înaltă calitate, care să
corespundă nevoilor lor. Pe termen mediu și lung există loc de îmbunătățire a acestui proces de
digitalizare. Conform celor spuse de profesori, este necesară găsirea unor aplicații și programe
mai eficiente, crearea de planuri de lecții care integrează organic uzul mijloacelor tehnologice,
dar mai ales perfecționarea din punctul de vedere al calității. Tehnologia evoluează mai rapid ca
niciodată și transformă multe aspecte ale existenței noastre. Acest lucru este valabil și în cazul
pieței forței de muncă: introducerea diverselor tehnologii afectează majoritatea profesiilor din
toate sectoarele.
Metodele actuale de predare – învățare sunt încă ancorate în modelul secolului 20 (și
anterioare, istoric vorbind), fiind bazate pe autoritatea educatorului (învățător, profesor); elevii
învață la școală ceea ce le spune profesorul deoarece el/ea reprezintă autoritatea în domeniu.
Putem adăuga aici și dezastrul manualelor ”alternative”, și vedem că modelul de predare –
învățare bazat pe autoritatea celui care furnizează informația nu prezintă credibilitate, deoarece
elevul merge imediat în mediul online și descoperă alte informații, alte puncte de vedere, alte
experiențe.

Bibliografie:
Ionescu, Miron (2003), Instrucție și Educație. Modele, strategii, orientări,
modele.Instruction et éducation. Cluj-Napoca, Garamond, 2003.
Irina Șarapatin, Creativitate şi originalitate didactică. Repere psihopedagogice

PROVOCĂRI ȘI SOLUȚII ÎN EDUCAȚIA DIGITALĂ

Prof. înv. primar Bordea Felicia

Școala Gimnazială ,,Vasile Alecsandri”Mircești

Motto: „Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice şi să se înşele.

Nu folosiţi cuvinte când acţiunea, faptul însuşi, sunt posibile.” (Pestalozzi)

La ce se referă termenul “educație digitală”? Educația digitală presupune, pe deoparte, un

set de cunoștințe pe care un individ trebuie să le aibă cu privire la utilizarea unui sistem digital,

47
adică să fie capabil să folosească funcționalitățile minime ale acestuia. Pe de altă parte, educație
digitală se referă deseori și la niște metode digitale care să înlocuiască metodele clasice pe care
învățământul le-a folosit dintotdeauna.
Folosirea tehnologiilor moderne în şcoală face parte din evoluţia naturală a învăţării şi
sugerează o soluţie firească la provocările moderne adresate învăţării şi a nevoilor elevilor.
Intregrarea acestora în procesul tradiţional de predare-învăţare-evaluare este o oportunitate de a
integra inovaţiile tehnologice cu interacţiunea şi implicarea oferite de modul tradiţional de
cunoaştere. Nu este un proces uşor, dar dificultăţile pot fi depăşite având în vedere potenţialul
acestui tip de cunoaştere. Elevii din ziua de astăzi sunt diferiţi de generaţia părinţilor şi a
bunicilor lor. Majoritatea acestora, mai ales în mediul urban, au deja ca rutină folosirea
internetului şi a email-ului, a sms-urilor sau a reţelelor de socializare de tip Yahoo sau Facebook.
Acest mod de comunicare se face simţit şi în modul lor de a învăţa. Chiar dacă profesorul
foloseşte sau nu la clasă tehnologia informației și a comunicării (TIC), elevii menţionaţi vor
folosi cu siguranţă acasă mijloacele moderne de informare ca sprijin pentru teme. Comunicarea
scurtă sau abreviată de tip chat sau sms se face simţită deja de la nivelul standardelor gramaticale
şi al ortografiei şi este clar că folosirea TIC acasă deja creează inegalităţi între elevi. Că vrem sau
nu, când se schimbă contextul de viaţă, se schimbă şi felul în care elevul învaţă. Profesorul
trebuie să se simtă liber să răspundă critic, dar în acelaşi timp creativ noilor tehnologii şi sub nici
o formă nu poate să ignore acest aspect dacă vrea să comunice cu elevii.
Combinarea TIC cu metodele tradiţionale pedagogice reprezintă o schimbare de
paradigmă cu implicaţii asupra cunoaşterii în societate în general şi asupra învăţării în special, de
aceea disciplina pedagogică trebuie modificată în conformitate cu noul context în care trăim.
Folosirea TIC în şcoală face parte din evoluţia naturală a învăţării şi sugerează o soluţie elegantă
la provocările moderne adresate învăţării şi a nevoilor elevilor. Intregrarea TIC în procesul
tradiţional de predare-învăţare-evaluare este o oportunitate de a integra ultimele descoperiri
tehnologice cu interacţiunea şi implicarea oferite de modul tradiţional de cunoaştere.
Înţelepciunea tradiţiei poate şi trebuie să fie combinată cu soluţiile tehnologice moderne.
Chiar și în afara contextului pandemiei, educația digitală a devenit, pe an ce trecea, o
nevoie tot mai mare atât pentru profesori cât și pentru elevi. Pandemia a acutizat însă această
nevoie și a adus-o până la nivelul de vital pentru orice societate și pentru cele mai multe sisteme
educaționale din lume.
În România, spre exemplu, școlile s-au închis de pe o zi pe alta, astfel că tot învățământul
a fost nevoit să se mute în sistem online.
Astăzi, euducația s-a schimbat fundamental, mai ales datorită noilor tehnologii care duc
la evoluția directă a profesorilor dar și a elevilor. Profesorul s-a transformat într-un “facilitator al
cunoștințelor” prin integrarea tehnologiilor și metodelor de ultimă generație în procesul de
predare-învățare-evaluare.
Pentru această perioadă se pun o serie de întrebări la care este necesar să găsim răspunsul
potrivit: Învățarea online este considerată o noua tehnologie? Schimbarea sălii de clasa cu sala
virtuală, reprezintă o oportunitate sau un dezavantaj pentru generațiile viitoare? Dacă educația ca
sistem integrat ar trebui regândit din temelii?
Consider că învățarea online reprezintă în sine o nouă tehnologie, mai ales prin
platformele specializate pentru elevi și profesori, dar ele trebuiesc folosite doar acolo unde
cursanții deja au formate abilități de observare, pot emite judecați de valoare și demonstrează
competențe sociale de bază.

48
 În condițiile actuale de pandemie, educația online reprezintă o oportunitate pentru o serie
de elevi ce au acces la toate informațiile pe care profesorul le tranmite la clasă, la care se adaugă
multitudinea de informații digitale de pe internet. Problema se pune pentru elevii care nu au
acees la internet și tehnologie de ultimă generație pentru a putea participa la orele online. Acești
elevi efectiv rămân neșcolarizați și fără acces real la educație. Regândirea sistemului de educație
actual, cu sistemul digital integrat în cel clasic, ar trebui regândit din temelii cu siguranță!
Propun o serie de metode de predare-învățare-evaluare care ar putea fi folosite cu succes
la orele online cât și cele clasice :
1.Prezentările power point S-a constat de-a lungul timpului ca metodele clasice de
predare sunt pentru elevi destul de plictisitoare, fără rezultate foarte bune și solicitante de timp.
Prezentările power point sunt atractive, nu obosesc ochiul datorită culorilor calde folosite și sunt
destul de scurte pentru a nu plictisi auditoriul. De obicei sunt folosite de cadrele didactice pentru
a expune schemele lecțiilor în procesul de predare-învățare, dar poate fi folosit și cerințe în
evaluarea unui portofoliu pentru elevi. Prezentarile power point conțin multe fotografii și chiar
filmulețe ceea ce le fac atractive elevilor. Avem la dispoziție mijloace suficiente de a crea ceva
nou și rapid destul de atractiv pentru elevi. Tipurile de lecţii pentru care se recomandă
prezentările power Point sunt: lecţii de transmitere de noi cunoștințe, materie nouă, lecţii de
recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor, lecţii non-standard.
2.Jocul de rol Jocul de rol este o metoda ce poate fi folosită și în online și care are mare
succes în rândul elevilor mai ales cei de gimnaziu. Poate pentru copii reprezintă o simpla joacă,
dar aceste interpretări de rol ajută la înțelegrea unor probleme, modelarea unor deprinderi civice
și patriotice pentru o viață întreagă, cultivă sensibilitatea făță de semeni, problemele de zi cu zi
cu care ne confruntăm, formarea unui spirit de echipă și competiția între ei. Avantajul jocului de
rol este acela ca elevii se pregătesc individual pentru punerea în scena a personajului, ceea ce
duce la studiul vieții și caracterului personajului pentru a putea fi interpretat. Cu ajutorul
interpretării unor scene elevii își îmbunătățesc activitatea cognitivă ceea ce duce la dobândirea
cunoștințelor teoretice și a abilităților practice.
Indiferent de metodele de predare-învățare-evaluare folosite la clasă, procesul educațional
trebuie centrat pe nevoile elevului, deoarece fiecare are ritmul și capacitatea proprie de învățare.
Noi cadrele didactice suntem într-un continuu proces de adaptare la noile provocări tehnologice
și de dobândire a compețentelor digitale. Astfel, viitorul educațional are ca componentă
structurală învățământul online, dar niciodată nu-l va putea înlocui total pe cel clasic.

Bibliografie
1.https://support.microsoft.com/ro-ro/office/crearea-unei-prezent%C4%83ri-
%C3%AEnpowerpoint-422250f8-5721-4cea-92cc-202fa7b89617
2. M.Pintilie, Metode moderne de învăţare-evaluare,Ed. Eurodidact,Cluj-Napoca, 2002, p. 79-
81.
3. E. Apăștinii, Proiectul – metodă de evaluare interdisciplinară, Revista Educaţiei, nr.7, 2004. 4.
M. Bocoș, Didactica disciplinelor pedagogice: un cadru constructivist. Ediția a 3-a, Ed. Paralela
45, Piteşti, 2008.

49
 ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN MEDIUL ONLINE

Profesor psihopedagogie specială Botezatu Măndița

Centrul Școlar de Educație Incluzivă, Comuna Filipeștii de Târg, Județul Prahova

Învățarea online începe să câștige din ce în ce mai mult teren în fața învățării clasice.
Date fiind cele întâmplate acum,în această perioadă, suntem nevoiți să trecem la învățarea online
prin diverse platforme.
Prin platformele și aplicațiile disponibile online, drumul este larg deschis pentru diverse
tehnologii utile în predare și evaluare, dar ceea ce trebuie să vină întâi este modul în care
tehnologia va îmbunătăți pedagogia folosită. Deci, pedagogia mai întâi; apoi tehnologia.
Experiența actuală ne ajută să înţelegem că tehnologiile sunt instrumente de aplicat cu atenție și
în mod adecvat. Provocarea pentru profesori este să se îndepărteze de noțiunea de evaluare ca
document Word – adică de la simpla înlocuire a unei bucăți de hârtie cu un document electronic
– și să folosească tehnologia pentru a-i ajuta pe elevi să devină autonomi în învățare.
Învățarea – și evaluarea – bazată pe proiect, cu utilizarea media, poate oferi elevilor o
serie de opțiuni. Experiența mea este că le place acest lucru. Creativitatea manifestată este
uluitoare. Dar nu pierdeți din vedere natura academică a misiunii – cu alte cuvinte, ce doriți ca
elevii să vă arate că știu – au învățat să facă?
Profesorii care caută modalități de integrare a tehnologiei prin intermediul rețelelor de
socializare în sarcini și evaluare au alegeri aproape nelimitate. Aici măiestria profesorului este să
construiască distractori (răspunsuri greșite, care rezultă dintr-un proces de gândire eronat, dar
frecvent la elevi) cât mai buni. Mai mult, putem să includem explicații pentru răspunsul greșit,
explicații pe care elevul să le primească de îndată ce a terminat testul.
Există, de asemenea, multe programe de animație pe care elevii le pot folosi pentru a
realiza prezentări: Prezi, Animaker etc.
În contextele online, implicarea este absolut esențială și aceste instrumente trebuie să
creeze o interacțiune umană mai profundă și mai semnificativă.
Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calității educaționale, iar creativitatea pe
care tehnologia îți permite să o exprimi este ceva despre care profesori din diverse colțuri ale
lumii vorbesc în mod constant într-un sens pozitiv.
Învățarea online poate fi definită ca o formă alternativă de învățământ în cadrul căreia se
asigură continuarea procesului educațional în condiții normale sau de autoizolare, de intemperii
etc., prin intermediul diverselor instrumente informatice de comunicare la distanță.
Cursurile online sincrone – cursuri la care elevii și cadrele didactice participă în același
timp, dar în locații separate. Instruirea sincronă implică o strategie de învățare structurată, în care
activitățile didactice sunt programate la ore anunțate din timp, se adresează unor formații de
studiu numite clase virtuale, iar elevii beneficiază de interacțiuni în timp real. Aceste cursuri pot
fi oferite prin videoconferință, conferință web, conferință audio etc.
Cursurile online asincrone – cursuri în care elevii nu participă la activități didactice în
același timp cu cadrele didactice, iar conținutul învățării este furnizat prin resurse de studiu la
care ei au acces. Instruirea are la bază materiale dedicate studiului individual, în format tipărit
sau digital, implementate pe platforme specializate de management al predării, învățării și
evaluării de tip elearning.

50
 Platformele eLearning au o serie de avantaje, precum:
➢Accesul la cunoștințe, în orice moment și din orice locație;
➢Centrare pe elev/participant;
➢Elevii pot colabora și învăța împreună;
➢Favorizează creativitatea și descoperirea de noi interpretări;
➢Permite accesul la noile competențe cerute de viața modernă;
➢Profesorul se poate adresa unui număr mult mai mare de elevi;
➢Materialele pot fi personalizate;
➢Posibilitatea modificării informației difuzate;
➢Accesibilitate, comfort, flexibilitate;
➢Interacțiunea cu profesorul este liberă, fără constrângeri;
➢Elevul poate învăța în ritmul lui propriu;
➢Elevul poate beneficia de feedback rapid și permanent;
➢Costuri reduse de distribuție a materialelor;
➢Învățământul online este organizat pe subiecte, nu pe grupe de vârstă;
➢Învățământul electronic este mai puțin stresant decât cel tradițional;
➢Posibilitatea de a măsura eficacitatea programului prin urmărirea numărului de download-uri
efectuate de către elevi;
➢Capacitate mare de stocare, Internetul are o capacitate mult mai mare de stocare a informației
comparativ cu locațiile fizice sau hard discurile individule;
➢Permite interacțiune sincronă și asincronă între profesor și elevi.
Dintre dezavantajele create de instruirea online amintim:
➢Pregătirea unui curs online este mai costisitoare decât pregătirea unui curs tradițional;
➢Lipsa unor resurse tehnologice performante și a unor conexiuni optime la rețea, de joasă
performanță în ceea ce privește sunetul, imaginile și anumite grafice;
➢Apar unele probleme legate de contactul face-to-face, esențial de multe ori pentru socializare;
➢Nu orice curs poate fi livrat prin intermediul platformelor eLearning;
➢Necesitatea experienței elevilor în domeniul calculatoarelor;
➢Elevii trebuie să fie extrem de motivați pentru a participa la cursurile online;
➢Posibilitatea apariției, pe plan uman, a reducerii capacității de exprimare verbală a
examinatului, însoțită de o pierdere a capacităților de prezentare - argumentare -
contraargumentare și accentuarea gradului de dezumanizare, paradoxal chiar în condițiile în
care tehnica și tehnologia au deschis noi drumuri și au oferit noi instrumente și tehnici pentru
comunicarea interumană.

Bibliografie:
1.Cucoș, C., Pedagogie,Editura Polirom, Iaşi Harmer, J., (2007)
2. https://edict.ro/avantajele-si-dezavantajele-utilizarii-platformelor-elearning-pentruactivitatea-
de-invatare-si-evaluare/
3.https://docs.kinderpedia.co/ro/
4. https://digital.educred.ro/

51
 INSTRUMENTELE DIGITALE ÎN PROCESUL EDUCATIV

Prof. Înv. Primar:Briciu Olguța

Șc. Primară Coștești. Loc. Poiana Vadului,Jud. Alba

Calculatorul a devenit indispensabil în educaţia modernă, fiind utilizat de către cadrele

didactice în procesul de predare-învăţare. Fiind un mijloc modern de educaţie, utilizarea
sistemelor informatice a câştigat teren datorită virtuţilor foarte atractive pentru elevi,
accesibilităţii pentru aceştia şi facilitării prezentării informaţiilor.
Numită de unii ca “inovaţia tehnologică cea mai importantă a pedagogiei moderne”,
instruirea asistată de computer (IAC) contribuie la introducerea (adaptarea) treptată a mijloacelor
moderne de comunicare (în principal a computerului) în învăţământ. Modernizarea predării
implică existenţa echipamentelor hardware (computer), a software-ul (programelor) si a
capacităţii de adaptare a lor, de receptare si valorificare în mediul instrucţional.
Computerele au fost încorporate în programele educaţionale oferindu-le celorce se
instruiesc o libertate si flexibilitate mai mare dar si individualitate în clasă. Calculatorul este
astăzi cel care facilitează atingerea unor scopuri importante în învăţare şi poate fi utilizat de către
cadrele didactice într-o varietate de situaţii. Pregătirea lecţiei în care este utilizat calculatorul este
deosebit de importantă pentru profesor, deoarece atingerea obiectivelor de învăţare depinde în
cea mai mare măsură de proiectarea didactică şi de stabilirea prealabilă a secvenţelor lecţiei.
Cadrului didactic îi revine sarcina, foarte complexă, de a-şi antrena întreaga creativitate şi
abilitate de a îmbina mijloacele tradiţionale cu cele inovative în cadrul lecţiei, în funcţie de
obiectivele sale şi de adaptarea la caracteristicile psiho-individuale ale elevilor săi.
În contextul mondial al pandemiei de coronavirus, școala s-a mutat acasă și învățarea a
devenit on-line. Această învăţare prin Internet, este o formă de învăţământ în care se prezintă
elevilor un conţinut de instruire, prin Internet. Astfel, s-au deschis noi orizonturi pentru procesul
de învățământ.
Utilizarea calculatorului în procesul de învățare constituie un mijloc eficient de
familiarizare a utilizatorului de orice vârsta cu un instrument necesar în activitatea profesională,
socială, culturală din timpurile moderne. Iată câteva avantaje și dezavantaje ale predării on-line.
Avantaje:oferă o alternativă la clasele tradiționale;permite o anumită flexibilitate și îl
determină pe elev să fie responsabil, să învețe automotivația și autodisciplina;se obține un
feedback instantaneu. Învățare este mai activă; putem crește implicarea prin sondaje online sau
prin întrebări de testare în timpul lecțiilor. Aceste sondaje ajută la implicarea tuturor elevilor,
inclusiv a celor timizi care în mod normal nu ar ridica mâna în clasă;există nenumărate resurse
care fac învățarea mai distractivă și mai eficientă. De la aplicații și manuale electronice până la
platformele educaționale, nu lipsesc instrumente care pot transforma sala de clasă. Elevii,
conectați în rețea online, pot împărtăși informații, pot lucra împreună la proiecte de grup și pot
interacționa cu cadrul didactic.
Dezavantaje: este impersonală, spre deosebire de educația în clasă în care există o
interacțiune față în față reală între elev și profesor. Învățarea online oferă un tip intens de
învățare, în timp ce educația în clasă vine cu interacțiunea umană. Prin interacțiunile față în față,
profesorii pot ajuta elevii să-și construiască respectul de sine și încrederea și maturitatea
emoțională;utilizarea internetului și a altor instrumente digitale au adăugat noi cerințe în viața
profesorilor și au crescut dramatic gama de conținut și abilități pe care aceștia trebuie să le

52
cunoască, astfel a crescut și volumul lor de muncă;calitatea informațiilor și sursele pe care elevii
le găsesc poate să nu fie de calitate;există, de asemenea, problema gradului de securitate a
programelor de învățare online;elevii nu au acces egal la resursele tehnologice;autenticitatea
muncii. Oricine poate realiza un proiect și nu elevul propriu-zis;evaluările au tendința de a fi
bazate doar pe cunoștințe și nu neapărat pe partea practică. Elevii au astăzi la dispoziție resurse
la care mulți dintre noi nu am visat niciodată. Cele mai multe dintre aceste resurse pot fi utilizate
și pot ajuta elevii să învețe și să progreseze, însă este important să se ajungă la un echilibru între
inovație și convenționalitate. Este clar că avantajele sunt mai mari decât dezavantajele, dar cheia
tehnologiei în clasă va fi întotdeauna relația profesor-elev, pentru că acolo are loc educația. Poate
fi frustrant și consumă timp, dar, în final, tehnologia în educație poate deschide uși către noi
experiențe, noi descoperiri și noi moduri de învățare și colaborare, însă nici o tehnologie din
clasă nu poate înlocui profesorii talentați și inspirați.
Cu toate acestea, în această revoluție tehnologică, nu trebuie ignorat un aspect: educația
trebuie să fie centrată pe învățarea elevilor, nu pe tehnologie. Implicarea, motivația, învățarea
centrată pe elev, interactivitatea și colaborarea sunt îmbunătățite prin tehnologie dar nu pot
înlocui profesorul.

Bibliografie:
1.www.didactic.ro;
2.C. Masalagiu, I. Maxim, I. Asiminoaie-Metodica predării informaticii, Editura MatrixRom,
Bucuresti, 2001;
3.http://www.constantincucos.ro/2017/01/educatia-si-noile-tehnologii;
4.http://www.ise.ro/raport-privind-nevoile-de-formare-alecadrelor-didactice-din-invatamantul-
primar-si-gimnazial-in-domeniul-abilitarii-curriculare/.

ÎNVĂȚAREA BAZATĂ PE TEHNOLOGIE

Prof. înv. primar BUDURLEAN LILIANA

LTOR ,,Nicolae Steinhardt” Satu Mare, România

În pandemie, învățarea a fost bazată pe acțiune, o învățare accelerată, bazată pe

tehnologie. S-a încercat un demers de învățare de succes prin colaborarea dintre dascăli,
comunicarea cu elevii, prin pregătirea riguroasă și temeinică a fiecărei lecții, prin păstrarea
echilibrului emoțional personal pe care să-l ducem și în clasă, prin păstrarea dorinței de a ne
perfecționa personal și profesional. Combinarea învățării tradiționale cu orice tip de
învățare online, cu activități de zi cu zi facilitate de tehnologie, reprezintă un subiect care este
important să devină o preocupare constantă a oricărui cadru didactic dedicat să își pregătească
elevii pentru cerințele societății viitorului, în care aceștia vor performa ca adulți.Ca dascăli,
putem face apel la o multitudine de opțiuni digitale și tehnologice, pentru a ajuta elevii să fie
implicați și mai activi la clasă. Există numeroase aplicații și platforme digitale, gratuite, și e
important să fie folosite doar acelea care servesc dezvoltarea competențelor și atingerea
obiectivelor de învățare. Fiecare clasă e unică, de aceea există
libertatea de a alege ce se potrivește pentru elevii clasei.

53
 La clasa pregătitoare, Chatter Pix Kid este
una dintre cele mai îndrăgite aplicații, versatilă prin prisma activităților în care a fost deja
folosită de învățători și profesori. Aplicația dă voce unor imagini, fotografii, desene etc. și se
pliază pe conținuturi diverse. Este recomandată pentru activități individuale sau de echipă.
Folosită eficient, ca instrument și nu ca scop în sine, aplicația îi cucerește pe elevi în
activități creative, în jocuri de rol, prezentare de informații, etc. Aplicația are avantajul că le
creează elevilor contextul pentru a exersa interactiv ceea ce au documentat și au învățat, dezvoltă
creativitatea și încrederea în sine. Chatter Pix Kids este o aplicație de editare foto gratuită, prin
care se pot crea personaje vorbitoare, ce se pot integra în procesul de învățare.
La disciplina Comunicare în limba română, în a doua oră de învățare a sunetului și
literelor n/N, aplicația Chatter Pix Kids se poate folosi pentru captarea atenției elevilor și
prezentarea obiectivelor lecției. Din povestea ,,Năsturel cel necăjit”, cunoscută de către elevi,
personajul Năsturel, va da glas acestui moment din lecție. Elevii sunt stimulați în vederea
formării competenței pentru pronunțarea clară a sunetelor și cuvintelor în enunțuri simple.
,,Vă salut, dragilor!
Ne cunoaștem de ieri, sunt Năsturel și acum sunt vesel, pentru că am văzut că știți
cuvinte ce conțin sunetul meu, sunetul N. Azi veți căuta acest sunet și-n alte cuvinte și veți
formula propoziții. Așa că … până atunci, aș vrea să vă amintiți și să spuneți povestea mea.
Vă doresc mult succes! ”
Pentru formarea competenței de a identifica sunetul N în cuvinte, a silabelor și a
cuvintelor din propoziții, elevii sunt încurajați să folosească aplicația. Întâi se alege o poză
(imagine, desen, etc.) care înfățișează un cuvânt ce conține sunetul N,
apoi vor da viață acestuia pentru a-l prezenta într-un enunț simplu.
Copiii vor despărți în silabe cuvântul și vor preciza silaba în care se
află sunetul N. Folosind un desen realizat de o elevă, rezolvarea
sarcinii de lucru se poate concretiza astfel:
,,Sunt elevă în clasa pregătitoare și mă cheamă Natașa.
NA-TA-ȘA, NATAȘA
Sunetul N se află în prima silabă.”
Chatter Pix Kids se poate folosi în diferite momente ale lecției, copiilor le place să se
înregistreze cu vocea lor, exersând astfel și abilitățile de comunicare. Pe lângă formarea unor
competențe specifice disciplinei, elevii își dezvoltă simțul estetic, imaginea aleasă putând fi
editată, folosind funcționalitățile aplicației: se poate adăuga imaginii un chenar potrivit,
accesorii, elemente de decor, se pot scrie cuvinte, texte.Elevilor le place să folosească acestă
aplicație și videoclipurile create le pot posta în aplicația online Padlet, unde pot fi vizualizate și
analizate de întreaga clasă. De exemplu, la ora de Matematică, vizând competența de
recunoaștere a cifrelor 0-9, cu aceeași aplicație, cifrele se prezintă, apoi videoclipurile sunt puse
în aplicația Padlet. Timp de 30 de secunde, se aude vocea elevului, care prezintă, de exemplu
cifra 7:

,,Cine sunt eu?

Eu sunt cifra 7 și sunt un număr impar.
Vecinii mei sunt 6 și 8.
7 pitici are Albă ca Zăpada.
7 zile are o săptămână .
7 buline are gărgărița .
54
7 culori are curcubeul .”
Alte exemple de activități de învățare, folosind aplicația Chatter Pix Kids:

1.) Elevii desenează, decupează, construiesc sau folosesc o imagine reprezentând o figură
geometrică. Folosind aplicația Chatter Pix Kids, figura geometrică se prezintă, se descrie,
enumeră proprietățile, caracteristicile, exprimându-se la persoana I.
2.) La Dezvoltare personală, în cadrul temei despre meserii, elevii își pot imagina că practică
diverse profesii, pe care le prezintă specificând în ce constă, ce instrumente de lucru necesită,
motivează alegerea profesiei, etc.
3.) În urma parcurgerii unei lecturi, se alege personajul preferat iar elevul joacă rolul acestuia,
comunicând ce a simțit într-un anumit moment precizat al textului sau personajul se
autocaracterizează.
4.) Folosind Chatter Pix Kids, elevii pot vorbi despre alimentele sănătoase, despre importanța
consumului de fructe și legume.
5.) La disciplina Istorie, domnitorii, voievozii redau informații despre cine sunt , unde au
domnit, cu cine și unde a purtat lupte de apărare, rolul lor în istorie.
6.) Instrumentele muzicale se pot prezenta, folosind aplicația Chatter Pix Kids.
Folosirea tehnologiei la clasă creează noi dinamici între dascăli și elevi și are o influență
majoră și asupra modului în care elevii învață, comunică,se joacă, socializează. Elevii de azi sunt
nativi digitali, dar ei au nevoie să fie ghidați de dascăli pentru a folosi tehnologia ca un mijloc
prin care pot învăța mai ușor, pot accesa resurse de învățare, pot explora lumea înconjurătoare
dincolo de limitele clasei.

Bibliografie:
https://www.google.com/search?rlz=1C1CHBD_enRO919RO919&sxsrf=ALeKk00kmMRdZhtg
uje_Dmciq91Gwsm5uw:1620139478618&source=univ&tbm=isch&q=cifre+imagini&sa=X&ve
d=2ahUKEwi39e_wobDwAhUIURUIHdwdBTQQjJkEegQIBBAB&biw=1536&bih=722&dpr=
1.25

INSTRUMENTE DIGITALE FOLOSITE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

prof.:Cara Alina
Școala Gimnazială Leotești

Societatea românească este într-o continuă dezvoltare, astfel, necesitatea unei schimbări
majore în sistemul educațional fiind practic ineluctabilă. Aceste schimbări au fost impuse de
contextul perioadei pandemice pe care o traversam. Mutarea actului educațional în on-line a
prins mulți elevi și profesori fără abilități digitale sau resursele necesare acestor schimbări. Mulți
copii și cadre didactice s-au confruntat cu necesitatea unei adaptări rapide, realizată prin studiu
individual sau urmând cursuri de perfecționare.Competențele cheie reprezintă un pachet
mutifuncțional, transferabil de cunoștințe, abilități și atitudini de care au nevoie toți indivizii
pentru împlinirea și dezvoltarea personală, incluziunea socială și găsirea unui loc de muncă.

55
Acestea trebuie să se fi dezvoltat la sfârșitul educației obligatorii și trebuie să acționeze ca
fundament pentru învățare, ca parte a educației pe tot parcursul vieții.
În învățământul primar aspectul educației on-line este puțin diferit, pentru că, indiferent
de forma desfășurării activităților, sincron sau asincron, actul educațional depinde în mare
măsură de disponibilitatea, suportul și implicarea părinților.Învățământul on-line nu se poate
desfășura fără instrumente digitale, de aceea, este nevoie de o selecție clară, ținându-se cont de
valențele pedagogice pe care acestea le oferă: interacțiune, colaborare, comunicare, evaluare, dar
și de nevoile, caracteristicile sau nivelului de dezvoltare al grupei.Principala noastră activitate
este jocul, sub toate formele sale, în strategia didactică pentru clasa mea, am folosit instrumente
digitale care să păstreze simțul ludic, dar care să-mi ofere și posibilitatea de a capta atenția și a
menține interesul copiilor pe toată durata activității, îmbinând aspectul formativ cu cel
informativ într-un context creativ, urmărind în același timp crearea de abilități și competențe
specifice activității propuse. Aceste aplicații de jocuri on-line sunt plăcute și iubite de către
copii.Orice soft sau aplicație poate fi folosită creativ în procesul didactic, însă fără folosirea în
exces a acestora. Din gama variată de instrumente digitale care m-au ajutat în procesul educativ,
amintesc câteva:
Worldwall - este o aplicație utilă pentru cadrele didactice deoarece se pot crea jocur i
interactive pentru susținerea învățării, fiind posibile de la 1 la 8 modele. Este un instrument
digital ușor de utilizat şi plăcut de copii datorită elementelor ludice inserate.
Quizizz - Este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se pot realiza
evaluări formative într-un mod distractiv pentru preșcolari. Permite inserarea de răspunsuri
multiple, imagini, audio text, sondaje, răspunsuri deschise; se pot utiliza atât pentru învățarea
sincron live, cât și pentru cea de acasă . Au o interfață prietenoasă, se văd întrebările şi sunt uşor
de utilizat în diferitele modele oferite de platformă. Learningapps- este o platformă care oferă
modele de aplicații, precum şi posibilitatea creării de conținut; Există aplicații interesante (de
exemplu: reb us, uneşte perechile, puzzle, completează cuvântul lipsă etc.); Avantajul este că se
pot ușor partaja (link, cod de încorporare) sau pot fi folosite drept material de învățare pe
platforma LearningApps .
Kahoot este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se creează teste
interactive pentru copii; profesorul creează testu , apoi trimite codul de acces (PIN) elevilor care
accesează testul într-un timp limitat. Putem să adăugăm imagini, clipuri video şi diagrame
întrebărilor pentru a crește gradul de interacțiune al jocului. Se poate juca pe desktop, tabletă sau
telefon mobil.
Jigsaw Planet - este o aplicaţie care permite încărcarea unui fişier de tip text sau
fotografie şi decuparea sub forme de piese în funcţie de complexitatea dorită( de la 3 la câteva
sute de bucaţi). Este o aplicaţie gratuită şi nu necesită crearea de cont de utilizator.
eTwinning facilitează cadrelor didactice crearea de proiecte de colaborare interșcolară
între elevi. Accesul la platformă este gratuit și nelimitat, motiv pentru care eTwinning și
Twinspace sunt perfect accesibile pentru oricine alege să-și creeze un cont de utilizator conectat
cu emailul personal. În ceea ce privește protecția informației, trebuie observat că, atât
eTwinning, platforma-mamă, cât și TwinSpace, platforma propriu-zisă de dezvoltare a
proiectelor europene, au o parte publică și o alta accesibilă numai pentru membri (după caz,
membrii comunității eTwinning sau membrii unui anumit parteneriat).
Pornind de la multitudinea de instrumente digitale existente, fiecare profesor are
libertatea să aleagă după preferințe și experiența personală, astfel încât să ofere coerență actului

56
didactic, în acest context dinamic.Integrarea noilor tehnologii în educație au scopul de a influența
pozitiv rezultatele procesului instructiv-educativ și de a îmbogății performanțele sistemului
educațional.

Bibliografie:
1. Cerghit, Ioan, 2002, ,,Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri
si strategii” , Editura Aramis, București;
2. Cucoș, Constantin, 2006, ,,Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizarii formării” ,
Editura Polirom, Iași;
3. Curs online DIGITAL CRAFTS

APLICAȚII DIGITALE UTILIZATE ÎN EDUCAȚIE

Catană Ana Gabriela

Colegiul Tehnic ,,Ion Creangă”, Tg. Neamț

Învățarea prin utilizarea instrumentelor digitale înlocuiește din ce în ce mai mult

metodele educaționale tradiționale. Includerea învățării digitale în sălile de clasă poate varia de
la simpla folosire a tabletelor în loc de hârtie la utilizarea unor programe software și echipamente
elaborate.
Acest lucru ar putea presupune folosirea de site-uri, servicii, programe, instrumente de
predare și tehnologii, care pot facilita și îmbogăți mijloacele de predare clasice.
Instrumentele și tehnologia de învățare le permit elevilor să dezvolte abilități eficiente de
învățare autodirijată. Ei sunt capabili să identifice ceea ce au nevoie pentru a învăța, să găsească
și să utilizeze resurse online, să aplice informațiile despre problema în cauză și chiar să evalueze
feedback-ul rezultat. Acest lucru le crește eficiența și productivitatea. Pe lângă implicarea
elevilor, instrumentele digitale de învățare și tehnologia dezvoltă abilitățile de gândire critică,
care stau la baza dezvoltării raționamentului analitic, dezvoltă imaginația și logica spre deosebire
de simpla memorare a conținutului.
Elevii care folosesc instrumente de învățare digitală și tehnologia devin mai implicați în
proces și mai interesați să-și dezvolte baza de cunoștințe, s-ar putea să nu-și dea seama că învață
în mod activ, deoarece învață prin metode antrenante, cum ar fi educația între egali, munca în
echipă, problematica. rezolvare, predare inversă, hărți conceptuale, gamification, punere în
scenă, joc de rol și povestire. Deoarece învățarea digitală este mult mai interactivă și memorabilă
decât manualele voluminoase sau prelegerile unilaterale, acestea oferă un context mai bun, un
sentiment mai mare de perspectivă și activități mai captivante decât metodele tradiționale de
educație. Acest lucru permite elevilor să se conecteze mai bine cu materialul de învățare.
Copiii dezvoltă, de asemenea, sentimente pozitive de realizare prin stăpânirea noilor
cunoștințe și abilități folosind instrumente de învățare digitalizate, oferindu-le încrederea de care
au nevoie pentru a dori să învețe și mai multe lucruri noi. Este lăudabil faptul că milioane de
cursuri oferite de cei mai buni educatori sunt disponibile gratuit pentru oricine are o conexiune la
internet.

57
 Instrumentele și tehnologiile de învățare, cum ar fi platformele de învățare socială,
facilitează crearea și gestionarea grupurilor de către profesori. Trecerea la învățarea digitală
poate aproxima beneficiile tutoratului, eliberând în același timp timp profesorilor pentru a
răspunde nevoilor individuale și ale grupurilor mici. Oportunitatea de a personaliza secvențele de
învățare pentru fiecare elev va face educația mai productivă prin închiderea mai devreme a
lacunelor de învățare și accelerarea progresului. Gruparea dinamică, atelierele de lucru și
învățarea bazată pe proiecte pot adăuga o mulțime de învățare colaborativă la modelul de
educație deja prezent.
Jocurile interactive de abilități sociale sunt instrumente excelente de învățare care îi
învață pe copii disciplina, deoarece jocul presupune ca copiii să respecte regulile și liniile
directoare pentru a participa. Chiar și copiii care ar putea deveni frustrați de alte metode de
învățare pot rămâne mai mult timp cu jocuri, deoarece jocul în sine este plin de satisfacții. Acest
lucru ajunge să-i ajute să dezvolte răbdarea, o altă abilitate de viață utilă.
În ultimii ani, trecerea de la tipărit la digital a influențat modul în care învățăm. La fel
cum a făcut tipografia cu șase secole în urmă, această tranziție transformă educația formală și
crește oportunitățile de învățare. Învățarea digitală nu permite doar elevilor să acceseze din ce în
ce mai multe informații, ci și se asigură că informațiile în cauză sunt personalizabile și potrivite
nevoilor lor personale.
Instrumentele și tehnologia de învățare digitală le permit educatorilor să partajeze rapid
informații cu alți educatori în timp real. Explozia conținutului și instrumentelor gratuite și
deschise a creat un mediu de economie de schimb. Prin adoptarea dispozitivelor digitale și a
învățării conectate, sălile de clasă din toată țara și de pe tot globul se pot coordona nu numai între
ele pentru a împărtăși informații, ci și pentru a stimula învățarea, experiența și abilitățile de
comunicare. Practica permite, de asemenea, educatorilor să se bucure de condiții echitabile.
Școlile pot economisi bani, asigurând în același timp acces echitabil la material educațional ca
școli private scumpe.
O învățare digitală de calitate și inovatoare poate fi captivantă și și interactivă,
completând astfel metodele de predare bazate pe prelegeri și oferind platforme de colaborare și
de creare de cunoștințe. Totodată, tehnologiile digitale pot facilita accesul la cunoștințe și la
învățare, iar utilizarea lor permite tuturor structurilor de formare de la diferite niveluri să fie ușor
accesibile și favorabile incluziunii.
Dobândirea de competențe digitale necesită o abordare coerentă, bazată pe învățarea pe
tot parcursul vieții desfășurată în contexte formale, nonformale și informale o reacție la nivel de
politici și intervenții specifice adaptate nevoilor diferitelor grupuri de vârstă și cursanților. Se
consideră că potențialul tehnologiilor digitale este acela de a sprijini trecerea la abordări
pedagogice axate într-o mai mare măsură pe cursant, dacă sunt încorporate în procesul de
învățare într-un mod planificat și consecvent; se consideră că, pentru a realiza o veritabilă
transformare educațională, elevii trebuie îndrumați către practici inovatoare și vertical
ascendente de creare de cunoștințe.
În școala viitorului, profesorul nu va mai fi doar un transmițător de cunoștințe, ci va avea
ca principală misiune orientarea elevului în propriul său proces de învățare. Curriculumul va fi
personalizat, pe măsura necesităților fiecărui elev, și se va pune accent pe abilitățile personale și
practice mai mult decât pe conținuturile academice. Internetul va fi principala sursă de
cunoaștere, chiar mai mult decât școala

58
 Rolul profesorilor va fi și mai relevant. Vor trebui să le arate elevilor că trebuie să fie
critici față de informație, că nu tot ceea ce găsesc pe internet este corect, că trebuie să
selecționeze și să meargă la cele mai fiabile surse.
Cele mai utilizate intrumente digitale:
1. Google Gsuite - cuprinde mai multe aplicații ,,cloud” care permit conectarea și lucrul
în timp real de pe telefon, laptop sau tabletă, din orice colț al lumii. Nu este necesară instalarea
unei aplicații, dispărând astfel actualizările software.
O trăsătură distinctă a Google Docs (echivalentul lui Microsoft Word) și Google Sheet
(echivalentul lui Microsoft Excel) este că actualizează instant conținutul pentru toți utilizatorii
care au documentul deschis, permițând colaborare în timp real a utilizatorilor, indiferent de locul
în care se află.
2. Kahoot - este o platformă gratuită cu ajutorul careia se pot creea teste interactive. A
fost inventată pentru a fi accesibilă tuturor persoanelor, la clasă sau în alte medii de învăţământ
din întreaga lume. (https://aplicatiiutileinscoala.weebly.com/kahoot.html)
3. Quizizz - instrument gratuit de evaluare, care permite tuturor elevilor să învețe
împreună. Testele create cu această aplicaţie pot fi accesate de către elevi de pe telefoanele
mobile, tablete, laptop sau calculatoare conectate la Internet.
(http://109.100.55.178:81/images/proiecte/2018/Florenta/Aplicaii_invatate_-_2019.pdf)
4. Mentimeter - este o aplicație care permite interacțonectarea unui grup țintă în timp
real. Este un instrument pentru sondaje unde pot pune întrebări, iar grupul țintă poate da
răspunsul folosind un telefon mobil sau orice alt dispozitiv conectat la
internet. (https://aplicatiiutileinscoala.weebly.com/mentimeter.html)
5. Padlet - este o platformă unde profesorii pot crea clase, discuta şi adăuga imagini.
(https://aplicatiiutileinscoala.weebly.com/padlet.html)
6. Wordwall – permit creeare unor activități personalizate: chestionare, potriviri, jocuri
de cuvinte și multe altele. (https://wordwall.net/ro)
7. Canva - permiteutilizatorilor fără aptitudini artistice să realizeze proiecte de design
cum sun cărțile poștale, imaginile pentru social media sau diverse prezentări, dar există și un
produs plătit, Canva Pro, pentru proiecte avansate în zona de business. design grafic pe bază de
tamplate-uri. (https://www.canva.com/ro_ro/)
8. Mozzabook - disponibil pentru școli, profesori, părinți și elevi poate fi utilizat de mai
mulți profesori pe aceeași tablă interactivă cu conturi de utilizator separate. Programul poate fi
utilizat și acasă, pentru pregătirea pentru lecții. Conținut interactiv (animații 3D și videouri
educaționale) pentru toate materiile și vârstele.
(https://www.mozaweb.com/ro/Shop/licenceHelper?type=teacher#licence_helper_own_use)
În pofida potențialului de stimulare și de încurajare a metodelor de învățare deosebite și
personalizate pe care îl are digitalizarea, impactul tehnologiilor digitale asupra educației propriu-
zise a fost limitat. Investițiile în TIC în școli nu au dus încă la sperata modificare a practicilor
educaționale. Lipsa echipamentelor digitale și a conectivității în școli, afectează negativ educația
digitală a elevilor și disponibilitatea instrumentelor de predare digitale.
Profesorii ar trebui să se afle în centrul transformării digitale și, prin urmare, au ei înșiși
nevoie de o pregătire și formare continue, care trebuie să includă module vizând practici de
predare adaptate în funcție de vârstă și dezvoltare, această formare necesită timp și nu ar trebui
să reprezinte o sarcină suplimentară, pe lângă activitățile zilnice ale acestora.

59
 Este necesar să se schimbe practicile instituționale și pedagogice ale școlilor și ale altor
medii de învățare, în special ale celor nonformale, acestea trebuind să devină mai echitabile,
oferind structuri de sprijin foarte diversificate și aprofundate tuturor persoanelor, în special celor
care fac parte din grupuri expuse riscului de excluziune.

BIBLIOGRAFIE:
 https://www.qualform.snsh.ro/campanie-online/educatia-si-impactul-digitalizarii
 http://www.panworldeducation.com/2017/03/23/benefits-of-digital-learning-over-
traditional-education-methods/

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN PREDAREA ON-LINE

Prof. înv. primar, Călinescu Anca

Prof. Norocel Marcela
Şcoala Gimnazială ,,George Voevidca” Câmpulung Moldovenesc

Educația on-line reprezintă o provocare, atât pentru profesori, cât și pentru elevi. Aceasta
nu se poate desfășura fără instrumente digitale, de aceea, este nevoie de o selecție clară, ținându-
se cont de valențele pedagogice pe care acestea le oferă: interacțiune, colaborare, comunicare,
evaluare, dar și de nevoile, caracteristicile sau nivelul de dezvoltare al elevilor.
Instumentele de lucru care urmează să fie folosite în mediul on-line trebuie să fie
selectate în raport cu scopul şi obiectivele activităţii didactice, conţinutul lecţiei şi
particularităţile elevilor (vârsta, nivelul dezvoltării psihice, tipul şi gradul deficienţelor/
tulburărilor, tipul de percepţie al elevilor – analitic sau sintetic) , stilul de lucru al cadrului
didactic.
Pentru că principala activitate de învățare în primii ani de școlaritate este jocul, sub toate
formele sale, am folosit în activitățile de predare- învățare instrumente digitale care să păstreze
simțul ludic, dar care să-mi ofere și posibilitatea de a capta atenția și a menține interesul copiilor
pe toată durata activității, îmbinând aspectul formativ cu cel informativ într-un context creativ,
urmărind în același timp crearea de abilități și competențe specifice vârstei elevilor.
Aplicațiile interactive on-line sunt plăcute și iubite de către elevi. Din gama variată de
instrumente digitale care m-au ajutat în procesul educativ, amintesc câteva:
Padlet este un instrument digital utilizat pentru realizarea de aviziere online. Elevii pot
încărca teme pe avizierul creat de profesor, pot aprecia temele colegilor sau pot realiza aviziere
virtuale multimedia, în echipă, pentru a demonstra o idee, pentru a susține o prezentare, pentru a
indica și comenta resurse relevante pe o temă dată.
Aplicația Padlet este simplă de utilizat, este colaborativă și permite feedback de diverse
tipuri pentru fiecare postare.
Jigsaw Planet este o aplicaţie care permite încărcarea unui fişier de tip text sau fotografie
şi decuparea sub forme de piese în funcţie de complexitatea dorită (de la 3 la câteva sute de
bucaţi). Această aplicaţie a puzzle-urilor on-line este plăcută de către copii şi de către cadrele
didactice deoarece îşi păstrează simţul ludic. Este important să îi încurajăm pe elevi să rezolve
cât mai multe puzzle-uri, deoarece beneficiile unor astfel de jocuri sunt importante:
60
  antrenează memoria – cei mici sunt nevoiți să rețină piesele și să le recunoască forma,
pentru a le putea pune la locul potrivit,
 dezvoltă atenția,
 dezvoltă aptitudinile fizice,
 dezvoltă curiozitatea,
 dezvoltă perseverența.
WordWall este o aplicație utilă pentru cadrele didactice deoarece se pot crea jocuri
interactive pentru susținerea învățării. Este interesantă prin faptulcă eleviipercep aceste exerciții
cadrept jocuri,prin care își dezvoltăcompetențe, îșiformează aptitudini și deprinderiutile.
Pe această platformă pot fi create activități personalizate pentru orice temă. Se pot crea
jocuri tip: ,,Concurs de întrebări”, ,,Roata norocului”, ,,Careu de cuvinte”, ,,Rebus”, ,,Joc de
cărți”, jocuri cu itemi cu alegere multiplă sau de sortare/grupare. Platforma oferă posibilitatea de
a transforma fiecare joc într-o activitate de evaluare. Jocul personalizat se poate transforma în
multiplayers game- joc cu mai mulți jucători sau într-un test de evaluare varianta printabilă.
Kahoot! constituie o aplicație modernă de evaluare formativă şi chiar distractivă pentru
elevi. Este una dintre aplicațiile care poate fi utilizată cu succes în activitatea cu elevii, în orice
moment al activității: în recapitularea cunoștințelor, în fixarea cunoșințelor, în etapa de predare,
ca evaluare formativă sau chiar ca evaluare sumativă. La întrebările utilizate se pot adăuga
imagini, clipuri video şi diagrame pentru a crește gradul de atractivitate asupra conținutului vizat.
WordArt este o aplicație care realizează ușor un „nor de cuvinte”– un mod de
reprezentare vizuală a unui text sau a unui șir de cuvinte, în care, de obicei, semnificația unui
element-cuvânt este relevată de mărimea acestuia relativă la celelalte elemente. Poate fi un
instrument pentru analiză de conținut sau pentru crearea unui suport pentru prezentare de
conținut, în formă grafică – statică sau interactivă.
Integrarea acestor aplicații în diferite etape ale lecțiilor și parcurgerea sarcinilor de lucru
ajută la crearea unor contexte educaționale de calitate, interactive, care susțin o învățare
personalizată și diferențiată, care contribuie la autonomia elevilor în învățare, pliată pe interesele
lor, care le captează atenția și le oferă un feedback rapid.

Bibliografie:
- Vrăsmaş, Ecaterina, „Dificulăţi de învăţare în şcoală – domeniu nou de studiu şi aplicaţie“,
Editura V&I Integral, Bucureşti, 2007;
- https://www.educatieprivata.ro/strategii-de-predare-online/.

EDUCAȚIA ONLINE – ASPECTE ȘI PROVOCĂRI

Prof. Cercel Cornel Silviu

Școala Gimnazială Haleș, Buzău

Odată cu apariția internetului in 1965 cand a fost creată prima rețea de computere
interconectate sub numele ARPA net, rețeaua de internet din zilele noastre a rezultat din
dezvoltarea continuă a rețelei inițiale. Odată cu dezvoltarea sa, puntea de legătură creată intre
utilizatori, a căpătat o formă din ce in ce mai accentuată.

61
 Internetul reprezintă astăzi cel mai rapid si mai eficient mediu de comunicare la nivel
global. Ca instrument de comunicare acesta a devenit mai flexibil mai interactiv, mai dinamic
creând premisele unei comunicări rapide si eficiente.
In primăvara anului 2020, situația de criză apărută din cauza pandemiei a forțat trecerea
invățământului in mediul online lăsând in urmă invățământul tradițional. Metodele si mijloacele
tradiționale de predare- invățare- evaluare au fost inlocuite de metode noi ce au fost descoperite
treptat de toți factorii implicați in procesul de invățământ(cadre didactice, elevi,
părinți).Consolidarea acestor metode necesită timp de adaptare din partea celor implicați, iar
succesul ține ,in prezent , de inventivitatea fiecaruia dintre noi.
Trecerea “forțată” la invătământul online a dus la utilizarea instrumentelor digitale de
invățare , instrumente care au fost descoperite de către unii utilizatori care s-au familiarizat ceva
mai târziu cu acestea.Stăpânirea acestor intrumente, necesită timp, exercițiu pentru consolidarea
și aprofundarea acestora.
Pentru a eficientiza învățarea personalizată trebuie valorificate la maxim posibilitățile
intelectuale ale copilului, posibilitățile si resursele mediului în care acesta trăiește, învată, se
dezvoltă. Accentul nu se va pune doar pe conținuturi cât și pe strategii si modalităti de invățare
precum și relațiile ce se formează si se consolidează între participanții la actul invătării.
La începutul anului 2020, pe neașteptate ne-am lovit de o problemă care ne-a prins
nepregătiți. Trecerea orelor din sintemul tradițional în sistemul online. La debut totul era nesigur,
treceam printr-o necunăscută la care părea că nimeni nu are rezolvare. Toți factorii implicați, și
anume profesori, elevi, părinți au încercat să găsească soluții pentru a face față acestei probleme.
Nimic nu părea ușor! Au apărut tot felul de piedici: elevii nu aveau dispozitive(în unele familii
sigurul dispozitiv era un telefon care aparținea unui părinte și acesta era plecat la serviciu), lipsa
semnalului la internet(elevi care locuiau în zone izolate), lipsa de fonduri pentru achitarea
abonamentului de internet.
Intr-o lume ideală scoala este gratuită, însă în acele momente nu mai părea așa. Au existat
cadre didactice care și ele însele s-au confruntat cu această problemă. Sacrificiile de a depăși
acest impas au fost foarte mari: părinți care au făcut credite pentru a achiziționa copilului un
dispozitiv, cadre didactice aflate în aceiași situație.
Comunicarea a avut și ea de suferit prin prisma lipsei abilităților digitale. Dacă un cadru
didactic a făcut un curs care să îl ajute în a manevra calculatorul, părinții au fost nevoiți să se
autoperfectioneze. Când lucrurile păreau a intra pe un făgaș normal, comunicarea realizându-se
prin aplicația WhatsApp si Facebook și părea mai ușor trecerea pe platformele educaționale a
fost iarăși o problemă.
Și în această situație, comunicarea a început să fie deficitară. Deși acum privind în urmă,
lucrurile păreau simple la momentul respectiv, până și cadrele didactice reușeau cu greu să facă
față. Pentru alte cadre trecerea de la o platformă la alta s-a realizat foarte simplu, ele adaptându-
se mult mai ușor prin voință și determinare.
Se pare că această trecere în mediul online, face dintr-un profesor desăvârsit în sistemul
tradițional unul mai slab în cel virtual și asta nu pentru lipsa cunoștințelor de specialitate ci din
cauza lipsei cunoștințelor de manevrare a dispozitivelor.
Ora în mediul virtual nu are aceleași etape ca în cel tradițional, pentru transmiterea unor
informații si fixarea acestora, durata orei de 50 de minute în spațiul virtual este insuficient,
deoarece întreruperile sunt mult mai numeroase. În această situație profesorul a fost forțat să
găsească cele mai atrăgătoare căi de predare(jocuri interactive, utilizarea unor platforme gen

62
Wordwall) și la rândul lui, să învețe ca să poată învăța pe alții. Putem spune așadar că prima fază
a învățământului online a fost stresantă, obositoare, nesigură pentru toți cei implicați.
Un alt factor bulversant a fost bâlbâiala autorităților care ne-a destabilizat și mai tare. În
această situație fiecare manager de unitate a încercat să aducă puțină ordine, puțină stabilitate așa
cum a considerat de cuviință. Debutul lucrului pe platforme a fost „opțional” unii au continuat pe
aplicații, alții foloseau platforma pentru a transmite scurte informații și apoi ora se încheia
fulgerător, alteori nu intrau deloc. Elevii inventau tot felul de motive ca să nu participe la ore(Nu
am semnal, Nu merge camera, M-a scos, etc) trezindu-ne într-o vacanță fără voia noastră dar pe
alocuri pe placul nostru.
Rutinele zilnice au dispărut în totalitate. Trezitul, spălatul, îmbrăcatul pentru școală,
drumul către școală au dispărut și a apărut programul după voia și placul fiecăruia(trezitul nu
avea ore fixe, îmbrăcatul era opțional), în timpul orelor controlul din priviri a dispărut, treptat și
zâmbetele de întâmpinare, totul se desfășura și se întâmpla în prezent. Ce facem mâine? Ce teme
avem? Erau întrebări la care nici nu încercam să găsim răspunsul.
Trecerea peste acest șoc inițial a fost făcut cu ajutorul părinților. De foarte multe ori
aceștia s-au implicat în actul educațional mai mult decât copiii sau unele cadre didactice. Au
învățat lucrul pe platformă ca să poată explica propriilor copii ce trebuie să facă, unii au
participat din umbră la ore, din când în când le zăreai o mână sau le auzeai o șoaptă.
Utilizarea TIC în predarea online este un pas normal către cunoaștere și este colacul de salvare
pentru provocările la care am fost nevoiți să facem față. Și aici, trebuia să îți spui nu există
,nu pot, există nu vreau ca să poți merge înainte intelectual.
Pentru un mare procent din elevii de azi, internetul nu este o necunoscută, este de multe
ori un prieten în compania căruia își petrec mare parte din timpul liber. Aceste mijloace de
interacțiune au influențat modul lor de a învăţa. Dacă în situația elevilor nu există urmă de
îndoială în ceea ce privește accesarea internetului, fără a urma vreun curs TIC, profesorul deține
cursuri TIC dar practic nu folosea internetul.
Standardele gramaticale şi ale ortografiei au fost modificate simțitor la nivelul
abrevierilor de tip chat sau sms, comunicarea scurtă influențând folosirea TIC, creând
discrepanțe între elevi.
Adevărata importanţă a tipului de predare – învăţare - evaluare care armonizează metodele
tradiţionale cu cele moderne ţine de potenţialul fiecăruia. Putem merge înainte doar cu un sistem
educațional bine pus la punct și orientat către viitor. Comunicarea și perfecționarea trebuie să se
realizeze de sus în jos și de jos în sus pe scara ierarhică.
Dezvoltarea educaţiei în direcţia comunicării nu poate fi decât rezultatul unui sistem
educațional mai performant decât cel din trecut. Realizarea dialogului cere deschidere de ambele
părți, acest mod de învăţare este benefic atât pentru individ cât și pentru pentru întregul sistem.
La început, papirusul, hârtia, creta, cartea tipărită, au fost privite ca inovații la momentul
apariției, noile tehnologii de tip wireless sunt considerate cele mai noi dovezi ale dezvoltării
umane.
Introducerea cu succes a orelor de informatică pentru elevi, au reușit să propulseze
cunoașterea tehnologiei la o etapă superioară, acest lucru impunând respectarea unor reguli:
a) Deţine controlul asupra surselor de lucru
b) Existența unei schițe în format fizic(pe hârtie), în afara materialului aflat pe suport digital.
c) Scopul trebuie să fie foarte clar
d) Acordă o atenție sporită asupra mesajului ce urmează a fi transmis elevului.

63
e) Prezentarea materialului să fie cât mai atractiv
f) Sarcina materialului prezentat are drept scop motivarea elevului de a gândi și a
interacționa
g) Centrarea conținutului să se facă pe elev şi pe nevoile acestuia de învăţare.
În procesul de pregătire al elevilor sunt situații în care aceștia recurg la preluarea unor
materiale și informații din mediul virtual, fără al personaliza și verifica din punct de vedere al
conținutului și prezentat ca material personal în cadrul orelor de curs. De aceea este de preferat
ca elevul să fie pus în situația de a explora și a descoperi noi cunoștințe, din materialul pe care
profesorul îl aplică la clasă.
Din simplul rol pe care elevul îl are uneori ca spectator în cadrul orelor de curs, acesta să
devină un adevărat actor în cadrul scenariului și informațiilor primite. Folosirea tehnologiei
adecvate vine să creeze o punte între profesor – elev, facilitând comunicarea între aceștia
transformând dascălul dintr-o persoană autoritară așa cum este perceput în sistemul traditional,
într- un partener de încredere, în care elevul se poate exprima liber, fără a fi copleșit de stări
emoționale.
Noua tehnologie oferă oportunitatea de a plia informațiile pe nevoile individuale ale
elevilor, transformând teoria în soluții reale prin mijloace cât mai atractive.
Atingerea acestor obiective se poate realiza cu succes prin implicarea ambelor părți. Tehnologia
Informației și a Comunicării este un mijloc prin care cadrele didactice deschid o lume nouă
elevilor, pentru a face acest lucru posibil, este nevoie de dăruire profesională.
Din păcate adaptarea la învățământul online a unui segment însemnat de cadre didactice
au nevoie de sprijin în folosirea și aplicarea noilor tehnologii. De aceea este mare nevoie de:
a) Cursuri de perfecționare adaptate nevoilor actuale
b) Armonizarea eficientă a metodelor tradiționale cu cele moderne(TIC)
c) Dotarea corespunzătoare a școlilor cu echipamente și materiale de ultimă generație.
Folosirea TIC în școală reprezintă de fapt ideea de a învăța într-un mod constructiv, de a
ne adapta nevoilor pe care prezentul îl impune prin noile tehnologii prezente pe piață.

Bibliografie:
1. BERTRAND, C.- J. Deontologia mijloacelor de comunicare. Iaşi: Institutul European, 2000,
2. Breben, Silvia, Elena, Gongea, Georgeta, Ruiu, Mihaela, Fulga,- Metode interactive de grup -
ghid metodic Editura 2002,
3. CERGHIT, I. Mass-media şi educaţia tineretului şcolar. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică.

APLICAȚII DIGITALE FOLOSITE ÎN LECȚIA DE ISTORIE

Prof. Chihaia-Stanciu Simona

Școala Profesională Cristești, Iași

Modalitățile de integrare TIC la disciplina istorie sunt nelimitate și concretizează în

întroducerea în unele momente ale lecției a unor surse istorice, informații, imagini, hărţi,
fotografii, fișe de lucru utilizând calculatorul sau videoproiectorul care să susțină activitatea de

64
învățare, parcurgerea unor sarcini de învățare individuale sau de grup utilizând internetul sau
realizare unor teste interactive. De exemplu, profesorul de istorie trebuie să predea la clasa a V-a
lecţia despre Roma antică, iar conform programei trebuie să-i familiarizeze pe elevi cu noţiuni şi
termeni istorici.
Prin utilizarea noilor tehnologii informatice şi comunicaţionale în procesul de predare-
învăţare, arhitectura didactică a lecţiei se schimbă, devenind mai atractivă atât pentru elevi cât şi
pentru profesor. În noua variantă, profesorul va lucra cu elevii mult mai aproape fiindcă după o
scurtă prezentare pe tema Romei antice a ceea ce urmează să înveţe, elevii vor explora lumea
romană. Profesorul de istorie şi-a stabilit următoarele activităţi: folosindu-se de o prezentare
realizată într-un program Microsoft Office Power Point sau PREZI, el va expune pe parcursul
orei elementele pe care elevii trebuie să le înţeleagă şi să le reţină din lecţie. Prezentarea
respectivă conţine imagini, hărţi şi desene pe care profesorul le comentează la anumite momente,
profesorul foloseşte scurte filmuleţe sau serii de imagini (youtube) pentru a-i introduce şi mai
mult pe elevi în elementele care compun lecţia.
Pentru a-i introduce şi mai mult în lumea greacă, profesorul le cere elevilor să acceseze
Google Earth şi să navigheze în jurul Coloseumului, Columnei lui Traian, Forumuului Roman,
Arcului lui Constantin sau a Pantheonuluis, care se pot vedea şi tridimensional accesând
„Ancient Rome”.

Cultura romană este o temă care se pretează utilizării aplicațiilor online. Profesorul de
istorie pentru a-i atrage înspre domeniul istoriei îi împarte în grupuri de câte trei persoane şi îi
pune să caute pe Internet informaţii despre cultura romană. Pe unii îi desemnează să caute
informaţii despre arhitectură, pe alţii să găsească imagini cu zeitățile romane, iar o altă grupă va
căuta informaţii despre marii poeţi, istorici, filosofi şi oratori romani şi să-şi salveze link-urile
către paginile sursă. Cu ajutorul programului Paint, se poate realiza digrama Venn privind
asemănările şi deosebirile instituţionale din perioada regalităţii şi republicii romane.
Cu ajutorul tehnologiilor mobile learning o grupă de elevi, timp de o săptămână, se vor
informa cu privire la Răscoala lui Spartacus, mai ales că sunt mai multe ecranizări „Spartacus” şi
îţi vor imagina câteva posibile scurte dialoguri ca personaje ale evenimentului ales şi le
tehnoredactează în Microsoft Word, sub forma unui mic scenariu. Instrumentul software Hot
Potatoes permite atât generarea propriu-zisă a exerciţiilor, cât şi configurarea acestora sub forma
unor pagini web.
Hot Potatoes reprezintă un annsamblu de aplicaţii gratuite pentru crearea de teste
interactive cu răspuns multiplu, cu răspuns scurt, cuvinte încrucişate, formare de perechi,
ordonare şi completare de fraze. JMatch creează exerciţii care vizează împerecherea (asocierea)
de cuvinte sau imagini. JCloze: crează exerciţii de completare a spaţiilor libere. JCross realizează
cuvinte încrucişate. JMix se foloseşte la compunerea exerciţiilor cu propoziţii amestecate. The

65
Masher: grupează seturile de exerciţii sub o denumire generică, creează hiperlegături pentru
navigare şi o pagină de index.

Pentru evaluarea elevilor poate fi utilizată şi aplicaţia Wondershare Quiz-Creator care

permite crearea de chestionare interactive bazate pe Flash pentru instruirea și evaluarea asistată
de calculator şi publicarea chestionarelor flash rezultate pe web pentru a fi accesate online de
oriunde, iar rezultatele testelor pot fi trimise automat prin e-mail la evaluator pentru centralizarea
rezultatelor. Introducerea noilor tehonologii în educaţie cu scopul de a ameliora rezultatele
şcolare sau de a facilita activitatea cadrelor didactice are un impact pozitiv asupra nivelului
economic şi calităţii vieţii.

Bibliografie:
1.Brut, M., Instrumente pentru e-learning: ghidul informatic al profesorului modern, Iaşi,
Polirom, 2006.
2. Coord. Nușa Dumitriu-Lupan, Curs de formare Implementarea competențelor cheie TIC în
curriculum național, disciplina Istorie, București, 2012.

BENEFICIILE INVĂȚĂRII ONLINE

Prof. Inv. primar Chiorean Mihaela Clara

Scoala Gimnazială ,,Principesa Elena Bibescu’’ Bârlad, Jud. Vaslui

Reforma sistemului de învăţământ are ca obiective prioritare schimbarea mentalităţii şi

formarea unor dascăli capabili de a se adapta tuturor provocărilor. Trăind într-o lume care se
schimbă, educaţia la rândul ei este în schimbare. Nu trebuie uitat faptul că schimbarea şi
dezvoltarea nu apar însă decât dacă profesorul acceptă munca suplimentară, este capabil să facă
faţă criticii, dar şi entuziasmul elevilor care sunt fascinaţi de noile tehnologii. Este ştiut faptul că
tehnologia în sine, oricât de performantă este aceasta nu este suficientă pentru a garanta
obţinerea unei calităţi crescute a actului educativ. Un exemplu ce şi-a dovedit funcţionalitatea şi
eficienţa în sistemul educaţional este AEL. AeL Educaţional nu este doar software, ci un
instrument de lucru util pentru elevi şi pentru profesori deopotrivă.
 AeL facilitează înţelegerea materiilor predate şi creşte eficienţa învăţării.
66
  AeL Educaţional este prietenos ca interfaţă şi structură, flexibil şi uşor de transpus în
orice limbă.
 AeL Educaţional este o platformă modernă de eLearning pentru că nu necesită prezenţa
fizică a elevului în sala de curs. Acesta poate studia şi exersa atât la şcoală cât şi acasă.
Studiile pedagogilor au demonstrat eficienţa materialelor de instruire interactive,
multimedia. Acestea stimulează creativitatea şi facilitează învăţarea prin exersare, prin
descoperire, nu prin memorare – o nouă abrdare in pedagogie. Conţinutul digital educaţional este
special dezvoltat pentru a sprijini procesul de predare/învăţare, fiind proiectat şi prezentat într-o
manieră atractivă, modernă şi motivantă. Lecţiile multimedia interactive oferă noi metode de
învăţare care îmbunătăţesc performanţa şcolară, şi contribuie, prin atingerea obiectivelor
operaţionale propuse, la formarea de aptitudini, abilităţi şi competenţe.
AeL este una dintre cele mai bogate şi atractive biblioteci virtuale din lume, cuprinzând
peste 16.000 de obiecte individuale de învăţare, la 21 de materii. Conţinutul educaţional oferit de
Siveco Romania poate fi tradus în orice limbă şi localizat pentru a respecta curricula şi specificul
cultural al oricărei ţări/regiuni. AeL este implementat în prezent în mai mult de 15.000 de şcoli
şi utilizat de peste 7 milioane de beneficiari la nivel mondial.Conţinutul digital AeL oferă un mix
optim de pedagogie şi divertisment, combinând experimente, simulări, filme, activităţi
interactive, teste, toate vizând motivarea diferitelor tipuri de cursanţi. Procesul de învăţare este,
prin urmare, transformat într-o activitate interesantă, o modalitate de a descoperi şi explora, de a
observa principii ştiinţifice complexe şi de a aplica teoria abstractă în activităţile de zi cu zi. AeL
este validat din punct de vedere pedagogic şi ajută profesorii să transforme orice oră de clasă
într-o experienţă unică, interactivă, totul într-un mediu virtual, sigur. Continutul educaţional
digital permite elevilor să repete lecţia ori de câte ori este necesar pentru a înţelege un anumit
subiect.
AeL este construit pe baza unor principii constructiviste şi abordează învăţarea centrată
pe elev. Fiecare unitate de învăţare îi ajută pe elevi să exploreze, să descopere, să găsescă soluţii,
să îşi construiască propriul bagaj de cunoştinţe şi să formuleze concluzii proprii. AeL pune un
accent deosebit pe cunoştinţele operaţionale, de învăţare prin acţiune şi de dezvoltare activă a
structurilor cognitive. Conţinutul digital amplifică gradul de înţelegere a fenomenelor,
colaborarea cu colegii şi profesorul, cooperarea în rezolvarea problemelor, exprimarea propriilor
puncte de vedere şi dezvoltarea capacităţilor de argumentare. Educaţia modernă, înseamnă, de
fapt posibilitatea de a descoperi prin experimentare (learning by doing), decât de a primi un
transfer de informaţii directe (learning by memorizing). Scenariile de învăţare moderne au rolul
important de a forma abilităţi practice şi de a asigura un transfer eficient de competenţe integrate.
AeL are o structură coerentă, animaţiile interactive, textele, evaluările, şi filmele de
prezentare având un loc bine stabilit pe ecran în fiecare obiect de învăţare, în conformitate cu
recomandările psihologilor. Informaţiile suplimentare şi pictogramele sunt, de asemenea, corect
poziţionate, pentru a facilita accesul şi evitarea redundanţei, metodologiei de predare, calitatea
tehnică, inclusiv ergonomie, utilizabilitate, criterii de compatibilitate şi respectare a standardelor
pentru compatibilitate, stabilitate şi performanţă. Interfaţa lecţiilor AeL este uşor de utilizat.
Aplicaţia ghidează cursanţii pe tot parcursul lecţiilor, astfel încât oricine poate parcurge
conţinutul educaţional AeL. Pur şi simplu trebuie să urmeze instrucţiunile date. Un accent
important se pune pe asigurarea calităţii din toate puncte de vedere. Aceasta include calitatea
didactică, aportul adus în procesul de predare, valoarea formativă şi informativă, respectarea
principiilor psiho-pedagogice aplicabile, integrarea în curriculă şi metodologie de predare,
67
calitatea tehnică, inclusiv ergonomie, utilizabilitate, criterii de compatibilitate şi respectare a
standardelor pentru compatibilitate, stabilitate şi performanţă.
AeL este optimizat pentru:
 Învăţare sincronă - profesorul controlează în întregime procesul educaţional, creând,
adaptând şi monitorizând mediul de instruire;
 Învăţare asincronă - studiu în ritmul personal al elevilor, proiecte de colaborare;
 Testare şi evaluare - pentru a veni în întâmpinarea nevoilor instituţiilor de învăţământ de
măsurare a impactului şi eficienţei procesului didactic.

BIBLIOGRAFIE:
1. Miclea M, Psihologie cognitiva, Editura Gloria, Cluj- Napoca, 2000;
2. Ion Gh. Roşca şi colab., Informatica Instruirii, Editura Economica, Bucuresti,
2002;

MODERN ȘI TRADIȚIONAL, FIZIC ȘI ONLINE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC

Prof. înv. primar: Chiripuci Maria

Școala Gimnazială ,,Academician Marin Voiculescu” Giurgiu

Multe date publicate în ultima perioadă indică faptul că sistemul educațional din România
nu este tocmai pregătit pentru o abordare online. Pe de altă parte, există și păreri în favoarea
unui astfel de sistem modern cu predare de la distanță. Cert este că, în această perioadă, în
contextul pandemiei globale, învățământul online pare singura posibilitate responsabilă, iar țara
noastră trebuie să-și accelereze investițiile în digitalizarea educației.
În învățământul privat lucrurile stau ceva mai bine, căci acolo există resurse financiare
mobilizate mai bine. Însă în învățământul public există numeroase probleme cu care se confruntă
elevii, părinții și profesorii. Cu bune și cu rele, acesta este sistemul de care momentan depinde
educația copiilor din România în perioada imediat următoare…
Avantaje ale sistemului de învățământ online:
– nu se mai consumă timp și bani pentru drumul spre școală, copiii nu mai fac efort fizic
îndelungat și riscant (mai ales în cazul unor copii din mediul rural, din comunități mici, unde se
merge la mare distanță la școală, adesea pe jos), nu se mai face naveta nici măcar în interiorul
localităților (trafic mai redus în orașele aglomerate precum București);
– se evită condițiile de secol XIX din unele școli (wc afară, săli de clasă neîncălzite);
– se evită bullyingul, o problemă tot mai intensă în școli și licee;
– copiii se obișnuiesc mai bine cu tehnologia, descoperă programe utile, totul este mai interactiv
(anterior, copiii de vârste mai mici erau obișnuiți mai degrabă cu jocurile pe smartphone și pe
tabletă, mai puțin cu programele, browsingul și chiar utilizarea laptopului sau a computerului
desktop);
– se pune mai puțin accent pe teorie și mai mult pe practică;
– dacă se folosesc resurse adecvate, totul se poate face mai simplu, completând de exemplu în
programe care permit chiar evaluarea instant;
– copiii sunt mai odihniți, pot avea acces la resursele educaționale după un program mai flexibil;
68
– se evită aglomerația din școli, învățarea în schimburi
– o problemă în unele școli urbane în special;
– teoretic, copiii din mediul rural pot avea acces la învățători și profesori mai buni, care altfel nu
erau dispuși să facă naveta; de asemenea, au acces în general la resurse mai complexe în mediul
online;
– dacă se realizează programe și alte resurse digitale interactive, avizate de sistemul educațional,
acestea pot uniformiza modul de predare;
– părinții au acces complet la modul în care acționează copilul, la modul de predare și la teme,
pot fi la curent cu adevărat cu situația școlară a copilului (acest lucru ar fi și mai puternic dacă s-
ar utiliza sisteme de catalog online);
– copiii nu mai pot lipsi de la ore dacă sunt supravegheați acasă de un adult (însă dacă acest lucru
nu se întâmplă, pot lipsi dând vina tocmai pe tehnologie – „mi s-a întrerupt conexiunea”);
– copiii nu mai pot inventa scuze de tip „mi-au uitat tema acasă”, căci lucrând de acasă au toate
caietele, cărțile și materialele auxiliare alături de ei;
– se pot utiliza simplu variantele de manuale digitale, nu mai este nevoie de manualele în format
fizic (adesea aflate într-o stare avansată de degradare, fiind utilizate de mai multe generații de
copii);
Dezavantaje ale învățământului online:
– lipsa accesului la tehnologie pune mari probleme (deficit de dispozitive, dar și conexiuni
suficient de bune, mai ales în contextul aglomerării rețelelor); este în plan ca Ministerul
Educației să cumpere tablete pentru circa 250.000 de copii din medii sociale defavorizate, iar
mediul privat (inclusiv ONG) ar putea acționa de asemenea în acest sens, acolo unde este nevoie;
dispozitivele de acest gen sunt însă destul de sensibile mai ales la utilizarea de către copii, iar
service-ul / înlocuirea va fi o problemă care va afecta procesul cursiv de educație în mediile
defavorizate (să nu uităm că există și gospodării fără curent electric în mediul rural);
– lipsa posibilității notării adecvate, lipsa posibilității testării eficiente – acasă există acces la
toate resursele, online și offline, pentru copiat, nu ca la examene unde sisteme de copiere erau
adesea descoperite și unde se căutau dispozitive mai elaborate gen căști de copiat și alte
asemenea;
– mulți profesori au abilități limitate în utilizarea platformelor online de tip Zoom, iar
„școlarizarea” acestora se face de obicei pe cont propriu, un proces lent și care depinde de
fiecare;
– lipsa spațiilor potrivite pentru învățat online în unele locuințe mici, mai ales unde sunt mai
mulți copii în familie și în special în mediul rural, în familii foarte sărace;
– lipsa concentrării la lecții online, în condițiile în care copiii nu sunt supravegheați permanent
de profesor, iar la lecțiile live pot opri camera sau / și microfonul de pe dispozitivul pe care îl
folosesc;
– mai multă presiune pe elev, care trebuie să depună de fapt mai mult efort decât era obișnuit la
școală, unde primea totul pasiv: copilul este obligat adesea să studieze și să descopere singur,
ceea ce pentru mulți elevi este extrem de dificil;
– presiune pe părinți în special în cazul claselor 1-8, care trebuie să-și ajute copiii și la partea de
tehnologie (dacă se pricep!), și la partea efectivă de realizat teme (din nou, dacă se pricep, iar
majoritatea nu!);
– se interacționează mai greu între copil și profesor, mai ales dacă elevul are dificultăți în a
înțelege ceva;

69
– copiii interacționează mai puțin între ei, distanțarea socială afectează relațiile lor sociale și
aptitudinile de socializare; copiii comunica mai greu și sunt și mai dependenți de tehnologie și de
mediul online, o problemă majoră a vremurilor actuale.

EDUCAȚIA DIGITALĂ

Prof. înv.primar: Ciobănoiu Elena

Liceul Tehnologic ,,Ion Barbu”

În ultimii ani, educația digitală a devenit indispensabilă pentru societatea în care trăim și
a pătrus în forță și în sistemul de învățământ, astfel încât activitatea didactică aproape că s-a
mutat din spațiul școlar în spațiul virtual.
Dacă până în urmă cu ceva timp tehnologia era un instrument adițional la mijloacele
tradiționale de predare învățare, acum aceasta influențează actul educational în mod pozitiv, fiind
nelipsită. Multe cadre didactice folosesc instrumentele digitale în timpul orelor pentru a stimula
interacțiunea cu și dintre elevi și a obține rezultate mai bune.
Reconfigurarea procesului de predare-învățare-evaluare a depins foarte mult măiestria
cadrului didactic, de competențele sale digitale. S-a trecut de la clasa tradițională la clasa
virtuală. Profesorul s-a străduit să depășească bariera distanțării sociale prin sensibilizarea media,
folosind diverse platforme și aplicații: Zoom, Meet Classroom, Edus, Adservio, WhatApp,
Messenger etc.
Astfel, s-a realizat legătura profesor - elev, pentru a consolida și aprofunda noțiunile
teoretice, pentru a parcurge materia, pentru pregătirea elevilor în vederea susținerii examenelor și
pentru a-i conștientiza pe aceștia că indiferent sub ce formă se desfășoară actul educațional,
școala este esențială ca ei să-și urmeze visul de a deveni cineva. Proiectarea didactică a fost
regândită și reorganizată, astfel încât fiecare elev să aibă acces la resursele educaționale deschise.
Activitățile de învățare au fost organizate sub formă de: lecții online, fișe de lucru, teme
pentru acasă, chestionare, jocuri didactice, resurse audio sau video puse la dispoziție în format
digital sau pe un suport fizic. Utilizând o anumită platformă elevii au avut acces rapid la
resursele puse la dispoziție de profesori, iar aceștia din urmă au avut la dispoziție mecanisme
online de feedback individual sau de grup cu privire la activitatea, performanțele și lucrările
elevilor.
Așadar, sintagma de ,,profesor digitalizat” este una de actualitate. Acesta trebuie să
găsească și să îndrume elevii în folosirea unor platforme și aplicații digitale.
Platforma educaţională WordWall este una din acele platforme care vin în ajutorul
cadrului didactic pentru a face o lecţie mai interactivă. Sunt propuse mai multe forme de joc,
chiar şi realizând o activitate, elevul are opţiunea să-şi schimbe aspectul jocului, condiţiile
rămânând aceleaşi; această platformă încadreză cu succes toate categoriile de vârstă, vine cu
opţiuni diferite de a crea şi a dezvolta creativitatea. Aplicația Wordwall este o aplicație utilă
pentru crearea activităților, exercițiilor interactive și distractive pentru copii.
Aplicația LearningApps este o aplicație concepută pentru a sprijini procesele de predare.
Este un instrument potivit pentru a fi utilizat în cadrul lecțiilor online cât și offline și poate fi
folosit la oricare etapă a lecției. De asemenea, platforma oferă posibilitatea de a crea conturi

70
pentru clasele de elevi, în care elevii au posibilitatea de a realiza sarcinile și rezolva exercițiile
digitale propuse de către cadrul didactic.
WordArt este o aplicație care realizează ușor un „nor de cuvinte” – un mod de
reprezentare vizuală a unui text sau a unui șir de cuvinte, în care, de obicei, semnificația unui
element-cuvânt este relevată de mărimea acestuia relativă la celelalte elemente. Poate fi un
instrument pentru analiză de conținut sau pentru crearea unui suport pentru prezentare de
conținut, în formă grafică – statică sau interactivă.
Kahoot! este o aplicație ușor de utilizat, îndrăgită de către elevi. Este accesată de către
aceștia de pe dispozitivul mobil sau intrând pe site-ul kahoot.it, în acest caz putând fi folosit și
calculatorul sau laptopul. Este foarte important faptul că elevii percep utilizarea acestei aplicații
ca pe un joc, ei nu simt că sunt evaluați, sunt relaxați și dornici de a interacționa și mai mult cu
tehnologia digitală în mediul școlar, în educație.
Învățarea trebuie să continue dincolo de școală cu aceste instrumente online accesibile
tuturor. Cu multă determinare, putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând, putem
încuraja elevii să învețe și să lucreze independent. Se spune că cel mai bun instrument este cel pe
care oamenii îl vor folosi. În contextele online, implicarea este absolut esențială și aceste
instrumente trebuie să creeze o interacțiune umană mai profundă și mai semnificativă. Produsele
elevilor sunt cea mai bună dovadă a calității educaționale, iar creativitatea pe care tehnologia îți
permite să o exprimi este ceva despre care profesori din diverse colțuri ale lumii vorbesc în mod
constant într-un sens pozitiv.
Transformarea procesului educațional și evoluția către școala digitală presupun
asigurarea accesului la soluții administrative pentru conducere și profesori, transparența pentru
părinți și instrumente digitale de studiu pentru elevi și personalul didactic, într-un mediu care să
permită colaborarea și comunicarea eficientă între toate părțile implicate.
Educația digitală ca set de cunoștințe și abilități pe care un individ le are când vine vorba
de sisteme digitale este, fără discuție, viitorul. Indivizii care vor avea o educație digitală vastă
vor fi cei care vor fi ținta locurilor de muncă din viitor.

Bibliografie
Cerghit, Ioan, 2002, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri și
strategii, Editura Aramis, București.
Drăgănescu, Mihai, 2003, Societatea informațională și a cunoașterii. Vectorii societății
cunoașterii; www.racai.ro/INFOSOC-Project/Draganescu_st_a01_new.pdf;
Ionescu, M. (coord.), 2011, Instrucție și educație. Paradigme educaționale moderne,
Editura Eikon, Cluj-Napoca.

71
 IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Cîrstea Beatrice
Școala Gimnazială Ioan Duhovnicul Bănești

Noile tehnologii ne-au schimbat percepţiile asupra timpului şi spaţiului, interacţiunile

dintre oameni, productivitatea muncii, modalităţile de petrecere a timpului liber, comunicare şi
chiar controlul asupra propriului corp.
Vieţile noastre sunt azi controlate de mass media. Viaţa contemporană devine practic de
neconceput fără mijloacele moderne de comunicare. Oraşe şi ţari, indivizi şi grupuri sunt
interconectate prin reţele complexe care fac posibil schimbul de sunete, date şi imagini.
Calculatoarele si gadget-urile au influenţat şi influenţează viaţa noastră din ce în ce mai intens.
Ele se află peste tot acum: la birou, la domiciliu, în gări, în bănci, în şcoli, în spitale, în parcuri
de distracţie. Cu o generaţie în urmă nu existau telefone smart, tablete, CD-uri, nu existau cabluri
TV, nici PC-uri. Bunicii şi părinţii acelora dintre noi, care sunt mai vârstnici, nu au cunoscut sau
nu au avut acces la acesta tehnologie. O ironie a timpurilor noastre însă ar putea fi aceea că era
calculatorului propriu-zis, practic, s-a încheiat. Toate consecinţele majore ale utilizării
calculatorului, numai ca maşină de calcul, deja s-au produs. Tehnologiile inventate de-a lungul
timpului au avut drept scop tocmai comunicarea, eliminarea izolării.
Începând secolul al XX-lea viaţa cotidiană s-a schimbat din ce în ce mai mult datorită
schimbărilor produse de tehnologiilor electrice,bazate pe lucrările fizicianului James Clerk
Maxwell.
Lista celor mai importante realizări electrice include: utilizarea puteriielectrice;
telecomunicarea instantanee; aplicaţiile casnice ale energiei electrice; automatizarea în
întreprinderi; radioteleviziunea; cinematograful; electronică aviatică; tehnologiile medicale;
calculatoarele şi Internetul; videocasetofonul.
Impactul pozitiv al utilizării acestei tehnologii poate fi structurat pe următoarele direcţii
de transformare a societăţii umane:
1.1. Transformarea modului în care comunicăm. Mai mult de 1 miliard de oameni pot
accesa simultan reţeaua Internet, pot să organizeze întâlniri electronice în timp real, să gestioneze
tranzacţii financiare, să vorbească cu prietenii sau rudele, indiferent de locul în care sunt situaţi.
1.2. Transformarea modului în care dispunem de informaţie. O persoană poate
accesa, interoga sau imprima textul oricărei cărţi, reviste, ziar etc., introdus într-o bază de date,
orice informaţie video etc., prin simpla atingere a mouse-ului sau a ecranului, prin adresare
verbală către calculator.
1.3. Schimbarea modului în care învăţăm. Orice persoană poate participa la programe
educaţionale on-line, indiferent de situarea sa geografică, de vârstă, de limite fizice, de
programul personal. Programele educaţionale pot fi adaptate cerinţelor fiecărui individ, astfel ca
revoluţia informaţională să ajungă la toată lumea şi ca nimeni să nu fie situat în afara
posibilităţilor de dezvoltare.
1.4. Transformarea naturii şi a modului în care facem comerţ. Orice companie
comercială va putea fi uşor abordată de clienţii săi, independent de situarea lor geografică.
Consumatorii pot procura produsele sau serviciile cu cele mai convenabile raporturi
preţ/performanţă, lansând comanda de la serviciu. Locul de muncă nu mai este legat de o
anumită localitate geografică, astfel că un angajat poate să-l acceseze, indiferent unde s-ar afla

72
 sau în timp ce se deplasează. Angajaţii pot accede la anumite funcţii fără a fi obligaţi să
locuiască în zone metropolitane importante.
1.5. Transformarea practicii asistenţei medicale. Aplicaţiile de telemedicină au devenit
un fapt comun. Specialiştii folosesc videoconferinţe şi metode de consultare de la distanţă pentru
a trata pacienţi situaţi la cîteva sute de kilometri de medic.
1.6. Transformarea modului în care proiectăm şi fabricăm bunuri. Procese multiple
de fabricaţie şi proiectare pot fi explorate rapid, pentru a se stabili care sunt cele optime, ceea ce
se concretizează în produse sigure, de înaltă calitate şi la preţuri reduse.
1.7. Transformarea modului în care se face cercetarea. Cercetările se pot desfăşura în
laboratoare virtuale, în care oamenii de ştiinţă şi inginerii pot să-şi realizeze sarcinile stabilite,
independent de situarea lor geografică.
1.8. Modificarea modului de lucru al conducerii administrative. Serviciile
administraţiei centrale pot fi accesate liber de cetăţeni, independent de situarea lor geografică, de
nivelul lor de instruire în domeniul calculatoarelor sau de capacităţile lor fizice de a se deplasa.
Sisteme inteligente ghidează cetăţenii, furnizându-le modalitatea de a obţine informaţia căutată.
Societatea omenească a căutat căi, modalităţi care să-i asigure o cât mai bună adaptare la
schimbările majore tehnologice. Pe măsură ce au apărut noi necesităţi, noi probleme şi s-au
identificat noi mijloace tehnice de soluţionare, de satisfacere a necesităţilor vieţii, s-au creat noi
instituţii care au urmărit să amortizeze şocurile noilor tehnologii şi să descurajeze abuzurile care
ar fi putut duce la efecte necontrolabile.
CONCLUZII
Dacă tehnologia ar putea fi folosită doar în scopuri benefice și nu distructive pentru
omenire, evoluția inteligenței umane ar fi de bun augur. Prin urmare, analizând elementele
enumerate mai sus, putem concluziona că dezvoltarea tehnologică prezintă în mod egal avantaje,
prin contribuțiile uriașe din toate domeniile de activitate, cât și dezavantaje, prin aceea că pot fi
eliminate bucuriile simple, omenești.

BIBLIOGRAFIE
1. David Clark, Groups Calls for Global Internet Summit, „Computer”, September, 1998.
2. Michaela Cavington, Beware of Software Disclaimers, „Computer”, September, 1998.
3. Maxwell Maltz, Psihocibernetica, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 1999.
4. Ştefan Iancu, Unele probleme sociale, economice, juridice şi etice ale utilizării tehnologiei
informaţiei şi comunicaţiilor, în Societatea Informaţională – Societatea Cunoaşterii – Concepte,
soluţii şi strategii pentru România, Coordonator Florin Gh. Filip, Bucureşti, Editura Expert,
2001.

ROLUL ANIMAȚIILOR 3D ȊN PREDAREA LIMBII ȘI LITERATURII ROMȂNE.

EXEMPLE DE BUNE PRACTICI

Autor: Comorașu Aura

Școala Gimnazialǎ Sascut, Sascut, Bacǎu

Această activitate ȋși propune să ilustreze rolul animațiilor 3D ȋn procesul de predare –

ȋnvățare – evaluare la disciplina limba și literature romȃnă ȋn contextul oferit de evoluția
pandemiei creată de virusul SARS COV -19.
73
 Proiectul a început în anul 2015 și s-a derulat până în prezent, mai ales în perioada
pandemiei. Are rolul de a ilustrează rolul animațiilor 3D ȋn procesul de predare-ȋnvățare-evaluare
la disciplina limba și literatura romȃnă ȋn contextul oferit de evoluția pandemiei creată de virusul
SARS COV -19.
Pe parcursul demersului didactic au fost incluse diverse animații 3D de pe platforma
Mozaweb, pe care s-a realizat diverse sarcini de ȋnvățare dedicate elevilor ȋn conformitate cu
noua programa școlară. Este un proiect original și creativ deoarece include toți elevii, vine în
sprijinul formării principiilor și valorilor morale.
Cu ajutorul acestor lecții 3D le-am dezvoltat elevilor: competențe digitale (deoarece au
ȋnvățat cum să se logheze pe platformă, să navigheze pe ea, să utilizeze o animație 3D cu toate
componentele ei); de comunicare ȋn mediu online prin descrierea unei animații, interelaționarea
verbală și dezvoltarea gȃndirii critice prin ilustrarea rolului lor ȋn diferite contexte de
comunicare. Aplicarea acestui instrument se pliază cu succes pe toate formele de învățământ
influențând succesul școlar prin creșterea motivației școlare.
Astfel, am creat și implementat un proiect original și creativ, modelul ei de bună practică
având un impact extrem de benefic asupra elevilor, părinților.
Activitatea s-a numit Textul narativ literar. Legenda lui Dedal si Icar pe care am
desfășurat-o la clasa a V-a ca o activitate sincron.
La clasa a V-a , ȋn cadrul unității de ȋnvățare: Vreau să salvez lumea, avȃnd drept text
suport: Legendele Olimpului –Dedal si Icar, de Alexandru Mitru
am realizat următorul parcursul didactic
Ȋn prima etapă a lecției, evocare: Li se propune elevilor să realizeze un cvintet,
alegȃnd unul dintre personajele textului și să-l prezinte ȋn fața clasei, argumentȃndu-și
opțiunea.
La realizarea sensului am folosit textul studiat anterior - Tezeu și Minotaurul, despre
care elevii au aflat ca este o legenda, iar originea poveștii este:
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cine-a-fost-dedal) Cine a fost Dedal? Ȋi
cunoașteți povestea? De asemenea, am folosit ca material video – lectura Legendele Olimpului
Dedal si Icar de Alexandru Mitru (https://www.youtube.com/watch?v=C8oBLv-EuQk)
Ȋn finalul activității –reflecție le-am prezentat elevilor animația 3D Dedal și Icar de pe
platforma Mozaweb, cu scopul de a recapitula conținuturile. Elevilor li se propune să realizeze
independent o știre, valorificând sugestiile și materialul literar oferit în cadrul orei.
SARCINǍ DE ȊNVǍȚARE:
Imaginează-ți că ești reporter și că prezinți ȋn direct la televiziunea locală-știrea despre invenția
lui Dedal și despre moartea lui și a fiului sau, Icar.
Redați printr-un desen prăbușirea lui Icar în mare.

Bibliografie:
74
 1. Onojescu, M., Maier, N.-D. , ANPRO 20. Experiențe online de multiliterație, Editura
Arthur, 2020.
2. Programa școlară pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Clasele a V-a
– a VIII-a, aprobata prin O.M. nr. 3393/28.02.2017.
3. Sȃmihăian, Florentina, Dobra, Sofia, Halaszi, Monica, Davidoiu-Roman, Anca, Manual
de limba și literatura romȃnă, clasa a V-a, Editura Grup Editorial ART, București, 2017.

EDUCAȚIA DIGITALĂ

Prof. Constantin Luminița Simona

Școala De Maiștri Militari Și Subofițeri Pentru Comunicații Tehnologia Informației Și Apărare
Cibernetică Sibiu

În secolul XXI, tehnologiile ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană, iar
tehnologizarea procesului educațional este inevitabilă. Acest proces a evidențiat atât importanța
utilizării instrumentelor digitale în educație și formare, cât și inegalitățile existente în acest
domeniu și trecerea la învățământul online. Într-un pas mai lent, sau mai alert utilizarea
tehnologiilor digitale în procesul educațional duce la schimbare și îmbunătățirea sistemului
educațional.
Prin aplicarea tehnologiilor și diferitelor instrumente digitale şcoala încearcă să facă faţă
provocărilor timpului și să răspundă nevoilor educaționale a nativilor digitali.
Mulți profesori utilizează deja instrumentele digitale.
Aplicații pentru evaluarea cunoștințelor
Utilizarea unor instrumente digitale poate transforma testarea cunoștințelor într-o
activitate distractivă și interactivă, reducând anxietatea pe care mulți elevi o resimt atunci când
aud cuvântul „test”. Aceste aplicații sunt folositoare mai ales pentru recapitulări sau învățarea
prin joc.
Kahoot! este un instrument foarte bun pentru testarea cunoștințelor tuturor elevilor, în
timp real, la curs. Este nevoie de prezența profesorului pentru ca elevii să vadă întrebările. Alte
aplicații, precum Educaplay, Quizizz sau LearningApps, pot fi utilizate atât la curs, cât și în
afara lui (de exemplu, ca temă de casă), deoarece pot fi accesate oricând printr-un link oferit de
profesor. Quizlet permite crearea de flashcards, niște cartonașe foarte utile pentru procesul de
învățare, deoarece elevii se pot autoevalua și pot decide ce informații necesită aprofundare.
Aplicații pentru gândire creativă / exerciții de imaginație
Scopul școlii nu este numai acela de a dobândi informații din diferite domenii, ci și acela
de a le permite elevilor să gândească critic, să își exprime opiniile sau sentimentele într-un cadru
sigur și să formeze relații. Din acest motiv, vă punem la dispoziție două instrumente digitale care
pot facilita atingerea acestor scopuri: Padlet și Checkin.
Padlet le oferă elevilor posibilitatea de a lucra în echipă și de a aduna idei în timp real,
eliminând unele probleme care apar, de obicei, în mediul fizic (inhibiția sau frica de a fi judecat,
nevoia de a aștepta să ne vină rândul să vorbim). Fiind o aplicație pentru gândire creativă, poate
fi utilizată în diferite moduri, scopul depinzând doar de creativitatea profesorului. Checkin este

75
un instrument care generează întrebări ce pot fi folosite pentru a destinde atmosfera sau pentru a-
i ajuta pe elevi să se cunoască mai bine între ei.
Aplicații pentru organizare / prezentarea informațiilor
Mediul online a eliminat creta și buretele, dar folosirea de instrumente digitale le permite
profesorilor să își prezinte informațiile pe o tablă mult mai interactivă și captivantă. Clasicele
prezentări PowerPoint au devenit deja un lucru obișnuit pentru mulți elevi. Din acest motiv,
ghidul nostru include câteva alternative mai dinamice și care oferă mai multe opțiuni.
Instrumentul cel mai apropiat de o tablă obișnuită este Classroomscreen – o tablă digitală care
vă permite, pe lângă adăugarea de texte, să faceți cursurile mai interactive. Ca o alternativă la
prezentările PowerPoint, propunem atât profesorilor, cât și elevilor, platforma Prezi. Cu ajutorul
instrumentului MindMup puteți crea mind maps (hărți mentale care ilustrează modul în care
sunt relaționate diferite concepte), iar platforma Textfixer poate fi utilizată (și) pentru a genera
liste aleatorii – utile, de exemplu, când vrem să împărțim elevii pe echipe.
Acestea sunt doar câteva dintre multele instrumente digitale și metodele pe care le puteți
implementa la orele dumneavoastră. Ceea ce am prezentat aici este un punct de pornire și oferă
câteva instrumente digitale de bază, dar vă încurajez să explorați și alte platforme online –
eforturile dumneavoastră de a face orele cât mai interactive vor fi apreciate de elevi!
Desigur, oferta online de învățare este obligată să se extindă tot mai mult și acest lucru poate fi
un lucru bun. Digitalizarea este sinonimă cu flexibilitatea, ușurința în accesare, fluxul potențial
de resurse multimedia și noi modalități de motivare a adulților pentru a se angaja în învățare. Cu
toate acestea, introducerea acestor tehnologii este lentă și eficiența acestora este relativ limitată.
În schimb, faptele evidențiază dificultățile legate de costurile suportate pentru instrumentele și
infrastructura necesară pentru a le conduce, funcție de localizarea geografică, și lipsa
conectivității.
Pentru a rezuma
Educația digitală ar trebui să îmbunătățească predarea, nu doar să prelungească metodele
existente prin intermediul noilor tehnologii. Trebuie să explorăm diferitele moduri prin care
aceste instrumente pot permite elevilor să-și împărtășească ideile și să le confrunte cu cele ale
colegilor lor. Trebuie să ne stabilim obiectivul de a îmbunătăți experiența de învățare, de a crește
motivația și de a oferi o experiență mai apropiată de modul în care adulții accesează informații și
comunică între ei în lumea reală, a clasei.
Dezavantaje evidente ale învățământului online în România
– lipsa accesului la tehnologie pune mari probleme (deficit de dispozitive, dar și
conexiuni suficient de bune, mai ales în contextul aglomerării rețelelor); iar service-ul /
înlocuirea va fi o problemă care va afecta procesul cursiv de educație în mediile defavorizate (să
nu uităm că există și gospodării fără curent electric în mediul rural);
– lipsa posibilității notării adecvate, lipsa posibilității testării eficiente – acasă există
acces la toate resursele, online și offline, pentru copiat, nu ca la examene unde sisteme de copiere
erau adesea descoperite și unde se căutau dispozitive mai elaborate gen căști de copiat și alte
asemenea; – mulți profesori au abilități limitate în utilizarea platformelor online de tip Zoom, iar
„școlarizarea” acestora se face de obicei pe cont propriu, un proces lent și care depinde de
fiecare; – lipsa spațiilor potrivite pentru învățat online în unele locuințe mici, mai ales unde sunt
mai mulți copii în familie și în special în mediul rural, în familii foarte sărace;
– lipsa concentrării la lecții online, în condițiile în care copiii nu sunt supravegheați
permanent de profesor, iar la lecțiile live pot opri camera sau / și microfonul de pe dispozitivul

76
pe care îl folosesc; – mai multă presiune pe elev, care trebuie să depună de fapt mai mult efort
decât era obișnuit la școală, unde primea totul pasiv: copilul este obligat adesea să studieze și să
descopere singur, ceea ce pentru mulți elevi este extrem de dificil; – presiune pe părinți în special
în cazul claselor 1-8, care trebuie să-și ajute copiii și la partea de tehnologie (dacă se pricep!), și
la partea efectivă de realizat teme (din nou, dacă se pricep, iar majoritatea nu!); – se
interacționează mai greu între copil și profesor, mai ales dacă elevul are dificultăți în a înțelege
ceva; – copiii interacționează mai puțin între ei, distanțarea socială afectează relațiile lor sociale
și aptitudinile de socializare; copiii comunica mai greu și sunt și mai dependenți de tehnologie și
de mediul online, o problemă majoră a vremurilor actuale.

Bibliografie
 Susskind, Jamie – Politica viitorului. Tehnologia digitală și societatea, Editura Corint,
București, 2019
 Baltac, Vasile – Lumea digitală. Concepte esențiale, Editura Excel XXI Books,
București,2015

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Copotoiu Cristina-Elena
CSEI Târgu-Jiu

În secolul XXI, tehnologiile ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană, iar
tehnologizarea procesului educațional este inevitabilă. Acest proces a fost grăbit în ultimul an de
pandemia COVID-19 și trecerea la învățământul online. Într-un pas mai lent, sau mai alert
utilizarea tehnologiilor digitale în procesul educațional duce la schimbare și îmbunătățirea
sistemului educațional. Trăim într-o era digitală, în care trebuie să ne adaptăm munca și să
lucrăm cu ajutorul intrumentelor digitale, fapt care ne obligă, să ne perfecționăm cât mai bine.
Spre deosebire de metodele tradiționale de predare-învățare-evaluare, metodele „moderne” ne
oferă o gamă largă de intrumente digitale prin intermediul cărora putem accesa, utiliza și
transmite mai facil informații din toate domeniile de interes. Instrumentele digitale s-au dovedit
dintotdeauna a fi eficiente în procesul intructiv-educativ, facilitând pe de o parte munca
profesorului, iar pe de altă parte, însușirea cunoștințelor de către elevi.
Educația reprezintă o investiție în viitorul nostru comun și un instrument principal pentru
evoluția, realizarea și valorificarea potențialului fiecărei persoane, astfel că, modalitatea de
predare-învățare-evaluare trebuie să fie cât mai atractivă pentru elevi.
În contextul învățământului special, ne confruntam cu o problemă majoră, și anume,
incapcitatea anumitor elevi de a utiliza aceste instrumente digitale. Fiecare cadru didactic trebuie
să găsească cea mai potrivită metodă care să își dovedească eficiența în procesul de învățare. Din
ce în ce mai mult se vorbește despre activități, care să fie centrate pe elev, pe interesele, nevoile
și chiar idealurile lui, de aceea învățătorul trebuie să lărgească sfera metodelor și tehnicilor
tradiționale și să folosească și pe cele moderne, interactive, astfel încât procesul de predare-
învățare să fie unul constructiv. În acest context, învățătorul trebuie să fie un bun organizator,
care totodată să-i încurajeze și să-i stimuleze pentru a participa cu interes la ore, pentru a căuta și
77
descoperi soluții, prin efort propriu. Metodele și tehnicile interactive încurajează lucrul în grup,
implică o învățare participativă, facilitând dezvoltarea competențelor. Elevii pur și simplu vor
participa la propria lor formare, își pot etala idei, păreri, pe care le pot compara cu colegii, vor
face schimb de cunoștințe, realizând progrese de la o perioadă la alta.
Copiii nu pot utiliza singuri anumite instrumente digitale, dar pot cu ajutorul profesorului să
învețe – pentru realizarea lucrărilor eu am folosit cu elevii mei, programul Paint – am reusit să
realizăm desenele împreună. Am creat cadrul care să îi atragă și să îi facă să își dorească să
lucreze în program, astfel că, am pus muzica lor preferată, am așezat jucării atractive pe masa de
lucru și i-am chemat pe rând să atingă mouse-ul, să încerce singuri să deseneze și încet-încet a
început să le placă și să-i atragă, reușind astfel să mă lase să le vin în ajutor pentru a creiona ceva
frumos. Cu mâna mea deasupra mâinii lor, am desenat ce și-a dorit fiecare. La final, am realizat
o mică prezentare power-point cu desenele realizate și cu fiecare în timp ce lucrau – s-au bucurat
să se vadă pe ei lucrând si realizând ceva nou.
Power-point-ul este un instrument pe care eu il folosesc foarte des la clasă pentru a le prezenta
diverse lecții – copiii sunt atrași de culorile pe care le folosesc în fiecare prezentare, de muzica
pe care o pot asculta pe fundal în timp ce urmăresc prezentarea, de desenele pe care le pot vedea
în concordanță cu informațiile transmise.
Alături de învăţare, muncă şi creaţie, jocul reprezintă una din modalităţile esenţiale prin
care omul se raportează la realitatea înconjurătoare. Prin joc, copilul învaţă şi se dezvoltă
totodată. Jocul înseamnă o explorare a universului, a realităţii; tot prin joc, el reproduce,
reconstruieşte secvenţe din viaţă sau creează o noua lume, o altă realitate.
Jocul didactic reprezintă un mijloc important de educaţie care nu trebuie să lipsească din
activităţile şcolare. Folosit ca activitate de învăţare şi predare, chiar şi de evaluare, jocul didactic
asigură varietate, diversitate, implicare emoţională, dinamism, bună dispoziţie, antrenare,
restabilind echilibrul psiho-fizic, furnizând motivaţii stimulatorii, fortificând energiile fizice si
intelectuale ale elevilor. Din activitatea desfăşurată la catedră am constatat faptul că jocul
didactic este o formă de activitate foarte îndrăgită de elevi, antrenantă şi motivantă, care ajută la
dobândirea de noi cunoştinţe, consolidarea acestora, evaluarea priceperilor şi deprinderilor.
Cunoscând particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor, precum şi nivelul de pregătire al
acestora, am introdus jocul didactic în momente cheie ale lecţiei pentru a le menţine trează
atenţia, pentru a le stârni curiozitatea, pentru a le stimula interesul pentru învăţare. Zâmbetul şi
bucuria pe care aceştia mi-au transmis-o, m-au determinat să continui perfecţionarea în privinţa
metodelor didactice utilizate la clasă, metode în care să primeze inventivitatea, originalitatea şi
creativitatea, dar şi cunoaşterea, prin intermediul elevilor, a metodelor ce pot contribui la
creşterea randamentului şcolar şi deci la îmbunătăţirea performanţelor şcolare. Atmosfera ce se
poate crea este uimitoare, caldă şi relaxată.
În contextul erei digitale, jocurile online sunt foarte eficiente. Învățarea pe bază de jocuri
digitale este adesea bazată pe simulare, pe explorare şi/sau joc de rol, având ca scop dorinţa de
a depăși decalajul dintre teorie și practică. Jocurile online sunt aplicaţii plăcute de către copii şi
de cadrele didactice doarece îşi păstrează simţul ludic. Cele mai utilizate la vârstele timpurii
sunt puzzle-urile on-line. Jocurile didactice sunt instrumente digitale ușor de utilizat şi plăcute
de copii datorită elementelor ludice inserate. Instrumentele digitale își dovedesc utilitatea și
eficiența la fiecare activitate didactică, fiind un suport important atât pentru cadrele didactice,
cât și pentru elevi.

78
 Bibliografie:
1. Chateau J. (1972) Copilul și jocul, E.D.P, Bucuresti.
2. Dogaru-Ulieru V. 2011) Educație și dezvoltare profesională, Editura Scrisul Românesc.

IMPORTANTA INSTRUMENTELOR DIGITALE

IN EDUCATIE SI FORMARE

Coravu Paula
Scoala Primara Stejaru

Criza sanitară provocată de epidemia SARS-COV-2 a forțat școlile din întreaga lume să
treacă în mediul online. Conform UNESCO1 , peste 1,7 miliarde de copii au învățat de acasă
începând cu luna aprilie 2020, fapt ce a determinat guvernele, instituțiile de învățământ și
profesorii să caute soluții pentru a continua activitatea didactică în cel mai bun mod posibil,
adoptând o strategie de predare online de urgență. Obiectivul principal în această situație nu este
cel de a crea un sistem de instruire online robust, ci de a oferi acces temporar la instruire și
suport într-o manieră rapidă și fiabilă, în timpul unei situatii de criza. Pentru început, vom face o
scurtă trecere în revistă a unor concepte utile pentru a descrie activitățile online clasice, trecând
în revistă diversele tipuri de învățare mediate sau susținute prin intermediul tehnologiei. E-
learning reprezintă interacţiunea dintre procesul de predare-învăţare şi tehnologiile
informaţionale și de comunicare (TIC), acoperind un spectru larg de activităţi, de la învăţământul
asistat de tehnologie (digitală) până la învăţământul desfăşurat în întregime în manieră online.
Mai cuprinzător, e-learning (care deși este definit ca fiind în engleză electronic learning, în
opinia noastră vine de la enhanced learning) reprezintă un întreg ecosistem de învățare sprijinit
pe tehnologii digitale, observându-se o tendință de evoluție a termenilor, de la instruire spre
învățarea bazată (asistată, mediată, gestionată de calculator) pe tehnologie, pe web sau pe
internet (Aparicio et al., 2014). Autorii identifică și poziționează în timp termeni de tipul învățare
asistată de calculator (în engl. Computer Assisted Learning, CAL), învățare bazată pe calculator
(în engl. Computer Based Learning, CBL), învăţare bazată pe tehnologie (în engl. Technology
Based Learning, TBL), învățare bazată pe web (în engl. Web Based Learning, WBL), predare
bazată pe Internet (în engl. Web Based Teaching, WBT), evidențiind și alte paradigme noi de
învățare bazate pe tehnologie, cum ar fi: - învățarea mobilă (în engl. m-learning); - educația
deschisă (în engl. open education) cu pilonii săi; – resursele educaționale deschise (în engl. open
educational resources, OER) și cursurile masive online deschise (în engl. massive open online
courses, MOOC), practicile aferente precum învățarea deschisă (în engl. open learning); -
învățarea colaborativă bazată pe calculator (în engl. Computer Support for Collaborative
Learning, CSCL); - învățarea bazată pe video (în engl., video-based learning, VBL); - învățarea
ubicuă/omniprezentă (în engl. u-learning); - învățarea inteligentă (în engl. smart learning), la
convergența dintre învățarea socială și u-learning; - microlearning; - instruirea inteligentă asistată
de calculator (în engl. Intelligent Computer Assisted Instruction, ICAI), un mix între inteligența
artificială și IAC etc. Dacă ne referim la învățarea online, ea este realizată prin experiențe de
învățare individuale sau ghidate de profesor, în medii sincrone sau asincrone, folosind diferite
dispozitive cum sunt telefoanele mobile, laptopurile sau calculatoarele cu acces la internet. Elevii

79
pot participa și învăța din orice locație, fiind independenți spațial (de oriunde) pentru a învăța și
interacționa cu profesorii și colegii lor. Învățarea mixtă (în engl. blended learning, BL) poate fi
privită ca o combinare a educației fata in fata cu tehnologia informației și comunicării în
activități online. Ambele medii de interacțiune se completează reciproc, potențând avantajele
oferite de către acestea. De reținut! E-learning reprezintă un întreg ecosistem de învățare
sprijinit pe tehnologie, tendința de evoluție a termenilor în timp fiind de la instruire spre
învățarea bazată pe tehnologie (asistată, mediată, gestionată de calculator), pe web sau pe
internet; emergency remote teaching (ERT) reprezintă trecerea temporară, din cauza unei situații
de criză, a activităților didactice fata in fata în activități de instruire la distanță, având ca obiectiv
principal accesul la educație într-o manieră rapid de configurat, în cel mai scurt timp cu putință;
invățarea online este realizată prin experiențe de învățare proiectate pe baza unui model
pedagogic specific, planificate în medii sincrone sau asincrone și folosind diferite dispozitive cu
acces la internet; invățarea mixtă (blended learning) poate fi definită ca fiind o combinare a
educației fata in fata cu tehnologia informației și comunicării prin experiențe de învățare online.
Tipurile de resurse digitale se clasifica in: • medii virtuale • instrumente digitale • materiale de
învățare în format digital • tehnologii emergente. Un mediu virtual de învățare este un mediu
digital de învățare cu două funcţii de bază: (1) interacţiunea între profesori/tutori şi
elevi/cursanți, incluzând comunicare şi schimb de informaţii, proiectarea și realizarea resurselor
de instruire online si (2) distribuirea de conţinut, adică publicaţii online, management şi
recuperare de documente şi alte informaţii. Avand in vedere cele prezentate mai sus, copiii ar
trebui familiarizati cu instrumentele digitale inca din clasele mici, acestea servindu-le pe viitor.
Contextul epidemiologic prezent astazi este un bun exemplu, deoarece copiii nestiind sa utilizeze
instrumentele digitale nu pot participa la cursurile online, nu isi pot rezolva o tema online.
In concluzie, instrumentele digitale sunt importante in educatie si formare.

Bibliografie:
Gabriela Grosseck, Dana Craciun- Ghid Practic de Resurse Educationale si Digitale pentru
Instruirea Online 2020.

E-LEARNING – AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE

Corbei Emilia
Școala Gimnazială Scoarța, Gorj

În secolul XXI, tehnologiile ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană, iar
tehnologizarea procesului educațional este inevitabilă. Acest proces a fost grăbit în ultimul an de
pandemia COVID-19 și trecerea la învățământul online. Într-un pas mai lent, sau mai alert
utilizarea tehnologiilor digitale în procesul educațional duce la schimbare și îmbunătățirea
sistemului educațional. Prin aplicarea tehnologiilor și diferitelor instrumente digitale şcoala va
reuşi să facă faţă provocărilor timpului și să răspundă nevoilor educaționale a nativilor digitali.
Niciun copil nu trebuie lăsat în urmă. Toți trebuie să aibă șansa dezvoltării personale și a unei
educații de calitate, pentru a-și atinge obiectivele în viață și pe plan profesional. Este inacceptabil
ca unii copii să nu beneficieze de educația digitală în aceeași măsură ca și ceilalți, pur și simplu

80
pentru că părinții lor nu își pot permite materialele necesare. Prevenirea excluziunii sociale, care
contribuie la excluziunea digitală, începe cu recunoașterea deplină a faptului că mulți copii
dezavantajați, printre care cei cu dizabilități, nu au acasă aceleași posibilități de învățare ca și
ceilalți. Educația digitală nu ar trebui însă să fie limitată la asigurarea accesului la internet și la
dispozitive digitale. Pentru a întrerupe acest cerc vicios, sunt necesare și alte măsuri active de
sprijin, precum și o îndrumare accesibilă. Trebuie implicați mai mult și copiii, și părinții în acest
proces, inclusiv în ceea ce privește protecția digitală, în special în cazurile în care părinții se
pricep foarte puțin sau deloc să utilizeze internetul. De asemenea, ar trebui să se acorde o atenție
deosebită copiilor cu nevoi educaționale speciale, care au probleme de învățare sau dizabilități
care le fac mai dificilă învățarea decât în cazul majorității copiilor de vârsta lor. Acest principiu
al incluziunii ar trebui să fie întotdeauna prezent, în special în situații de criză, cum ar fi cea
determinată de COVID-19.
Instrumentele și tehnologiile digitale educaționale, cum ar fi platformele sociale, îi ajută
pe profesori să creeze și să administreze grupuri de lucru /comunicare. Astfel, câștigă foarte mult
timp și reușesc să raspundă nevoilor fiecărui elev în parte, făcând educația mai productivă prin
comunicare continuă și dinamică, ceea ce nu se poate realiza în totalitate folosind numai
metodele tradiționale.
Pe lângă profesori, și părinții pot folosi activități interactive pentru a încuraja interesul
copilului în procesul de învățare. Aceștia pot explora, de asemenea, activități de învățare online
cu copilul lor, care poate servi drept extensie a ceea ce învață în sălile de clasă.Instrumentele și
tehnologia digitală oferă bucurie copiilor, precum și numeroase beneficii în ceea ce privește
dezvoltarea cognitivă a copilului. Toată lumea are de câștigat în acest proces al digitalizării
procesului de învățare.
Instrumentele și tehnologia digitală sporesc rapid schimbul și asimilarea de informații.
În ultimii ani, trecerea de la tipărirea pe hârtie la digital a influențat și maniera în care studiem.
La fel cum se tipărea presa cu șase secole în urmă, această tranziție transformă educația formală
și creșterea oportunităților de învățare.
Evoluţia învăţământului înregistrează o traiectorie ascendentă de la metodele expozitive
la cele dialogate şi interactive, la desfăşurarea activităţilor prin apelul tot mai des la multimedia,
către o didactică a învăţământului deschis, la distanţă, către o pedagogie WEB şi un învăţământ
structurat, diseminat oriunde şi oricând sunt semnalate cerinţe şi nevoi de pregătire. Educaţia
multimedia presupune mai întâi investiţii în infrastructura informatică, apoi alfabetizarea în
domeniul informaticii, urmată de utilizarea concretă a calculatorului. La baza desing-ului
instruirii online stă constructivismul învăţării, într-o formă moderată, care acceptă de exemplu
posibilitatea şi necesitatea sprijinului instrucţional şi a predării sistematice. Învăţarea într-un
mediu virtual se bazează pe teoriile învăţării autodirijate şi cooperative. Cererea revoluţionării
învăţământului prin introducerea noilor tehnologii este în continuă creştere, iar oferta nu acoperă
încă cererea. Entuziasmul faţă de e-learning înregistrează cote înalte. Acest lucru este explicabil
prin avantajele pe care le are învăţarea online, flexibilitatea în timp şi în spaţiu. Un alt avantaj
(deşi indirect) este acela că ne stimulează să găsim noi forme de învăţare şi concepte didactice
noi, în dorinţa de a obţine performanţe cât mai înalte.
E-learning-ul implică modificări organizaţionale ale procesului de învăţământ,
reconsiderări metodologice în predare-învăţare şi evaluare, specializări ale cadrelor didactice.
Cerinţele sunt tot mai acute cu cât cresc cerinţele de pregătire din partea utilizatorilor şi
necesităţile de a sporire a vitezei schimburilor informaţionale.

81
 Avantajele acestui tip de învăţare sunt următoarele: accesibilitate, flexibilitate,
confortabilitate, utilizatorul putând hotărî singur, data şi ora la care se implică în activitatea de
instruire. Faţă de sistemul tradiţional de învăţământ, e-learning-ul prezintă numeroase avantaje:
• independenţa geografică, mobilitatea – posibilitatea de a accesa conţinutul materialului
educaţional de oriunde şi oricând, cu ajutorul computerului personal şi a reţelei;
• accesibilitate online – o caracteristică importantă specifică acestui tip de educaţie, prin care
se înţelege accesul la educaţie prin Internet în timp real, de oriunde şi oricând,
• prezentare concisă şi selectivă a conţinutului educaţional
• individualizarea procesului de învăţare – fiecare instruit are un ritm şi stil propriu de
asimilare şi se bazează pe un anume tip de memorie în procesul de învăţare (auditivă sau
vizuală), parcurgerea cursurilor poate fi făcută treptat şi repetat, controlându-şi rapid progresele,
beneficiind de un feedback rapid şi permanent; unii subiecţi au un randament mai bun în
weekend, alţii la primele ore ale dimineţii;
• metode pedagogice diverse – programele e-learning trebuie să aibă la bază diverse metode
pedagogice, care să ghideze subiecţii pe tot parcursul procesului de învăţare ;
• tehnologii dinamice diverse – acestea permit un feedback pronunţat, în timp real, şi evaluări
formative şi sumative, calitative şi cantitative, realizate într-un mod facil şi de către evaluatorii
cei mai avizaţi;
• dacă învăţământul tradiţional este organizat pe grupe de vârstă, cel online este organizat pe
subiecte; într-o clasă virtuală pot fi reuniţi subiecţi de toate vârstele, cu pregătiri diferite,
neglijând graniţele spaţiale.
Dezavantajele educaţiei de tip e-learning :
• rata mare de abandon a elevilor ;
• necesită experienţă în domeniul utilizării ;
• costuri mari pentru proiectare şi întreţinere ;
Cu toate aceste dezavantaje sau limitări, experienţa platformelor e-learning deja
funcţionale a demonstrat faptul că participanţii la educaţie prin intermediul noilor tehnologii e-
learning se familiarizează în scurt timp cu mediul virtual şi intră relativ repede în ritmul natural
al transmiterii şi, respectiv, însuşirii de cunoştinţe prin acest modern şi eficient tip de educaţie.

Bibliografie:
1. https://www.clasaviitorului.md/instrumente-digitale-utile-in-procesul-de-predare-
invatare/
2. https://www.clasaviitorului.md/instrumente-digitale-utile-in-procesul-de-predare-
invatare
3. http://www.racai.ro/media/Referatul1-IulianaDobre.pdf
4. https://www.edu.ro/sites/default/files/SMART.Edu%20%20document%20consultare.pdf

82
 IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Prof. Corcodel Ionela-Luiza

Școala Gimnazială “Pompiliu Marcea”, Târgu Jiu

Tehnologiile ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană, iar aplicarea eficientă a
tehnologiilor digitale în educație a devenit o necesitate, acest proces fiind grăbit în ultimul an de
pandemia COVID-19 și trecerea la învățământul online. În ritm mai lent sau mai alert, utilizarea
tehnologiilor digitale în procesul educațional duce la schimbare și îmbunătățirea sistemului
educațional.
Educația prin tehnologii digitale reprezintă o modalitate nouă de a privi procesul de
învățare, elementele de fond rămânând aceleași. Se schimbă doar mijlocul de însușire al
cunoștințelor și crește libertatea beneficiarului de a învăța în locul și momentul dorit.
Implementarea tehnologiilor digitale contribuie la majorarea calității educației. Potrivit
lui M. Fullan, „trebuie să investim în practici noi care integrează pedagogia și tehnologia,
pedagogia fiind forța motrice. Creând un mediu de învățare în care elevii dezvoltă abilități care
să le îmbunătățească performanța de astăzi, aceștia vor contribui la societatea în care vor locui
mâine. Integrarea pedagogică a tehnologiei este o modalitate privilegiată de a crea un astfel de
mediu de învățare. Îmbunătățirea abilităților angajaților sau a viitorilor angajați, crește
productivitatea cu efecte prozitive asupra producției, ocupării forței de muncă și puterii de
cumpărare.”2
Adaptarea sistemului de educație și formare la evoluția tehnologică reprezintă un proces
complex, necesar pentru pregătirea și perfecționarea resurselor umane și element esențial al
dezvoltării, modernizării și inovării societății. Utilizarea noilor tehnologii digitale este calea
directă pentru a face școala mai atractivă pentru elevi, mai adaptată nevoilor și stilului lor de
viață, mai eficientă în a dezvolta competențe, generând educație pe tot parcursul vieții.
Tehnologiile digitale ar trebui considerate un instrument pentru oferirea unei educații și formări
de calitate.
În prezent, este din ce în ce mai evident impactul transformării digitale asupra societății și
a pieței muncii, precum și asupra sistemelor de educație și formare. Din această perspectivă,
transformarea digitală în educație este determinată de progresele în materie de conectivitate,
utilizarea pe scară largă a dispozitivelor și a aplicațiilor digitale, nevoia de flexibilitate
individuală și cererea acută de competențe digitale.
Ar fi de preferat ca, în vremurile actuale, să uităm de metodele pe care le foloseam acum
10-20 de ani la școală și să regândim abordarea unor tehnici de predare și învățare, bazate pe
instrumente și tehnologii digitale. Necesitatea includerii învățării digitale în sălile de clasă a
devenit o realitate, aceasta putând varia de la utilizarea pur și simplu a tabletelor în loc de hârtie,
la utilizarea unor programe și echipamente de software elaborate, precum platforma educațională
digital/virtuală. Învățarea digitală a ajuns să joace un rol crucial în educație, indiferent de cât de
multă sau puțină tehnologie este integrată în clasă, prin simplul fapt că îi face pe elevi să fie mai

2
Fullan, Michael. (2013). De mieux en mieux : Lancement de la prochaine étape du programme
d’éducation de l’Ontario

83
interesați să învețe și să-și extindă orizonturile, iar astfel să se renunțe la metodele tradiționale de
educație.
Deplasarea accentului de la un mediu de învățare centrat pe profesor la unul centrat pe
elev reprezintă consecința utilizării noilor tehnologii digitale, a noilor media în cadrul
procesului instructiv-educativ. Profesorii nu mai reprezintă sursa principală de informație, iar
comunicarea didactică nu se mai bazează pe simpla transmitere a cunoștințelor și a conținutului
științific, aceștia devenind colaboratori ai elevilor, surse de informații alternative. Comunicarea
se bazează pe modelul interactiv și tranzacțional, iar elevii devin actori implicați direct în propria
lor educație.
Pentru a se adapta noilor forme de învățământ (dezvoltate pe baza acestor tehnologii) și
pentru a răspunde noilor cerințe de pe piața muncii, atât cadrele didactice, cât și elevii devin
preocupați să folosească potențialul noilor tehnologii digitale. Întrucât instrumentele digitale și
tehnologia le dezvoltă elevilor abilități auto-didactice eficiente de învățare, aceștia devin capabili
să identifice ceea ce au nevoie pentru a învăța, găsesc și utilizează resursele online, și aplică
informațiile inclusiv la școală, la teme și proiecte, lucru ce le sporește eficiența și productivitatea.
Pe lângă implicarea mai mare a elevilor, instrumentele și tehnologia digitală dezvoltă abilități de
gândire critică, care stau la baza dezvoltării raționamentului analitic.
Se vorbește azi, mai mult ca oricând, atât despre efectele tehnologizării masive, cât și
despre urmările digitalizării asupra diverselor aspecte ale vieţii cotidiene; unii blamează influenţa
acestor procese, alţii recunosc avantajele aduse de acestea. Cât despre educaţie, ultimii ani au
favorizat dezvoltarea unor practici bazate pe mijloace moderne de predare - învăţare. Astăzi,
avem posibilitatea de a preda o lecţie interactivă cu ajutorul unei smartboard, ne putem conecta
în orice clipă la o reţea de internet pentru a găsi o informaţie necesară. În era digitalizării şi a
tehnologizării putem fi acum mai spontani decât oricând, întrucât mijloacele tehnologice ne oferă
libertatea de a improviza, de a fi creativi şi originali în acelaşi timp.
Deși aceste schimbări tehnologice s-au instalat rapid, sistemele educaționale s-au adaptat
cu greu nu doar în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor, ci și predarea competențelor și
formarea cadrelor didactice. Dobândirea competențelor digitale este indisolubil legată de o
abordare bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții. Este necesară nu doar transformarea
sistemelor educaționale și de formare la toate nivelurile în vederea satisfacerii exigențelor, ci și
oferirea unor posibilități de perfecționare și recalificare a tuturor categoriilor de vârstă. Punctul
de plecare pentru formarea competențelor digitale îl reprezintă școala, iar profesorii ar trebui să
se afle în centrul acestei transformări.
Acest proces de digitalizare este binevenit în sistemul educațional românesc, tocmai
fiindcă întrebuințarea tehnologiei în procesul educativ este deja o realitate în majoritatea statelor
dezvoltate. Însă, pe termen mediu și lung, există loc de îmbunătățire a acestui proces, fiind
necesară găsirea unor aplicații și programe mai eficiente, crearea de planuri de lecții care
integrează organic uzul mijloacelor tehnologice, dar mai ales perfecționarea din punctul de
vedere al calității.
Faptul că 9 din 10 locuri de muncă vor necesita competențe digitale în viitorul apropiat
sau imediat, este consecința utilizării frecvente a instrumentelor digitale chiar și în cazul
profesiilor în mod tradițional netehnice, datorate transformării tehnologice a tuturor
sectoarelor. Astfel că, misiunea instituțiilor de învățământ este să pregătească elevi ce vor putea
face față schimbărilor sociale și economice rapide, determinate de dezvoltarea tehnologică
rapidă, dotându-i cu competențele adecvate provocărilor erei digitale.

84
 Educația digitală pe tot parcursul vieții vizează toți cetățenii și este indispensabilă într-o
lume care se află în plin proces de transformare rapidă. Astfel, planurile de acțiune europene
țintesc extinderea competențelor digitale către cele avansate în rândul câtor mai mulți cetățeni,
cu precădere a celor implicați în educație și formare.

Bibliografie:
1.Motoi G., Lazăr E., Ștefan M. Politici digitale în învățământul secundar în Europa, 2018,
2.https://classlab-ange.eu/wp-content/uploads/2019/03/OUTPUT-01-VERSION-RO.pdf
3.file:///C:/a/Competenta_cadrului_didactic_in_predare.pdf
4.http://www.cdep.ro/afaceri_europene/CE/2020/COM_2020_624_RO_ACTE_f.pdf
5.https://www.edu.ro/sites/default/files/SMART.Edu%20-%20document%20consultare.pdf

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Nume cadru didactic: Corda Cristina

Școala Gimnazială „Iuliu Maniu”, Zalău

Pornind de la premisa că viitorul este digital, oare instrumentele digitale pot rezolva toate
problemele educației, atât pentru copii, preșcolari, elevi, cât și pentru adulți, cadre didactice?
Care este importanța instrumentelor digitale în educație și formare?
Instrumentele digitale sunt un mijloc de învățare, de aceeatrebuie să facem o
distincție între învățarea de a folosi instrumentele digitale și învățarea prin utilizarea
instrumentelor digitale. Învățarea de a folosi instrumentele digitale a fost un factor major de
creștere a participării adulților la educație și formare în ultimul deceniu, în special în ultimii 3
ani, odată cu pandemia COVID-19, însă nu în toate domeniile.
Pentru domeniul educației utilizarea instrumentelor digitale în educație și formare este
foarte importantă, deoarece educatorii și formatorii din Europa, din România, utilizează astăzi
frecvent instrumente digitale. Cu toate acestea, aplicațiile digitale nu sunt adesea adaptate în mod
semnificativ din punct de vedere pedagogic. Mai mult, majoritatea cadrelor didactice nu
participă sau participă doar sporadic la dezvoltarea profesională axată pe educația digitală. În
același timp, noile tehnologii didactice ar putea oferi oportunități de personalizare a contextelor
de învățare, îmbunătățind astfel motivația și retenția elevilor.
S-a identificat existența unei presiuni pentru digitalizare prin formarea profesională
continuă a cadrelor didactice. Sunt necesare cursuri de formare, webinarii, proiectul CRED,
activarea CCD-urilor, în special pe dimensiunea utilizării tehnologiei (aplicații și platforme
speciale de comunicare și de gestionare a proceselor de învățare și evaluare). S-a dat astfel, un
semnal foarte important pentru formarea inițială, avem în prezent o pregătire și educație digitală
slabă, atât pentru uzul gestionării activităților curente (management și administrație de proces),
cât și ca instrument pentru gestionarea activităților didactice de predare – învățare – evaluare.
Educația digitală ar trebui să îmbunătățească predarea. Trebuie să explorăm diferitele
moduri prin care aceste instrumente pot permite elevilor să-și împărtășească ideile și să le
confrunte cu cele ale colegilor lor. Trebuie să ne stabilim obiectivul de a îmbunătăți experiența

85
de învățare, de a crește motivația și de a oferi o experiență mai apropiată de modul în care adulții
accesează informații și comunică între ei în lumea reală, a clasei.
Atât înțelegerea noastră de predare, cât și dobândirea de cunoștințe s-au schimbat
fundamental ca rezultat - cuprinzând toate nivelurile de educație, de la prima copilărie la
învățarea adulților. Noile tehnologii au creat provocarea de a revizui programele pe termen lung,
inclusiv conținutul de învățare pentru școli, universități și formare profesională. Aceste posibile
evoluții afectează în mod direct educația profesorilor, transformând din ce în ce mai mult rolul
profesorului într-un „facilitator al cunoștințelor” care integrează tehnologiile și metodele digitale
în procesul educațional.
Digitalizarea oferă în plus câteva puncte de pornire pentru analiza și evaluarea automată a
proceselor de învățare (apoi digitalizate) și îmbunătățirea acestora. Astfel, pot fi dezvoltate forme
de învățare personalizate și deosebit de motivante, iar metodele de predare pot fi îmbunătățite.
Astfel, digitalizarea în peisajul educației deschide noi puncte de plecare pentru îmbunătățirea
calității învățării și a predării.
Pandemia COVID-19 a evidențiat atât importanța utilizării instrumentelor digitale în
educație și formare, cât și inegalitățile existente în acest domeniu. Pentru a fi benefice,
instrumentele digitale ar trebui să faciliteze evoluții ale predării și învățării care să
îmbunătățească rezultatele pentru elevi. O problemă în ceea ce privește elevii ar fi amploarea
inegalităților din sistemele noastre de învățământ, tinerii din mediile defavorizate neavând acces
la instrumentele digitale necesare pentru a învăța la distanță. Tragedia acestei situații este
agravată de faptul că învățarea digitală are capacitatea de a susține pedagogiile alternative, mult
mai bine adaptate stilului de învățare al persoanelor dezinteresate de pedagogiile „tradiționale”.
Accesul mobil la Internet a crescut semnificativ în ultimii ani, însă utilizarea tehnologiei
în scopuri educative nu a ținut pasul cu aceste evoluții. Nu toate școlile primare și secundare
dispun de conexiuni în bandă largă și nu toate cadrele didactice au competențele și încrederea de
a utiliza instrumentele digitale în activitatea lor de predare – învățare - evaluare. Rezultatele la
învățătură pot fi îmbunătățite, iar echitatea și eficiența cresc cu ajutorul inovării în sistemele de
educație, înțeleasă ca fiind adoptarea de noi servicii, tehnologii, competențe de către organizațiile
din domeniul educației. Pentru a atinge un maxim de eficiență și sustenabilitate, inovarea trebuie
susținută de cadre didactice bine pregătite și trebuie integrată în obiective didactice clare.
Trebuie să se depună mai multe eforturi pentru a stabili cum se pot utiliza cel mai bine
mijloacele digitale pentru a atinge obiectivele în materie de educație.
Deși există proiectul național privind formarea competențelor digitale ale profesorilor,
C.R.E.D., având ținta de 55.000 de profesori formați (până în 2022) pentru a utiliza resurse
educaționale deschise și pentru schimbarea abordării didactice, există totuși un deficit major de
competențe digitale profesionale la nivelul cadrelor didactice din sistemul de învățământ
preuniversitar din România. Aceste competențe nu sunt doar despre utilizarea calculatorului în
predare, ci despre un anumit tip de strategie de predare-învățare, despre dezvoltarea de resurse
educaționale deschise, despre o anumită atitudine față de tehnologie ș.a.m.d. Din analizele
efectuate au reieșit o serie de impedimente de natură logistică, pedagogică, tehnică și de conținut
în domeniul multor discipline școlare. Printre dificultățile în realizarea activităților didactice la
distanță, cadrele didactice semnalează, în ordine: lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei,
pentru feedback și evaluare, dificultăți de ordin tehnic – platforme care trebuie instalate, care nu
funcționează, lipsa suportului pedagogic pentru realizarea de activități de învățare suficient de
eficiente și/ sau atractive pentru toți elevii: lipsa instrumentelor potrivite pentru predare-învățare

86
evaluare la disciplina lor, lipsa conținutului educațional (resurse digitale) în domeniul disciplinei,
lipsa unui computer suficient de performant și lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și
utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale.
Educația digitală pe tot parcursul vieții vizează toți cetățenii și este indispensabilă într-o
lume care se află în plin proces de transformare rapidă,. Astfel, planurile de acțiune europene
țintesc extinderea competențelor digitale către cele avansate în rândul câtor mai mulți cetățeni,
cu precădere a celor implicați în educație și formare, astfel încât instituțiile Uniunii Europene au
depus eforturi considerabile pentru actualizarea viziunii comune privind educația și formarea
profesională pe tot parcursul vieții și, în mod special, componenta digitală.
De aceea, este extrem de important ca fiecare om să investească în competențele sale
digitale pe tot parcursul vieții . Educația poate beneficia de pe urma deschiderii către
experiențele și proiectele concrete, a noilor instrumente și materiale de studiu, precum și a
resurselor educaționale deschise. Elevii și studenții pot dobândi mai multă autonomie prin
colaborarea online. Accesul la tehnologii digitale și utilizarea lor pot contribui la reducerea
decalajului la învățătură dintre elevii care provin din medii socioeconomice favorizate și cei din
medii defavorizate. Tehnicile de predare personalizate determină creșterea motivației
elevilor/studenților prin concentrarea personalizată a eforturilor profesorilor asupra fiecăruia
dintre aceștia în parte.

Bibliografie:
1. https://epale.ec.europa.eu/ro/blog/use-digital-tools-adult-education
2. https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/cc12125f-88f6-11ea-812f-
01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-126152663
3. https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/viewpoints/experts/digital-learning-in-
vet.htm
4. https://www.edu.ro/sites/default/files/SMART.Edu%20-%20document%20consultare.pdf

INSTRUMENTELE DIGITALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Cornea Elena
Școala Gimnazială Nr.8 Constanța

Şcoala, cu toţi factorii implicaţi: elevi, profesori, autorități și părinți, a încearcat să se

adapteze la noua realitate, și anume, cea în care procesul educațional a trebuit să continue în
mediul online și cadrele didactice s-au văzut nevoite să se adapteze rapid, să găsească resurse
atât legate de propriile competențe profesionale, cât și de instrumentele digitale, care să le ajute
și care să înlocuiască educația formală cu care cadrele didactice erau obișnuite.
Tehnologizarea procesului educațional este inevitabilă și acest proces a fost grăbit de
pandemia COVID, perioadă în care pandemia ne-a demonstrat că învățarea poate avea loc
oricând ,de oriunde, cu instrumente digitale potrivite. Practic, fără să conștientizăm imediat, am
fost conduși spre progres.
Așadar, ce instrumente digitale folosim, cum o facem, cum le îmbinăm, cum îi învățăm
pe elevi să le utilizeze, cum adaptăm conținuturile , la ce renunțăm din programa școlară, ce ne
ajută să evaluăm atât activitatea elevilor, cât și pe a noastră? Sunt întrebări la care, în calitatea
mea de cadru didactic, a trebuit să găsesc răspunsuri în care activitatea didactică .
87
 În activitatea didactică am utilizat instrumente digitate de facilitare a predării, a evaluării
și de activizare și eficientizare a învățării. Instrumentele digitale produc un alt tip de stimulare a
elevilor și fac predarea mai dinamică și interactivă, le permit elevilor să răspundă la întrebări
altfel decât prin clasica ridicare a mâinii și care pot transforma evaluarea cunoștințelor într-o
activitate distractivă. Elevii sunt conectați la prezent prin intermediul instrumentelor digitale şi
acest lucru reprezintă o veritabilă oportunitate pentru dezvoltarea elevilor de astăzi.

Prin intermediul acestor platforme elevii sunt implicați activ în propria învățare, permite
obținerea unui feedback legat de cât și cum au înțeles sarcinile de lucru și conținutul lor.
Platformele digitale permit partajarea de materiale cu conținut interactiv – jocuri educaționale,
exerciții din manualele digitale, dar și formarea unor rutine de rezolvare a problemelor de
matematică sau de citire activă și conștientă, atât de necesare la școlarii mici. În activitatea de
predare instrumentele digitale ne permit să încărcăm toate materialele de care aveam nevoie la
fiecare lecție – manuale digitale, imagini, fișe de lucru, filme video și ne oferă acces la o
mulțime de instrumente extrem de utile. Pentru evaluarea elevilor am folosit instrumentele
oferite de Liveworksheets și Kahoot , am avut în vedere ca aceste activități de evaluare să fie
captivante și motivante, să conțină materiale vizuale, să aibă relevanță și atractivitate, să fie
adecvate particularităților copiilor.
Prin intermediul instrumentelor digitale utilizate la clasă, elevii pot călătorii virtual pe
alte continente, cu google.com/earth, folosind aplicația ChatterPix pot da viață personajelor din
povești. Integrarea acestor aplicații în diferite etape ale lecțiilor și parcurgerea sarcinilor de lucru
m-au ajutat să creez contexte educaționale de calitate, interactive, care să susțină o învățare
personalizată și diferențiată, să contribuie la autonomia în învățare a elevilor, să se plieze pe
interesele lor, să le capteze atenția, să le ofere un feedback rapid.

În concluzie, învățarea trebuie să continue dincolo de școală cu aceste instrumente

accesibile tuturor. În contextul actual, implicarea este absolut esențială și aceste instrumente
trebuie să creeze o interacțiune umană mai profundă și mai semnificativă. Produsele elevilor sunt
cea mai bună dovadă a calității educaționale, iar creativitatea pe care tehnologia îți permite să o
exprimi este ceva despre care profesori din diverse colțuri ale lumii vorbesc în mod constant într-
un sens pozitiv.

88
 Prin aplicarea instrumente digitale şcoala va reuşi să facă faţă provocărilor timpului și să
răspundă nevoilor educaționale a nativilor digitali.

BIBLIOGRAFIE
1. Baltac, Vasile – Lumea digitală. Concepte esențiale, Editura Excel XXI Books, București,
2015;
2. Susskind, Jamie – Politica viitorului. Tehnologia digitală și societatea, Editura Corint,
București, 2019;
3. https://edict.ro/instrumente-online-pentru-evaluarea-elevilor/
4. www.elearning.ro
5. iTeach.ro

LECȚII MODERNE PRIN FOLOSIREA INSTRUMENTELOR

ȘI RESURSELOR DIGITALE

prof. Cotețiu Diana

Școala Gimnazială „I. Al. Brătescu-Voinești”, Târgoviște

Folosirea instrumentelor digitale în educația și formarea elevilor se dovedește necesară în

timpurile actuale mai mult ca oricând. Deschiderea spre educația modernă la distanță prin
platformele și aplicațiile disponibile online, folosind diverse tehnologii utile în predare și
evaluare îi facilitează profesorului demersul pentru a-i ajuta pe elevi să devină autonomi în
învățare. Noile tehnologii ca instrumente pentru dezvoltarea competenţelor: tablă interactivă,
videoproiector, tehnică audio, folosirea telefoanelor în aplicaţii de tip chestionar folosind coduri
QR - Kahoot,Mentimeter, rezolvarea unor puzzle-uri (Jigsawplanet, Edpuzzle, I`m a puzzle), dar
şi lucrul în echipă, activităţi individuale, jocurile didactice, proiectele vin în sprijinul unor lecții
atractive pentru elevi. În evaluarea elevilor pot fi utilizate instrumente din suita Google
Classroom caGoogle Forms (conceperea unor formulare pentru a crea teste scrise), Google
Jamboard (un mod de vizualizare facila a unor răspunsuri scurte, astfel încât toți elevii pot vedea
toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale). Unii profesori utilizează platforme educaționale cu
lecții interactive, filme video de pe internet, alții și le fac singuri utilizând diferite instrumente
digitale ca de exemplu Canva, Book Creator, SurveyMonkey, LiveWorksheets, Padlet (perete
virtual), Quizizz (aplicație de evaluare a cunoștințelor cu ajutorul unor avatare, tabele, teme,
muzică, meme-uri),LearningApps (platformă cu ajutorul căreia se pot crea fișe de lucru, activități
interactive, teste), Wordwall (aplicație unde se creează diverse activități interactive pentru elevi:
fișe, chestionare, potriviri, jocuri de cuvinte, identificarea unor cuvinte lipsă).Aceste tipuri de
teste le putem folosi ca moment de spargere a gheții/încălzire sau la finalul lecției, pentru a
asigura feed-back-ul. Toți elevii vor fi implicați într-un mod interactiv în rezolvarea testului.Este
foarte important faptul că elevii percep utilizarea acestor aplicații ca pe un joc, ei nu simt că sunt
evaluați, sunt relaxați și dornici de a interacționa și mai mult cu tehnologia digitală în mediul
școlar,
Aș dori să prezint două variante de activități (situații de învățare cu utilizarea
instrumentelor și resurselor digitale) de educație plastică ce au abordări din punct de vedere al

89
folosirii intrumentelor digitale și anumite platforme. Acestea au fost realizate de mine ca urmare
a parcurgerii unui curs de formare de pe platforma iTeach, putând fi accesate de pe site. Se pot
folosi, adaptate, în sistem sincron/asincron, față în fața sau combinat.
Contrastul cromatic complementar. Subiect la alegere
Sarcina de lucru pentru elevi:
(În clasă, elevii vor fi împărţiţi în trei grupe, fiecare va primi numele unei culori reci:
verde, albastru sau violet.)
Urmăriţi imaginile proiectate cu ajutorul videoproiectorului despre tema propusă –
contrastul complementar, folosind aplicaţia Padlet, avizierul clasei (se dă linkul la pagina padlet).
Observați cercul cromatic cu 6 culori , definiția contrastului, ilustrarea perechilor de culori
complementare şi pictorii care au folosit acest contrast în operele lor, cu ajutorul hărții
conceptuale (Bubbl.us). Pentru mai multe exemple, aveți manualul digital, pagina 23. Timp
alocat – 5 minute.
Sarcina voastră de început este ca fiecare grupă să acceseze link-ul
(https://padlet.com/user/grupa_rosie/…) de pe avizierul clasei pentru padlet-ul corespunzând
culorii complementare grupei sale. Apoi, căutați cu ajutorul Google Search numele pictorilor din
harta conceptuală colorată, alegând după culoarea grupei. Alegeți o lucrare a acestora și
importați-o pe avizierul grupei, descrieți în câteva cuvinte cum se numește lucrarea, ce reprezintă
şi ce perechi de culori complementare sunt folosite. Prezentați activitatea prin reprezentantul
grupei. Timp de lucru: 10 minute.
Următoarea sarcină este să creați o compoziție plastică cu subiect la alegere. Fiecare
grupă va folosi perechea de culori complementare atribuită (indicată de numele grupei). Veți
putea folosi închiderea şi deschiderea culorilor complementare, precum şi amestecul dintre
acestea în cantități variate. Timp de lucru: 25 minute.
După finalizarea lucrărilor, le veți poza, postând poza pe avizierul clasei, ca temă pentru
acasă, apoi le veți afișa la tablă, la grupa atribuită, pentru evaluare. Vom folosi metoda Turul
galeriei, fiecare grupă va evalua lucrările altei grupe, oferind voturi grupei/ lucrării preferate (alta
decât cea din care fac parte). Alegeţi un alt coleg de grupă pentru autoevaluare. Grupa cu cele
mai multe voturi va fi premiată. Timp alocat: 10 minute.
În ultima etapă a lecției, veți încerca să transformați lucrarea proprie salvată în poză de
fundal pe telefonul vostru (poate fi temă pentru acasă).
Finalitatea activității va consta în postarea unui mesaj de feedback din partea voastră pe
avizierul clasei, ca temă pentru acasă.
Rezultate așteptate ale învățării (competențe și/sau obiective):
- Să descrie cu cuvinte proprii și cu exemple contrastul complementar, cu ajutorul aplicațiilor
virtuale;
- Să recunoască perechile de culori complementare din operele de artă găsite prin eforturi proprii
cu ajutorul Google Search;
- Să descrie prin cuvinte proprii operele de artă în care este reprezentat contrastul complementar;
- Să realizeze o compoziţie plastică în care să folosescă contrastul complementar propus;
- Să emită judecăţi de valoare în evaluarea lucrărilor colegilor, dar şi a lucrării proprii;
- Să ofere feedback activităţii desfăşurate prin folosirea aplicaţiei virtuale;
Tip de activitate: Activitate în clasă
Sarcina de lucru se va realiza: În colaborare
Modul probabil de desfășurare a activității:

90
 Elevii, împărţiţi în trei grupe, au ca sarcină să acceseze avizierul clasei pentru a găsi
informaţiile referitoare la temă. Vor folosi diferite aplicaţii virtuale pentru a găsi exemple de
opere de artă conform explicaţiilor primite şi să rezolve sarcina legată de acestea. Vor lucra
individual dar şi prin colaborare. Aplicaţia practică îi solicită, individual, în rezolvarea
subiectului ales ţinând cont de anumite restricţii cromatice. La finalul activităţii elevii vor evalua
lucrările prin metoda Turul galeriei, pe grupe, realizând astfel şi o recapitulare a noţiunilor
învăţate, votând lucrarea/grupa preferată pentru a premia grupa câştigătoare. Ca posibilă temă
pentru acasă, în cazul în care nu vor avea timp suficient în clasă, vor posta lucrările şi pe
avizierul clasei şi vor lăsa un feedback activităţii. Elevii vor putea folosi poza lucrării proprii
drept imagine de fundal pentru telefonul/ tableta lor, sau să-şi creeze o ramă lucrării pentru a
decora camera.
Elemente de limbaj plastic. Compoziția abstractă: Compune abstract!
Sarcina de lucru pentru elevi:
În cadrul lecţiei de azi, veţi realiza o serie de activităţi interesante, folosind mai multe
aplicaţii. Veti avea la dispoziţie două săptămâni pentru parcurgerea temei şi realizarea cerinţelor.
Sigur vom avea rezultate deosebite şi originale.
Pe panoul virtual al clasei din aplicaţia Padlet (link la pagina padlet creată de profesor),
veti găsi informațiile învățate în clasă despre elementele de limbaj plastic, sub formă de hartă
conceptuală realizată cu aplicaţia Bubbl.us.
În următorul pas, veti asculta Avatarul din aplicatia Voki, aflat pe avizierul clasei. Acesta
vă va explica despre arta abstractă. Tot pe avizier veti găsi câteva reproduceri de artă
reprezentând arta abstractă. Observați numele pictorilor şi titlul operelor acestora.
Aveţi ca sarcină să căutati şi voi cu Google Search un alt exemplu de pictură abstractă a
unuia din pictorii pe care i-ati descoperit în exemplele postate sau un altul, să o încărcaţi pe
avizier, ataşând un mic comentariu/ părere folosind propriile cuvinte. Puteţi împărtăşi păreri cu
ceilalţi colegi.
În următoarea etapă, veți afla ce trebuie sa faceți pentru realizarea practică a temei şi
subiectului, ascultând ce vă povestește avatarul de pe avizierul clasei:
„Sarcina voastră pentru lucrarea practică este să creaţi o lume nevăzută şi neînţeleasă.
Transformaţi elemente/ obiecte cunoscute astfel încât să nu fie o reprezentare reală a lor.
Folosiţi diferite tipuri de linii, puncte de mărimi şi forme variate, pete colorate, litere şi scrisuri
(cuvinte) artistice. Elementele pot fi desenate în orice poziţie, în orice culoare, cât mai diferite
de realitate. Distrează-te pictând! Dă un nume haios lucrării tale! Împărtăşeşte, apoi, impresii
cu colegii tăi, încercând să ghicești ce au vrut să reprezinte în lucrarea proprie, în etapa de
evaluare. Fii original și creativ! Succes!”
La sfârşit, veţi posta desenele pe avizierul clasei pentru evaluare. Colegii vor analiza
lucrările care li s-au părut interesante, exprimând păreri personale, postând pe avizier sau chiar
printr-un avatar personal. Fiecare poate oferi detalii despre lucrarea proprie, dar şi
autoevaluându-și lucrarea. Dați un feedback activității.
Ca un ultim pas în derularea activităţii, veţi deschide link-ul afişat şi puteţi să rezolvați
jocul propus din aplicaţia Wordwall.
Rezultate așteptate ale învățării (competențe și/sau obiective):
- Să rememoreze vizual noţiunile învăţate despre elementele de limbaj plastic, cu ajutorul hărţii
conceptuale;
- Să identifice în imaginile prezentate pe panoul virtual elemente de limbaj plastic învăţate;

91
- Să identifice elementele specifice artei abstracte din imaginile prezentate pe panoul virtual;
- Să găsească exemple de compoziţii abstracte ale artiştilor plastici folosind un motor de cautare;
- Să utilizeze noţiunile învăţate într-o compoziţie plastică, respectând tema şi subiectul propus,
prin efort propriu;
- Să emită aprecieri în cuvinte proprii despre semnificaţia creaţiilor colegilor şi descrierea
propriei lucrări, atribuind un titlu original;
- Să se implice în rezolvarea unor sarcini de lucru distractive.
Tip de activitate: Temă pentru acasă
Sarcina de lucru se va realiza: Individual
Modul probabil de desfășurare a activității:
Elevii vor vizualiza pe panoul clasei, în aplicaţia Padlet, harta conceptuală postată
conţinând informaţii despre elementele de limbaj plastic pentru a-şi reaminti ce au învăţat la
clasă, precum şi explicaţiile despre tema abordată. Se parcurg sarcinile, elevii pot folosi Google
Search pentru exemplele cerute şi le vor încărca pe avizierul clasei din aplicaţia Padlet. Pot
schimba păreri între ei. Pentru următoarea sarcină elevii vor realiza practic tema şi subiectul
propus, după ce au ascultat explicaţiile date de avatarul clasei (Voki.com). Lucrările finalizate se
vor încărca pe avizierul clasei şi vor evalua lucrările prin postări scrise sau prin avatar personal.
În ultima etapă vor rezolva un joc în aplicaţia Wordwall prin linkul postat de profesor
(https://wordwall.net/ro/.../provocare la joc), dar pot lăsa şi un feedback activităţii, dacă doresc.
Activităţile se pot desfaşura preponderent individual, dar au posibilitate să şi colaboreze. Timpul
alocat acestei teme este de două săptămâni. Activitatea are un caracter preponderent practic,
dezvoltă abilităţi de lucru cu TIC, utilizând internetul în căutarea informaţiilor, vizualizarea unor
imagini/opere de artă care aduc o îmbogăţire a cunoştinţelor într-un mod plăcut, experimentează
diverse aplicaţii şi îşi pot autoevalua cunoştinţele şi deprinderile prin teste şi jocuri didactice
online, propuse şi pregătite de profesor, ţinând cont de nevoile şi nivelul elevului cu care
lucrează. Elevii îşi pot folosi propriile produse ale activităţii în altfel de proiecte virtuale.

Link sursă online:

https://digitaledu.ro/
https://digitaledu.ro/contrastul-cromatic-complementar-subiect-la-alegere/
https://digitaledu.ro/elemente-de-limbaj-plastic-compozitia-abstracta-compune-abstract/

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE

ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Prof. Covrig Gabriela Loredana

Școala Gimnazială Slivilești, Gorj

”Calculatorul nu rezolvă problemele, cum se spune. Problemele le rezolvă omul, dar în

trezolvarea lor se servește, nu numai de toc și hartie, ci și de calculator” Grigore Moisil –
Proiectul ROINFO România Informatics 2018-2020
Această perioadă nefericită pentru omenire a demonstrat încă o dată, că instrumentele
digitale ajută în demersurile didactice și în activitatea antreprenorială de zi cu zi.

92
 Calculatorul, tableta și nu în ultimul rând smartphone-ul ajută la desfășurarea în condiții
decente a activității didactice la toate disciplinele de studiu prin intermediul platformelor
educaționale alese de unitatea școlară.
Atât mediul preuniversitar, cât și cel universitar au apelat la toate resursele digitale pentru
a-și continuă activitatea bulversată de pandemia COVID 19, iar în 80% din cazuri acestea au
funcționat în condiții bune și foarte bune.
Școala Smarth este viitorul iar instrumentele digitale, vor fi ,,parteneri” de neînlocuit ai
elevilor și cadrelor didactice pentru că pe lângă partea neplăcută a acestor gageturi, s-au dovedit
indispensabile atât în clasele mici (cu programe simple dar interactive, cu prezentări și jocuri),
cât și în clasele mari (cu aplicații matematice mai complexe).
Viitorul este digitalizarea, încurajarea copiilor și a adulților pentru învățarea de la
distanță, pentru că, fără instrumente digitale lume s-ar oprii înloc iar regresul ar fi invitabil.

Bibliografie:
1. Grigore Moisil ”Proiectul ROINFO România Informatics 2018-2020”
2. https://www.miciideveloperi.ro/

INSTRUMENTE DIGITALE UZUALE FOLOSITE LA PREȘCOLARI

Prof. Cranta Ionela

Școala Gimnazială Nr. 2 Caracal

Competențele cheie reprezintă un pachet multifuncțional, transferabil de cunoștințe,

abilități și atitudini de care au nevoie toți indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personală,
incluziunea socială și găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie să se fi dezvoltat la sfârșitul
educației obligatorii și trebuie să acționeze ca fundament pentru învățare, ca parte a educației pe
tot parcursul vieții. Aceasta prezentare este un prim pas spre utilizarea tehnologiei de către
educatoare/profesori învățământ preşcolar la grupă sau pentru derularea activităților on-line. În
marea majoritate a timpului, utilizarea e-tehnologiilor salvează timp și energie, captându-se usor
atentia prescolarilor.
În alegerea instrumentelor digitale, profesorii trebuie să urmărească valențele pedagogice
ale acestora (gradul de interacțiune, de comunicare și colaborare, dezvoltarea competențelor
secolului al XXI-lea etc.). Beneficii pentru preşcolari: un mediu de învăţare mult mai confortabil,
dar care necesită suportul adulţilor (al părinţilor, în cazul învăţării de acasă) Un aspect motivant
pentru cadrele didactice îl reprezintă schimbul de bune practici şi asistenţă din partea colegilor.
În următoarele rânduri vă prezint câteva dintre aplicaţiile și instrumentele digitale care se pot
utiliza în facilitarea învățării on-line și în susținerea grădiniței de acasă.
CONFERINȚELE ON-LINE facilitează transmiterea de informații în timp real și
învățarea sincron a preșcolarilor. Printre cele mai cunoscute sunt: Zoom, GoogleMeet, Webex,
Twinspace etc.
ZOOM - Este platforma de ore on-line cea mai utilizată de către cadrele didactice din
România. Se creează conturi gratuite pentru profesori (contul școlii nu are limită de timp.
Preșcolarilor și părinților acestora le trimiteți link-ul. Pe white board se poate desena, colora,

93
face operații matematice sau adnotări pe ecran; se pot împărtăși ecranul și documentele aflate în
calculator/laptop. Se pot crea camere secundare pentru preşcolari pentru a încuraja munca în
grupuri mici. ( Breakout rooms) Există opțiunea să se înregistreze întreaga conferință audio-
video.
GoogleMeet - Este o aplicație din suita Google for Education pe care o puteți accesa doar
dacă aveți un cont de gmail. Gmailul a primit recent, datorită pandemiei Covid-19, si optiunea de
meet care anterior a fost doar platită. Meet este aplicația Google similară cu Skype de la
Microsoft – o platformă de comunicare instant prin video și chat, unde puteți crea un link de
întâlnire, iar participanții trebuie doar să-l acceseze, fără să aibă vreun cont, pentru a putea intra
in sesiunea online. Meet accepta până la 100 participanți gratuit și oferă aceleași opțiuni ca și
întâlnirea de pe Zoom: comunicare cu participanţii cu video, microfon și prin chat, partajarea
ecranului, activarea modului silențios pentru anumiți participanți, împărtășirea de alte link-uri
prin chat.
JOCURI ON-LINE – sunt aplicaţii plăcute de către copii şi de cadrele didactice doarece
îşi păstrează simţul ludic. Cele mai utilizate la vârstele timpurii sunt puzzle-urile on-line.
JINGSAWPLANET- este o aplicaţie care permite încărcarea unui fişier de tip text sau
fotografie şi decuparea sub forme de piese în funcţie de complexitatea dorită( de la 3 la câteva
sute de bucaţi). Este o aplicaţie gratuită şi nu necesită crearea de cont de utilizator. Se poate
accesa de aici: www.jingsawplanet.com
JOCURI DIDACTICE - instrumente care facilitează munca în sincron în cadrul
conferințelor on-line. Dintre instrumente recomandate puteti utiliza: Worldwall sau
Learningapps. WORLDWALL - este o aplicație utilă pentru cadrele didactice deoarece se pot
crea jocuri interactive pentru susținerea învățării, fiind posibile de la 1 la 8 modele. ( De
exemplu: Cuvântul lipsă, Anagrame, Pu zzle, Rebus, Adevărat sau Fals, Sortează, Chestionare,
Spânzurătoare, Deschide cutia etc); Este un instrument digital ușor de utilizat şi plăcut de copii
datorită elementelor ludice inserate.
Pornind de la multitudinea de instrumente digitale existente, fiecare profesor are
libertatea să aleagă după preferințe și experiența personală, astfel încât să ofere coerență actului
didactic, în acest context dinamic. Chiar dacă învățământul on-line nu poate suplini pe deplin
învățământul clasic, dar având un rol important ca extensie a acestuia, integrarea noilor
tehnologii în educație au scopul de a influența pozitiv rezultatele procesului instructiv-educativ și
de a îmbogății performanțele sistemului educațional.

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Cremenescu Florina Alina

G.P.P „ Lumea copiilor ” ,Topoloveni

În secolul XXI, tehnologiile ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană, iar
tehnologizarea procesului educațional este inevitabilă. Acest proces a fost grăbit în ultimul an
de pandemia COVID-19 și trecerea la învățământul on-line. Într-un pas mai lent, sau mai alert
utilizarea tehnologiilor digitale în procesul educațional duce la schimbare și îmbunătățirea
sistemului educațional. Adaptarea sistemului de educație și

94
formare la evoluția tehnologică reprezintă un proces complex, necesar pentru pregătirea și
perfecționarea resurselor umane și element esențial al dezvoltării, modernizării și inovării
societății. Utilizarea noilor tehnologii digitale este calea directă pentru a face școala mai
atractivă pentru elevi, mai adaptată nevoilor și stilului lor de viață, mai eficientă în a dezvolta
competențe, generând educație pe tot parcursul vieții. În prezent, este din ce în ce mai evident
impactul transformării digitale asupra societății și a pieței muncii, precum și asupra sistemelor
de educație și formare. Din această perspectivă, transformarea digitală în educație este
determinată de progresele în materie de conectivitate, utilizarea pe scară largă a dispozitivelor
și a aplicațiilor digitale, nevoia de flexibilitate individuală și cererea acută de competențe
digitale. Criza „Covid-
19” a reconfigurat practicile educaționale de la interacțiunea „față-în-față” la mediul online,
aspect care a generat o serie de reflecții care au pus în centrul atenției faptul că predarea,
învățarea și tehnologia emergentă nu mai pot fi considerate disparat, ci conturează, holistic,
viitorul educației digitale.
Acest aspect a evidențiat rolul educației digitale ca obiectiv-cheie pentru predarea-
învățarea-evaluarea de înaltă calitate, accesibilă și favorabilă incluziunii, precum și necesitatea
unei abordări strategice privind dobândirea competențelor digitale pe tot parcursul vieții,
pentru toți actorii implicați.
Cadrele didactice trebuie să-şi perceapă misiunea şi să fie cu un pas înainte – pentru a
identifica cum anume le pot fi de ajutor preșcolarilor. În mediile on-line de învăţare, procesul
principal de predare este o secvenţă de mai multe sub-procese, legate între ele ca un lanţ cu
posibilităţi, pentru a fi îmbunătăţit pe baza analizei feed-back-ului primit de la preșcolari.
Astfel, propun cadrelor didactice o planificare a învăţării on-line eficientă, axată pe două
faze ale formatului de lecţie: proiectarea procesului de învăţare on-line şi organizarea şi
desfăşurarea procesului de învăţare on-line. Prin urmare, putem observa că pentru a obţine o
realizare e-learning de calitate, trebuie să ţinem cont de următoarele aspecte:
 Trebuie să fie cât mai interactivă, să implice emoţional elevii, iar feed-back-ul oferit
trebuie să fie prompt şi la obiect.
 Atmosfera din sala de curs virtuală trebuie să fie cât mai plăcută, cât mai aproape de
interesele de învăţare a elevilor, cât mai aproape de problemele întâlnite în viaţa
cotidiană, iar elementele noi trebuie introduse treptat .
 Derularea lecţiei şi a cursului trebuie să fie descrise foarte clar şi exact.
 E necesară respectarea ritmului individual de învăţare.
Motivaţia elevilor trebuie să fie stimulată şi întărită constant prin metode şi strategii
psihopedagogice specifice.
Digitalizarea este sinonimă cu flexibilitatea, ușurința în accesare, fluxul potențial de
resurse multimedia și noi modalități de motivare a adulților pentru a se angaja în învățare. Cu
toate acestea, introducerea acestor tehnologii este lentă și eficiența acestora este relativ
limitată. În schimb, faptele evidențiază dificultățile legate de formarea personalului, costurile
suportate (nu numai pentru instrumentele și infrastructura necesară pentru a le conduce, ci și
pentru formarea profesioniștilor) și, în funcție de localizarea geografică, lipsa conectivității.
Astfel, în contextul provocărilor societale, sistemele e-learning vor deveni instrumente
de formare a personalităţii şi creativităţii utilizatorilor. Prin instruire personalizată şi
colaborare distribuită, se vor putea eficientiza toate activităţile umane în societatea bazată pe
cunoaştere. Utilizarea tehnologiilor moderne capătă un conţinut cu o anumită funcţionalitate,
95
 aflat într-o permanentă evoluţie, condiţionată de echipele de profesori, formatori şi
administratori ai conţinutului şi ai funcţionalităţii acestuia, specialişti din domeniul tehnologiei
informaţiei, care asigură portabilitatea în noile medii.
Conchidem că sistemul e-learning nu încearcă impunerea unei revoluţii în sistemul
educaţional, ci propune un pas înainte pentru procesul educaţional spre creşterea capacităţii de
adaptare la cerinţele şi posibilităţile celor care se formează, având în vedere ritmul rapid în
care decurg vieţile noastre.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. Cucoş C. Informatizarea în educaţie. Iaşi: Editura „Polirom”, 2006.
2. Friesen N. Re-thinking e-learning research: Foundations, methods and practices. New
York: Peter Lang International Academic Publishing, 2009.
3. Garrison D.R., Anderson T. E-learning in the 21st century. A framework for research and
practice. London: British multinational publisher „Routledge Falmer”, 2003.
4. Gremalschi A. Modernizarea învăţămîntului preuniversitar prin implementarea pe scară
largă a tehnologiilor informaţiei şi a comunicaţiilor. In: Revista Didactica Pro…, revistă de
teorie şi practică educaţională, 2010, Nr. 6 (64), pp. 2-5.
5. Kahiigi E.K. et al. Exploring the e-learning state of the art. In: The Electronic Journal of e-
Learning, 2008, No 6(2), pp. 77-88. [citat 17.03.2020]. Disponibil: http://www.ejel.org 6.
Mason R., Rennie F.E-learning: Th

INSTRUMENTE DIGITALE UTILIZATE ÎN GRĂDINIȚĂ

Prof.înv.preșc.Cristea Ancuța
Grădinița P.P.,,Sf.Stelian”

Importanța instrumentelor digitale reflectă un rol esențial pentru formarea atât a cadrelor
didactice competente, cât si dezvoltarea personalității preșcolarilor. Instruirea cu ajutorul
instrumentelor digitale reprezintă o metodă didactică de învățământ, care valorifică principiile
de modelare şi de analiză a activităţii .
În alegerea instrumentelor digitale, cadrele didactice trebuie să urmărească valențele
pedagogice ale acestora (gradul de interacțiune, de comunicare și colaborare). Beneficii pentru
preşcolari: un mediu de învăţare mult mai confortabil, dar care necesită suportul adulţilor (al
părinţilor, în cazul învăţării de acasă).Un aspect motivant pentru cadrele didactice îl reprezintă
schimbul de bune practici şi asistenţă din partea colegilor. Câteva dintre aplicaţiile și
instrumentele digitale care se pot utiliza în facilitarea învățării on-line și în susținerea
grădiniței de acasă sunt:
-Worldwall – este o aplicație utilă pentru cadrele didactice deoarece se pot crea jocuri
interactive pentru susținerea învățării. Este un instrument digital ușor de utilizat şi plăcut de
copii datorită elementelor ludice inserate.
- Edpuzzle-este un instrument pe o platformă în care putem edita videoclipul, putem tăia
fragmentul necesar, putem adăuga comentarul audio la videoclip, La fel putem crea un test cu
mai multe tipuri de întrebări.care apar în videoclip la un moment dat.Acest intrument se poate

96
 utiliza în toate domeniile ( limbaj si comunicare, eu, familia și societatea, științe și tehnologii,
sănătate și motricitate.)
- Powerpoint la fel este un instrument foarte valorificat unde prin relizarea animațiilor putem
realiza activități la domeniul : educație pentru mediu ( cum se îngrijesc animalele , sau
evoluția unei plante ).
-Piktochart- este o aplicație ușor de folosit pentru crearea de infografice de calitate. Le putem
îmbina prin jocuri( continuă șirul, ordonează și sortează obiectele) la domeniul științe și
tehnologii.
-Art este un instrument folosit în cadrul activităților de dezvoltare a limbajului, deoarece
prezintă proverbe, ghicitori care se realizează în relație cu ed. Muzicală, asfel copii se
distrează și învață concomitent. Acest intrument dezvoltă gândirea,atenția,observația și auzul
muzical al copilului.
-JinGSAWPLANET- este o aplicaţie care permite încărcarea unui fişier de tip text sau
fotografie şi decuparea sub forme de piese în funcţie de complexitatea dorită( de la 3 la câteva
sute de bucaţi). Este o aplicaţie gratuită şi nu necesită crearea de cont de utilizator .
Învăţarea cu ajutorul instrumentelor digitale încearcă să depăşească modelul linear al
comunicării didactice, realizând o diversitate a modurilor de construcţie a realităţii de către
participanţii la actul învăţării, o compatibilizare a noilor conţinuturi – prin trimiteri la realităţi
abstracte, ştiinţifice şi culturale – cu constructele subiecţilor.
Utilizarea calculatorului în educatia preşcolarilor permite transmiterea şi asimilarea
noilor cunoştinţe într-un mod atractiv pentru copii. Procesul de educatie este mult mai
eficient. Copiii învaţă jucându-se, sunt puşi în situaţia de găsi repede soluţii şi de a lua decizii
pentru rezolvarea problemelor. Calculatorul este un mijloc de instruire care ţine atenţia
copilului activă pe tot parcursul activităţii de învăţare.

Bibliografie:
1. Cerghit, Ioan, 2002, ,,Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri
si strategii” , Editura Aramis, București;
2. Cucoș, Constantin, 2006, ,,Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizarii formării”
, Editura Polirom, Iași;
3. Academia ABC
3. Standarde de învățare și dezvoltare a copiilor de la naștere până la vârsta de 7 ani
Chișinău 2019
4. Ghid de bune practice”Tolea Luiza „ Galați 2012,Editura InfoRapArt

INSTRUMENTELE DIGITALE – O ACTUALITATE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Croitor Janina
Școala Gimnazială Nr.3, Suceava

Instrumentele digitale până la perioada pandemiei aveau un rol nu foarte important în

educație și formare din cauza lipsei bazei materiale la nivelul multor clase din școlile
românești.Astfel că multe cadre didactice nu puteau utiliza aceste instrumente în orele de clasă,

97
 în procesul educativ, ci doar ocazional în laboratoarele de informatică sau în anumite săli unde se
găseau computere și internet. În aceste condiții doar profesorii/directorii care au căutat să-și
găsească sponsori, părinți sau fonduri proprii au reușit să-și achiziționeze instrumentele digitale
atât de necesare conectării la posibilitățile multiple pe care le oferă utilizarea acestora.
Pandemia a avut pe lângă părțile negative și un rol pozitiv, pentru că școlile, prin minister
sau diverse fonduri, au trebuit să achiziționeze dispozitive digitale, conectare la internet, nu
numai pentru profesori ci și pentru elevii care nu aveau posibilitatea de a și le permite, ca aceștia
să poată participa la actul educațional online.
Un prim rol al instrumentelor digitale, și esențial, a fost ca actul scolastic să continue din
locuința fiecărui educabil. În aceste condiții formarea elevilor nu s-a oprit ci s-a desfășurat pe cât
posibil aproape de normalitate. Cadrele didactice, alături de elevi și părinți, au învățat cum să
lucreze cu instrumentele digitale ca să se adapteze noilor reguli.
Formarea profesorilor pentru actul educațional online a trebuit să fie rapidă și pe
parcursul participării directe la acest nou tip de învățământ. Fiecare cadru didactic a încercat să
se adapteze, să găsească calea potrivită colectivelor de elevi îndrumate și particularităților de
vârstă ale acestora, ținând cont de posibilitățile lor de vizualizare a materialelor propuse.
În ciclul primar s-au folosit diverse jocuri, lecții interactive, manualele digitale deja
existente, tabla virtuală sau flipchart-ul pentru învățarea citit-scrisului. La orele de matematică s-
au creat diverse moduri de predare și rezolvare de exerciții și probleme. Multe lecții sau
demonstrații au fost animate, filmate și postate pe diferite canale cum ar fi YouToube sau chiar
folosite de televiziunea națională prin Teleșcoala. La orice materie de studiu s-au găsit metode și
modalități de a se realiza educația cu și prin intermediul instrumentelor digitale. Atractivitatea și
conexiunea rapidă la orice informație necesară, a adus în cadrul actului educativ un beneficiu
uriaș. Totuși trebuie spus că orice exces nu poate fi benefic. Astfel că trebuie să realizăm și
faptul că o exagerare a lucrului doar prin instrumentele digitale poate avea și multe părți negative
asupra educabililor.
Tehnologizarea în masă a școlilor românești a avut un impact benefic al schimbării de
atitudine și de lucru a cadrelor didactice, referitoare la folosirea prietenoasă a instrumentelor
digitale în actul educațional.

INSTRUMENTELE DIGITALE
PUNTE DE LEGĂTURĂ PENTRU O EDUCAȚIE DE CALITATE

Prof. înv. preșc. Curleancă-Năstase Mariana

Grădinița Școlii Gimnaziale ,,Elena Doamna”
Localitatea Tulcea, județul Tulcea

,,O educație de calitate înseamnă echilibru între tradiție și inovație, între creativitate și rutină”
Sir Ken Robins

Încă de la grădiniță, copiii descoperă jocurile online și ajung să fie utilizatori ai Internetului,
dezvoltându-și deprinderi de utilizare a echipamentelor și softurilor care depășesc uneori nivelul
părinților și ulterior al profesorilor lor.

98
Pe măsură ce cresc, tehnologia este din ce în ce mai mult folosită pentru a-și astâmpăra setea de
cunoaștere, pentru a relaționa, a comunica.
Într-o lume a prezentului în schimbare accelerată, traversată de momente de impredictibilitate de
mai bine de un an de zile, care au impus și încă pe alocuri impun măsuri cu caracter excepțional
pentru limitarea răspândirii infecției cu noul coronavirus, suntem nevoiți să desfășurăm activități
online.
Orientarea spre mediul online a creat premisele unei comunicări mai rapide și mai eficiente, dar
a ridicat și anumite probleme legate de modul de interacțiune și relaționare.
În învățământul preșcolar ,,școala online” a fost o provocare foarte mare atât pentru cadrele
didactice cât și pentru copii, și părinți, o modalitate de depășire a limitelor, căutare de resurse și
materiale online care să fie utile, accesibile și să asigure conținuturi educative de calitate. Resurse
de predare și învățare digitale sunt foarte multe, însă importantă este selectarea celor care sunt
captivante și interesante pentru copii, cunoscute profesorilor, adaptate capacităților intelectuale,
particularităților de vârstă și obiectivelor educaționale.
Am încercat să folosim instrumente, platforme, softuri, pagini web. cu ajutorul cărora am
încercat să desfășurăm activități instructiv-educative, încât să atingem obiectivele propuse pentru
acea perioadă. Din experiență am observat că, copiii preșcolari nu se pot descurca singuri în
utilizarea telefonului, laptopului, diverselor device-uri, fiecare a depins de prezența unui adult (care
trebuia să-i familiarizeze cu sarcinile jocurilor; să pornească prezentarea; să citească povestea;
să pună întrebările legate de poveste; etc.)
Noi, profesorii din învățământul preșcolar, am fost într-o situație dificilă și am încercat
multe aplicații și platforme cu ajutorul cărora am desfășurat activitățile instructiv-educative și cele
de evaluare.
De un real folos am utilizat aplicațiile și platforme, precum: Pereții virtuali (Padlet), care
sunt aplicații digitale, care oferă spațiu de afișare atât pentru varianta text, imagine, video, site-uri
web; Wordwall-este bazată pe joc, foarte interesant și atractiv pentru copii; Kahoot – este bazată pe
joc de tip quiz (întrebări și răspunsuri); Jigsaw Puzzle-puzzle online, îndrăgite de preșcolari (jocuri
de perspicacitate).
Google Classroom– platformă creată de școală, pentru desfășurarea activităților sincron,
pentru monitorizarea progresului copilului pe bază de date și fapte concrete, unde fiecare copil avea
portofoliul său, iar părinții încărcau poze cu lucrările copiilor, după ce aceștia lucrau ceea ce
primeau de la grădiniță, tocmai pentru avea o evidență clară și pentru un feed-back adecvat;
Academia ABC este o platformă online de educație, care oferă multe materiale și jocuri
didactice, lecții, testări online pentru copii, poezii, povești, fișe pentru preșcolari și școlari, literatură
pentru copii, noutăți și informații din educație.
Nevoia umană, elementară a dialogului față în față, de socializare, de interacțiune directă, în
persoană, este de neînlocuit, considerând că școala online o poate completa pe cea fizică, normală,
dar nu o poate înlocui, deoarece pe termen lung poate avea efecte nedorite, ireversibile asupra
sănătății fizice și emoționale a copiilor.
Printre avantajele susținerii lecțiilor/activităților didactice online s-ar putea
enumera:
- copilul poate învăța în ritmul lui, fără a fi presat de timp sau perturbat de colegi;
- cursurile și resursele atașate acestora pot fi accesate oricând;
- evaluarea (manuală sau automată) a rezultatelor obținute de copii se poate realiza relativ rapid;

99
- învățarea digitală este mult mai interactivă, mai ușor de reținut și asimilat decât manualele
voluminoase și putem spune că, din acest punct de vedere, digitalizarea reprezintă un context mai
bun, care oferă o perspectivă mai largă și activități mult mai atractive decât metodele tradiționale de
învățământ iar acest lucru îi ajută pe copii să se conecteze mai bine cu materialele de studiu;
- instrumentele și tehnologiile digitale educaționale, cum ar fi platformele sociale, îi ajută pe
profesori să creeze și să administreze grupuri de lucru /comunicare. Astfel, câștigă foarte mult timp
și reușesc să răspundă copiilor, făcând educația mai productivă prin comunicare dinamică, ceea ce
nu se poate realiza în totalitate folosind numai metodele tradiționale.
- învățarea digitală nu numai că permite copiilor să acceseze tot mai multe informații, dar pot și să
se asigure că informațiile sunt adaptate nevoilor lor specifice. Posibilitatea ca fiecare copil să învețe
în cea mai eficientă manieră, este cel mai important beneficiu al învățării digitale.
- instrumentele și tehnologia digitală oferă profesorilor șansa de a împărtăși rapid informații și
resurse educaționale cu alți profesori, în timp real.
Învățământul online trebuie să rămână o reflecție prioritară.
Închiderea școlilor și organizarea cursurilor online fără dispozitivele necesare și instrumente
de evaluare a calității procesului de educație sunt factori de risc major de abandon școlar. De
asemenea, riscul părăsirii școlii crește și în cazul copiilor ai căror părinți, cu un nivel redus de
educație, riscul părăsirii școlii crește și în cazul copiilor ai căror părinți, cu un nivel redus de
educație, nu pot să-i sprijine pe copii în efectuarea temelor.

LINK-URI PENTRU ACTIVITĂȚI ARTISTICO-PLASTICE

https://www.youtube.com/watch?v=eTkzMugXwp0 (crenguța înflorită)
https://www.youtube.com/watch?v=79hXV-0KD10 (tehnici interesante de pictură)
https://www.youtube.com/watch?v=ZcN4exzMdio (tehnici interesante de pictură)
https://www.youtube.com/watch?v=kjCzlpDVtUw (pictura prin amprentare)
https://www.youtube.com/watch?v=oblbD_aUcr8 (dactilopictură)
Desenam cu Sare Tehnica Netraditionala/ Draw With Salt,Nontraditional Technique (pictura pe
sare)
Stampile
http://www.creatissimo.ro/stampile-din-fructe-si-legume-18-idei-creative/
LINK-URI PENTRU ACTIVITĂȚI MUZICALE
Joc de confecționare instrumente muzicale
http://www.creatissimo.ro/12-instrumente-muzicale-la-care-chiar-poti-canta/
Pentru audiții si învățare/ repetare cântece:
https://www.youtube.com/channel/UCViyABZFmR-ufm6gtbUthXA
https://gokid.ro/10-cantecele-pentru-copii-de-gradinita/
https://ghindoc.ro/cantece-pentru-copii-gradinita/
https://tra-la-la.ro/cantece-tralala-3-4-ani/
https://tra-la-la.ro/cantece-tralala-4-5-ani/
https://tra-la-la.ro/cantece-tralala-5-6-ani/
LINK-URI PENTRU ACTIVITĂȚI DE MIȘCARE
Jocuri de mișcare și îndemânare
https://pin.it/6sfIvpz
https://pin.it/golT0QY
https://pin.it/5UC5Uyy

100
https://pin.it/7BHPGOa
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=197649491338730&id=175539149657865&funlid=P
6qfLhjfRO3OJpnW
http://www.itsybitsy.ro/distractie-casa-3-idei-de-jocuri-cu-banda-adeziva/
https://jocuripentrucopiimarisimici.blogspot.com/2012/03/pasarica-muta-ti-cuibul.html?m=1

Bibliografie
https://psnews.ro/cele-mai-populare-platforme-educationale-online-pentru-elevi-397210/
https://life.ro/platforme-educationale-online-pentru-elevi/
https://www.aspireteachers.ro/noutati/2020/3/15/cum-mutam-scoala-online

EDUCAȚIA DIGITALĂ: CADRU PSIHOEDUCAȚIONAL

Profesor psihopedagogie specială Cursaru Elena - Crina

Centrul Școlar de Educație Incluzivă, Comuna Filipeștii de Târg, Județul Prahova

Conform autorilor (Ceobanu, Cucoș, Istrate, Pânișoară, 2020) educația digitală reprezintă
o paradigmă care urmează variate cursuri de aplicare inovativă a științelor neurocognitive, cu
puternice efecte transformatoare la nivelul personalității actorilor educației (profesori și elevi), al
principiilor și efectelor pe termen scurt, mediu și lung.
Premisa educației digitale este că aceasta se desfășoară în condiții legale, or, una dintre
prezumții este că sunt respectate drepturile tuturor actorilor educației (profesori, elevi) și în
primul rând dreptul la viață privată și dreptul la protecția datelor. Educația digitală contribuie
prin metode noi, prin accesul la informație, prin calitatea informațiilor la mai buna dezvoltare a
învățământului de orice nivel. Indiferent de numărul avantajelor, de dezvoltarea conectivității și
a altor elemente pozitive pe care educația digitală le aduce în viața copiilor (cetățeni europeni),
există și diferite tipuri de riscuri și dezavantaje, legate de protecția și securitatea datelor.
(Ceobanu, Cucoș, Istrate, Pânișoară, 2020, p.83).
Pentru a fi înțeles conceptul de educație digitală este necesară cunoaşterea unor concepte
de specialitate, cum ar fi conceptul de învățare digitală, soft-ul educațional, alfabetizare digitală,
cooperare digitală, cyberbulling-ul, participare digitală și predare digitală, concepte utilizate de
copiii din ciclul primar.
Astfel, conform autorilor Ceobanu, Cucoș, Istrate, Pânișoară (2020), conceptele de
specialitate definite sunt:
Învățarea digitală reprezintă ”capacitatea de a participa și de a beneficia de oportunități de
învățare digitală; identificarea și utilizarea resurselor de învățare digitale; participarea la
comunicarea educaţională prin intermediul platformelor digitale; utilizarea de aplicații și stiluri
de învățare; reprezintă folosirea instrumentelor digitale pentru a organiza, planifica și reflecta
asupra învățării; înregistrarea unor date de învățare care pot fi utilizate pentru autoanaliză,
reflecție și prezentarea realizărilor; monitorizarea progresului propriu, participarea la evaluarea
digitală, primirea de feedback digital, capacitatea de a gestiona timpul și sarcinile proprii, de
focalizare a atenției și de dezvoltare a motivației de a învăța în contexte digitale; înțelegerea
oportunităților și provocărilor implicate de învățarea online; o înțelegere a nevoilor și

101
preferințelor proprii ca elev digital”. (Ceobanu, Cucoș, Istrate, Pânișoară, 2020, p.29).
Soft-ul educațional reprezintă ”orice produs software în orice format ce poate fi utilizat pe orice
calculator şi care reprezintă un subiect, o temă, un experiment, o lecţie, un curs, fiind o
alternativă sau unica soluţie faţă de metodele educaţionale tradiţionale”. (Dobre, 2010, p.8).
Softul educațional vizează în mod special progresul tuturor elevilor în învățare. Învățarea
performantă este un obiectiv ce guvernează modul de proiectare a softului didactic; aceasta
trebuie să permită: prezentarea informației prin canale senzoriale alternative și în modalități
complementare; activități de explorare/căutare individuală a informației și de operare asupra ei;
schimbul de informație și cooperarea în rezolvarea unor sarcini de lucru; varierea surselor de
informație; stimularea gândirii critice; învățarea orientată spre un scop; șanse sporite de reglare
în raport cu caracteristicile și cunoașterea proprie. Softul educațional utilizat se obține prin
transpunerea în format digital a conținutului didactic existent și prin crearea de materiale noi,
care să suplimenteze ceea ce prevede programa școlară.
Exemple de softuri educaționale:
Softul tematic abordează subiecte/teme/din diverse domenii
ale curriculumului şcolar, altele propunându-şi oferirea unor oportunităţi de lărgire a orizontului
cunoaşterii în diverse domenii sau achiziţia independentă a unor competenţe profesionale; nu are
integrată o strategie didactică, modul de lucru este stabilit de profesor.
Soft de investigare. Elevului nu i se prezintă informaţiile deja ci un mediu de unde poate
să îşi extragă singur informaţiile necesare rezolvării sarcinii propuse sau pentru alt scop pe baza
unui set de reguli. În acest fel calea parcursă depinde într-o mare măsură de cel care învaţă.
Softul interactiv de învăţare are înglobată o strategie care permite feedbackul şi controlul
permanent, determinând o individualizare a parcursului în funcţie de nivelul de pregătire al
subiectului. Acesta este genul cel mai complex, din punct de vedere pedagogic, pentru că îşi
propune printr-o interacţiune adaptativă să asigure atingerea de către utilizator, prin rularea lui
integrală, a unor obiective educaţionale.
Alfabetizarea digitală (AD) vizează ”capacitatea de a înțelege și de a exprima folosind analitic,
productiv și creativ tehnologiile informației și software-ul pentru a transforma informațiile în
cunoaștere”. (Ceobanu, Cucoș, Istrate, Pânișoară, 2020, p.26);
Cyberbulling-ul este o formă unică de agresivitate care s-a dezvoltat odată cu evoluția digitală.
Este definit ca fiind un ”comportament intenționat, malițios acționat prin intermediul
dispozitivelor digitale, în mod repetat și pe o perioadă lungă de timp, care produce o durere
psihologică, emoțională și relațională intensă victimelor”. (Ceobanu, Cucoș, Istrate, Pânișoară,
2020, p.75).
Cooperare digitală vizează ”capacitatea de a lucra în echipe digitale și grupuri de lucru online;
colaborarea eficientă folosind instrumente și media digitale partajate; producerea de materiale
partajate; utilizarea de instrumente de lucru cooperativ; lucrul eficient dincolo de granițele
culturale, sociale și lingvistice; o înțelegere a caracteristicilor diferitelor instrumente digitale de
colaborare, a varietăților de norme culturale și a unor norme de colaborare”;
Participarea digitală reprezintă ”capacitatea de a lucra în echipe digitale și grupuri de
lucru online; colaborarea eficientă folosind instrumente și media digitale partajate; producerea de
materiale partajate, utilizarea de instrumente de lucru cooperativ; lucrul eficient dincolo de
graniţele culturale, sociale și lingvistice”;
Predarea digitală vizează ”capacitatea de a preda și sprijini elevii în contexte de învățare
digitale, de a învăța într-o echipă de predare sau de curriculum, de a proiecta oportunități de

102
învățare, de a sprijini și de a facilita învățarea, de a fi proactiv în învățarea de la egal la egal,
utilizând într-o manieră eficientă instrumentele și resursele digitale disponibile”. (Ceobanu,
Cucoș, Istrate, Pânișoară, 2020, p.29).

Bibliografie:
1) Ceobanu C., Cucoș Ctin, Istrate O., Pânișoară I.O. (2020), Educația digitală, Iași: Ed.
Polirom.
2) Dobre I. (2010), Studiu critic al actualelor sisteme de E-learning, Conducător științific: Tufiș
I.D. (prof. Dr. ing.), București: Academia Română – Institutul de Cercetări pentru Inteligență
Artificială.

IMPORTANTA NSTRUMENTELOR DIGITALE IN EDUCATIE SI FORMARE

Prof. Chivu Adela Ondina

Scoala Gimnaziala ”Sfintii Voievozi”Bragadiru

Pentru a înţelege specificitatea procesului de instruire online, pentru a-l putea organiza,
conduce şi controla este importantă cunoaşterea unor termeni specifici care vor fi definiţi în cele
ce urmează, conform resurselor bibliografice: „Instruirea reprezintă activitatea principală
realizată în cadrul procesului de învăţământ, conform obiectivelor pedagogice generale elaborate
la nivel de sistem, în termeni de politică a educaţiei.”
Instruirea online se referă la instruirea care se desfăşoară prin intermediul unui calculator
conectat la o reţea, conţinutul educaţional putând fi sub forma unei lecţii tradiţionale sau a unei
sesiuni de lucru colaborativă, realizată cu ajutorul tehnologiilor de comunicaţie. Materialele
educaţionale pot fi prezentate sub formă de text, grafice, materiale audio, video. Termenul de
sistem de instruire online desemnează un ansamblu de tehnologii, proceduri, mijloace,
participanţi care conlucrează pntru atingerea obiectivelor procesului de instruire. Platforme de e-
Learning Open Source Platforma Moodle Modular Object-Oriented Dynamic Learning
Environment (Moodle) este un pachet software destinat producerii de cursuri bazate pe Internet,
oferind un bun suport pentru securitate şi administrare şi având conturată o comunitate amplă de
utilizatori şi dezvoltatori. Sistemul Moodle pleacă de la ideea că orice participant la un curs
poate fi în acelaşi timp elev şi profesor, înlăturând imaginea profesorului ca „sursă de
cunoştinţe” şi promovând-o pe cea a profesorului ca modelator de personalităţi, care lucrează
într-o manieră particulară cu fiecare student pentru a-l ajuta să dobândească deprinderile şi
cunoştinţele de care este interesat, şi care moderează discuţiile şi activităţile într-o manieră care
ajută studenţii să colaboreze pentru a atinge în mod colectiv obiectivele generale ale cursului.
Sistemul Moodle oferă un cadru pentru dezvoltare şi utilizare de materiale şi metode moderne de
lucru, dar şi de adoptare a unei pedagogii ce stimulează creativitatea. 1educat – portalul ofertei
de cursuri: www.1educat.ro 1educat este un portal specializat în prezentarea ofertelor de cursuri,
promovând perfecţionarea în anumite domenii de interes general. Conţine informaţii utile despre
planificarea carierei şi mediului educaţional, precum şi numeroase resurse, dispunând şi de un
asistent online.

103
 Are următoarele secţiuni: 1. Oferta de cursuri – sunt prezentate oferte de cursuri din
domenii ca: economic, sociouman, IT&C (Information Technology and Communications), limbi
străine, calificare. Este descris modul de alegere a unui curs, sunt prezentate cursurile online
gratuite, există un program special de consiliere, se poate consulta piaţa locurilor de muncă sau
se afla cum se redactează un CD. Această secţiune prezintă şi câteva aspecte negative: unele
cursuri, informaţii despre anumite domenii, cursuri sau furnizori de instruire lipsesc, ele existând
doar cu titlul (exemplu: proprietate intelectuală). 2. Planificarea carierei – sprijină pe cei aflaţi în
procesul de consolidare a carierei oferind detalii despre: • managementul carierei – ajută în
alegerea unei cariere optime, în condiţiile în care condiţiile pieţei de muncă se schimbă; •
consilier de carieră – stabileşte obiectivele de carieră, abilităţile şi aptitudinile necesare; •
programe de consiliere – clasic sau online; • societăţi de plasare – oferă adrese Web ale celor mai
importante societăţi de plasare din ţară, locuri de muncă, burse, studii în străinătate; 3. Editor –
secţiune destinată publicaţiilor educaţionale; 4. Mediul educaţional – cuprinde ştiri, informaţii,
legi, ordonanţe, acte normative din domeniul educaţiei. Fig. 1 – 1educat – portalul ofertei de
cursuri: www.1educat Proiectul Şcoala Online: http://www.e-scoala.ro/ Proiectul Şcoala Online
oferă resurse gratuite utile elevilor, studenţilor, profesorilor, persoanelor dornice de instruire şi
informare: dicţionare, biblioteci, eseuri, referate, cursuri, consiliere pentru e-learning şi altele.
Acest site este conceput pentru a fi o platformă deschisă, oricine putând să contribuie la
dezvoltarea şi la distribuirea lui pe Internet. A fost realizat prin colaborarea unei echipe formate
din elevi, studenţi şi profesori . Scopul Şcolii Online este sporirea eficienţei procesului
de învăţare în şcoli prin oferirea de informaţii ce vin în sprijinul sau completarea celor predate la
clase, punerea la dispoziţia profesorilor a unor modalităţi moderne de predare şi evaluare,
încurajarea comunicării pe teme didactice prin intermediul forumului. Printre cele mai
importante şi utile secţiuni amintim: lecţii virtuale, referate online, jocuri, download gratuit a
unor prezentări didactice multimedia şi programe, forum sau ajutor în utilizarea sitului. Având
un aspect clar şi atractiv, conţinutul sitului se îmbogăţeşte permanent cu ajutorul numeroşilor
colaboratori, oricine putând să adauge noi referate sau programe cu caracter cultural sau
educaţional. Trebuie subliniat, însă, că realizatorii sitului nu garantează corectitudinea tuturor
informaţiilor. De asemenea, ar fi de dorit un design uniform al lecţiilor din diverse domenii,
precum şi îmbunăţăţirea designului paginii principale.
eTwinning este un program educațional care pune la dispoziția tuturor cadrelor didactice
din Uniunea Europeană un mediu virtual și instrumente online pentru derularea de proiecte
școlare. Portalul eTwinning (www.etwinning.net) este disponibil în 25 de limbi europene și oferă
oportunități deosebite oricărui profesor să găsească parteneri pentru proiecte, să participe în
grupuri, ateliere de lucru, evenimente, camere ale profesorilor și seminarii de formare, să
progreseze, să fie la curent cu ultimele noutăți, să beneficieze de sprijin și de resurse puse la
dispoziție de alți utilizatori ai platformei. Învățarea interactivă, colaborarea cu elevi din alte școli
similare europene, exersarea limbilor străine, dezvoltarea gândirii critice, a abilităților TIC și a
lucrului în echipă sunt doar câteva din avantajele pe care le are un elev implicat într-un proiect
eTwinning.
O echipă alcătuită din specialiști TEHNE- Centrul pentru Inovare în Educație și
ISEInstitutul de Științe ale Educației, a derulat o cercetare pe tema implicării profesorilor din
școlile românești în programul eTwinning. Proiectele eTwinning nu sunt doar niște activități în
sine, ci produsele lor sunt integrate și valorificate mai departe de către participanți pentru
îmbunătățirea calității în educație. De fapt, cerințele actuale sunt de a integra în curriculum-ul

104
obligatoriu proiectele colaborative online eTwinning, deci trebuie să crească numărul celor care
implementează astfel de parteneriate. Concluzii Beneficiile platformei eTwinning pentru elevii
implicați în proiecte on-line de învățare prin colaborare la nivel european sunt foarte mari
datorită unor factori cum ar fi: oportunitatea de a interacționa cu elevi și profesori din alte țări
europene, suport didactic și tehnologic oferite de portal la cele mai înalte standarde europene,
instrumente inovatoare de lucru, abordare inter și transdisciplinară a temelor alese, munca în
echipă, stimularea interesului și a gândirii critice, ocazia de a purta un dialog constructiv,
aprofundarea cunoștințelor, valorificarea aptitudinilor și a creativității participanților.

BIBIOGRAFIE:
http://www.e-scoala.ro/ Proiectul Şcoala Online
etwinning.ro/eTw_RO12_raport_preliminar.pdf

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN PREDAREA-EVALUAREA ON-

LINEÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

Profesor Diaconescu Emilia

Școala Gimnazială ”Eugen Ionescu” Slatina

Datorită progresului digitalizării manifestat în toate părțile societății, o cantitate din ce în

ce mai mare de informații și cunoștințe devine aproape omniprezentă. Într-o perioadă de „cloud
computing”, învățarea combinată, streaming-ul și abonamentele la licențe pentru software,
tehnologie și conținut actualizate continuu sunt din ce în ce mai greu de separat. Pentru domeniul
educației, definit ca cuprinzând educația școlară, formarea profesională și învățământul superior,
acest lucru implică faptul că faptele nu mai trebuie învățate de la inimă - în schimb, pot fi
accesate imediat cu ajutorul dispozitivelor mobile. O mare parte din cunoștințele pe care oamenii
trebuie să le învețe și să se păstreze pot fi astăzi stocate digital și preluate după cum este necesar,
la scurt timp și de aproape oriunde.
Atât înțelegerea noastră de predare, cât și dobândirea de cunoștințe s-au schimbat
fundamental ca rezultat - cuprinzând toate nivelurile de educație, de la prima copilărie la
învățarea adulților. Noile tehnologii au creat provocarea de a revizui programele pe termen lung,
inclusiv conținutul de învățare pentru școli, universități și formare profesională. Formele
emergente de autoeducare au potențialul de a deveni un pilon important în sistemul de
învățământ. Aceste posibile evoluții afectează în mod direct educația profesorilor, transformând
din ce în ce mai mult rolul profesorului într-un „facilitator al cunoștințelor” care integrează
tehnologiile și metodele digitale în procesul educațional. Externalizarea procesării informațiilor
și a stocării informațiilor către mașini necesită, de asemenea, o competență digitală sporită și
alfabetizare media pentru a permite participarea socială și angajabilitatea nerestricționată.
Digitalizarea oferă, în plus, câteva puncte de pornire pentru analiza și evaluarea automată
a proceselor de învățare (apoi digitalizate) și îmbunătățirea acestora. Prin intermediul metodelor
de învățare a analizelor, algoritmii pot prelua din ce în ce mai mult controlul și manipularea
proceselor de învățare. Astfel, pot fi dezvoltate forme de învățare personalizate și deosebit de
motivante, iar metodele de predare pot fi îmbunătățite. Astfel, digitalizarea în peisajul educației
deschide noi puncte de plecare pentru îmbunătățirea calității învățării și a predării.
105
 Educația digitală ar trebui să îmbunătățească predarea, nu doar să prelungească metodele
existente prin intermediul noilor tehnologii. Trebuie să explorăm diferitele moduri prin care
aceste instrumente pot permite elevilor să-și împărtășească ideile și să le confrunte cu cele ale
colegilor lor. Trebuie să ne stabilim obiectivul de a îmbunătăți experiența de învățare, de a crește
motivația și de a oferi o experiență mai apropiată de modul în care beneficiarii educației
accesează informații și comunică între ei în lumea reală, a clasei.
Dată fiind situația pandemică, am căutat să organizez o predare eficientă, cu un conținut
relevant, să identific strategii interactive. În acest sens, am considerat că platformele
educaționale care corespund unei interactivități optime între cadrul didactic și elevi, dar și
interactivității între elevii clasei sunt Zoom, ASQ și, mai apoi, platforma TEAMS, utilizată de
elevii și de profesorii de la școala unde funcționez. Am folosit, pentru scriere, aplicația PAINT,
dar și tabla platformei TEAMS.
Predarea prin intermediul acestor platforme a fost o oportunitate ca elevii să fie implicați
activ în propria învățare, a permis obținerea unui feedback legat de cât și cum au înțeles sarcinile
de lucru și conținutul lor. Platformele digitale accesate au permis partajarea de materiale cu
conținut interactiv – jocuri educaționale, manuale digitale, dar și formarea unor rutine de
rezolvare a problemelor de matematică sau de citire activă și conștientă, atât de necesare elevilor,
în situația dată. De asemenea, am prezentat unele conținuturi la MEM cu ajutorul aplicației
Sway.
Pentru consolidarea cunoștințelor, am făcut elevilor mei conturi pe platform ASQ,
îndrumându-i să rezolve fișe realizate de mine și de alți colegi învățători. Date fiind interesele și
nevoile lor, elevii au apreciat această modalitate de lucru și au participat cu plăcere la rezolvarea
exercițiilor, la Comunicare în limba română și la Matematică.
De asemenea, am derulat mai multe activități, plăcute elevilor, utilizând aplicațiile
interactive Wordwall, Wordart, I’m a Puzzle. Integrarea acestor aplicații în diferite etape ale
lecțiilor și parcurgerea sarcinilor de lucru m-au ajutat să creez contexte educaționale de calitate,
interactive, care să susțină o învățare personalizată și diferențiată, să contribuie la autonomia în
învățare a elevilor, să se plieze pe interesele lor, să le capteze atenția, să le ofere un feedback
rapid.
Prin utilizarea aplicației ChatterPix, instalată de elevi pe telefoanele personale, am
contribuit la dezvoltarea abilităților de editare video, determinând elevii să selecteze conținut
relevant, să-și construiască un plan, să realizeze propria prezentare grafică, să-și prezinte creațiile
într-o formă vizuală captivantă.
În ceea ce privește evaluarea on-line, am realizat, pe aplicația Forms-Teams, teste ușor
de parcurs, care să necesite cât mai puțin ghidaj din partea părinților, să fie captivante și
motivante, să conțină sarcini relevante și atractive, în acord cu particularitățile colectivului de
elevi. De asemenea, platforma ASQ mi-a permis să urmăresc, în timp real, rezolvarea testelor
date de către fiecare elev, la ce lucrează fiecare, și, detaliat, unde greșește fiecare. Nu a fost
nevoie să mai corectez, pentru că nota era calculată automat, pe baza baremului.
Învățând pe ASQ, elevii au obținut medalii, puncte și premii virtuale, au urmărit propria
evoluție și au aflat cât la sută mai aveau până să stăpânească o noțiune, un capitol sau o întreagă
materie. Mie mi s-a ușurat sarcina temelor, pentru că le-am dat direct din aplicație. Elevii
primeau notificare în contul lor cu sarcinile ce trebuia rezolvate și timpul limită.
Tehnologiile digitale adaptate educației nu sunt decât o mândrie, ci sunt făcute să dureze.
Prin urmare, este esențial să acordăm timp și efort pentru a explora cele mai bune modalități de a

106
le pune în slujba educației. Totuși, să nu uităm că aceasta din urmă implică în mod necesar relații
personale și că cei mai buni educatori sunt capabili să creeze, să mențină și să utilizeze astfel de
legături pentru a sprijini copiii în procesul de învățare-consolidare-evaluare.

Bibliografie:
Baltac, Vasile – ”Lumea digitală. Concepte esențiale”, Editura Excel XXI Books,
București, 2015
Susskind, Jamie – ”Politica viitorului. Tehnologia digitală și societatea”, Editura Corint,
București, 2019
https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/cc12125f-88f6-11ea-812f-
01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-126152663
https://epale.ec.europa.eu/ro/blog/use-digital-tools-adult-education
https://edict.ro/exemple-de-bune-practici-in-utilizarea-instrumentelor-digitale-in-
activitatea-didactica/

APLICAȚII DIGITALE ȘI PLATFORME UTILE ÎN ORELE ONLINE

Prof. înv. primar Dimofte Gherghina-Gina

Șc. Gimn. „Sfântul Nicolae”, Vânători, Galați

Platformele e-learning şi-au făcut repede loc în sistemul actual de învăţământ deoarece
permit utilizarea eficientă a resurselor materiale şi umane, activitate impusă de pandemia pe care
o trăim pentru continuarea activității instructiv – educative.
O activitate de e-learning constă într-o experienţă planificată de predare- învăţare,
organizată on-line, desfășurată sincron sau asincron cu elevii. Sarcina educaţiei şi formării bazate
pe noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării nu este de a înlocui tipurile tradiţionale de
formare, ci de a le completa în scopul măririi randamentului acestora. Cea mai mare provocare a
fost, și încă mai este, facilitarea accesului tuturor elevilor la acest tip de învățare, pentru
respectarea principiului egalității de șanse.
O platformă e-learning trebui să permită:
 asigurarea procedurilor privind instalarea, configurarea şi administrarea;
 utilizarea unei interfeţe prietenoase adaptabilă dinamicii procesului educaţional;
 utilizarea de suport logic de comunicare sincronă şi asincronă;
 administrarea şi monitorizarea informaţiilor;
 un management accesibil al conţinutului educaţional;
 utilizarea de module de editare de conţinut educaţional sub diverse formate;
 facilitarea autoevaluării offline prin proceduri asincrone şi evaluării online prin proceduri
sincrone a cunoştiinţelor asimilate;
 un program de pregătire continuă cu verificări parţiale pe tot parcursul procesului
educaţional;
 asistarea utilizatorilor în utilizarea software-ului educaţional;
 înregistrarea feedback-ului privind calitatea serviciilor educaţionale oferite, precum şi a
calităţii platformei educaţionale.

107
 Bineînțeles că există o serie de avantaje şi dezavantaje ale e-Learning.
O parte din avantajele acestui tip de învăţare ar fi:
 mobilitatea, independenţa geografică – posibilitatea de a accesa conţinutul materialului
educaţional de oriunde şi oricând, cu ajutorul computerului personal şi a reţelei;
 accesibilitate online – o caracteristică importantă specifică acestui tip de educaţie, prin
care se înţelege accesul la educaţie prin Internet în timp real, de oriunde şi oricând, 24 de ore din
24, 7 zile pe săptămână; nu există dependenţă de timp;
 prezentare concisă şi selectivă a conţinutului educaţional;
 individualizarea procesului de învăţare – fiecare instruit are un ritm şi stil propriu de
asimilare şi se bazează pe un anume tip de memorie în procesul de învăţare (auditivă sau
vizuală), parcurgerea cursurilor poate fi făcută treptat şi repetat, controlându-şi rapid progresele,
beneficiind de un feedback rapid şi permanent; unii subiecţi au un randament mai bun în
weekend, alţii la primele ore ale dimineţii;
 metode pedagogice diverse – programele e-learning trebuie să aibă la bază diverse
metode pedagogice, care să ghideze subiecţii pe tot parcursul procesului de învăţare: la
parcurgerea materialelor didactice, la realizarea proiectelor, la evaluarea online şi până la
certificarea programului, dacă este cazul; o serie de experimente care studiază efectul pe care îl
au utilizarea diverselor medii în însuşirea cunoştiinţelor au dus la concluzia că, în general, un
material educaţional diversificat este reţinut în proporţie de 80% prin ascultare, vizionare şi
interactivitate;
 administrarea online – utilizarea sistemelor e-learning necesită asigurarea securităţii
utilizatorilor, înregistrarea acestora, monitorizarea studenţilor şi a serviciilor oferite în reţea;
 costuri reduse de distribuţie – software-ul educaţional sau soluţiile electronice de învăţare
nu sunt ieftine.
Totuşi, costurile lor sunt mai reduse decât cele implicate de o sesiune de învăţare
“clasică”, deoarece sunt eliminate cheltuielile de deplasare, închirierea spaţiilor pentru cursuri,
cazarea şi masa subiecţilor;
 timp redus de studiu – în unele cazuri, în funcţie de soluţia de tehnică adoptată, şi timpul
poate fi trecut la categoria reducerea costurilor: subiectul nu va întrerupe activitatea profesională
pentru a urma un curs, ci va “pierde” doar câteva ore zilnic pentru a învăţa online sau offline, pe
computer;
 interacţiuni sincrone şi asincrone – cele două tipuri de interacţiuni dintre instructori şi
instruiţi se pot completa;
 tehnologii dinamice diverse – acestea permit un feedback pronunţat, în timp real, şi
evaluări formative şi sumative, calitative şi cantitative, realizate într-un mod facil şi de către
evaluatorii cei mai avizaţi;
 dacă învăţământul tradiţional este organizat pe grupe de vârstă, cel online este organizat
pe subiecte; într-o clasă virtuală pot fi reuniţi subiecţi de toate vârstele, cu pregătiri diferite,
neglijând graniţele spaţiale.
Dezavantajele educaţiei de tip e-learning sunt :
rata mare de abandon a elevilor – acest tip de educaţie la distanţă necesită eforturi
consistente şi susţinute din partea tuturor participanţilor la procesul instrucţional. Elevii trebuie
să fie extrem de motivaţi, altfel se instalează fenomenul de abandon şcolar care este mult mai
frecvent în educaţia la distanţă decât în învăţământul tradiţional. După studiile făcute de Rovai,

108
există câţiva factori care pot influenţa abandonul şcolar şi care pot fi exploataţi pentru a limita
această tendinţă:
o prezenţa – cadrul didactic şi elevul trebuie să fie prezenţi chiar şi într-o
comunitate virtuală;
o egalitatea – cadrul didactic va modera activitatea în aşa fel încât toţi participanţi să
aibă oportunitatea de a interveni într-un anumit subiect de discuţie;
o grupuri de lucru cât mai mici – care să permită o mai bună împărţire a sarcinilor şi
activităţilor;
o stilul de predare şi gradul de însuşire al cunoştinţelor reprezintă un factor
important. Aceasta înseamnă folosirea unor formate de cursuri online specifice acestui tip de
educaţie şi care să se adapteze cunoştinţelor subiecţilor.
necesită experienţă în domeniul utilizării calculatoarelor – cursanţilor li se solicită
anumite cunoştinţe în domeniul IT. În cele mai multe cazuri instalarea unui sistem elearning
presupune instalarea de aplicaţii sau medii adiţionale care presupun cunoştinţe tehnice
suplimentare. Pentru a minimiza acest dezavantaj, clientul poate folosi un browser web. Există
cazuri în care această abordare nu este posibilă. În acest caz este necesară modularizarea
aplicaţiei, realizarea unui kit de instalare şi a unui ghid al utilizatorului. În cazul în care sistemul
prezintă o multitudine de funcţiuni care nu sunt modularizate, utilizatorul are reţinere în
utilizarea acestora şi, în consecinţă, este diminuată eficienţa sistemului în sine.
costuri mari pentru proiectare şi întreţinere – acestea includ şi cheltuieli cu tehnologia,
transmiterea informaţilor în reţea, întreţinerea echipamentului, producerea materialelor necesare.
Comparativ, însă, cu toate costurile pe care le implică procesul educaţional clasic, acestea sunt
net mai mici. Cu toate aceste dezavantaje sau limitări, experienţa platformelor e-learning deja
funcţionale a demonstrat faptul că participanţii la educaţie prin intermediul noilor tehnologii e-
learning se familiarizează în scurt timp cu mediul virtual şi intră relativ repede în ritmul natural
al transmiterii şi, respectiv, însuşirii de cunoştinţe prin acest modern şi eficient tip de educaţie.
Propun în continuare câteva platforme și aplicații digitale utile în procesul instructiv –
educativ online la clasele primare.

1. PADLET

Padlet este o platformă unde profesorii pot crea clase, discuta şi adăuga imagini.
În padlet poți:
 Să scrii
 Să înregistrezi
 Să adaugi un hyperlink
 Să adaugi o fotografie
 Să adaugi un document
Editarea
Ca la majoritatea aplicaţiilor pictograma de setări este locul din care poţi edita fundalul şi
schimba caracteristicile paginii. Sunt multe lucruri pe care le poţi adapta. Spre exemplu, îţi poţi
face padlet-ul public/privat/protejat cu parola. Ca profesor, poţi folosi coşul de gunoi pentru a
109
şterge lucrurile care trebuie îndepărtate. De asemenea, poţi restricţiona editarea, lăsând padlet-ul
în modul de vizualizare în perioada când nu te afli la oră.
Cum poti distribui?
Poţi trimite link-ul în multe modalităţi. Apăsând butonul de distribuire, îl poţi trimite
prin email, Tweet sau chiar poţi crea un QR code.
Cum poate fi folosit Padlet în sala de clasă?
 Îl puteţi folosi ca portofoliu pentru a distribui părinţilor imagini cu munca elevilor.
 Richard Byrne spune că îl poţi folosi aproape ca pe un blog.
 Puteţi avea un Padlet al clasei şi puteţi pune link-uri cu orice altceva cum ar fi teme,
proiecte sau prezentări.
 Îl puteţi folosi ca pe un canal de discuţii al clasei.
 Sau puteţi să îi puneţi pe elevi să lucreze la o problemă şi să pună o poză cu rezolvarea
acesteia în Padlet-ul clasei.
 Se pot realiza proiecte, portofolii, activități extracurriculare, etc.

2. Google Docs

Documente Google este un procesor de text oferit de Google disponibil ca aplicație

web, aplicație mobilă pentru Android, iOS, Windows, BlackBerry și ca aplicație desktop
pe ChromeOS. Aplicația este compatibilă cu formatele de fișiere Microsoft Office. Documente
Google și celelalte aplicații din suita Google servesc ca instrument de colaborare pentru editarea
de către mai mulți utilizatori împreună a documentelor în timp real. Documentele pot fi partajate,
deschise și editate de mai mulți utilizatori simultan, iar aceștia pot vedea modificările exacte care
sunt realizate în timp ce ceilalți colaboratori realizează modificări. Modificările sunt salvate
automat pe serverele Google, iar istoricul revizuirilor este păstrat automat, astfel încât
modificările anterioare pot fi vizualizate și anulate.Editările sunt urmărite de utilizator cu un
istoric de revizuiri care prezintă modificările apărute. Poziția unei editări este evidențiată cu o
culoare și un cursor specifice persoanei care a realizat editarea. Un sistem de permisiuni
reglementează ceea ce pot face utilizatorii. Actualizările au introdus funcții folosind învățarea
automată, inclusiv „Explorare”, oferind rezultate de căutare bazate pe conținutul unui document
și „Action items”, permițând utilizatorilor să atribuie sarcini altor utilizatori.
Documente Google este disponibil ca o aplicație web acceptată pe navigatoarele
web Google Chrome, Mozilla Firefox, Internet Explorer, Microsoft Edge și Apple Safari.
Utilizatorii își pot accesa toate documentele, precum și alte fișiere împreună, prin intermediul
site-ului web Disc Google.

3. Miro – tabla virtuală

110
 Miro este o tablă virtuală care a preluat AWW BOARD. Aceasta permite tuturor
participanților – professor și elevi - să acceseze și să lucreze pe aceeași foaie digitală în același
timp.
Există multe șabloane diferite din care puteți alege pentru a porni o discuție, a realize o
schemă, etc. Fiecare tablă permite utilizatorilor să încorporeze hărți mentale și diagrame, precum
și o mare varietate de documente. La fel ca o tablă albă reală, aceasta digitală permite
utilizatorilor să atașeze post-it-uri multicolore care să diferențieze sarcinile, răspunsurile sau
participanții. Se pot atașa și partaja videoclipuri, capturi de ecran și imagini, se pot adăuga orice
tipuri de documente (documente Word, PDF-uri, foi de calcul și multe altele) ca suport de lucru.
Pentru mai multe detalii puteți viziona:
https://www.youtube.com/watch?v=7L1-0DOGHDY&t=28s&ab_channel=Miro

4. Chatter Pix

Este o aplicație gratuită pentru telefon/tabletă. Se descarcă gratuit din AppStore (pentru
iOS) sau Google Play (pentru Android).
Ce poate face această aplicație?
Permite crearea de resurse audio/animate pe baza unor resurse vizuale (poze, imagini) –
resursele create fiind scurte, de maxim 30 de secunde fiecare. Utilizarea este intuitivă, cu
indicații pas cu pas în cadrul aplicației. Dacă aplicația este descărcată în prealabil, iar creațiile /
imaginile sunt salvate pe telefon, nu este nevoie de internet.

5. Wordart

WordArt este o aplicație care realizează ușor un „nor de cuvinte” – un mod de

reprezentare vizuală a unui text sau a unui șir de cuvinte, în care, de obicei, semnificația unui
element-cuvânt este relevată de mărimea acestuia relativă la celelalte elemente. Poate fi un
instrument pentru analiză de conținut sau pentru crearea unui suport pentru prezentare de
conținut, în formă grafică – statică sau interactivă.
Avantajul aplicației WordArt (față de Wordle, de exemplu) este că se pot realiza mai
multe forme de nori de cuvinte.
Site-ul https://wordart.com care oferă varianta de desktop a aplicației.
Există și alte instrumente digitale alternative pentru WordArt: Wordle, WordItOut,
WordClouds.
111
 BIBLIOGRAFIE
 (https://play.google.com/store/apps/details?id=com.google.android.apps.meetings&hl=ro
)
 (https://life.ro/platforme-educationale-online-pentru-elevi/)
 (http://platformeed.blogspot.com/2017/05/utilizarea-platformelor-educationale.html)
 (http://platformeed.blogspot.com/2017/05/platforme-educationale.html)
 https://aplicatiiutileinscoala.weebly.com/padlet.html
 https://techacute.com/miro-the-digital-whiteboard/
 https://digitaledu.ro/aplicatii/wordart/

EDUCAȚIA DIGITALĂ ÎN ACCENTUAREA POTENȚIALULUI DE ÎNVĂȚARE

Prof. Dobre Dan

Liceu Tehnologic „Anghel Saligny”, Roșiorii de Vede

Educația digitală a devenit în ultimul timp una dintre preocupările prioritare ale
învățământului românesc, prin impunerea alfabetizării și a comunicării digitale pentru orice
participant la procesul instructiv-educativ. Integrarea și utilizarea diverselor tipuri de tehnologii
în procesul educațional nu mai este văzută ca o mișcare avangardistă, ci ca o necesitate. La
nivelul întregii lumi, se observă transformarea conținutului cultural într-o formă digitală,
favorizând accesibilitatea la produse educaționale oricui, oriunde și oricând. Învățământul virtual
a devenit un fenomen în industria românească în ultimii ani, iar efectele sale pe termen scurt,
mediu și lung ar trebui evaluate mai atent.
Analiza mediilor educaționale de instruire online a urmărit stabilirea formelor specifice
utilizării acestora în învățământul preuniversitar. Demersul a permis conturarea unei imagini
globale, de ansamblu, asupra transformărilor, avantajelor dar și a riscurilor la care sunt expuși
elevii în desfășurarea procesului instructiv-educativ prin intermediul tehnologiei și prin utilizarea
noilor mijloace, oferite pentru instruire. Influențându-le dezvoltarea, viața socială și academică,
accesul la dispozitive digitale și Internet a devenit o necesitate a existenței noii generații,
creându-li-se atât oportunități, cât și riscuri. Beneficiile utilizării, evidențiate prin accentuarea
potențialului de învățare, dezvoltarea cognitivă, creativă, îmbunătățirea relațiilor sociale –
atribuite ale noilor tehnologii – sunt însoțite, inevitabil, de pericole, ce pot apărea sub diverse
forme: provocarea dependenței de tehnologie, hărțuirea online, expunerea la site-uri cu un
caracter sexual, violent, suicidal, „prietenii” online cu persoane nu doar necunoscute, ci
periculoase. Analizele evidențiază însă că fiecare situație-problemă poate avea un anumit tip de
strategie de cooptare, iar majoritatea tinerilor ar fi capabili să adopte mecanisme eficiente de
gestionare a stresului. Mai mult, tehnologiile însele creează mijloace de protecție. Aceste fapte
amplifică importanța alfabetizării digitale, la fel cum un nivel ridicat al experienței și al
competențelor poate dezvolta beneficiile „navigării” online, pregătind tinerii pentru a evita ori
pentru a face față riscurilor.
Asocierea educației formale cu educația desfășurată în școală, a educației nonformală cu
educația obținută prin desfășurarea de activități în muzee, biblioteci și a educația informală cu

112
influențele spontane, instantanee ale diverșilor factori din mediul înconjurător, tehnologia
accentuează perspectivele de articulare, de interdependență permanentă între formelor educației,
introducând sintagma „formalizarea educației nonformale”, ceea ce indică creșterea
responsabilității instituției școală și a decidenților de politici educaționale. Dacă nonformalul
presupunea prezența profesorului dar absența școlii – ca spațiu – în acest moment spațiul
formalului își pierde limitele. În contextul extensiei spațiului, apare inevitabilă dispariția
reperelor temporale – care, anterior, erau bine delimitate.
Educația a devenit posibilă oriunde și oricând. Cum este bine știut, aceste extensii nu
diminuează rolul profesorului, ci îl sporește nebănuit de mult. Efectele activității de la clasă și
din afara ei se vor resimți oriunde unde profesorul nu va mai ajunge împreună cu elevul și în
orice clipă a celor 24 de ore ale zilei. În acest context, cercetarea formelor de utilizare a noilor
tehnologii informaționale devine o prioritate, pentru că, pe de o parte, ele sunt elemente ce fac
posibilă extensia în spațiu și timp.
Utilizarea Internetului permite implicarea acestuia nu doar în accesări rapide ale
informațiilor utile pentru o temă specificată, ci și în stabilirea unor căi eficiente de relaționare
permanentă între elevi și profesor. Astfel, apar posibilități de încredințare a unor sarcini pentru
elevi și în afara contextului instituționalizat al școlii, în locuri alese de profesor sau în care se
află elevul. Aceste sarcini pot fi pentru un elev sau un grup de elevi – trimise de unul sau mai
mulți profesori – coordonate, de asemenea, de la distanță. Rolul profesorului în acest context se
schimbă, ajutând elevii să identifice singuri răspunsurile și să descopere informațiile necesare, în
spațiul exterior școlii. Profesorul încredințează sarcina adecvată spațiului pe care elevul îl va
parcurge de la școală spre casă ori invers, și în oricare altele se va afla. Sarcina de rezolvat spre
înțelegerea fenomenului, a principiului, a regulii de învățat dobândește sens și utilitate, timpul de
rezolvare nu depinde de legătura cu un loc anume, iar profesorul nu este „scos” dintre persoanele
de dincolo de școală – devine « omniprezent » ! Intervențiile vor fi la cererea elevului, cu scopul
de a orienta, de a ghida, în momentul în care acesta apreciază că este necesar, sau din inițiativa
profesorului când rezultatele primite de la elevi impun.
Profesorului îi revine sarcina să ofere elevului criterii de identificare a informației, de
selecție și analiză, să-l orienteze pe parcursul activității. Urmare a evoluției tehnologiilor, noile
mijloace reprezintă unul dintre principalii pioni ai educației informale, cu o forță de intervenție
considerabilă, care depășește puterea de influență a altor factori educativi, precum familia,
grupul social de apartenență. Tinerii sunt „expuși”, în fapt, sunt beneficiarii de timpuriu ai
„consumului” de tehnologie și de informație preluând conștient, dar și inconștient diferite
modele comportamentale, atitudinale, experiențe afective, expresii lingvistice, stiluri
vestimentare etc.
Această distanță – dintre ceea ce se cred că știu generațiile de nativi și ceea ce pot face
pentru sine și comunitate - este cauzată de discrepanțele create la nivel de sistem, care acordă
prioritate instrumentelor învățării, potențialului „educogen” al acestora și al „rețelelor” create de
ele, evitându-se implicarea corectă și permanentă în alegerea – chiar crearea instrumentelor
aduse de noile tehnologii cu particularități proprii, exclusive pentru educație – și, mai departe în
regândirea conținuturilor, a metodelor și obiectivelor – cu păstrarea specificului formativ al școlii
în care competențele sunt importante dacă nu se distanțează de valorile perene și de nevoia
continuității necondiționate a acestora.
Prin rezultate obținute s-a observat nevoia accentuată de organizare a învățării, de
articulare a formelor ei cu ajutorul noilor mijloace, de accentuare a interesului în favoarea

113
perspectivelor pedagogice. Simpla prezență a resurselor tehnologice, prin mijloacele noi aduse la
nivelul școlilor și al claselor nu garantează și valorificarea potențialului educativ al acestora, așa
cum, nici accesul elevilor la o paletă largă de noi tehnologii, personale sau ale școlii, nu-i
determină să le folosească din proprie inițiativă în scop educativ, al dezvoltării personale.
Direcția acțiunilor noastre, înțelegerile conferite astăzi vor avea un impact hotărâtor,
întrucât alegerea potrivită nu vizează nici numai tehnologia, nici numai generația digitalilor, ci
continuitatea educației și articulările necesare acesteia. Alegerile pe care le facem, acum, vor
marca viața următoarelor generații: modalitatea de conturare a identității; protejarea intimității;
asigurarea și păstrarea în condiții de siguranță a informațiilor despre propria persoană;
modalitatea de creare, înțelegere și modelare a informațiilor care stau la baza deciziilor în
generația lor; modalitatea în care învață, inovează și își asumă îndatoririle în calitate de cetățeni.
Viitor explorator, elevul are nevoie să conștientizeze importanța învățării prin cercetare, prin
descoperire, prin realizarea conexiunilor, mai întâi dintre oameni, apoi dintre diferitele discipline
de studiu și domenii ale vieții sociale.

Bibliografie:
1. Ionescu, M. (coord.), 2011, Instrucție și educație. Paradigme educaționale moderne,
Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2011
2. Cucoș, Constantin, Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării, Editura
Polirom, Iași, 2006
3. David, Daniel, Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale, Editura Polirom, Iași,
2006;

IMPORTANŢA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAŢIE ŞI FORMARE

Prof.Dolofan Emilia
Grădiniţa Albinuţa

În secolul XXI tehnologiile ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană, iar
tehnologizarea procesului educațional este inevitabilă. În contextul pandemic educația a fost
nevoită să se adapteze noilor cerințe pentru a continua să satisfacă nevoile elevilor și ale
profesorilor. Predarea online presupune nu doar folosirea unui dispozitiv conectat la internet în
locul unei săli de clasă ci şi adaptarea modului de predare și de interacțiune cu elevii la noile
cerințe.
Educaţia digitală presupune, pe de o parte, un set de cunoştinţe pe care trebuie să le
dobândeasca un individ cu privire la utilizarea unui sistem digital iar, pe de altă parte, educaţia
digitală se referă la metode digitale care să înlocuiască metodele clasice.
Începând cu 11 martie 2020, ca urmare a deciziei Ministerului Educației și Cercetării de a
suspenda cursurile față-în-față, sistemul de învățământ s-a reorintat către practici noi de
comunicare și de cooperare prin care să asigure continuitatea învățării. Adulții și copiii
deopotrivă au fost în situația de a descoperi noi moduri de conectare socială și de continuare a
activităților profesionale, sociale, culturale, ludice și de petrecere a timpului liber. În acest sens
utilizarea noilor tehnologii a luat o amploare de neimaginat.

114
 Copiii trăiesc intr- o lume în care interacțiunea cu mediul digital le este foarte familiară,
iar şcoala va reuşi să facă faţă provocărilor timpului și să răspundă nevoilor educaționale ale
copiilor prin aplicarea tehnologiilor și diferitelor instrumente digitale.
Învățarea în mediul digital a devenit esențială deoarece ,într-o lume a inovării și în
continuă transformare sunt necesare alte competențe , de aceea este nevoie de un model
educațional diferit, un model în care se pune accentul pe tehnologie.
Colaborarea online îi pregătește pe tineri să se pregătească pentru locul de muncă al
viitorului, unde este foarte posibil să lucreze de oriunde, oricând, în echipe aflate în toată lumea.
Pandemia a demonstrat că învățarea poate avea loc oricând, de oriunde, cu instrumentele
digitale potrivite.
Cu ajutorul instrumentelor digitale este mai ușor să oferi feedback personalizat, să
monitorizezi progresul elevilor sau să îi evaluezi. Elevii care, din diverse motive, nu se pot
deplasa la școală, pot avea acces la lecții, sincron sau asincron.
În marea majoritate a timpului, utilizarea tehnologiei digitate salvează timp și energie,
captîndu-se usor atentia elevilor.
Profesorii trebuie să aleagă instrumentele digitate în funcţie de valențele pedagogice ale
acestora , gradul de interacțiune, de comunicare și colaborare, dezvoltarea competențelor
secolului al XXI-lea etc.
Un aspect motivant pentru cadrele didactice îl reprezintă schimbul de bune practici şi
asistenţă din partea colegilor. Conferinţele online facilitează transmiterea de informații în timp
real și învățarea sincron a preșcolarilor şi elevilor. Printre cele mai cunoscute sunt: Zoom,
GoogleMeet, Webex, Twinspace etc.
În şcoli apariţia internetului şi a tabletelor interactive a permis mai întîi profesorilor să
acceseze mai multe resurse.
Folosirea instrumentelor digitale crează un sistem de educaţie flexibil, de calitate,
adaptabil, carea generează schimbare şi este capabil să răspundă la provocări.
Utilizarea tehnologiilor digitale în educaţie şi formare profesională contribuie la o
creştere economică sustenabilă bazată pe meserii ale viitorului şi o economie verde.

Bibliografie:
https://www.edu.ro
https://www.educatieprivata.ro
https://www.schooleducationgateway.eu

IMPORTANŢA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Prof.Dragomir Claudia
Liceul Tehnologic ,,P.S.Aurelian”

Şcoala ar trebui să reprezinte un spaţiu primitor şi deschis pentru copii, un loc unde elevii
să-şi petreacă timpul, fie făcându-şi lecţiile, fie făcând altceva relaxant. Ca atare, spaţiul şcolar
trebuie să permită deopotrivă activităţi profesionale – a învăţa, a ne face lecţiile, dar ar trebui să

115
fie şi un spaţiu unde să ne simţim bine, pur şi simplu, să citim, să socializăm faţă în faţa sau prin
intermediul rețelelor de socializare online.
Progresul continuu şi perpetua recalibrare a mijloacelor de învăţământ oferă tuturor
educabililor şansa unor şcoli moderne, a unei atmosfere entuziaste şi relaxante în mediul şcolar.
A fortiori, în aceste condiţii apar dascăli creativi, elevi fascinaţi de cunoaştere, ore atractive,
program şcolar de dimineaţă, teme rezolvate la şcoală, cluburi pentru activităţi nonformale, iar
seara – timp numai pentru relaxare, petrecut cu familia şi cu prietenii apropiaţi.
Sistemul nostru de învăţământ a evoluat lent, dar sigur, înscriindu-se pe un trend
ascendent, bazat pe multiple inovaţii în domeniul educaţiei. Aşa cum nimic nu « scapă » din
calea modernismului, nici şcoala românească nu face excepţie, aceasta fiind un veritabil vector
de imagine şi de valorizare individuală în plan cognitiv.
Noua eră digitală determină un nou tip de abordare a fenomenului educaţional prin
intermediul noilor tehnologii ale comunicării şi informaţiei. Astfel, ia naştere o nouă educaţie
care poate fi definită pedagogic « media ». Analiza educaţiilor de tip virtual, online ne conduce
la concluzia că există o perspectivă nouă de abordare a procesului de învăţământ în condiţiile
societăţilor de tip postmodern.
Cultura globală, dominată de tehnologie, produce o alfabetizare media cu caracter de
masă şi conturează un nou model de învăţare. Educaţia online, virtuală, conferă deprinderi utile
pentru tinerii aflaţi în plin proces de şcolarizare. Instrumentele dezvoltate de programe aplicative
transformă procesul de învăţare într-unul accesibil şi interactiv, în funcţie de cerinţele unor
modele acceptate în societate.
Gradul mare de aplicabilitate, dar şi forţa de impact generată de aceste tehnologii trebuie
să determine introducerea lor pe scară largă la nivelul învăţământului general de masă. Avantajul
în cazul noilor tehnologii este gradul ridicat de receptivitate al tinerilor, consumatori de media.
Aceştia devin din ce în ce mai interesaţi de lumea cea nouă, deschisă virtual prin intermediul
programelor online, programe care le facilitează accesul la o bogată informare şi la o analiză
pertinentă a realităţii cu care se confruntă zi de zi.
Digitalizarea claselor din învăţământul românesc obligatoriu face obiectul unor proiecte
bazate pe fonduri structurale. Lumea viitorului este aceea în care competenţele digitale sunt parte
a educaţiei obligatorii în România şi oriunde în lume.
„Ceea ce se întâmplă, astăzi, aici, are legătură cu prezentul acestei generaţii, care este
familiarizată cu dispozitivele digitale, iar acest proiect le oferă elevilor oportunitatea de a studia
aşa cum îşi doresc. Asistăm la o schimbare fundamentală a filosofiei claselor, în care elevii
interacţionează şi primesc feed-back în timp real”.
Prima clasă digitală din ţară (Smart Classroom) a fost inaugurată în anul 2013 în
Bucureşti, la Şcoala Superioară Comercială „Nicolae Kretzulescu”.
Scopul principal al unei astfel de clase este de a conecta şcolile la internet, astfel încât
copiii să aibă acces la conţinut şi la programe software, care să îmbunătăţească accesul la
educaţie. Elevii sunt extrem de conectaţi la prezent prin intermediul clasei digitale şi acest
proiect reprezintă o veritabilă oportunitate pentru dezvoltarea pentru elevilor de astăzi.
Clasa digitală este un concept care face şcoala mai atractivă pentru elevi, oferind
posibilitatea învăţării transdisciplinare şi, totodată, interacţiunea, în timp real, dintre profesor şi
elev. Smart Classroom este un concept care presupune crearea unei clase utilate complet cu
material şi accesorii digitale de înaltă performanţă, ca bază pentru învăţare.

116
 Pe platforma iTeach este disponibil un curs online gratuit pentru cadre didactice:
«Colaborarea în clasa digitală». Acest curs oferă profesorilor metode inovative pentru
desfăşurarea unor activităţi de colaborare folosind instrumente online care sprijină conexiunile şi
comunicarea la nivelul clasei şi dincolo de sala de clasă. Pentru participare, aceştia trebuie să
poată utiliza, la un nivel acceptabil, Internetul şi noile tehnologii, dar şi să aibă experienţă
privind lucrul cu elevii. Profesorii ar trebui să fie deschişi la îmbunătăţirea propriei activităţi
didactice. La finalul cursului, cadrele didactice vor putea să planifice şi să desfăşoare situaţii
educative făcând apel la instrumente şi aplicaţii digitale.
Concluzii
Educaţia virtuală reprezintă un pas înainte în această eră de avânt informaţional deosebit,
conferind deprinderi utile pentru tinerii aflaţi în plin proces de şcolarizare. Instrumentele
dezvoltate de programe aplicative, marcate de design specializat, a se vedea în acest sens
programele de prezentare Power Point privesc un standard accesibil şi global de prezentare a
cunoştinţelor de specialitate.
Învăţarea interactivă prin multiple formule specializate de tip e-learning este o variabilă
necesară în planul valorizării educaţionale contemporane. În acest sens, se poate vorbi despre un
proces de adaptare la sistemul de alfabetizare electronică a tinerelor generaţii.
Per a contrario, se poate concluziona că nu există o relaţie de opozabilitate între sistemul de
educaţie tradiţională şi cel de tip contemporan. Cele două sisteme se completează reciproc,
conferind o dinamică deosebită în sistemele de formare şi educaţie postmodernă.

Bibliografie:
1. Anghel, F., Educaţia pentru toţi în România, Editura Alternative, Bucureşti, 1998.
2. Bîrzea, C., Reforma învăţămantului în România: condiţii şi perspective, Institutul de
Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, 1993.
3. Pascu, Ştefan, Istoria învățământului din România, București, 1983.
4. www. adevărul.ro
5. www.elearning.ro
6. iTeach.ro

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN PREDAREA ONLINE

LA ELEVII CU CES

Prof. psihopedagog: Dragoste Cristina-Traiana

Școala Gimnazială Specială- C.R.D.E.I.I., Cluj-Napoca

Procesul instructiv-educativ și compensator-recuperator al elevilor cu deficiențe mintale

ușoare și moderate vizează valorificarea celor mai operante modalităţi de lucru, îmbinând
strategiile didactice tradiţionale cu cele moderne, activarea prin diverse metode a potențialului
lor de dezvoltare, scopul final fiind acela de a crea competenţe ce vor asigura autonomia
personală și integrarea socio-profesională. Strategiile de utilizat vor trebuie să fie adaptate

117
modului specific de manifestare a dificultăți de învățare (perceptiv, de procesare, de producere
etc.).
Profesorul are rolul de a organiza situaţii de învăţare, concepute ca modalităţi pentru
instaurarea de interacţiuni şi relaţii dinamice între elev şi obiectul sau conţinutul învăţării.
Cunoştinţele devin suport şi pretext pentru construirea de noi achiziţii, realizarea de conexiuni,
transferuri şi aplicaţii practice. În aceste condiţii, măiestria pedagogică îşi spune cuvântul,
profesorul bun fiind capabil de a stârni curiozitatea elevilor prin „elemente-surpriză” incluse în
demersul didactic.
S-a constatat că utilizarea unor platforme și aplicații digitale, prin crearea unor resurse
interactive pentru elevi, susțin într-un mod atractiv învățarea. Totodată aceste platforme: oferă
posibilitatea modificării informației difuzate, elevii pot colabora și învăța împreună, favorizează
creativitatea și descoperirea de noi interpretări, centrare pe elev, costuri reduse de distribuție a
materialelor, elevul poate beneficia de feedback rapid și permanent, elevul poate învăța în ritmul
lui propriu, materialele pot fi personalizate, accesibilitate, confort, flexibilitate, schimbarea
tipului depredare dintr-unmodel static într-unul dinamic, etc.
În activitatea de predare- învățare am utilizat numeroase platforme și aplicații digitale
extrem de eficiente și atractive. Voi prezenta în exemplul de mai jos câteva aplicații care pot fi
folosite în etapele de dirijare a învățării și evaluare a cunoștințelor din cadrul unei ore de
gramatică/ subiectul activității: Recapitularea pronumelui personal/ clasa a VI-a/ elevi cu
deficiențe mintale ușoare și moderate.
Etapa de dirijare a învățării:
1.Elevii vor viziona un software educativ având ca temă recapitularea pronumelui personal.
(platforma Animaker)
https://app.animaker.com/slides/ajXcXDKcv9zy2M9V?shareid=edit|ajXcXDKcv9zy2M9
V
2. Se vor rezolva interactiv o serie de exerciții recapitulative, care vizează pronumele
personal, cu ajutorul aplicației Jamboard.
https://jamboard.google.com/d/1SklBqU7Qqv8-VMiVgKRuhdzJXHIQOBvcMm_J-
DiperY/edit?usp=sharing

Etapa de evaluare a cunoştinţelor

1. Joc didactic pe platforma Wordwall. Sarcina jocului este aceea de a glisa și fixa fiecare
pronumele personale date pe coloana din stânga, în funcție de forma cerută și contextul
propozițional (coloana din dreapta).https://wordwall.net/play/12339/578/145

118
 Platforma educaţională WordWall este extrem de utilă în crearea de activități diverse
cu scopul de a asimila informații prin joc, metoda cea mai indicată a fi folosită în
educaţia elevilor cu CES.
Concluzionând, tehnologia este doar un plus pentru educație, deoarece reușește
să îi țină pe copii mai mult timp focusați pe subiectul care se predă, iar experiența lor în
procesul de învățare-evaluare este mai atractiv și distractiv, ceea ce face ca timpul alocat
pentru educație să fie petrecut cu plăcere.

SITOGRAFIE:
1. https://edict.ro/instrumente-online-pentru-evaluarea-elevilor/

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Prof.înv.primar: Drăgoi Doinița

Liceul Tehnologic ,, Ion Barbu’’ Giurgiu

În ultimii ani, tehnologiile ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană, iar
tehnologizarea procesului educațional este inevitabilă.
Metodele pe care le foloseam în trecut, la școală, trebuie să le uităm și să gândim la
abordarea altor tehnici de predare și învățare, bazate pe instrumente și tehnologii digitale. În
alegerea instrumentelor digitale, profesorii trebuie să urmărească valențele pedagogice ale
acestora ( gradul de interacțiune, de comunicare și colaborare, dezvoltarea competențelor
secolului al XXI-lea,etc.). Includerea învățării digitale în sălile de clasă poate varia de la
utilizarea pur și simplu a tabletelor în loc de hârtie, la utilizarea unor programe și echipamente
software elaborate, precum platforma educațională.
Prin faptul că îi face pe elevi să fie mai interesați să învețe și să-și extindă orizonturile,
învățarea digitală a ajuns să joace un rol important în educație.
Elevii devin capabili să identifice ceea ce au nevoie pentru a învăța, găsesc și utilizează
resursele online, și aplică informațiile inclusiv la școală, la teme și proiecte. Acest lucru le
sporește eficiența și productivitatea.Pe lângă implicarea mai mare a elevilor, instrumentele și
tehnologia digitală dezvoltă abilități de gândire critică, care stau la baza dezvoltării
raționamentului analitic. Copiii care explorează întrebări deschise folosindu-se de propria
imaginație și logică, învață să ia decizii mai coerent, spre deosebire de memorarea temporară a
lecțiilor din manual.
Instrumentele digitale de învățare implică profesorii și părinții la un nivel mai profund
Instrumentele și tehnologiile digitale educaționale, cum ar fi platformele sociale, îi ajută pe
profesori să creeze și să administreze grupuri de lucru / comunicare. Astfel, câștigă foarte mult
timp și reușesc să raspundă nevoilor fiecărui elev în parte, făcând educația mai productivă prin
comunicare continuă și dinamică, ceea ce nu se poate realiza în totalitate folosind numai
metodele tradiționale.
Elevii care folosesc tehnologia digitală pentru a învăța devin mai implicați în acest
proces și sunt mai interesați să-și dezvolte baza de cunoștințe, poate fără să-și dea dau seama,
pentru că învață într-un mod activ, angajat și implicat.

119
 Pentru crearea unor resurse interactive pentru elevi se pot folosi platforme și aplicații
digitale:
1. WordWall este o patformă care vine în ajutorul cadrului didactic pentru a face o lecție
interactivă. Această platformă încadrează cu succes toate categoriile de vârstă și vine cu
opțiuni diferite de a crea și dezvolta creativitatea.
2. LearningApps este o aplicație concepută pentru a sprijini procesele de predare. Este un
instrument potivit pentru a fi utilizat în cadrul lecțiilor online cât și offline și poate fi
folosit la oricare etapă a lecției. De asemenea, platforma oferă posibilitatea de a crea
conturi pentru clasele de elevi, în care elevii au posibilitatea de a realiza sarcinile și
rezolva exercițiile digitale propuse de către cadrul didactic. Respectiv, cadrul didactic are
posibilitatea de a vizualiza corectitudinea realizării sarcinii propuse, timpul realizării
sarcinii și numărul elevilor care au realizat sarcina corect.
3. Kahoot! este o aplicație ușor de utilizat, îndrăgită de către elevi. Este accesată de către
aceștia de pe dispozitivul mobil sau intrând pe site-ul kahoot.it, în acest caz putând fi
folosit și calculatorul sau laptopul. Este foarte important faptul că elevii percep utilizarea
acestei aplicații ca pe un joc, ei nu simt că sunt evaluați, sunt relaxați și dornici de a
interacționa și mai mult cu tehnologia digitală în mediul școlar, în educație. Avantajul
aplicației Kahoot! este că antrenează elevii în activități rapide de evaluare de cunoștințe.
4. Quizizz – este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se pot realiza
evaluari formative într-un mod distractiv. Permite inserarea de răspunsuri multiple,
imagini, audio text,sondaje, răspunsuri deschise . Au interfață prietenoasă, se văd
întrebările și sunt ușor de utilizat în diferitele modele oferite de platformă. Sunt
importante pentru că oferă profesorului statistici, progresul copiilor, precum și rapoartele
detaliate despre răspunsuri , timp, etc.
În concluzie, utilizarea instrumentelor digitale urmărește achiziționarea cunoștințelor și
formarea deprinderilor care permit elevilor să se adapteze cerințelor unei societăți aflată într-o
permanentă evoluție, în formarea de competențe generale. Învățarea trebuie să continue dincolo
de școală cu aceste instrumente online accesibile tuturor. Cu multă determinare, putem face
progrese împreună și, mai mult decât oricând, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze
independent. Se spune că cel mai bun instrument este cel pe care oamenii îl vor folosi. În
contextele online, implicarea este absolut esențială și aceste instrumente trebuie să creeze o
interacțiune umană mai profundă și mai semnificativă. Produsele elevilor sunt cea mai bună
dovadă a calității educaționale, iar creativitatea pe care tehnologia îți permite să o exprimi este
ceva despre care profesori din diverse colțuri ale lumii vorbesc în mod constant într-un sens
pozitiv.

Bibliografie
1. https://edict.ro/instrumente-online-pentru-evaluarea-elevilor/
2. https://profs.info.uaic.ro/~mihaela/teach/courses/iac/curs03iac.pdf
3. https://www.educatieprivata.ro/strategii-de-predare-online/
4. Coroi, I. – Percepţia calităţii în educaţie, 2017.

120
 NEVOILE ELEVILOR ÎN ERA DIGITALĂ

Duma Ileana Aurelia, Școala Gimnazială “Sf. Gheorghe”

Anuța Marian Alin, Liceul Teologic Adventist

Folosindu-și curiozitatea și dorința de explorare, copiii accesează foarte ușor diverse

spații online, uneori foarte potrivite pentru ei și care pot avea un efect benefic pentru dezvoltarea
abilităților. Alteori însă, poate neintenționat, în aceste pagini găsesc informații sau întâlnesc
persoane care îi fac să se simtă speriați, triști, rușinați sau vinovați.
Desigur, aceste situații neplăcute din mediul online sunt doar reprezentări ale societății
noastre și devine evident, mai mult decât oricând, că Internetul este o manifestare complexă a
modului în care suntem interconectați. Internetul este creația noastră, a tuturor utilizatorilor, însă
fiecare dintre noi avem puțin control asupra a ceea ce aduce altă persoană în această vastă rețea
publică.
Acest tip de experiențe timpurii fac totuși parte din viață, deși nu reprezintă neapărat
prima alegere pe care părinții sau dascălii ar face-o pentru copii.
Nu este deloc ușor pentru un adult să conștientizeze că nu-și poate proteja copiii în
permanență, că nu îi poate feri de ceea ce este neplăcut și greu pentru ei și, desigur, că nu poate
să trăiască emoțiile grele în locul lor. Această realizare cauzează o stare de neputință care,
uneori, poate determina exagerarea pericolelor existente.
Un rol esențial îl joacă modul în care sunt puse limitele de către părinți sau alți îngrijitori
ai copiilor. Este definitorie atitudinea și încrederea adulților cu privire la Internet pentru a
impune aceste limite cu consecvență, fermitate și blândețe, în vederea asigurării siguranței
micuților. Pe termen lung, acestea contribuie la felul în care copilul se va raporta la tehnologie și
vor deveni principii care îi vor servi să aleagă, într-un mod mai conștient, cum folosește o astfel
de resursă.
Componenta socială a Internetului este cea mai des menționată de către copii și tineri ca
fiind importantă pentru ei. Nevoia de conectare cu persoane care împărtășesc aceleași experiențe,
interese, pasiuni sau curiozități este una profund umană. Cu cât copilul se apropie de
preadolescență, contactul social devine mai important pentru el, iar familia nu mai este
principalul punct de interes, ci, mai degrabă, aceștia valorizează și investesc în relațiile cu colegii
și prietenii. Desigur, această extindere către alte grupuri sociale și nevoia de a aparține la o
comunitate sau de a fi asemănător celorlalți au rădăcini adânci în evoluția umană.
În cazul în care contextele din familie, de la școală sau chiar din grupurile de prieteni nu
oferă un spațiu de înțelegere și suport, prietenii online devin foarte importanți pentru tineri. În
cele mai multe situații, experiențele sunt unele plăcute, însă pot exista și situații în care
încrederea este acordată unor persoane nepotrivite și pot escalada în situații de tipul
cyberbullying, ademenire sau trafic de persoane.
Soluțiile tehnice, resursele educaționale și recomandările specialiștilor sunt esențiale, însă
cheia este la adulți și la relația pe care o dezvoltă aceștia cu copilul. Educarea adulților pentru a
putea deschide conversații cu copiii pe tema siguranței lor online, precum și măsurile de
stimulare a parteneriatului dintre profesori și părinți, reduc numărul situațiilor nedorite în care
pot fi implicați cei mici în mediul online.
Aglomerarea spațiului fizic și mental al copiilor cu prea multe activități structurate, teme,
cursuri, oameni stresați și reactivi, fac ca cei mici să ajungă să se deconecteze de realitatea din

121
interiorul lor și să nu mai știe cum să exprime adevăratele trăiri sau dorințe. De multe ori, atunci
când copilul e neliniștit, adulții aleg să îl distragă cu diverse aplicații online. Este important să vă
asigurați că acestea nu înlocuiesc timpul de calitate petrecut cu cei dragi, timpul de somn, de
joacă cu colegi și prieteni, cel pentru activități fizice și alte comportamente sănătoase.
O situație îngrijorătoare care a luat amploare în România, este cea a copiilor preșcolari
care au întârzieri în achiziția limbajului, care au dificultăți în dezvoltarea vocabularului sau în
structurarea corectă a propozițiilor, deși nu prezintă alte forme ale unor deficiențe. Motivul
presupus este că acești micuți nu au suficient de multe ocazii să se exprime, să fie ascultați până
la capătul propoziției și apoi să fie ajutați să formuleze corect. Cu această problemă în exprimare,
este ușor să intuim că rata analfabetismului funcțional și cea a abandonului școlar se poate
menține și în viitor la cotele îngrijorătoare din prezent. Este responsabilitatea adulților să creeze
contexte și să încurajeze copiii să gândească critic, să cerceteze, să încerce, să greșească și să
urmeze ceea ce își doresc, să ceară ajutor, să se pună în pielea altor persoane și să pună întrebări.
Acest mod de relaționare cu copilul nu era ceva tipic la generațiile anterioare, însă și contextul
lor de viață a fost diferit. Se spune că e nevoie de o comunitate să crești un copil și, în trecut,
acest lucru era destul de frecvent întâlnit. Copiii ieșeau des afară în grupuri, supravegheați doar
de un adult sau, uneori, doar de cel mai mare dintre ei, însă condițiile de siguranță socială și chiar
fizică erau superioare față de situația de acum.
În ceea ce privește siguranța pe Internet, un prim pas ar fi ca cei mici să beneficieze de
activități educaționale menite să prezinte ce înseamnă datele personale, limitele fizice și
emoționale: care sunt părțile intime care nu trebuie atinse sau văzute de alte persoane, ce este în
regulă să comunice și ce nu cu alte persoane, ce anume să facă atunci când cineva îi vorbește urât
sau se poartă necorespunzător, în viața de zi cu zi sau online. Mai mult decât orice, este esențial
ca părinții și profesorii să creeze și să mențină o relație apropiată cu ei, atât de apropiată încât să
fie primii cărora le-ar împărtăși când una dintre aceste limite a fost încălcată de cineva.
Împuternicirea și încurajarea copilului este esențială pentru a deveni un adult autonom și
fericit. A deveni invizibil nu este soluția într-o lume tot mai conectată, iar a folosi Internetul doar
pentru chat și distracție înseamnă o limită semnificativă care va avea consecințe pe termen lung,
în sensul că va spori decalajul dintre utilizatori. Mediul online este foarte generos în termeni de
propuneri, iar cei mici pot să dea curs cu ușurință tendinței lor naturale de explorare, ajungând să
întâlnească spații sau activități online foarte atractive. Copiii, în mod natural, sunt deschiși și
curioși și mărturisesc că se simt foarte des liberi pe Internet și că dețin controlul asupra propriilor
decizii, pot învăța într-un mod interactiv aproape orice și acest lucru le hrănește încrederea în
sine și îi face dornici de a contribui la un bine mai mare decât propriul interes. Prin termenul de
cetățenie digitală pot fi introduse noțiuni precum importanța drepturilor și responsabilităților și,
totodată, posibilitatea de a crește și de a te dezvolta prin folosirea corectă a resurselor disponibile
pe Internet.
În context educațional, privitul la televizor sau folosirea altor dispozitive mai mult de
câteva minute pe zi, fără un obiectiv clar și specific de învățare – decis, asumat și ghidat de un
adult –, creează premisele unor forme de pasivitate a copilului în raport cu procesul lui de
dezvoltare. Stimulii din producțiile online sunt numeroși, atractivi, dinamici și cu greu se pot
compara cu realitatea de zi cu zi. Aceștia stimulează producția de substanțe chimice responsabile
de o stare de fericire, punând bazele unui comportament dependent încă mai înainte ca cel mic să
poată alege altceva.

122
 Pe de altă parte, prin diversele activități online specifice care presupun o evaluare, prin
scor sau prin conectarea cu alte persoane, ei pot să își măsoare competența, propriul progres,
primesc feedback individual rapid, se pot exprima și adesea se simt „ei înșiși”. Multe din spațiile
online te invită la reflecție și, din acest loc, copiii ajung să se înțeleagă mai bine pe ei înșiși.
Nevoile lor de contribuție, de a crea conținut original și de a fi valorizați de ceilalți sunt din ce în
ce mai importante pentru tânăra generație.
Mai mult decât atât, unii dintre tineri aleg jocuri și activități complexe care le stimulează
elemente mai înalte ale potențialului uman, precum gândirea critică și cea strategică,
creativitatea, exprimarea personalizată acordată la context, adaptarea și spontaneitatea pentru a
putea lua decizii rapide. Totodată, se încurajează colaborarea cu alți membri ai comunității
online pe care tinerii o accesează. Desigur, în interacțiunile lor, inevitabil, vor intra în tatonări,
ciocniri și conflicte și aceasta este o oportunitate permanentă de creștere dacă este stimulată
capacitatea lor de a rămâne conectați în relații și a trece împreună cu celălalt prin diverse situații
tensionate și a nu renunța la o activitate, relație sau aspirație atunci când apar cele mai mici
provocări.

Bibliografie:
1. https://oradenet.ro/blog/nevoile-copiilor-in-era-digitala/
2. DPC_31.10.19_consultare.pdf (edu.ro)

UTILIZAREA NOILOR TEHNOLOGII ÎN EDUCAŢIE

Prof. Dumitrașcu Maria Magdalena

Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate – Craiova

Majoritatea ţărilor europene declară în prezent că integrarea tehnologiilor de informare şi

comunicare (TIC) în sistemul lor educaţional reprezintă un obiectiv primordial. Tendințele
inovatoare în sistemul educativ românesc sunt multiple: abordarea unui curriculum real,
flexibilizarea şi diversicarea structurii programelor de formare, flexibilizarea rutelor
profesionale, generalizarea sistemului de credite transferabile în concordanță cu standardele
naționale şi europene, utilizarea de strategii de formare interactive, centrarea pe cel care învață,
transferabilitatea şi mobilitatea profesională. Pentru realizarea acestor deziderate, dezvoltarea
competențelor de utilizare TIC devine o condiție preliminară necesară.
Modernizarea şi perfecţionarea învăţămîntului şi a tehnologiei didactice constituie o
necesitate obiectivă a tuturor cadrelor didactice. Învăţămîntul asistat de calculator necesită
dotarea cu cele mai moderne calculatoare, căci ele vor deveni unelte eficace indispensabile
pentru obţinerea performanţelor în învăţare, în muncă intelectuală şi profesională. Învăţămîntul
asistat de calculator ne ajută să învăţăm, să gîndim mai bine, să ne însuşim metodele de
creativitate. Calculatorul este foarte util atât elevului cât şi profesorului însă folosirea acestuia
trebuie realizată astfel încât să îmbunătăţească calitativ procesul instructiv-educativ, nu să îl
îngreuneze. Calculatorul trebuie folosit astfel încât să urmărească achiziţionarea unor cunoştinţe
şi formarea unor deprinderi care să permită elevului să se adapteze cerinţelor unei societăţi aflată
într-o permanentă evoluţie. Aceştia trebuie să fie pregătiţi, orientaţi cu încredere spre schimbare,

123
ei vor simţi nevoia de a fi instruiţi cât mai bine pentru a face fată noilor tipuri de profesii. Eşecul
în dezvoltarea capacităţii de a reacţiona la schimbare poate atrage după sine pasivitatea şi
alienarea. Profesorul trăieşte el însuşi într-o societate în schimbare, şi din fericire, în prima linie
a schimbării, astfel încât va trebui să se adapteze, să se acomodeze, să se perfecţioneze continuu.
Deci, introducerea în şcoala a internetului şi a tehnologiilor moderne duce la schimbări
importante în procesul de învăţământ. Astfel actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul
demersurilor şi muncii profesorului, ci rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării
cu profesorul. Această schimbare în sistemul de învăţământ vizează următoarele obiective :
1. Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare
2. Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual.
Atingerea acestor obiective depinde de gradul de pregătire a profesorului în utilizarea
calculatorului, de stilul profesorului, de numărul de elevi, de interesul, cunoştinţele şi abilităţile
acestora, de atmosfera din clasa şi tipul programelor folosite, de timpul cât se integrează softul în
lecţie, de sincronizarea explicaţiilor cu secvenţele utilizate, de metodele de evaluare, de fişele de
lucru elaborate. Utilizarea la întâmplare, fără un scop precis, la un moment nepotrivit, a
calculatorului în timpul lecţiei duce la plictiseală, monotonie, ineficienţa învăţării prin
neparticiparea unor elevi la lecţie, nerealizarea obiectivelor lecţiei şi poate produce repulsie faţă
de acest mijloc modern de predare-învăţare-evaluare. Folosirea în exces a calculatorului poate
duce la pierderea abilităţilor practice, de calcul şi de investigare a realităţii, la deteriorarea
relaţiilor umane. De asemenea individualizarea excesivă a învăţării duce la negarea dialogului
elev-profesor şi la izolarea actului de învăţare în contextul său psihosocial. Materia se
segmentează şi se atomizează prea mult, iar activitatea mentală a elevilor este diminuată, ea fiind
dirijată pas cu pas. Totuşi utilizarea calculatorului are numeroase avantaje :
 Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de schimbare socială
rapidă;
 Consolidarea abilităţilor de investigare ştiinţifică;
 Conştientizarea faptului ca noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea ;
 Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea imediată a
răspunsurilor elevilor ;
 Întărirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare ;
 Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei ;
 Introducerea unui stil cognitiv, eficient, a unui stil de muncă independentă ;
 Instalarea climatului de autodepăşire, competitivitate;
 Mobilizarea funcţiilor psihomotorii în utilizarea calculatorului ;
 Dezvoltarea culturii vizuale;
 Formarea deprinderilor practice utile ;
 Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a reproiecta
activitatea în funcţie de secvenţa anterioară;
 Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a rezultatelor,
de realizare de grafice, de tabele ;
 Asigură alegerea şi folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor aplicaţii ;
 Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei
probleme elevul îşi găseşte singur răspunsul pentru o problemă concreta ;

124
  Asigură pregătirea elevilor pentru o societate bazată pe conceptul de educaţie permanentă
(educaţia de-a lungul întregii vieţi);
 Determină o atitudine pozitivă a elevilor faţă de disciplina de învăţământ la care este
utilizat calculatorul si faţă de valorile morale, culturale şi spirituale ale societăţii ;
 Ajută elevii cu deficienţe să se integreze în societate şi în procesul educaţional ;
De asemenea calculatorul este extrem de util deoarece stimulează procese şi fenomene
complexe pe care nici un alt mijloc didactic nu le poate pune atât de bine în evidenţă. Astfel, prin
intermediul lui se oferă elevilor, modelări, justificări şi ilustrări ale conceptelor abstracte,
ilustrări ale proceselor şi fenomenelor neobservabile sau greu observabile din diferite motive.
Permite realizarea unor experimente imposibil de realizat practic datorită lipsei materialului
didactic, a dotării necorespunzătoare a laboratoarelor şcolare sau a pericolului la care erau expuşi
elevii şi profesorul. Elevii au posibilitatea să modifice foarte uşor condiţiile în care se desfăşoară
experimentul virtual, îl pot repeta de un număr suficient de ori astfel încât să poată urmări modul
în care se desfăşoară fenomenele studiate, pot extrage singuri concluziile, pot enunţa legi. De
asemenea, calculatorul este folosit pentru dezvoltarea capacităţilor de comunicare, pentru
colectarea, selectarea, sintetizarea si prezentarea informaţiilor, pentru tehnoredactarea unor
referate. Astfel elevii îşi dezvoltă capacitatea de a aprecia critic acurateţea şi corectitudinea
informaţiilor dobândite din diverse surse.
Tehnica modernă şi învăţământul centrat pe nevoile, dorinţele si posibilităţile elevului
impune desfăşurarea de activităţi diferenţiate pe grupe de nivel. Elevul poate parcurge materialul
avut la dispoziţie în ritmul propriu şi nu mai este nevoit să reţină cantităţi uriaşe de informaţie.
Trebuie să ştie doar să gândească logic şi să localizeze informaţia de care are nevoie. Prezentarea
materialelor pe module cu grade diferite de dificultate permite elevului să cunoască exact la ce
nivel este situat, să îşi recunoască limitele si posibilităţile. Astfel se dezvoltă conştiinţa de sine si
dorinţa de a reuşi. Va cerceta, va învăţa motivat devenind astfel o fiinţa capabilă de autoinstruire.
Utilizarea calculatorului si a Internetului permit o înţelegere mai bună a materiei într-un timp
mai scurt. Se reduce timpul necesar prelucrării datelor experimentale în favoarea unor activităţi
de învăţare care să implice procese cognitive de rang superior: elaborarea de către elevi a unor
softuri şi materiale didactice necesare studiului. Se dezvolta astfel creativitatea elevilor. Aceştia
învaţă să pună întrebări, să cerceteze şi să discute probleme ştiinţifice care le pot afecta propria
viaţă. Ei devin persoane responsabile capabile să se integreze social.
Se poate spune deci că utilizarea Internetului şi a tehnologiilor moderne reprezintă cea
mai complexă forma de integrare a educaţiei informale în educaţia formală. Deşi avantajele
utilizării TIC în educaţie sunt numeroase, elevul nu trebuie transformat într-un “robot” care să
ştie doar să folosească calculatorul. El trebuie să realizeze atunci când este posibil experimentele
reale, deoarece îi dezvoltă spiritul de observaţie, capacitatea de concentrare, răbdarea, atenţia,
abilităţile practice.
Se poate spune că integrarea resurselor TIC în educaţie este benefică şi duce la o creştere
a performanţelor şcolare, cu condiţia ca elevii să posede cunoştinţe de utilizare a calculatorului.
Aceasta implică introducerea orelor de informatică şi TIC la toate profilurile şi la toate treptele
de învăţământ. De asemenea ar trebui să se lucreze cu grupe mici de elevi, iar clasele sa fie
dotate cu calculatoare performante conectate la internet. Profesorii ar trebui să posede pe lângă
cunoştinţele teoretice şi practice aferente disciplinei studiate şi abilităţi de utilizare a TIC.

125
 În concluzie putem spune că pentru a realiza un învăţământ de calitate şi pentru a obţine
cele mai bune rezultate trebuie să folosim atât metodele clasice de predare, învăţare, evaluare cât
şi metodele moderne!

BIBLIOGRAFIE
 Miron Ionescu, Ioan Radu, Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004.
 Romita Iucu, Marin Manolescu, Elemente de pedagogie, Editura Credis, Bucuresti 2004.
 Doina Giurgea,Ghid metodologic pentru disciplinele optionale.D&G EDITUR 2006
 Plomp, Tj.; Anderson, R.E.; Kontogiannopoulou-Polydorides, G. Cross national policies
and practices on computers in education.(Technology-Based Education Series;1).
Dordrecht: Kluwer Academic Publishers, 1996.

EDUCAȚIA ECOLOGICĂ PRIN APLICAȚIA DIGITALĂ WORDWALL

Prof. Dumitriu Denisa Ancuța

Grădinița Paradisul copiilor Craiova, Dolj

Aplicație pentru realizarea jocurilor în format digital, aplicația Wordwall vine în

întâmpinarea cadrelor didactice cu pași simpli de urmat pentru crearea de jocuri prin sabloanele
ușor de utilizat puse la dispoziție.
Aplicaţia se găseşte la adresa https://wordwall.net/ cu o interfață în limba româna,
permițând realizarea de jocuri educaționale interactive în format digital care pot fi inserate în alte
platforme de învățare sau distribuite prin link.
Are o versiune gratuită care permite utilizarea a cinci șabloane și realizarea a cinci jocuri,
iar varianta cu plată pune la dispoziție 18 șabloane, variantă care permite și printarea acestor
jocuri sub formă de fișă de lucru.
Este ușor de adaptat nivelului preșcolar, putând fi personalizat cu ușurință iar jocurile
create pot fi comutate la alt șablon doar printr-un click, reușind astfel să păstram interesul
preșcolarilor printr-o noua formă de prezentare.
Se pot utiliza în orice etapă a activității realizate (captarea atenției, evaluare etc)
Secțiunile aplicației sunt acasă, caracteristici, activităţile mele, comunitate, rezultatele
mele şi creare activitate
 Secțiunea caracteristici cuprinde informații cu privire la: interactive și imprimabile,
creare folosind șabloane, comutarea șablonului, editare activitate, teme și opțiuni,
împărtășirea cu profesorii, încorporare pe un site web, temele copiilor.
 Secțiunea activiățile mele păstrează jocurile create care pot fi editate permanent și
transformate cu o nouă informație.

• Secțiunea ACASĂ – butonul CREAȚI ACTIVITATE – deschide pagina de selectare

șablon și introducerea informațiilor de personalizare a șablonului.
Într-o epocă marcată de schimbarea climatică, filozofiile educaționale, programele sau
proiectele care să ne aducă în aer liber, în natură, care să ne învețe cum să o protejăm, sunt o
preocupare tot mai prezentă a tuturor, iar noile educații, prin educația ecologică și educația
126
pentru mediu, aduc în centrul preocupărilor cadrelor didactice această tematică. În acest sens,
resursa digitală pe care vreau să o prezint este jocul interactiv digital ’’Colectează gunoiul
selectiv’’, realizat cu aplicația wordwall, disponibilă pe link-ul
https/.net/resource/11504304/colecteaza-gunoiul-selectiv.
Conștientizarea și conectarea cu natura a copiilor de vârstă preșcolară consider că este unul din
pașii cei mai importanți pe care putem să-i facem în această problematica a schimbărilor
climatice, pentru că și noi, individual, pe lângă alți factori la nivel macro, contribuim cu efecte
pozitive sau negative la această problematică. Un alt aspect ar fi și faptul că prin educarea
copiilor în spiritul iubirii și protecției naturii și mediului, indirect, venim cu influențe in cadrul
familiilor acestora.
Sarcina jocului meu este simplă, și anume – Colecteaza gunoiul selectiv prin alegerea imaginii
corespunzătoare imaginii tomberonului afișat (din cele patru imagini afișate, corespunzătoare
celor patru tipuri de gunoi produs – menajer, hartie, sticlă și plastic).
Prin acțioarea butonului START începe jocul care se derulează contra cronometru și care
afișează permanent punctajul obținut din totalul posibil. Ceea ce este interesant este faptul că
preșcolarul beneficiază imediat de feed-back privind corectitudinea alegerii (prin afizare pentru
răspuns corect sau X pentru răspuns incorect pe imaginea aleasă) dar și prin indicarea
răspunsului corect în cazul alegerii greșite.
Aplicația afișează la terminarea jocului punctajul obținut din maximul posibil și timpul în
care am obținut acest punctaj, iar faptul că se poate relua jocul ne permite să ne îmbunătățim
scorul, fapt care ne oferă posibilitatea unei însușiri temeinice a aspectelor prezentate în derularea
jocului.
În contextul actual al pandemiei, al mutării spațiului din sala de clasă, în spațiul de acasa,
platformele, aplicațiile și instrumentele digitale vin în sprijinul derulării activităților în mediul
online (sincron sau asincron).

Bibliografie:
https://wordwall.net/

APLICAȚII DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Prof. înv. primar ENACHE GEORGETA

Școala Gimnazială ”Acad. Marin Voiculescu” Giurgiu

Transformarea digitală a societăților noastre, dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii și

progresele științifice în domeniul inteligenței artificiale (IA) și a roboticii oferă nenumărate
oportunități în aproape toate aspectele vieții noastre. Transformarea digitală afectează domeniul
educației, care este pe punctul de a trece prin schimbarea cea mai substanțială de la introducerea
învățământului obligatoriu. Conform unor estimări, 65 % dintre copiii care intră în prezent în
școala primară vor ajunge să lucreze în noi tipuri de locuri de muncă, care acum nici nu există.
Potențialul tehnologiilor digitale în educație nu a fost încă utilizat la maximum pentru a oferi o
educație de calitate accesibilă tuturor. Dimensiunea etică a digitalizării trebuie să se afle în centrul
eforturilor noastre. Prin urmare, programele și sistemele UE trebuie să urmeze o abordare etică și
centrată pe om. Tehnologiile digitale ar trebui considerate un instrument pentru oferirea unei
educații și formări de calitate. În viitor, nevoia de competențe digitale va crește (codare, logistică
127
și robotică), ceea ce se va reflecta nu numai în cursurile de informatică, ci și în programa de
învățământ în ansamblu.
În continuare voi prezenta câteva aplicații utile în activitatea didactică.
JAMBOARD
Cu această aplicație asociată Jamboard se pot răsfoi, vedea și trimite articole Jam create de
dvs. și de colegii de echipă. Jamboard este o tablă digitală cu ajutorul căreia până și echipele aflate
la distanță pot să schițeze idei și să le salveze în cloud, astfel încât acestea să poată fi accesate de
pe orice dispozitiv.
Aplicația se adresează clienților G Suite care au un dispozitiv Jamboard. Pentru a afla mai
multe despre Jamboard, accesați google.com/jamboard.
Jamboard este un instrument de tablă interactivă online conceput pentru colaborarea pe mai
multe platforme, dezvoltat de Google ca parte a familiei G Suite. Lansat inițial în mai 2017,
Jamboard este intrarea Google pe piața tabelelor digitale pentru a concura cu Surface Hub al
Microsoft. Jamboard este construit pe o versiune personalizată de Android care se armonizează cu
toate serviciile G Suite. Ecranul tactil 4K de 55 inci acceptă 16 puncte tactile simultane,
conectivitate Wi-Fi și scriere de mână și recunoaștere a formei. De asemenea, include o cameră
web Full HD, intrări HDMI, USB-C și micro-USB și două stilouri. Puteți utiliza suportul rulant
opțional sau monta Jamboard pe peretele sălii de conferințe. ”Creați un Jam” - ceea ce Google
numește fiecare sesiune de colaborare - în câteva secunde, adăugați până la 20 de cadre (pagini) pe
Jam și partajați-l cu până la 50 de colaboratori simultan în timp real. Căutați pe Google, inserați
imagini din Drive sau pagini web, adăugați note adezive și emoji sau utilizați instrumentul de
recunoaștere a formelor pentru a adăuga forme perfecte la Jam. Jamboard pare să facă totul. Puteți
chiar să găzduiți întâlniri video și să vă prezentați tabla albă participanților.
STORYJUMPER
StoryJumper este un site web care permite copiilor să-și construiască propriile cărți. Ei pot
crea cu ușurință pagini de acoperire, pot adăuga text, încărca desene sau fotografii pentru a-și
ilustra povestea și pot folosi și galeria de clipuri StoryJumper. Când au terminat, pot să comande
propria lor carte de cărți tipărite profesional!
Pentru a face lucrurile mai clare, iată câteva instrucțiuni luate de pe site: "Următoarea
secțiune vă va arăta cum să construiți o nouă poveste online, cum să o distribuiți altora și cum să o
publicați. De asemenea, vă vom oferi câteva sfaturi pentru editarea povestirii dvs. și pentru
îmbunătățirea acesteia. Pentru a începe, vizitați mai întâi site-ul StoryJumper
(www.storyjumper.com). Dacă este prima dată când accesați site-ul, dați clic în partea dreaptă sus
pentru a crea un cont. Este rapid, sigur și gratuit. Important! Dacă aveți sub vârsta de 13 ani,
utilizați adresa de e-mail a părinților dvs. sau a tutorelui, astfel încât să ne informeze că este bine
să utilizați site-ul. De asemenea, vă rugăm să nu utilizați numele dvs. real. StoryJumper are o
grămadă de artă distractivă (recuzită) pe care o puteți folosi pentru a vă ilustra povestea. Mai întâi
vă vom arăta cum să găsiți elemente de recuzită, apoi cum să le utilizați. StoryJumper are, de
asemenea, fundaluri sau scene pe care le puteți utiliza pentru a vă ilustra povestea. Veți găsi fila
scenelor chiar sub fila props. La fel ca elementele de recuzită, puteți căuta scene, dând clic pe
butonul cu scene și căutând fundalul de care aveți nevoie. Cu toate acestea, spre deosebire de
elementele de recuzită, scenele nu pot fi redimensionate, rotite sau mutate. Puteți încărca de pe
computerul dvs. și puteți importa materiale și de pe site-uri precum Flickr, MySpace, FaceBook
etc. În Story Creatorcreator, aveți libertatea de a vă deplasa și de a formă textului oricum doriți "
MENTIMETER
Mentimeter este o aplicație care îți permite să interacționezi cu un grup țintă în timp real.
Este un instrument pentru sondaje unde poți pune întrebarea și grupul țintă poate da răspunsul
folosind un telefon mobil sau orice alt dispozitiv conectat la internet.
Cum functioneaza?!
Pentru a crea un sondaj se va apăsa pe butonul "New presentation" (Prezentare nouă), apoi
se va alege numele acesteia. În partea dreaptă va fi meniul pentru editarea tipului de întrebare .
După această alegere veți pune titlul întrebării și opțiunile de răspuns și modul în care vor fi
128
afișate. Ultimul pas este prezentarea, ce se realizează cu ajutorul butonului "Present" din dreapta
sus. După prezentarea întrebării în partea de sus a ecranului va fi vizibil un cod. Grupul țintă va
accesa pagina aplicației și va introduce codul afișat în spațiul destinat acestuia, această acțiune
fiind precedată de răspunderea întrebării pe dispozitivul propriu și afișarea rezultatului pe ecranul
cu întrebarea.
WORDWALL
Este o platformă care permite de construirea de:

• jocuri educaționale interactive în format digital, ce pot fi inserate în alte platforme

de învățare sau, mai simplu, distribuite prin link.
• resurse în format pdf, aferente jocurilor create
Rolul de creator de resurse wordwall.net este limitat de tipul de cont creat: plan basic
(free), standard sau pro.

INSTRUMENTE DIGITALE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ȘI PREŞCOLAR

Prof. înv. primar Fedorca Paula Manuela

Școala Gimnazială Nr. 1,loc.Negrești – Oaș, jud. Satu Mare

Competențele cheie reprezintă un pachet multifuncțional, transferabil de cunoștințe,

abilități și atitudini de care au nevoie toți indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personală,
incluziunea socială și găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie să se fi dezvoltat la sfârșitul
educației obligatorii și trebuie să acționeze ca fundament pentru învățare,ca parte a educației
pe tot parcursul vieții. Aceasta prezentare este un prim pas spre utilizarea tehnologiei de către
educatoare/profesori înv. primar sau pentru derularea activităților on-line. În marea majoritate
a timpului, utilizarea e-tehnologiilor salvează timp și energie, captându-se usor atentia
școlarilor.
În alegerea instrumentelor digitale, profesorii trebuie să urmărească valențele
pedagogice ale acestora (gradul de interacțiune, de comunicare și colaborare, dezvoltarea
competențelor secolului al XXI-lea etc.). Beneficii pentru preşcolari și școlari: un mediu de
învăţare mult mai confortabil, dar care necesită suportul adulţilor (al părinţilor, în cazul
învăţării de acasă). Un aspect motivant pentru cadrele didactice îl reprezintă schimbul de bune
practici şi asistenţă din partea colegilor. Vă prezint câteva dintre aplicaţiile și instrumentele
digitale care se pot utiliza în facilitarea învățării on-line și în susținerea de acasă.
Conferințele on-line facilitează transmiterea de informații în timp real și învățarea
sincron a preșcolarilor și școlarilor. Printre cele mai cunoscute sunt: Zoom, GoogleMeet,
Webex, Twinspace.
PEREŢII VIRTUALI - sunt aplicaţii digitale care oferă spaţiu de afişare colaborativ atât
pentru varianta text, imagine, video, site-uri web. Printre cele mai cunoscute sunt Padlet si
lino.it. PADLET este o aplicaţie care permite utilizatorilor să afişeze materialele în acest
perete virtual. Peretele este o pagină web care permite utilizatorilor încărcarea diferitelor
materiale pe o temă dată, materiale de tipul documentelor, prezentărilor, legăturilor spre
diferite site-uri web. Este gratuită, dar necesită crearea unui cont. Te poţi loga cu contul de
yahoo, gmail sau Facebook. Se poate accesa aici: www.padlet.com

129
 JOCURI ON-LINE - sunt aplicaţii plăcute de către copii şi de către cadrele didactice
doarece îşi păstrează simţul ludic. Cele mai utilizate la vârstele timpurii sunt puzzle-urile on-
line. JINGSAWPLANET este o aplicaţie care permite încărcarea unui fişier de tip text sau
fotografie şi decuparea sub forme de piese în funcţie de complexitatea dorită ( de la 3 la câteva
sute de bucăţi). Este o aplicaţie gratuită şi nu necesită crearea de cont de utilizator. Se poate
accesa de aici: www.jingsawplanet.com
JOCURI DIDACTICE - instrumente care facilitează munca în sincron în cadrul
conferințelor on-line. Dintre instrumente recomandate puteti utiliza: Worldwall sau
Learningapps. WORLDWALL-este o aplicație utilă pentru cadrele didactice deoarece se pot
crea jocuri interactive pentru susținerea învățării, fiind posibile de la 1 la 8 modele. (De
exemplu: Cuvântul lipsă, Anagrame, Puzzle, Rebus, Adevărat sau Fals, Sortează, Chestionare,
Spânzurătoare, Deschide cutia etc); Este un instrument digital ușor de utilizat şi plăcut de copii
datorită elementelor ludice inserate. https://wordwall.net

LEARNINGAPPS -este o platformă care oferă modele de aplicații, precum şi

posibilitatea creării de conținut; Există aplicații interesante (de exemplu: rebus, uneşte
perechile, puzzle, completează cuvântul lipsă etc.); Avantajul este că se pot ușor partaja (link,
cod de încorporare) sau pot fi folosite drept material de învățare pe platforma LearningApps
(creând clase în care să îi invitați pe copii; se pot face și sondaje pentru a măsura feed-back-ul)
https://learningapps.org/
APLICATII FEED-BACK - instrumente de măsurare a impactului învățării, de
sondaj și de evaluare. Printre cele mai cunoscute sunt: Quizizz, Kahoot, Mentimeter etc.
KAHOOT- este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se creează teste
interactive pentru copii; profesorul creează testul, apoi trimite codul de acces (PIN) elevilor
care accesează testul într-un timp limitat. Puteți adăuga imagini, clipuri video şi diagrame
întrebărilor pentru a crește gradul de interacțiune al jocului. Se poate juca pe desktop, tabletă
sau telefon mobil. Rezultatele testului sunt vizibile tuturor, la încheierea acestuia, sub forma
unui clasament. https://kahoot.com/
QUIZIZZ – este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se pot
realiza evaluări formative într-un mod distractiv pentru preșcolari. Permite inserarea de
răspunsuri multiple, imagini, audio text, sondaje, răspunsuri deschise; se pot utiliza atât
pentruînvățarea sincron live, cât și pentru cea de acasă .Au o interfață prietenoasă, se văd
întrebările şi sunt uşor de utilizat în diferitele modele oferite de platformă.Sunt importante
pentru că oferă profesorului statistici, progresul copiilor, precm şi rapoarte detaliate despre
răspunsuri, timp etc. https://quizizz.com/admin
Concluzii
Tehnologiile digitale adaptate educației sunt făcute să dureze (până când vor urma
calea proiectorului, desigur). Prin urmare, este esențial să acordăm timp și efort pentru a
explora cele mai bune modalități de a le pune în slujba educației. Totuși, să nu uităm că
aceasta din urmă implică în mod necesar relații personale și că cei mai buni educatori sunt
capabili să creeze, să mențină și să utilizeze astfel de legături pentru a sprijini elevii în
procesul de învățare.
Educația digitală ar trebui să îmbunătățească predarea, nu doar să prelungească
metodele existente prin intermediul noilor tehnologii. Trebuie să explorăm diferitele moduri
prin care aceste instrumente pot permite elevilor să-și împărtășească ideile și să le confrunte cu
cele ale colegilor lor. Trebuie să ne stabilim obiectivul de a îmbunătăți experiența de învățare,
130
 de a crește motivația și de a oferi o experiență mai apropiată de modul în care elevii accesează
informații și comunică între ei în lumea reală și a clasei.

Surse electronice:
 https://gutenberg.ro/instrumente-digitale-pentru-predarea-online/
 https://www.clasaviitorului.md/instrumente-digitale-utile-in-procesul-de-predare-
invatare/

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Fericeanu Claudia Rodica

Școala Gimnazială Nr.1 Buntești

Internetul este parte din viața ta de zi cu zi, fie că socializezi cu prietenii, faci temele
pentru acasă, asculţi muzică sau urmăreşti vloggerul preferat. Totuşi, este foarte important să fii
responsabil/ă şi atent/ă. Ceea ce publici online sau ceea ce publică alţii pe Internet despre tine
contribuie la reputaţia ta, pentru tot restul vieţii tale. Cu toţii încercăm să ne construim o imagine
pozitivă.
Subiectul folosirii Internetului a devenit esențial pentru oricine lucrează direct cu copii,
adolescenți, părinți, profesori sau alte persoane preocupate de educație .
Folosirea Internetului și mijloacelor media a devenit un subiect deja destul de sensibil și care
provoacă reacții puternice și, din păcate, de multe ori tendința adulților este aceea de a migra
într-una dintre extreme, pro sau contra tehnologiei.
Internetul este un mediu în care, chiar dacă ne vine greu să recunoaştem, se formează o
parte din personalitatea elevilor, un mediu de unde putem intra în contact foarte uşor cu un bagaj
imens de informaţii.
In acelaşi timp însă, Internetul poate ascunde la doar un click distanţă, oameni fără
scrupule şi fără valori.
Dorim să nu rămânem utilizatori pasivi ai Internetului, şi să contribuim activ la
construirea acestuia şi la transformarea lui într-un mediu mai bun şi mai sigur, în care utilizatorii
să nu se ascundă în spatele anonimatului şi să îşi asume comportamentul online într-un mod
responsabil.
Implicarea elevilor, părinţilor , dar şi a profesorilor, în conturarea unor idei prin care
utilizatorii pot construi împreună un Internet mai bun, fie prin modelarea propriului
comportament sau modelarea unor comportamente pozitive pentru alţi utilizatori, fie prin
raportarea conţinuturilor ilegale, necorespunzătoare sau dăunătoare, precum şi prin crearea unor
oportunităţi de colaborare, lucru în echipă şi împărtăşirea informaţiilor.
Integrarea cu succes a TIC în activitatea didactică face parte din evoluţia naturală a
învăţării şi este o oportunitate de a integra ultimele descoperiri tehnologice cu interacţiunea şi
implicarea oferite de modul tradițional de cunoaștere.
Instrumentul Quizlet ne oferă fișe digitale gata elaborate care includ definiții, imagini și
audio pentru o pronunție corectă a cuvintelor.

131
 După ce fișele cu vocabular au fost elaborate, site-ul poate crea teste și alte activități
interactive, care vor ajuta elevii să memoreze cuvintele noi, noțiuni etc.
Am folosit această resursă digitala în activitatea referitoare la Cyberbullying pentru a
înțelege mai bine cuvintele folosite în această activitate.
MindMeister este o aplicație care permite utilizatorilor să creeze cu ușurință harți
mentale care pot fi editate în colaborare, adică lucrând în perechi sau grupuri mici pentru a gasi,
a evalua, a rezuma și a prezenta un anume conținut în anumite domenii tematice, pentru o
experiență de învățare deosebită.
Am folosit această resursă digitala în activitatea referitoare la știrile false, unde au lucrat
în grupuri mici realizand harți mentale despre știrile false.

Elevii din ziua de astăzi sunt diferiţi de generaţia părinţilor şi a bunicilor lor. Majoritatea
acestora au deja ca rutină folosirea internetului şi a email-ului, a sms-urilor sau a reţelelor de
socializare de tip Yahoo sau Facebook. Acest mod de comunicare se face simţit şi în modul lor
de a învăţa.
Chiar dacă profesorul foloseşte sau nu la clasă tehnologia informaţiei şi a
comunicării , elevii menţionaţi vor folosi cu siguranţă acasă mijloacele moderne de informare ca
sprijin pentru teme.

Bibliografie:
1. Ovidiu Pânișoară,Ghidul profesorului, Editura Polirom, 2017
2. Cercel Renata,Pași ȋn profesia didactică,2000, Ed.Universităţii din Oradea,2000
3. Botnariuc P., Cucoş C., Glava C., Şcoala Online, Elemente pentru inovarea Educației, Editura
Universității din Bucureşti, Bucureşti, 2020.

PRINCIPALELE ISTRUMENTE DIGITALE FOLOSITE IN MEDIUL PRESCOLAR

Prof. inv. Presc Filip Gabriela/Ciucu Gabriela

Gpp „Lumea Copiilor”, Topoloveni

Competențele cheie reprezintă un pachet mutifuncțional, transferabil de cunoștințe,

abilități și atitudini de care au nevoie toți indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personală,
incluziunea socială și găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie să se fi dezvoltat la sfârșitul
educației obligatorii și trebuie să acționeze ca fundament pentru învățare, ca parte a educației pe
tot parcursul vieții.
În alegerea instrumentelor digitale, profesorii trebuie să urmărească valențele pedagogice
ale acestora (gradul de interacțiune, de comunicare și colaborare, dezvoltarea competențelor
secolului al XXI-lea etc.). Beneficii pentru preşcolari: un mediu de învăţare mult mai confortabil,
dar care necesit ă suportul adulţilor (al părinţilor, în cazul înv ăţării de acasă)
Un aspect motivant pentru cadrele didactice îl reprezintă schimbul de bune practici şi
asistenţă din partea colegilor. În următoarele slide-uri vă prezentăm câteva dintre aplicaţiile și
instrumentele digitale car e se pot utiliza în facilitarea învățării on-line și în susținerea grădiniței
de acasă.

132
 CONFERINȚELE ON-LINE facilitează transmiterea de informații în timp real și
învățarea sincron a preșcol arilor. Printre cele mai cunoscute sunt: Zoom, GoogleMeet, Webex,
Twinspace etc. ZOOM – Este platforma de ore on-line cea mai utili zată de către cadrele
didactice din România. Se creează conturi gratuite pentru profesori (contul școlii nu are limită de
timp.
Preșcolarilor și părinților acestora le trimiteți link-ul. Pe white board se poat e desena,
colora, face operații matematice sau ad notări pe ecran; se pot împărtăși ecranul și documentele
aflate în calculator/laptop. Se pot crea camere secundare pentru preşcolari p entru a încuraja
munca în grupuri mici. ( Breakout rooms) Există opțiunea să se înregistreze întreaga conferință
audio-video. https://zoom.us/
GoogleMeet – Este o aplicație din suita Google for Education pe care o puteți accesa
doar dacă aveți un cont de gmail. Gmailul a primit recent, datorită pandemiei Covid-19, si
optiunea de meet care anterior a fost doar platită. Meet este aplicația Google similară cu Skype
de la Microsoft – o platformă de comunicare instant prin video și chat, unde puteți crea un link
de întâlnire, iar participanții trebuie doar să-l acceseze, fără să aibă vreun cont, pentru a putea
intra in sesiunea online. Meet accepta până la 100 participanți gratuit și of eră aceleași opțiuni ca
și întâlnirea de pe Zoom: comunicare cu participanţii cu video, microfon și prin chat, partajarea
ecranului, activarea modului silențios pentru anumiți participanți, împărtășirea de alte link-uri
prin chat. https://meet.google.com/
eTwinning Twinspace – Accesul la platformă este gratuit și nelimitat, motiv pentru care
eTwinning și Twinspace sunt perfect accesibile pentru oricine alege să-și creeze un cont de
utilizator conectat cu emailul personal. În ceea ce privește protecția informației, trebuie observat
că, atât eTwinning, platforma-mamă, cât și TwinSpace, platforma propriu-zisă de dezvoltare a
proiectelor europene, au o parte publică și o alta accesibilă numai pentru membri (după caz,
membrii comunității eTwinning sau membrii unui anumit parteneriat).
Dintre aplicațiile disponibile pe TwinSpace, unele vizează cu prioritate managementul de
proiect(calendarul de pe pagina principală, dar trebuie luată în considerare și plasarea de aplicații
ușor de utilizat de către participanți pe paginile speciale ale profesorilor și elevilor), altele sunt
special concepute pentru a facilita comunicarea (blogul de pe pagina principală, ferestrele în care
sunt listate ultimele accesări și ultimele acțiuni din secțiunea de activități a
proiectului). www.etwinning.net
HARTI DIGITALE– printre cele mai cunoascute tipuri de aplicaţii digitale se numără şi
hărţile dintre care enumerăm Google Maps,Tripline şi Zeemaps, ca şi instrumente colaborative
care se pot utiliza cu succes şi la ciclul preşcolar.
PEREŢII VIRTUALI– sunt aplicaţii digitale care oferă spaţiu de afişare colaborativ atât
pentru varianta text, imagine, video, site-uri web. Printre cele mai cunoscute sunt Padlet si
lino.it. PADLET– este o aplicaţie care permite utilizatorilor să afişeze materialele în acest perete
virtual. Peretele este o pagină web care permite utilizatorilor încărcarea diferitelor materiale pe o
temă dată, materiale de tipul documentelor, prezentărilor, legaturilor spre diferite site-uri web.
Este gratuită, dar necesită crearea unui cont. Te poţi loga cu contul de yahoo, gmail sau
Facebook. Se poate accesa aici: www.padlet.com
JOCURI ON-LINE – sunt aplicaţii plăcute de către copii şi de cadrele didactice doarece
îşi păstrează simţul ludic. Cele mai utilizate la vârstele timpurii sunt puzzle-urile on-line.
JINGSAWPLANET- este o aplicaţie care permite încărcarea unui fişier de tip text sau fotografie
şi decuparea sub forme de piese în funcţie de complexitatea dorită( de la 3 la câteva sute de

133
bucaţi). Este o aplicaţie gratuită şi nu necesită crearea de cont de utilizator. Se poate accesa de
aici: www.jingsawplanet.com
JOCURI DIDACTICE – instrumente care facilitează munca în sincron în cadrul
conferințelor on-line. Dintre instrumente recomandate puteti utiliza: Worldwall sau
Learningapps. WORLDWALL – este o aplicație utilă pentru cadrele didactice deoarece se pot
crea jocuri interactive pentru susținerea învățării, fiind posibile de la 1 la 8 modele. ( De
exemplu: Cuvântul lipsă, Anagrame, Pu zzle, Rebus, Adevărat sau Fals, Sortează, Ch estionare,
Spânzurătoare, Deschide cutia et c); Este un instrument digital ușor de utilizat şi plăcut de copii
datorită elementelor ludice inserate. https://wordwall.net
Learningapps– este o platformă care oferă m odele de aplicații, precum şi posibilitatea
cre ării de conținut; Există aplicații interesante (de exemplu: reb us, uneşte perechile, puzzle,
completează cuvântul lipsă etc.); Avantajul este că se pot ușor partaja (link, cod de încorporare)
sau pot fi folosite drept material de învățare pe platforma LearningA pps (creând clase în care să
îi invitați pe cop ii ; se pot face si sondaje pentru a măsura fe ed-back-ul) –
https://learningapps.org/
APLICATII FEED-BACK– instrumente de măsurare a impactului învățării, de sondaj și
de evaluare. Printre cele mai cunoscute sunt: Quizizz, Kahoot, Mentimeter etc. KAHOOT– Este
un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se creează teste interactive pentru
copii; profesorul creează testu l, apoi trimite codul de acces (PIN) elevilor care accesează testul
într-un timp limitat. Puteți adăuga imagini, clipuri video şi diagrame întrebărilor pentru a crește
gradul de interacțiune al jocului. Se poate juca pe deskt op, tabletă sau telefon mobil. Rezultatele
testului sunt vizibile tuturor, la încheierea acestuia, sub forma unui
clasament. https://kahoot.com/
Quizizz – Este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se pot realiza
evaluări formative într-un mod distractiv pentru preșcolari. Permite inserarea de răspunsuri
multiple, imagini, audio text, sondaje, răspunsuri deschise; se pot utiliza atât pentru învățarea
sincron live, cât și pentru cea de acasă Au o interfață prietenoasă, se văd întrebările şi sunt uşor
de utilizat în diferitele modele oferite de platformă. Sunt importante pentru că oferă profesorului
statistici, progresul copiilor, precm şi rapoarte detaliate despre răspunsuri, timp
etc. https://quizizz.com/admin

Bibliografie:
1. Cerghit, Ioan, 2002, ,,Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri
si strategii” , Editura Aramis, București;
2. Cucoș, Constantin, 2006, ,,Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizarii formării” ,
Editura Polirom, Iași;
3. Curs online DIGITAL CRAFTS

134
 INSTRUMENTELE DIGITALE - OPORTUNITĂȚI ȘI PROVOCĂRI

prof. înv. primar Filip Simona

Școala Gimnazială Daia Română

Aceste instrumente reprezintă noi provocări în furnizarea și evaluarea educației, dar

oferă, de asemenea, mari oportunități de inovare și ajung la o nouă generație de
adulți.Așteptările, motivațiile, stilul de viață și experiențele tinerilor diferă de cele ale generației
trecute.
Desigur, oferta online de învățare este obligată să se extindă tot mai mult și acest lucru
poate fi un lucru bun. Digitalizarea este sinonimă cu flexibilitatea, ușurința în accesare, fluxul
potențial de resurse multimedia și noi modalități de motivare a elevilor pentru a se angaja în
învățare. Cu toate acestea, introducerea acestor tehnologii este lentă și eficiența acestora este
relativ limitată. În schimb, faptele evidențiază dificultățile legate de formarea personalului,
costurile suportate și, în funcție de localizarea geografică, lipsa conectivității.
Ni se spune adesea că tehnologia are potențialul de a perturba accesul la învățare, de a
depăși barierele geografice, fizice și financiare și de a oferi conținut diferit accesibil peste tot, tot
timpul, în timp ce se bazează pe o multitudine de metode. În anii 1980, televiziunea trebuia să
conducă la o transformare majoră a educației. Televizoarele au fost înlocuite repede de
proiectoarele conectate la PC, care, la rândul lor, au fost înlocuite cu aparate conectate în rețea și
apoi cu servicii de cloud și tablete conectate. Pe scurt, tehnologia se schimbă, tablele non-
interactive au fost odată o mare noutate care urmărea să interzică praful de cretă din sala de clasă
și să învețe o generație întreagă diferența dintre markerii șterși și markerii permanenți.
Instrumentele digitale nu sunt un scop, ci un mijloc
Pornind de la multitudinea de instrumente digitale existente, fiecare profesor are
libertatea să aleagă după preferințe și experiența personală, astfel încât să ofere coerență actului
didactic, în acest context dinamic. Chiar dacă învățământul on-line nu poate suplini pe deplin
învățământul clasic, dar având un rol important ca extensie a acestuia, integrarea noilor
tehnologii în educație au scopul de a influența pozitiv rezultatele procesului instructiv-educativ și
de a îmbogății performanțele sistemului educațional.
Trebuie să facem o distincție între învățarea de a folosi instrumentele digitale și învățarea
prin utilizarea instrumentelor digitale. Primul a fost un factor major de creștere a participării
tinerilor la educație și formare în ultimul deceniu. Cu toate acestea, în multe societăți,
omniprezența instrumentelor digitale a făcut ca utilizarea lor să fie mai puțin presantă în multe
domenii. Deși unele grupuri au fost excluse din revoluția digitală din cauza lipsei de competențe
TIC aceste tehnologii digitale fac parte acum din viața de zi cu zi pentru o parte din ce în ce mai
mare a populației. Scopul educatorilor ar trebui, prin urmare, nu numai să fie încurajarea
învățării digitale, ci și să se asigure că utilizarea acestor instrumente îmbunătățește învățarea, îi
ajută să facă diferența, mai degrabă decât doar transferul documentelor tipărite într-un
PowerPoint.
Digitalizarea și incluziunea
Introducerea învățării digitale în sala de clasă și modul în care aceasta constituie
furnizarea de educație, reprezintă o schimbare fundamentală în domeniul educației și formării
pentru viitorii adulți. Pentru anumite grupuri de cursanți, utilizarea tehnologiei în învățământ este
însoțită de o serie de bariere, iar persoanele care sunt cel mai probabil excluse de la învățare vor

135
fi cu atât mai mult dacă o parte mai mare a ofertei de formare este accesată online. În acest caz,
cei care ar putea obține cele mai multe beneficii ar fi excluși din procesul de învățare.
Tehnologiile digitale adaptate educației nu sunt doar o mândrie și sunt făcute să dureze
Prin urmare, este esențial să acordăm timp și efort pentru a explora cele mai bune modalități de a
le pune în slujba educației. Totuși, să nu uităm că aceasta din urmă implică în mod necesar relații
personale și că cei mai buni educatori sunt capabili să creeze, să mențină și să utilizeze astfel de
legături pentru a sprijini elevii în procesul de învățare.
Educația digitală ar trebui să îmbunătățească predarea, nu doar să prelungească metodele
existente prin intermediul noilor tehnologii. Trebuie să explorăm diferitele moduri prin care
aceste instrumente pot permite elevilor să-și împărtășească ideile și să le confrunte cu cele ale
colegilor lor. Trebuie să ne stabilim obiectivul de a îmbunătăți experiența de învățare, de a crește
motivația și de a oferi o experiență mai apropiată de modul în care adulții accesează informații și
comunică între ei în lumea reală.
Educatorii și formatorii utilizează astăzi frecvent instrumente digitale. Cu toate acestea,
aplicațiile digitale nu sunt adesea adaptate în mod semnificativ din punct de vedere pedagogic.
Mai mult, marea majoritate a cadrelor didactice nu participă sau participă doar sporadic la
dezvoltarea profesională axată pe educația digitală. În același timp, noile tehnologii didactice ar
putea oferi oportunități de personalizare a contextelor de învățare, îmbunătățind astfel motivația
și retenția elevilor. Atunci când se introduc tehnologii de predare corespunzătoare, totuși, vor fi
discutate probleme precum discriminarea algoritmică și protecția datelor, dar și soluțiile pentru
acestea.
Datorită progresului digitalizării manifestat în toate părțile societății, o cantitate din ce în
ce mai mare de informații și cunoștințe devine aproape omniprezentă. Într-o perioadă de „cloud
computing”, învățarea combinată, streaming-ul și abonamentele la licențe pentru software,
tehnologie și conținut actualizate continuu sunt din ce în ce mai greu de separat. Pentru domeniul
educației, definit ca cuprinzând educația școlară, formarea profesională și învățământul superior,
acest lucru implică faptul că faptele nu mai trebuie învățate de la inimă - în schimb, pot fi
accesate imediat cu ajutorul dispozitivelor mobile. O mare parte din cunoștințele pe care oamenii
trebuie să le învețe și să se păstreze pot fi astăzi stocate digital și preluate după cum este necesar,
la scurt timp și de aproape oriunde.
Atât înțelegerea noastră de predare, cât și dobândirea de cunoștințe s-au schimbat
fundamental ca rezultat - cuprinzând toate nivelurile de educație, de la prima copilărie la
învățarea adulților. Noile tehnologii au creat provocarea de a revizui programele pe termen lung,
inclusiv conținutul de învățare pentru școli, universități și formare profesională. Formele
emergente de autoeducare au potențialul de a deveni un pilon important în sistemul de
învățământ. Aceste posibile evoluții afectează în mod direct educația profesorilor, transformând
din ce în ce mai mult rolul profesorului într-un „facilitator al cunoștințelor” care integrează
tehnologiile și metodele digitale în procesul educațional.
Digitalizarea oferă în plus câteva puncte de pornire pentru analiza și evaluarea automată a
proceselor de învățare și îmbunătățirea acestora. Prin intermediul metodelor de învățare a
analizelor, algoritmii pot prelua din ce în ce mai mult controlul și manipularea proceselor de
învățare. De asemenea pot fi dezvoltate forme de învățare personalizate și deosebit de motivante,
iar metodele de predare pot fi îmbunătățite.
Astfel, digitalizarea în peisajul educației deschide noi puncte de plecare pentru
îmbunătățirea calității învățării și a predării.

136
 Sursa :
*„EDICT – Revista educației” (ISSN 1582 – 909X);
* https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/cc12125f-88f6-11ea-812f-
01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-126152663;
*https://epale.ec.europa.eu/ro/blog/use-digital-tools-adult-education;

EDUCAȚIA ȘI IMPACTUL DIGITALIZĂRII

Prof. Florea Alina Simona, Colegiul Tehnic Câmpulung

”Elevul viitorului va fi un explorator” - Marshall McLuhan

Instrumentele digitale au rolul de a ușura procesul de învățare, de a-l face mai atractiv
noilor generații, fiind ușor de utilizat de cei ce au acces la un laptop, telefon și o conexiune la
internet. Avantajele utilizării instrumentelor digitale în domeniul educației pot părea, la prima
vedere foarte ofertante, fiecare participant (profesor, elev) are o oarecare libertate, un timp al său
personal de care se poate bucura atunci când utilizează aceste tehnologii.
O învățare digitală de calitate și inovatoare poate fi captivantă și interactivă, completând
astfel metodele de predare bazate pe prelegeri și oferind platforme de colaborare și de creare de
cunoștințe. Totodată, tehnologiile digitale pot facilita accesul la cunoștințe și la învățare, iar
utilizarea lor permite tuturor structurilor de formare de la diferite niveluri să fie ușor accesibile și
favorabile incluziunii. Implementarea instrumentelor digitale şi platformelor educaţionale în
procesul de învăţare este de fapt o necesitate care are ca scop eficientizarea învăţării şi sporirea
calităţii produselor şi proceselor de învăţare.
Progresul tehnologic a permis o conectare foarte amplă a indivizilor și a informațiilor, și
a generat chiar modificarea stilului de viață, afectând în primul rând tinerii, mereu aflați în
avangarda procesului de schimbare. Accesul tot mai amplu la informație, prin intermediul
spațiului virtual şi interconectivitatea sunt principalele avantaje aduse de tehnologie în procesul
de învățare. Computerul a devenit deja o importantă și necesară resursă de învățare, înlocuind
uneori chiar resursele de învățare tradiționale (cărți, manuale, mijloace de învățare ilustrative)
dar și furnizând soluții noi, inexistente sau inutilizabile în cazul noțiunilor, conceptelor ori
teoriilor abstracte, resurse mult mai motivante pentru predare, învățare și evaluare. De asemenea,
dat fiind accesul foarte larg al tinerilor la spațiul virtual și la instrumentele de accesare a acestuia,
precum și datorită caracterului foarte intuitiv al interfețelor acestor dispozitive, care devin astfel
foarte ușor de utilizat, a utiliza direcțiile de predare-învățare oferite de mediul virtual aduce
avantajul net de a intra în lumea elevilor și a le vorbi pe limba lor. Ieșind din sala de clasă și
intrând în lumea virtuală, poate fi făcut un pas esențial în apropierea de elevi și în creșterea
motivației pentru învățare. Device-urile devin astfel nu doar o sursă de documentare și/sau de
informare, ci şi o cale de acces spre un nou model de predare-învățare, mult mai eficient.
Optimizarea procesului de învățare se referă deci nu la a pune la dispoziția elevilor o
inepuizabilă sursă de materiale sau aplicații destinate învățării, ci la facilitarea învățării prin

137
medierea umană a utilizării unor surse care pot motiva și care pot eficientiza procesele de
învățare ale elevilor.
Clasa virtuală oferă facilități considerabile și profesorului, prin accesul posibil în orice
moment la materialele încărcate de elevi pe clasa virtuală, prin posibilitatea de a transmite
(returna) rapid elevului atât nota cât și observațiile sale referitoare la materialele sau proiectele
elaborate de fiecare elev și de a sintetiza punctajele obținute de elevi în formulare generate de
aplicație, ceea ce reprezintă un avantaj considerabil în managementul timpului. Toate materialele
evaluate vor fi notate cu comunicarea punctajelor realizate de elev și comentarii referitoare la
calitatea materialelor încărcate (teme), astfel încât fiecare elev va putea primi feed-back asupra
activităţii sale, iar cadrul didactic va cunoaște exact, în fiecare etapă a parcurgerii cursului,
situația punctajelor ce vor constitui, prin cumulare, nota finală.
Utilizarea calculatorului şi a Internetului permit o înţelegere mai bună a materiei într-un
timp mai scurt. Se reduce timpul necesar prelucrării datelor experimentale în favoarea unor
activităţi de învăţare care să implice procese cognitive de rang superior: elaborarea de către elevi
a unor softuri şi materiale didactice necesare studiului. Se dezvoltă astfel creativitatea elevilor.
Aceştia învaţă să pună întrebări, să cerceteze şi să discute probleme ştiinţifice care le pot afecta
propria viaţă. Ei devin persoane responsabile, capabile să se integreze social.
Asigurarea accesului la educația digitală de la o vârstă fragedă și familiarizarea copiilor
cu tehnologia le vor crește capacitățile și cunoștințele privind utilizarea internetului în condiții de
siguranță. Copiii trebuie să învețe cum să evite conținuturile inadecvate pentru vârsta lor și să
reacționeze corespunzător atunci când le întâlnesc. Părinții, educatorii și îndrumătorii au un rol
esențial în această misiune.
Generaţia actuală este reprezentată de copiii pentru care telefonul, tableta şi laptopul nu
mai reprezintă doar simple gadget-uri destinate distracţiei, ei încadrează la maxim, în fiecare
colţişor din viaţă aceste ustensile. Avem în faţă era învăţământului digital care în timp devine un
”trebuie să avem”, din ce în ce mai util şi necesar în procesul de predare – învăţare – evaluare.
Suntem puşi în situaţia de a le menţine vie curiozitatea şi dorinţa reală de a învăţa a copiilor şi
atunci noi, ca profesori, venim să le oferim metode şi strategii de învăţare eficientă, jocuri
didactice bazate pe platforme online şi instrumente digitale care le permit elevilor să îmbine
utilul cu plăcutul şi în acelaşi timp să acumuleze cunoştinţe. Aceste platforme sunt de fapt o
imitaţie a activităților pe care le avem în cadrul orelor, doar că sunt personalizate şi lansate în
mediul online, astfel încât copiii să poată avea acces la ele, din gadgeturile care le posedă.
Activând ca profesor de informatică mi-am propus să încerc să motivez studiul
disciplinei şi în acelaşi timp, să antrenez pasiunea copiilor generaţiei actuale către tehnologii prin
lecţiile AEL, implementarea instrumentelor web şi platformelor de studiu online precum:
JeoapardyLabs, Storyjumper, Bookcreator, Quizizz, CrosswordLabs introducându-le în cadrul
procesului de studiu.
Tehnologiile digitale nu trebuie să reprezinte o simplă adăugare, ele trebuie integrate în
scopul educaţiei noii generaţii. TIC-ului în procesul educaţional permite utilizarea de teste
interactive, chestionare şi jocuri didactice care dezvoltă creativitatea şi abilităţile de gândire
critică. Utilizarea instrumentelor digitale urmăreşte achiziţionarea cunoştinţelor şi formarea
deprinderilor care permit elevilor să se adapteze cerinţelor unei societăţi aflată într-o permanentă
evoluţie, în formarea de competenţe generale.
Utilizarea instrumentelor multimedia în activitatea didactică asigură interactivitatea,
învăţarea prin comunicare, prin colaborare, care poate să conducă la o confruntare de idei, opinii

138
şi argumente, să creeze situaţii de învăţare centrate pe disponibilitatea şi dorinţa de cooperare a
elevilor, pe implicarea lor directă şi activă, pe influenţa reciprocă din interiorul microgrupurilor
şi interacţiunea socială a membrilor unui grup, sporind astfel motivația pentru învățare a elevilor,
interesați să scoată la iveală și altceva decât cunoștințe.
Datorită dezvoltării tehnologiilor de comunicare care au facilitat capacitaţi de bandă
largă, informaţia este accesibilă pentru un număr din ce în ce mai mare de persoane şi în diverse
forme. Este cunoscut impactul pe care îl au în instruirea personală, cursurile online sau diverse
alte modalităţi de livrare a informaţiei, în funcţie de ceea ce îşi doreşte navigatorul de Internet.
Sursele de informaţii sunt abundente, iar mijloacele de comunicare deschid noi posibilităţi pentru
profesori şi elevi pentru procesele de predare/învăţare.

Bibliografie
1. Crenguța Lăcrămioara Oprea, 2005, Strategii didactice interactive, EDP;
2. Ioan Cerghit, 2006, Metode de învăţământ, Editura Polirom;
3. Logofătu Michaela, Garabet Mihaela, Păuşan Emilia, Voicu Anca, 2003, Tehnologia
Informaţiei şi a Comunicaţiilor în şcoala modernă, Editura Credis, Bucureşti;

EDUCAȚIA ONLINE – REALITATE ȘI NECESITATE

Florescu Maria,
Liceul de Arte “Plugor Sándor”, Sfântu Gheorghe

În vremurile actuale, zilnic, instrumentele digitale permit cunoașterea unor abordări

didactice, pedagogice interesante. Se promovează din ce în ce mai accentuat utilizarea
instrumentelor digitale în educație, acestea având un rol deosebit în formarea didactică, atât a
cadrului didactic, cât și a elevului de orice vârstă.
În sinuosul proces al formării ca dascăl, fiecare dintre noi se raportează, mai devreme sau mai
târziu, conştient sau inconştient, la ce este mai bun. Fiecare reacţionează într-un mod particular
la stimulii exteriori. Astfel, de multe ori am întâlnit colegi reticenți la tot ceea ce înseamnă
instrumente digitale, dar sunt convinsă că aceștia se pot adapta oricărui sistem de învățare.
Varietatea instrumentelor digitale reprezintă o dimensiune esențială a prezentului educațional. În
funcție de nevoile celor implicați, acestea pot constitui baza unei activități/lecții sau o pot
completa. Predarea prin intermediul instrumentelor digitale este o oportunitate, pentru că elevii
pot fi implicați activ în propria învățare, permițând obținerea unui feedback legat de cât și cum
au înțeles sarcinile de lucru și conținutul lor.
În momentul de față, instrumentele digitale își găsesc utilitatea aproape în fiecare zi din
activitatea unui cadru didactic. Prin urmare, acestea au un rol important. Mediul online a
îndepărtat creta și buretele, iar folosirea instrumentelor digitale le permite profesorilor să își
prezinte informațiile pe o tablă mult mai interactivă și captivantă, fiecare instrument oferind o
varietate de opțiuni care pot fi folosite în diferite scopuri. Copiii sunt mult mai familiarizați cu
tehnologia și le este mai ușor să asimileze informațiile prezentate cu ajutorul ei. Descoperirea de
instrumente digitale care să îi ajute să învețe mai ușor, reușește să îi capteze pentru o perioadă
mai lungă de timp și să îi facă mult mai implicați în procesul de formare ca viitori oameni activi

139
ai societății. Modul de utilizare al instrumentelor depinde foarte mult de creativitatea cadrelor
didactice, de deschiderea pe care o au față de nou, modern. De asemenea, utilizarea unor
instrumente digitale poate transforma testarea cunoștințelor într-o activitate distractivă și
interactivă, reducând anxietatea pe care mulți elevi o resimt atunci când aud cuvântul „test”.
Educația online a devenit o realitate și necesitate, iar deținerea competențelor digitale de către
cadrele didactice vor fi mai mult decât necesare, dat fiind faptul că și elevii de azi s-au născut și
cresc în generația digitală. Prin aplicarea tehnologiilor și diferitelor instrumente digitale şcoala
va reuşi să facă faţă provocărilor timpului și să răspundă nevoilor educaționale a nativilor
digitali.
Nivelul performanţei şcolare depinde de metodele de predare/evaluare aplicate. În cazul
în care metodele tradiţionale se completează cu metode moderne, care implică noile tehnologii,
se constată o creştere a calităţii instruirii şi a motivaţiei pentru învăţare.

Bibliografie
1. Albulescu I., Catalano H., (2021), e-DIDACTICA. PROCESUL DE INSTRUIRE ÎN
MEDIUL ONLINE, Editura Didactica Publishing House, București.
2. Coleman J., Hayman S., (2020), Părinții și tehnologia digitală, Editura Herald, București.
3. https://digital.educred.ro/

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EVALUAREA ȘCOLARĂ

Prof.Garabet Diana - Monica

Colegiul Economic ”Anghel Rugină” Vaslui

Evaluarea școlară reprezintă o componentă de bază a procesului de învăţământ, statutul

ei în cadrul acestuia fiind reconsiderat, mai ales în ultimele decenii, datorită numeroaselor
cercetări, studii, lucrări elaborate pe această temă. Evaluarea şcolară este parte integrate a
procesului de predare dar și în procesul de formare a elevului, având rolul de reglare, optimizare,
eficientizare a activităţilor de predare-învăţare.
Evaluarea rezidă în „culegerea, valorificarea, aprecierea şi interpretarea informaţiilor
rezultate din procesul de învăţare; măsurile pedagogice, proiectele curriculare care rezultă din
aceste activităţi” (Schaub, Zenke, 2001, 100-101).
Trebuie facută din ce în ce mai mult diferențierea intre evaluarea tradițională, evaluarea
modernă cu cea mai nouă component a ei – evaluarea online.
Evaluarea tradițională admite ca sinonime: examinare, verificare, ascultare, control,
chiar daca aceasta activitate se desfașoară intr-un context cotidian, și nu la finalul unui program
de instruire. Caracteristicile de bază ale evaluării tradiționale: acționează cu precadere periodic,
realizând, de regula, o evaluare sumativă, este sinonimă cu aprecierea clasică, cu notația sau
corecția, cu controlul continuu al invățării școlare, se finalizează cu o clasificare a elevilor și de
aici și rolul ei comparativ, nota sau calificativul sancționa învățarea de către elev, selectează și
exclude anumite domenii ale învățării mai greu de evaluat: atitudini, comportamente, trasaturi de
personalitate, este centrata pe cunoștințe,este centrată pe elev și apreciază conformitatea

140
cunoștințelor, incriminează doar elevul nu și criteriile de apreciere desi de multe ori criteriile
sunt insuficient definite sau confuze.
Pe de altă parte, evaluarea modernă, este asociată grijii față de masurarea și aprecierea
rezultatelor. De asemenea, evaluarea modernă se realizează în vederea adoptării unor decizii și
măsuri ameliorative, pune accent pe problemele de valoare și pe emiterea judecătii de valoare,
acordă preponderență funcției educative a evaluării și incearcă sa devină o interogație globală,
preocupată de promovarea aspectului uman în general;
Evaluarea modernă încearcă să acopere atât domeniile cognitive, cât și pe cele afective și
psihomotorii ale invatarii scolare și se ocupă atât de rezultatele școlare cât și de procesele de
predare și învățare pe care le implică.
„Spre deosebire de metodele tradiţionale care realizează evaluarea rezultatelor şcolare
obţinute pe un timp limitat şi în legătură cu o arie mai mare sau mai mică de conţinut, dar oricum
definită – metodele alternative de evaluare prezintă cel puţin două caracteristici: pe de o parte,
realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legătură cu instruirea/învăţarea, de multe ori
concomitent cu aceasta; pe de altă parte, ele privesc rezultatele şcolare obţinute pe o perioadă
mai îndelungată, care vizează formarea unor capacităţi, dobândirea de competenţe şi mai ales
schimbări în planul intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de învăţare.” (Radu, 2000,
223-224).
Evaluarea modernă, care promovează tranziţia de la noţiunea de control al însuşirii
cunoştinţelor la conceptul de evaluare atât a rezultatelor învăţării dar mai ales a proceselor pe
care le implică, semnifică trecerea de la o pedagogie a transmiterii cunoştinţelor la o pedagogie a
însuşirii cunoştinţelor şi a ştiinţei de a deveni.
Implementarea noilor tehnologii și implicit necesitatea desfășurării învățământului online
în educație este una dintre cele mai importante probleme într-o societate informațională.
Eficiența instrumentelor multimedia în metodologia educațională câștigă tot mai mult spațiu din
aria metodelor tradiționale de învățare.
Utilizarea tehnologiilor informaționale în procesul instruirii și a diferitelor forme de E-
learning are următoarele avantaje:
- crește eficiența procesului de predare-învățare-evaluare;
- determină motivația învățării prin aplicarea cunoștințelor teoretice în situații practice
(simulări on-line);
- asigură feedback rapid cu ajutorul softurilor educaționale.
Integrarea învățământului online în educație trebuie abordată și analizată din multiple
perspective, în special fiind evidențiate resursele necesare și oportunitățile. Utilizarea
calculatorului determină o regândire a educației, începând cu predarea, cu modul de interacțiune
cu elevii și a modului în care se produce evaluarea procesului educațional. În vederea creșterii
calității procesului de predare-evaluare în cadrul școlii se acordă o atenție deosebită familiarizării
profesorilor cu noile metode de informare și comunicare, dezvoltării deprinderilor acestora de a
utiliza calculatorul, cât și de a-și însuși noi tehnici de evaluare bazate pe utilizarea platformelor
educaționale și de ce nu de crearea unora noi. Prin utilizarea platformelor de e-learning se obține
o unealtă valoroasă care poate ulterior îmbunătăți procesele educaționale administrate precum și
analiza informațiilor privitoare la performanțele elevilor. Utilizarea instrumentelor de
comunicare sincronă și asincronă pentru colaborare on-line și pentru schimb de informații - de
tip Forum sau Chat - permit interacționarea facilă cu studenții. O altă funcționalitate foarte
importantă a platformelor educaționale este aceea de a stoca și analiza informații privitoare la

141
performanțele studenților. Evaluarea joacă un rol important în procesul de învățare – atât
evaluarea sumativă cât și formativă oferă informații despre progres și ghidează învățarea.
Evaluarea on-line a trebuit și a fost folosită din ce în ce mai mult în contextul sanitar actual.
Metodele de evaluare, reprezintă parte a metodologiei didactice și în funcție de procedeele,
tehnicile, formele de examinare în care sunt integrate, se bazează pe verificarea:
- orală (expunerea liberă a elevului, conversația, chestionarea orală, interviul);
- scrisă (lucrări scrise curente/la sfârșit de semestru;
- activităților practice: lucrări practice, de laborator, proiecte, investigații, observarea și
analiza activităților practice desfășurate de studenți;
- testelor sau a probelor de cunoștințe în format electronic (on-line) prin utilizarea
tehnologiilor informaționale.
Există un număr de beneficii percepute în utilizarea computerelor în procesul de evaluare
care pot fi enumerate ca:
- posibilitatea de a nota cu rapiditate și în mod adecvat un număr mare de răspunsuri; -
monitorizarea răspunsurilor studenților;
- evaluarea poate avea loc într-un mediu cu acces deschis; - evaluările pot fi păstrate și
reutilizate;
- furnizarea de feedback imediat.

Bibliografie
https://ipp.md/wp-content/uploads/2020/05/Studiu__Invatamantul_Online_202-04-29.pdf
https://proform.snsh.ro/campanie-online/evaluarea-scolara-repere-conceptuale-tendinte-de-
modernizare

ELEMENTE PENTRU INOVARE ȊN EDUCAȚIE

Prof.Gheorghe Ana-Maria
Grãdiniţa P.P “Tic Pitic” Hârşova

Făcând apel la experiențele cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, precum și

la propria expertiză în domeniul științelor educației, formuleaz o serie de recomandări pentru
decidenți, cadre didactice, cercetători, companii edtech, armonizate cu inițiativele similare din
alte țări și de la nivel global. Constau în idei și repere pentru un plan de acțiune în educație pe
termen scurt, mediu și lung.
Punctul de cotitură marcat de perioada actuală readuce în prim plan nevoia unei strategii
pe termen lung care să valorifice programele anterioare și expertiza acumulată în sistem în
diverse contexte, luând în considerare feedbackul recent al cadrelor didactice și al specialiștilor.
General vorbind, câteva direcții ar putea fi conturate preliminar după cum urmează:
• Asigurarea condițiilor pentru cultivarea unor parteneriate strategice relevante în vederea
bunei funcționări a ecosistemului educației și formării, la nivel național, regional și local,
implicând ONG-uri, companii edtech, instituții internaționale, universități și institute de
cercetare.

142
 • Reorganizarea curriculumului și a modului în care situațiile educative de tip „instruire
asistată de calculator” sunt susținute, monitorizate, promovate și recompensate.
• Investiții strategice în echipamente și în dezvoltarea de resurse digitale. Determinarea
condițiilor în care se poate face transferul de echipamente și resurse din partea companiilor către
școli, profesori, elevi.
• Asigurarea accesului echitabil la resurse și instrumente digitale cu valoare adăugată
pentru învățare, dedicate fiecărei categorii de beneficiari ai educației, fiecărui nivel de studiu,
fiecărei discipline. În acest sens, se impune ca MEC să pună la depoziția cadrelor didactice un
portal gratuit care să fie o garanție a accesului la produse de calitate și la suport de specialitate
profesionist.
• Facilitarea dezvoltării profesionale continue (diversificate) pentru cadre didactice,
decidenți, cercetători. Dezvoltarea unor mecanisme de stimulare și de monitorizare centralizată a
calității și relevanței programelor și altor oportunități de DPC pentru profesori, în parteneriat cu
furnizorii
• Implementarea, în exercițiul financiar comunitar viitor, a unei linii speciale de finanțare
competitivă pentru dezvoltarea instituțională a școlilor care să vizeze crearea de infrastructuri
online la nivelul fiecărei școli; cu acces prioritar, într-o primă fază, pentru școlile din mediul
rural, pentru cele din zonele dezavantajate și pentru cele care au un procent mare de includere a
elevilor cu CES.
• Creare cadrului legislativ pentru un fenomen de genul Adoptă o școală din mediul rural,
astfel încât companii din domeniul IT să poată adopta o școală unde să dezvolte o infrastructură
profesională pentru educație online și să poată pregăti pentru utilizarea acesteia, în parteneriat cu
specialiști în pedagogie, media, cadrele didactice și elevii.
Pe termen scurt și mediu, consider că sunt o serie de aspecte care ar putea fi avute în
vedere pentru optimizarea constantă a modului în care se asigură în continuare serviciile de
educație (de calitate). Esența funcționării în bune condiții a sistemului și procesului de educație
constă într-o atitudine (mai) proactivă – la nivelul Ministerului Educației, la nivelul școlii, din
partea cadrului didactic.

Bibliografie:
- Schleicher, A. (2020). How can teachers and school systems respond to the COVID-19
pandemic? Some lessons from TALIS. OECD Forum, 23 March 2020. Online:
https://www.oecd-forum.org/users/50583-andreas- schleicher/posts/63740-how-can-teachers-
and-school-systems-respond-to-the-covid-19-pandemic-some-lessons-from-talis;
- ”A framework to guide an education response to the COVID-19 Pandemic of 2020”,
disponibilă online la https://read.oecd-ilibrary.org/view/?ref=126_126988- t63lxosohs

143
 COMPETENȚA DIGITALĂ, O ABILITATE ESENȚIALĂ
PENTRU PROFESORI ȘI ELEVI ÎN SECOLUL XXI

Prof. Gheorghe Pavelescu Camelia

Liceul Tehnologic Baile Govora

Competența digitală este esențială pentru educație, viață profesională și participare activă
în societate. În cazul învățământului preuniversitar, este important să înțelegem această
competență și, în egală măsură, să o cultivăm. Vă invităm să descoperiți câteva metode în
materialul nostru!
Ce este competența digitală?
Competența digitală este una dintre cele opt competențe-cheie, concretizându-se în
utilizarea cu încredere și în mod critic a întregii game de tehnologii ale informației și
comunicațiilor pentru informare, comunicare și soluționare a problemelor în toate domeniile
vieții. Deși multora dintre noi ni se pare ceva simplu, conform tabloului de bord privind Agenda
digitală din 2015, competența digitală a 40% din populația UE se situează la un nivel insuficient,
22% din cetățeni nefolosind Internetul.
Un alt aspect care merită să fie luat în considerație este că „în calitate de competenţă
transversală, competenţa digitală ne ajută să stăpânim şi alte competenţe-cheie, cum ar fi
comunicarea, competenţele lingvistice sau cele de bază în matematică şi ştiinţe”, după cum a
subliniat Riina Vuorikari în articolul ei.
Pentru a înțelege mai bine natura acestei competențe, Comisia Europeană a
conceput Cadrul european al competenței digitale pentru cetățeni (DigComp), structurat în cinci
domenii: alfabetizarea digitală și informațională, comunicare și colaborare, creare de conținut
digital, siguranță și soluționare de probleme. Cele cinci domenii numără 21 de competențe.
Pentru a afla câte dintre acestea le stăpâniți, vă invităm să faceți clic pe imaginea de mai jos și să
accesați infograficul!
În viitorul apropiat, profesorii vor avea propriul cadrul, numit DigCompEdu.
Potrivit proiectului preliminar, au fost definite șase domenii de dezvoltare: mediul profesional,
crearea și schimbul de resurse digitale, gestionarea utilizării instrumentelor digitale, evaluarea,
autonomizarea elevilor și facilitarea competenței digitale a elevilor. Vă invităm să urmăriți
noutățile despre această inițiativă!
Este promovată dezvoltarea competenței digitale în Europa?
Raportul Eurydice din 2012 arată că aproape toate țările europene au o strategie națională
vizând competența digitală. La momentul realizării studiului, competența digitală era predată,
prin intermediul unei abordări interdisciplinare, în învățământul primar din aproape toate țările
UE (mai puțin în două), și în învățământul secundar din toate țările, în paralel cu alte abordări
folosite în unele țări, precum integrarea TIC în anumite discipline sau predarea acestuia ca
disciplină separată.
Unul dintre factorii-cheie este asigurarea unui nivel suficient de competență digitală în
rândul profesorilor. Conform celui mai recent studiu TALIS, efectuat de OCDE în 2013, 18%
din formatori și profesori consideră că au nevoie de o dezvoltare mai profundă a abilităților TIC
pentru predare, iar 16% legată de utilizarea noilor tehnologii la locul de muncă.
Cea mai mare rețea a profesorilor din Europa, eTwinning, oferă profesorilor un mediu
ideal pentru a colabora cu colegii și a descoperi modalități noi de utilizarea a TIC în

144
predare. Studiul eTwinning (2015) a arătat că 29% dintre profesori consideră că eTwinning a
avut un impact important asupra abilității lor de a folosi tehnologiile în predare, iar 37% au
declarat că impactul a fost cel puțin mediu. eTwinner-ii au semnalat și o creștere a gradului de
utilizare a practicilor de predare-învățare digitale: participare la cursuri online (78%), crearea de
materiale în colaborare cu elevii (77%) sau utilizarea rețelelor sociale alături de elevi (76%).
Cum pot promova competența digitală în clasă?
Este larg acceptat faptul că formarea competenței digitale trebuie să înceapă de la o
vârstă mică, însă deciziile legate de tipologia tehnologiilor și timpul alocat acestora trebuie bine
cântărite. De exemplu, principiile programării pot fi învățate folosind pahare de hârtie și blocuri
de construit. Următorul articol, provenind de pe site-ul european Science in School, ne explică
cum să facem acest lucru.
Talking Pictures este un proiect eTwinning premiat, care îi angrenează pe elevii din
clasele primare cu ajutorul fotografiilor și filmulețelor, folosite pe post de instrumente de
comunicare și interpretare a propriilor povești. Copiii au aflat că lucrurile nu sunt întotdeauna
ceea ce par: fotografiile pot fi manipulate astfel încât să susțină diferite puncte de vedere.

Bibliografie
https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/resources/tutorials/digital-competence-the-vital-
.htm

UTILIZAREA ȘI IMPORTANȚA APLICAȚIILOR PENTRU COPIII CU

TULBURĂRI DE SPECTRU AUTIST (TSA)

Prof. Giurgea Marcela

Grădinița cu P.N. Nr. 4, structură a G.P.P. NR. 17, Vaslui

Utilizarea aplicațiilor pentru copiii cu Tulburări de Spectru Autist (TSA) poate fi utilț
pentru învățare și dezvoltare socială, susține Dena Aucoin, directorul universitar al programului
de studii universitare de la Universitatea Kaplan.
„Acestea permit ca învățarea să aibă loc în mai multe medii, ceea ce oferă ajutor în
generalizarea abilităților dobândite. De exemplu, dacă învățăm doar abilitatea de a-i saluta pe
alții în sala de clasă, putem să observăm dacă aceștia vor reuși sau nu să salute persoanele și în
alte medii decât cel inițial (la magazine, în parc, la grădiniță).
Aceste aplicatii pot fi utile pentru a oferi suporturi vizuale, pentru a oferi o structură, un
orar și un limbaj sau pentru a facilita comunicarea”, adaugă Patricia Aguayo, MD, MPH, director
medical al serviciilor pentru autism, psihiatru pentru copii și adolescenți la Spitalul de îngrijire
specială . Ea susține ca cel mai important lucru pe care trebuie să il iei în considerare atunci
când alegi o aplicație sunt nevoile specifice ale copilului și care este scopul tău pentru
introducerea acestuia.
Aguayo îndeamnă părinții să folosească o aplicație în colaborare cu echipa școlii.
„Este important ca toți cei implicați în viața copilului să fie consecvenți și să folosească aceeași
aplicație sau dispozitiv”, spune ea.
În continuare, vă prezint 11 aplicații recomandate de specialiști pentru copiii cu TSA:

145
  First-Then Visual Schedule
Această aplicație oferă programe vizuale pentru a vă ajuta să puteti face tranzitiile mai usoare
pentru copilul dumneavoastra cu TSA și pentru a reduce anxietatea ce poate fi provocată de
anumite schimbari. First-then – îi ajută pe copii să înțeleagă mai bine ce urmează să se întâmple
și care sunt schimbările care vor interveni în viitorul imediat.
 iPrompts
“iPrompts este o aplicație foarte des recomandată, care ajută la susținerea aptitudinilor
organizațorice, stabilirea așteptărilor pentru performanță și crearea de suporturi subtile și
mementouri”, spune Aguayo. Utilizatorii pot să creeze și să modifice orarele vizuale, precum și
să utilizeze un cronometru de numărătoare inversă cu suportul imaginilor pentru a indica cât mai
mult va dura o activitate.
 Autism Track
“Această aplicație vă este facilitată tot de catre dezvoltatorii aplicatiei iPrompt și este concepută
pentru părinții copiilor cu TSA pentru a-i ajuta să urmărească datele importante despe evolutia
copilului lor. Acest instrument personalizabil de urmărire a datelor permite părinților să
urmărească ușor comportamentele, intervențiile și simptomele într-un singur loc „, spune
Aguayo. Comportamentele și simptomele pot fi evaluate, precum și medicamentele speciale și
dozele, modificările dietei și terapiile. Părintii pot, de asemenea, să fie mereu informați și ,de
asemenea, vor putea trimite datele importante mai departe, cu o foarte mare acuratețe, către toate
persoanele implicate în evoluția și dezvoltarea copilului (grădiniță, logoped, terapeut, medic
psihiatru, pediatru)
 Învățați cu Rufus( Learn with Rufus)
„Această aplicație folosește un caracter prietenos copilului pentru a preda cuvinte emoționale,
expresii faciale asociate cu emoții și pentru a identifica emoțiile altor persoane”, spune Aguayo
și poate ajuta, de asemenea, în dezvoltarea limbajului, comunicării și abilităților sociale.
 E-Mintza
Această aplicație personalizabilă, bilingvă, este concepută pentru o comunicare augmentativă,
utilizând propriile imagini ale unei familii. Este o aplicatie gratuită, dar consumă mult timp
pentru a-ți crea și personaliza propriul caracter.
 Stories2Learn
S2L oferă părinților și educatorilor abilitatea de a crea povesti personalizate folosind fotografii,
text și mesaje audio. „Aceste povestiri pot fi folosite pentru promovarea limbajului, a petrecerii
timpului liber, precum si a aptitudinilor sociale”. Aplicația creează jocuri de reciprocitate ,
comunicarea non-verbală, regulile școlare și multe altele.
 Model me going places 2
„Este un instrument de învățare vizual excelent pentru a ajuta copilul să învețe să navigheze în
locații provocatoare din comunitate. Fiecare locație conține o prezentare foto a copiilor care
modelează comportamentul adecvat”, spune Aucoin. Locațiile includ coaforul, mall-ul, cabinetul
medicului, magazinul alimentar, restaurantul și locul de joacă.
 Social Express
Acest program interactiv online abordează zonele deficitare de bază care stau în calea succesului
școlar, social și al vieții copiilor cu provocări de învățare socială. Utilizează „prezentări foarte
interactive și vizuale” și animații pentru a încuraja copiii să se angajeze in practici sociale într-
un mod interactiv. Potrivit lui Aucoin, această aplicație „prezinta o grafică și un sunet bogate și
oferă un grad ridicat de calitate în fiecare aspect al aplicației”.
146
  Pictello
Pictello este o modalitate simplă de a crea povestiri vizuale și cărți , explică Aucoin. „Fiecare
pagină dintr-o poveste Pictello poate conține o imagine, un scurt videoclip, până la 10 rânduri de
text și un sunet înregistrat sau text-to-speech folosind voci naturale.” Aplicația poate fi utilizată
pentru a învăța abilitățile sociale sau pentru a ajuta copiii să-și amintească evenimentele și
sprijină copiii nonverbali în comunicarea cu ceilalți. Cu toate acestea, poveștile pot fi share-uite
cu alți utilizatori Pictello și chiar și cu non-utilizatori.
 Dreampad
Această aplicație unică utilizează o pernă care generează muzică relaxantă prin vibrații pentru a
induce relaxarea și somnul, fiind conectata la o perna. Muzica si programul de vibratii sunt pot fi
descarcate din App Store. Un studiu privind copiii cu autism efectuat de către dr. Sarah Schoen
de la Fundația SPD a concluzionat că toți cei 15 participanți au prezentat îmbunătățiri ale inițierii
somnului, durata somnului, reducerea trezirii pe timp de noapte și îmbunătățirea
comportamentului în timpul zilei dupa utilizarea aplicatiei.

Sursa
Facebook
Twitter
LinkedIn
E-mail:

UTILIZAREA MIJLOACELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE

profesor Gînju Anamaria Domnina

Școala Gimnazială ̎ M. Eminescu ̎ Lespezi, comuna Gârleni

Utilizarea calculatorului în educaţie are marele avantaj de a facilita trecerea de la

acumularea pasivă de informaţii de către elevi la învăţarea prin descoperire, ei învaţă să înveţe,
dezvoltându-şi în acest mod abilităţile şi strategiile cognitive pe care le vor folosi şi adapta în
diverse alte situaţii. Acest fapt aduce o mare flexibilitate în învăţare şi la stimularea elevilor de a
se implica în procesul educaţional şi de a deveni parteneri ai profesorului în cadrul clasei.
Calculatorul a devenit indispensabil în educaţia modernă, fiind utilizat de către cadrele
didactice în procesul de predare-învăţare. Fiind un mijloc modern de educaţie, utilizarea
sistemelor informatice a câştigat teren datorită virtuţilor foarte atractive pentru elevi,
accesibilităţii pentru aceştia şi facilitării prezentării informaţiilor.
Calculatorul nu poate înlocui cadrul didactic, care rămâne o prezenţă activă, vie, în
comunicarea cu elevii, iar relaţia aceasta nu poate fi substituită de lecţiile interactive. Profesorul
rămâne factorul care aduce resursele sale personale, umane în procesul educativ şi care se
angajează cu întreaga sa personalitate în educaţie. Astfel, calculatorul este cel care oferă
instruirea elevilor, fiecare lecţie urmând nişte secvenţe şi fiind dirijată de profesor, cel care
stabileşte şi obiectivele educaţionale.
Calculatorul este utilizat însă nu numai în procesul clasic de predare-învăţare, ci şi în
activitatea consilierilor psihopedagogi de orientare şcolară şi profesională a elevilor. Astfel,
147
calculatorul poate fi utilizat pentru îndrumare şi orientare, fiind vorba despre programe
interactive care oferă informaţii despre piaţa muncii sau despre diferite meserii, programe care
pot facilita găsirea unui loc de muncă disponibil sau teste pentru stabilirea intereselor sau
aptitudinilor profesionale. Calculatorul poate fi utilizat cu succes în şcoală, prin jocuri şi simulări
– pentru învăţarea meseriilor, programe de autoevaluare – administrează chestionare şi stabilesc
un profil al ocupaţiilor potrivite persoanei respective, teste psihometrice, redactare a CV-urilor,
scrisorilor de prezentare sau de motivaţie, programe de ajutor în luarea deciziilor sau programe
de căutare a informaţiilor – cele prin care poţi găsi locuri de muncă pe baza unor criterii stabilite.
Toate acestea oferă elevilor o bază foarte importantă pentru pregătirea lor viitoare şi pentru
integrarea lor socio-profesională, facilitându-le accesul mai uşor la piaţa muncii şi la deciziile de
carieră.
Există şi o serie de programe care pot fi utilizate pentru consilierea personală a elevilor,
pe diferite problematici: prevenirea şi combaterea consumului de alcool în rândul elevilor, sau
educaţie în sefra sexualităţii. Aceste programe pot fi parcurse în sesiuni succesive, oferind
elevilor oportunitatea de a se implica în diferite decizii prin simularea unor scenarii din viaţa
reală şi prin analizarea consecinţelor acestor decizii. Nici în cadrul consilierii, calculatorul nu
poate înlocui relaţia directă dintre profesionist şi elevul consiliat, relaţie care oferă un cadru
important pentru schimbare şi evoluţie a elevului, fiind însă un instrument util şi cu o largă
aplicabilitate.
Având în vedere toate acestea, calculatorul este astăzi cel care facilitează atingerea unor
scopuri importante în învăţare şi poate fi utilizat de către cadrele didactice într-o varietate de
situaţii. Pregătirea lecţiei în care este utilizat calculatorul este deosebit de importantă pentru
profesor, deoarece atingerea obiectivelor de învăţare depinde în cea mai mare măsură de
proiectarea didactică şi de stabilirea prealabilă a secvenţelor lecţiei. Cadrului didactic îi revine
sarcina, foarte complexă, de a-şi antrena întreaga creativitate şi abilitate de a îmbina mijloacele
tradiţionale cu cele inovative în cadrul lecţiei, în funcţie de obiectivele sale şi de adaptarea la
caractersiticile psiho-individuale ale elevilor săi.
Pe de altă parte, elevii pot fi cei care construiesc propriile prezentări multimedia ca
proiecte la diferite discipline, susţinându-le în faţa profesorului şi a elevilor din clasă. Acest tip
de proiecte favorizează dezvoltarea creativităţii, pun în mişcare un sistem complex de integrare a
informaţiilor şi abilităţilor, utilizându-se calculatorul practic ca un mijloc de comunicare.
Modalitatea de creare de proiecte multimedia poate fi desfăşurată sub forma lucrului în echipă
compusă din 3-6 elevi, ceea ce implică dezvoltarea la elevi a abilitărilor de colaborare,
negociere, asumare de responsabilităţi. Şi în acest caz, profesorul are rolul de a facilita
dezvoltarea proiectului, ajutându-i pe elevi atât la familiarizarea cu tehnologia, dacă este cazul,
cât şi pe parcursul proiectului, însă elevii vor fi cei care decid conţinuturile şi forma prezentării.

Bibliografie:
1. Adăscăliţei, A., Instruire asistată de calculator: didactică informatică, Polirom, 2007
2. Brut, M., Instrumente pentru e-learning: ghidul informatic al profesorului modern, Iaşi,
Polirom, 2006.

148
IMPORTANŢA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

Prof. Glonţ Ramona Maria,

Şcoala gimnazială Măgura,com. Mihăeşti, Vâlcea

În învăţământul preşcolar, jocul este principala formă de organizare a procesului

instructiv-educativ, iar calculatorul, este pentru copil, un alt mod de a învăţa jucându-se, este
parte din spaţiul socio-cultural al lui, care îl pun în situaţia de a găsi rapid soluţii, de a se adapta
la o lume în care informaţia circulă, îi influenţează limbajul şi comunicarea non-verbală şi totul
cu paşi repezi.
Învăţarea asistată de calculator reprezintă o cale de instruire eficientă. Experienţele
cognitive şi de exprimare care îi introduc pe copii în lumea oferită de programele multimedia
trebuie să fie în concordanţă cu mediul educaţional din care provin ei. Prin aceste activităţi,
oferim copiilor şanse egale la educaţie, indiferent de mediul în care cresc şi se dezvoltă.
Procesul de învăţare devine mai interesant şi mai plăcut prin intermediul calculatorului.
Imaginile viu colorate, însoţite de texte sugestive, permit dezvoltarea limbajului şi a
vocabularului celor mici. Bagajul de cunoştinţe generale creşte, pornind de la noţiuni simple,
cum ar fi culorile şi ajungând până la cunoaşterea de poezii, cântece, precum şi a unor proverbe
şi zicători. Noţiunile elementare, cum ar fi animale domestice şi sălbatice, anotimpuri, etc., încep
să aibă înţeles de la vârste fragede, dându-le astfel posibilitatea să le înveţe mult mai uşor.
Soft-urile sunt bine structurate, copilul poate alege orice etapă din cele prezentate cu
ajutorul mouse-ului, sau poate repeta anumite secvenţe, pentru a ajunge să cunoască şi să
înţeleagă toate noţiunile cuprinse în jocul respective.
Unul dintre obiectivele importante ale învăţământului preşcolar este pregătirea pentru
şcoală, cu multele aspecte pe care le îmbracă: motivaţional, intelectual, afectiv, fizic, completate
şi prin activităţi comune, complementare, individuale, în care este utilizat calculatorul, ca mijloc
de învăţământ integrat în acestea. Folosind tastele, copiii se familiarizează cu literele, încep să
scrie cuvinte simple, numele şi prenumele, învaţă mult mai uşor cifrele şi rezolvă probleme
simple de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, într-un mod foarte plăcut de ei.
Procesul de învăţare devine mai interesant şi mai plăcut prin intermediul calculatorului.
Imaginile viu colorate, însoţite de texte sugestive, permit dezvoltarea limbajului şi a
vocabularului celor mici. Bagajul de cunoştinţe generale creşte, pornind de la noţiuni simple,
cum ar fi culorile şi ajungând până la cunoaşterea de poezii, cântece, precum şi a unor proverbe
şi zicători. Noţiunile elementare, cum ar fi animale domestice şi sălbatice, anotimpuri, etc., încep
să aibă înţeles de la vârste fragede, dându-le astfel posibilitatea să le înveţe mult mai uşor.
Soft-urile sunt bine structurate, copilul poate alege orice etapă din cele prezentate cu
ajutorul mouse-ului, sau poate repeta anumite secvenţe, pentru a ajunge să cunoască şi să
înţeleagă toate noţiunile cuprinse în jocul respective.
Unul dintre obiectivele importante ale învăţământului preşcolar este pregătirea pentru
şcoală, cu multele aspecte pe care le îmbracă: motivaţional, intelectual, afectiv, fizic, completate
şi prin activităţi comune, complementare, individuale, în care este utilizat calculatorul, ca mijloc
de învăţământ integrat în acestea. Folosind tastele, copiii se familiarizează cu literele, încep să
scrie cuvinte simple, numele şi prenumele, învaţă mult mai uşor cifrele şi rezolvă probleme
simple de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, într-un mod foarte plăcut de ei.

149
 Pentru alegerea instrumentelor digitale, profesorii trebuie să urmărească valențele
pedagogice ale acestora, ținând cont de gradul de interacțiune, de comunicare și colaborare, de
dezvoltarea competențelor. Prin complexitatea instrumentelor digitale puse la dispoziție, oferă
multiple beneficii pentru preşcolari, printre care, un mediu de învăţare mult mai confortabil, dar
care necesită suportul adulţilor (al părinţilor, în cazul învăţării de acasă). Un aspect motivant
pentru cadrele didactice îl reprezintă schimbul de bune practici şi asistenţă din partea colegilor,
împărtășirea experiențelor și a abilităților acumulate.
Orice soft sau aplicație poate fi folosită creativ în procesul didactic, însă fără folosirea în
exces a acestora. Din gama variată de instrumente digitale care m-au ajutat în procesul educativ,
amintesc câteva:
-WorldWall wordwall.net/ platformă pentru crearea de quizuri, jocuri etc.
(Exemplu de jocuri create de mine: https://wordwall.net/ro/resource/4432946,
https://wordwall.net/ro/resource/3377470, https://wordwall.net/ro/resource/3377301 )
-Jigsaw Planet www.jigsawplanet.com/ puzzles online gratuite;
-Zoom zoom.us/ aplicaţie pentru conferinţe online;
-LiveWorksheets www.liveworksheets.com/ fişe de lucru interactive online;
-Livresq livresq.com/ro/ crearea lecţiilor online;
-LearningApps/platformă pentru crearea de quizuri, jocuri etc.
Pedagogia modernă pune în prim plan copilul, cu trebuinţele şi nevoile lui de dezvoltare.
Copiii vor să se descurce singuri şi vor în acelaşi timp ca persoanele în care au încredere să-i
orienteze şi să-i ocrotească. Educatoarea dovedeşte competenţă ,dar şi dragoste pentru copii,
atunci când le oferă posibilitatea de a avea iniţiativă.

Bibliografie:
1. S.M. Cioflica, B. Iliescu, „Prietenul meu, calculatorul”, (Ghid de utilizare pentru preşcolari),
Ed. Tehno-Art, Petroşani, 2003.
2. http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica.htm, U.B., site-ul official,
3. https://edict.ro/folosirea-instrumentelor-digitale-in-invatamantul-prescolar/

ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN ERA DIGITALĂ

Prof. Gogoi Daniela Iuliana

Liceu Tehnologic „Anghel Saligny”, Roșiorii de Vede

Învățarea reprezintă o activitate progresivă, planificată , sistematică și metodică de acces

la cunoaștere, controlul fiind atribuit personalului didactic, bazată pe selecționarea strictă a
conținuturilor și pe efortul personal al elevului.
În era digitală invățământul reprezintă un proces online în continuă perfecționare
,ajungându-se la un nivel destul de ridicat de seriozitate. Având in vedere situația psiho-
educațională din România, învațământul în ,,era digitală” reprezinta o provocare pentru
imaginația elevilor deoarece lecțiile sunt mult mai mai interactive și pot vizualiza din mai multe
puncte de vedere subiectul respectiv , prin intermediul unor aplicații 3D,videoclipuri, jocuri
online sau platforme de specialitate.

150
 Paradigma învățământului tradițional este de tip liniar. Informația și cunoștintele se
transmit de la profesor la elev de regulă unidirecțional, profesorul deținând monopolul
organizării cursului și aplicațiilor standard. Învățământul contemporan axat pe tehnologia digital
este direcționat în ambele sensuri. Elevul nu mai este spectator pasiv , un receptor care
asimilează informatia nerealizând un feed-back corespunzător ,acesta fiind de fapt baza unui
proces educațional efficient. Dezvoltarea siimplementarea noilor tehnologii digitale genereaza o
schimbare de funcții deținute de profesor , acesta devenind moderator al procesului de
învățământ.
Instrumentele digitale de învățare implică profesorii și părinții la un nivel mai profund
Instrumentele și tehnologiile digitale educaționale, cum ar fi platformele sociale, îi ajută pe
profesori să creeze și să administreze grupuri de lucru / comunicare. Astfel, câștigă foarte mult
timp și reușesc să raspundă nevoilor fiecărui elev în parte, făcând educația mai productivă prin
comunicare continuă și dinamică, Ceea ce nu se poate realiza în totalitate folosind numai
metodele tradiționale.
Pe lângă profesori, și părinții pot folosi activități interactive pentru a încuraja interesul
copilului în procesul de învățare. Aceștia pot explora, de asemenea, activități de învățare online
cu copilul lor, care poate servi drept extensie a ceea ce învață în sălile de clasă.
Copiii de azi vor fi adulți într-o lume în care vor plăti cu criptomonede, vor avea mașini
autonome, case independente energetic, vor avea roboți-asistenți, vor dobândi mereu noi
competențe, vor avea prieteni în toată lumea, vor fi cetățeni activi și se vor implica în rezolvarea
problemelor din comunitate.
Învățătorii și profesorii au în prezent acces la resurse educaționale nelimitate, iar școli aflate la
mare distanță unele de altele pot colabora în cadrul unor proiecte comune. Lecțiile pot fi accesate
ori de câte ori este nevoie, pentru că sunt înregistrate și stocate online. Astfel, elevii pot învăța în
ritmul propriu, într-un mediu deschis
Acest secol este fără îndoială, secolul culturii digitale. Educaţia digitală este una din
preocupările de bază ale învățământului românesc, prin formarea culturii informaţiei şi
comunicării digitale la nivelul oricărui cetăţean. Fără o populaţie educată, doritoare să folosească
tehnologiile informaţiei şi comunicării, nici o comunitate nu poate participa în mod real în
reţeaua globală. Integrarea computerului în procesul de învăţământ nu mai este privită ca o
mişcare avangardistă, ci ca o necesitate.
Educația digitală a devenit în ultimul timp una dintre preocupările prioritare ale
învățământului românesc, prin impunerea alfabetizării și a comunicării digitale pentru orice
participant la procesul instructiv-educativ. Integrarea și utilizarea diverselor tipuri de tehnologii
în procesul educațional nu mai este văzută ca o mișcare avangardistă, ci ca o necesitate.
Pentru a face față acestei lumi în rapidă transformare tehnologică, economică, socială și politică,
este nevoie de adaptabilitate și capacitatea de a face față schimbărilor. Copiii secolului 21 sunt
înconjuraţi de mijloacele electronice care le ocupă o mare parte din timp. Era digitală a adus cu
sine nativii digitali, iar e-mailul este deja de domeniul trecutului. Această realitate cotidiană în
permanentă transformare solicită copiilor flexibilitate şi adaptabilitate. Realităţile pieţei muncii
vor solicita viitorilor cetăţeni o dezvoltare socio-emoţională adecvată. Oportunităţile de învăţare
vor fi din ce în ce mai dezvoltate însă copiii au nevoie să fie asistaţi în a-şi însuşi acele atitudini
şi abilităţi care să îi facă capabili de o selecţie conştientă şi corectă a surselor informaţionale dar
şi de o atitudine flexibilă emoţional. Educaţia nu trebuie să ignore această realitate ci din contră
să îi facă pe copii capabili să profite cât mai mult de puterea tehnologiei, transformând-o din

151
scop în mijloc al dezvoltării. Pentru atingerea acestor deziderate copiii pot beneficia de
mijloacele electronice în educaţie, nu doar pasiv ci mai ales activ, căutând, experimentând şi
creând !
Contactul direct şi activ cu informaţia, manipularea şi restructurarea acesteia diminuează
efectele emoţionale negative ale inflaţiei informaţionale, îi fac pe copii mai deschişi faţă de
învăţare în general şi mai capabili de a se adapta unor realităţi în permanentă schimbare.
Instrumentele și tehnologia digitală de învățare și predare în clasele primare, secundare și
licee pregătesc elevii pentru studiile superioare și carierele pe care le vor urma, ajutându-i să
dobândească abilități specifice, inclusive familiarizarea cu tehnologiile emergente și auto-
motivația.
Astfel, orele de la clasă sunt mai eficiente, punându-se accent pe dezvoltarea materiei
prin discuții și angajarea în activități care au la bază comunicarea și cooperarea între elevi.
Ajutând copiii să gândească în afara cadrului tradițional și rigid de învățare, prin instrumente și
metode digitale, le este stimulată creativitatea și le oferă sentimental de încredere în propriile
capacități.
De la impactul pe care il are asupra mediului nevoia de a folosi mai puțină hârtie pentru
manuale și cărți, până la economisirea timpului prin acces rapid la informații, învățarea digitală
oferă o modalitate eficientă de reducere a costurilor, de maximizare a resurselor și de sporire a
impactului asupra elevilor și profesorilor deopotrivă.

Bibliografie:
1. Coroi, I. – Percepţia calităţii în educaţie, 2017
2. Albulescu, Ion, 2009, ,,Doctrine pedagogice”,Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti
3. Cosmovici, A., Iacob, L. (1998). Psihologie școlară. Iași: Editura Polirom.
4. https://edu.ro/dezbatere-%E2%80%9Eeduca%C8%9Bie-deschis%C4%83-pentru-viitor-
provoc%C4%83ri-%C3%AEn-era-digital%C4%83%E2%80%9D

ERA DIGITALĂ ÎN EDUCAȚIE

Educatoare: Gramaticu Ioana Noni

G.P.N. Voineasa-Olt

Noile tehnologii de informare și comunicare pot ușura instruirea, pot să îi confere

acesteia noi dimensiuni în spațiul virtual (jocuri virtuale, grupuri de discuții, clase mobile,
resurse on line, proiecte de grup on line, portofolii digitate etc.).
Educația în secolul 21 nu se mai poate face doar cu tabla și cu creta. Tehnologia a avansat
și pune la dispoziția spațiului educațional instrumentele sale. Tinerii și copiii sunt atrași de
cultura digitală și de suporturile tehnice care o promovează. Pentru a intra in conexiune cu acești
tineri și copii, profesorii trebuie să vorbească limba lor, să valorifice abilitățile lor pentru oferirea
de noi experiențe de învățare (Cucoș, 2008).
Respingerea noilor tehnologii de către cadrele didactice sau neutilizarea lor înțeleaptă în
activitatea de instruire sporește riscul creșterii distanței între generații. Un profesor eficient știe
care sunt cele mai bune instrumente care pot susține activitățile de predare-învățare sau evaluare,

152
știe cum și când să le folosească, având în vedere că raportul de complementaritate între uman și
tehnic este necesar și benefic. Poveștile, jocurile copilăriei, contactul direct, conversația față în
față își păstrează rostul lor în dezvoltarea copiilor. Cultura digitală este încă un vis pentru mulți
copii. Cu mai putină sau mai multă tehnologie, orice dascăl știe însă că baza succesului în
educație rămâne relația pe care o are cu elevul.Un profesor eficient trebuie să fie capabil să
colaboreze cu colegii de la locul de muncă sau din alte părți ale țării/lumii, cu managerii sau
inspectorii, cu părinții copiilor, cu reprezentanți ai comunității. Împărtășirea de idei și experiențe,
comunicarea și învățarea de la ceilalți, derularea de proiecte educaționale reclamă abilități de
cooperare din partea profesorilor.
Centrarea pe elevi presupune ca activitatea de predare să fie adaptată la nevoile și
experiența de cunoaștere a elevilor, să genereze învățare activă şi să valorifice stilurile diferite de
învățare ale acestora. Folosirea tehnologiilor moderne în școală face parte din evoluția naturală a
învățării și sugerează o soluție firească la provocările moderne adresate învățării şi a nevoilor
elevilor. Integrarea acestora în procesul tradițional de predare-învățare-evaluare este o
oportunitate de a integra inovațiile tehnologice cu interacțiunea şi implicarea oferite de modul
tradițional de cunoaștere. Nu este un proces ușor, dar dificultățile pot fi depășite având în vedere
potențialul acestui tip de cunoaștere.
Profesorul trebuie să se simtă liber să răspundă critic, dar în același timp creativ noilor
tehnologii și sub nici o formă nu poate să ignore acest aspect dacă vrea să comunice cu elevii.
Adevărata importantă a tipului de predare–învățare - evaluare care combină metodele
pedagogice tradiționale cu TIC ține de potențial. Acest tip de învățare este o oportunitate în a
crea experiențe care pot furniza tipul de predare-învățare potrivit într-un anumit moment, loc şi
pentru un anumit elev nu numai la școală, ci și acasă. Folosirea TIC în școală face parte din
evoluția naturală a învățării și sugerează o soluție elegantă la provocările moderne adresate
învățării și a nevoilor elevilor. Integrarea TIC în procesul tradițional de predare-învățare-
evaluare este o oportunitate de a integra ultimele descoperiri tehnologice cu interacțiunea și
implicarea oferite de modul tradițional de cunoaștere.
Cu toate că are un potenţial foarte mare, calculatorul este inferior profesorului în ceea ce
priveşte transferul de cunoştinţe. De aceea tehnicile e-learning în instruire şi evaluare trebuie să
se dezvolte pe două căi, şi anume creşterea calităţii şi eficienţei strategiilor de învăţare cu
ajutorul calculatorului, respectiv adaptarea şi individualizarea învăţării în relaţia calculator-elev.
În domeniul comunicării pedagogice, calculatorul are o serie de avantaje asupra omului -
profesorul adaptează datele furnizate de către calculator pentru fiecare elev în funcţie de
cantitatea de date ale unei topice şi de modul de prezentare al acestor date (texte, desene, tabele
sau imagini);
- elevul primeşte răspuns pentru orice întrebare, chiar şi una stupidă, în timp ce, în cadrul
unei instruiri clasice aceasta îi poate crea un sentiment de jenă sau atrage glumele celorlalţi
studenţi;
- calculatorul face o evaluare obiectivă a performanţelor elevului şi furnizează informaţii
importante profesorului pentru individualizarea rutei de învăţare a fiecărui elev;
- calculatorul poate furniza experienţe şi metode de învăţare care altfel ar fi prezente doar
la mai mulţi profesori;
- calculatorul oferă posibilitatea instruirii dincolo de orele de curs şi contribuie la
posibilitatea învăţării continue pe tot parcursul vieţii (life-long learning).

153
 Bibliografie:
Cury, A. (2005), Părinţi străluciți, profesori fascinanti
Cucoș, C. (2008). Educația: iubire, edificare, desăvârșire
Istrate, Olimpius, Efecte si rezultate ale utilizării TIC în educaţie
Făt, Silvia & Adrian Labăr, Eficienţa utilizării noilor tehnologii în educaţie. EduTIC
2009. Raport de cercetare evaluativă

IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR ÎN ELEARNING

Grigoraș Irina
Grădinița cu P.N. Nr. 4, structură a G.P.P. NR. 17, Vaslui

Platformele de eLearning sunt construite pentru a-ți permite să incluzi atât materiale de
studiu, cât și activități, cu un scop: ambele sunt la fel de importante. De fapt, din perspectiva
mea, activitățile sunt mult mai importante, pentru că ne permit să trecem dincolo de consumul de
informație oferită prin materialele de studiu și să ajungem la o adevărată cunoaștere, care implică
utilizarea informațiilor respective.
Oferirea unui motiv elevilor să se întoarcă la materialele de studiu. Includerea unor
materiale de studiu într-un curs online nu sunt o garanție că acestea vor fi parcurse și învățate de
către elevi. Adăugând activități și exerciții practice, care se rezolvă folosind informația din
materialele de studiu, le oferim elevilor motivul să se întoarcă la acestea și să caute răspunsul de
care au nevoie. Pe de altă parte, activitățile și exercițiile le arată elevilor care sunt situațiile în
care vor folosi ceea ce învață.
Facilitarea transferului de cunoștințe de la teorie la practică. Una dintre cele mai
mari probleme ale educației curente este că de multe ori se oprește la transmiterea de informații.
Atât în cazul adulților, cât și al copiilor, dar mai ales în cazul celor din urmă, dacă nu se planifică
deliberat activități care să faciliteze transferul de cunoștințe de la contextul învățării teoretice la
cel al aplicării practice tot efortul se pierde. Informațiile se memorează temporar, după care
intervine efectul uitării și totul se pierde.
Pentru cei care învață este un efort prea mare să caute modalități de a folosi ceea ce învață, astfel
încât să asigure transferul. Iar în cazul elevilor este normal să nu știe cum să facă acest lucru.
Includerea de activități și exerciții practice într-un curs online facilitează transferul de cunoștințe
și formarea unor competențe. În plus, implică o învățare activă din partea elevilor, ceea ce va
face ca învățarea să fie de lungă durată.
Verificarea nivelului de înțelegere și cunoaștere a noilor informații. Deși testele sunt
activitățile cel mai frecvent folosite pentru a verifica nivelul de cunoștințe al elevilor, există
numeroase alte activități care pot fi folosite în acest scop. Vom vedea în continuare ce fel de
activități putem include. În funcție de cerințele pe care le avem pentru elevi, multe dintre
activități ne vor oferi un feedback despre nivelul de înțelegere al acestora.
Ce fel de activități putem avea?
Exerciții interactive. Într-un curs online avem posibilitatea de a include e xerciții
interactive. Acestea vor antrena elevii în învățare pentru că multe dintre ele par niște jocuri.

154
Folosind astfel de exerciții putem implica elevii în învățare fără să li se pară că depun un efort
prea mare sau că sunt testați. Uneori le vor găsi chiar amuzante.
Există mai multe platforme care permit crearea de exerciții interactive. Unele dintre
acestea implică un abonament plătit, însă există și altele care pot fi folosite gratuit. Noi am creat
o serie de tutoriale despre LearningApps, care este o platformă de exerciții interactive gratuite.
Exercițiile pot fi folosite trimițând link-ul elevilor, inserând acest link într-un material de studiu
sau incluzâd direct exercițiul într-un curs online.
Rezolvarea de probleme. Un alt mod de a include activități într-un curs online este să
creăm un fișier cu probleme care trebuiesc rezolvate de către elevi. Dacă vrem să ducem această
modalitate la un alt nivel, putem insera link-uri spre fișiere adiționale care îi vor ajuta în
rezolvarea problemelor. De exemplu, putem face trimitere la o foaie Google pe care o pot
descărca pentru a rezolva o problemă de economie. Într-o platformă de eLearning putem insera
toate aceste fișiere într-un singur loc, astfel încât să fie ușor de găsit și de gestionat de către elevi.
Testare. Testele sunt activități care pot fi folosite într-un mod foarte variat și creativ
pentru a ajuta elevii să învețe. Din păcate dacă folosim testele doar pentru a da note, acestea
capătă o conotație negativă și sunt asociate cu un nivel ridicat de stres. De asemenea, dacă
includem doar întrebări cu alegeri multiple nu ne vor spunea prea multe lucruri despre
cunoștințele și nivelul de înțelegere al elevilor. Vom discuta în detaliu despre cum putem folosi
testul într-un curs online în următorul articol.
Realizarea unui proiect. Proiectele pot fi realizate individual sau în grup. În funcție de
contextul în care lucrăm avem posibilitatea să urmărim mai clar ce face fiecare elev sau nu. Dacă
includem o activitate de tip Wiki într-o platformă de eLearning, vom putea să urmărim mai bine
activitatea fiecărui elev într-un proiect de grup. Dar chiar dacă nu avem acces la o platformă de
eLearning putem avea proiecte de grup.
Crearea unor produse. Cu ajutorul tehnologiei putem face lucruri la care înainte nu ne-
am fi gândit. De exemplu, putem să le cerem elevilor să creeze diferite lucruri, de la desene la
construirea unor obiecte sau realizarea unor experimente. Rezultatul final poate fi o imagine a
produsului creat sau un video care să documenteze crearea produsului. Putem merge chiar mai
departe și să cerem elevilor să realizeze un raport în care să explice pașii pe care i-au parcurs în
crearea produsului și să insereze o imagine luată cu telefonul pentru fiecare pas.

Sursa : Learnings App

POTENȚIALUL TEHNOLOGIILOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE

Profesor: Grumajel Gina

Scoala Gimnazială ”Mircea Eliade”-Craiova

Educația digitală a devenit în ultimul timp una dintre preocupările prioritare ale
învățământului românesc, prin impunerea alfabetizării și a comunicării digitale pentru orice
participant la procesul instructiv-educativ. Integrarea și utilizarea diverselor tipuri de tehnologii
în procesul educațional nu mai este văzută ca o mișcare avangardistă, ci ca o necesitate. La

155
nivelul întregii lumi, se observă transformarea conținutului cultural într-o formă digitală,
favorizând accesibilitatea la produse educaționale oricui, oriunde și oricând.
Utilizarea Internetului permite implicarea acestuia nu doar în accesări rapide ale
informațiilor utile pentru o temă specificată, ci și în stabilirea unor căi eficiente de relaţionare
quasipermanentă între elevi și profesor. Astfel, apar posibilităţi de încredinţare a unor sarcini
pentru elevi şi în afara contextului instituționalizat al şcolii, în locuri alese de profesor sau în care
se află elevul. Aceste sarcini pot fi pentru un elev sau un grup de elevi – trimise de unul sau mai
mulţi profesori – coordonate, de asemenea, de la distanță.
Rolul profesorului în acest context se schimbă, ajutând elevii să identifice singuri
răspunsurile și să descopere informațiile necesare, în spaţiul exterior şcolii. Profesorul
încredinţează sarcina adecvată spaţiului pe care elevul îl va parcurge de la școală spre casă ori
invers, și în oricare altele se va afla. Sarcina de rezolvat spre înţelegerea fenomenului, a
principiului, a regulii de învăţat dobândește sens și utilitate, timpul de rezolvare nu depinde de
legătura cu un loc anume, iar profesorul nu este „scos” dintre persoanele de dincolo de școală.
Intervenţiile vor fi la cererea elevului, cu scopul de a orienta, de a ghida, în momentul în care
acesta apreciază că este necesar, sau din iniţiativa profesorului când rezultatele primite de la
elevi impun. Profesorului îi revine sarcina să ofere elevului criterii de identificare a informației,
de selecție și analiză, să-l orienteze pe parcursul activității
Educația digitală oferă beneficii:
-accesibilitate nelimitată: perceptibilă, ușor de folosit, ușor de înțeles
-pedagogie îmbunătățită: pedagogia electronică ar putea fi definită în linii mari ca fiind
„un design de învățare care încorporează calitatea educaționala, valorile și eficiența predării,
învățării și activităților de evaluare susținute de tehnologie“.
-colaborarea consolidată și răspândirea: cu e-Learning e posibil să se ajungă instant la
formatori din multe zone geografice și să se colaboreze cu aceștia la rezolvarea unor problem în
timp real
-mai ecologic și mai rentabil: același material poate fi refolosit pentru mai multe loturi de
elevi, în format electronic, consumul de hârtie fiind redus în mod semnificativ
-potrivită pentru generațiile noi: cu e-Learning, cunoștințele sunt întotdeauna la dispoziția
elevilor - acest lucru le oferă un acces mai bun subiecţilor care sunt interesați.
Transformarea digitală a societăților noastre, dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii și
progresele științifice în domeniul inteligenței artificiale (IA) și roboticii oferă nenumărate
oportunități în aproape toate aspectele vieții noastre. Transformarea digitală afectează domeniul
educației, care este pe punctul de a trece prin schimbarea cea mai substanțială de la introducerea
învățământului obligatoriu. Conform unor estimări, 65 % dintre copiii care intră în prezent în
școala primară vor ajunge să lucreze în noi tipuri de locuri de muncă, care acum nici nu există.
Potențialul tehnologiilor digitale în educație nu a fost încă utilizat la maximum pentru a oferi o
educație de calitate accesibilă tuturor. Tehnologiile digitale ar trebui considerate un instrument
pentru oferirea unei educații și formări de calitate. În viitor, nevoia de competențe digitale va
crește (codare, logistică și robotică), ceea ce se va reflecta nu numai în cursurile de informatică,
ci și în programa de învățământ în ansamblu.

Bibliografie:
-file:///C:/Users/PC/Downloads/EPPGroup_PositionPaper_EducationDEra_RO.pdf

156
 -
https://www.psih.uaic.ro/wpcontent/uploads/activ/III_doctorat/teze/chicu_smaranda_rezumat.
Pdf
-http://cirugiaminimamenteinvasiva.es/SurgTTT-eLearning/index.php/ro/mod5-3/top-5-
benefits-of-using-elearning-tools/423-top-5-benefits-of-using-elearning-tools-5

ÎNVĂȚAREA LIMBILOR STRĂINE PRIN UTILIZAREA NOILOR TEHNOLOGII

PENTRU FORMARE

Gureanu Alina Dorina

Liceul Tehnologic Baia de Fier

Sunt profesor de limba engleza si afirm cu toata convingerea ca tehnologiile moderne s-

au transformat într-o componentă integrantă a procesului instructiv educativ. Multimedia
reprezintă unul dintre cele mai eficiente sisteme din zona de predare vizuală iar tehnologiile
folosite au un impact substanțial asupra procesului de predare-învățare a limbii engleze .
În cadrul instituțiilor de învățământ, majoritatea orelor de limba engleză sunt construite
pe folosirea tablei interactive, care completează resursele online obișnuite. Odată ce elevii au
avut ca temă de casă lecturarea unei secvențe de text sau a unui text integral, la lecție profesorul
poate utiliza o prezentare electronică, punând accentul pe dezvoltarea, prin mijloace vizuale, a
vocabularului. Tabla interactivă permite profesorului să ascundă, să prezinte și să evidențieze în
diverse moduri cuvinte, expresii sau idei din textul studiat. Textele digitale sunt deosebit de
binevenite în învățarea limbilor străine de către un grup mare de elevi, care urmează să lucreze
pe același “element” al lecției. Acest format îi permite profesorului să aibă un control mai bun
asupra clasei și să menține un contact vizual continuu, să direcționeze atenția tuturor instruiților
asupra aceleiași secvențe sau imagini, asupra aceluiași paragraf.
Textele online pot fi folosite în chestionare, în cadrul unor teste sau lucrări de laborator
scrise, deoarece por fi expediate profesorului electronic. Aplicațiile software pentru
laboratoarele lingvistice îi ajută pe elevi să exerseze și să își evalueze pronunția engleză corectă.
Înregistrările video sunt și ele “prezente” la orele de limba engleză.
De asemenea, înregistrările video realizate în clasă îi ajută pe elevi să își dezvolte
abilitățile de comunicare orală, să își observe “limbajul corporal”. Elevii sunt mult mai deschiși
să accepte criticile constructive atunci când au posibilitatea să vadă “pe viu” greșelile pe care le-
au făcut. Sistemele de prezentări electronice (de ex., PowerPoint) pot fi folosite în abordarea
conținuturilor unei lecții și în demonstrarea unor imagini la temă în toate clasele. Astfel se poate
face in mod direct legătura cu Informatica si se realizează principiul interdisciplinarității.
Elevii îndeplinesc cu plăcere asemenea sarcini, deoarece rezultatul este vizibil și îi
stimulează să persevereze, pentru a obține mesaje vizuale și sonore cât mai expresive.
Tehnologiile digitale au făcut studierea limbii engleze mult mai plăcută pentru elevi. Ele ne
inspiră să fim mai creativi și îi încurajează pe discipolii noștri să se implice mai mult în
activitățile la clasă. În mod cert, tehnologiile moderne constituie cheia succesului la orice
disciplină, inclusiv la limba engleză.

157
 La orele de limba engleza, prin intermediul internetului, se pot rezolva o serie de sarcini
didactice: formarea abilităților și abilităților de citire, folosind materialele rețelei globale;
îmbunătățirea abilităților de scriere a elevilor; completează vocabularul elevilor; pentru a forma
motivația elevilor de a învăța limba engleză. În plus, lucrarea vizează explorarea posibilităților
tehnologiilor Internet pentru a extinde orizontul elevilor, pentru a stabili și menține relații de
afaceri și contacte cu colegii lor din țările vorbitoare de limbă engleză.
Una dintre cerințele principale pentru predarea limbilor străine folosind resurse de
Internet este crearea de interacțiuni în lecție, care este denumită în mod obișnuit interactivitate în
metodologie. Interactivitatea este „unirea, coordonarea și complementaritatea eforturilor
obiectivului comunicativ și rezultatul prin mijloace de vorbire”. Prin predarea unei limbi
autentice, Internetul ajută la dezvoltarea abilităților și abilităților de vorbire, precum și la
predarea vocabularului și a gramaticii, asigurând un interes real și, prin urmare, eficiență.
Interactivitatea nu numai că creează situații din viața reală, dar îi obligă și pe elevi să răspundă
în mod adecvat acestora printr-o limbă străină.
In ceea ce privește dezvoltarea competențelor de comunicare în limba engleză, toate cele
patru competențe generale (receptarea mesajelor orale și scrise, producerea mesajelor orale și
scrise) sunt dezvoltate prin introducerea elementelor digitale, iar în completarea lor, sunt
dezvoltate și competențele cognitive (rezolvarea de probleme) sau sociale (munca în echipă).
Dezvoltarea vocabularului limbii engleze a reprezentat întotdeauna o luptă pentru elevi,
memorarea listelor de cuvinte necunoscute prin traducere în limba maternă a reprezentat o
abordare dificilă pentru generațiilor trecute. Pentru ca acest coșmar să devină plăcere, cadrele
didactice ar trebui să introducă la clasă ceea ce le oferă copiilor plăcere în viața de zi cu zi, și
anume, jocul online pe diferite sfere de vocabular.
Așadar, jocul și învățarea trebuie să se regăsească in strânsă legătura, iar acest lucru se
poate face prin crearea, inventarea, diseminarea și folosirea jocurilor în procesul de predare-
învățare deoarece doar metodele clasice nu mai sunt suficiente.

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE

ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Prof. înv. primar Gurgu Maria Laura

Școala Gimnazială ,,Al. Ioan Cuza" Roman, județul Neamț

În ultima perioadă, ne-am confruntat cu o provocare de proporții. A trebuit să înlocuim

activitățile desfășurate în sala de clasă cu activitățile din clasa virtuală, să înlocuim educația
formală cu care eram obișnuiți. Este foarte important să știm ce instrumente digitale putem
folosi, cum să le îmbinăm, cum să-i învățăm pe elevi să le utilizeze, cum să adaptăm
conținuturile pentru predarea online. Atunci când activitatea din sala de clasă a fost mutată în
online am descoperit foarte multe aplicații care facilitează învățarea la distanță. Folosirea
jocurilor didactice interactive create cu ajutorul diverselor aplicații digitale a dus la captarea
atenției elevilor și la îmbunătățirea rezultatelor școlare.
Prin intermediul platformei educaționale WordWall am reușit să fac lecțiile mult mai
atractive. Elevii erau încântați că pot schimba aspectul jocurilor, ceea ce a contribuit la

158
dezvoltarea creativității lor. Sub acoperișul etichetei de joc, am reușit să dezvolt diferite
competențe, să le formez aptitudini și deprinderi utile. În lecțiile de predare am folosit de multe
ori aplicația LearningApps. Am creat cont pentru clasa de elevi. Am avut posibilitatea de a
vizualiza corectitudinea realizării sarcinilor propuse, timpul realizării și numărul de elevi care au
rezolvat corect. Prin intermediul acestei aplicații elevul învață mult mai ușor prin descoperire și
mai ales prin interactivitate. Spre deosebire de un profesor care trebuie să explice un subiect la
cel puțin 20 de copii, neputând acorda atenție fiecărui elev în parte, aplicația permite
individualizarea procesului didactic acordând atenție fiecărui elev. Faptul că elevii percep
folosirea aplicațiilor digitale ca pe un joc, ei nu simt că sunt evaluați, sunt relaxați și dornici de a
interacționa și mai mult cu tehnologia digitală în mediul școlar. Aceste instrumente antrenează
elevii în activități rapide de evaluare de cunoștințe.
În concluzie, instrumentele digitale au o importanță deosebită în educația și formarea
elevilor. Prin intermediul lor, învățarea continuă dincolo de școală, se crează o interacțiune
umană profundă. Elevii capătă curajul de a învăța și a lucra independent. Aceste instrumente
digitale permit exprimarea creativității cadrelor didactice. Integrarea lor în diferite etape ale
lecțiilor contribuie la crearea unor contexte educaționale de calitate, interactive, care susțin o
învățare activă, o învățare care ține cont de interesele elevilor, reușind să le capteze atenția și să
le ofere un feedback rapid.

Bibliografie
Baltac, Vasile – Lumea digitală. Concepte esențiale, Editura Excel XXI Books, București, 2015
Susskind, Jamie – Politica viitorului. Tehnologia digitală și societatea, Editura Corint, București,
2019

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

ÎN NOUL CONTEXT PANDEMIC

Profesor învățământ primar Gajdo Eszter

Școala Gimnazială „Orbán Balázs”, Moacșa

Pandemia COVID-19 a evidențiat atât importanța utilizării instrumentelor digitale în

educație și formare, cât și inegalitățile existente în acest domeniu. Pandemia a evidențiat două
caracteristici esențiale:
1. combinația unică a educației și formării profesionale dintre învățarea „practicii”
profesionale, bazată pe experiență în câmpul muncii, și învățarea „teoriei” în clasă
2. elevii, cărora învățământul preuniversitar tradițional li s-a părut adesea (însă nu
întotdeauna) mai puțin satisfăcător și care ar putea proveni din medii socio-economice dificile.
COVID-19 a evidențiat amploarea inegalităților din sistemele noastre de învățământ, tinerii din
mediile defavorizate neavând acces la instrumentele digitale necesare pentru a învăța la distanță.
Tragedia acestei situații este agravată de faptul că învățarea digitală are capacitatea de a susține
pedagogiile alternative, mult mai bine adaptate stilului de învățare al persoanelor dezinteresate
de pedagogiile „tradiționale”. Deși e aproape un clișeu să cităm jocurile digitale în acest context,
apar tot mai multe dovezi ale avantajelor încorporării elementelor de joc în instrumentele
digitale.

159
 E și cazul instrumentului VRhoogte, care îi învață pe tineri cum să ridice schele. Jocurile
contribuie și la dezvoltarea de competențe transversale precum munca în echipă, un domeniu în
care tinerii din medii defavorizate ar putea avea nevoie de sprijin.
Apare în noul c ontext o nouă întrebare: cum rămâne cu cealaltă caracteristică distinctivă
a educației și formării profesionale – accentul pus pe învățarea practică, experiențială? COVID-
19 a evidențiat măsura în care componenta de învățare în câmpul muncii a educației și formării
profesionale duce lipsă de instrumente digitale pentru a susține învățarea experiențială la
distanță, în ciuda potențialului uriaș pe care îl au acestea. Dezvoltarea simulărilor imersive
precum realitatea virtuală și augmentată este costisitoare, însă poate reduce costurile unitare ale
învățării, oferind și modalități noi de predare și evaluare a elevilor.
Dovezile despre digitalizare în domeniul educației și formării profesionale lipsesc, însă
puținele dovezi pe care le avem sugerează că, până acum, tehnologiile având potențialul de a
provoca schimbări pedagogice mai radicale, precum simulările și jocurile, sunt mai rar întâlnite
ca tehnologiile mai simple precum fișierele text digitale, tablele interactive și aparatele foto
digitale. Ritmul lent de adopție a acestor instrumente reflectă o serie de factori, care variază de la
loc la loc. Însă, în final, profunzimea efectului asupra predării și învățării depinde atât de
caracteristicile inerente ale instrumentelor digitale în cauză, cât și de modul în care profesorii vor
să le folosească. Aceeași tehnologie poate avea efecte diverse: în școli, apariția Internetului și a
tablelor interactive le-a permis mai întâi profesorilor și formatorilor să acceseze mai multe
resurse, însă cel mai adesea impactul asupra proceselor de învățare a fost redus. Aceeași
tehnologie însă deschide, în egală măsură, perspectiva unor schimbări pedagogice către învățare
mixtă și clasele răsturnate.
Diferența o face modul în care este folosită tehnologia. Pentru aceasta, atât profesorii, cât
și formatorii din sistem trebuie să beneficieze de sprijin sistemic adecvat – prin intermediul
formărilor, al organismelor intermediare imparțiale care îi pot ajuta să se orienteze în universul
derutant al resurselor digitale și al altor măsuri. COVID-19 a revelat consecințele negative ale
absenței unor astfel de măsuri de sprijin.
Pentru a face față noilor provocări se impune o cât mai bună pregătire profesională a
cadrelor didactice care predau la toate nivelurile de îvățământ. Sistemul de predare online și e-
learning presupune o implicare directă și atentă în coordonarea activității didactice.
Strategiile şi categoriile învăţării online sunt dependente de tehnologie. Cadrele didactice
trebuie să-şi perceapă misiunea şi să fie cu un pas înainte – pentru a identifica cum anume le pot
fi de ajutor elevilor. În mediile online de învăţare, procesul principal de predare este o secvenţă
de mai multe sub-procese, legate între ele ca un lanţ cu posibilităţi, pentru a fi îmbunătăţit pe
baza analizei feedbackului primit de la elevi.
Prin urmare, putem observa că pentru a obţine o realizare e-learning de calitate, trebuie să
ţinem cont de următoarele aspecte:
- trebuie să fie cât mai interactivă, să implice emoţional elevii, iar feedbackul oferit trebuie
să fie prompt şi la obiect
- atmosfera din sala de curs virtuală trebuie să fie cât mai plăcută, cât mai aproape de
interesele de învăţare a elevilor, cât mai aproape de problemele întâlnite în viaţa cotidiană, iar
elementele noi trebuie introduse treptat
- derularea lecţiei şi a cursului trebuie să fie descrise foarte clar şi exact
- e necesară respectarea ritmului individual de învăţare
- motivaţia elevilor trebuie să fie stimulată şi întărită constant prin metode şi strategii
psihopedagogice specifice.
Astfel, în contextul provocărilor societale, sistemele e-learning vor deveni instrumente de
formare a personalităţii şi creativităţii utilizatorilor. Sistemul e-learning nu încearcă impunerea
unei revoluţii în sistemul educaţional, ci propune un pas înainte pentru procesul educaţional spre
creşterea capacităţii de adaptare la cerinţele şi posibilităţile celor care se formează.
Adaptarea sistemului de educație și formare la evoluția tehnologică reprezintă un proces
complex, necesar pentru pregătirea și perfecționarea resurselor umane și element esențial al
160
dezvoltării, modernizării și inovării societății. Utilizarea noilor tehnologii digitale este calea
directă pentru a face școala mai atractivă pentru elevi, mai adaptată nevoilor și stilului lor de
viață, mai eficientă în a dezvolta competențe, generând educație pe tot parcursul vieții.
În prezent, este din ce în ce mai evident impactul transformării digitale asupra societății și
a pieței muncii, precum și asupra sistemelor de educație și formare. Din această perspectivă,
transformarea digitală în educație este determinată de progresele în materie de conectivitate,
utilizarea pe scară largă a dispozitivelor și a aplicațiilor digitale, nevoia de flexibilitate
individuală și cererea acută de competențe digitale.

Bibliografie:
Surse online:
- https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/viewpoints/experts/digital-learning-in-
vet.htm

1. Instrumente digitale pentru o învăţare online eficientă în contextul provocărilor societale,

czu: 37.091:004, Aurelia Pisău, asistent universitar, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei ORCID iD:
0000-0001-5225-9151;
2. Garrison D.R., Anderson T., E-learning in the 21st century. A framework for research
and practice. London: British multinational publisher „Routledge Falmer”, 2003;
3. Cucoş C., Informatizarea în educaţie. Iaşi: Editura „Polirom”, 2006

INTEGRAREA TEHNOLOGIEI ÎN SISTEMUL DE EDUCAȚIE

Prof. Hagiu Violeta Alina

Liceu Tehnologic „Anghel Saligny”, Roșiorii de Vede

Principalele argumente care stau la baza nevoii de utilizare a tehnologiei în educație sunt
susținute, pe de o parte, de evoluția continuă și fără precedent a noilor tehnologii, de rolul tot mai
accentuat pe care acestea îl înregistrează în toate domeniile de activitate, de cerințele pieței forței
de muncă, orientate spre deținătorii competențelor digitale și, pe de altă parte, invitabil, de
existența unei generații de tineri nativi digitali. Deasupra acestor incontestabile argumente,
amintim unul, adesea, ignorat din dorința de a rămâne sub mirajul „unicității” digitalizării:
nevoia școlii de folosire corectă, atentă, responsabilă a mijloacelor – indiferent de era pe care o
parcurgem. Tema „noilor mijloace” nu este nouă. Ele se modifică, se pot revoluționa dar relația
lor cu școala rămâne neschimbată.
Mereu, în istorie, provocarea societății, a școlii și a tuturor actorilor implicați în procesul
educativ este să identifice soluții care să răspundă nevoilor și particularităților noii generații de
elevi, să-i pregătească pentru o societate în care să rămână capabili să utilizeze tehnologia vremii
și informația în favoarea persoanei cu spirit inovativ, dar mereu analitic, care să dețină însă
criterii mereu riguroase de selecție și decizie responsabilă. Generația nouă a fost mereu definită
ca fiind diferită pentru că fiecare are, la rândul ei, acces la o tehnologie fără precedent, care
conferă norocul unor deprinderi și particularități unice, în raport cu cele anterioare, dar și cu ale
celor viitoare.
Evidențierea principalelor implicații și urmări ale integrării tehnologiei în sistemul
educației, a fost urmată de identificarea și prezentarea mediilor educaționale de instruire online.
161
Scopul analizei realizate a urmărit stabilirea aspectelor specifice utilizării noilor tehnologii în
învățământul preuniversitar, proces ce a permis conturarea unei imagini globale, de ansamblu,
asupra avantajelor, transformărilor dar și a provocărilor și riscurilor la care sunt expuși elevii în
desfășurarea procesului instructiv-educativ prin intermediul tehnologiei și prin utilizarea noilor
mijloace de instruire.
Utilizarea tehnologiei moderne și a Internetului a devenit o necesitate a ființării lor,
oferindu-le atât oportunități cât și riscuri. Importanța alfabetizării digitale se arată a fi din nou
esențială, iar un nivel ridicat al experienței și abilităților pot amplifica beneficiile „navigării” pe
Internet și îi pot pregăti pentru a evita, a face față riscurilor. Încrezători în competențele lor
digitale, elevii pot avea falsa impresie că acestea le vor fi suficiente pentru a fi în acord cu
cerințele din piața muncii. Școala va demonstra că transpunerea competențelor la nivelul social,
al integrării în viața socio-economică presupune un efort de educație susținută și structurată.
Indiferent de rolul pe care îl ocupă în relația de formare a elevului, este pentru prima dată când
educatorul știe și ar trebui să poată valorifica avantajele și dezavantajele creșterii cu și în
digitalul emergent! Gândirea noilor generații de educatori, a primelor generații de profesori
nativi digitali este de așteptat să fie diferită, pentru că raportarea lor la realitate a fost mereu
dublată de virtualul impus de tehnologie.
Mai presus de toate, sistemul românesc de învățământ încurajează și susține, prin
proiectele europene, utilizarea resurselor de tip tehnologic în cadrul tuturor nivelurilor de
învățământ. Proiectele naționale sunt sortite unor blocaje de incoerență politică ori de înțelegere
a decidenților a nevoii de continuitate. Exemplul manualelor digitale pentru clasele primare este
cel mai viu exemplu dublat de abandonarea platformelor de cercetare pentru învățământul
superior.
Înainte de toate, nevoia de pregătire continuă a cadrelor didactice din perspectiva
utilizării noilor tehnologii se cere regândită ca șansă de ancorare și susținere reciprocă între cele
trei forme ale educației – formal, nonformal, informal. În absența unor asemenea preocupări,
există riscul dominării informalului și a manifestării efectelor generate de acestea în care lipsesc
atât specialiștii întru educație, cât și locurile proprii de desfășurare ale acesteia. Efectele
politicilor educaționale bine structurate și orientate transversal și longitudinal sunt imperios
necesare a fi vizate de politici pe termen lung, cel puțin pe durata ciclurilor de pregătire primar,
gimnazial și liceal și mai ales cu accent pe legăturile dintre aceste niveluri.
De asemenea, noile tehnologii în cadrul politicilor se impun a fi înțelese exclusiv prin
rolul lor de instrumente ale învățării astfel încât relația dintre mijloacele care au caracterizat
fiecare etapă istorică să devină una firească, înțelegându-se imposibilitatea dominării unora
asupra altora. Tabletele au aceeași valoare pe care au avut-o în istoria școlii tăblițele de lut, de
grafit, caietul cu diversele sale liniaturi. O asemenea înțelegere va fi capabilă să genereze
atitudini mereu favorabile continuității procesului de formare la nivelul generației, între generații
și între secole și milenii.
În consecință, managementul școlii, valoarea leadership-ului caracteristic acesteia devin
resurse importante pentru dimensiunea educativă a organizațiilor școlare, în măsura în care este
înțeles corect raportul dintre resursele umane și materiale, dintre competențele și valorile
promovate în perioadele de formare. Mijloacele singure nu vor putea niciodată să aducă rezultate
întrucât ele vor fi permanent înglobate strategiilor, obiectivelor, metodelor specifice activităților
concordante posibilității utilizatorilor - profesori, elevi. Preocuparea excesivă pentru dotări cu
noi tehnologii poate genera trecerea în plan secund a preocupărilor cerute de utilizatorii acestora.

162
Mereu va fi mai important să știm pentru ce, cu ce efect, este folosit mijlocul decât prezența
acestuia în activitățile școlii. Însăși atitudinea conducerii școlii față de mijloace generează
comportamente favorabile ori nefavorabile în plan educativ. Când mijloacele sunt mai
importante decât utilizatorii, rezultatele nu se vor apropia niciodată de nevoia valorificărilor
intensive.

Bibliografie:
1. Iucu Romiță, Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de
criză educațională, Editura Polirom, 2006;
2. Cozma, Teodor, Educația formală, nonformală și informală, în Psihopedagogie, Editura
Spiru Haret, Iași, 1997;
3. Cerghit, Ioan, Mass-media și educarea tineretului școlar, Editura Didactică și Pedagogică,
București; o Cerghit, Ioan, 2002, Sisteme de instruire alternative și complementare.
Structuri, stiluri si strategii, Editura Aramis, București, 1972.

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN ACTIVITATEA DE PREDARE

Prof. Hirean Claudia

Șc. Gimn. ,,Ovidiu Hulea” Aiud, Alba

Odată cu tranziția recentă a multor domenii spre mediul online, educația a fost, la rândul
ei, nevoită să se adapteze noilor cerințe pentru a continua să satisfacă nevoile elevilor, ale
studenților și ale profesorilor. Predarea online presupune mult mai mult decât folosirea unui
dispozitiv conectat la internet în locul unei săli de clasă. Este nevoie, de asemenea, de adaptarea
modului de predare și de interacțiune cu elevii la noile cerințe. Activitatea de învățare este un
proces complex care presupune deschiderea către nou din partea elevilor (începând din copilărie
până la adolescență) și a profesorilor, deschidere către tehnologii inovatoare, către descoperiri
noi în știință, care implicit trebuie să ne dirijeze, pe noi cadrele didactice, spre metode și tehnici
noi de predare. Avansarea în utilizarea tehnicilor noi de predare vine în sprijinul cadrelor
didactice şi în sprijinul elevilor care sunt dornici în a utiliza tehnologiei moderne. Profesorul
trebuie să găsească un echilibru în ceea ce privește utilizarea instrumentelor digitale şi utilizarea
metodelor tradiționale de predare. Exemplific mai jos mai multe tipuri de aplicatii folosite pentru
prezentarea informatiilor, pentru evaluare, pentru gandire creativa.
Aplicații pentru evaluarea cunoștințelor
Utilizarea unor instrumente digitale poate transforma testarea cunoștințelor într-o
activitate distractivă și interactivă, reducând anxietatea pe care mulți elevi o resimt atunci când
aud cuvântul „test”. Aceste aplicații sunt folositoare mai ales pentru recapitulări sau învățarea
prin joc. Se recomandă precauție în cazul în care doriți să le utilizați pentru teste oficiale, la care
elevii vor fi evaluați printr-o notă în catalogul școlar, deoarece pot apărea dificultăți tehnice.
Kahoot-este un instrument foarte bun pentru testarea cunoștințelor tuturor elevilor, în
timp real, la curs. Este nevoie de prezența profesorului pentru ca elevii să vadă întrebările. Alte
aplicații, precum Educaplay, Quizizz sau LearningApps, pot fi utilizate atât la curs, cât și în
afara lui (de exemplu, ca temă de casă), deoarece pot fi accesate oricând printr-un link oferit de

163
profesor. Quizlet permite crearea de flashcards, niște cartonașe foarte utile pentru procesul de
învățare, deoarece elevii se pot autoevalua și pot decide ce informații necesită aprofundare.
Aplicații pentru gândire creativă / exerciții de imaginație
Scopul școlii nu este numai acela de a dobândi informații din diferite domenii, ci și acela
de a le permite elevilor să gândească critic, să își exprime opiniile sau sentimentele într-un cadru
sigur și să formeze relații. Din acest motiv, vă punem la dispoziție două instrumente digitale care
pot facilita atingerea acestor scopuri: Padlet și Checkin.
Padlet le oferă elevilor posibilitatea de a lucra în echipă și de a aduna idei în timp real,
eliminând unele probleme care apar, de obicei, în mediul fizic (inhibiția sau frica de a fi judecat,
nevoia de a aștepta să ne vină rândul să vorbim). Fiind o aplicație pentru gândire creativă, poate
fi utilizată în diferite moduri, scopul depinzând doar de creativitatea profesorului. Checkin este
un instrument care generează întrebări ce pot fi folosite pentru a destinde atmosfera sau pentru a-
i ajuta pe elevi să se cunoască mai bine între ei.
Aplicații pentru organizare / prezentarea informațiilor
Mediul online a eliminat creta și buretele, dar folosirea de instrumente digitale le permite
profesorilor să își prezinte informațiile pe o tablă mult mai interactivă și captivantă. Clasicele
prezentări PowerPoint au devenit deja un lucru obișnuit pentru mulți elevi. Din acest motiv,
ghidul nostru include câteva alternative mai dinamice și care oferă mai multe opțiuni.
Instrumentul cel mai apropiat de o tablă obișnuită este Classroomscreen – o tablă
digitală care vă permite, pe lângă adăugarea de texte, să faceți cursurile mai interactive. Ca o
alternativă la prezentările PowerPoint, propunem atât profesorilor, cât și elevilor, platforma
Prezi. Cu ajutorul instrumentului MindMup puteți crea mind maps (hărți mentale care ilustrează
modul în care sunt relaționate diferite concepte), iar platforma Textfixer poate fi utilizată (și)
pentru a genera liste aleatorii – utile, de exemplu, când vrem să împărțim elevii pe echipe.
Eficientizarea procesului de învățare prin utilizarea instrumentelor digitale presupune ca
profesorul să știe ce aplicație trebuie să folosească şi când, iar nu în ultimul rând cât timp să
aloce din oră pentru a nu deveni monotonă pentru elevi. Eficientizarea procesului de învățare
prin utilizarea instrumentelor digitale vizează mai multe aspecte: de a stârni în elevi dorința de a
descoperi mereu ceva nou, să observe că tehnologia avansează, că pot învăța jucându-se în
timpul orei, fără a mai sta ore în şir pentru a memora sau a toci un aliniat sau un paragraf.
Învăţarea în domeniul tuturor disciplinelor nu se poate realiza prin memorarea mecanică a unui
alineat, ci prin gândire logică, prin observare şi prin sentimentul de dorinţă de descoperire. În
acest proces vin în ajutorul cadrelor didactice instrumentele digitale. Înregistrările multimedia,
simulatoare de orice fel, desene-grafice colorate, jocuri educative variate la care creativitatea nu
cunoaște limite – toate sunt menite pentru a cultiva gândirea critică-logică-coerentă. La finalul
activității de cercetare propriu zise, care a început cu mulţi ani înainte de începeri pandemiei, am
ajuns la următoarele concluzii:
 Prin diversificarea exerciţiilor, prin folosirea mai multor platforme educaţionale,
conţinutul lecţiei se poate adapta la nevoile speciale ale elevilor, numai dacă nu se
folosesc în exces în timpul orei. Folosirea în exces a acestei platforme, oricât de atractivă,
duce la pierderea atenţiei şi la instalarea monotoniei în procesul de predare;
 Fixarea cât mai solidă a conţinutului se realizeză dacă exerciţiile sunt setate astfel încât
să permitem elevilor rezolvarea repetată după corectare;
 Învăţarea se realizează mult mai uşor prin descoperie, folosind exerciţiile de tip puzzle-
grupe, joc-perechi, cuvinte încrucişate;

164
  În opinia mea, dezavantajul utilizării Web 2.0, create pentru sondaje este că acestea nu
permit libera exprimare a elevilor, utilizarea lor în exces duce la formarea relaţiilor reci,
între individ şi calculator, ei nu mai operează cu noţiuni, cuvinte, pierd capacitatea de
comunicare şi exprimare şi liberă gândire.
 Dintre avantajele utilizării instrumentelor Web 2.0, create special în scop didactic,
Kahoot.it şi LearnanigApps.org, pentru orele de curs, se numără formarea creativităţii,
descoperirea dirijată, stimularea etuziasmului într-o atmosferă de colaborare;

Bibliografie
1. Ceobanu M.C. (2012-2013) – Instruire asistată de calculator , Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
2. Iuhos C.I., Bal C. (2017) – Consecinţele pedagogice ale instruierii asistate pe
calculator din punct de vedere al stimularii imaginaţiei, dezvoltării gândirii logice şi a
creativităţii, A XVII-a Conferinţă internaţională-multidisciplinară, Sebeş
3. Dobriţoiu M., Corbu C., Guta A., Urdea G., Bogdanffy L (2019) – Instruirea asistată
de calculator şi platforme on-line, Editura Universitas, Petroşani

IMPORTANŢA INSTRUMENTELOR DIGITALE

ÎN EDUCAŢIE ŞI FORMARE

Profesor Huian Delia

Grădiniţa cu program prelungit nr.18, Iaşi

Cartea trebuie să devină prietena copilului de la cea mai fragedă vârstă. Ea îl ajută să
parcurgă căile cunoaşterii, de la concret la abstract, de la intuiţie la reprezentare şi fantezie. Cu
ajutorul ei, copilul intră în posesia numeroaselor instrumente care îi pot satisface dorinţa de a
descoperi realitatea înconjurătoare, ea însăşi fiind o lume. Şcoala joacă un rol important în
apropierea copilului de lumea cărţii şi implicit, de lectură.
Lecturarea cărţilor, a manualelor, a însemnat întotdeauna informare, instruire şi educaţie,
în sensul cel mai larg. Ea dă consistenţă şi sens existenţei însăşi. Ea este o modalitate de a educa,
instrui şi a contribui la formarea valorilor morale a cititorului.
Apariţia carţilor electronice a creat o rivalitate cu cărţile clasice . Există iubitori de hârtie
şi lecturi clasice, dar pe de altă parte, fanii tehnologiei au pus totul într-un singur dispozitiv.
Totul depinde de ceea ce îşi doreşte fiecare persoană.
O carte digitală este achiziţionată în câteva clicuri şi un fisier multimedia este descarcat
instantaneu pe dispozitiv. Procesul este instantaneu, se achită şi cartea electronica se descarcă în
biblioteca multimedia. Acesta este, fără îndoială, unul dintre marile avantaje ale cărţilor
electronice.
Cărţile electronice pot fi mai ieftine. Prin reducerea costurilor pentru stocare, transport şi
circulaţia a sute sau mii de exemplare, preţurile sunt mai mici decat cărtile tipărite. Nu sunt
costuri de expediere.
Există bineînţeles şi dezavantaje ale acestor lecturi din lumea informatizată,

165
 O persoană care doreşte să acceseze o carte online necesită cunoștințe minime de
tehnologie. Acea persoană care o folosește va trebui să se poată conecta la internet, să
caute o carte, să o descarce și să treacă cartea elect ronică, persoanele care nu au făcut -o
niciodată nu vor avea nevoie niciodată de puțin ajutor pentru a o obține.
E book-urile nu au miros și senzația de hârtie este pierdută. Cărțile electronice
deocamdată nu satisfac această nevoie.
Nu toate cărțile au fost digitalizate, edițiile vechi sau cărțile deja întrerupte, nu le
veți putea citi cu cartea dvs. electronică.
Cititorii de cărți electronice au nevoie de un computer și, de asemenea, de o
conexiune la internet pentru a cumpăra cărți electronice.

Bibliografie
1)https://timtim-timy.ro/sites/all/themes/timtimtimy/pdf/Simpozion_2016-
2017/diverse/Referate/13.pdf
2)https://wro.waykun.com/articles/avantajele-si-dezavantajele-unei-carti-
electronice.html

PLATFORME ȘI INSTRUMENTE UTILE PENTRU ȘCOALA ONLINE

Prof.înv.primar: HULEA FELICIA

Școala Gimnazială ”Sfinții Martiri Brâncoveni”, Giurgiu

În ultima perioadă, școala românească s-a confruntat cu o provocare uriașă. Activitățile

educaționale tradiționale, desfășurate în sălile de curs, față în față cu elevii, au fost suspendate și
cadrele didactice s-au văzut nevoite să se adapteze rapid, să găsească resurse atât legate de
propriile competențe profesionale, cât și de instrumentele digitale, care să le ajute și care să
înlocuiască educația formală cu care erau obișnuite cadrele didactice.
Competențele cheie reprezintă un pachet mutifuncțional, transferabil de cunoștințe,
abilități și atitudini de care au nevoie indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personală,
incluziunea socială și găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie să se fi dezvoltat la sfârșitul
educației obligatorii și trebuie să acționeze ca fundament pentru învățare, ca parte a educației pe
tot parcursul vieții.
În marea majoritate a timpului, utilizarea tehnologiilor salvează timp și energie,
captându-se ușor atenția școlarilor. În alegerea instrumentelor digitale, cadrele didactice trebuie
să urmărească valențele pedagogice ale acestora (gradul de interacțiune, de comunicare și
colaborare, dezvoltarea competențelor secolului al XXI-lea etc.).
Beneficii pentru şcolari: un mediu de învăţare mult mai confortabil, dar care necesită
suportul adulţilor (al părinţilor, în cazul învăţării de acasă). Un aspect motivant pentru cadrele
didactice îl reprezintă schimbul de bune practici şi asistenţă din partea colegilor.
Așadar, ce instrumente digitale folosim, cum o facem, cum le îmbinăm, cum îi învățăm
pe elevi să le utilizeze, cum adaptăm conținuturile pentru predarea online, la ce renunțăm din
programa școlară, ce ne ajută să evaluăm atât activitatea elevilor, cât și pe a noastră? Sunt

166
întrebări la care a trebuit să găsim răspunsuri în momentul în care activitatea didactică a devenit
online.
În continuare, avem câteva dintre platformele și instrumentele digitale care se pot utiliza
în facilitarea învățării online și în susținerea școlii de acasă.
 Platforme utile pentru școala online
Conferințele online facilitează transmiterea de informații în timp real și învățarea sincron
a școlarilor. Printre cele mai cunoscute și utilizate platforme sunt: Microsoft Teams, Zoom,
Google Classroom, GoogleMeet, Twinspace etc.
Microsoft Teams este o platformă ce beneficiază de un spaţiu de lucru bazat pe chat.
Profesorii pot forma rapid clasele, pot împărtăşi cu elevii materialele didactice, pot posta
anunţuri, pot împărţi clasele în grupuri mai mici pentru ca aceştia să poată lucra în grupuri la
diverse proiecte, pot crea, distribui şi evalua teste, pot transmite şi evalua temele elevilor.
Zoom este platforma de ore online foarte utilizată de către cadrele didactice din România.
Se creează conturi gratuite pentru profesori (contul școlii nu are limită de timp). Școlarilor și
părinților acestora li se trimite link-ul. Pe white board se poate desena, colora, face operații
matematice sau notări pe ecran; se pot împărtăși ecranul și documentele aflate în
calculator/laptop.
Google Classroom face parte din suita de aplicații G Suite for Education creată de
Google împreună cu profesori, pentru a le permite acestora să faciliteze, în online, predarea,
interacțiunea și colaborarea cu elevii atât în timpul orelor, cât și în afara lor.
GoogleMeet este o aplicație din suita Google for Education pe care o puteți accesa doar
dacă aveți un cont de gmail. Gmailul a primit recent, datorită pandemiei Covid-19, si optiunea de
intâlnire, care anterior a fost doar platită.
Meet este aplicația Google similară cu Skype de la Microsoft – o platformă de
comunicare instant prin video și chat, unde puteți crea un link de întâlnire, iar participanții
trebuie doar să-l acceseze, fără să aibă vreun cont, pentru a putea intra in sesiunea online.

eTwinning Twinspace este o platformă cu acces gratuit și nelimitat, motiv pentru care
eTwinning și Twinspace sunt perfect accesibile pentru oricine alege să-și creeze un cont de
utilizator conectat cu emailul personal. În ceea ce privește protecția informației, trebuie
observat că, atât eTwinning, platforma-mamă, cât și TwinSpace, platforma propriu-zisă de
dezvoltare a proiectelor europene, au o parte publică și o alta accesibilă numai pentru membri
(după caz, membrii comunității
copii şi de cadrele didactice doarece îşi păstrează simţul ludic. Cele mai utilizate la
vârstele timpurii sunt puzzle-urile online.
Creatoarele online: Sunt aplicaţii uşor de folosit, foarte vizibile ne ajută în crearea de
colaje, slide-showuri, filmuleţe, animaţii. Cele mai cunoscute sunt: Pizap, Pixl, Kizoa,
Animoto.
Editorii digitali: Sunt platforme online care găzduiesc publicaţii în format electronic de
tipul revistelor, auxiliarelor didactice, fluturaşi, materialelor didactice, cărţi etc. Printre cele mai
utilizate sunt issuu.com, calameo, smore.com.
Jocurile didactice: Sunt instrumente care facilitează munca în sincron în cadrul
conferințelor on-line. Dintre instrumente recomandate puteti utiliza: Worldwall sau
Learningapps.
Aplicațiile feed –back: Sunt instrumente de măsurare a impactului învățării, de sondaj și
de evaluare. Printre cele mai cunoscute sunt: Quizizz, Kahoot, Mentimeter etc.
167
 Acestea sunt doar câteva dintre platformele, instrumentele digitale și metodele pe care le
putem implementa în activitățile noastre. Deoarece această tranziție poate crea dificultăți, este
important să reținem că nu este nevoie să utilizăm toate aceste platforme și instrumente, fiecare
oferă o varietate de opțiuni care pot fi folosite în diferite scopuri.

Bibliografie:
Baltac, Vasile - Lumea digitală. Concepte esențiale, Editura Excel XXI Books, București,
2015
Susskind, Jamie - Politica viitorului. Tehnologia digitală și societatea, Editura Corint,
București, 2019
www.indreptardigital.ro

UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN EDUCAȚIE

profesor Hurmuzache Mihaela

Școala Gimnazială ̎ M. Eminescu ̎ Lespezi, comuna Gârleni

Calculatorul a devenit indispensabil în educaţia modernă, fiind utilizat de către cadrele

didactice în procesul de predare-învăţare. Fiind un mijloc modern de educaţie, utilizarea
sistemelor informatice a câştigat teren datorită virtuţilor foarte atractive pentru elevi,
accesibilităţii pentru aceştia şi facilitării prezentării informaţiilor.
Utilizarea calculatorului în educaţie are marele avantaj de a facilita trecerea de la
acumularea pasivă de informaţii de către elevi la învăţarea prin descoperire, ei învaţă să înveţe,
dezvoltându-şi în acest mod abilităţile şi strategiile cognitive pe care le vor folosi şi adapta în
diverse alte situaţii. Acest fapt aduce o mare flexibilitate în învăţare şi la stimularea elevilor de a
se implica în procesul educaţional şi de a deveni parteneri ai profesorului în cadrul clasei.
Calculatorul nu poate înlocui cadrul didactic, care rămâne o prezenţă activă, vie, în
comunicarea cu elevii, iar relaţia aceasta nu poate fi substituită de lecţiile interactive. Profesorul
rămâne factorul care aduce resursele sale personale, umane în procesul educativ şi care se
angajează cu întreaga sa personalitate în educaţie. În predarea variatelor discipline: chimie,
fizică, matematică, geografie, biologie, psihologie, se folosesc în prezent pe scară largă softurile
educaţionale, adică lecţii interactive adaptate nivelelor de vârstă şi claselor respective. Astfel,
calculatorul este cel care oferă instruirea elevilor, fiecare lecţie urmând nişte secvenţe şi fiind
dirijată de profesor, cel care stabileşte şi obiectivele educaţionale.
Folosirea calculatorului ca sursă de informaţii este foarte importantă, elevii putând accesa
de exemplu Internetul sau enciclopediile multimedia. Acest mod de abordare stimulează
învăţarea prin descoperire la elevi, ei nu mai sunt cei care recepţionează informaţii, ci trebuie în
primul rând să înţeleagă întrebările pe care profesorul le pune, urmând ca apoi să găsească ei
înşişi informaţiile şi să le sintetizeze. Elevii sunt cei responsabili de găsirea informaţiilor din
diferite surse, fiind provocator pentru el să ajungă la propriile sale concluzii. Este mai important
modul în care elevul ajunge la aceste concluzii şi nu rezultatul în sine, aici intervenind procesul
de gândire, modul de raţionament şi analiza şi sinteza informaţiilor. Având o anumită temă, cum
este de exemplu fenomenul de încălzire globală, răspundurile elevilor pot fi foarte variate la

168
întrebările propuse de cadrul didactic, dar este mult mai important modul în care ei argumentează
aceste răspunsuri, sursele de informare şi dezbaterile ce pot fi generate în cadrul clasei, pornind
de la această bază.
Profesorul este aici un facilitator al învăţării, nu mai este cel care oferă informaţiile de-a
gata, iar sarcina pe care elevul o are de realizat este mai mult calitativă decât cantitativă. Crearea
proiectelor multimedia este un alt mod de a utiliza calculatorul în cadrul procesului educativ. Pe
de o parte, cadrele didactice pot fi cele care realizează prezentări multimedia şi le proiectează în
cadrul clasei, prezentând diferite conţinuturi elevilor, fapt foarte des utilizat astăzi în şcoli.
Calculatorul este utilizat însă nu numai în procesul clasic de predare-învăţare, ci şi în
activitatea consilierilor psihopedagogi de orientare şcolară şi profesională a elevilor. Astfel,
calculatorul poate fi utilizat pentru îndrumare şi orientare, fiind vorba despre programe
interactive care oferă informaţii despre piaţa muncii sau despre diferite meserii, programe care
pot facilita găsirea unui loc de muncă disponibil sau teste pentru stabilirea intereselor sau
aptitudinilor profesionale. Calculatorul poate fi utilizat cu succes în şcoală, prin jocuri şi simulări
– pentru învăţarea meseriilor, programe de autoevaluare – administrează chestionare şi stabilesc
un profil al ocupaţiilor potrivite persoanei respective, teste psihometrice, redactare a CV-urilor,
scrisorilor de prezentare sau de motivaţie, programe de ajutor în luarea deciziilor sau programe
de căutare a informaţiilor – cele prin care poţi găsi locuri de muncă pe baza unor criterii stabilite.
Toate acestea oferă elevilor o bază foarte importantă pentru pregătirea lor viitoare şi pentru
integrarea lor socio-profesională, facilitându-le accesul mai uşor la piaţa muncii şi la deciziile de
carieră.
Având în vedere toate acestea, calculatorul este astăzi cel care facilitează atingerea unor
scopuri importante în învăţare şi poate fi utilizat de către cadrele didactice într-o varietate de
situaţii. Pregătirea lecţiei în care este utilizat calculatorul este deosebit de importantă pentru
profesor, deoarece atingerea obiectivelor de învăţare depinde în cea mai mare măsură de
proiectarea didactică şi de stabilirea prealabilă a secvenţelor lecţiei. Cadrului didactic îi revine
sarcina, foarte complexă, de a-şi antrena întreaga creativitate şi abilitate de a îmbina mijloacele
tradiţionale cu cele inovative în cadrul lecţiei, în funcţie de obiectivele sale şi de adaptarea la
caractersiticile psiho-individuale ale elevilor săi.

Bibliografie:
1. Adăscăliţei, A., Instruire asistată de calculator: didactică informatică, Polirom, 2007
2. Brut, M., Instrumente pentru e-learning: ghidul informatic al profesorului modern, Iaşi,
Polirom, 2006.

PROIECT ETWINNING ,,MICUL PRINT,, LA GRĂDINIȚĂ ȘI ȘCOALĂ

Prof. Huștiuc Nicoletta,

Școala Gimnazială Nr. 3 Cugir/GPN Vinerea
Prof. Fleșeriu Lavinia,
Școala Gimnazială ,,Mihai Viteazu,, Șelimbăr, jud. Sibiu

În acest an școlar unitatea noastră școlară, Școala Gimnazială Nr. 3 Cugir, fiind și școală
eTwinning are bucuria de a coordona, prin GPN Vinerea, proiectul eTwinning ,,Micul Print,,,

169
alaturi de fondatoarea din Grecia, iar ca parteneri avem colege din Romania, Turcia, Italia și ne
bucurăm mult de aceasta.
Am avut pană acum cateva întalniri de proiect atat online cat și asincron, dar activitățile
s-au desfășurat conform calendarului proiectului, de comun acord cu colegele.
Am participat alături de copii și Micul Prinț cu care ei au făcut cunoștință la Code Week,
Outdoor clasroom activity, Global Education Week, Hour of code și urmează multe alte surprize.
Am lucrat foarte mult online folosing instrumente web: padlet-diverse prezentari in cadrul
proiectului, tricider-colectare idei de la parteneri, canva, realizare colaje pentru postare pe spatiul
proiectuli, twin space, google meet, adobe connect, zoom.
În cadrul proiectului Micul Prinț/Little Prince, timp de două ore, Micul Prinț a fost alături
de noi în sala de clasă.
Magia adevărată este aceea că el a rămas cu noi, găsindu-și prieteni și după ce s-au
încheiat activitățile. Nu știu câți au curiozitatea sau ideea să recitescă povestea lui Antoine de
Saint Exupery, acum la maturitate. Nici eu nu m-am gândit, până nu am participat cu cei mici la
acest proiect, la propunerea dragei mele colege, Nicoletta Huștiuc.
Îl pusesem pe micul călător prin Univers, pe un raft fără să știu dacă l-aș mai lua
vreodată.
Am avut astfel bucuria, să fiu purtată de Micul Prinț, în lumea mea interioară.
După varietatea activităților desfășurate, Micul Prinț a rămas alături de cei din clasa I, de
la Școala Gimnazială ,,Mihai Viteazu” Șelimbăr/Sibiu, nu doar prin desenele expuse, ci și în
sufletele lor, în prag de Crăciun și vremuri de pandemie.
Atat copiii de grădiniță cat și cei de școală au avut posibilitatea să se întalnească la un moment
dat online și să cunoască partenerii de proiect. Lucruri minunate realizăm împreună prin
proiectele eTwinning, se creează prietenii, se amintesc reguli, se învață lucruri noi, de aceea
adresăm tuturor cadrelor didactice un apel, să acceseze eTwinning și nu vor regreta.

170
 ÎNVĂȚAREA FACILITATĂ DE TEHNOLOGIE ÎN
PROIECTUL ETWINNING MATH MATES

Prof. înv. primar Iacob Tatiana,

Școala Gimnazială Hărău

Proiectul Math Mates s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 2020-2021, fiind
implementat cu scopul de a crește interesul și motivația elevilor pentru conținutul matematic, de
a forma atitudinea pozitivă față de această disciplină și pentru ca elevii să descopere importanța
și prezența matematicii în viața de zi cu zi. În acest sens, elevii au fost antrenați în crearea și
rezolvarea de probleme pornind de la situații reale din viața lor și au utilizat jocuri matematice
potrivite cu conținutul lecției, create de profesorii lor cu diverse instrumente web 2.0.
Obiectivele urmărite au vizat stimularea gândirii logice și a creativității elevilor, creșterea
motivației și interesului față de matematică, reactualizarea și fixarea cunoștințelor matematice
prin jocuri digitale, dezvoltarea abilităților de utilizare a instrumentelor si aplicațiilor digitale.
Lunar, fiecare profesor implicat în proiect a creat un joc folosind o aplicație digitală stabilită în
acord comun( wordwall, educandy, kahoot, wisc online, oodlu, learningapps). Jocurile au fost
împărtășite cu partenerii fiind folosite de toți elevii implicați în proiect. O altă parte a proiectului
a vizat capacitatea creatoare a elevilor. Ei au lucrat în echipe internaționale și au creat probleme.
Compunerea și rezolvarea problemelor au fost realizate sub forma unei ștafete: prima echipă -
responsabilă de prezentarea fotografiei din care se iau datele problemei și contextul, echipa a
doua-responsabilă cu crearea textului problemei folosind imaginile primite, echipa a treia a
formulat întrebarea problemei iar ultima echipă a prezentat rezolvarea problemei. În final, elevii
au urmărit tot traseul prin care a trecut compunerea și rezolvarea problemei.
Împreună cu elevii am folosit diverse aplicații digitale gratuite, căci un alt obiectiv al
proiectului a fost îmbunătățirea abilităților de a folosi instrumente web 2.0. Pentru a se achita de
sarcini, elevii au învățat să folosească: wordart( pentru a scrie cuvinte din vocabularul
matematic), canva( pentru realizarea de postere, logo-ul proiectului, realizarea felicitărilor cu
ocazia sărbătorilor de iarnă), scrapcoloring( pentru scrierea și colorarea unei părți din numele
proiectului, colorarea unor desene sau fotografii), chatterpix( pentru enunțarea unei reguli de
siguranță online, prezentarea unui matematician), tricider( pentru a vota un logo și pentru pentru
a adăuga o opinie), padlet( pentru adaugare de fotografii realizate de elevi, pentru colecția de
jocuri create pentru elevi), jigsawplanet( pentru a juca puzzle-uri online), learningapps( pentru
crearea unui joc legat de organizare a datelor și exerciții propuse de elevi), linoit (pentru ca elevii
să adauge răspunsurile la întrebarea „Când folosești matematica în viața de zi cu zi?”),
educandy( pentru jocul de fixare a unităților de măsurat timpul), wordwall( pentru jocul care
fixează cunoștințele despre fracții), oodlu( pentru jocul interdisciplinar cu calcule pentru
operația de înmulțire), kahoot( pentru verificarea operației de împărțire), cram și wisc online(
pentru jocuri cu calcule matematice), flippity( completare de certificate de participare),
avachara( crearea unui avatar).
În urma acestui proiect, pot afirma că elevii au dobândit și și-au fixat într-un mod plăcut
cunoștințele matematice, și-au format abilități de rezolvare a problemelor, au învățat și au folosit
web-ul instrumentele 2.0.

171
 IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN GRĂDINIŢĂ

Prof. înv. Preşcolar Ionică Maria Ramona

Şcoala Gimnazială “Costea Marinoiu” Ocnele Mari
Structura: Grădiniţa cu P.N. “Scufiţa Roşie” Slătioarele

Utilizarea calculatorului în educatia preşcolarilor permite transmiterea şi asimilarea

noilor cunoştinţe într-un mod atractiv pentru copii. Procesul de educaţie este mult mai eficient.
Copiii învaţă jucându-se, sunt puşi în situaţia de a găsi repede soluţii şi de a lua decizii pentru
rezolvarea problemelor. Calculatorul este un mijloc de instruire care ţine atenţia copilului activă
pe tot parcursul activităţii de învăţare.
Imaginaţia, la vârsta preşcolară, intră într-o nouă fază de dezvoltare, capătă noi aspecte.
Formarea competenţelor descrise prin programa şcolară nu este posibilă doar prin utilizarea unor
strategii clasice de predare-învăţare-evaluare. Instruirea diferenţiată individuală, pe nivel de
vârstă, cu ajutorul softului educaţional, poate fi o alternativă de succes.
Folosirea calculatorului în grădiniţă constituie o modalitate de creştere a calităţii predării
şi învăţării. Operarea pe calculator reprezintă o nouă strategie de lucru a educatoarei cu copiii,
prezintă importante valenţe formative şi informative, este un nou mod de instruire. Prin
intermediul computerului se oferă copiilor justificări şi ilustrări ale proceselor şi conceptelor
abstracte, ale fenomenelor neobservate sau greu observabile. În învăţământul preşcolar, jocul
este principala formă de organizare a procesului instructiv-educativ, iar calculatorul, este pentru
copil, un alt mod de a învăţa jucându-se, este parte din spaţiul socio-cultural al lui, care îl pun în
situaţia de a găsi rapid soluţii, de a se adapta la o lume în care informaţia circulă, îi influenţează
limbajul şi comunicarea non-verbală şi totul cu paşi repezi.
Prin utilizarea calculatorului, procesul de predare-învăţare-evaluare capătă noi
dimensiuni şi caracteristici, permite transmiterea de noi cunoştinţe şi sugerează semnificaţiile
acestora. Strategiile de predare-învăţare folosite pot sprijini şi stimula procesele învăţării active.
Procesul de învăţare devine mai interesant şi mai plăcut prin intermediul calculatorului.
Imaginile viu colorate, însoţite de texte sugestive, permit dezvoltarea limbajului şi a
vocabularului celor mici. Bagajul de cunoştinţe generale creşte, pornind de la noţiuni simple,
cum ar fi culorile şi ajungând până la cunoaşterea de poezii, cântece, precum şi a unor proverbe
şi zicători. Noţiunile elementare, cum ar fi animale domestice şi sălbatice, anotimpuri, încep să
aibă înţeles de la vârste fragede, dându-le astfel posibilitatea să le înveţe mult mai uşor.
Soft-urile sunt bine structurate, copilul poate alege orice etapă din cele prezentate cu
ajutorul mouse-ului, sau poate repeta anumite secvenţe, pentru a ajunge să cunoască şi să
înţeleagă toate noţiunile cuprinse în jocul respectiv.
Soft-ul educaţional realizat pentru copii poate fi educativ, distractiv şi interactiv. De
exemplu, folosind dorinţa copilului de a citi, este invitat într-o „Călătorie misterioasă la
bibliotecă”, unde are mai multe variante de joc. Preşcolarii îşi pot consolida cunoştinţele,
rezolvând sarcinile primite. Personajul îi cere copilului să analizeze imaginea de pe ecran, să
compare forma şi mărimea cărţilor prin alăturare vizuală şi apoi să le aşeze pe rând în rafturile
bibliotecii. Imaginile individuale se prezintă pe rând şi copilul trebuie să facă apel, fie la
imaginea de ansamblu care i se prezintă când greşeşte, fie la cunoştinţele dobândite anterior.
Jocul se desfăşoară interactiv, calculatorul îl sfătuieşte pe cel ce se joacă, să se gândească bine şi

172
îl încurajează să încerce din nou, dacă a greşit. Răspunsurile corecte sunt răsplătite cu strigăte de
bucurie, aplauze şi laude, pentru că a aşezat corect cărţile în rafturi.
Pedagogia modernă pune în prim plan copilul, cu trebuinţele şi nevoile lui de dezvoltare.
Copiii vor să se descurce singuri şi vor în acelaşi timp ca persoanele în care au încredere să-i
orienteze şi să-i ocrotească. Educatoarea dovedeşte competenţă dar şi dragoste pentru copii,
atunci când le oferă posibilitatea de a avea iniţiativă.

BIBLIOGRAFIE:
1. Marin Manolescu, „Curriculum pentru învăţământul primar şi preşcolar. Teorie şi practică”,
Ed. Credis, 2004.
2. Revista de pedagogie, nr. 1-2, „Informatizarea învăţământului”, Institutul de Stiinte ale
Educatiei, 1994.
3. S.M. Cioflica, B. Iliescu, „Prietenul meu, calculatorul”, (Ghid de utilizare pentru
preşcolari), Ed. Tehno-Art, Petroşani, 2003.
4. http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica.htm, U.B., site-ul oficial.

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Prof.înv. primar Ion Mariana Florica

Liceul Tehnologic Sanitar ,,Vasile Voiculescu ” Oradea

Educația reprezintă o investiție în viitorul nostru comun și un instrument principal pentru

evoluția, realizarea și valorificarea potențialului fiecărei persoane: o educație de calitate
stimulează creativitatea, inovarea și dinamismul. Aceasta are un impact pozitiv asupra coeziunii
sociale, care este o condiție necesară pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și
ocuparea forței de muncă. Cetățenii educați sunt un pilon fundamental al societăților noastre
democratice. Educația consolidează identitatea noastră europeană și contribuie la păstrarea
valorilor comune. Prin educație, oamenii se pot orienta mai bine în lume. Educația le permite
cetățenilor să-și formeze opiniile, să raționalizeze, să practice gândirea liberă și critică și să își
exploateze abilitățile și competențele, făcându-i astfel capabili să construiască viitorul nostru
comun.
Transformarea digitală a societăților noastre, dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii și
progresele științifice în domeniul inteligenței artificiale (IA) și roboticii oferă nenumărate
oportunități în aproape toate aspectele vieții noastre. Transformarea digitală afectează domeniul
educației, care este pe punctul de a trece prin schimbarea cea mai substanțială de la introducerea
învățământului obligatoriu. Conform unor estimări, 65 % dintre copiii care intră în prezent în
școala primară vor ajunge să lucreze în noi tipuri de locuri de muncă, care acum nici nu există.
Potențialul tehnologiilor digitale în educație nu a fost încă utilizat la maximum pentru a oferi o
educație de calitate accesibilă tuturor.
Facem atât de multe lucruri online în zilele noastre: rămânem în legătură cu prietenii
noștri, cumpărăm, învățăm, ne uităm la televizor, ne plătim taxele și facturile noastre de apă.
Mergem pe stradă ținând telefonul în mână pentru a nu pierde ultimul mesaj, ultima actualizare
sau notificare care ne-a fost trimisă. Pe scurt, ne iubim telefoanele și tabletele, precum și noul

173
nostru „cordon ombilical” care ne conectează la lumea digitală oferită de Facebook, Instagram și
Twitter. Ne place această lume a stimulării constante, a posibilităților nelimitate și pare că
acceptăm promisiunile goale și iluziile cu care ne hrănește. Da, în zilele noastre facem multe
lucruri online, dar cu siguranță nu totul. Continuăm să colaborăm cu lucruri, persoane și locuri
offline. Trăim în lumea reală a lucrurilor fizice; le atingem, le vorbim și vorbim despre ele.
Educatorii și formatorii din Europa utilizează astăzi frecvent instrumente digitale. Cu
toate acestea, aplicațiile digitale nu sunt adesea adaptate în mod semnificativ din punct de vedere
pedagogic. Mai mult, marea majoritate a cadrelor didactice nu participă sau participă doar
sporadic la dezvoltarea profesională axată pe educația digitală. În același timp, noile tehnologii
didactice ar putea oferi oportunități de personalizare a contextelor de învățare, îmbunătățind
astfel motivația și retenția elevilor. Atunci când se introduc tehnologii de predare
corespunzătoare, totuși, vor fi discutate probleme precum discriminarea algoritmică și protecția
datelor, dar și soluțiile pentru acestea.
Desigur, oferta online de învățare pentru adulți este obligată să se extindă tot mai mult și
acest lucru poate fi un lucru bun. Digitalizarea este sinonimă cu flexibilitatea, ușurința în
accesare, fluxul potențial de resurse multimedia și noi modalități de motivare a adulților pentru a
se angaja în învățare. Cu toate acestea, introducerea acestor tehnologii este lentă și eficiența
acestora este relativ limitată. În schimb, faptele evidențiază dificultățile legate de formarea
personalului, costurile suportate (nu numai pentru instrumentele și infrastructura necesară pentru
a le conduce, ci și pentru formarea profesioniștilor) și, în funcție de localizarea geografică, lipsa
conectivității.
Educația digitală ar trebui să îmbunătățească predarea, nu doar să prelungească metodele
existente prin intermediul noilor tehnologii. Trebuie să explorăm diferitele moduri prin care
aceste instrumente pot permite elevilor să-și împărtășească ideile și să le confrunte cu cele ale
colegilor lor. Trebuie să ne stabilim obiectivul de a îmbunătăți experiența de învățare, de a crește
motivația și de a oferi o experiență mai apropiată de modul în care adulții accesează informații și
comunică între ei în lumea reală, a clasei.

BIBLIOGRAFIE
https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/cc12125f-88f6-11ea-812f-
01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-126152663
Document de poziție al grupului PPE EDUCAȚIA ÎN ERA DIGITIZĂRII 12 octombrie 2020
https://epale.ec.europa.eu/ro/blog/use-digital-tools-adult-education
https://epale.ec.europa.eu/ro/blog/digitalizarea-si-procesele-de-invatare

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Prof. înv .primar Ionescu Anamaria

Școala Gimnazială, sat Măgura, com. Mihăești, Vâlcea

Un cadru didactic modern trebuie să fie curajos, să învețe el însuși pe măsură ce

avansează, să se adapteze la o lume nouă. Un profesor modern trebuie să fie flexibil și
adaptabil în era digitală modernă.

174
 Educaţia de calitate în era digitală, o educație care să asigure dezvoltarea emoțională a
tuturor copiilor, presupune implicare activă, empatie, dedicare.
Un profesor eficient știe care sunt cele mai bune instrumente care pot susține
activitățile de predare-învățare sau evaluare, știe cum și când să le folosească, având în vedere
că raportul de complementaritate între uman și tehnic este necesar și benefic.
Poveștile, jocurile copilăriei, contactul direct, conversația față în față își păstrează
rostul lor în dezvoltarea copiilor. Respingerea noilor tehnologii de către cadrele didactice sau
neutilizarea lor înțeleaptă în activitatea de instruire sporește riscul creșterii distanței între
generații. Sigur că nu trebuie să uitam că nu toți copiii au acces la tehnologie, nu toate școlile
au dotările necesare pentru valorificarea acesteia.
Adevărata importantă a tipului de predare–învățare - evaluare care combină metodele
pedagogice tradiționale cu TIC ține de potențial. Acest tip de învățare este o oportunitate în a
crea experiențe care pot furniza tipul de predare-învățare potrivit într-un anumit moment, loc
şi pentru un anumit elev nu numai la școală, ci și acasă. Acest tip de învățare ar putea deveni
global, ar putea transcede granițele formale ale țârilor și ar putea aduce împreună grupuri de
elevi din culturi și meridiane diferite. În acest context, generalizarea folosirii TIC în școală ar
putea deveni una dintre realizările importante ale secolului nostru.
Folosirea TIC în școală face parte din evoluția naturală a învățării și sugerează o soluție
elegantă la provocările moderne adresate învățării și a nevoilor elevilor. Integrarea TIC în
procesul tradițional de predare-învățare-evaluare este o oportunitate de a integra ultimele
descoperiri tehnologice cu interacțiunea și implicarea oferite de modul tradițional de
cunoaștere.
Învățarea digitală înlocuiește din ce în ce mai mult metodele educaționale tradiționale.
Indiferent de cât de multă sau puțină tehnologie este integrată în clasă, învățarea digitală
a ajuns să joace un rol crucial în educație. Cum? Prin faptul că îi face pe elevi să fie mai
interesați să învețe și să-și extindă orizonturile, iar astfel să se renunțe la metodele tradiționale
de educație.
Instrumentele digitale și tehnologia le dezvoltă elevilor abilități auto-didactice eficiente
de învățare. Aceștia devin capabili să identifice ceea ce au nevoie pentru a învăța, găsesc și
utilizează resursele online, și aplică informațiile inclusiv la școală, la teme și proiecte. Acest
lucru le sporește eficiența și productivitatea.Pe lângă implicarea mai mare a elevilor,
instrumentele și tehnologia digitală dezvoltă abilități de gândire critică, care stau la baza
dezvoltării raționamentului analitic. Copiii care explorează întrebări deschise folosindu-se de
propria imaginație și logică, învață să ia decizii mai coerent, spre deosebire de memorarea
temporară a lecțiilor din manual.
Spre exemplu, jocurile interactive și de îndemânare sunt instrumente excelente care îi
învață pe copiii să se disciplineze, pentru că în astfel de jocuri e nevoie să se respecte regulile
și îndrumările pentru a participa.
De ce copiii preferă să învețe prin joc? Pentru că jocul în sine le oferă satisfacții. Iar
acest lucru îi ajută să-și dezvolte răbdarea, o altă abilitate și o caracteristică a inteligenței
emoționale.
De asemenea, copiii își dezvoltă sentimente pozitive de realizare și stăpânire de sine
atunci când dobândesc noi deprinderi de a utiliza tehnologia digitală. Devin mai încrezători și
dornici să exploreze și să descopere lucruri noi. Trăim vremuri incredibile, unde găsim tot ce
ne dorim online, inclusiv cursuri excelente ce pot susține educația tradițională, de la ce mai

175
 buni si capabili profesori. Posibilitățile sunt infinite.. Atunci de ce să nu le folosim pentru
binele nostru suprem?
Elevii care folosesc tehnologia digitală pentru a învăța devin mai implicați în acest
proces și sunt mai interesați să-și dezvolte baza de cunoștințe, poate fără să-și dea dau seama,
pentru că învață într-un mod activ, angajat și implicat.
Deoarece învățarea digitală este mult mai interactivă, mai ușor de reținut și asimilat
decât manualele voluminoase, putem spune cu certitudine că digitalizarea reprezintă un
context mai bun, care oferă o perspectivă mai largă și activități mult mai atractive decât
metodele tradiționale de învățământ. Acest lucru îi ajută pe elevi să se conecteze mai bine cu
materialele de studiu.
Instrumentele digitale de învățare implică profesorii și părinții la un nivel mai profund
Instrumentele și tehnologiile digitale educaționale, cum ar fi platformele sociale, îi ajută pe
profesori să creeze și să administreze grupuri de lucru / comunicare. Astfel, câștigă foarte mult
timp și reușesc să raspundă nevoilor fiecărui elev în parte, făcând educația mai productivă prin
comunicare continuă și dinamică, Ceea ce nu se poate realiza în totalitate folosind numai
metodele tradiționale. Pe lângă profesori, și părinții pot folosi activități interactive pentru a
încuraja interesul copilului în procesul de învățare. Aceștia pot explora, de asemenea, activități
de învățare online cu copilul lor, care poate servi drept extensie a ceea ce învață în sălile de
clasă. Instrumentele și tehnologia digitală oferă bucurie copiilor, precum și numeroase
beneficii în ceea ce privește dezvoltarea cognitivă a copilului. Toată lumea are de câștigat în
acest proces al digitalizării procesului de învățare. Instrumentele și tehnologia digitală sporesc
rapid schimbul și asimilarea de informații. Învățarea digitală nu numai că permite elevilor să
acceseze tot mai multe informații, dar pot și să se asigure că informațiile sunt adaptate
nevoilor lor specifice. Posibilitatea de a ajuta fiecare elev să învețe în cea mai eficientă
manieră, este cel mai important beneficiu al învățării digitale.
Instrumentele și tehnologia digitală oferă profesorilor șansa de a împărtăși rapid informații cu
alți profesori, în timp real. Prin îmbrățișarea dispozitivelor digitale și a învățării conectate,
sălile de clasă din întreaga lume își sporesc abilitățile de învățare, experiența educațională și
comunicare.
De asemenea, se creează un mediu care le permite profesorilor să se bucure de condiții
echitabile. În plus, școlile pot economisi bani, asigurând în același timp acces la materialele
educaționale, așa cum fac școlile private scumpe.
Instrumentele și tehnologia digitală de învățare și predare în clasele primare, secundare și
licee pregătesc elevii pentru studiile superioare și carierele pe care le vor urma, ajutându-i să
dobândească abilități specifice, inclusive familiarizarea cu tehnologiile emergente și
automotivația. Astfel, orele de la clasă sunt mai eficiente, punându-se
accent pe dezvoltarea materiei prin discuții și angajarea în activități care au la bază
comunicarea și cooperarea între elevi.
Ajutând copiii să gândească în afara cadrului tradițional și rigid de învățare, prin
instrumente și metode digitale, le este stimulată creativitatea și le oferă sentimental de
încredere în propriile capacități.

Bibliografie:
 Nicola, Ioan, ,,Tratat de pedagogie’’, EDP, Bucureşti, 2003

176
 Păcurari, Otilia, Târcă, Anca, Sarivan, Ligia, ,, Strategii didactice inovative, Centrul Educaţia
2000, Bucureşti, 2003
 Cristea, Sorin, ,,Conținuturile și formele generale ale educației’’, Didactica Publishing House,
 Cury, A. (2005), Părinţi străluciți, profesori fascinanti
 Cucoș, C. (2008). Educația: iubire, edificare, desăvârșire
 Istrate, Olimpius, Efecte si rezultate ale utilizării TIC în educaţie

CE ESTE REALITATEA VIRTUALĂ?

Prof. Ionescu Gheorghe

Liceu Tehnologic „Anghel Saligny”, Roșiorii de Vede

Pornind de la semnificatia termenilor care alcătuiesc conceptul, realitatea desemnează

mediul natural al omului care este perceput prin intermediul celor cinci simțuri (văz, auz, miros,
tactil-kinestezic, gust), iar virtual reprezintă o entitate care simulează și modelează un mediu din
realitatea obișnuită a omului. Realitatea virtuală este un tip de realitate 3D, generată de
calculator, în care subiectul este imersat cu ajutorul unor tehnologii speciale. Ea se constituie
prin intermediul transpunerii stimulilor senzoriali în limbaj software specific calculatoarelor si
echipamentelor specializate și reprezintă un sistem de metode si tehnici care se utilizează la
elaborarea diverselor programe software.
Alături de conceptul de realitate virtuală (VR), în limbajul de specialitate, apar alti doi
termeni, care generează deseori confuzii: realitate augmentată (AR) și realitate mixtă (MR). IN
timp ce VR presupune imersiunea individului intr-un spațiu virtual, generat în întregime de către
computer, numindu-se astfel și realitate imersivă, termenul de realitate augmentată desemnează
o formă de realitate modificată, care suprapune elemente generate de computer peste spatiul real.
Realitatea mixtă, mai rar utilizată conceptual, este o combinație de VR și AR, care combină
elemente din lumea virtuală cu cele din lumea reală.
Imersiunea in VR este posibilă prin:
Software specializat pentru simulatoare, jocuri, programe de interacțiune: 3DWebmaster;
WorldUp; CALVIN; 3D Impact ! Pro; 3DAnywhere; Adobe AtmosphereTM; Anark Studio;
AXEL; Effect3D; Kazoo 3D
Echipament specific:
- Ochelari 3D, căști VR (HMD- Head Mounted Display), monitoare 3D
- Mănuși VR, volane, veste, game-paduri (cu force feedback – capabile să comunice
bidirecțional cu mediul virtual)
- Trackere (care urmăresc mișcările corpului uman)
Dispozitive hardware de input/output suplimentare, cu driverele speciale asociate
Utilizatorul este echipat cu un HMD, tracker și, opțional, cu un dispozitiv de
manipulare (mouse 3D, mănușă VR etc). Pe măsură ce utilizatorul efectuează acțiuni motrice,
informația este transmisă către computer (prin dispozitivele de intrare) care o procesează în
timp real și generează un feedback (prin intermediul ieșirilor: video, audio, haptice etc) .
Bibliografie:

177
- VLADA, M, POPOVICI, M. – Realitatea Virtuala (Virtual Reality), tehnologie modernă a
informaticii aplicate, CNIV-2004, VIRTUAL LEARNING – Conferinţa Naţională de Învăţământ
Virtual Ediţia a II-a, 29-31 oct. 2004 , Noi tehnologii de e-learning, Software educaţional
Facultatea de Matematică şi Informatică, Universitatea din Bucureşti
- KLEIN, N., BORELLE, C. - RÉALITÉ VIRTUELLE ET SANTÉ MENTALE - La fin d’un art de
faire? Revue d'anthropologie des connaissances » 2019/2 Vol. 13, N°2 | pages 613 à 639

INSTRUMENTE DIGITALE ÎN EDUCAŢIE

Prof. Ioniţă Doina

Colegiul Naţional Calistrat Hogaş Tecuci

Contextul actual a determinat desfăşurarea activitatăţilor educative în mediul online.

Chiar dacă mulţi dintre elevi şi profesori nu au fost pregătiţi pentru asta, predarea prin
intermediul internetului a devenit o necesitate. Profesorii sunt acum provocați să se adapteze
rapid și să transmită un mesaj important elevilor: învățarea continuă dincolo de școală și cu
instrumente online accesibile tuturor și multă determinare, putem face progrese împreună și,
mai mult decât oricând, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent.
Printre instrumentele digitale care permit colaborarea între profesori și elevi, se
numără platforma Google Classroom.
Google Classroom - este o aplicație pentru educație inclusă în pachetul G Suite for
Education care a fost dezvoltată de către Google în colaborare cu profesorii pentru a-i ajuta să
economisească timp și să își organizeze orele într-un mod eficient. Google Classroom îi ajută pe
profesori să comunice mai ușor și în timp real cu elevii, părinții și colegii lor, profesori. Este una
dintre platformele recomandate de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru lucrul online cu elevii.
Aceasta oferă posibilitatea atât profesorilor, cât şi elevilor, să încarce materiale, să posteze
diverse anunţuri şi, special pentru profesori, să dea note materialelor lucrate de elevi şi încărcate
aici. Pentru utilizarea Google Classroom este nevoie de conturi Google pentru toţi utilizatorii,
precum şi de activarea licenţei Google.
Google Classroom este unealta folosită pentru a da teme sau pentru a face anunțuri.
Notificările sunt instante – profesorul urcă un document pe pagina clasei și toți elevii primesc un
e-mail care îi anunță de acest lucru. De asemenea, elevii pot răspunde prin comentarii sau fișiere.
Iar părinții, cu ajutorul aplicației pot primi date cu privire la activitățile copiilor lor, astfel încât
să poată observa evoluția, dar și rezultatele lor în cadrul orelor de curs. Genul acesta de aplicație
este ideală pentru școală, pentru profesori, elevi, pentru părinți.
Google Classroom este clasa viitorului: o predare cu instrumente digitale moderne și o
organizare eficientă pentru profesori, lecții interactive și interesante pentru elevi, care îi ajută să
fie mai implicați în procesul de învățare și îi pregătesc pentru viitor.
Instrumentele digitale pot face predarea mai dinamică și interactivă, permit elevilor să
răspundă la întrebări altfel decât prin clasica ridicare a mâinii și pot transforma evaluarea
cunoștințelor într-o activitate distractivă.
Utilizarea unor instrumente digitale poate transforma testarea cunoștințelor într-o
activitate distractivă și interactivă, reducând anxietatea pe care mulți elevi o resimt atunci când
178
aud cuvântul „test”. Aceste aplicații sunt folositoare mai ales pentru recapitulări sau învățarea
prin joc.
Kahoot - Este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se creează teste
interactive pentru copii; profesorul creează testu l, apoi trimite codul de acces (PIN) elevilor care
accesează testul într-un timp limitat. Se pot adăuga imagini, clipuri video şi diagrame
întrebărilor pentru a crește gradul de interacțiune al jocului. Rezultatele testului sunt vizibile
tuturor, la încheierea acestuia, sub forma unui clasament. (https://kahoot.com/)
Kahoot este un instrument foarte bun pentru testarea cunoștințelor tuturor elevilor, în
timp real, la curs. Este nevoie de prezența profesorului pentru ca elevii să vadă întrebările.
Alte aplicații, precum Educaplay, Quizizz sau LearningApps, pot fi utilizate atât la curs,
cât și în afara lui (ca temă de casă), deoarece pot fi accesate oricând printr-un link oferit de
profesor. Quizlet permite crearea de flashcards, niște cartonașe foarte utile pentru procesul de
învățare, deoarece elevii se pot autoevalua și pot decide ce informații necesită aprofundare.
Scopul școlii nu este numai acela de a dobândi informații din diferite domenii, ci și acela
de a le permite elevilor să gândească critic, să își exprime opiniile sau sentimentele într-un cadru
sigur și să formeze relații. Padlet și Checkinsuntdouă instrumente digitale care pot facilita
atingerea acestor scopuri.
Padlet - este o aplicaţie care permite utilizatorilor să afişeze materialele în acest perete
virtual. Peretele este o pagină web care permite utilizatorilor încărcarea diferitelor materiale pe o
temă dată, materiale de tipul documentelor, prezentărilor, legaturilor spre diferite site-uri web.
Este gratuită, dar necesită crearea unui cont. (www.padlet.com)
Padlet le oferă elevilor posibilitatea de a lucra în echipă și de a aduna idei în timp real,
eliminând unele probleme care apar, de obicei, în mediul fizic (inhibiția sau frica de a fi judecat,
nevoia de a aștepta să ne vină rândul să vorbim). Fiind o aplicație pentru gândire creativă, poate
fi utilizată în diferite moduri, scopul depinzând doar de creativitatea profesorului.
Checkin - este un instrument care generează întrebări ce pot fi folosite pentru a destinde
atmosfera sau pentru a-i ajuta pe elevi să se cunoască mai bine între ei.
Educația digitală ar trebui să îmbunătățească predarea, nu doar să prelungească metodele
existente prin intermediul noilor tehnologii. Trebuie să explorăm diferitele moduri prin care
aceste instrumente pot permite elevilor să-și împărtășească ideile și să le confrunte cu cele ale
colegilor lor, să ne stabilim obiectivul de a îmbunătăți experiența de învățare, de a crește
motivația elevilor.
Prin alegerea instrumentelor digitale, profesorii trebuie să urmărească valențele
pedagogice ale acestora-gradul de interacțiune, de comunicare și colaborare, dezvoltarea
competențelor secolului al XXI-lea, etc. Prin aplicarea tehnologiilor și diferitelor instrumente
digitale şcoala va reuşi să facă faţă provocărilor timpului și să răspundă nevoilor educaționale.

Bibliografie
1. Dumitriu, A., Tehnica prelucrării informaţiilor, Universitatea "Transilvania" Braşov,
1996.
2. https://aplicatiiutileinscoala.weebly.com/padlet.html
3. https://sites.google.com/view/classroom-ro/introducere-%C3%AEn-classroom-profesori

179
 INSTRUMENTE DE ÎNVĂȚARE ASINCRON

Prof. Irimia Mioara

Școala Gimnazială Iorgu Iordan, Tecuci

Elevii din prezent vor fi cetățeni activi până cel puțin în 2070, iar acum poate că ne este
greu să ne imaginăm cum va fi lumea în care ei vor trăi activ. Însă, responsabilitatea noastră este
tocmai aceasta, să îi pregătim acum pentru a trăi o viață împlinită și independentă în aceste
timpuri necunoscute. Iar Covid-19 parcă ne aduce aminte de aceasta, nu credeți?
Parcursul lor școlar și profesional poate fi afectat de capacitatea lor de a utiliza
tehnologia autonom. Se resimte o nevoie acutăde a apropia lumile actorilor educației, a elevilor
digitali de cea a profesorilor care doresc să se dezvolte și să realizeze activități didactice
facilitate de tehnologie sau online, care integrează capacitatea creativă a elevilor de a folosi
tehnologia pentru a se conecta la învățare continuă.
În aceste vremuri, dascălii au nevoie să se pregătească pentru învățarea la distanță și
online sau hibrid.Aceștia urmează permanent cursuri de formare online și offline, webinarii,
consultă tutoriale. Există numeroase organizații carefacilitează crearea unor activități online
relevante explicate pas cu pas, care cresc interesul pentru școală și implicarea elevilor, părinților
și a comunității;
Ca dascăl, în contextul pandemiei care marchează și acest an școlar, este important să
chestionez aspecte precum:Cum pot face predarea-învățarea mai ușoară, atât pentru mine, cât și
pentru elevi? Cum pot transforma aceste provocări în oportunități de creștere pentru mine, elevii
mei, celelalte cadre didactice cu care lucrez, părinți? Cum mă pot asigura, că indiferent de
scenariul ales, elevii pot beneficia de o experiență calitativă de învățare?
Combinarea învățării tradiționale (așa cum o știam în sala de clasă) cu orice tip de
învățare online, cu activități de zi cu zi, facilitate de tehnologie reprezintă un subiect care este
important să devină o preocupare constantă a oricărui dascăl dedicat să își pregătească elevii
pentru cerințele societății viitorului în care aceștia vor performa ca adulți.Chiar dacă în cele ce
urmează voi vorbi preponderent despre învățarea online, sincron și asincron, oricare dintre aceste
tipuri de învățare pot fi incluse printre activitățile planificate odată cu revenirea la școală.
Voi oferi o perspectivă asupra elementelor de avut în vedere în planificarea și
implementarea unei ore digitale și nu o rețetă unică asupra unui plan de lecție. Odată ce mutăm
focusul pe ce putem adapta și fructifica în ora digitală, soluțiile la provocările inerente vor veni
din personalizarea predării pe nevoile de învățare ale elevilor noștri.
Voi prezenta câteva din instrumentele de învățare asincron disponibile gratuit și fără licențiere
obligatorie la nivel de unitate de învățământ:
1. Google Classroom
Google Classroom face parte din suita de aplicații G Suite for Education creată de Google
împreună cu profesori, pentru a le permite acestora să faciliteze, în online, predarea,
interacțiunea și colaborarea cu elevii atât în timpul orelor, cât și în afara lor. Practic, Google
Classroom ne ajută să creăm clase virtuale pentru elevii cu care lucrăm. Imaginați-vă o clasă, cu
elementele ei nelipsite: elevi, profesori, sarcini de lucru, proiecte, feedback din partea
profesorilor (și a elevilor) și modalități de evaluare, dar în online. Este accesibilă atât de pe
desktop, cât și de pe telefon și este folosită pentru toate nivelurile de învățământ.
2 Class Dojo

180
Class Dojo este o platformă gratuită, disponibilă pentru desktop sau mobil, foarte cunoscută şi
utilizată în rândul profesorilor. Deși vizează în special clasele din ciclul primar, merită încercată
și la gimnaziu. Ce putem face în Class Dojo?
a) Creăm o clasă virtuală. Creăm o clasă, fiecare elev primește un personaj tare simpatic.
Chiar și elevii mai mari vor fi captivați de echipa de monștri, în rol de avatar.
b) Invităm părinții / tutorii elevilor (opțional) . Părinții pot fi opțional invitați în platformă,
pentru a le oferi acces la activități și a-i avea aproape și informați despre progresul
elevilor.
c) Creăm portofolii. Creăm portofolii pentru fiecare elev, încărcând fotografii cu texte, cu
lucrări de la activități artistice, proiecte de la științe, etc.
d) Managementul clasei. Folosim instrumente interactive de management al clasei, precum:
întrebarea zilei, împărţire aleatorie în echipe, acordare de puncte şi feedback pentru
activităţi, facem prezenţa, proiectăm un "zgomometru".
e) Personalizăm clasa față-în-față. Găsim materiale de printat gratuite cu care ne putem
transforma clasa față-în-față într-o Clasă Dojo.
3. Alte instrumente de învățare asincron
Dacă resursele elevilor, ale școlii sau personale nu pot susține utilizarea unei clase
virtuale avem câteva alternative.
I. Activități la alegere (EN: Choice boards)
Sunt documente colaborative în care profesorul oferă instrucțiunile pentru activitatea de
start, iar elevii continuă explorarea conținutului în funcție de preferințe. Elevii au mai multe
opțiuni dintre care să aleagă, unele dintre acestea conțin și linkuri. Aceste tipuri de
activități dezvoltă autonomia elevilor și îi responsabilizează cu privire la învățare. Astfel, elevii
simt, și pe bună dreptate, că vocea le este ascultată și pot alege cum să exerseze conținutul.
Trebuie să căutăm formate / tematici care se pliază pe interesele elevilor care să îi atragă și să le
capteze atenția. De exemplu, putem folosi elemente dintr-un joc / dintr-un film la modă printre
elevi, ca ”pretext” pentru a construi în jurul lui, conținuturi și competențe din programă (și nu
numai).
II. HyperDocs
HyperDoc este ”plan de lecție” în mâna elevilor noștri, care folosește la maximum
potențialul tehnologiei de a sprijini învățarea. Un hyperdoc este un Document Google interactiv,
care își propune să înlocuiască oferirea de instrucțiuni elevilor prin fișe de lucru sau mijloace
verbale. Poate vă gândiți, așa cum am făcut-o și eu, că un HyperDoc este un document cu multe
linkuri, drăguț aranjate. Ei bine, cei de la HyperDoc ne spun să ne gândim la un ”plan de lecție”
în mâna elevilor noștri, care folosește la maximum potențialul tehnologiei de a sprijini învățarea.
Puteți numi HyperDoc un material care:le facilitează elevilor oportunități de a colabora, prin
linkuri accesate din document. Elevii colaborează, au ocazia să creeze ceva în document sau într-
un link menționat în document. Elevii arată ce știu. Sarcinile de lucru sau temele le dau ocazia
elevilor să reflecteze asupra procesului de învățare. Elevii aplică ce știu și reflectează la ce știu /
au învățat / au nevoie să îmbunătățească. Sarcinile de lucru conectează ce învață elevii cu alte
discipline și cu contexte clare de aplicabilitate în lumea reală. Elevii învață interdisciplinar și
pentru viața de zi cu zi.
Alte platforme asincron gratuite accesate individual mai pot fi: Zoom, Edpuzzle, wordwall,
Nearpod, Padlet, Canva și multe altele.

181
Bibliografie:
Trust,T. (2020). Predarea cu instrumente și aplicații digitale (ed. I) .
Cărți EdTech. https://edtechbooks.org/digitaltoolsapps

CALCULATORUL- INSTRUMENT ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL TERAPEUTIC

AL ELEVILOR CU CES

Profesor de psihopedagogie specială Istrate Mariana

CSEI Tărgu Neamț

Alături de celelelte metode interactive, instruirea asistată de calculator este benefică

studiului tuturor disciplinelor deoarece folosește oportunități de vizualizare, organizare grafică.
Calculatorul permite explorarea unor fenomene care au loc în condiții dificil de realizat,
contribuind la o mai bună înțelegere a realității înconjurătoare de către elevi.
Impactul utilizării calculatorului asupra elevului cu ces este unul pozitiv deoarece
favorizează dezvoltarea competențelor de cooperare, efectul tehnologiei este de creșterea
motivației, de atragere a elevilor către descoperire și aflarea unor lucruri noi.
Calculatorul nu poate înlocui cadrul didactic, care rămâne o prezenţă activă, vie, în
comunicarea cu elevii, iar relaţia aceasta nu poate fi substituită de lecţiile interactive. Profesorul
rămâne factorul care aduce resursele sale personale, umane în procesul educativ şi care se
angajează cu întreaga sa personalitate în educaţie. Profesorul este cel care stabileşte comunicarea
vie cu elevii, prin intuiţie, empatie, creativitate şi adaptabilitate continuă la elevii săi şi este cel
care modelează şi caracterele acestora. În acest proces, calculatorul este un instrument auxiliar
folosit de profesor, instrument care modifică sistemtul de învăţare tradiţional şi permite căderea
barierelor în accesarea informaţiilor. În predarea disciplinelor din învățământul special, se
folosesc în prezent softurile educaţionale, adică lecţii interactive adaptate nivelelor de vârstă şi
gradului de deficiență. Astfel, calculatorul este cel care oferă instruirea elevilor, fiecare lecţie
urmând nişte secvenţe şi fiind dirijată de profesor, cel care stabileşte şi obiectivele educaţionale.
De multe ori, calculatorul oferă şi modalităţi de exerciţiu după ce conţinuturile lecţiei au
fost prezentate, pentru predarea unor elemente de bază, aşa cum sunt operaţiile aritmetice –
adunarea, scăderea, înmulţirea şi împărţirea.
La finalul secvenţelor de învăţare, există şi posibilitatea ca elevii să fie testaţi pentru a
conştientiza informaţiile pe care le-au memorat şi înţeles şi pentru a corecta eventualele erori sau
lacune. Testarea se realizează de obicei prin intermediul itemilor cu alegere multiplă, elevilor
dându-li-se astfel posibilitatea de a reveni asupra celor învăţate şi de a consolida informaţia.
Simulările utilizate în cadrul lecţiilor virtuale sunt de multe ori spectaculoase pentru
elevii cu dizabilități. Înţelegerea diferitelor procese şi fenomene este mult uşurată prin oferirea
unui suport vizual elevilor, iar aceştia devin mult mai motivaţi să participe la lecţie şi să înveţe.
Soft-ul educaţional poate reprezenta totodată şi un instrument cu ajutorul căruia elevul cu ces să
înveţe prin explorare. Astfel, pot fi utilizate programe cu care elevii să scrie diferite litere,
propoziții sau să rezolve exerciții matematice, utilizeazând soft-ul în mod activ pentru a rezolva
mai multe sarcini de gândire, ceea ce duce la o învăţare eficientă şi durabilă.

182
 Acest mod de abordare stimulează învăţarea prin descoperire la elevi, ei nu mai sunt cei
care recepţionează informaţii, ci trebuie în primul rând să înţeleagă întrebările pe care profesorul
le pune, acesta devenind un facilitator al învăţării, nu mai este cel care oferă informaţiile de-a
gata, iar sarcina pe care elevul o are de realizat este mai mult calitativă decât cantitativă.

Bibliografie:
1. Adăscăliţei, A., Instruire asistată de calculator: didactică informatică, Polirom, 2007
2. Brut, M., Instrumente pentru e-learning: ghidul informatic al profesorului modern, Iaşi,
Polirom, 2006.
4. Gherguţ, A. (2006), Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Stategii diferenţiate
şi incluzive în educaţie, Editura Polirom, Iaşi

CREATIVITATE ȘI DIVERSITATE ÎN ORA DE RELIGIE

Prof. Jolopciuc Maria Viorica

Școala Gimnazială ”George Coșbuc”Sighetu Marmației, Maramureș

Sunt profesor titular cu o vechime de peste 23 de ani într-o școală gimnazială cu un

număr impresionant de elevi/clasă- între 25 și 38 elevi. Ca profesor de Religie, m-am străduit
dintotdeauna ca ora mea să nu fie plictisitoare, ci am folosit diverse joculețe pe care, de multe
ori, le inventam pe loc, în funcție de ceea ce mă inspirau elevii. De asemenea, ținând cont de
aptitudinile lor, i-am inclus în diverse proiecte, expoziții, scenete de teatru religios, având an de
an elevi premiați la olimpiade, concursuri școlare și extrașcolare.
Dar a venit pandemia și am constatat că niciuna dintre acestea nu putea intra în discuție.
Și pentru că nu sunt o persoană care să renunțe ușor, am început să ne adaptăm. Atât eu, ca
profesor, cât și elevii, începând cu cei din clasa pregătitoare până la clasa a VIII-a și părinții
acestora.
În urma unui curs despre utilizarea platformei Google Classroom, pe care l-am absolvit,
obținând diploma de ”Profesor în online”, am început să pun în practică tot ce mi se părea
folositor în activitate, din nevoie, dar și din curiozitate, mai ales că școala noastră a ales această
platformă pentru predarea online. Am urmat webinarii și cursuri online despre diverse aplicații și
platforme, am urmărit tutoriale, ca să mă familiarizez cu mijoacele și instrumentele online. Le
urmăream cu interes la început, dar apoi am început să le experimentez în pregătirea petru ore.
Am debutat prin a crea jocuri pe Mentimeter- având ca temă Sfintele Paști, dar și în
legătură cu lecțiile de la clasa a V-a. Le-am exersat atât cu cei mici, cât și cu cei mai mari. Au
fost încântați de aceste joculețe la care puteau participa și de pe telefon, tabletă, dar și de pe
laptop sau calculator, având de bifat varianta/variantele corecte de răspuns și primeau feed-back
imediat, având posibilitatea de a vizualiza și rezultatele colegilor. Feed-backul elevilor venea
direct și instant, iar noi câștigam timp- dacă ne gândim că la clasă- până spune fiecare pe rând ce
i-a plăcut/ cum s-a simțit în oră, sau părerea despre o anumită temă/ situație problematică- prin
acest instrument- Mentimeter- răspunsurile lor apar de îndată ce le-au scris, după ce intră pe link,
fără a fi nevoie de logare prin cont. Fiecare întrebare putea să aibă și imagine atașată- există și
posibilitatea de a pune muzică pe parcursul derulării jocului.

183
 Tot ca instrument și mijloc de învățare on line, am utilizat, atât în lecțiile de predare- pe
Zoom sau Meet, cât și pentru fixare, evaluare- Manualul digital-de la nivelul claselor I-IV, iar
apoi V-VIII.
Încetul cu încetul, am experimentat și am dobândit îndemânare în utilizarea multor
aplicații, instrumente digitale și platforme, pe care le selectez conform nevoilor, mai întâi le-am
folosit în predarea online, iar acum le folosesc chiar și în predarea față în clasă. Acestea sunt
diverse, pot fi utilizate la orice disciplină, și pot fi împărțite pe categorii astfel:
-jocuri-exerciții pentru toate nivelurile de studiu: Learningapps, Wordwall, Kidibot, Kahoot
-platforme de predare de conținut și exerciții pentru exersare, teste de evaluare: Quizizz,
Purposegames, Study Stack, Proprofs, Genially, Edpuzzle, Prezentări Google, Formulare Google
-cărticele digitale: Story Jumper, Calameo, Livresq, Nearpod, Canva, feed-back, proiecte:
Tricider-instrument pentru sondaj, Padlet, WordArt
-crearea de video, animații: Powtoon, Animoto
Pentru elevii care aparțin mediilor defavorizate și nu au acces la tehnologie și/sau
internet, am realizat și fișe de lucru- chestionarul în oglindă sau exercițiul- joculeț din wordwall
pe fișe de lucru, unde elevii pot bifa variantele corecte, iar profesorul poate aplica grila de
evaluare, astfel că acestea pot fi utilizate și de către profesorii care predau în astfel de condiții.
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de
vârstă căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, pentru crearea unui cadru educațional
bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită formarea de conduite precum
încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și față de alții, care să ajute
la interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase. Toate acestea se însușesc prin practică,
prin joacă, astfel încât elevii nici nu-și dau seama că învață, ei au impresia că se joacă, dar învață
jucându-se.
Ultima platformă pe care am descoperit-o este Livresq, platformă de creare de conținut în
limba română care mi se pare cea mai complexă față de toate celelalte. De ce Livresq? Am
experimentat multe aplicații, fiecare interesantă în felul ei. Dar Livresq le are pe toate: video,
animații, aplicații, chestionare, chiar și asistenți! Este interesant de menționat că există și bariere-
care ne asigură că lecția va fi parcursă în totalitate! Este foarte complexă și atractivă. Am aflat de
Livresq dintr-un webinar susținut de domnul Gabriel Lazăr. M-a captat din prima, deși mi s-a
părut extraordinar de complicat. Mi-am zis: asta da provocare! Și prin strădanie și perseverență
am reușit, fiindcă mi-a plăcut! Doar creativitatea dascălului este limita a ceea ce poți crea prin
intermediul acestei platforme. Am obținut certificatul de creator de software educational, în urma
realizării a trei lecții în Livresq care au fost acceptate pentru a fi publicate în biblioteca publică
Livresq și lucrez în continuare la crearea lecțiilor în Livresq. Livresq dă un mare plus de valoare
învățământului românesc.
În perioada de pandemie, nu doar instituțiile de învățământ din ciclurile de educație
obligatorie și terțiară s-au organizat în mediul online, ci și furnizorii de servicii educaționale
destinate adulților. Din acest context reiese că existența competențelor digitale în rândul adulților
este o condiție obligatorie, în perioada de pandemie, pentru accesul la educație și la alte domenii.
Educația digitală pe tot parcursul vieții este mai mult decât un scop și o finalitate a
educației, ci devine o premisă esențială și un mijloc pentru accesul și dobândirea competențelor
în toate celelalte domenii educaționale. În România, există diferențe majore și în ceea ce privește
utilizarea unor concepte: așa se întâmplă cu conceptul de „învățare pe tot parcursul vieții”, care
este abordat „sectorial”, în timp ce, pentru Uniunea Europeană, el esențial pentru a avea o

184
viziune integrată asupra educației și formării, indiferent de forma pe care acestea o îmbracă. Nu
numai că este nevoie de mai multă coerență la nivel național, ci, în primul rând, este necesară
dezvoltarea unei viziuni de ansamblu racordată la viziunea europeană și aceasta trebuie
construită în funcție de ce ne dorim să se întâmple cu beneficiarii educației la nivel național pe
termen lung. În al doilea rând, este nevoie de mai multă flexibilitate și diligență în a prelua
documentele strategice și instrumentele dezvoltate la nivel european. Așa se întâmplă cu Cadrul
European al Competențelor Digitale (DigComp), care, deși există din 2013 și a fost actualizat în
2016, nu este încă aplicat unitar ori suficient în documentele interne ale României, nu este
promovat în niciun fel și nu are o versiune românească.

Bibliografie:
https://www.edu.ro/sites/default/files/SMART.Edu%20-%20document%20consultare.pdf

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE SI FORMARE

Prof. Jurubiță Mirela

Școala Gimnazială Nr.1 Malu Spart

Tehnologia educațională inovatoare ar putea reprezenta un mod complet nou de predare

sau poate reflecta o modalitate mai bună de a utiliza un instrument de predare existent.
Tehnologiile educaționale inovatoare variază de la cele mai avansate la cele mai modeste
tehnologii utilizate în țările în curs de dezvoltare. Aceste inovații ilustrează modul în care pot fi
partajate cele mai bune practici în domeniul tehnologiei educaționale și modul în care puteți
utiliza aceste idei extraordinare.
Tehnologia permite educatorilor să se adapteze la cele trei stiluri principale de învățare:
Vizual, auditiv și kinestezic în cazul în care tehnicile tradiționale nu dau rezultate. Iată câteva
exemple:
Învățare vizuală:
Utilizarea diapozitivelor PowerPoint (în cadrul Google Classroom) ajută la conturarea punctelor
cheie cu imagini și diagrame. Clipurile video YouTube cu indicații despre subiecte complexe
ajută cursanții vizuali să se concentreze și să înțeleagă mai bine materialul.
Învățarea auditivă:
Zoom și Google crează un mediu online de clasă, care permite cursanților să asculte și să se
conecteze cu colegii și profesorii lor, dezvoltându-și în același timp abilitățile de conversație.
Audiobook-urile și aplicațiile de citire pe tablete, cum ar fi cărțile audio, oferă studenților
posibilitatea de a asculta o înregistrare vocală sau de a-și înregistra vocile pentru a practica
citirea – această tehnologie digitală ajută noii cititori să învețe cuvinte noi.
Învățare kinestezică:
Simulările interactive oferă jocuri educaționale pentru elevii care învață matematica și știința.
Pentru cursanții kinestezici, aceste jocuri dezvoltă abilități cum ar fi construirea unui atom sau
efectuarea unui experiment online asupra solubilității.
Tehnologia poate îmbunătăți colaborarea și participarea și poate promova incluziunea
online, acasă și la școală. Chaturile de grup, paginile de evenimente pot crea forumuri online

185
pentru a face auzite vocile elevilor - întrebări și idei, brainstorming dincolo de limitele
geografice.
Posibilitatea elevilor de a colabora în afara cercului lor imediat de prieteni creează o oportunitate
pentru ei de a împărtăși cunoștințe, idei, și oportunități de învățare cu oamenii pe care ei ar putea
să nu fi avut șansa de a-i cunoaște altfel.
Profesorii pot crea un mediu de învățare mai activ și mai interesant, folosind tehnologia.
Sondajele online sau Quizlets sunt exemple. Tehnologia creează, de asemenea, un mediu
dinamic în clasă, în care manualele devin digitalizate pentru a revizui și testa materialele de curs.
Poate sprijini profesorii în adăugarea de noi instrumente. De exemplu, software-ul pentru
proiecte specifice sau crearea de săli de clasă ,,întoarse,,( Flipped Classrooms). În acest mediu,
elevii pot viziona cursuri preînregistrate ca teme și pot ajunge la cursuri pregătiți pentru a discuta
materialele.
Noile tehnologii digitale din sălile de clasă necesită gestionare și instruire. Cadrele
didactice trebuie să fie eficiente atât în mediile de clasă cât și online, utilizând ecrane și
platforme tehnologice. Studiile arată că trei sferturi dintre profesori declară că internetul și alte
instrumente digitale au crescut în mod dramatic gama de conținut și competențe de care trebuie
să aibă cunoștință, aproape jumătate spunând că le-a crescut volumul de muncă.
Scopul principal al utilizării dispozitivelor digitale este îmbunătățirea rezultatelor
cursanților.
Avantajele utilizării dispozitivelor digitale
Dispozitivele digitale oferă:
- oportunități pentru elevi de a învăța, crea, partaja și colabora dincolo de clasă
- oportunități îmbunătățite pentru învățarea în grup și bazată pe proiecte în contexte reale
- o gamă mai largă de experiențe de învățare personalizate care să răspundă nevoilor diverse ale
cursanților, inclusiv identități, limbi; și culturi
- flexibilitate în ceea ce privește partajarea muncii studenților, permițând studenților să obțină
feedback și contribuții de la colegii lor, precum și de la profesorii lor, inclusiv experți și alte
persoane din comunitate.
Acestea contribuie la construirea fluenței digitale, la creșterea implicării elevilor, la
motivație, la independență, la finalizarea sarcinilor și eficiență.
În timp ce unii studenți performează în mediul de educație online, alții nu reușesc din
cauza diverșilor factori, inclusiv resurse de sprijin. De exemplu, un elev care s-a luptat deja să
reușească în medii față în față, se poate lupta chiar mai mult în situația actuală.
Cu toate acestea, majoritatea elevilor demonstrează, de obicei, încrederea în utilizarea
educației online atunci când au resursele, după cum au sugerat studiile. Astfel educația online
poate reprezenta provocări pentru profesori, în special, dar și pentru elevi deopotrivă.
În ciuda provocărilor și preocupărilor, este important să se noteze beneficiile tehnologiei
în educație, inclusiv creșterea colaborării și a comunicării, îmbunătățirea calității educației.
Prin lecții online și jocuri de învățare, elevii ajung să lucreze împreună pentru a rezolva
problemele. În activitățile de colaborare, elevii își pot împărtăși gândurile și ideile și se pot
sprijini reciproc. În același timp, tehnologia permite interacțiunea unu-la-unu cu profesorii.
Elevii pot pune întrebări și pot solicita ajutor suplimentar în ceea ce privește subiectul dificil de
înțeles. La domiciliu, elevii își pot încărca temele, iar profesorii pot accesa și vizualiza temele
finalizate utilizând laptopurile lor.

186
 Este minunat să fim optimiști și să credem în progresul continuu al tehnologiei, însă este
la fel de important să nu pierdem din vedere aspectele negative ale tehnologiei în educație și
modul în care aceasta poate cauza probleme pe termen lung pentru tineri. Și anume, mulți
sceptici din domeniul științelor sociale și umaniste subliniază adesea mai multe dezavantaje
potențiale ale tehnologiei în educație, și modul în care aceasta poate afecta negativ anumite
aspecte, precum calitatea vieții și dezvoltării copiilor: distrage atenția atât în clasa dar și în afara
ei, poate diminua dezvoltarea cognitivă și capacitatea de rezolvare a problemelor, reduce
interacțiunea directă, presupune un efort economic crescut.
Ca o concluzie putem spune că este la latitudinea instituțiilor de învățământ și a cadrelor
didactice să analizeze dezavantajele și să îmbunătățească calitatea predării atât în sălile de clasă
digitale, cât și în cele fizice.

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Profesor, Kovacs Florina

Școala Gimnazială Livada, Comuna Livada

Știm cu toții faptul că, școala online ne-a schimbat pe toți. Ne-a schimbat stilul de
predare, în totalitate. Niciodată clasa online nu va lua locul clasei vii. În timpul școlii online mă
simțeam tristă și nerăbdătoare: îmi doream să mă întorc în clasă. Munca online e consumatoare
de timp și energie, iar satisfacțiile nu sunt aceleași pentru că le lipsesc sentimentele.
Pentru că sunt prietenă cu tehnologia și obișnuiam și înainte să utilizez în activitățile mele
la clasă, am început să caut cele mai bune alternative: platforme, instrumente, etc. Prima dată m-
am gândit să creez un proiect eTwinning, dar, având elevi foarte mici, clasa I, am realizat că nu
se vor putea descurca singuri, fără ajutorul unui adult. Atunci le-am dat teme pe emailul
părinților sau pe grupul clasei : elevii aveau de citit texte scurte, aveau de transcris sau de copiat
câte un text, iar la matematică de rezolvat exerciții și probleme în cantitate moderată, firește. De
mare ajutor mi-au fost manualele digitale, care, deși nu sunt interactive, sunt totuși disponibile pe
internet.
La un moment dat, mi-am dat seama că e nevoie de mai mult. De un loc unde să ne
vedem, să avem toate temele împreună, să lucrăm sincron. Așa, la o săptămână, am hotărât să
creez o clasă în Google Classroom și acolo suntem și acum. Am norocul să profesez într-o școală
cu o bază materială și financiară foarte bună, drept pentru care, toți dascălii am participat la un
curs de perfecționare în ceea ce privește utilizarea diferitelor platforme educaționale. Mi-a prins
tare bine!
Utilizarea aplicațiilor care au caracter interactiv și care sunt colaborative sunt mereu
plăcute de copii. Am creat o mulțime de resurse utilizând platforme și instrumente educaționale
precum: learningapps.org.; wordwall.net; quizz.com; purposegames.com; liveworksheets, etc.
De asemenea, de fiecare dată caut să găsesc metode și exerciții care să-i incite și să îi provoace.
Un exemplu ar fi sărbătoarea Crăciunului. Școala noastră fiind în scenariul roșu, nu puteam lăsa
să treacă această sărbătoare fără să o evidențiem. Am realizat un filmuleț pe Youtube și le-am
trimis tuturor părinților invitație pentru a- l accesa. S-au bucurat enorm (

187
https://youtu.be/NlDIn6kk2Ek ). În primul rând, mi-am structurat tehnologiile digitale care îmi
erau utile, atât în învățarea sincron, cât și în cea asincron, în trei grupe:
- Tehnologii digitale de facilitare a predării online;
- Tehnologii digitale de facilitare a evaluării online;
- Tehnologii deigitale de activizare și eficientizare a învățării online;
Am folosit, ca tablă virtuală, OpenBoard, care mi-a permis să încarc toate materialele de care
aveam nevoie la fiecare lecție – manuale digitale, imagini, fișe de lucru, filme video și mi-a
oferit acces la o mulțime de instrumente extrem de utile: casetă de scriere, marker pentru
sublinierea conținuturilor esențiale, lupă, rigle, compas etc. Resursele cuprinse în Ciclul
Achizițiilor Fundamentale- Clasa I- sunt minunate! Elevii apreciază, mai ales, fișele și
prezentările interactive deoarece pot colabora și învăța împreună. Aceste resurse sunt centrate pe
elev, favorizează creativitatea și descoperirea de noi interpretări, iar interacțiunea mea cu ei este
liberă, fără constrângeri. Voi continua să utilizez Google Classroom și, măcar o dată pe
săptămână, elevii vor primi o temă de rezolvat acolo. De asemenea, voi continua să creez resurse
online pe care le vom folosi la ore și în proiecte și vom continua să utilizăm tabletele și
telefoanele mobile în învățare.
Am insistat pe comunicarea cu părinții, mai mult ca niciodată. Părinții s-au adaptat și ei
la acest nou mod de a face școală. Mi-am dat seama că și ei aveau nevoie de suport din partea
mea. Dacă părinții știu unde și când să se uite pentru a găsi informațiile de la mine, ei vor face o
treabă mai bună în a-i ajuta pe copii. Am comunicat săptămânal, prin întâlniri scurte pe Google
Meet sau prin mesaje video, scurte. Astfel, ei vor fi capabili să-și ajute mai bine copiii, dacă
înțeleg cum să utilizeze tehnologia.
De asemenea, am realizat că nu e ușor să fii profesor în online. Lecțiile trebuie pregătite
cu mare atenție, materialele la fel, a da feedback constructiv este obligatoriu, deci este destul de
stresant. Dar, pe lângă cursul mai sus amintit, am participat și la o mulțime de webinarii, întâlniri
și am cunoscut atâția oameni interesați de binele educației și de viitorul școlii în România, încât
pot spune că a meritat stresul. Dacă nu aveam competențe digitale, cred că școala online ar fi fost
pentru mine mult mai stresantă și obositoare pentru că ar fi trebuit să recuperez din mers. Și nu e
ușor. Orice profesor, în societatea postmodernă, ar trebui să dovedească competențe digitale. Mi-
am dezvoltat cele opt competențe- cheie, dar nu se poate învăța online fără abilități tehnologice,
care includ: abilități informatice de bază, abilitatea de a lucra cu aplicații software, abilități de
căutare pe internet, competențe pentru predarea asincron-sincron.

BIBLIOGRAFIE:
1. Baltac, Vasile – Lumea digitală. Concepte esențiale, Editura Excel XXI Books,
București, 2015

188
 IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DE EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
ONLINE

Prof. înv. Primar Lazăr Georgeta Mihaela

Școala Gimn. „Episcop Dionisie Romano”, Buzău

Școala online a reprezentat și reprezintă, în continuare, o provocare pentru toți cei

implicați în procesul educațional, atât la nivel de macrosistem, cât și de microsistem. Trecerea de
la formula „față în față” la modalitatea „online” de livrare a educației, a presupus o pliere pe
cerințele impuse de urgență, dar și o„cotitură” didactică.
În lipsa unei infrastructure tehnologice decente, fără abilitare consistent în zona
competențelor digitale ale profesorilor, fără acces gratuit la platforme online, cu resurse didactice
digitale și multimedia precare, cadrele didactice au fost nevoite să identifice rapid soluții pentru a
asigura tuturor copiilor acces la o educație de calitate.
Cei mai buni prieteni au devenit platformele educaționale online și platformele de
streaming, modalitățile cele mai potrivite pentru continuarea procesului educațional în acest
context sensibil.
Școala online presupune o reorganizare completă a modului în care se abordează actul
didactic, pornind de la metode și tehnici de predare, procedee de lucru, dozajul diferit al timpului
și terminând cu materialele și mijloacele didactice utilizate. Monitorizarea învățării se realizează
într-un alt mod acum, câteodată chiar foarte greu. Lipsa unui dialog autentic cu clasa,
imposibilitatea urmăririi modului în care elevii își iau notițe, dificila administrare a probelor de
evaluare reprezintă aspecte care trebuie regândite și îmbunătățite.
Rolul părintelui ca partener al cadrului didactic, în situația mutării școli iîn noul sistem,
este unul extrem de important. Părintele este unul dintre factorii care trebuie să gestioneze
activitatea de acasă și să se asigure atât de funcționarea fizică a sistemului informatic, de
frecventarea cursurilor de către elev, cât și de motivarea și implicarea acestuia în actul de
învățare.
De asemenea, părintele deține rolul de support emoțional pentru stările specific acestei
perioade restrictive. Trebuie să empatizeze cu copilul, să discute cu el, oferind multe explicații
despre situația actual și să susțină cauza educației și a învățării, chiar și în aceste condiții dificile.
Prin platformele și aplicațiile disponibile online, drumul este larg deschis pentru diverse
tehnologii utile în predare și evaluare, dar ceea ce trebuie să vină întâi este modul în care
tehnologia va îmbunătăți pedagogia folosită. Deci, pedagogia mai întâi; apoi tehnologia.
Experiența actuală ne ajută să înţelegem că tehnologiile sunt instrumente de aplicat cu
atenție și în mod adecvat. Provocarea pentru profesori este să se îndepărteze de noțiunea de
evaluare ca document Word – adică de la simpla înlocuire a unei bucăți de hârtie cu un document
electronic – și să folosească tehnologia pentru a-i ajuta pe elevi să devină autonomi în învățare.
Învățarea – și evaluarea – bazată pe proiect, cu utilizarea media, poate oferi elevilor o serie de
opțiuni.
În alegerea instrumentelor digitale, profesorii trebuie să urmărească valențele pedagogice
ale acestora (gradul de interacțiune, de comunicare și colaborare, dezvoltarea competențelor
etc.).
1. ZOOM -Este platforma de ore on-line cea mai utilizată de către cadrele didactice din
România.

189
 • Pe whiteboard se poate desena, colora, efectua operații matematice sau adnotări pe ecran;
• Se pot partaja ecranul și documentele aflate în calculator/laptop.
• Se pot crea camere secundare pentru elevi pentru a încuraja munca în grupuri mici.
• Există opțiunea să se înregistreze întreaga conferință audio-video.
2. GoogleMeet-Este o aplicație din suita Google for Education pe care o putem accesa doar
dacă avem un cont de Gmail.
• Meet este aplicația Google similară cu Skype de la Microsoft –o platformă de comunicare
instant prin video și chat.
• Meet acceptă până la 100 participanți gratuit și oferă aceleași opțiuni ca și întâlnirea de
pe
Zoom: comunicare cu participanţii cu video, microfon și prin chat, partajarea ecranului, activarea
modului silențios pentru anumiți participanți, împărtășirea de alte link-uri prin chat.
3. Google Classroom – este o aplicație care facilitează interacțiunea și colaborarea profesor
– elev deoarece elevii pot să inițieze conversații cu profesorul și să adreseze întrebări la care pot
primi răspuns în timp real, iar temele pot fi predate mai ușor de pe orice dispozitiv utilizat de
către elevi (desktop, tabletă, smartphone).
• Aplicația permite crearea, colectarea și notarea temelor în mediul online. Profesorii pot
oferi
feedback direct fiecărui elev, pot posta anunțuri și întrebări.
• Google Classroom le permite elevilor inserarea de imagini la întrebări și răspunsuri
multiple
în formularele Google (Google Forms).
• Google Classroom oferă părinților posibilitatea să primească rezumate ale activității
copiilor
pentru a fi informați permanent cu privire la evoluția și rezultatele lor la școală.
4. WORDWALL-este o aplicație utilă pentru cadrele didactice deoarece se pot crea
jocuri interactive pentru susținerea învățării.
(De exemplu:Cuvântul lipsă, Anagrame, Puzzle, Rebus, Adevărat sau Fals, Sortează,
Chestionare, Spânzurătoare, Deschide cutia, Ruleta etc);
• Este un instrument digital ușor de utilizat şi plăcut de copii datorită elementelor ludice
inserate.
5. LearningApps este o platformă care oferă modele de aplicații,precum şi posibilitatea
creării de conținut;
• Există aplicații interesante (de exemplu:rebus,uneşte perechile,puzzle, completează
cuvântul lipsă etc.);
• Avantajul este că se pot ușor partaja(link,cod de încorporare) sau pot fi folosite drept
material de învățare pe platforma LearningApps(creând clase în care să îi invitați pe copii; se pot
face si sondaje pentru a măsura feed-back-ul).
6.Platforma Liveworksheets – numită „aplicație pentru viață”este utilizată pentru a
construi activități de învățare, fișe de lucru, care se pot efectua online interactiv, pentru
evaluare, cu feedback imediat.
• Avem posibilitatea să ne înregistrăm elevii, le creăm conturi, să le verificăm temele în ti
mpreal. Elevii pot rezolva/completa fișele de lucru online și pot trimite răspunsurile
profesorului. Acest lucru este bun pentru elevi(este motivant), poate fi și distractiv,
pentru profesor ( economisește timp ) și pentru mediu (economisește hârtie).
190
 Platforma Liveworksheets ne permite să transformăm fișe de lucru tradiționale, teste (doc,
pdf, jpg) în exerciții interactive online cu autocorecție.
7. KAHOOT-Este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se creează teste
interactive pentru copii; profesorul creează testul, apoi trimite codul de acces (PIN) elevilor care
accesează testul într-un timp limitat.
• Puteți adăuga imagini, clipuri video şi diagrame întrebărilor pentru a crește gradul de
interacțiune al jocului. Se poate juca pe desktop, tabletă sau telefon mobil. Rezultatele testului
sunt vizibile tuturor, la încheierea acestuia, sub forma unui clasament.
8. Quizizz-Este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se pot realiza
evaluări formative într-un mod distractiv pentru elevi.
• Permite inserarea de răspunsuri multiple, imagini, audio text, sondaje, răspunsuri
deschise;
se pot utiliza atât pentru învățarea sincron live, cât și pentru cea de acasă .
• Au o interfață prietenoasă, se văd întrebările şi sunt uşor de utilizat în diferitele modele
oferite de platformă. Sunt importante pentru că oferă profesorului statistici, progresul copiilor,
precum şi rapoarte detaliate despre răspunsuri, timp etc.
Predarea prin intermediul acestor platforme a fost o oportunitate ca elevii să fie implicați
activ în propria învățare, a permis obținerea unui feedback legat de cât și cum au înțeles sarcinile
de lucru și conținutul lor. Platformele digitale accesate au permis partajarea de materiale cu
conținut interactiv – jocuri educaționale, exerciții din manualele digitale, dar și formarea unor
rutine de rezolvare a problemelor de matematică sau de citire activă și conștientă, atât de
necesare la școlarii mici.

INSTRUMENTELE TIC

Lazăr Mihaela Ema

Școala Gimnazială Sf. Gheorghe, Craiova

Instrumentele TIC oferă resurse la toate nivelurile – curriculum și practică didactică,

formarea cadrelor didactice, dezvoltarea instituțiilor școlare, politici educaționale sau
administrarea sistemului de învățământ. Utilizarea noilor tehnologii oferă un răspuns social la
cererea crescândă de educație, la nevoia de diversificare și sofisticare:

 conținuturile utilizate: suporturi și materiale didactice, elemente didactice dezvoltate doar pe

suport electronic, programe modulare, conținuturi adiacente, complementare, alternative,
discipline noi;
 proceduri de evaluare: teste adaptive și standardizate automatizate cu feedback imediat;
 proceduri de management instituțional: gestionarea elevilor, înscrieri online, selecția și
certificarea elevilor pe bază de portofolii de activitate;
Utilizarea resurselor educaționale digitale devine din ce în ce mai răspândită în toate
sistemele educaționale din lume, însă implementarea acestora în procesul instructiv-educativ
necesită atât pregătirea cadrelor didactice, cât și existența softurilor specializate în limba română.
Pe internet există un șir de site-uri care permit crearea diverselor materiale didactice electronice,

191
cum ar fi: prezi.com, learningapps.org, kahoot.com etc., doar că ele sunt puțin cunoscute pe
teritoriul țării noastre și din aceste considerente, în majoritatea cazurilor, profesorii recurg la
instrumentele standard din calculator. Introducerea resurselor educaționale digitale în procesul
educațional permite evidențierea unui șir de avantaje printre care:
1. Permit crearea unui tablou clar despre fenomenul studiat, deoarece oferă posibilitatea
simulării sau modelării unui proces care nu poate fi prezentat în realitate.
2. Permit modificarea ușoară a conținutului.
3. Oferă posibilitatea distribuirii în rețea.
4. Orele devin mai interactive.
De asemenea, utilizarea resurselor educaționale digitale permite profesorilor să dezvolte
competențele digitale și de învățare ale elevilor, să-i pregătească pentru aplicarea acestora în
diverse situații din viața cotidiană, ceea ce conduce la sporirea calității și eficacității procesului
educațional. Totodată, ele permit individualizarea procesului de instruire, adică putem avea nu
doar o singură variantă de prezentare a materialului didactic a unei teme. Diversificarea
variantelor de prezentare poate fi realizată, atât prin utilizarea diferitor conținuturi, cât și prin
aprofundarea, detalierea, alternarea informației prezentate. De asemenea, ne permite alegerea
anumitor metode și tehnici de prezentare a conținuturilor noi.
Pe lângă faptul că utilizarea resurselor educaționale digitale are un șir de avantaje, se pot
evidenția și câteva limite ce apar la implementarea acestora, cum ar fi: dotarea slabă a școlilor cu
tehnologii moderne; elaborarea resurselor educaționale digitale este un proces ce necesită timp și
cunoștințe în domeniul TIC; accesul liber la resursele educaționale digitale este limitat, iar prețul
acestora este destul de ridicat.
În cazul utilizării resurselor educaționale digitale la realizarea temelor pentru acasă, de
asemenea, se pot evidenția un șir de avantaje:
1. Sporirea interesului elevilor față de disciplina de studiu datorită unei noi forme de
prezentare a conținutului.
2. Posibilitatea realizării unei autoevaluări față de cerințele propuse de către profesor.
3. Se pot utiliza diverse resurse pentru pregătirea temelor.
4. Dezvoltarea competențelor de învățare și autoevaluare.
În cazul proiectării orelor la baza cărora sunt utilizate resursele educaționale digitale ar
trebui să ținem cont de:
 Se pune accentul pe metode active-participative și pe formarea situațiilor deschise de
învățare.
 Profesorul este manager și regizor, fiind disponibil să propună elevilor mijloace de învățare,
nu doar să transmită informația.
 Conținuturile educaționale se utilizează ca metodă de organizare, nu în calitate de scop al
învățării.
 Elevul devine subiect, iar competențele lui devin obiectivele de bază ale profesorului. Astfel,
utilizarea resurselor educaționale digitale influențează activitatea profesorului, dezvoltarea
lui personală și profesională, implementează utilizarea metodelor netradiționale de predare-
învățare-evaluare, modifică dependența între profesor-elev, bazată pe cooperare și elaborare
a noilor metode și tehnici de învățare la baza cărora se activizează lucrul individual al
elevilor.
Nu în ultimul rând, utilizarea resurselor digitale și a metodelor de lucru interactive în
educație oferă și beneficii de natură socială:
192
 independență, flexibilitate, autonomie și autodeterminare în învățare, deschidere, educație la
distanță;
 lucru în grup și în echipă, învățare colaborativă asistată de calculator, social eLearning;
 (auto)evaluare și exersare;
 motivare și angajament;
 învățare prin descoperire;
 personalizare;
 învățare nonformală și informală.

Bibliografie-www.didactic.ro

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Lazăr Olguța
Școala Gimnazială sat Strejnicu

Ceea ce a venit peste noi fără de veste în primăvara anului 2020, pandemia generată de
COVID 19, ne-a lovit fără să ne dea ocazia să ripostăm în vreun fel (cel puțin la început), a fost
ceva pentru care nu eram pregătiți, nici în calitate de cetățeni, nici în calitate de părinți, profesori,
elevi, copii, colegi, prieteni etc. Am sperat că nu va dura prea mult, că va trece, că vom reveni la
ceea ce însemna ,,normal” în trecut. Încă mai sperăm...
Activitatea didactică de la clasă în perioada pandemiei cauzată de virusul Covid-19 a stat
sub semnul întâlnirilor online, care au încercat să suplinească, pe cât posibil, ceea ce în mod
eficient presupunea comunicarea față în față. Schimbarea a trebuit să vină de la noi, ca profesori,
pentru a facilita relația online cu elevul, iar folosirea platformelor de învățare a reprezentat în
acest context pentru mulți, o lecție care se preda și se învăța în fiecare zi. A fost nevoie de
mobilizare și s-ar putea spune că s-a realizat într-un timp relativ scurt, ceea ce a lipsit în predare
de mulți ani, deși au fost urmate numeroase cursuri de predare folosind mijloacele digitalizate.
Elevii folosesc dispozitivele tehnologice și în scop personal, dar acestea își schimbă
valoarea în momentul în care sunt utilizate în scop educațional, în diferite contexte de învățare.
Educația online a devenit o nouă abordare a educației, comunicarea electronică transformându-se
într-o comunicare educațională, prin promovarea unui nou model de învățare. Utilizând
tehnologiile informatice ca suport de comunicare, de cunoaștere, de dezvoltare, aceste forme de
învățământ oferă elevilor/ studenților, sub îndrumarea și coordonarea cadrelor didactice o gamă
variată de materiale multimedia audio-video, cursuri tipărite, proiecte, întrebări de control,
evaluări, activități de autoînvățare, completate de activități directe profesor-elevi/ părinți etc.
Viitorul educației aparține – în mare parte – tehnologiei; învățarea va deveni mai
accesibilă, mai incluzivă și concentrată pe nevoile societății în continuă schimbare. Un profesor
dornic de performanță va reuși alături de familie si elevi, dar și de un manager competent să
gestioneze cu succes situațiile de criză care pot apărea la nivelul comunității sau al societății
noastre.
Copiii au fost îndrumați să-și instaleze în telefon diverse aplicații, precum ChatterPix și
QuikGoPro, Mentimeter, WordWall, Prezi care i-au ajutat să participle active la lecții, să creeze
193
videoclipuri, să insereze mesaje, să adauge tranziții și efecte sincronizate pe ritm musical, să
rezolve sarcini de lucru în mod direct primind un feedback imediat in legătură cu corectitudinea
răspunsurilor transmise. Aplicațiile au contribuit la dezvoltarea abilităților de editare video, i-a
determinat să selecteze conținut relevant, să-și construiască un plan, să aleagă dintre mai multe
sugestii grafice, i-a învățat să-și prezinte propriile creații într-o formă vizuală captivantă. Cele
mai iubite de copii au fost jocurile interactive pe care le-am realizat cu ajutorul aplicațiilor
wordwall.net, learningapps.org, dar și activitățile în care am folosit wordart.com, im-a-
puzzle.com sau padlet.com. Integrarea acestor aplicații în diferite etape ale lecțiilor și
parcurgerea sarcinilor de lucru m-au ajutat să creez contexte educaționale de calitate, interactive,
care să susțină o învățare personalizată și diferențiată, să contribuie la autonomia în învățare a
elevilor, să se plieze pe interesele lor, să le capteze atenția, să le ofere un feedback rapid.
Concuzionând, pot spune că utilizarea instrumentelor digitale atât în educație, cât și în
formare, au un impact deosebit atât în activitatea desfășurată în mod fizic la școală, dar și în
online. Ține de fiecare dintre noi, de ce ne dorim de la noi și de la elevii noștri, de ,,puterile”
clasei, ale elevilor, dar și ale profesorilor, de disponibilitatea pe care o avem să aducem plus
valoare orelor noastre și să ținem pasul cu ccea ce este actual azi și devine mâine mai puțin
actual…

Bibliografie:
Baltac, Vasile, Lumea digitală. Concepte esențiale, Editura Excel XXI Books, București,
2015

BENEFICIILE ÎNVĂȚĂRII DIGITALE FAȚĂ DE

METODELE TRADIȚIONALE DE EDUCAȚIE

Lazăr Alina Ștefania

Liceul Tehnologic Forestier, Rm Vâlcea

Învățarea digitală înlocuiește din ce în ce mai mult metodele educaționale tradiționale în

fiecare zi. Este destul de clar că metodele de când eram noi la școală nu se mai pot folosi, în
mare parte, și trebuie să te gândești la tehnici mai noi de predare și învățare bazate pe
instrumente și tehnologii digitale de învățare.
Includerea învățării digitale în sălile de clasă poate varia de la simpla folosire a tabletelor
în loc de hârtie și stilou până la utilizarea unor programe software și echipamente elaborate, site-
uri, servicii, programe, instrumente de predare și tehnologii
Indiferent de cât de multă tehnologie este integrată în clasă, învățarea digitală a ajuns să
joace un rol crucial în educație. Îmbunătățește procesul de predare, îi ambiționeză pe elevi să
învețe și să își extindă orizonturile. Astfel putem spune că
învățarea digitală este cu un pas înainte față de metodele tradiționale de educație.
Instrumentele și tehnologia de învățare le permit elevilor să dezvolte abilități eficiente de
învățare autodirijată. Ei sunt capabili să identifice ceea ce au nevoie pentru a învăța, să găsească
și să utilizeze resurse online, să aplice informațiile despre problema în cauză și chiar să evalueze
feedback-ul rezultat. Acest lucru le crește eficiența și productivitatea.

194
 Pe lângă implicarea elevilor, instrumentele digitale de învățare și tehnologia dezvoltă
abilitățile de gândire critică, care stau la baza dezvoltării raționamentului analitic, învață cum să
ia decizii, nu doar memorarea temporară a manualului, cum să colaboreze și să lucreze cu succes
în grupuri. Acest lucru se face de obicei prin gamification. Gamificarea este o caracteristică
excelentă a învățării interactive, deoarece îi învață pe copii care se joacă în grup, să depindă și să
aibă încredere unii în alții pentru a câștiga un joc sau a-și atinge obiectivele. De asemenea,
promovează cooperarea și munca în echipă care sunt abilități foarte importante, în fiecare aspect
al vieții.
Elevii care folosesc instrumente de învățare digitală și tehnologia devin mai implicați în
procesul de predare-învățare-evaluare și mai interesați să-și dezvolte baza de cunoștințe, s-ar
putea să nu-și dea seama că învață în mod activ, deoarece învață prin metode antrenante, cum ar
fi educația între egali, munca în echipă, problematica. rezolvare, predare inversă, hărți
conceptuale, gamification, punere în scenă, joc de rol și povestire.
Deoarece învățarea digitală este mult mai interactivă și memorabilă decât manualele
voluminoase sau prelegerile unilaterale, acestea oferă un context mai bun, un sentiment mai mare
de perspectivă și activități mai captivante decât metodele tradiționale de educație. Acest lucru
permite elevilor să se conecteze mai bine cu materialul de învățare. În plus, ele oferă adesea o
modalitate mai interesantă și mai antrenantă de a digera informațiile. Acest lucru se reflectă în
ratele lor de reținere și în rezultatele la testări. De asemenea, atunci când elevii își pot urmări
propriul progres, acesta poate îmbunătăți motivația și responsabilitatea.
În afară de educatori, părinții pot folosi activități interactive pentru a încuraja interesul
copilului pentru învățare, deoarece gamification face procesul mult mai plăcut și mai interesant.
Părinții pot explora, de asemenea, activități de învățare online cu copilul lor, care pot servi ca o
extensie a ceea ce învață în sălile de clasă. Instrumentele și tehnologia de învățare digitală oferă
copiilor plăcere, precum și numeroase beneficii în ceea ce privește dezvoltarea bunăstării
copilului. Toată lumea beneficiază de digitalizarea învățării.
Toate acestea, și nu numai, contribuie la dezvoltarea competențelor digitale, a
competenței de a învăța să înveți, a competențelor sociale și civice, dar și cele de sensibilizare și
expresie culturală- toate făcând parte din cele opt competențe cheie pe care elevii trebuie să le
dobândească . Sigur, activitățile propuse nu rezolvă în totalitate aceste competențe, ci reprezintă
un început pentru ca elevii să descopere anumite aptitudini pe carele au și pe care le pot dezvolta
în continuare prin alte activități, iar printer obiectivele urmărite pot aminti:
– dezvoltarea încrederii în sine și în cei din jur;
– dezvoltarea creativității la elevii implicați;
– crearea unor noi contexte de învățare prin experiența participantului;
– conștientizarea importanței evaluării asupra produsului final al fiecărui
copil;
– stimularea încrederii în dezvoltarea relațiilor interumane informale;â
– utilizarea unor cunoștințe deja dobândite, puse în diferite contexte
practice de învățare;
– dezvoltarea lucrului în echipă;
– îmbunătățirea performanței fiecărui elev participant;
– învățarea continuă prin explorare și experimentare;
– creșterea motivării pentru a se implica în diverse activități;
– cunoașterea abilităților elevilor prin diferite activități;

195
 – dezvoltarea unor atitudini sociale prin dialog și interviu cu cei invitați;
– cunoașterea unor noi profesii prin povești reale;
– creșterea dezvoltării relațiilor cu părinții;
– dezvoltarea încrederii în grupului participant prin socializare de la
distanță;
– dezvoltarea abilităților digitale prin practică;

BIBLIOGRAFIE
1. http://www.panworldeducation.com/2017/03/23/benefits-of-digital-learning-over-
traditional-education-methods/
2. https://www.ise.ro/wp-
content/uploads/2021/02/Ghidpracticderesurseeducationalesidigitalepentruinstruireon
line.pdf

INTEGRAREA INSTRUMENTULUI DIGITAL EDPUZZLE

ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV

Prof. înv. primar Lăzărică Ramona-Mirela,

Școala Gimnazială „ Mihai Eminescu” Lespezi,
com. Gârleni, jud. Bacău

Educația este o activitate psihosocială complexă care are drept scop formarea și
dezvoltarea permanentă a personalității în concordanță cu cerințele societății.
Astăzi, când societatea este în continuă dezvoltare, rolul cadrului didactic s-a schimbat,
devenind un facilitator al învățării. Profesorul din ziua de azi îndrumă elevii pe drumul
cunoașterii, le arată calea ce o pot urma pentru a găsi singuri soluții la problemele ivite de zi cu
zi, contribuind astfel la dezvoltarea creativă a elevilor și aducându-l pe acesta în centrul actului
educațional. În noul context creat, cadrul didactic a fost nevoit să-și regândească întreg demersul
didactic și să acorde o mai mare atenție și importanță Tehnologiei Informației și a Comunicației
în procesul de predare-învățare-evaluare.
Dezvoltarea tehnologică şi explozia informaţională la care asistăm în zilele noastre sunt
argumente care conduc la necesitatea abordării procesului de predare-învățare-evaluare dintr-o
altă perspectivă, acordând mai multă atenție Tehnologiei Informației și a Comunicației, precum
și instrumentelor digitale, care ușurează înțelegerea conținuturilor de către elevi la orice
disciplină.
Astăzi, cadrele didactice au nevoie de instrumente și metode de calitate cu ajutorul
cărora să-și îndrume elevii în siguranță în lumea digitală. Evoluția societății și a tehnologiei
determină profesorii să se familiarizeze cu tendințele actuale și să devină mai abili în utilizarea
unei game largi de instrumente digitale.
O aplicație interactivă care sprijină și ajută elevul în învățarea atât în format face-to-face
dar și on-line, sincron și asincron este Edpuzzle.

196
 Edpuzzle este o platformă care promovează interacțiunea elevilor cu conținutul de
învățare. Această interacțiune se realizează sub forma unui videoclip educativ presărat cu
întrebări create special pentru conținutul video, de către cadrul didactic.
Astăzi elevii au acces la multe materiale educative sub formă de video de pe YouTube,
National Geographic etc. Edpuzzle este un instrument cu ajutorul căruia cadrul didactic poate
crea cu ușurință materiale video pentru lecții, folosind conținuturi video educative, din diverse
surse. Edpuzzle permite editarea acestor materiale video pentru a verifica înțelegerea
conținuturilor, de către elevi dar și pentru pentru a explica suplimentar unele informații sau
pentru a evalua cunoștințele elevilor.
Odată ce ne-am ales videoclipul pe care vrem să-l folosim în cadrul unei lecții, Edpuzzle
ne dă posibilitatea să-l decupăm, dacă nu vrem să-l folosim complet. De asemenea, într-un
anumit moment al videoclipului, sau în mai multe momente, cu ajutorul acestui instrument
Edpuzzle, putem să creăm un mini-test. Acesta poate cuprinde întrebări deschise, sau cu alegere
multiplă sau, pur și simplu, doar cu un comentariu. Introducerea unor astfel de întrebări într-un
videoclip educațional îl implică pe elev în propria învăţare. Edpuzzle ne oferă posibilitatea de a
verifica și nota răspunsurile elevilor noștri. Când realizăm un astfel de videoclip, nu trebuie să
uităm faptul că timpul optim de vizionare a unui videoclip trebuie să fie mai mic de șase minute.
După ce am creat exercițiul nostru pe baza videoclipului ales, link-ul poate fi copiat și
distribuit elevilor pentru a putea rezolva sarcina de lucru propusă, sau audia materialul pentru
lecția nouă.
Aplicație
Clasa: I
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
Unitatea de învățare: Misterele Planetei albastre
Conținut: Timpul: ora, ziua, săptămâna, luna, anul.

Edpuzzle este un instrument digital ce facilitează transformarea unui video într-un

material interactiv, îndrăgit de elevi. Folosirea acestor materiale video educaţionale realizate cu
ajutorul acestui instrument digital duce la îmbunătățirea procesului de învățare.
Tehnologiile digitale sunt utile atât elevilor cât și cadrelor didactice și trebuie folosite cu
scopul de a îmbunătăți procesul instructiv-educativ.

Bibliografie:
 Andron, D.R., Kifor, Șt. Tehnologii digitale în activitatea didactică. Sibiu: Editura
Universităţii „Lucian Blaga”, 2021.
 Patraşcu D. Tehnologii educaţionale. Chişinău: Editura „Tipografia Centrală”, 2005.

197
  https://www.youtube.com/watch?v=uuXXtmMkK_4

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ȊN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Lǎscuzeanu Emilia Emine

Școala Gimnazialǎ “Federico Garcia Lorca”

Pandemia COVID-19 a evidențiat atât importanța utilizării instrumentelor digitale în

educație și formare, cât și inegalitățile existente în acest domeniu.
Transformarea digitală a societăților noastre, dezvoltarea rapidă a noilor
tehnologii și progresele științifice în domeniul inteligenței artificiale și roboticii oferă
nenumărate oportunități în aproape toate aspectele vieții noastre. Transformarea digitală
afectează domeniul educației, care este pe punctul de a trece prin schimbarea cea mai
substanțială de la introducerea învățământului obligatoriu. Conform unor estimări, 65 % dintre
copiii care intră în prezent în școala primară vor ajunge să lucreze în noi tipuri de locuri de
muncă, care acum nici nu există. Potențialul tehnologiilor digitale în educație nu a fost încă
utilizat la maximum pentru a oferi o educație de calitate accesibilă tuturor.
Tehnologiile digitale ar trebui considerate un instrument pentru oferirea unei educații și
formări de calitate. În viitor, nevoia de competențe digitale va crește (codare, logistică și
robotică), ceea ce se va reflecta nu numai în cursurile de informatică, ci și în programa de
învățământ în ansamblu.
Criza sanitară pe care o trăim a zguduit dramatic sectorul educației. Au apărut numeroase
provocări pentru cadrele didactice, studenți, părinți și conducerea instituțiilor, la toate nivelurile
de educație și formare.Deficiențele existente și transformarea insuficientă a educației digitale au
fost aduse în plină lumină în timpul izolării impuse ca urmare a pandemiei, care a obligat
milioane de copii, elevi și studenți să stea acasă. Familiile cu copii de vârstă școlară sau
școlarizați au fost nevoite să se adapteze la noua realitate a educației de acasă. Aceasta a avut un
impact major asupra sistemelor de învățământ, studenților, familiilor, profesorilor și instituțiilor
școlare. Suntem conștienți de eforturile enorme făcute de familiile din întreaga UE pentru a ține
pasul cu programele școlare și pentru a-și ajuta copiii să învețe acasă. Școlile și profesorii - de
multe ori fără o pregătire adecvată - au fost obligați să se adapteze la învățământul la distanță,
folosind e-mailul, conversațiile video online și alte mijloace pentru a se conecta cu copiii și a le
oferi posibilități pedagogice adecvate în timpul izolării. Provocarea a fost majoră și pentru copiii
cu dizabilități, care sunt și mai dezavantajați atunci când interacționează prin media digitală.
Guvernele, televiziunile publice, partenerii sociali, furnizorii de educație și formare, ONG-urile
și persoane private au fost în măsură să creeze incredibil de repede săli de clasă virtuale și
platforme de colaborare. Astfel, măsurile de izolare din timpul pandemiei au condus la
accelerarea configurării formării la distanță și la o digitalizare ad-hoc a educației. În acest
parcurs, au existat însă și numeroase deficiențe. Digitalizarea ad-hoc ar trebui considerată o
măsură temporară pentru educația la distanță. Pentru a fi pregătiți pe viitor, trebuie să tragem
învățăminte din ceea ce s-a întâmplat, să dezvoltăm o metodologie solidă și să susținem învățarea
sistematică la distanță, începând cu pregătirea cadrelor didactice și luarea unor măsuri care să
garanteze
198
accesibilitatea pentru toți copiii, inclusiv pentru cei cu dizabilități. Măsurile restrictive din timpul
pandemiei au evidențiat și mai clar problemele legate de digitalizarea insuficientă a sistemului de
educație și de accesul la tehnologiile și resursele digitale, atât de către școli, cât și de către
familii.
Accesul mobil la Internet a crescut semnificativ în ultimii ani, însă utilizarea tehnologiei
în scopuri educative nu a ținut pasul cu aceste evoluții. Nu toate școlile primare și secundare
dispun de conexiuni în bandă largă și nu toate cadrele didactice au competențele și încrederea de
a utiliza instrumentele digitale în activitatea lor de predare – învățare - evaluare. Rezultatele la
învățătură pot fi îmbunătățite, iar echitatea și eficiența cresc cu ajutorul inovării în sistemele de
educație, înțeleasă ca fiind adoptarea de noi servicii, tehnologii, competențe de către organizațiile
din domeniul educației. Pentru a atinge un maxim de eficiență și sustenabilitate, inovarea trebuie
susținută de cadre didactice bine pregătite și trebuie integrată în obiective didactice clare.
Trebuie să se depună mai multe eforturi pentru a stabili cum se pot utiliza cel mai bine
mijloacele digitale pentru a atinge obiectivele în materie de educație.
Tinerii din România sunt pe ultimul loc în UE la acest capitol, doar 56% dintre ei având
competenţe digitale de bază sau peste nivelul de bază, arată datele publicate de Eurostat. Această
realitate susține încă o dată nevoia și importanța investiției în dezvoltarea competențelor digitale
la elevi și studenți.
Ca orice altă metodă de învăţare şi această instruire asistată pe calculator prezintă avantaje şi
dezavantaje.Ca avantaje pot aminti:
1. Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de
schimbare socială rapidă;
2. Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea
imediată a răspunsurilor elevilor;
3. Întarirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare;
4. Instalarea climatului de autodepăşire, competitivitate;
5. Dezvoltarea culturii vizuale;
6. Conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea;
7. Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a rezultatelor, de
realizare de grafice, de tabele;
8. Introducerea unui stil cognitiv, eficient, a unui stil de muncă independentă;
9. Asigură alegerea şi folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvareadiverselor aplicaţii;
10. Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de areproiecta
activitatea în funcţie de secvenţa anterioara;
11. Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală derezolvare a unei
probleme elevul îşi găseşte singur răspunsul pentru oproblemă concretă;
12. Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei;
13. Metode pedagogice diverse;
14. Perspectiva relaţională este îmbunătăţită prin stabilirea unei relaţii umane şi sociale între
educat şi educator.
Profesorii sunt esențiali pentru succesul oricărei reforme educaționale. Ei trebuie susținuți
și formați pentru a-și dezvolta aptitudinile și competențele digitale. Programul Europa digitală
poate fi, în acest context, esențial. În acest scop, trebuie să ne inspirăm din exemplele bune din
unele țări. Comisia Europeană, împreună cu statele membre, ar trebui să sprijine financiar

199
cursurile de formare pentru cadrele didactice, pentru a le pregăti să utilizeze noile platforme în
predare.
In ultimul an am folosit multe aplicații și platforme, adaptȃndu-le clasei la care predau,
online sau fizic. Menționez cȃteva dintre acestea: Adservio, Meet, Zoom, Kahoot, Canva,
Quizizz, Google Forms, Liveworksheets și Wordwall
Prin aplicarea tehnologiilor și diferitelor instrumente digitale şcoala va reuşi să facă faţă
provocărilor timpului și să răspundă nevoilor educaționale a nativilor digitali.
In concluzie, sistemul e-learning nu încearcă impunerea unei revoluții în sistemul educațional, ci
propune un pas înainte pentru procesul educațional spre creșterea capacității de adaptare la
cerințele și posibilitățile celor care se formează, având în vedere ritmul rapid în care decurg
viețile noastre.

Bibliografie:
-www.smart.edu.ro- STRATEGIA PRIVIND DIGITALIZAREA EDUCAȚIEI DIN ROMÂNIA
www.elearning.ro/resurse/EduTIC2009_Raport.pdfhttp://www.1educat.ro/resurse/software_edu
cational/tehnologii_in_educatie.pdf
-Cucoș C. Informatizarea în educaţie. Iași: Editura „Polirom”, 2006.

UTILIZAREA RESURSELOR DIGITALE LA PREȘCOLARI

Prof. Leuca (Gabor) Damaris

Școala Gimnazială nr.1 Cefa

Evoluția constantă a tehnologiei pune cadrele didactice și copiii/elevii în postura de a se

familiariza cu tendințele recente și de a deveni mai abili în utilizarea unei varietăți de
instrumente și abordări în practica lor. Mai mult, în contextul actual, de pandemie, aceasta a
devenit și mai importantă și urgentă.
În învățământul preșcolar, indiferent de forma de desfășurare a activităților-sincron sau
asincron, educația on-line este mai dificilde realizat deoarece actul educațional depinde în mare
măsură de disponibilitatea și implicarea părinților. În plus, instrumentele digitale folosite trebuie
selectate cu multă responsabilitate, în funcție de valențele pedagogice pe care le oferă-
interacțiune, colaborare, comunicare, evaluare, dar și de nevoile, caracteristicile de vârstă și
individuale ale preșcolarilor din grupă.
În facilitarea învățării on-line și susținerea grădiniței de acasă, câteva dintre aplicațiile și
instrumentele digitale folosite cu succes de cadrele didactice sunt: conferințele on-line-Zoom,
Google Classroom; hărți digitale-Google Maps,Tripline şi Zeemaps; pereții virtuali- Padlet si
lino.it; jocuri on-line -Jingsawplanet, puzzle-uri; Jocuri didactice - Worldwall sau
Learningapps; aplicatii feed-back- Quizizz, Kahoot, Mentimeter etc.
Din această diversitate de instrumente digitale, având în vedere valențele lor pedagogice,
particularitățile copiilor din grupa mea și gradul de implicare a părinților, am folosit în actul
educativ conferințele on-line-Zoom, Google Classroom, dar și pereții virtuali Padlet.
Google Classroom face parte din suita de aplicații G Suite for Education creată de
Google împreună cu profesori, pentru a le permite acestora să faciliteze, în online, predarea,

200
interacțiunea și colaborarea cu elevii atât în timpul orelor, cât și în afara lor. Sunt create clase
virtual cu care se lucrează asincron. Este accesibilă atât de pe desktop, cât și de pe telefon și, din
experiența noastră, este folosită pentru toate nivelurile de învățământ.
Padlet este o aplicație colaborativă, care permite elevilor să co-creeze proiecte, materiale
și sarcini de lucru pentru diverse discipline. Padlet este un website și o aplicație care le permite
elevilor să creeze proiecte individuale sau de echipă cu imagini, text, linkuri, fișiere audio și
video postate ca niște notițe pe un perete virtual. Toate într-un singur loc, aranjate în formate
prestabilite sau ușor de personalizat de la zero, creative și colorate, atractive pentru ei. Padlet,
oferă chiar în varianta gratuită numeroase funcționalități.
Intuitivă și atractivă, platforma Padlet are două importante avantaje: versatilitatea - se pot
încărca documente, linkuri, imagini, fișiere audio și video - și încurajarea colaborării - mai mulți
elevi pot contribui la același proiect pe un peretele virtual. Deși aparent e un simplu proiect,
elevii vor trece printr-un proces complex de identificare a informațiilor necesare pentru proiect,
pe care apoi le analizează, le evaluează critic și creează proiectul sub forme relevante pentru
tema dată. Poate fi folosit la clasă și ca instrument pentru portofoliul elevilor, un mod grozav de
a-și observa progresul și efortul de învățare.
De exemplu, pentru activităţile de educaţie pentru societate pe care le-am ţinut on-line,
am creat o bibliotecă virtuală pe Padlet, în care am atașat mai multe povești și poezii, câte una
pentru fiecare săptămână, fiecare poveste/poezie fiind însoțită de o fișă de lucru. În fiecare
săptămână, părinții au avut ca temă să citească copiilor o poveste, iar aceștia să completeze
sarcinile de pe fișele de lucru corespunzătoare acestor povești. La întâlnirea noastră online de pe
Google Classroom am discutat poveștile, am analizat exemplele pozitive şi negative, urmărind
valorificarea lor eficientă, ceea ce poate conduce la evitarea sau aplanarea conflictelor dintre
copii, a manifestărilor negative de comportament, a devierilor de conduită.
În concluzie, instrumentele digitale sunt utile și benefice dacă copilul este activat şi
motivate, dar trebuie să avem în vedere și timpul petrecut de copil î n faţ a calculatorului. O
dozare incorectă a timpului pe care copilul î l petrece î n faţ a calculatorului poate conduce la
dependenţ ă, extenuare, dizabilităţ i funcţ ionale.

Bibliografie:
2. Brut, M., 2006, Instrumente pentru e-learning: ghidul informatic al profesorului
modern, E dit ur a Polirom, Iaşi, 2006
3. Cioflica, S.M., Iliescu, B., Prietenul meu, calculatorul, (Ghid de utilizare pentru
preş colari), Ed. Tehno-Art, Petroş ani, 2003.

EFICIENȚA STRATEGIILOR DIDACTICE ÎN MEDIUL ONLINE

Prof. înv. primar Low Delia Simona

Școala Gimnazială Crăciunelu de Jos

Cursurile la distanță au făcut ca toți profesorii, indiferent de vârstă și pregătire, să se afle

în fața necesității de a se adapta, și, fie că le-a fost ușor sau greu, a trebuit să fie pregătiți să-și
facă meseria în fața calculatoarelor. Dacă ne raportăm la eficiența învățării de la distanță,

201
aceasta a fost o adevărată provocare, neajunsurile fiind binecunoscute de toată lumea și resimțite
cel mai bine de noi, de dascăli.
Însă, mentalitatea deschisă a profesorilor care au urmărit să rămână conectați cu elevii
lor, i-a determinat să conceapă materiale de curs relevante, să pună accentul pe abordarea
flexibilă a muncii elevilor și pe importanța reflecției în învățare – toate constituind fundamentul
noii paradigme a educației de calitate:
I. Instrumentele și strategiile utilizate pentru conectare de la distanță au fost furnizate materialele
într-o varietate de forme: prin video, filmulețe cu activități interactive, cântece, simulări, aplicații
etc. Unele bariere ar putea totuși să apară în cazul elevilor care ar avea probleme cu un anumit
format – cum ar fi cei cu bariere de citire (dislexia sau cu bariere video), cum sunt cei cu
probleme de vedere sau auz care au un dezavantaj major în cursurile în care există o singură
modalitate de angajament cu conținutul.
II. Există o adevărată bogăție de conținuturi în mediul online, astfel că, o scurtă accesare a
internetului prin intermediului celui mai popular motor de căutare, Google, oferă o sumedenie de
informații, idei și referințe.
Este momentul în care intervine rolul esențial al profesorului care trebuie să propună
materiale primare autentice, aceasta fiind o cale excelentă prin care poate fi ancorată învățarea.
Sursele autentice, exemplele reale și cazurile luate din istoria noastră sau din lumea naturală
furnizează un context bogat și nuanțat, în comparație cu acele concepte ipotetice, fabricate,
cărora le lipsește autenticitatea. Solicitându-le elevilor să analizeze și să interpreteze materialele
primare și conținutul actual poate să le sporească angajamentul și gândirea critică.
III. Angajamentul față de materialul de instruire poate fi demonstrat prin lucrurile pe care le
creează elevii și care oferă oportunități de a lucra împreună și de a se exprima personal totodată.
De exemplu, elevilor poate să li se ceară să creeaze povești digitale, utilizând tehnologii ca
Photo Story sau PowerPoint, după ce au ales o temă care le place și este legată de studiul și
interesul lor referitor la acel subiect și care leagă viața lor cu conținutul lecției.
O altă situație care generează creerea de către elevi a conținutului – individual sau
colaborativ este să citească articole sau texte critice și apoi să creeze prezentări de 2-3 minute
sau interviuri înregistrate (podcasts).
Feedback-ul în timp util este esențial pentru învățarea elevilor; acest lucru este valabil mai
ales în mediile de învățare online, atunci când elevii nu sunt în măsură să pună întrebări, așa ar
fi în mod normal, în cadrul clasei. Astfel, elevii au avut o dezbatere online despre beneficii și
neajunsuri legate de tema lecției. Dezbaterile pot fi sincrone (utilizând Zoom sau alt soft de
conferințe online) sau asincrone (utilizând VoiceThread sau doar o tablă de discuții).
IV. Reflecția și meta-cogniția sunt esențiale pentru învățare, în orice mediu, iar în învățarea
online, profesorii trebuie să-i ajute intenționat pe elevi să reflecteze. Astfel de activități
împletesc chestionare, spații de discuție, interviuri și fișe cu întrebări/ provocări care să-i ajute
pe elevi să reflecteze asupra propriei lor învățări.
Principala utilizare a evaluării online poate avea ca scop mai degrabă evaluarea formativă
decât sumativă a elevilor. Aceasta furnizează cea mai întâlnită formă de feedback prin
intermediul forumurilor de discuţii sau exerciţiilor online.
Evaluarea poate fi efectuată de către cadrul didactic, elev, colegi sau de către o persoană sau
un grup din afară. Cele mai comune strategii de evaluare online utilizate în IT sunt în prezent
utilizarea comunicării prin computer ca mediu de transfer pentru a trimite şi a comenta pe
marginea temelor de genul: eseuri, alcătuirea şi predarea de portofolii şi pentru testarea pe

202
computer, de exemplu răspunsuri scurte, întrebări cu răspuns de tipul alegere multiplă şi quiz-uri
(întrebare, emisiune-concurs de tip „cine ştie câştigă”, interogare, chestionare, examen oral,
întrebări de control).
Unele dintre opţiunile on-line enumerate în literatura de specialitate includ: teme scrise,
participarea la discuţii online, eseuri, publicarea lucrărilor/prezentărilor elevilor, quiz-uri şi
întrebări online, activităţi experienţiale, cum ar fi jocul de rol, teme colaborative, dezbateri,
portofolii, revizuiri, examene on-line (cu carte deschisă, structurate, cronometrate).
Tot mai des, cadrele didactice utilizează și alte aplicaţii online, care facilitează
activităţile de predare-învăţare-evaluare, dintre care:
Abordarea într-o manieră modernă a procesului de predare, învăţare şi evaluare se poate
realiza prin utilizarea în procesul didactic a următoarelor instrumente Web: blogurile, video
conferinţele, forumurile de discuţii .
Școala virtuală întărește rolul de facilitator al cadrului didactic, evidențiind rolul elevului
ca parte activă în învățare, astfel încât dascălul are oportunitatea să inspire învățarea și să o
ghideze mai mult decât să o controleze.
Educația la distanță a însemnat reanalizarea și redimensionarea conținuturilor transmise,
trecând dincolo de curriculumul scris, programe și teste, de note, de controale frontale sau reguli
rigide, procesul de învățare fiind bazat pe caracteristicile și nevoile imediate ale elevilor:
curiozitate, autonomie, satisfacția de a fi parte dintr-un grup, de a contribui la factorul de
schimbare, de a fi apreciat.

UTILIZAREA TABLEI INTERACTIVE JAMBOARD ÎN ACTIVITĂȚILE ONLINE

Lungeanu Georgiana
Școala Gimnazială “Coresi” Târgoviște, Dâmbovița

În secolul XXI, tehnologiile ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană, iar
tehnologizarea procesului educațional este inevitabilă. Acest proces a fost grăbit în ultimul an de
pandemia COVID-19 și trecerea la învățământul online. Într-un pas mai lent, sau mai alert
utilizarea tehnologiilor digitale în procesul educațional duce la schimbare și îmbunătățirea
sistemului educațional.Prin aplicarea tehnologiilor și diferitelor instrumente digitale şcoala va
reuşi să facă faţă provocărilor timpului și să răspundă nevoilor educaționale a nativilor digitali.
Mulți profesori utilizează deja instrumentele digitale, fiindu-le de un real folos în această
perioadă și nu numai.
Am ales spre exemplificare utilizarea în ora de limba română, la clasa a IV-a, a tablei
interactive jamboard, pentru că această aplicație mi-a fost de real ajutor în activitatea de predare
din perioada online.Subiectul lecției de la limba română a fost “Invitația” , din cadrul unității
tematice “Primim și dăruim!”. Scopul acestei lecții a fost ca elevii să-și însușescă noi cunoștințe
cu privire la redactarea unei invitații. Această lecție a avut loc în data de 17.12.2020 și fiindcă
Crăciunul se apropia, l-am folosit ca tematica în redactarea invitațiilor. Tabla jamboard o
regăsim cu motorul de căutare google , accesând cele nouă puncte.
Mai întâi am prezentat elevilor PPT, care conțineau modele de invitații pentru diverse
evenimente, astfel, elevii au intuit subiectul lecției,apoi au vizionat materialul din manualul

203
digital despre invitație. A urmat folosirea tablei jamboard , cu ajutorul căreia am prezentat
elevilor câteva tipuri de invitații, pe care aceștia le-au analizat cu ajutorul grilei primite. Aceasta
tablă este interactivă,elevii putând să intervină și să scrie în tabelul atașat fiecărei invitații.Astfel
am evidențiat elementele esențiale ale invitației. Tot cu ajutorul tablei interactive jamboard,
elevii au avut de completat o invitație cu o tematică dată. Tematica reieșea din fundalul ales,ex: o
zi de naștere, masa de Crăciun etc.. Și ei au completat această invitație în format electronic,
folosind diversele instrumente ale tablei interactive. Unul dintre beneficiile tablei interactive este
că poți avea controlul asupra utilizatorilor și poți decide cine o poate folosi,ndând acceptul
elevului pe care dorești să îl asculți, sau aceștia nu lucrează pe jamboard, doar urmăresc și
notează informații.
Lecția a continuat cu prezentarea unei alte pagini ale tablei interactive, din care elevii au
învățat părțile unui plic,respectiv destinatarul și expeditorul. De altfel am făcut apel și l-a e-mail,
cunoștințe achiziționate deja. Lecția s -a finalizat cu o activitate independentă în care elevii au
avut de redactat în scris , în caiet,sau electronic o invitație pentru o persoană dragă.
Aplicația jamboard are o gamă variată de resurse care pot face lecțiile mai atractive. La
început îți alegi numărul de pagini necesar lecției și pe fiecare pagină poți afișa imagini,exerciții,
anterior lecției, pentru a le avea pe toate la un loc sau poți șterge și rescrie pe aceeași pagină. Poți
folosi instrumentele de scris, utilizând grosimi și culori diferite ale culorilor, poți sublinia cu
laser aspecte importante ale lecției. Poți importa imagini din calculatorul propriu, poți face
diverse note folosind fundaluri colorate. Am atașat la jamboard o tabletă grafică, cu ajutorul
căreia scrisul de mână a devenit mult mai ușor, fără tabletă grafică, este destul de dificil să scrii
de mână. Tot în această aplicație ai posibilitatea de a scrie cu litere de tipar, de mărimi și grosimi
diferite, găsim șabloane pentru diferite figuri geometrice, atunci când avem nevoie.
Consider utilă această aplicație, deorece cu ajutorul ei am reușit să îmi pregătesc mai bine
lecțiile, structurându-mi materialele didactice necesare pe paginile tablei jamboard. De
asemenea copiii sunt atrași de această activitate și doresc să scrie cât mai mult pe această tablă,
participând activ la ore.

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN PREDARE

Lup Claudia-Maria
Liceul Tehnologic Energetic "Dragomir Hurmuzescu" Deva

Prin complexitatea și bogăția aspectelor sale modelatoare, predarea se legitimează

ca ‘"nucleul dur" ce dă substanță întregii activități didactice. Nici o altă secvență din activitatea
profesional-didactică nu formulează cerințe și exigențe mai numeroase private din perspective a
ceea ce " trebuie să știe" și a ceea ce "trebuie să facă" un profesor, decât partea care se referă la
predare. Într-un sens mai larg, acest gen de activitate reprezintă una dintre funcțiile fundamentale
proprii oricărei instituții școlare- funcție de care depind, starea de progres semnificativă în
pregătirea generațiilor de elevi, o buna educație școlară și, în general prestigiul însuși al
învățământului.

204
 Ca un scurt istoric al predării putem distinge o versiune clasică și una contemporană, în
versiunea clasică, termenul de "predare" este luat din accepția lui didaskein ( gr.) = a învăța pe
alții , elevul fiind aici cel care este învățat, modelat din exterior, de către profesor.
Si de fapt , ce înseamnă "predarea"?- cum însuși spune cuvântul "a preda" semnifică "a
transmite", un proces de receptare, de acumulare de cunoștințe.
Începând cu sfârșitul sec al XIX –lea și până astăzi, procesul de conceptualizare a
predării se intensifica, urmând cursul schimbării succesive ale unor paradigme de investigație și
de educație, și chiar daca termenul de "predare" continuă să se mențină în limbajul pedagogic de
zi cu zi, activitatea pe care acesta o desemnează a evoluat continuu, câștigând în amploare și
profunzime.
Predarea, apare în procesul de învățământ ca o activitate specifică profesorului, prin care
acesta le „transmite” elevilor un anumit sistem de cunoștințe din diverse domenii ale cunoașterii
umane.
Predarea, ca activitate instructiv -educativă presupune o serie funcții: transmitere de
informatii, activități de elaborare și conducere, organizare și conducere a învățării, control,
inovare a procesului de învățământ.
Astfel, procesul de predare trebuie să fie cât mai captivant pentru elevi. Din această
cauză apare necesitatea ca elevul să fie pus în postura de personaj activ în propria formare.
De exemplu, în învățământul primar , elevii au o gândire inductivă, fapt pentru care ei
înțeleg dacă descoperă, experimentează, exersează, iar multitudinea de instrumente digitale fac
aceste aspecte mai atractive, mai interesante . La Comunicare în limba română elevii au fost
puși în situația de a rezolva un rebus (Fig. 1). La matematică și explorarea mediului, elevii au
rezolvat jocuri de pe wordwall pentru formarea și consolidarea cunoștințelor despre anotimpul
primăvara (Fig.2).
Fig.1. REBUS

Fig.2

205
 Resursele educaționale permit organizarea unor activități care să răspundă atât nevoilor
elevilor, de a se juca, de a descoperi lucruri noi, dar se asigură și realizarea obiectivelor
instructiv- educative.

Bibliografie:
http://lfv.ucv.ro/DPPD/Procesul%20de%20invatamant%20ca%20relatie%20predare-
19%20martie-manolescumanole.pdf.
https://wordwall.net/resource/12701232/primavara.

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE

Lup Lucian
Liceul Tehnologic "Transilvania" Deva

Transformarea digitală a societăților noastre, dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii și

progresele științifice în domeniul inteligenței artificiale (IA) și roboticii oferă nenumărate
oportunități în aproape toate aspectele vieții noastre. Transformarea digitală afectează domeniul
educației, care este pe punctul de a trece prin schimbarea cea mai substanțială de la introducerea
învățământului obligatoriu. Conform unor estimări, 65 % dintre copiii care intră în prezent în
școala primară vor ajunge să lucreze în noi tipuri de locuri de muncă, care acum nici nu există .
Potențialul tehnologiilor digitale în educație nu a fost încă utilizat la maximum pentru a oferi o
educație de calitate accesibilă tuturor.
Deși pot contribui la procesul de învățare, instrumentele digitale trebuie să rămână
complementare prezenței fizice a educatorilor, precum și expertizei și judecății lor. Tehnologia
digitală nu poate în niciun caz înlocui rolul profesorului, deoarece interacțiunea umană și
aptitudinile cadrelor didactice sunt esențiale pentru dezvoltarea gândirii critice a elevilor și a
studenților, precum și a unei capacități de raționare analitice și bazate pe fapte; aceste aptitudini
sunt de o importanță capitală pentru o educație de calitate. De asemenea, prezența fizică a
studenților și a elevilor face posibilă interacțiunea și cooperarea, care sunt esențiale pentru
stimularea procesului de învățare.

206
 Trebuie să facem o distincție între învățarea de a folosi instrumentele digitale și învățarea
prin utilizarea instrumentelor digitale. Cu toate acestea, în multe societăți, omniprezența
instrumentelor digitale a făcut ca utilizarea lor (competența numerică) să fie mai puțin presantă
în multe domenii. Deși unele grupuri au fost excluse din revoluția digitală din cauza lipsei de
competențe TIC (și, poate, a lipsei de acces la aceste instrumente și la conexiunile de mare viteză
care le fac să funcționeze), aceste tehnologii digitale fac parte acum din viața de zi cu zi pentru o
parte din ce în ce mai mare a populației. Scopul educatorilor pentru adulți ar trebui, prin urmare,
nu numai să fie încurajarea învățării digitale, ci și să se asigure că utilizarea acestor instrumente
îmbunătățește învățarea, îi ajută să facă diferența, mai degrabă decât doar transferul
documentelor tipărite .
Așteptările, motivațiile, stilul de viață și experiențele tinerilor diferă. Aceste instrumente
reprezintă noi provocări pentru furnizorii de educație în furnizarea și evaluarea educației, dar
oferă, de asemenea, mari oportunități de inovare și ajung la o nouă generație de adulți.
Tehnologiile digitale adaptate educației nu sunt doar o mândrie, ci sunt făcute să dureze.
Prin urmare, este esențial să acordăm timp și efort pentru a explora cele mai bune modalități de a
le pune în slujba educației tinerilor. Totuși, să nu uităm că aceasta din urmă implică în mod
necesar relații personale și că cei mai buni educatori sunt capabili să creeze, să mențină și să
utilizeze astfel de legături pentru a sprijini tinerii în procesul de învățare.
Educația digitală ar trebui să îmbunătățească predarea, nu doar să prelungească metodele
existente prin intermediul noilor tehnologii. Trebuie să explorăm diferitele moduri prin care
aceste instrumente pot permite elevilor să-și împărtășească ideile și să le confrunte cu cele ale
colegilor lor. Trebuie să ne stabilim obiectivul de a îmbunătăți experiența de învățare, de a crește
motivația și de a oferi o experiență mai apropiată de modul în care tinerii accesează informații și
comunică între ei în lumea reală, a clasei.
Profesorii sunt esențiali pentru succesul oricărei reforme educaționale. Ei trebuie susținuți
și formați pentru a-și dezvolta aptitudinile și competențele digitale. Asigurarea accesului la
educația digitală de la o vârstă fragedă și familiarizarea copiilor cu tehnologia le vor crește
capacitățile și cunoștințele privind utilizarea internetului în condiții de siguranță. Copiii trebuie
să învețe cum să evite conținuturile inadecvate pentru vârsta lor și să reacționeze corespunzător
atunci când le întâlnesc. Părinții, educatorii și îndrumătorii au un rol esențial în această misiune.
Niciun copil nu trebuie lăsat în urmă. Toți trebuie să aibă șansa dezvoltării personale și a
unei educații de calitate, pentru a-și atinge obiectivele în viață și pe plan profesional.

Bibliografie:
*Educația în era digitalizării, EPPGroup_PositionPaper_EducationDEra_RO.pdf;
*https://epale.ec.europa.eu/ro/blog/digitalizarea-si-procesele-de-invatare.

207
 OPTIMIZAREA ÎNVĂȚĂRII ÎN SPAȚIUL ȘCOLAR
PRIN INTERMEDIUL NOILOR TEHNOLOGII

Prof. Lupei Ramona

Școala Gimnazială Gâștești, Loc. Pașcani, jud.Iași

Sistemul de educație trebuie să pregătească în mod real elevul pentru viața de dincolo de
zidurile școlii , dezvoltându-i competențele cheie care îi pot asigura succesul social, competențe
stabilite în urma studiilor la nivelul Comisiei Europene. În profilul de formare al absolventului ,
alături de competențele de comunicare, competențele matematice și competențele de bază în
științe și tehnologii, competențele sociale și civice, competențele antepreno-riale, competențele
de sensibilizare și exprimare culturală, competențele de a învăța să înveți, un loc la fel de
important îl ocupă și competențele digitale. Învățământul primar reprezintă baza educației
formale, punctul de început al amplului traseu educațional. Curriculumul este construit astfel
încât să cuprindă o gamă largă de teme.
Evoluția tehnologiei și integrarea ei în toate sectoarele de activitate ale societății a
condus la solicitarea sistemului educației de a face față noilor cerințe și provocări pentru școală,
pentru actorii ei, dar și pentru cei responsabili cu formarea lor.Introducerea noilor tehnologii în
educație reprezintă un proces amplu și complex , care antrenează necesitatea dezvoltării unor
măsuri coerente privind asigurarea resurselor în instituție. Utilizarea tehnologiilor informaționale
moderne atribuie noi dimensiuni procesului de predare-învățare-evaluare. Integrarea
calculatoarelor în școlile primare îi învață pe elevi să utilizeze tehnologia nu numai ca pe un
mijloc de recreere, ci și ca pe un instrument care îl va ajuta la o integrare mai ușoară în
învățământul superior și, mai târziu, pe piața muncii. Tehnologia informației este o disciplină
transcurriculară care reunește competențe de la arii curriculare precum limbă și comunicare,
matematică și științe, arte și tehnologii, om și societate. Noile roluri pe care le implică profesia
de cadru didactic im-pun o pregătire inițială și continuă corespunzătoare, realizată pe de o parte
prin creșterea ponderii problematicii privind învățarea și pe de altă parte includerea unor
secvențe privind noile tehnologii informatice. Apariția unor noi dispozitive și dezvoltarea celor
vechi a condus și la spo-rirea posibilităților de realizare a unor lecții utile și atractive.
AVANTAJELE ȘI LIMITELE UTILIZĂRII TEHNOLOGIILOR MODERNE ÎN
PROCESUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Tehnologiile moderne în școli ar putea produce modificări la nivelul comportamentelor
intelectuale , emoționale , sociale ale elevilor, concretizate în aspecte precum: creșterea
interesului de a învăța , creșterea frecvenței la ore , obținerea unei mai bune concentrări și sti-
mularea lucrului în echipă, îmbunătățirea rezultatelor școlare , dezvoltarea competenței de co-
municare , optimizarea managementului proiectelor, precum și dezvoltarea capacității de rezol-
vare a problemelor. Pe lângă valențele formative ale utilizării tehnologiilor informaționale, mij-
loacele informatice moderne ar putea spori semnificativ atractivitatea procesului educațional. În
procesul instructiv-educativ tehnologiile multimedia reprezintă un instrument important pentru
crearea cursurilor instructive moderne, a bibliotecilor virtuale, formându-se astfel un spațiu nou,
spațiul virtual instructiv.
Utilizarea noilor tehnologii în procesul instructiv-educativ are numeroase avantaje, dar
impune și o serie de dezavantaje.
Avantaje:

208
-stimularea capacității de învățare inovatoare, adaptabilă la condiții de schimbare socială rapidă;
-consolidarea abilităților de investigare științifică;
-conștientizarea faptului că noțiunile învățate își vor găsi ulterior utilitatea ;
-creșterea randamentului însușirii coerente a cunoștințelor prin aprecierea imediată a
răspunsurilor;
-întărirea motivației elevilor în procesul de învățare;
-stimularea gândirii logice și a imaginației;
-introducerea unui stil cognitiv,eficient de muncă independentă;
-instalarea climatului de competitivitate și a dorinței de autodepășire;
-mobilizarea funcțiilor psihomotorii în utilizarea calculatorului;
-formarea deprinderilor practice utile;
-asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a reproiecta activitatea
în funcție de secvența anterioară;
-facilități de prelucrare imediată a datelor, de efectuare a calculelor, de afișare a rezultatelor, de
realizare a graficelor, tabelelor diverselor scheme;
-asigură alegerea și folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor aplicații;
-dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei probleme ,
elevul își găsește singur răspunsul pentru o problemă concretă;
-asigură pregătirea elevilor pentru o societate bazată pe conceptul de educație permanentă;
-determină o atitudine pozitivă a elevilor față de disciplina de învățământ la care este utilizat
calculatorul și față de valorile morale, culturale și spirituale ale societății;
-ajută elevii cu deficiențe să se integreze în societate și în sistemul de educațional.
-lărgirea orizontului de cunoaștere, elevul nu se mai limitează la cunoștințele pe care i le
transmite cadrul didactic, ci are posibilitatea de a găsi argumente pentru a-și susține propriile
idei, păreri, opinii;
-cunoașterea, aprofundarea, asimilarea unui bagaj vast de cunoștințe într-o perioadă mult mai
scurtă decât prin modalități care nu includ folosirea mijloacelor informatice;
-utilizarea în orele de predare-învățare a calculatorului și a internetului duc la înțelegerea mai
bună a conținuturilor într-un timp evident mai scurt , iar creativitatea elevilor este activizată prin
întrebările pe care învață să le adreseze, cercetarea pe care trebuie să o facă, problemele pe care
trebuie să le rezolve, proiectele realizate , graficele, revistele, testele practice de rezolvat, relațiile
stabilite cu alți elevi de pe planeta întreagă , devenind astfel persoane mai responsabile, capabile
de o bună integrare socială.
Dezavantaje:
-achiziționarea componentelor hardware este dificilă din cauza costurilor ridicate;
-softurile sunt și ele costisitoare și de multe ori nu sunt testate corespunzător înainte de
achiziționare;
-există încă profesori și elevi insuficient pregătiți pentru utilizarea calculatoarelor;
-în programa școlară pentru învățământul primar nu sunt prevăzute ore instruirii asistate de
calculator;
-primează exercițiile practice, iar comunicarea, argumentarea, dezbaterea au de suferit;
-interacțiunile dintre elevi și chiar ditre elevi și profesori sunt diminuate și ele;
-stilurile de învățare fiind diferite, nu toți elevii preferă acest tip de instruire;

BIBLIOGRAFIE:

209
  Adăscăliței A.A., Brașoveanu R., Instuirea asistată de calculator (I.A.C),Curs online
disponibil la adresa http://forum.portal.edu.ro
 Miron Ionescu, Ioan Radu, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004;
 Michaela Logofătu , Mihaela Garabet, Anca Voicu,Emilia Păușan, Tehnologia
Informațieiși a Comunicațiilor în școala modernă, Editura Credis, București, 2003

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Prof.inv.primar Lupescu Maria

Liceul Teoretic "Emil Racoviță" Techirghiol

În ultimii ani am constat că activitatea didactică poate fi optimizată utilizând diverse

instrumente digitale,îmbinând armonios metode tradiționale cu cele moderne.
Cadre didactice și elevi,deopotrivă, am deprins noi modalități de proiectare și desfășurare
a procesului instructiv-educativ,în cadrul căruia utilizarea instrumentelor digitale a devenit
prioritară.
Astfel am reușit să ne adaptăm destul de repede la ceea ce a urmat - școala on line!
Învățarea în mediulvirtual secaracterizează prin diversitate și complexitate.
Resurselewebcontribuiela schimbarea tipului depredare dintr-unmodel static într-unul
dinamic,în carejoculețesimple cu potrivirede cuvinte,puzzle-uri, quiz-uri șimulte altetipuri
deaplicații dinamizeazăînvățarea.
Utilizând mijloace digitale,am constatatcă folosirea unorjocuri didacticeinteractive în
cadrulorelor prinintermediul unor aplicații digitaleduc laîmbunătațirea rezultatelor școlareale
elevilor.
Elevii au devenit receptivi și deosebit de implicați în rezolvarea sarcinilor didactice
folosind diverse aplicații și instrumente digitale.
Voi enumera câteva exemple din activitatea noastră.
La orele de Arte vizuale și abilități practice ,de exemplu,elevii au realizat diverse lucrări
pe care le-au postat imediat pe Padlet-ul clasei și după un "tur virtual al galeriei"am purtat
discuții utile tuturor.
https://padlet.com/marialupescu/1w79vr4nf6hv71qx
Anumite cunoștințe ,competențe dobândite la alte discipline de învățământ le-am
verificat prin intermediul altor aplicații precum LearningApps ,Wordwall sau Kahoot,care au
antrenat elevii în identificarea răspunsurilor potrivite.
https://create.kahoot.it/details/c5df9ffb-4181-4cbd-880b-3a2e28fd6f1a

210
https://create.kahoot.it/details/62771a50-86f0-4137-96cf-01ddf1042d75
https://learningapps.org/display?v=pvvfg8q3c20
De un real folos a fost faptul că atât la școală,cât și acasă ,prin grija autorităților
locale,elevii au avut la dispoziție dispozitive adecvate,tablete,tablă interactivă,soft-uri
educaționale.
Personal mi-am achiziționat o tabletă grafică,care mi-a ușurat foarte mult predarea.
Elevii așteaptă cu mare nerăbdare astfel de momente,care îi determină să studieze ,să
participe activ ,să identifice variantele corecte.
Foarte interesant este faptul că,deși sunt aflați în competiție uneori,elevii dovedesc
altruism,empație,disponibilitate.
Odată formată, deprinderea de utilizare a instrumentelor digitale va fi extrem de utilă atât
în activitatea școlară cât și în cea socială.

Bibliografie:
https://www.didactic.ro ›
https://www.clasaviitorului.md ›

IMPACTULÎNVĂȚĂMÂNTULUIONLINE
ASUPRAMEDIULUI PREȘCOLAR
Prof. Manea Cristina
Grădinița cu Program Normal Vernești, Buzău

Societatea umană evoluează continuu, încercările prin care trece sunt din ce în ce mai
complexe, astfel încât principalul personaj, omul nu are de ales, decât să se adapteze din mers
noilor schimbări. În urmă cu mai bine de un an, învățământul românesc cât și cel mondial a
suferit o lovitură neașteptată: trecerea la predarea efectiv online – parțial sau total.
Dacă la începutul anului 2020, predarea exclusiv online părea pentru unele țări de
domeniul scinece-fiction, realitatea ne-a arătat că nimic din ceea ce știam până în acel moment
nu corespunde cu realitatea. O mare provocare pe care o parcurgem în zilele noastre, este criza
Covid 19, la care omul a fost nevoit să facă schimbări majore atât în comportamentul sau față de
semeni dar și în modul de gândire și acțiune pentru prezent și viitor.
211
 Una din aceste provocări pe care le trăim, în special din luna martie 2020 și până în
prezent este trecerea de la învățământul clasic la cel online. O schimbare, care a bulversat
„societatea” școlară din temelii. Trecerea școlii în mediul online își va arăta efectele în următorii
ani – fie pozitive sau fie negative.
Un primă mare problemă la trecerea predării în mediul virtual, a fost dotarea cu device-
uri suficient de performante pentru a face față noilor solicitări – platforme, programe It, etc. O
altă problemă a fost adaptarea la mediul online a celor direct implicați: copii, părinți, cadre
didactice.
Pentru învățământul preșcolar această perioadă a fost extrem de dificilă, activitățile propuse
pentru a fi realizate acasă alături de părinți atingându-și parțial scopul și obiectivele.
Întâlnirile pe platforme gen Classroom, WhatsApp, Meet, etc s-au realizat sincron sau
asincron în funcție de timpul liber al adulților. Un adult alături de copil era una din condițiile
principale pentru realizarea întâlnirilor și a activităților.
Intâlnirile sincron au fost dificil de realizat princupalul motiv fiind orarul părinților care
nu oferea posibilitatea stabilirii de comun acord a unei ore de întâlnire. De fiecare dată când s-a
reușit acest lucru, întâlnirile au devenit un motiv de bucurie, de împărtășire a ultimilor noutăți cu
educatoarea și colegii.
În perioada desfășurării activităților în mediul online, rolul educativ al învățării și
derularea corectă a activităților zilnice afectată în mod serios. Deși părinți au primit au primit
zilnic prin diferite căi de contactare sarcinile de lucru, activitățile ce urmau a fi derulate au avut
de suferit, realizarea lor facându-se parțial sau au lipsit.
Revenirea în clase a adus bucurie pe chipul copiilor, au revenit la o rutină zilnică de
lucru, la o abordare serioasă a activităților didactice, acest lucru permițând dispozitivelor
inteligente să ne însoțească zilnic(laptop, videoproiector, telefon).
Mijloacele de informare provoacă nevoia de a descoperi ultimile noutăți, de a fi la curent
cu cele mai noi știri, de a înmagazina pentru propria formare idei și fapte esențiale, de asemenea
dorința de a fi cât mai activ social cu o experiență de viață cât mai mare.
Potrivit Silviei Șpac din articolul „ Impactul mass-media asupra formării personalităţii
elevului de vârstă şcolară mică” apătut în seria „Științe ale educației” din 2015 „cercetările
psihologilor au demonstrat că orice explorare excesivă a realităţii imaginilor, mai cu seamă a
imaginilor audiovizuale, adică a limbajului non-conceptual al mass-media, prezintă primejdia
de a stingheri generalizarea şi înţelegerea conceptelor; îndepărtează copilul de conceptualizare,
frânează dezvoltarea gândirii lui abstracte, ceea ce, în consecinţă, ar conduce la alienaţie prin
imagini. Câştigul intelectual de pe urma excesului consumului mesajelor audiovizuale ar fi
destul de redus şi mai mult de ordin cantitativ decât calitativ. Diferitele mesaje, îndeosebi cele
filmice, joacă un rol intermediar, înlesnind trecerea de la experienţele cele mai directe de
cunoaştere (concret-senzoriale) spre cele indirecte (idei abstracte).”
Este ușor de constatat că, în zilele noastre, copiii de toate vârstele manifestă abilități de
utilizare a mijloacelor audiovizuale, ei petrecând mult prea mult timp în fața dispozitivelor cu
acordul părinților, fără ca aceștia să conștientizeze că impactul pozitiv sau negativ al acestora.
Multitudinea de mesaje audio și video care pătrund în universul lor aduc diferite personaje, eroi,
exemple de comportament, situații, grupuri sociale de la care copiii împrumută din modul lor de
a gândi, trăi, de a acționa și, și le manifestă în relațiile cu ceilalți. Ei trăiesc la maxima intensitate
întâmplările prin care trec eroii preferați, împart trăirile, suferințele și bucuriile acestora. Toate

212
acestea sunt supuse analizei și pot influența pozitiv comportamentul copiilor, așa cum pot avea și
un impact negativ asupra lor prin agresivitate sau la extrem acte de violență.
Lucrând de aproape două decenii cu copiii din mediul preșcolar, i-am provocat să
precizeze ce personaj de film, desene animate le place. Nu mică mi-a fost mirarea când am
constatat că simpla discuție cu acestia au declanșat stări emoționale diverse, fiecare sustinându-și
cu ardoare personajul preferat și neacceptând că acesta este inferior celuilat personaj. Din
discuțiile ocazionale și individuale cu ei am stabilit că atașamentul față de aceste personaje este
mare, ei trăiesc emoții din toată sfera emoțiilor (curaj, iubire, dreptate, devotament), iar față de
personajele negative manifestă respingere, condamnând comportamentul negativ al acestora.
Educația așa cum o știam și o înțelegeam înainte de pandemie, s-a schimbat radical,
determinându-ne să activăm la maxim latura creativă pentru a face față noilor provocări. Pentru a
pune însă în practică această latură creativă am avut nevoie de un minim de abilități în utilizarea
calculatoarelor. Trecerea în mediul online a devenit singura alternativă pentru continuarea
educației. Este suficientă existența unui dispozitiv conectat la internet pentru a participa la actul
educativ din orice loc și oră, atât timp cât ne dorim acest lucru. Nu prezența fizică într-o sală de
studiu asigură calitatea actului educațional, ci implicarea ambilor factori implicați (profesori și
elevi), dedicarea și maturitatea acestora pentru a transforma cunoștințele în trepte către viitor.
Foarte important este și să înțelegem cum se derulează lucrurile, trecerea în mediul online
solicitând mai mult timp în etapa inițială, ulterior copetențele IT dobândite facilitând actul
educațional. Conform mai multor studii din străinătate, rata abandonului școlar este mai mică în
mediul online decât atunci când cursurile au loc față în față. Mă întreb dacă în aceste studii este
inclusă și țara noastră, deoarece din propria experiență accesul la un dispozitiv s-a facut cu mare
dificultate la noi. Nu neapărat lipsa oricărui dispozitiv a împiedicat un număr relativ mare de
elevi să participe la orele online, ci existența unui singur dispozitiv pentru mai mulți frați, lipsa
semnalului sau părintele posesor de telefon se afla la serviciu, copiii neavând niciun dispozitiv
disponibil.
Trecând peste aceste provocări, ne punem întrebarea „educația online poate fi viitorul
procesului instructiv educativ?”. Răspunsul poate fi unul pozitiv dacă toți factorii implicați ar
colabora cu dorința de a duce la îndeplinire acest lucru. Pentru aceasta este nevoie de o structură
bine gândită și aplicată la nivel național, profesori suficient pregătiți în domeniul IT pentru a face
față oricărei provocări, acces liber la platforme educaționale și soft-uri, o schimbare a
curriculumului la toate ciclurile școlare.

Bibliografie:
1. NeacşuIoan–“Metodeşitehnicideînvăţareeficientă”,EdituraMilitară,1990
2. PâinişoarăIon–Ovidiu–
“Comunicareaeficientă.Metodedeinteracţiuneeficientă”,Editura
Politom,Bucureşti2003
3. Profilulpsihologicalelevilordinînvățământulgimnazial,EDICT,Revistaeducației,201
8
4. SCHAFFER,R.,(2005).Introducereînpsihologiacopilului. Cluj-Napoca:EdituraASCR
5. Silviei Șpac - articolul „ Impactul mass-media asupra formării personalităţii
elevului devârstăşcolarămică”apătutînseria„Științealeeducației”din2015-
https:/teachforromania.org/cum-lucrăm-cu-preșcolarii
6. STANL.ȘICOLAB.(2004).Ghidmetodologicprivindproiectareaactivitățilordepredar
213
 e –învățare-evaluare,clasele I-IV,EdituraAramis,București,2004.

EVALUAREA PRIN ESEURI LA ORELE ONLINE DE LIMBA FRANCEZA

Prof. Manole Delia Magdalena

Colegiul Național Pedagogic Carol I

Trecerea tuturor activităților didactice de predare, învațare și evaluare în mediul on-line

ridică multe semne de întrebare profesorilor, în încercarea acestora de a identifica cele mai bune
metode de a lucru cu elevii la orele de limbă în general, și, în particular, la cele de limbă
franceză.
Interactiunea profesor- elev trebuie obligatoriu sa fie o relatie bi-direcțională, în niciun
caz unidirecțională, bazată strict pe predarea de către profesor a unui cumul de noțiuni, teorii,
opinii; atâta timp cât elevii nu se implică în activitățile comunicaționale care urmaresc
îmbunatățirea competențelor lor de diverse tipuri (ascultare, vorbire, scriere, citire), nu se poate
vorbi de eficiență sau progres din partea elevilor, la orele de limbă.
Astfel că, marea provocare a profesorului este aceea de a găsi formele caâ mai potrivite
de a-i motiva, implica si inspira pe copii, asa încat să se lase atrați în activități de învățare și
exersare a limbii, plăcute, interesante, care sa le ofere prilejul să comunice cât mai mult și cât
mai bine în limba straină respectivă. Poate că tocmai trecerea întregii activități didactice în on-
line este marele test, acela de a întruni profesorii, și de aceasta dată, în circumstanțe cu totul noi
și solicitante, rolul lor de designer al lecțiilor, al activitățlor didactice, de organizator, de
facilitator și sursa de informare, dar ți de suporter al elevilor în încercarea lor de a realiza sarcini
de lucru în limba straină, fie că sunt orale, fie scrise; nu trebuie neglijat ca profesorul cu vocație
sau foarte bine documentat, găsește întotdeauna modalitatea de a-i inspira și atrage pe copii către
noile provocări propuse la orele de curs.
M-am întrebat, cum să găsesc forma cât mai eficientă și atractivă, așa încât să le trezesc
elevilor mei interesul și preocuparea de a scrie în limba franceză, de a crea texte cât mai
originale, de a le consolida încrederea în ei inșiși când își evaluează cunoștințele și competențele;
este nomal să fie la început reținuți sau mai greu motivabili, deoarece nu stăpânesc toate
resursele de lexic și mecanismele gramaticale înca din prima zi, însă ghidarea pas- cu –pas
printr-o serie de exerciții special concepute să îi susțină, ar putea fi cheia ideală, atât pentru elevii
care stăpânesc bine sau foarte bine limba respectivă, cât și pentru cei care se consideră
începători, nesiguri, cu tendința de a se retțne și de a participa cât mai puțin în diversele contexte
educaționale în care se găsesc puși la un moment dat la orele de limbă străină. În acest tipar de
comunicare scrisă ghidată sau asistată gradual, se încadreaza sarcinile didactice de a scrie
compuneri pe baza de imagini, sau cu unele fragmente impuse (ănceputul, sfarșitul compunerii
fixat încă de la bun început), sau chiar pornind de la o situație particulară dată sau de la un
anume titlu. “Desprinderea” va fi, bineînțeles, treptata, pâna la a se atinge de catre elevi
autonomia în scriere, și bineînteles, vorbire, căci la început trasam sarcini de scriere de
compuneri cu cât mai mult suport material oferit: o serie de imagini sugestive, care să sugereze
“bornele” în dezvoltarea narațiunii cerute, un început fix, dinainte stabilit, sau un anume final (de
cele mai multe ori un happy-end, care să dea satisfacția copilului legată de aceea că binele

214
întotdeauna învinge; sau chiar un final lăsat intenționat ne-soluționat pentru a incita interesul și a
crea impresia de suspans și mister, atât de îndrăgite de școlari; a se vedea “delicioasele”
compuneri “de groază” (spooky-tales) de Halloween); totodată, putem să furnizam în sprijinul
elevilor o serie de cuvinte și expresii care trebuiesc incluse în compunerea trasată, la început,
volumul lexicului fiind mai bogat, sau chiar oferindu-le în sprijin ideile principale, așa încât
elevii să pornească încrezatori pe drumul “scrierii de compuneri”, cu suport și ghidare
îndeaproape din partea profesorului, urmând treptat “sa se desprindă” de orice sprijin astfel
oferit, ajungând în cele din urmă la a crea, în mod din ce în ce mai independent, propriile povesți
sau descrieri, propriile compuneri, unice, originale.
Din fericire, există material didactic din care să ne inspiram pentru a concepe astfel de
“schelete” ale unor compuneri ghidate, fie prin imagini, fie cu vocabular sau idei fixe, cu început
sau sfârșit impus și,- de ce nu?-, cu o idee înserată la mijlocul narațiunii, uneori, provocând elevii
ăa respecte o structură, inițial, apoi încurajandu-i să aleagă propriile trasee imaginative pe care
vor merge în crearea compunerii “perfecte” (este un fel de a spune, căci elevii consideră
compunerea perfectă pe aceea care atinge exact așteptarile personale, sau care are efectul scontat
asupra profesorului și celorlalti colegi, care formează împreună auditoriul sau publicul lor. De
aceea, compunerile scrise trebuie citite în clasă, apreciate pozitiv de catre professor, feed-back-ul
gramatical fiind chair mult mai putin important când este vorba de acest aspect;de ceea ce trebuie
urmărit în primul rând este să facilitezi, să inspiri, să motivezi și să sprijini copilul în a scrie ceea
ce își dorețte sau imaginează, fără îngrădiri, rețineri sau prea multe “corecții” făcute de față cu
ceilalti elevi, auditoriul a carui apreciere este extrem de importanta pentru “ micul scriitor” în
limba straină; erorile de exprimare, de gramatică trec în plan second la orele de scriere de
compuneri, profesorul cautând discret prilejul de a-l corecta pe elev, însă în niciun caz nu acum
este momentul oportun, căci acum elevul se vede în postura dificilă, dar satisfacatoare, de a scrie
în maniera proprie, cu ideile sale, o compunere care să îl mulțumească în primul rand pe el, și
apoi pe mentor și pe colegii care o ascultă.
Ceea ce este chiar mai important, este rolul de evaluare pe care scrierea de compuneri îl
poate îndeplini, căci un text scris de elev poate “radiografia” cu ușurință întregul “bagaj” de
cunoștințe lingvistice ale elevului evaluat, oferind măsura clară a nivelului de competențe pe care
acesta îl are legat de scriere ăi nu numai; un elev care citește foarte mult, de pildă, va avea o
compunere bazată pe imaginație mai bogată, cu un vocabular mai dezvoltat, lucru lesne de
evaluat de către profesor la simpla analiză sau ascultare a unei compuneri; toate aceste lecturi,
exerciții, sarcini de lucru pe care elevul le face duc categoric la îmbunatățirea competențelor sale
lingvistice (competența de scriere, vorbire, imaginatie dezvoltata și nivelul vocabularului
îmbogățit; cititul se va ameliora si el, bineînțeles, odată cu exersarea în domeniul compunerilor,
căci invariabil aceste competențe “cresc” împreună, au legătura și se influentează una pe
cealaltă)
Compunerea poate fi deci o modalitate extraordinar de utilă și eficientă în EVALUAREA
nivelului de cunoștințe lingvistice ale elevilor, de măsurare a nivelului lor de competențe legate
de limba straină pe care o studiază. Scrierea de compuneri este o activitate deosebit de complexă,
care antrenează practic tot ceea ce cunoaște elevul în materie de limba straină, însă îi dă și ocazia
acestuia de a se documenta suplimentar, prin aceea că exploreaza idei noi, cuvinte noi, și le
explicitează din dictionar la nevoie, în încercarea lui de a scrie cu orice preț compunerea
imaginată, sau sugerată de professor la ora de curs.

215
 UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI

Marin Carmen Gina

Curteanu Daniel
ȘCOALA GIMNAZIALĂ GOIEȘTI

Oportunități și provocări
Desigur, oferta online de învățare pentru adulți este obligată să se extindă tot mai mult și
acest lucru poate fi un lucru bun. Digitalizarea este sinonimă cu flexibilitatea, ușurința în
accesare, fluxul potențial de resurse multimedia și noi modalități de motivare a adulților pentru a
se angaja în învățare. Cu toate acestea, introducerea acestor tehnologii este lentă și eficiența
acestora este relativ limitată. În schimb, faptele evidențiază dificultățile legate de formarea
personalului, costurile suportate (nu numai pentru instrumentele și infrastructura necesară pentru
a le conduce, ci și pentru formarea profesioniștilor) și, în funcție de localizarea geografică, lipsa
conectivității.
Ni se spune adesea că tehnologia are potențialul de a perturba accesul la învățare, de a
depăși barierele geografice, fizice și financiare și de a oferi conținut diferit accesibil peste tot, tot
timpul, în timp ce se bazează pe o multitudine de metode. Ar putea face, dar va fi așa? Și dacă
da, vor fi aceste schimbări atât de importante? Sau va fi pur și simplu o schimbare în
mecanismele de livrare, fără un impact real asupra învățării? În anii 1980, televiziunea trebuia să
conducă la o transformare majoră a educației; când am început să predau în anii 1990, fiecare
clasă a avut un televizor și un aparat video. Televizoarele au fost înlocuite repede de
proiectoarele conectate la PC, care, la rândul lor, au fost înlocuite cu aparate conectate în rețea și
apoi cu servicii de cloud și tablete conectate (sau dispozitive similare). Pe scurt, tehnologia se
schimbă; tablele non-interactive au fost o dată o mare noutate care urmărea să interzică praful de
cretă din sala de clasă și să învețe o generație întreagă diferența dintre markerii șterși și markerii
permanenți (și consecințele utilizării greșite ...).

Instrumentele digitale nu sunt un scop, ci un mijloc

Trebuie să facem o distincție între învățarea de a folosi instrumentele digitale și a învățarea prin
utilizarea instrumentelor digitale. Primul a fost un factor major de creștere a participării adulților
la educație și formare în ultimul deceniu. Cu toate acestea, în multe societăți, omniprezența
instrumentelor digitale a făcut ca utilizarea lor (competența numerică) să fie mai puțin presantă
în multe domenii. Deși unele grupuri au fost excluse din revoluția digitală din cauza lipsei de
competențe TIC (și, poate, a lipsei de acces la aceste instrumente și la conexiunile de mare viteză
care le fac să funcționeze), aceste tehnologii digitale fac parte acum din viața de zi cu zi pentru o
parte din ce în ce mai mare a populației. Scopul educatorilor pentru adulți ar trebui, prin urmare,
nu numai să fie încurajarea învățării digitale, ci și să se asigure că utilizarea acestor instrumente
îmbunătățește învățarea, îi ajută să facă diferența, mai degrabă decât doar transferul
documentelor tipărite într-un PowerPoint.
Digitalizarea și incluziunea
Este învățarea digitală o altă tehnologie? Introducerea sa în sala de clasă (și modul în care
aceasta constituie furnizarea de educație pentru adulți) reprezintă o schimbare fundamentală în
domeniul educației și formării pentru adulți? Ar trebui să regândim bazele abordării noastre în
acest domeniu? Nu sunt convins.Așteptările, motivațiile, stilul de viață și experiențele tinerilor

216
(viitorii cursanți adulți) diferă de cele ale generației mele (sunt în vârstă de cincizeci de ani).
Aceste instrumente reprezintă noi provocări pentru furnizorii de educație în furnizarea și
evaluarea educației, dar oferă, de asemenea, mari oportunități de inovare și ajung la o nouă
generație de adulți.
Pentru anumite grupuri de cursanți, utilizarea tehnologiei în învățământ este însoțită de o
serie de bariere, iar persoanele care sunt cel mai probabil excluse de la învățare vor fi cu atât mai
mult dacă o parte mai mare a ofertei de formare este accesată online. În acest caz, cei care ar
putea obține cele mai multe beneficii ar fi excluși din procesul de învățare.
Tehnologiile digitale adaptate educației pentru adulți nu sunt doar o mândrie și sunt
făcute să dureze (până când vor urma calea proiectorului, desigur). Prin urmare, este esențial să
acordăm timp și efort pentru a explora cele mai bune modalități de a le pune în slujba educației
adulților. Totuși, să nu uităm că aceasta din urmă implică în mod necesar relații personale și că
cei mai buni educatori sunt capabili să creeze, să mențină și să utilizeze astfel de legături pentru
a sprijini adulții în procesul de învățare.Educația digitală ar trebui să îmbunătățească predarea, nu
doar să prelungească metodele existente prin intermediul noilor tehnologii. Trebuie să explorăm
diferitele moduri prin care aceste instrumente pot permite elevilor să-și împărtășească ideile și să
le confrunte cu cele ale colegilor lor. Trebuie să ne stabilim obiectivul de a îmbunătăți experiența
de învățare, de a crește motivația și de a oferi o experiență mai apropiată de modul în care adulții
accesează informații și comunică între ei în lumea reală, a clasei.

ROLUL EDUCAȚIEI DIGITALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Marinkaș Eleonora Florica

Școala Gimnazială „Silvania”

Beneficiile internetului sunt nenumărate. Internetul și noile dispozitive devin din ce în ce

mai prezente în felul în care relaționăm și comunicăm.
Învățământul virtual a devenit un fenomen în societatea românească în ultimul timp.
În acest context, educația digitală devine o prioritate. Școala este nevoită să stabilească ca
prioritate alfabetizarea și comunicarea digitală pentru orice participant la procesul instructiv-
educativ. Accesul la dispozitive digitale și internet a devenit o necesitate a noii generații,
creându-li-se atât oportunități, cât și riscuri
Beneficiile utilizării, evidențiate prin accentuarea potențialului de învățare, respectiv:
dezvoltarea cognitivă, creativă, îmbunătățirea relațiilor sociale – atribuite ale noilor tehnologii –
sunt însoțite, inevitabil, de pericole, ce pot apărea sub diverse forme: dependența de tehnologie,
hărțuirea online ... Totuși, pentru fiecare situație de risc există strategii de prevenire, iar cu puțin
sprijin din partea adulților din jurul lor, majoritatea elevilor ar fi capabili să ia măsuri de
gestionare a situațiilor de risc pe care le întâlnesc în mediul online.
Utilizarea internetului permite accesări rapide ale informațiilor utile pentru o temă dată,
dar și stabilirea unor căi de interacțiune între elevi și profesori. Au apărut platforme de învățare,
cu ajutorul cărora există posibilitatea de a stabili sarcini de lucru pentru elevi și în afara spațiului
școlii. Aceste sarcini pot fi pentru un elev sau pentru întreaga clasă de elevi și sunt coordonate

217
de la distanță. Evaluarea se poate face foarte ușor, cu ajutorul diverselor aplicații, care, după ce
verifică corectitudinea itemilor pot să centralizeze rezultatele.
În acest context, rolul profesorului se schimbă, activitatea didactică capătă un grad mai
mare de independență, profesorul ajutând elevii să descopere informațiile necesare și în spațiul
exterior școlii. Elevii pot trimite diverse tipuri de informații, pot găsi ușor informații. Ceea ce
trebuie învățați este să folosească surse de încredere. Cu toate că internetul nu este mereu sigur,
soluția nu este să se îngrădească accesul copiilor la lumea virtuală, ci aceea de a fi călăuziți pe
această cale. Daca vor fi încurajați și sprijiniți vor deveni adulți încrezători în forțele proprii și
vor folosi internetul spre folosul și dezvoltarea lor continuă.
Având în vedere evoluția tehnologie și a instrumentelor digitale care ne sunt puse la
dispoziție, se poate pune întrebarea „Mai avem nevoie de profesori?”. Răspunsul la această
întrebare este: „Da! Categoric da!”
Prin educația de tip digital oricine poate găsi informații. Totuși, folosind tehnologia pot fi
evaluați elevii doar din punct de vedere obiectiv. Cu ajutorul tehnologiei putem să evaluăm
itemii obiectivi. Itemii de tip subiectiv sau semi-obiectivi nu pot fi evaluați. Calculatorul nu
poate evalua un item de tipul : „Alcătuiește o propoziție cu cuvântul frunză.” sau un item în care
se cere elevilor să scrie un eseu pe o anumită temă.
Utilizarea resurselor educaționale digitale devine din ce în ce mai răspândită în toate
sistemele educaționale din lume. Implementarea lor presupune o pregătire susținută din partea
cadrelor didactice, dar și din partea realizatorilor de softuri sau aplicații. De asemenea trebuie să
existe o strânsă legătură între oamenii de la catedră si cei din spatele softurilor, pentru ca
rezultatele să fie cele așteptate.
Pe internet există un șir de site-uri care permit crearea diverselor materiale didactice
electronice, cum ar fi: prezi.com, learningapps.org, kahoot.com etc., doar că ele sunt puțin
cunoscute pe teritoriul țării noastre pentru că nu sunt în limba română. Din acest motiv, de multe
ori, profesorii utilizează doar instrumentele standard din calculator.
Utilizarea resurselor educaționale digitale are foarte multe avantaje, dar are câteva limite,
cum ar fi: dotarea slabă a școlilor cu tehnologii moderne; elaborarea resurselor educaționale
digitale este un proces ce necesită timp și cunoștințe în domeniul TIC; accesul liber la resursele
educaționale digitale este limitat, iar prețul acestora este destul de ridicat, mulți elevi nu au acces
la internet.
În concluzie, utilizarea resurselor educaționale digitale în procesul educațional ne oferă
multe posibilități și perspective pentru autodezvoltare, cercetare și realizarea unui proces
educațional centrat pe elev. Acestea vor asigura crearea unui mediu de învățare în vederea
creșterii accesului la educație de calitate și formării unor competențe cheie și profesionale, care
să faciliteze integrarea pe piața muncii. Un lucru însă nu trebuie pierdut din vedere: o integrare
eficientă a noilor tehnologii, a metodelor interactive și resurselor digitale în procesul didactic
reprezintă un proces complex, care nu vizează doar tehnologiile, ci și componentele curriculare
și pedagogice, de organizare instituțională, competențe ale cadrelor didactice, proceduri și reguli
clare, conștientizate de toți actorii care participă la procesul didactic. Așadar, nevoia de formare
se reflectă în ceea ce îi privește atât pe profesorii cu experiență, dar cu atât mai mult pe cei tineri,
care au toate instrumentele la îndemână pentru un parcurs didactic solid, care să îi ajute să
lucreze cu elevii utilizând forme de predare interactive și instrumente digitale, într-o manieră
coerentă și eficientă.

218
Bibliografie
https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/resources/tutorials/digital-competence-the-vital-
.htm
https://www.upet.ro/proiecte/122596/2019/eBoook%20IACPEO.pdf
https://media.telekom.ro/images/b2b/catalog/img/Digitalizarea_procesului_educa%C8%9Bional.
pdf

ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE TIP LEARNING BLENDED ȘI STILURILE DE

ÎNVĂȚARE

Profesor Mihai Maricica

Școala Gimnazială Nr. 10 Botoșani

Trecând peste taxonomia stilurilor de învățare asociate cu cele opt tipuri de inteligență –
verbală, kinestezică, naturistă, logico-matematică, spațială, muzicală, intrapersonală,
interpersonală – stilurile de învățare de bază, clasice, având drept criteriu componenta genetică,
sunt: vizual, auditiv și tactil-kinestezic, fiecare având anumite caracteristici. În instituţia de
învăţământ unde îmi desfăşor activitatea, la începutul fiecărui an şcolar, se aplică elevilor
chestionarul pentru determinarea stilurilor de învăţare. După interpretare, dirigintele clasei
afişează rezultatele într-un tabel, pe coperta interioară a catalogului, pentru ca informaţia să fie la
îndemâna profesorului, el urmând să-și adapteze demersul educativ fiecărei clase și, ideal,
fiecărui elev.
Pentru stilul de învăţare vizual, elevul preferă să vadă cuvintele scrise, îi plac imaginile,
îşi înfrumuseţează spaţiul de învăţare, dorește prezentările Power Point, prezi, fotografiile şi
ilustraţiile cu un conţinut tipărit și rezumatele scrise, el percepând şi fixând informaţia mai ales
prin folosirea diagramelor, tabelelor şi hărţilor. În cazul elevilor dominați de stilul auditiv, ei
învață ascultând conversații sau prezentări, vorbesc ritmat și cu sine (în gând), fiind ușor distrași
de zgomot; de regulă își mișcă buzele și spun cuvintele când citesc, sunt vorbăreți, plăcându-le
discuțiile. Elevii dominați de caracteristicile stilului kinestezic învață prin manevrarea obiectelor,
ei dorind să atingă obiectele și mecanismele, vorbesc rar utilizând verbe de acțiune și stau
aproape de persoana cu care discută; de regulă gesticulează, pot avea un scris urât, le place să se
implice în jocuri.
Cum interesul pentru programele personalizate de învățare online a crescut recent, prin
tehnologiile disponibile, prin nevoia adaptării la scenariile pandemice și pentru că cercetarea a
demonstrat rezultate sporite ale modelelor de predare de tip blended, din practica școlară ne
permitem a sugera câteva aspecte prin care se sporește eficiența educativă, dacă ținem cont de
stilurile de învățare predominante ale elevilor.
Astfel, majoritatea statisticilor arată că stilul vizual este specific pentru 55% din
populaţie, cel auditiv pentru 30 %, iar stilul tactil-kinestezic pentru 15 % din populație. Precizăm
că prin device-urile erei digitale elevii sunt mai orientaţi către învăţarea vizuală, deoarece
utilizează în viaţa de zi cu zi diverse aplicaţii (aflate pe tabletă, telefon, P.C.), care folosesc
imagini intuitive, cu scopul de a face informaţia mai accesibilă.

219
 Profesorul poate să-și adapteze demersul didactic predominanței elevilor cu stilul vizual
prin utilizarea explicaţiei, demonstraţiei, jocului cu ajutorul imaginilor, hărţilor, graficelor,
modelelor și machetelor. În învățământul online sau hibrid, el va realiza şi furniza elevilor
mijloace de învăţământ vizuale, va utiliza echipamente tehnice variate: computer, video,
videoproiector, camera de filmat, circuit închis TV, fotografii, Internet etc., folosind tehnici de
comunicare vizuale şi audio-vizuale. Pentru persoanele care învață vizual, tabla albă
(whiteboard) de exemplu din aplicațiile Microsoft Teams sau Webex sunt bune prietene. Elevilor
le place să deseneze, să schițeze, folosind culori, ceea ce va ajuta memorării, știut fiind cum
funcționează creierul. Ar fi util să existe suporturi pentru a susţine Geografia vizuală (Visual
Geography), așa cum profesori ai Asociaţiei de Geografie din Marea Britanie propun învăţarea
prin intermediul imaginilor. De precizat că există limite și dezavantaje ale utilizării în exces a
mijloacelor amintite anterior, limite care țin de resurse, de timpul necesar, dar și riscul
dezvoltării în exces a gândirii concrete, intuitive în defavoarea gândirii abstracte, conceptuale.
Strategiile de învățare potrivite pentru stilul auditiv ar fi explicarea noilor informații,
exprimarea verbală a ideilor, citirea cu voce tare, învățarea cu tutori sau într-un grup în care pot
să adreseze întrebări, să ofere răspunsuri, să exprime modul de înțelegere a informației. Acestea
pot fi atinse prin învățământul hibrid, în care elevii învață face to face, dar și on-line, prin meet-
urile realizate. În acest caz, pentru a reuși această combinație contează mijloacele moderne de
învățământ (laptop-uri performante, proiectoare, table inteligente, platforme dedicate, conexiune
bună la Internet, lavaliere), fiind necesară o sporire a sprijinului comunității pentru buna
desfășurare a educației. În plus, de menționat că nu poți face bine două acțiuni care implică în
același timp concentrare, dialog empatic și eficiență educativă, mai ales că atenția va fi
întotdeauna pe principiul lui Paretto 80/20.
Pentru elevii cu stilul de învățare kinestezic strategii de învățare ar însemna: mânuirea
obiectelor, aranjarea tabelelor și a diagramelor într-o ordine corectă, utilizarea unor mișcări,
dramatizări, dans, pantomime sau jocuri de rol pentru dezvoltarea memoriei de lungă durată,
vorbitul și plimbatul în timpul repetării cunoștințelor sau aplicarea în practică a cunoștințelor
învățate. Constatăm, așadar, că în perioada noastră, specifică distanțării sociale, unele dintre
aceste aspecte ar fi mai greu de atins, încălcând reguli sau implicând deplasări dificile în cazul
Geografiei, disciplina pe care predau.
În concluzie, nu există un model perfect în learning blended. Ca profesori, putem gândi
strategic despre cum ne concepem învățarea, în așa fel încât să optimizăm beneficiile oferite de
fiecare model. Oricum, tot se vor face greșeli, dar erorile nu sunt decât căi de a ajunge la
rezultate, învățarea fiind dinamică și complicată, iar învățarea hibridă mai adaugă un nivel de
complexitate. Cu toate acestea, alegând cu inteligență cele mai bune variante, în funcție de
stilurile de învățare ale elevilor, îi putem ajuta să se dezvolte în orice mediu de învățare.

Bibliografie:
Day J., (1998), Vizualizare creativă împreună cu copiii. Ghid practic, Editura Teora,
Bucureşti;
Dulamă M. E., (2000), Elemente din didactica geografiei, Editura Clusium, Cluj Napoca;
Făt, Silvia, Adrian Labăr, (2009), Eficienţa utilizării noilor tehnologii în educaţie. EduTIC
2009. Raport de cercetare evaluativă, Centrul pentru Inovare în Educaţie, București;
Merenne-Schoumaker B., (1998), Didactica Geografiei, Editura All, Bucureşti.

220
 PRECEPTE ALE INOVĂRII PRIN INSTRUMENTE DIGITALE

Nume și prenume: Mihailo Maria-Magdalena

Liceul Tehnologic „Sfântu Nicolae” Deta, jud. Timiș

Prevalența noilor tehnologii impune favorizarea digitalizării în tot mai multe domenii.
Tehnologiile digitale au devenit, în mod firesc, o componentă nu doar a existenței cotidiene, ci și
a procesului de învățământ, asigurând accesul la educație prin furnizarea instrumentelor
necesare. Actualul context educațional, care a impus necesitatea găsirii unor soluții rapide pentru
realizarea optimă a procesului de predare, învățare și evaluare în sistem online, evidențiază, încă
o dată, importanța de netăgăduit a instrumentelor digitale. Fără o structură bine definită, școlile
au fost nevoite să treacă la sistemul online, adaptându-se, astfel, unei noi paradigme
educaționale. Cadrele didactice au recurs în demersul lor la cursuri de formare, webinarii sau
workshopuri derulate cu scopul instruirii în elaborarea și utilizarea unor noi resurse educaționale.
Platformele de videoconferință, precum Zoom sau Google Meet, înlesnesc adaptarea educației
clasice la mediul virtual. Cu toate acestea, atât elevii, cât și profesorii, se confruntă cu o serie de
provocări, cea mai mare fiind trecerea la sistemul digital și schimbările survenite foarte abrupt.
Neajunsurile școlii online rămân mari, vădite îndeosebi în lipsa interacțiunii fizice a elevilor, în
inerentele lipsuri ale dispozitivelor ori conexiunii necesare asigurării legăturii dintre profesor și
elevi.
Modernizarea sistemului educațional se conturează îndeosebi prin introducerea la clasă a
învățării digitale, astfel regândindu-se fundamentele abordăriieducaționale. Procesul de integrare
în educație a tehnologiei nu este însă facil, necesitând un plan coerent de selecție și de utilizare a
mijloacelor digitale pentru atingerea obiectivelor educaționale. De asemenea, cadrele didactice
trebuie instruite pentru a dobândi competențele de folosire a instrumentelor digitale în demersul
lor didactic. Beneficiarii direcți ai învățământului contemporan sunt deprinși cu inovațiile
tehnologice, asimilând noutățile și manifestând o mai mare receptivitate față de mijloacele
clasice de predare și evaluare. Profesorul se află în postura de a implementa aceste instrumente
digitale cu scopul perfecționării actului didactic, al schimburilor de idei prin intermediul lor.
Asigurarea unei educații digitale echitabile impune crearea unei infrastructuri
tehnologice, cu resurse educaționale adaptate realităților școlare. În procesul de predare-învățare-
evaluare, fiecare cadru didactic selectează cât mai responsabil instrumentele digitale potrivite
materiei predate. De pildă, la limba și literatura română, predarea online a facilitat accesul
elevilor la materiale utile în predarea unor lecții. Astfel, aceștia au putut folosi manuale digitale
interactive, care le-au oferit conținuturi educative utile în realizarea proiectelor școlare. Au avut
la dispoziție aplicații și programe, precum și opere în format PDF, dar au și vizionat ecranizări
ale unor opere literare studiate, ulterior lansându-se în discuții. Mai ales activitățile care țin de
comunicarea orală, precum dezbaterile, au putut fi adaptate cu ușurință în mediul online. Ghidați
de profesor, elevii au putut accesa resurse educaționale extrem de interesante și de utile în
procesul de învățare. Linkurile la paginile web cu resurse ori la filme, precum și materialele ori
anunțurile noi au putut fi adăugate într-un avizier online creat în acest scop, cu ajutorul aplicației
Padlet. Avantajul major al acestui panou virtual îl constituie posibilitatea acordării de feedback
pentru fiecare postare a elevilor. De asemenea, mediul virtual a oferit posibilitatea realizării de
exerciții și teste într-o formă ludică și într-o varietate de tipuri, precum și accesibilizarea fișelor
de lucru. Astfel de instrumente utilizate pentru crearea de materiale didactice interactive au fost

221
realizate cu Wordwall, Liveworksheets sau LearningApps. Un alt instrument foarte util îl poate
reprezenta și tabla virtuală care oferă multiple avantaje prin posibilitatea încărcării materialelor
necesare în predarea lecțiilor.
Schimbările la care omenirea este supusă în prezent impun, așadar, inovarea în toate
domeniile de activitate, și mai cu seamă în cel educațional. De aceea, elevilor și profesorilor li se
pun la dispoziție diferite softuri, aplicații ori programe utile în activitățile didactice. Folosirea
tehnologiei la clasă îmbogățește actul didactic, antrenează elevii prin accesul la resurse mult mai
variate și înlesnește munca profesorului al cărui rol este acela de a facilita învățarea prin
adaptarea continuă la particularitățile de învățare ale elevilor.

Bibliografie:
1. Baltac, Vasile, Lumea digitală. Concepte esențiale, Editura Excel XXI Books,
București, 2015.
2. Făt, Silvia, Labăr, Adrian Vicențiu, Eficiența utilizării noilor tehnologii în educație.
EduTic 2009, București, 2009.

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Prof. înv. primar Mihalcea Daniela Alina

Școala Gimnazială ,,Anton Pann’’ Voluntari

Criza sanitară provocată de epidemia SARS-COV-2 a forțat școlile din întreaga lume să
treacă în mediul online. Conform UNESCO , peste 1,7 miliarde de copii au învățat de acasă
începând cu luna aprilie 2020, fapt ce a determinat guvernele, instituțiile de învățământ și
profesorii să caute soluții pentru a continua activitatea didactică în cel mai bun mod posibil,
adoptând o strategie de predare online. Soluțiile găsite nu corespund canoanelor proiectării
online clasice, dar o mare parte dintre resursele și strategiile adoptate sunt utile și pentru
activitățile didactice tradiționale, față în față, mediate de tehnologie.Vorbind despre învățarea
online, ea este realizată prin experiențe de învățare individuale sau ghidate de profesor, în medii
sincrone sau asincrone, folosind diferite dispozitive cum sunt telefoanele mobile, laptopurile sau
calculatoarele cu acces la internet. Elevii pot participa și învăța din orice locație, fiind
independenți spatial (de oriunde) pentru a învăța și interacționa cu profesorii și colegii lor
(Moisa, 2008; Singh & Thurman, 2019).
În învățarea online, elevii pot utiliza conținutul de învățare online pe care îl găsesc în
diverse formate (text, video, audio, grafice etc.) pentru a învăța în diverse moduri (sincron și
asincron, tradițional sau blended), prin utilizarea de metode didactice și tehnologii diferite,
stabilindu-și de cele mai multe ori obiective, un timp și un ritm de învățare propriu (oricând). În
mediile online putem vorbi de învățare sincronă sau asincronă, acestea promovând dezvoltarea
socială și abilitățile de colaborare, precum și relațiile personale între participanți. Pentru toate
aceste modalități de învățare ce implică utilizarea tehnologiei digitale avem nevoie de resurse
specifice, care pot fi obținute prin utilizarea unei plaje largi de instrumente dedicate. În aceste
vremuri de pandemie, am accesat diverse platforme și aplicații pentru învățarea și predarea în

222
 școala online. Una din aceste aplicații, care m-a captat de la început, a fost aplicația PADLET. În
rândurile următoare vă voi oferi câteva informații despre aceasta.
CE ESTE PADLET?
Padlet este o aplicație online care permite utilizatorilor să-și exprime cu ușurinţă opiniile
pe un subiect comun pe un „avizier” virtual (wall). Peretele este, de fapt, o pagină web unde
utilizatorii publică scurte mesaje conţinând text, imagini, clipuri video şi / sau legături.
Colaboratorii pot fi invitaţi prin e-mail sau cu ajutorul URL–ului.Eu le trimit link ul pe grupul de
WhatsApp. Este o aplicație ușor de folosit de către elevi și de către profesori.
CUM SE UTILIZEAZĂ PADLET?
Prima dată trebuie să dăm click pe „Build a wall’ de pe pagina aplicației (orice
modificare se realizează simplu – printr-un dublu click pe peretele alb). Se poate alege un fundal
din galeria aplicației, stabili un titlu, subtitlu și alte câmpuri relevante. Totul într-o manieră
extrem de simplă. Titlul poate fi denumirea lecției iar subtitlul- sarcina cerută pentru tema de
casă. La această activitate toată clasa trebuie să contribuie. Trimitem elevilor adresa unde se află
peretele virtual și ne asiguram că toți copiii știu să folosească aplicația (15 minute sunt
arhisuficiente pentru inițiere). Este important să subliniem faptul că toți elevii să-și treacă
numele atunci când postează. La ora următoare proiectam peretele în fața clasei și discutați
împreună contribuțiile fiecăruia. Acest exercițiu se poate transforma într-o excelentă sesiune de
dezbatere educațională, în care elevii sunt puși în situația de a pune în valoare argumente diferite
pentru fațete diferite ale unor chestiuni.
Padlet este utilizat pentru-socializarea clasei, învățarea prin colaborare, învățarea de la
egal la egal, colectarea cercetării și a resurselor pe un anumit subiect, măsurarea înțelegerii unui
subiect sau a unui concept studiat.
CONCLUZIE
Consider padletul un portofoliu, un dosar electronic util, ușor de accesat, plăcut și
atractiv care poate fi folosit la fiecare disciplină în oricare dintre etapele lecției. Elevii sunt absolut
încântați și solicită crearea unui padlet ca alternativă la temele clasice. Utilizarea acestei aplicații
este partea pozitivă a școlii online, dar o folosesc și acum la prezența fizică la școală.

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Profesor. Miloș Ioana

Liceul Tehnologic ”Sfantu Nicolae” Deta

Oferirea accesului la informații odată cu apariția internetului, a condus la o schimbare

majoră în ceea ce privește modul de promovare a unei entități economice. Desigur, accesul sporit
la informații a revigorat toate structurile internaționale și a creat noi oportunități. Astfel cerințele
clientului au crescut, și odată cu acestea și calitatea serviciilor oferite.
Informația este în prezent mult mai facil de obținut și la un grad de acuratețe sporit.
Furnizarea serviciilor a devenit astfel mult mai eficientă, internetul fiind o alternativă viabilă în
oferirea de soluții pentru diversele probleme pe care le ridică orice categorie de consumator al
acestuia.

223
 Pentru educație si formare, este foarte necesară oferirea unei informații corecte și
complete care să fie furnizată în cel mai scurt timp.
Actualitatea temei propuse rezultă din faptul că internetul ocupă în prezent o poziție
extrem de importantă în viața cotidiană. Dacă la început internetul era considerat o alternativă
pentru accesul la informație, în prezent se poate considera că internetul reprezintă cea mai
importantă și facilă sursă de informație, având în vedere sfera de cuprindere și volumul de
informație pus la dispoziție astfel internetul joaca un rol important în educație și formare.
În acest context, marketingul a devenit unul dintre cele mai prezente domenii pe internet.
Astfel, majoritatea persoanelor care oferă programe de formare dețin propriul site web, în scopul
de a atrage un număr cât mai însemnat de clienți. Au descoperit astfel că în acest mod se pot
realiza target-urile mult mai ușor și rapid, cu un efort relativ mai scăzut atât din punct de vedere
financiar, cât și fizic. Prezența în mediul online, s-a dovedit a fi o alternativă viabilă pentru
realizarea obiectivelor în materie de vânzări și promovare.
Site-urile de știri au fost nișa de afaceri care a resimțit într-un mod pronunțat avantajele
promovării online. Dacă în trecut promovarea se realiza greoi, prin intermediul anunțurilor
publicitare, în prezent clientul are posibilitatea de a accesa un site cu o interfață prietenoasă, care
pune la dispoziția sa toate informațiile necesare, fără a contacta agentul inutil.
Astfel clientul accesează baza de date din cadrul site-ului, prospectând piața în prealabil.
În acest mod cererea este mult mai concretă, iar timpul de răspuns al entității economice devine
mult mai scurt, cu o acuratețe sporită.
Așadar, dacă în trecut importanța internetului era de ordin secundar, în prezent este
extrem de mare, ajutând la promovarea, dezvoltarea și funcționarea unei entități economice.
Desigur, acestea din urmă au obligația de a conștientiza importanța promovării în mediul online
și necesitatea utilizării internetului în activitatea de promovare. Astfel, societățile comerciale,
indiferent de obiectul de activitate, trebuie să învețe cum să utilizeze aceste noi canale de
informare, pentru a se face cât mai cunoscuți nișei de clienți spre care se orientează. Capacitatea
de distribuție a informației, capătă în consecință valențe globale, în condițiile în care agentul
economic știe cum să se facă cunoscut în piață.
Lansarea pe internet a unei firme sau a unui site, este ceva la modă în zilele noastre, și un
fapt care face o firmă să fie cunoscută pe plan internațional. Astfel este foarte important ca orice
companie să dispună de un site WEB, mărindu-și în acest mod numărul de clienți și micșorînd
costurile legate de distribuirea informațiilor ,avînd în vedere că plasarea informațiilor pe
web și trimiterea lor către clienți este cu mult mai puțin costisitoare decît tipărirea ș i
trimiterea lor prin poștă.
Crearea unui site reprezintă cel mai puternic mod de prezentare a unei companii,
oferindu-le clienților o prezentare detaliată a produselor și serviciilor, posibilitatea de a se
informa fără să fie nevoie să se deplaseze la locația în care compania își desfășoară activitatea.

Bibliografie
1. Cristian Georgescu, Mihaela Georgescu, “Rețele de calculatoare și Internet“, Editura
Didactică și Petagogică, București 2013.
2. P.Kent,”Internet”, Editura Teora,1994.
3. D.Taylor,”Crearea paginilor WEB cu HTML”, Editura Teora,2009.

224
 APLICAȚIA KAHOOT ÎN ȘCOALA ONLINE

Prof.Înv.Primar Miron Anda

Școala Gimnazială Nr. 1 Valu Lui Traian

Kahoot! este o platformă gratuită cu ajutorul căreia se pot creea teste interactive.
A fost inventată pentru a fi accesibilă tuturor persoanelor, la clasă sau în alte medii de
învăţământ din întreaga lume.Aplicaţia este folosită, acum, de peste 50 de milioane de utilizatori.
Cum funcționează?!
Creează
Creează un joc distractiv în câteva minute; il numim "kahoot". Poţi face o serie de
întrebări , formatul şi numărul de întrebări depinde doar de alegerea ta. Poţi adăuga imagini, clip-
uri video şi diagrame întrebărilor tale pentru a face testul cât mai plăcut.
Joacă
Kahoot-urile se joacă cel mai bine în grup, de exemplu, o clasă. Jucătorii răspund
întrebărilor de pe propriile dispozitive, în timp ce întrebările şi răspunsurile sunt afişate pe un
ecran comun, pentru a uni lecţia. Jocul creaza un "moment-foc de tabără" , încurajând jucătorii
să interacţioneze. Pe lângă puterea de a creea propriul kahoot, jucătorii pot să caute prin
milioanele de jocuri deja existente.
Distribuie
Învăţarea prin joc promovează discuţia şi impactul pedagogic, chiar dacă jucătorii sunt în
aceeaş cameră sau în părţi diferite ale lumii. După un joc, încurajează jucătorii să creeze şi să
distribuie propriile lor kahoot-uri pentru a aprofunda
înţelegerea, stăpânirea şi scopul, precum şi pentru a se angaja în discuţii peer-led .
Importanța utilizării aplicației kahoot:
 Obiectivitatea evaluării rezultatelor
Factorul uman implicat în evaluare este, prin natura sa, subiectiv, de aceea și actul evaluativ este
influențat de subiectivism. Printr-o evaluare asistată de calculator elevul nu va mai avea senzația
că a fost defavorizat într-un fel sau altul.
 Feed-back imediat pentru elev și profesor
Folosirea acestor aplicații asigură corectarea imediată a răspunsurilor, elevul dându-și astfel
seama ce parte a materiei stăpânește mai puțin, iar profesorul își poate proiecta mult mai rapid
activitățile de reglare.
 Reducerea factorului stress
Utilizarea acestor aplicații în evaluare încurajează crearea unui climat de învăţare plăcut, relaxat.
 Centralizarea și stocarea rezultatelor
Stocarea rezultatelor elevilor la diferite teste și interpretarea grafică a acestora permite crearea
unei baze on-line cu informații referitoare la nivelul lor de cunoștințe, dobândite la nivelul
evaluărilor și oferă o perspectivă de ansamblu asupra activităţii elevilor pe o perioadă mai lungă
de timp.
 Diversificarea modalităților de evaluare
Folosirea acestor aplicații îmbogățesc practica evaluativă, evitând rutina şi monotonia.
 Interactivitate
Dezvoltarea perspicacității, atenţiei, distributivității şi creativității.
Avantajele utilizării aplicației KAHOOT:

225
  pentru profesori: – Îmbunătățirea calității actului de predare-învățare-evaluare;
– Ridicarea standardelor la nivelul competențelor digitale;
– Dezvoltarea creativității în proiectare.
 pentru elevi: – Îmbunătățirea abilităților digitale;
– Dezvoltarea auto – controlului;
– Înțelegerea reciprocă;
– Dezvoltarea încrederii de sine.
Este foarte important faptul că elevii percep utilizarea acestei aplicații ca pe un joc, ei nu
simt că sunt evaluați, sunt relaxați și dornici de a interacționa și mai mult cu tehnologia digitală
în mediul școlar, în educație și, de ce nu, în autoeducație. Această aplicație și-a arătat utilitatea
mai ales în perioada desfășurării orelor în format online pentru predarea-învățarea -evaluarea
conținuturilor predate. În realizarea jocurilor am utilizat imagini atractive și sugestive însoțite de
sunet care oferea un feed-back imediat elevilor asupra reușiteisarcinilor de lucru.

BIBLIOGRAFIE:
[1] Miron Ionescu, Ioan Radu, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004.
[2] Michaela Logofătu, Mihaela Garabet, Anca Voicu, Emilia Păuşan, Tehnologia Informaţiei şi
a Comunicaţiilor în şcoala modernă, Editura Credis, Bucureşti, 2003.
***https://kahoot.it/

EDUCAȚIA ȘI IMPACTUL DIGITALIZĂRII

Mocan Ramona-Teodora
Grădinița Cu P.P Nr.52/Structură Grădinița P.P. Nr 35

Societatea și economia digitală reprezintă un domeniu abordat intens atât în sfera

politicilor publice și a economiei, cât și în mediul academic.
În școala viitorului, profesorul nu va mai fi doar un transmițător de cunoștințe, ci va avea
ca principală misiune orientarea elevului în propriul său proces de învățare. Curriculumul va fi
personalizat, pe măsura necesităților fiecărui elev, și se va pune accent pe abilitățile personale și
practice mai mult decât pe conținuturile academice. Internetul va fi principala sursă de
cunoaștere, chiar mai mult decât școala
Rolul profesorilor va fi și mai relevant. Vor trebui să le arate elevilor că trebuie să fie
critici față de informație, că nu tot ceea ce găsesc pe internet este corect, că trebuie să
selecționeze și să meargă la cele mai fiabile surse
226
 Copiii moderni tind să-și dezvolte alte abilități prin interacțiunile cu tehnologia, chiar și
la vârste foarte mici. Transformarea tehnologică a tuturor sectoarelor înseamnă că instrumentele
digitale sunt utilizate frecvent chiar și în cazul profesiilor în mod tradițional netehnice și în
condițiile în care se estimează că în viitor nouă din 10 locuri de muncă vor necesita competențe
digitale în viitorul apropiat sau imediat. Este esențial ca instituțiile de învățământ să pregătească
elevii să facă față schimbărilor sociale și economice rapide, determinate de dezvoltarea
tehnologică rapidă, dotându-i cu competențele adecvate provocărilor erei digitale. Tehnologiile
digitale ar trebui să facă parte integrantă dintr-o abordare educațională axată pe cursant, adaptată
vârstei și pot oferi abordări noi și inovatoare în materie de predare și învățare.
Profesorii ar trebui să se afle în centrul transformării digitale și, prin urmare, au ei înșiși
nevoie de o pregătire și formare continue, care trebuie să includă module vizând practici de
predare adaptate în funcție de vârstă și dezvoltare; această formare necesită timp și nu ar trebui
să reprezinte o sarcină suplimentară, pe lângă activitățile zilnice ale acestora; predarea altor
competențe de bază cum ar fi competențele numerice și de scris-citit, predarea de competențe
digitale cere profesorilor să își actualizeze cunoștințele și competențele în mod continuu;
profesorii au nevoie de o dezvoltare profesională adecvată, flexibilă și de înaltă calitate, care să
corespundă nevoilor lor.
Este necesar să se schimbe practicile instituționale și pedagogice ale școlilor și ale altor
medii de învățare, în special ale celor nonformale, acestea trebuind să devină mai echitabile,
oferind structuri de sprijin foarte diversificate și aprofundate tuturor persoanelor, în special celor
care fac parte din grupuri expuse riscului de excluziune.
Cu toate aceste schimbări tehnologice rapide, sistemele educaționale se adaptează greu
nu doar în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor, ci și predarea competențelor și formarea
cadrelor didactice. Dobândirea competențelor digitale este indisolubil legată de o abordare
bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții. Școlile reprezintă punctul de plecare pentru formarea
competențelor digitale, iar profesorii ar trebui să se afle în centrul acestei transformări.
Pe termen mediu și lung există loc de îmbunătățire a acestui proces de digitalizare.
Conform celor spuse de profesori, este necesară găsirea unor aplicații și programe mai eficiente,
crearea de planuri de lecții care integrează organic uzul mijloacelor tehnologice, dar mai ales
perfecționarea din punctul de vedere al calității. Însă, în mod neîndoielnic, acest proces este
binevenit în sistemul educațional românesc, tocmai fiindcă întrebuințarea tehnologiei în procesul
educativ este deja o realitate în majoritatea statelor dezvoltate. Mai mult, de această misiune este
necesar să se ocupe școala, tocmai fiindcă acest lucru nu poate fi lăsat doar pe seama părinților.
Metodele actuale de predare – învățare sunt încă ancorate în modelul secolului 20 (și anterioare,
istoric vorbind), fiind bazate pe autoritatea educatorului (învățător, profesor); elevii învață la
școală ceea ce le spune profesorul deoarece el/ea reprezintă autoritatea în domeniu. Putem
adăuga aici și dezastrul manualelor ”alternative”, și vedem că modelul de predare – învățare
bazat pe autoritatea celui care furnizează informația nu prezintă credibilitate, deoarece elevul
merge imediat în mediul online și descoperă alte informații, alte puncte de vedere, alte
experiențe. În plus, dobândirea cunoștințelor din mediul digital și online este mult mai atractivă
pentru copii și tineri (și adulți, deopotrivă). Considerăm că procesul de predare – învățare trebuie
adaptat realităților prezente și nivelului actual de dezvoltare tehnologică. Oricât ar fi de greu de
acceptat pentru noi, ca părinți și educatori, tehnologiile digitale și mediul digital și online au
devenit indispensabile pentru copiii și tinerii din ziua de azi. Ei folosesc mediul digital și online
pentru a discuta, pentru a împărtăși (cunoștințe, experiențe, bunuri), pentru a se juca și pentru a

227
învăța, formându-și astfel o identitate proprie în mediul online, care poate fi aceeași sau nu cu
identitatea din mediul real. Ceea ce este important pentru analiza de față, însă, este
gradul tot mai mare în care copiii și tinerii învață folosind mediul digital și online, care, din
păcate, nu se reflectă și în activitatea de predare – învățare din școală.
Bibliografie:
Irina Șarapatin, Creativitate şi originalitate didactică. Repere psihopedagogice
Victoria Folea, Trecerea la societatea digitală în țările uniunii europene. Studiu de caz
România

DIGITALIZAREA EDUCAȚIEI- UN DEZIDERAT AL SOCIETĂȚII

CONTEMPORANE

Mocanu Elena
Școala Gimnazială nr.1 Valu lui Traian

Profilul de formare al absolventului diferitelor niveluri de studiu reprezintă o componentă

reglatoare a Curriculumului național. Acesta descrie așteptările exprimate față de elevi la
sfârșitul învățământului primar, al învățământului gimnazial şi al învățământului liceal, prin
raportare la: cerințele exprimate în Legea educației naționale, în alte documente de politică
educațională şi în studii de specialitate; finalitățile învățământului; caracteristicile de dezvoltare
ale elevilor.
Profilul de formare al absolventului de clasa a IV-a cuprinde 8 competențe cheie:
1)Comunicare în limba maternă ;
2) Comunicare în limbi străine;
3)Competențe matematice (A) şi competențe de bază în ştiințe şi tehnologii (B);
4) Competență digitală;
5) A învăța să înveți;
6) Competențe sociale şi civice;
7) Spirit de inițiativă şi antreprenoriat;
8) Sensibilizare şi exprimare culturală.
Competențele digitale sunt ansambluri de cunoștințe, abilități, atitudini şi valori, formate
și dezvoltate prin învățare, care pot fi mobilizate pentru a identifica și rezolva problemele
caracteristice ce apar în procesul acumulării, păstrării, prelucrării şi diseminării datelor cu
ajutorul mijloacelor oferite de tehnologia informației şi a comunicațiilor.
Competență digitală, prevede în profilul de formare al absolventului de ciclu primar
următoarele:
- Utilizarea în învățare a unor funcții şi aplicații simple ale dispozitivelor digitale din
mediul apropiat, cu sprijin din partea adulților;
- Dezvoltarea unor conținuturi digitale simple în contextul unor activități de învățare;
- Respectarea unor norme de bază privind siguranța în utilizarea a dispozitivelor,
aplicațiilor, conținuturilor digitale și pe internet.
În conformitate cu documentele naționale şi internaționale de politici în domeniu,
competențele digitale preconizate pentru a fi formate şi dezvoltate în învăţământul primar din
țara noastră, sunt orientate nu numai spre alfabetizarea digitală propriu-zisă. În cazul

228
învățământului primar, formarea şi dezvoltarea competențelor digitale se va efectua atât în cadrul
disciplinelor de bază, cât şi în cadrul componentelor curriculare opționale. Un rol important în
formarea şi dezvoltarea competențelor digitale la acest nivel de învățământ îi revine
învățământului nonformal şi celui informal.
Cadrele didactice din Europa utilizează astăzi frecvent instrumente digitale. Cu toate
acestea, aplicațiile digitale nu sunt adesea adaptate în mod semnificativ din punct de vedere
pedagogic. Mai mult, marea majoritate a cadrelor didactice nu participă sau participă doar
sporadic la dezvoltarea profesională axată pe educația digitală. În același timp, noile tehnologii
didactice ar putea oferi oportunități de personalizare a contextelor de învățare, îmbunătățind
astfel motivația și retenția elevilor.
Ba mai mult, criza sanitară pe care o trăim a zguduit dramatic sectorul educației. Au
apărut numeroase provocări pentru cadrele didactice, elevi, părinți și conducerea instituțiilor, la
toate nivelurile de educație și formare pentru a face față învățământului on-lin. S-au făcut
eforturi enorme de către familiile din întreaga țară. De către cadrele didactice pentru a ține pasul
cu programele școlare și pentru a-și ajuta copiii să învețe acasă. Școlile și profesorii - de multe
ori fără o pregătire adecvată - au fost obligați să se adapteze la învățământul la distanță, folosind
e-mailul, conversațiile video online și alte mijloace pentru a se conecta cu copiii și a le oferi
posibilități pedagogice adecvate în timpul izolării. Provocarea a fost majoră și pentru copiii cu
dizabilități, care sunt și mai dezavantajați atunci când interacționează prin media digitală.
Guvernele, televiziunile publice, partenerii sociali, furnizorii de educație și formare, ONG-urile
și persoane private au fost în măsură să creeze incredibil de repede săli de clasă virtuale și
platforme de colaborare. Astfel, măsurile de izolare din timpul pandemiei au condus la
accelerarea configurării formării la distanță și la o digitalizare ad-hoc a educației. În acest
parcurs, au existat însă și numeroase deficiențe. Digitalizarea ad-hoc ar trebui considerată o
măsură temporară pentru educația la distanță. Pentru a fi pregătiți pe viitor, trebuie să tragem
învățăminte din ceea ce s-a întâmplat, să dezvoltăm o metodologie solidă și să susținem învățarea
sistematică la distanță, începând cu pregătirea cadrelor didactice și luarea unor măsuri care să
garanteze accesibilitatea pentru toți copiii, inclusiv pentru cei cu dizabilități. Măsurile restrictive
din timpul pandemiei au evidențiat și mai clar problemele legate de digitalizarea insuficientă a
sistemului de educație și de accesul la tehnologiile și resursele digitale, atât de către școli, cât și
de către familii.
Pentru a putea continua educația la distanță, ar trebui nu numai asistență tehnică și
conexiune la internet, ci și sprijinul necesar pentru a dispune de programe informatice sigure și
fiabile, de materiale de învățare online și de platforme pentru schimbul de bune practici. Când
pandemia se va încheia, va trebui să învățăm din această experiență, să adaptăm școlile din toată
țara și să utilizăm instrumentele create pentru învățământul la distanță și în cel obișnuit. În acest
sens, alfabetizarea digitală este un factor esențial. Aceasta implică asigurarea accesului egal la
educația digitală: toți copiii trebui să poată dobândi cunoștințe, abilități și competențe digitale,
esențiale pentru un viitor în care să se poată realiza și să poată trăi bine. Niciun copil nu trebuie
lăsat în urmă. Toți trebuie să aibă șansa dezvoltării personale și a unei educații de calitate, pentru
a-și atinge obiectivele în viață și pe plan profesional.

Bibliografie:
1) Document de poziție al grupului PPE „EDUCAȚIA ÎN ERA DIGITIZĂRII”,
10.2020;

229
 2) Profilul de formare al absolventului de ciclu primar.

INSTRUMENTELE DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

prof. înv. primar Moisoc Carmen Diana

Școala Gimnazială ”Mihai Eminescu”Rădăuți, Jud. Suceava

Educația digitală trebuie să îmbunătățească predarea, nu doar să prelungească metodele

existente prin intermediul noilor tehnologii. În cadrul educației, digitalizarea deschide noi
puncte de plecare pentru îmbunătățirea calității învățării și a predării. Noile tehnologii didactice
ar putea oferi oportunități de personalizare a contextelor de învățare, îmbunătățind astfel
motivația și retenția elevilor, dar asta presupune și dorința de formare a cadrelor didactice în
acest domeniu.
Conform unor estimări, 65 % dintre copiii care intră în prezent în școala primară vor
ajunge să lucreze în noi tipuri de locuri de muncă, care presupun utilizarea tehnologiilor digitale.
Acestea ar trebui considerate instrumente pentru oferirea unei educații și formări de calitate. În
viitor, nevoia de competențe digitale va crește (codare, logistică și robotică), ceea ce se va
reflecta nu doar în cursurile de informatică, ci și în programa de învățământ în ansamblu.
Tehnologia digitală nu poate înlocui rolul profesorului, deoarece interacțiunea umană și
aptitudinile profesorilor sunt esențiale pentru dezvoltarea gândirii critice a elevilor, a capacității
de raționare analitice și bazate pe fapte, aceste aptitudini fiind foarte importante pentru o
educație de calitate. Prezența fizică a elevilor face posibilă interacțiunea și cooperarea, care sunt
esențiale pentru stimularea procesului de învățare. Totuși nu trebuie să neglijăm importanța
instrumentelor digitale în procesul de învățare, dar care este bine să rămână complementară
prezenței fizice a profesorului
Evaluarea este o dimensiune foarte importantǎ a procesului de învǎţǎmânt întrucât
furnizeazǎ informaţii despre calitatea şi funcţionalitatea acestuia, în ansamblul sǎu, cât şi a unor
componente ale sale.
Asigurând realizarea feedback-ului, aceste informaţii sunt absolut necesare pentru
reglarea, autoreglarea şi ameliorarea activitǎţii de predare-învǎţare. Esenţa evaluǎrii constă
tocmai în cunoaşterea de cǎtre educator şi alţi factori responsabili a rezultatelor activitǎţii şcolare
în vederea ameliorǎrii şi perfecţionǎrii sale în etapele urmǎtoare.
În funcţie de obiectivele educaţionale urmărite consider că acţiunea de evaluare trebuie să
fie judicios elaborată, instrumentele de evaluare folosite punând în valoare atât obiectivele de
evaluare, cât şi demersul iniţial în procesul de predare-învăţare-evaluare.
Numeroase discuţii s-au purtat de-a lungul timpului şi continuă să se poarte şi astăzi în
legătură cu gradul de obiectivitate şi de precizie al metodelor de evaluare. Consider că
îmbinarea lor constituie soluţia cea mai potrivită.
Experiența actuală ne ajută să înţelegem că tehnologiile sunt instrumente de aplicat cu
atenție și în mod adecvat. Provocarea pentru noi, acum, în această perioadă este folosirea
tehnologiei pentru a-i ajuta pe elevi să devină autonomi în învățare, lucru greu de făcut, dar nu
imposibil.

230
 Pe lângă metodele tradiționale care pot fi utilizate în învățământul online, verificarea
orală, chestionarul, referatul, portofoliul, putem folosi și evaluarea bazată pe proiect, cu
utilizarea resurselor media, care oferă rezultate impresionante. Profesorii care caută modalități de
integrare a tehnologiei în evaluare au o varietate de alegeri.
Platforma Google Classroom este o platformă complexă, care permite realizarea
eficientă a procesului instructiv-educativ, pe toate dimensiunile sale :
a. predare - există posibilitatea de a crea planuri/scheme ale lecției, prezentări cu ajutorul
aplicațiilor din google drive : docs, sheets, slides la care se adaugă, aplicația google jamboard
care poate fi accesată în cadrul întâlnirilor pe Meet;
b. învățare - inserarea unor alte aplicații din alte surse web;
c. evaluare - classwork - cu posibilitatea corectării temelor; google forms
(crearea de teste cu completare directă și posibilitatea de a primi feedback instantaneu)
În Google Forms elevii pot primi atât întrebări deschise, cât și închise, cu mai multe
variante de răspuns, sau nu.) Funcția Quiz permite, pe mai departe, oferirea de feedback prompt.
Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri la alegere au răspuns corect sau nu.
Pentru a crea un test, se va selecta butonul „Create” din partea stângă a meniului apoi
puteți alege să importați întrebările sau să creați singuri întrebările. Pentru aceasta veți selecta
„New question” și vor apărea tipurile de întrebări pe care le putem folosi, astfel:
1. Multiple choice (alegere multiplă) – deși se pot oferi mai multe variante, elevul trebuie să
aleagă un singur răspuns;
2. Checkbox (casetă de bifat) – presupune crearea unei grile cu mai multe răspunsuri corecte;
3. Fill-in-the-Blank (completează) – elevul trebuie să completeze enunțul lacunar, având variantă
de verificare;
4. Poll (sondaj)
5. Open-Ended (răspuns deschis) – elevul nu poate verifica dacă răspunsul oferit este cel corect.

231
 LearningApps (https://learningapps.org/) este o platformă cu ajutorul căreia se pot
crea fișe de lucru, activități interactive, teste etc. Aplicația ne permite să setăm limba în română.
În partea de sus a aplicației avem următoarele opțiuni:
• Bara de căutare
• Răsfoiește exerciții – se pot căuta exerciții selectate pe discipline
• Alcătuiește exerciții – vă ajută să creați fișe de lucru
• Clasele mele – puteți indica grupurile cu care lucrați
• Exercițiile mele – aici găsiți ceea ce ați creat
Alte instrumente digitale:
- Pentru crearea de teste online: Test Mooz (https://testmoz.com)
- Teste interactive : Quizalize (https://www.quizalize.com)
- Fișe interactive de evaluare (https://app.wizer.me)
- Liveworksheets - fișe de lucru cu răspuns imediat
( https://www.liveworksheets.com )
- Mentimeter- ideal pt prezentari și chestionare, teste cu răspuns imediat
(https://www.mentimeter.com/app)
- Kahoot! este o platformă gratuită cu ajutorul careia se pot creea teste interactive. A fost
inventată pentru a fi accesibilă tuturor persoanelor, la clasă sau în alte medii de învăţământ din
întreaga lume.
(https://create.kahoot.it/share/lumea-romana/21b4b731-e4d0-40a3-ba3d-632537493a4d)
etc.
„Oricât de performant sau prietenos ar fi o aplicație de evaluare on-line, aceasta nu poate
înlocui pe deplin multiplele acțiuni ale feedback-ului învățării, acțiuni inițiate prin microdeciziile
educatorului.”

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCARE ȘI FORMARE

prof.înv.primar Moraru Elena-Daniela

Școala Gimnazială „Episcop Dionisie Romano”, Buzău

Procesul instructiv-educativ este constituit din trei procese: predare, învățare și evaluare.
Referitor la evaluare, ştim că scopul ei principal este reprezentat de cuantificarea măsurii în care
au fost atinse obiectivele unui program de instruire şi a eficienţei metodelor de predare/învăţare,
iar dacă ne referim la sistemul de învăţământ atunci activităţile de evaluare trebuie să fie
realizate în concordanţă cu perspectiva nevoilor de formare ale celui educat. Este necesar ca
evaluarea să fie centrată pe aspectele ei formative, astfel încât să întărească şi să susţină
interesul elevilor pentru studiu, să-i îndrume spre acumularea de cât mai multe cunoștinte şi spre
activitatea de învăţare.
Prin platformele și aplicațiile disponibile online, drumul este larg deschis pentru diverse
tehnologii utile în predare și evaluare, dar ceea ce trebuie să vină întâi este modul în care
tehnologia va îmbunătăți pedagogia folosită. Diferite instrumente de evaluare utilizate de
profesor pot fi de natură formativă sau sumativă. Instrumentele de evaluare formativă sunt
chestionarele, sarcinile și întrebările și discuțiile din clasă pe care profesorii le folosesc pentru a
232
evalua și ghida (sau pentru a forma) procesul de învățare al elevilor lor. Instrumentele de
evaluare sumativă sunt eseurile și testele finale date la sfârșitul unui proiect, curs, semestru,
unitate, program sau an școlar.
În continuare, voi prezenta câteva astfel de instrumente/ aplicații ce pot fi utilizate în
evaluarea elevilor în meiul online:
 Wordwalleste o aplicație unde se creează diverse activități interactive pentru elevi: fișe,
chestionare, potriviri, jocuri de cuvinte, identificarea unor cuvinte lipsă etc. În această
aplicație se găsesc și materiale gata create de alți utilizatori. Folosind instrumentul Wordwall,
putem crea cu ușurință un set de întrebări pe care să le folosim în cazul predării sincrone sau
asincrone. Aceste tipuri de teste le putem folosi ca warm up (încălzire) sau la finalul lecției,
pentru a asigura feed-back-ul. Toți elevii vor fi implicați într-o mod interactiv în rezolvarea
testului.
 Google Forms (permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a obține
feedback, pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar și pentru a crea teste
scrise. Serviciul permite profesorului să includă imagini sau video pentru interpretare sau ca
material de reflecție pentru elev. Elevii pot primi atât întrebări deschise, cât și închise, cu mai
multe variante de răspuns, sau nu.) Funcția Quiz permite, pe mai departe, oferirea de
feedback prompt. Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri la alegere au răspuns
corect sau nu. Aici măiestria profesorului este să construiască distractori (răspunsuri greșite,
care rezultă dintr-un proces de gândire eronat, dar frecvent la elevi) cât mai buni. Mai mult,
putem să includem explicații pentru răspunsul greșit, explicații pe care elevul să le primească
de îndată ce a terminat testul. În plus, elevii pot relua testul.
 Kahoot– baza pedagogică a acestei aplicații este că elevii devin „profesori”, construind ei
înșiși itemi de teste.Quizlet este o altă aplicație cu ajutorul căreia putem crea teste
 LearningAppseste o platformă cu ajutorul căreia se pot crea fișe de lucru, activități
interactive, teste etc.
 Google Classroom: pot fi corectate temele și poate fi oferit feedback direct fiecărui elev, se
poate crea o bancă de comentarii pentru feedback mai facil pe baza celor mai frecvente
comentarii pe care le oferim elevilor etc.
 Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri scurte – toți
elevii pot vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
 Quizizzeste o aplicație de evaluare a cunoștințelor ce presupune prezența unor avatare
amuzante, tabele, teme, muzică, meme-uri. Aplicația poate fi accesată de pe telefon, laptop,
tabletă sau computer.
Indiferent de aplicația utilizată sau de modul în care alegem să îi evaluăm pe elevi,
trebuie să ținem cont ca evaluarea să fie în concordanță cu obiectivele lecției, să îi stimuleze pe
elevi să continue învățarea, atât pentru acoperirea lacunelor, cât și pentru aprofundarea
cunoștințelor.

233
 VALORIFICAREA INTELIGENȚELOR MULTIPLE ÎN EDUCAȚIA DIGITALĂ

Prof. înv. primar Morărașu Laura Monica

Școala Gimnazială ”Miron Costin” Bacău

Trăim în secolul în care tehnologiile acaparează din ce în ce mai mult spaţiu în viaţa de zi
cu zi, noi profesorii suntem cei care venim să dăm frâu liber creaţiei elevilor şi să le modelăm
paşii spre cunoştinţe. Învăţământul preuniversitar trebuie mereu să se adapteze noilor cerinţe ale
societăţii noastre, care parcurge un salt tehnologic destul de înalt către o nouă era a tehnologiilor.
Rolul profesorului în aceste momente devine crucial deoarece în asemenea salturi competenţele
profesorilor trebuiesc adaptate noilor cerinţe şi necesităţilor elevilor din această eră. Spre marea
noastră uimire procesul tehnologic este într-o dezvoltare mai rapidă decât schimbările ce au loc
în domeniul educaţiei, fapt care motivează profesorul să-şi autoperfecţioneze metodele de
predare – învăţare - evaluare, utilizate în cadrul orelor. Pentru a răspunde cerinţelor secolului în
care trăim este nevoie să avem un învăţământ flexibil care să le permit elevilor să-şi pună în
valoare cunoştinţele prin modul în care ei cred că o fac cel mai bine şi le reuşeşte sută la sută să
se manifeste.
Gadgeturile ocupă un loc important în viaţa noastră ca profesori, dar şi a elevilor noştri ca
ucenici. Din dorinţa ca ele să nu devină un minus în detrimentul orelor, trebuie redirecţionate în
albia corectă a utilizării lor. Gadgeturile şi noile tehnologii nu vine decât să ne uşureze muncă şi
să ne demonstreze că era care vine e era tehnologiilor, era copiilor On-line. Elevii au tendinţa să
înveţe independent, să descopere şi să pună în acţiune cunoştinţele dobândite de ei, doar fiind
ghidaţi de profesor, ei îşi dezvoltă în acest mod abilităţile de gândire critică, analizând fiecare
strategie de învăţare şi aplicând-o în practică în dependenţă de sarcina ce li se propune.
În aceste momente, când ştiinţa şi tehnologiile trec printr-o dezvoltare de necontestat, se
pune accentul pe cele 2 aspecte ale învăţării: „informative” - când elevul reţine şi stochează
informaţia şi „formative” - când elevul se învaţă a prelucra aceasta informaţie,o trece prin prisma
sa şi modul în care operează cu conţinuturile propuse, cum pune în practică aceste informaţii
stocate la nivel cognitiv, prin stimularea participării elevului în procesul asimilării cunoştinţelor,
noi venim să îi motivăm spre cercetarea individuală, descoperirea a noi domenii de cunoaştere.
Una dintre preocupările constante ale unui profesor este aceea de a căuta în permanență
noi moduri de lucru și noi instrumente care să facă activitatea cu elevii mai eficientă, să înlăture
rutina și să favorizeze implicarea elevilor, cum ar fi instrumentele TIC. E ușor de sesizat că în
ultimul timp Internetul oferă o abundență de instrumente educaționale, ba chiar s-a transformat
într-un adevărat labirint în care mereu e ceva nou de descoperit și de încercat.
Teoria inteligențelor multiple a acaparat atenția multor pedagogi din România și sunt
multe școli în care sunt folosite principiile acestei teorii pentru proiectarea lecțiilor care să
respecte profilul de inteligență al fiecărui copil, în același timp sunt școli care folosesc aceleași
metode de predare, cu expuneri seci și fișe de lucru plictisitoare. Provocarea este ca aceste
informații să fie folosite de cât mai mulți profesori și alte persoane care lucrează cu copiii,
astfel încât toți copiii să aibă posibilitatea de a folosi modalități de învățare potrivite felurilor lor
unice de a gândi.
Cadrele didactice, profesorii, educatorii pot juca un rol semnificativ în identificarea,
dezvoltarea şi exploatarea acestor inteligenţe în contexte educaţionale formale, nonformale sau
informale cu scopul de a eficientiza procesul de predare-învăţare-evaluare. De aceea, este

234
recomandată promovarea unei viziuni holistice asupra învăţării, a unei viziuni globale asupra
proceselor de predare-învăţare şi a etapelor implicate, precum şi focalizarea pe instruirea
diferenţiată, cu scopul declarat de a maximiza învăţarea pentru toţi elevii. În vederea realizării
acestei finalităţi, este oportună valorificarea teoriei inteligenţelor multiple al lui Gardner şi a
teoriilor stilurilor de învăţare, care sugerează modalităţi pertinente de selectare a abordărilor
specifice ale învăţării realizate de individ.
Este pe deplin recunoscut faptul că integrarea tehnologiilor digitale în procesul de
educație asigură noi oportunități pentru învățarea creativă, consolidarea învățării inovatoare și
îmbunătățirea rezultatelor învățării. Totuși, dacă se dorește ca tehnologiile digitale să aibă impact
pozitiv, trebuie să fie îndeplinite anumite condiții.
În prezent, educatorii au la dispoziţie o multitudine de resurse digitale (educaţionale) pe
care le pot utiliza în predare. Una dintre competenţele cheie pe care orice profesor trebuie să o
dezvolte este să accepte această diversitate, să identifice în mod eficient resursele care se
potrivesc cel mai bine cu obiectivele de învăţare, cu grupul său de cursanţi și cu stilul propriu de
predare, să structureze materialul bogat pe care îl are la dispoziţie, să stabilească conexiuni și să
modifice, să completeze și să dezvolte resurse digitale proprii pentru a preda.
Tehnologiile digitale pot ajuta suplimentar la diferenţierea în clasă și la asigurarea unui
învăţământ personalizat, punând la dispoziţie activităţi de învăţare adaptate nivelului de
cunoștinţe, intereselor și nevoilor de învăţare ale fiecărui elev.
Astfel, în cadrul orelor de Științe ale naturii, la clasa a IV-a, am inițiat un proiect
interdisciplinar, având drept subiect de studiu ”Bradul” și fiind bazat pe inteligențele multiple
ale elevilor.
O abordare interdisciplinară asigură o integrare logică a tuturor tipurilor de conţinuturi.
Interdisciplinaritatea este percepută de elevii claselor primare ca un joc care le oferă un cadru
larg de posibilităţi de informare, de descoperire a aptitudinilor şi de formare a deprinderilor de
muncă ordonată. Acest lucru se va realiza mult mai uşor prin utilizarea calculatorului.
Elevii vor:
 redacta enunţuri/ texte/ compuneri cu tema de studiu;
 identifica părţile din care este alcătuit bradul;
 enumera zonele unde se întâlnesc păduri de conifere;
 utiliza aplicaţiile Paint, Word pentru îndeplinirea sarcinilor;
 formula concluzii asupra utilităţii calculatorului în studiul disciplinelor.
Competențe generale:
 înţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor
naturii;
 formarea şi dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor de experimentare şi explorare /
investigare a realităţii, folosind instrumente şi procedee specifice;
 dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru menţinerea unui mediu natural
echilibrat, propice vieţii;
 utilizarea numerelor în calcule elementare ;
 evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul
înconjurător;
 identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat ;
 generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică .
Discipline implicate:
235
  Geografie;
 Știinţe ale naturii;
 Limba română;
 Matematică;
 Educaţie plastică.
Materiale:
 Calculator /laptop (cu aplicaţiile Word, Paint disponibile);
 Videoproiector.
Procedura de lucru:
 Se lucrează pe grupe, fiecare grupă având sarcina să redea cât mai bine
caracteristicile obiectului în domeniul respective.
 Elevii vor fi grupaţi în câteva echipe cu câte 3-4 membri, ținând cont de Teoria
inteligențelor multiple, în urma aplicării unui chestionar online:
https://consilierescolara.ro/chestionarul-gardner/
 Fiecare grupă va primi câte o sarcină de lucru corespunzătoare profilului de
inteligență.

I. Inteligența naturalistă
Elevii trebuie să denumeascăpărţile componente (rădăcină, tulpină, cetină, con şi
frunze), folosind imaginea unui brad desenat în Paint.

Fig.1 Alcătuirea bradului

II. Inteligența spațială

Se va folosi harta fizicăa României (din lecţiile AeL). Într-undocument Word se pot scrie
denumirile zonelor cu păduri de conifere din ţara noastră, de exemplu:
Pe teritoriul țării noastre întâlnim păduri de conifere
în:………………………………………..…

236
 Fig. 2 Harta fizică a României (Lecţii AeL, Geografie cl. a VIII – a)

III. Inteligența logico- matematică

Se va prezenta în Paint, pe monitorul calculatorului, o problemădespre brazi; elevii o
rezolvă putându-se verifica cu ajutorul imaginii.

Fig.3 Problemă în imagini

IV. Inteligența lingvistică

Elevii primesc ca sarcină redactarea ,într-un editor de texte, a unei scurtecompuneri cu
tema “Bradul”.

V. Inteligența kinestezică
Elevii primesc pe o fişăde lucru sarcina de a desena și colora un brad din pădure și un
brad de Crăciun.
La final au loc discuții și sunt puse întrebări legate de tema studiată:
1.Care sunt părțile componente ale bradului?
2. Care este fructul bradului?
3.. Care este importanța bradului?
4.Cum se numesc pădurile de brazi?
5.Unde întâlnim aceste păduri?
Apoi elevii vor realiza o prezentare în faţa clasei utilizând videoproiectorul.

237
 Tehnologiile digitale nu trebuie să reprezinte o simplă adăugare, ele trebuie integrate în
scopul educaţiei noii generaţii. TIC-ului în procesul educaţional permite utilizarea de teste
interactive, chestionare şi jocuri didactice care dezvoltă creativitatea şi abilităţile de gândire
critică. Utilizarea instrumentelor digitale urmăreşte achiziţionarea cunoştinţelor şi formarea
deprinderilor care permit elevilor să se adapteze cerinţelor unei societăţi aflată într-o permanentă
evoluţie, în formarea de competenţe generale.

Bibliografie:
1. Adăscăliţei Adrian şi Braşoveanu Radu, Curs de instruire asistatăde calculator, Iaşi,
2002– 2003
2. Cerghit Ioan, Metode de învăţământ (ediţia a II-a), Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1980
3. Cerghit Ioan Perfecţionarea lecţiei înşcoala modernă, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1983
4. Garabet Mihaela, Instruire asistatăde calculator. Fenomene tranzitorii în
circuiteelectrice, (lucrare de absolvire - Studii postuniversitare:
“InformaticăAplicată”,profesor coordonator Michaela Logofătu), Universitatea din
Bucureşti – Editura CREDIS, 2001;
5. www.isa.ro
6. www.soft4kids.ro
7. www.varox.ro

UTILIZAREA RESURSELOR EDUCAȚIONALE DIGITALE ÎN PROCESUL

INSTRUCTIV – EDUCATIV

Prof. Moșteanu Gabriela

Colegiul Tehnic Câmpulung

Folosirea tehnologiilor moderne în şcoală face parte din evoluţia naturală a învăţării şi
sugerează o soluţie firească la provocările moderne adresate învăţării şi a nevoilor elevilor. Nu
este un proces uşor, dar dificultăţile pot fi depăşite având în vedere potenţialul acestui tip de
cunoaştere.
Scopul utilizării instrumentelor și tehnologiilor digitale este de a asigura participarea
tuturor elevilor la educație. Se așteaptă ca dispozitivele inteligente și dispozitivele de tip tablete
să inoveze învățarea și predarea în numeroase și variate moduri, facilitându-se inclusiv accesul
individualizat, oricând și nerestricționat de loc și timp la oportunitățile de învățare pentru toți.
Dobândirea competenţelor digitale este o obligativitate indispensabilă a educaţiei oferită
de şcoală pentru a se asigura dezvoltarea personală a tinerilor actualelor generații şi progresul lor
profesional în scopul integrării cu succes în societatea de mâine. Învățarea digitală a ajuns să
joace un rol crucial în educație, făcându-i pe elevi să devină mai interesați să învețe și să-și
extindă orizonturile.
Folosirea unor lecții virtuale în care noțiunile prezentate sunt precise, la obiect, fără
informații care să conducă la încărcarea inutilă a elevului și inevitabil la pierderea interesului

238
acestuia, s-a dovedit a fi o metodă eficientă de lucru. Structurarea informației astfel încât elevul
să primească ceea ce îi este necesar, dar în același timp să fie provocat să se informeze, să se
perfecționeze, deschide drumul către punerea în valoare a autonomiei personale, a implicării
active în realitate și în formarea de sine.
Toate elementele implicate în livrarea materialelor în situaţiile de la clasă pot fi
încorporate în format video şi audio. Făcând pachetul multimedia multi-dimensional, cu meniuri
de ajutor şi legături încrucişate, utilizatorul poate interoga sistemul, la fel cum sunt puse întrebări
şi se răspunde într-o situaţie de la clasă.
Instrumentele digitale și tehnologia contribuie la dezvoltarea abilităților eficiente de
învățare a elevilor. Aceștia devin capabili să identifice ceea ce au nevoie pentru a învăța, găsesc
și utilizează resursele online, și aplică informațiile util. Acest lucru le sporește eficiența. Elevii
care explorează întrebări deschise folosindu-se de propria imaginație și logică, învață să ia
decizii mai coerent, spre deosebire de memorarea temporară a lecțiilor din manual. Actualmente,
găsim tot ce ne dorim online, inclusiv cursuri excelente ce pot susține educația tradițională, de la
ce mai buni si capabili profesori, posibilitățile fiind infinite.
Educația digitală îi motivează pe elevi, devenind mai responsabili. Cei care folosesc
tehnologia digitală pentru a învăța devin mai implicați în acest proces și sunt mai interesați să-și
dezvolte baza de cunoștințe, poate fără să-și dea seama, pentru că învață într-un mod activ,
angajat și implicat. De asemenea, ei au posibilitatea de a-și perfecționa și aprofunda studiul chiar
înainte de a veni ca să îl prezinte, dacă folosesc un instrument digital de învățare. De la impactul
pe care îl are asupra mediului necesitatea de a folosi mai puțină hârtie pentru manuale și cărți,
până la economisirea timpului prin acces rapid la informații, învățarea digitală oferă o modalitate
eficientă de reducere a costurilor, de maximizare a resurselor și de sporire a impactului asupra
elevilor și cadrelor didactice concomitent.
Deoarece învățarea digitală este mult mai interactivă, mai ușor de reținut și asimilat decât
manualele voluminoase, putem spune cu certitudine că digitalizarea reprezintă un context mai
bun, care oferă o perspectivă mai largă și activități mult mai atractive decât metodele tradiționale
de învățământ, dar să nu uităm și de faptul că o bună parte de informație din internet este falsă
sau nevalabilă, lucru pe care o carte niciodată nu îl va oferi cititorilor săi. Din acest considerent
este bine ca alături de elevul care explorează informația din internet să fie un profesor care să îl
îndrume de care surse să se folosească și să îl ghideze în procesul de verificare a veridicității
informației. Acest lucru îi ajută pe elevi să se conecteze mai bine cu materialele de studiu.
Instrumentele și tehnologiile digitale educaționale, cum ar fi platformele sociale, îi ajută pe
profesori să creeze și să administreze grupuri de lucru/comunicare. Astfel, câștigă foarte mult
timp și reușesc să răspundă necesităților fiecărui elev în parte, făcând educația mai productivă
prin comunicare continuă și dinamică, ceea ce nu se poate realiza în totalitate folosind numai
metodele tradiționale sau cele digitale, pe lângă calculator/ tabletă/telefon fiind indispensabilă
prezența unui îndrumător.
Prin aplicarea tehnologiilor și diferitelor instrumente digitale şcoala va reuşi să facă faţă
provocărilor timpului și să răspundă nevoilor educaționale a nativilor digitali. Metodele
educaționale tradiționale nu trebuie înlocuite, ci perfecționate.
Resursele educaționale digitale permit individualizarea procesului de instruire, adică
putem avea nu doar o singură variantă de prezentare a materialului didactic a aceleași teme,
diversificarea acestora poate fi realizată atât prin utilizarea diferitor conținuturi cât și prin

239
aprofundarea, detalierea, alternarea informaţiei prezentate. De asemenea, ne permite alegerea
anumitor metode și tehnici de prezentare a conținuturilor noi.
Aplicarea resurselor educaționale digitale în procesul educațional permite trecerea la un
nivel mai avansat a tehnologiilor informaționale, care au loc în instituții, de aceea realizarea
eficientă a resurselor educaționale digitale ne va permite să utilizăm la un alt nivel instruirea
diferențiată, formarea și dezvoltarea la elevi a competențelor. De asemenea, va spori motivarea
elevilor, demonstrându-le fenomenele studiate în mod accesibil, eficiența și stimularea spre
autoeducație, deci vom obține o calitatea sporită a procesului educațional.
Utilizarea calculatorului conduce la raționalizarea eforturilor elevilor și profesorului și la
o mai bună gestionare a timpului alocat secvențelor de învățare prin rezolvare de probleme, iar
elevii pot beneficia de rezolvare completă, rapidă și interesantă a unor probleme de fizică, în
cadrul unor lecții dinamice și captivante.
Vor exista în continuare cursurile tradiționale împreună cu instrumentele și tehnologia
digitală, dar materialele de curs ar trebui să reprezinte un supliment al activităților. Astfel, orele
sunt mai eficiente, punându-se accent pe dezvoltarea materiei prin discuții și angajarea în
activități care au la bază comunicarea și cooperarea între elevi. Vorbind despre implementarea
educației digitale în mediul educațional avem impresia că aceasta ar însemna excluderea celei
tradiționale, însă cu toate avantajele ei, educația digitală nu ar supraviețui fără cea tradițională,
deoarece un calculator, telefon, tabletă niciodată nu ar putea înlocui sfatul sau îndrumarea unui
profesor.
Utilizarea resurselor educaționale digitale în procesul educațional ne oferă multe
posibilități și perspective pentru autodezvoltare, cercetare și realizarea unui proces educațional
centrat pe elev. Acestea vor asigura crearea unui mediu de învăţare în vederea creşterii accesului
la educaţie de calitate şi formării unor competenţe cheie şi profesionale, care să faciliteze
integrarea pe piaţa muncii.
Utilizarea resurselor educaționale digitale influențează atât activitatea profesorului,
dezvoltarea lui personală și profesională, implementează utilizarea metodelor netradiționale de
predare – învățare – evaluare, modifică dependența între profesor – elev, bazată pe cooperare și
elaborare a noilor metode și tehnici de învățare la baza cărora se activizează lucrul individual al
elevilor.

Bibliografie
1.Constantin Cucoș, Informatizarea în educație, Editura Polirom, Iași, 2006
2. Istrate, Olimpius – Efecte și rezultate ale utilizării TIC în educaţie în Lucrările
Conferinţei Naţionale de Învăţământ Virtual, Ediţia a VIII-a, 29 octombrie – 31 octombrie 2010,
Tehnologii Moderne în Educație și Cercetare, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010

EVALUAREA ONLINE-AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE

Prof. Munteanu Oana Roxana

Şcoala Gimnazială „George Tutoveanu”, Bârlad, Jud. Vaslui

Ȋn contextul actualei pandemii, foarte multe cadre didactice au făcut eforturi deosebite să
mențină legătura cu elevii, să-i țină conectați la viața școlară.

240
 România, dar și planeta întreagă a fost forțată să-și educe copiii online. Cu eforturi mari,
cu profesori îndemnați să-și reorganizeze sistemul de predare, evaluare, cu părinți nevoiți în a
susține și partea educativă și cea administrative, cu elevi care aveau mai nou, școala într-un
laptop, telefon sau tabletă.
Tehnologia nu e posibilă, nu rezolvă nimic fără intervenția noastră. Trebuie să muncești
mai mult la început, găsirea echilibrului potrivit între tehnologie și pedagogie nu este un lucru
ușor.
Ȋn ceea ce priveste evaluarea online, se schimbă, evident, faptul că nu mai există
interacțiunea cadru didactic- elev și asta influențează toate procesele de învățare, nu doar modul
în care facem evaluare formativă. Unul dintre factorii care influențează semnificativ învățarea
este relația pe care profesorul a stabilit-o cu elevii. Elevii învață mai bine dacă au o relație bună
cu profesorii lor, există studii clare care arată acest lucru. Acum profesorii trebuie să se bazeze în
mare măsură pe relația pe care au stabilit-o deja cu elevii și să aibă grijă să nu o piardă. Sunt
profesori care nu au luat deloc legătura cu elevii. Pentru eficiența predării materiei respective,
pierderea cea mai mare este la nivel de relație cu elevii. Revenind la evaluarea formativă, ea
devine cu atât mai importantă în condițiile învățării online, pentru că ajută la păstrarea unei
relații constante cu elevii, ne ajută să știm în permanență ceea ce știu/învață elevii. Dacă nu ești
consecvent, relația se slăbește și dispare, iar apoi este mult, mai greu de restabilit.
Testarea online poate fi utilizată pentru realizarea diferitelor activităţi didactice de
examinare, evaluare sau autoevaluare, colectarea de statistici privind gradul de asimilare a
cunoştinţelor, feedback operativ, comunicarea cu cei examinaţi, etc
Profesorii constată avantajele și dezavantajele în aplicarea testelor online:
Avantaje: permite oricărui evaluator realizarea unor teste cu maximă precizie şi
profesionalism în doar câteva minute, utilizând colecţii profesionale de itemi, elaborate, permite
monitorizarea rapidă a progresului unui număr mare de cursanţi; utilizarea unor bănci de teste, cu
mixarea întrebărilor şi răspunsurilor care pot preveni copierile la examene; includerea unui
număr mare de diverse tipuri de întrebări într-un test, acoperind mai bine materia studiată, pentru
profesori și elevi: adaptare la nivelul elevilor – ușor, mediu, greu; rapiditate în interpretare;
motivare pentru studiu individual; posibilitate de rezolvare pentru a 2-a oară a testului; formare
și dezvoltare competențe IT; utilizarea telefonului mobil în cadrul procesului educațional;
învățare unii de la alții, monitorizarea momentului în care s-a realizat rezolvarea, imposibilitatea
comunicării elevilor între ei chiar dacă au același tip de test, itemi cu timp limitat etc.)
Dezavantaje: limitarea posibilităţilor de testare a abilităţilor, accentul fiind pus pe
memorare şi recunoaştere; costuri ridicate în faza iniţială; cunoştinţe suplimentare în zona de
informatică; limitările sistemelor computerizate privind itemi deschiși şi altele. atribuire de
răspunsuri la întâmplare de către elevi, timp pentru elaborarea testelor și transmiterea către elevi,
imposibilitatea modificării unor itemi în cadrul testelor create de către alți autori, elevi care nu au
mail sau telefon, elevi care nu au dispositive (telefon laptop).
Iata câteva idei/ sugestii de aplicații online pentru realizarea evaluării:
Class Dojo -https://www.classdojo.com/
Quizizz -https://quizizz.com/admin
Wordwall - https://wordwall.net/
Zoom -https://us04web.zoom.us/
Wizer.me -https://app.wizer.me
Learningapps -https://learningapps.org/
241
 Google Forms -https://docs.google.com/forms
https://www.didactic.ro
wordart.com

TEST DE EVALUARE, CHIMIE, CLASA a VII-a- SOLUȚII. CONCENTRAȚIA

PROCENTUALĂ

Itemii 1,2,3,4,5,6,7,8,10,11,12- alegere multiplă

Itemul 9-completare spațiu liber

1. Este adevarata afirmatia:

a) Concentratia procentuala reprezinta cantitatea de substanta dizolvata in 1000 grame solutie; b)
Masa solutie se noteaza cu md ; c) md reprezinta masa dizolvantului; d) Concentratia procentuala
are urmatoarea relatie de calcul: c% = md*100/ms
2. Intr-un pahar Berzelius cu apă se adaugă o spatulă de pilitură de fer şi una de zahăr. Separarea
celor două substanţe se realizează prin:
a) filtrare si cristalizare; b) decantare si cristalizare; c) distilare si filtrare; d)magnet si fitrare
3. In functie de masa dizolvatului masa soluției poate fi scrisă ca fiind suma dintre :
a)md + m apa; b)ms + m apa; c)md + ms
4. Soluţiile sunt amestecuri omogene formate din 2 sau mai multe substanţe între
care………….fenomene chimice
a) Au loc b) Nu au loc
5. În 600 g solutie se găsesc 50 g sare de bucătărie. Concentrația soluției este:
a)83% ; b)8,33%; c)83,3%; d)8%
6. Calculeaza concentrația procentuală obtinuta prin dizolvarea a 65 g zahar in 135 g apa.
a)3,25%; b)65%; c)32,5%
7. Calculează masa de substanță dizolvată necesară pentru a obține 500 g soluție de concentrație
50 %.
a) 250g; b) 25g; c) 0,25Kg; d)2,5 kg
8. Calculează masa soluției obținute prin dizolvarea a 55 grame dizolvat, știind că soluția are
concentrația 65% .
a) 84,6%; b) 8,46%; c) 0,84%
9. Să se calculeze concentrația unei soluții obținute prin amestecarea a 65 g soluție de
concentrație 28%, cu 115 g soluție de concentrație 68%.
…………
10. Pentru a obţine 250 g soluţie de concentraţie 25% se amestecă x g soluţie de concentraţie 5%
cu y g soluţie de concentraţie 30 %. Care sunt valorile lui x şi y
a) x= 50g și y= 200g; b)x= 200g și y= 50g; c)x= 100g si y= 150 g; d)x=150g si y= 100g
11. Amestecăm 20 g de apă cu 200 g de soluție de alcool de concentrație 50%. Soluția finală se
concentrează sau se diluează? Calculează concentrația finală.
a)Se dilueaza , c = 45%; b)Se concentreaza, c = 45,45%; c)Se dilueaza, c = 45,45%
12. Ce cantitate de sodă caustica trebuie adaugată peste 300 g de soluție de concentrație 20%
pentru a obține o soluție de sodă caustică de concentrație 40%.
a)100 g; b)10 g; c)60 g; d)6 g

242
Link-ul cu testul de evaluare poate fi accesat:
https://quizizz.com/admin/quiz/5fb42c0fb600ca001b41e934/solutii-concentratia-procentuala-de-
masa

BIBLIOGRAFIE:
1. Adăscăliţei, A., Instruire asistată de calculator: didactică informatică, Polirom, 2007.
2. Cristea, V., Iosif, G., Marhan, A., Niculescu, C., Trăuşan-Matu, Ş., Udrea, O., Sisteme
inteligente de instruire pe Web, Editura Politehnica Press, Bucureşti, 2005.
3. Dobre, I., Studiu critic al actualelor sisteme de e-learning, Referat, Academia Română,
Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială, Bucureşti, 2010.
4. Dragoș, Mircea; Șoimița Komives; Aurora Zirbo, Chimie pentru grupele de performanță clasa
a VII-a, Editura Studia, Cluj-Napoca, 2008
5. Fătu, Sanda, Didactica chimiei, Editura Corint, 2007
6. Gheorghiu, Cornelia; Pîrvu, Carolina, Probleme de chimie pentru clasele VII–VIII, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1982

INSTRUMENTELE DIGITALE O NECESITATE A

ACTULUI EDUCAȚIONAL DE AZI

Prof. Mușat Ioana Roxana , Școala Gimnazială Nicoale Bălcescu

Prof. Ioana Monica Aurelia , Școala Gimnazială Nicoale Bălcescu
Com. Nicolae Bălcescu , jud Vâlcea

De-a lungul timpului, pandemiile au forțat omenirea să se îndrepte într-o altă direcție,
spre noul ”normal”. La fel se întâmplă astăzi cu educația. transformarea digitală
Ține de noi, actorii din educație, dacă alegem să luptăm împotriva ”valurilor” sau dacă
alegem să învățăm ”să facem surf” și să devenim din ce în ce mai buni.
Pandemia a demonstrat că învățarea poate avea loc oricând, de oriunde, cu instrumentele
digitale potrivite. Profesorii au trecut printr-o etapă de învățare foarte importantă, unii mai ușor,
alții cu multe provocări. Orice instrument digital este, până la urmă, atât de bun precum
profesorul care îl folosește.
Tinerii din generațiile Z și Alpha sunt nativi digitali. Ei trăiesc într-o lume în care
conceptul de online vs. offline este foarte vag, o lume în care interacțiunea cu mediul digital le
este foarte familiară.
Modelul clasic de educație se concentrează pe IQ – mai ales pe competențe de
memorizare și standardizare. Acestea nu mai sunt suficiente, deoarece vor fi înlocuite cu ușurință
de computere (prin inteligența artificială și augmentată)
Pentru aceasta, este necesar un mod de predare cât mai personalizat, bazat pe joc,
experiență și reflecție, cu o monitorizare continuă a progresului și unde rolul profesorului este de
facilitator al procesului de învățare. Elevii au nevoie să își dezvolte autonomia în învățare,
gândirea critică, creativitatea, comunicarea și capacitatea de a lucra în echipă.
Colaborarea online îi pregătește pe tineri să se pregătească pentru locul de muncă al
viitorului, unde este foarte posibil să lucreze de oriunde, oricând, în echipe aflate în toată lumea.

243
Școlile pot profita de noul „normal” și să dezvolte toate aceste competențe cu ajutorul
instrumentelor digitale: platforme de management educațional, manuale interactive, lecții în
Realitate Virtuală, aplicații de evaluare, instrumente de colaborare și de creare de conținut
digital.
Învățarea mixtă sincronă reprezintă o modalitate de organizare a procesului didactic în
care elevii aflați la distanță participă la cursurile prin intermediul tehnologiei sincrone
multimedia și a Internetului . Astfel, se combină, sincron, învățarea cu învățarea la distanță,
inclusiv învățarea online.
Acest tip de organizare a activității didactice poate fi adoptat alternativ cu învățarea
exclusiv online și cea exclusiv față în față, în funcție de situația efectivă dintr-o unitate de
învățământ sau alta, dintr-o localitate (regiune, țară) sau alta. În următoarea secțiune vom încerca
să identificăm resursele digitale (instrumente sau tehnologii și materiale didactice) necesare
pentru învățarea online (propriu-zisă, de criză sau mixtă sincronă), pornind de la faptul că o
resursă educațională digitală este un termen generic care, în accepțiunea sa cea mai generală,
poate cuprinde mijloace, instrumente, strategii și proceduri utilizate pentru învățare.
Acestea pot fi clasificate în software educațional și aplicații online. Software-ul
educațional se referă la aplicații construite în scop didactic, ce vizează atingerea unor obiective
educaționale pliate pe conținuturile teoretice, pe activitățile experimentale/practice și pe
competențele vizate de programele școlare. Software-ul educațional practic împletește produsul
informatic cu designul pedagogic, fiind o alternativă digitală la metodele și mijloacele
tradiționale.
Există diverse tipuri de software educațional, o posibilă clasificare fiind următoarea:
-software interactiv de învățare (prezentarea interactivă a unor cunoștințe);
- software de simulare (simularea unor situații reale pe care elevul poate să le studieze pentru a
formula diverse concluzii);
- software de exersare – drill and practice (pentru formare de priceperi și deprinderi specifice); -
-- software de investigație (dezvoltă gândirea critică, implică rezolvarea de situații problemă);
Proiectarea și realizarea resurselor de instruire online 24
- software tematic – tutoriale (abordează teme diverse din programa școlară);
- software de testare (administrează diverse probe de evaluare).
De remarcat că aceste tipuri de software educațional sunt în general aplicații offline.
Un exemplu de platformă offline este Platforma AeL (http://www.siveco. ro/ro/solutii-
business-to-public/elearning/platforma-ael) realizată de firma Siveco și implementată în perioada
2003-2009 în peste 13.000 de licee şi şcoli din România. La vremea respectivă, platforma a fost
optimizată pentru învățarea sincronă și asincronă, proiecte colaborative și învățarea la distanță,
dar și pentru testare și evaluare. Din păcate, în momentul de față se pot accesa numai o parte din
aceste resurse sub forma unor lecții online ce pot fi integrate în ERT.
Alte exemple de platforme educaționale online în limba română sunt Twinkl
(https://www.twinkl.ro/resources/romania-teaching-resources), MyKoolio
(https://www.mykoolio.com/), Școala Intuitex (https://www.scoalaintuitext. ro), Kidibot
(https://www.kidibot.ro/esti-profesor/) etc., unde profesorii pot accesa resurse diverse sau pot
antrena elevii în activități interactive.
Aplicațiile online se referă la acele instrumente în cloud, independente de conținutul
curricular, ce pot fi utilizate punctual într-o activitate didactică proiectată de către profesor. Sunt
adecvate în cazul activităților de învățare mixte, fiind o resursă deosebită și în cazul ERT. Modul

244
de integrare al aplicațiilor online în activitățile didactice depinde în foarte mare măsură de
competențele digitale și pedagogice ale profesorilor și de creativitatea acestora în designul
educațional al resurselor și activităților de învățare.
Pentru educatori, tehnologiile și aplicațiile online gratuite sunt esențiale, ei având în
prezent acces la sute de astfel de aplicații online, pentru creare de text, lucrul cu imagini, fișiere
audio, clipuri video, resurse multimodale, storytelling, pagini web, organizarea resurselor,
programare, evaluare formativă (Dyer, 2019), software pentru traducere (Microsoft Translator
for Education, https://www.microsoft.com/ en-us/translator/education/, Google Translate,
https://translate.google.com/), aplicații pentru videoconferințe ș.a. Acest tip de aplicații a început
să fie intens integrat în activitățile de învățare

Bibliografie
Baltac, Vasile – Lumea digitală. Concepte esențiale, Editura Excel XXI Books, București, 2015
Susskind, Jamie – Politica viitorului. Tehnologia digitală și societatea, Editura Corint, București,
2019

TEHNICI ȘI INSTRUMENTE DIGITALE

UTILIZATE ÎN PREDAREA ONLINE LA ELEVII CU CES

Autor Nagy Ofelia Cristina

Centrul Școlar de Educație Incluzivă „ Primăvara”, Reșița , Caraș –Severin

Edward de Bono susținea că „ Fără creativitate nu există progres! ”

Termenul de creativitate a fost introdus în psihologie de catre G. ALLPORT referindu-
se la capacitatea aptitudinală de a produce noul.Cuvântul provine de la latinescul „a naște,a
făurii”. Mulți oameni asociază creativitatea în special cu artele frumoase: muzica, teatrul, dansul,
literatura care sunt deseori denumite "arte creative". Creativitatea este fundamentală pentru
progresele din științe, din matematică, tehnologie, politică, afaceri , dar și în toate domeniile
vieții cotidiene.
Cerințe/nevoi educative speciale - CES - este o sintagmă, care se referă la cerințele în
plan educativ ale unor categorii de persoane cu dizabilități de natura intelectuală, senzorială,
psihomotrice, fiziologică sau ca urmare a unor condiții psiho-afective, socio-economice sau de
altă natură.
Aceste cerințe plasează persoana/elevul într-o stare de dificultate în raport cu ceilați din
jur. Stare care nu-i permite o valorificare în condiții normale a potențialului intelectual și
aptitudinal de care acesta dispune (Alois Gherghut, 2016).
Creativitatea elevilor cu CES se referă la potențial, nu facem referire la act finalizat cu
un produs de mare originalitate. Creativitatea productivă este esențială pentru elevul cu CES prin
utilizarea tehnologiei, chiar dacă raportul personal este mai redus ca în cazul activităților reale
(din vivo).
Tehnica de lucru se automatizează prin repetări sugestive. Exemple de activități :
confecționarea de obiecte prin desen sau pictură digitală, jocuri de construcție de tip puzzle în
format electronic.

245
 În general, fiecare elev cu CES dispune în familie de telefon mobil cu ecran tactil
(smartohone) și mai puțin de computer, laptop sau imprimantă. Dispozitivele electronice ce nu
au funcția de ecran tactil sunt mai greu de mânuit, deoarece solicită întreaga mobilitate a mânii,
față de degetul arătător solicitat de dispozitivele cu ecrane tactile. Orice dispozitiv electronic cu
ecran tactil dispune de aplicația Magazin Play (Google ) ce conține diverse jocuri și softuri
educaționale utile pentru a exersa abilitățile digitale ale elevilor cu CES.
Pentru valorificarea potențialului creativ al elevului cu CES, jocurile educaționale de la
Kidsophia vin în ajutor. Aceste au titlul de gratuite până la un anumit nivel, apoi implică costuri
financiare. Jocurile sunt utile și au conținut didactic ridicat și ștințific, îndrumă elevul în limba
maternă (română) pentru a finaliza sarcinile de lucru.
Printre aplicațile ce pot facilita învățarea elevului cu CES se numără: Chatterpix
(pentru a înregistra vocea); Wardwall (materiale interactive), Jigsaw Planet cu jocuri de
construcție digitale.
Tehnologia digitală apropie școala de elev și facilitează interacțiunile afective cu
ajutorul simbolurilor de tip Emoji regăsite în whatsupp și messenger, alături de scurte texte
motivaționale (pe care le vor citi părinții elevilor).
Se poate crea pagina de facebook a clasei, accesată doar de membrii aparținători și
setată pe privat, pentru a expune lucrările digitale sau fișele de lucru ale elevilor și pentru a fi
apreciate la nivel de grup.
Aplicația Canva se descarcă din Magazin play și se poate folosi pentru a crea diplome
sau certificate de absolvire a unui program școlar, a unei reușite, a rezolvării unor sarcini de
lucru, zile speciale: Ziua mamei, Ziua Copilului etc. Se poate oferi de către profesor atât
părinților, cât și elevilor ca formă de recompensare și mulțumire, apreciere, evaluare a
muncii/implicării depuse în actul educațional.

RISCUL ŞI PRUDENŢA ÎN JOCURILE VIRTUALE

Prof. Nane Gina/Prof. Popescu Zoica

Grădinița cu P.P. Nr. 17 Vaslui

O practică, destul de confortabilă pentru părinţi, oferă copiilor (preşcolari şi şcolari mici)
accesul extins (2-3 ore pe zi) la jocuri virtuale, pentru a le menţine interesul în zona de
,,securitate" a casei (familiei).
Captivaţi de jocurile virtuale, copiii înlocuiesc ocupaţiile reale cu interacţiunile virtuale,
participând intens emoţional la jocurile virtuale. Dar, ceea ce pare a-i elibera pe părinţi din
interacţiunea reală cu copiii reprezintă tocmai o ,,capcană virtuală" cu, ,,riscuri reale" de
perturbare a atitudinilor socio-emoţionale la copii. Ataşamentele emoţionale ale copiilor în raport
cu jocul virtual favorizează transferul replicilor, atitudinilor, valorilor emoţionale în lumea reală,
cu relaţii reale.
Se induce astfel un ,,surogat virtual" în educaţia emoţională a copiilor ceea ce trebuie să
constituie pentru părinţi şi educatori un semnal de prudenţă şi control asupra jocului virtual al
copiilor.

246
 Reproducem în mod ilustrativ dialogul de joc între doi băieţi de la grădiniţă de grupa
mare (Rv: 5 ani şi 8 luni: Rs: 5 ani şi 7 luni).
Într-o şedinţă de consiliere în pereche, băieţii sunt puşi în situaţia reală de joc, cu jucării
reale pentru construcţii ,,lego" . La începutul jocului ei construiesc în cooperare o casă, un garaj,
o secţie de poliţie. Atitudinile de joc sunt de comunicare, completare, interapreciere şi reglare de
conduite. După primele 7 minute de joc cu piesele reale, băieţii ,,devin personaje" din jocurile
virtuale, binecunscute lor: Rafael şi Roblox. Redăm replicile şi atitudinile de joc pentru a ilustra
transferul atitudinilor emoţionale din jocul virtual în mediul social real.
,, - Îl ştii pe ăla cu moartea, cu coasa? Eu nu ştiu să-l chem. Ştiu că-ți dă una în faţă de eşti mort!
-Pui ,,bedgrag" în faţă şi l-am chemat!
-Ştiu cum a făcut Rafael, că i-a dat viaţă. Arunca scheleţi, a distrus totul !
-Dar cum chemi creatura ?
Ăla care te atacă nu poţi să-l baţi, este prea repede!
-Tu eşti monstrul, şi cum te chem ?
-Faci ce construcţie vrei tu şi mă chemi!
-Cum este comanda să vii ?
-Dă-ţi ,,kipiventri"şi ,,truck" stai acolo!
-Stai să intru în portal!
-Cum te cheamă să-şi dau un T.P.!
-Eu sunt Asia SIM.
-Mă duc în ,,eder" mă teleportez!
-Ţi-ai făcut portal, sau ce?
-Au intrat zombii în portal şi m-au omorât deja!
-Bine, dau T.P. să te salvez!
-Mă duc pe lumea normală, sau....?
-Intru pe portal, acolo e maşina mea!
-Te rog să dai T.P. Gata!
-Hai, teleportează-te mai repede! Eu mă duc la etajul 2, că aici sunt porci!
-M-a aruncat în altă versiune, în lumea normală!
-Am căzout în ,,eder" .Ederul este sub noi, nu ai nevoie de portal!
-Enumeră comenzile: ,,kiper" ,,killer"!
-Hai să facem o casă aici, să spargem un ,,spaner" şi punem astea ,,invizibile"!
-Eu apăs butonul şi merg direct în lumea normală!
-Te-ai dus fix în ,,eder" speriatule!
-Acum ai un portal adevărat, aruncă-te în portal! Am câştigat, ne batem cu zombi!
-Nu mai merge portalul, s-a posedat, îl arunc în apă!
-Aşa nu merge, hai să ieşim!"
Deşi jocul băieţilor utilizează jucării reale, simbolistica jocului este transferată prin
memorie şi reprezentare din jocurile virtuale, binecunoscute şi frecventate zilnic de către copii.
Transferul ludic susţinut prin bucuria jocului şi identificarea cu eroii virtuali tind să preia locul
jocurilor reale iar atitudinile emoţionale din jocurile virtuale şi replicile personajelor, cuceresc
comunicarea şi limbajul oral în joc (fără discernământ critic).
Noi nu negăm și nu ignorăm rolul instruirii copiilor în spaţiul virtual, dar susţinem
condiţii de învăţare dirijată şi prudenţă asupra impctului socio-emoţional la vârtele mici
(preşcolari şi şcolari mici).

247
Bibliografie:
1. Cerghit I: ,,Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi
strategii. Ed. Polirom, Iaşi, 2008;
2. Dumitru AL.I: ,,Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi sugestii practice. Ed.
Polirom, Iaşi, 2008;
3. Vrăşmaş Ec.Ad: ,,Consilierea şi educaţia părinţilor. Ed. Aramis, Buc. 2002 .

KAHOOT – O METODĂ INTERACTIVĂ DE PREDARE

ÎN ŞCOLILE ROMÂNEȘTI

Prof. Neacșu Mariana Camelia

Liceul Tehnologic ,,P. S. Aurelian”, Slatina, Jud. Olt

Motivaţia elevilor şi implicarea acestora reprezintă provocari continue pentru profesori în

sistemul educaţional actual. Este foarte important ca profesor să găseşti metodele de predat
potrivite prin intermediul cărora să înveţi elevii şi să îi şi atragi de partea ta, făcându-i să
iubească materia respectivă. De aceea, metodele interactive de predare sunt foarte valoroase, dar,
din păcate, nu li se acordă importanţa cuvenită.
Pentru a putea folosi metode interactive de predare, un profesor trebuie înainte de toate
să-şi cunoască foarte bine elevii. Jocurile, muzica pot reprezenta activităţi care nu reprezintă
interes pentru elevi, unii le pot considera chiar copilăroase. Aşadar, chiar dacă jocurile sunt
considerate instrumente utile în procesul de predare, ele nu pot rezolva toate problemele. Acest
lucru se întâmplă doar dacă elevii sunt implicaţi în procesul de învăţare şi nu sunt doar nişte
spectatori pasivi.
Elevul care doar asistă pasiv la o lecţie, fără să manifeste interes sau implicare, nu poate
atinge un nivel de stimulare necesar pentru a depune efort. Aici intervin jocurile sau alte metode
interactive. A te deplasa prin clasă, participarea la un concurs sau simpla conversaţie cu alţi
colegi pot stimula nivelul de implicare al elevilor, participarea lor la ore sau interesul până la
punctul în care elevul este mult mai atent la activităţile din clasă.
O metodă interactivă şi antrenantă de predare o reprezintă Kahoot. Dar înainte de toate ce
este Kahoot?
Kahoot a fost lansat în 2013 ca un joc interactiv folosit la ore. Tot ce îi trebuie unui
profesor este un device cu browser de internet şi conectivitate la internet.
De ce este bună o asemenea aplicaţie? Kahoot oferă profesorilor o metodă nouă şi
interesantă prin care se pot testa cunoştinţele elevilor şi se încurajează şi participarea la ore.
Kahoot se adresează nu numai sistemului de învăţământ. Este folosit şi de către oamenii
de afaceri şi alţii care caută să înveţe prin alte metode decât cele tradiţionale.
Tehnologia în secolul XXI este foarte dezvoltată, iar profesorii ar trebui să o folosească în
interesul lor şi astfel să îşi uşureze munca. Profesorii nu ar trebui doar să îşi înveţe elevii cum să
folosească tehnologia, cum să o consume, ci şi cum să îşi folosească puterea minţii înspre a crea
produse proprii cu ajutorul tehnologiei. Kahoot permite elevilor să gândească şi să realizeze
singuri chestionare pe care mai apoi le împart celorlalţi colegi.

248
 Totuşi, sunt anumite lucruri care trebuie respectate în aşa fel încât Kahoot să fie cu
adevărat un produs folositor. Implicarea într-o activitate presupune ca elevul să se folosească de
informaţiile dobândite în timpul orelor de curs. Astfel, elevii lucrează cu ce au învăţat şi aplică în
acelaşi timp noţiunile. Activităţile sunt practic, instructive.
Profesorii pot, de asemenea, construi chestionare interactive care să îi implice pe elevi
mai mult decât orice altă metodă pasivă de predare ar putea să o facă.
Dar cum funcţionează Kahoot? Kahoot foloseşte o pedagogie bazată pe joc care
încurajează cercetarea şi creaţia în procesul învaţării. Este un program gratuit pentru toţi
utilizatorii indiferent dacă sunt profesori, elevi, oameni de afaceri sau pur şi simplu oameni care
vor să îl încerce din pură curiozitate. Tot ce trebuie făcut este să înregistreze un cont, lucru care
nu durează mai mult de 30 secunde (se accesează pagina www.getkahoot.com, opțiunea Sign up
for free! unde se vor înregistra datele personale).
Pedagogia folosită şi pe care se bazează Kahoot este mult mai interactivă şi mai
antrenantă decât chestionarele sau testele tradiţionale, dezvoltând în acelaşi timp abilităţi sociale
precum: lucrul în echipă, cooperarea, întrajutorarea, sprijinul reciproc. Elevii trebuie să aleagă
răspunsul corect la fiecare întrebare pentru ca mai apoi la sfârşit să se anunţe câştigătorul cu cele
mai multe răspunsuri corecte. Când jocurile sunt folosite drept metode de lucru sau instrumente
folosite în cadrul procesului de învăţare, elevii pot învăţa mult mai multe şi mai uşor şi în acelaşi
timp să se şi distreze. Elevii sunt motivați să răspundă corect întrucât sunt într-o competiţie cu
ceilalţi colegi şi nu stau pur şi simplu pasiv cu un pix în mană în faţa unei foi de hârtie.
Acestea sunt avantajele folosirii unor metode inedite şi interactive de predare. Elevii se
simt şi chiar sunt implicaţi în procesul de învăţare şi se bucură cand văd că răspunsurile lor sunt
corecte. Aceasta este o experienţă activă de învăţare.
Cea mai inovatoare caracteristică a acestui joc este faptul că permite elevilor să îl joace
de pe propriile lor deviceuri. Din moment ce Kahoot nu este o aplicaţie, este nevoie doar de un
proiector şi de acces la internet. Elevului îi este necesar un dispozitiv electronic precum laptop,
smartphone sau tabletă. Acest lucru împiedică utilizarea programului Kahoot în ţări cu o situaţie
economică precară sau în ceea ce îi priveşte pe elevii care nu au posibilităţi materiale să îşi
achiziţioneze un laptop, de exemplu.
Întregul proces necesar utilizării Kahoot este foarte uşor şi accesibil oricui. Odată ce
întrebările sunt afişate pe tablă, cronometrul este pornit iar elevii trebuie să aleagă răspunsul
corect alegand din variantele de pe tablă. Sunt patru variante de răspuns, fiecăreia atribuindu-se o
anumită figură geometrică (triunghi, pătrat, cerc etc.) Elevii selectează varianta de răspuns pe
care o consideră corectă. Acest întreg joc poate fi, de asemenea, privit ca un concurs de cultură
generală. Cu cât răspund mai repede elevii şi corect, cu atât primesc mai multe puncte.
Kahoot este o metodă de predare interesantă care trebuie utilizată şi în şcolile din
România, mai ales în contextul pandemic actual. Elevii cu siguranţă ar manifesta interes faţă de
această modalitate de învăţare-evaluare, iar întregul proces instructiv-educativ ar deveni unul
antrenant şi interactiv. Astfel de activităţi antrenante, care implică elevii, sunt percepute ca guri
de aer proaspăt de care sistemul educaţional din Romania. Lucrurile trebuie schimbate într-un
fel. De ce să nu începem aşa? Elevii nu ar mai asista pasiv la ore, nu ar mai sta ascultând ore în
şir fără să depună niciun efort. În schimb, ei ar fi entuziasmaţi că pot folosi într-un fel
cunoştinţele dobândite în timpul orelor.
Activităţile inedite, antrenante, interactive sunt metode care ar trebui luate mai mult în
considerare şi cărora ar trebui să li se acorde mai multă atenţie în timpul orelor.

249
BIBLIOGRAFIE:
 Miron Ionescu, Ioan Radu, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004.
 Michaela Logofătu, Mihaela Garabet, Anca Voicu, Emilia Păuşan, Tehnologia
Informaţiei şi a Comunicaţiilor în şcoala modernă, Editura Credis, Bucureşti, 2003.
 ***https://kahoot.it/

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Prof. înv.primar Neagoe Melania

Școala Gimnazială Nr.1 Vânătorii Mici, Jud.Giurgiu

Trăim într-o eră a digitalizării, tehnologiile ocupă un loc tot mai important în viața
cotidiană, iar tehnologizarea procesului educațional este inevitabilă. Educația s-a schimbat
fundamental, mai ales datorită noilor tehnologii care duc la evoluția directă a profesorilor, dar și
a elevilor. Profesorul a ajuns să integreze tehnologiile și metodele de ultimă generație în procesul
de predare- învățare-evaluare.Necesitatea unei digitalizări a educației s-a resimțit în actualizarea
informațiilor, susținând sistemul de învățământ actual. Școala online reprezintă în ziua de astăzi
o provocare, mai ales acum când suntem nevoiți să folosim resursele digitale.
În condițiile actuale de pandemie educația online este o necesitate și este o oportunitate
pentru elevi care au acces la toate informațiile pe care profesorul le transmite la clasă, la care se
adaugă multitudinea de informații digitale de pe internet.
Învățarea digitală înlocuieste din ce în ce mai mult metodele educaționale tradiționale,
ceea ce determină abordarea altor tehnici de predare - învățare, bazate pe instrumente și
tehnologii digitale.
Atât elevul, dar mai ales profesorul, trebuie să fie pregătiți pentru schimbări, să le
întâmpine cu entuziasm, nu cu frică și rezistență. Dacă elevii sunt orientați cu încredere spre
schimbare, ei vor simți nevoia de a fi instruiți cât mai bine pentru a face față noilor tipuri de
profesii. Eșecul în dezvoltarea capacității de a reacționa la schimbare poate atrage după sine
pasivitatea, dezinteresul.
Profesorul trăiește el însuși într-o societate în schimbare, și din fericire, în prima linie a
schimbării, astfel încât va trebui să se adapteze, să se acomodeze, să învețe, să se perfecționeze
continuu. Să fii profesor în era digitală este o provocare, lecțiile trebuie pregătite cu mare
atenție,resursele educaționale trebuie alese cu grijă pentru a putea să îi ținem conectați pe elevi,
să fie paticipativi, activi la ore.
Computerul este foarte util atât elevului cât și profesorului, însă folosirea acestuia trebuie
realizată astfel încât să îmbunătățească procesul instructiv-educativ, nu să îl îngreuneze.
Calculatorul trebuie folosit astfel încât să urmărească achiziționarea unor cunoștințe și formarea
unor deprinderi care să permită elevului să se adapteze cerințelor unei societăți aflată într-o
permanentă evoluție.
Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o clasă reală, avem nevoie de trei
tipuri de resurse:

250
 - O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii. Cele mai
eficiente platforme pe care le folosesc deja profesorii – Zoom și Google Meet (cu
sugestii de alternative unde procesul de a crea o întâlnire online e similar și accesul e
gratuit).
- Aplicații sau platforme de colaborare online, care facilitează schimbul de documente,
teste sau teme pentru acasă, între profesori și elevi și înregistrează o evidență a
acestora, care permite și feedback din partea profesorului. Aici am folosit Google
Classroom care este un instrument complex pentru gestionarea unei clase
virtuale.Sarcinile de la toate disciplinele vin pe o singură platformă și comunicarea
se realizează în același loc,deci este mai ușor să urmărim si să coordonăm întreag a
activitate.
- Resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja
existente sub formă de prezentări, lecții, fișe, imagini și clipuri pe care le putem
folosi atât în timpul lecțiilor live, cât și ca teme de lucru pentru acasă.
Instrumentele și tehnologia digitală oferă profesorilor sansa de a împărtăși rapid
informații,oferă bucurie copiilor, precum și numeroase beneficii în ceea ce privește
dezvoltarea cognitivă a copilului.
O platformă educațională poate fi folosităîn paralel cu un sistem de predare clasică
sau poate să funcționeze de sine stătator. Copiii, datorită interesului lor ridicat pentru
ecrane, pot de asemenea săînvete enorm de multe lucruri prin platformele educaționale.
În concluzie, platformele virtuale de învățare pot oferi atât oportunitatea organizării de
activități curente, curriculare, cât și de dezvoltarea și implementarea de proiecte
educaționale, formale sau nonformale, asigurând astfel atingerea obiectivelor legate de
integrarea educației digitale în activitatea de învățare.

Constantin Cucoș, Olimpus Istrate, Ion Ovidiu Pânișoară, Petre Bodnariuc,

Biblografie: Simon Velda, ,,Scoala online- elemente pentru inovarea educației,,,
Ed.Universități, 2020, București

TEHNOLOGIA - METODĂ MODERNĂ DE PREDARE – ÎNVĂȚARE

LA ELEVII CU CES

Profesor psihopedagog: Neagoe Ancuta-Daniela

Centrul Școlar de Educație Incluzivă “Sfântul Stelian” Costești, Județul Argeș, România

Un factor important în asistența copiilor cu CES îl constituie identificarea celor mai

adecvate strategii educaționale. În acest context, este absolut necesar ca specialiștii în domeniu
să cunoască clasificarea tehnologiilor didactice, modalitățile de adecvare a acestora la
necesitățile copiilor, să monitorizeze și să estimeze impactul utilizării unei anumite
metode/procedeu în lucrul cu copilul și, respectiv, să decidă care sunt cele mai relevante, mai
eficiente, pentru a le promova în activitățile de incluziune educațională.
Metodele utilizate în procesul educațional în general, și, în particular, cele selectate
pentru asistența individualizată a copiilor cu CES, trebuie să aibă un caracter funcțional, să se

251
bazeze pe buna cunoaștere a particularităților de dezvoltare a copilului, să fie orientate spre
asigurarea progresului în dezvoltarea acestuia.
Este important a utiliza tehnologiile educaționale într-o manieră flexibilă, prin
adecvarea/adaptarea acestora la necesitățile copilului. Modalitățile de adaptare a tehnologiilor și
materialelor didactice, suplimentate cu bunele practici și abordare creativă, vor asigura succesul
în asistența copiilor cu CES.
Abordarea tehnologică a învățămîntului presupune „conducerea instrumentală a
procesului de predare/învățare și realizarea garantată a obiectivelor înaintate”, aceasta
reprezentînd finalitatea actului educațional în sine. În același timp, abordarea tehnologică a
procesului educațional oferă posibilități pentru „extinderea” cadrului strict educațional de
predare-învățare:
• soluționarea în complex a problemelor educaționale și sociale;
• asigurarea condițiilor favorabile și reducerea influențelor negative asupra dezvoltării
personalității;
• utilizarea optimală a resurselor existente etc.
Tehnologiile educaționale trebuie să fie orientate spre integrarea cunoștințelor,
capacităților și atitudinilor, asigurînd astfel un caracter integrator.
Reformele și noile abordări în educație reclamă, în prezent, personalului didactic,
modernizarea procesului educațional la toate palierele și componentele acestuia. Globalizarea,
avansarea impetuoasă a tehnologiilor informaționale, diversificarea și individualizarea tot mai
accentuată a masei de copii și tineri care se încadrează anual într-un program de educație sînt
doar cîțiva factori care impun regîndirea actului educațional dintr-o nouă perspectivă. Metodele
de instruire practicate anterior s-ar putea să nu mai fie valabile astăzi, cînd elevii pe care îi
formăm trăiesc într-o altă societate decît cea în care ne-am dezvoltat noi ca personalități. Din
acest motiv, practicile anterioare se cer a fi coagulate în strategii inovative pentru a răspunde cît
mai eficient și calitativ cerințelor timpului și cerințelor elevilor. Promovarea tot mai insistentă
la nivel global a educației incluzive impune „reașezarea” sistemelor de învățămînt pe principii
noi, care să asigure școlarizarea tuturor copiilor în medii de învățare comune și valorificarea
maximă a potențialului lor. În acest fel, devine inerentă necesitatea adaptării tehnologiilor
educaționale (metode, procedee, forme, mijloace, tehnici etc.) la principiile educației pentru
toți/educației incluzive. Deși, în ansamblu, educația incluzivă se referă la toți copiii, categoria
celor cu CES necesită atitudini specifice, individualizate, potrivit cărora tehnologiile aplicate în
organizarea și realizarea propriu-zisă a procesului educațional se vor întemeia pe următoarele
abordări:
• Învățarea interactivă;
• Negocierea obiectivelor;
• Demonstrația, aplicația și conexiunea inversă;
• Evaluarea continuă ca răspuns al învățării;
• Sprijin pentru elevi și profesori (conform Pachetului de resurse UNESCO „Cerințe speciale
în clasă”, 1993).
Procesul de învățare, în general, și în cazul elevilor cu CES, în particular, este mai
eficient și mai accesibil, dacă informațiile prezentate sînt demonstrate și aplicate în situații reale
de viață, existînd și un feedback continuu pe parcurs.
Curriculumul actual tratează evaluarea şcolară ca o parte integrantă a procesului de
învăţămînt. Aceasta înseamnă că procesul educaţional trebuie înţeles ca un întreg sau ca un tot

252
unitar, constituit din trei componente – predare-învăţare-evaluare. Fiecare dintre elementele
componente ale acestui proces sînt deschise, corelative, ele interacţionează şi se condiţionează
reciproc, producînd rezultate şcolare. În contextul curriculumului modernizat, rezultatele şcolare,
care trebuie înregistrate la finele procesului integrat de predare-învăţare-evaluare, sînt
competenţele elevului, formate la nivel transdisciplinar, dar şi printr-o disciplină sau alta. În
acest sens, învăţătorul şi profesorul trebuie să formeze, dar şi să evalueze, atît prin proceduri de
evaluare formativă/continuă cît şi sumativă/finală, nivelul de formare al competenţelor
disciplinare, care, la rîndul lor, asigură formarea-dezvoltarea competenţelor transdisciplinare,
cum ar fi: a învăţa să înveţi, competenţa de comunicare (în limba maternă, în limba străină),
relaţionarea cu alţii, rezolvarea de probleme etc.
Se ştie că evaluarea pedagogică reprezintă un proces complex de măsurare, apreciere,
analiză și interpretare a datelor prin intermediul unor instrumente de evaluare, în scopul emiterii
unei judecăţi de valoare asupra rezultatelor obţinute din acest proces şi adoptării unor decizii
pedagogice, care se impun. Ea are rolul de a sprijini activitatea de învăţare şi de formare a
competenţelor şcolare, de a măsura progresul elevilor, de a întări motivaţia învăţării, de a regla
activitatea profesorului şi a elevilor şi de a-i obişnui pe elevi cu aprecierea.

Bibliografie:
1. Gherguț, A. Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și
incluzive în educație, Editura Polirom, 2006
2. Gherguț, A. Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de
obținere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iași, 2011;
3. Gherguț, A., Frumos, L., Raus G. Educația special- Ghid metodologic, Polirom 2016;

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Prof. înv. primar Necula Crina

Şcoala Gimnazială ”Sf. Apostol Andrei”, Buzău

Începând cu anul 2020, școala românească s-a confruntat cu o mare provocare, aceea a
înlocuirii activităţilor educaţionale tradiţionale, desfăşurate în sălile de clasă, cu activităţile
educaţionale realizate online. Cadrele didactice au fost nevoite să se adapteze rapid descoperind
instrumentele digitale care i-au ajutat să desfăşoare astfel de activităţi.
Învățarea în mediulvirtual este cao,,școală altfel”, o școală care secaracterizează prin
diversitate și complexitate. Resurselewebcontribuiela schimbarea tipului depredare dintr-
unmodel static într-unul dinamic,în carejoculețesimple cu potrivirede cuvinte,puzzle-uri, quiz-uri
șimulte altetipuri deaplicații pot susține într-unmod atractivînvățarea. În situațiaîn caream
fostnevoiți ca predarea săo facemprin intemediul mijloacelor digitale,am constatatcă folosirea
unorjocuri didacticeinteractive în cadrulorelor prinintermediul unor aplicații digitaleduc
laîmbunătațirea rezultatelor școlareale elevilor. Unele dintre ele ne ajută în procesul de predare-
învăţare, iar altele în procesul de evaluare. În cele ce urmează voi prezenta câteva aplicaţii utile
şi plăcute de către elevi, utilizate de mine cu scopul de a evalua competenţele acestora: Kahoot,
Liveworksheets şi Padlet.

253
 Kahoot este o aplicație ușor de utilizat, îndrăgită de către elevi. Este accesată de către
aceștia de pe dispozitivul mobil sau intrând pe site-ul kahoot.it, în acest caz putând fi folosit și
calculatorul sau laptopul. Este foarte important faptul că elevii percep utilizarea acestei aplicații
ca pe un joc, ei nu simt că sunt evaluați, sunt relaxați și dornici de a interacționa și mai mult cu
tehnologia digitală în mediul școlar, în educație.
Jocurile/testele create în Kahoot se pot folosi în orice moment al activității: în recapitularea
cunoștințelor, în fixarea cunoșințelor, în etapa de predare, ca evaluare formativă sau chiar ca
evaluare sumativă. Se pot juca individual sau în grup.
Avantajele utilizării aplicației Kahoot în lecţii:
- pentru profesori: îmbunătățirea calității actului de predare-învățare-evaluare; ridicarea
standardelor la nivelul competențelor digitale; dezvoltarea creativității în proiectare.
- pentru elevi: îmbunătățirea abilităților digitale; dezvoltarea autocontrolului;
înțelegerea reciprocă; dezvoltarea încrederii de sine.
Importanța utilizării aplicației Kahoot în evaluare:
- obiectivitatea evaluării rezultatelor;
- factorul uman implicat în evaluare este, prin natura sa, subiectiv, de aceea și actul
evaluativ este influențat de subiectivism. Printr-o evaluare asistată de calculator,
elevul nu va mai avea senzația că a fost defavorizat într-un fel sau altul.
- feed-back imediat pentru elev și profesor. Folosirea acestor aplicații asigură
corectarea imediată a răspunsurilor, elevul dându-și astfel seama ce parte a materiei
stăpânește mai puțin, iar profesorul își poate proiecta mult mai rapid activitățile de
reglare.
- utilizarea acestei aplicații în evaluare încurajează crearea unui climat de învăţare
plăcut, relaxant;
- diversificarea modalităților de evaluare;
- folosirea acestei aplicații îmbogățeşte practica evaluativă, evitând rutina şi
monotonia;
- interactivitate;
- dezvoltarea perspicacității, atenţiei, distributivității şi creativității.
Liveworksheets este o aplicaţie cu ajutorul căreia se pot recapitula, sistematiza, evalua
cunoştinţele elevilor oferind feed-back imediat. Permite transformarea fişelor de lucru
tradiţionale, tipăribile în exerciţii interactive online cu autocorecţie. Fişele de lucru interactive
pot include exerciţii ce presupun unirea cu săgeţi a răspunsurilor corecte, alegere multiplă,
exerciţii de completare a răspunsurilor, accesarea unor materiale audio/video etc.
Se pot creea fişe noi în această aplicaţie, dar există şi o bază de date cu fişe de lucru
realizate
de alţi utilizatori ai aplicaţiei care pot fi folosite.
Avantajele utilizării aplicației Liveworksheets în lecţii:
- pentru profesori: îmbunătățirea calității actului de predare-învățare-evaluare; ridicarea
standardelor la nivelul competențelor digitale; dezvoltarea creativității în proiectare.
- pentru elevi: îmbunătățirea abilităților digitale; dezvoltarea încrederii de sine.
Importanța utilizării aplicației Liveworksheets în evaluare:
- obiectivitatea evaluării rezultatelor;

254
 - factorul uman implicat în evaluare este, prin natura sa, subiectiv, de aceea și actul
evaluativ este influențat de subiectivism. Printr-o evaluare asistată de calculator,
elevul nu va mai avea senzația că a fost defavorizat într-un fel sau altul.
- feed-back imediat pentru elev și profesor. Folosirea acestei aplicații asigură
corectarea imediată a răspunsurilor, elevul dându-și astfel seama ce parte a materiei
stăpânește mai puțin, iar profesorul își poate proiecta mult mai rapid activitățile de
reglare.
- diversificarea modalităților de evaluare;
- folosirea acestei aplicații îmbogățeşte practica evaluativă, evitând rutina şi
monotonia;
Padlet este un instrument digital utilizat în educație pentru realizarea de aviziere online.
Acestea pot fi colaborative: elevii pot încărca teme pe avizierul creat de profesor, pot aprecia
temele colegilor sau pot realiza aviziere virtuale multimedia, în echipă, pentru a demonstra o
idee, pentru a susține o prezentare, pentru a indica și comenta resurse relevante pe o temă dată
etc.
Padlet este deosebit de intuitivă, versatilă, permite creativitate nu doar în personalizarea
formatelor de redactare, cât mai ales în posibilitatea de ilustrare a materialelor elaborate. Este o
bună modalitate de a prezenta rezultatele unui proiect de echipă, prin care elevii pot fi evaluaţi
într-o manieră eficientă, creativă şi mai ales motivantă. Padlet este utilizat pentru-socializarea
clasei, învățarea prin colaborare, învățarea de la egal la egal, colectarea cercetării și a resurselor
pe un anumit subiect, măsurarea înțelegerii unui subiect sau a unui concept studiat.
Avantajul aplicației Padlet este gratuitatea, simplu de utilizat, dă posibilitatea protejării cu parolă
a avizierului, este colaborativă – permite postarea de către elevi, permite feedback de diverse
tipuri pentru fiecare postare.

Bibliografie:
1. Daniela Roxana Andron, Ştefania Kifor – Tehnici digitale în activitatea didactică, Editura
Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2021
2. https://edict.ro/instrumente-online-pentru-evaluarea-elevilor/
3. https://profs.info.uaic.ro/~mihaela/teach/courses/iac/curs03iac.pdf
4. https://www.educatieprivata.ro/strategii-de-predare-online/

INSTRUMENTELE DIGITALE O ATRACȚIE PENTRU PREȘCOLARI

Prof. învățământ preșcolar: Nica Dorina

Grădinița cu P.P.,,Dumbrava minunată Tulcea

,,Nu-ți limita copilul la propria cunoaștere. El s-a născut în alte vremuri.”

Rabindranath Tagore
Învățământul online reprezintă o temă pentru reflecția umanității. Dimensiunile
pedagogice și psihologice ale acestui proces trebuie să rămână o reflecție prioritară, iar
tehnologia trebuie să respecte trăsăturile beneficiarilor.

255
 Resurse de predare și învățare digitale sunt foarte multe, însă importantă este selectarea
celor care sunt captivante și interesante pentru copii, cunoscute profesorilor, adaptate
capacităților intelectuale, particularităților de vârstă și obiectivelor educaționale. Transferarea
activităților de învățare în mediul online a marcat schimbări majore nu doar pentru copii și
profesori, ci pentru întreaga familie, o modalitate de depășire a limitelor, căutare de resurse și
materiale online care să fie utile, accesibile și să asigure conținuturi educative de calitate.
Metodele de predare online reprezintă un subiect de mare interes în aceste momente.
Practica online de până acum ne-a oferit situații variate, în care strategiile didactice au devenit,
cumva, mai flexible. Pe perioada desfășurării activităților didactice online, dacă ne raportăm la
eficiența învățării de la distanță, activitatea preșcolarilor a fost cu siguranță cea mai afectată
dintre toate nivelurile de învățământ, fiind o adevărată provocare pentru preșcolarii mai mari sau
chiar imposibilă pentru cei mai mici. Părinții au primit sarcini de la profesori cu referire la
organizarea timpului și a activităților, sfaturi pentru o comunicare eficientă, bazată pe repere
cunoscute copiilor.
Nevoile preșcolarilor de conectare și contact direct cu adulții și cu alți copii, capacitatea
mică de concentrare și nivelul lor de dezvoltare cognitiv și emoțional fac,, învățarea online’’ o
adevărată provocare. Instrumentele și strategiile utilizate pentru școala online sunt diferite:
video, filmulețe cu activități interactive, jocuri interactive online, cântece, simulări, aplicații etc.,
pe care educatorul le trimite părinților pentru copil. Însă, mai important decât metodele selectate,
este obiectivul educațional al interacțiunii și conectarea directă cu preșcolarul..
La grădiniță în această perioadă am comunicat eficient și am desfășurat activitățile
instructiv-educative și cele de evaluare cu ajutorul unor grupuri de pe rețelele de socializare,
aplicațiile Zoom,Whatsapp, Messenger, Facebook și platforma Kinderpedia (este o platformă
pentru monitorizarea progresului copilului pe bază de date și fapte concrete, unde fiecare copil
avea portofoliul său, iar părinții încărcau poze cu lucrările copiilor, după ce aceștia lucrau ceea
ce primeau de la gradiniță, tocmai pentru avea o evidență clară și pentru un feed-back adecvat );
Wordwall- este bazată pe joc, foarte interesantă și atractivă pentru copii; Jigsaw Puzzle-puzzle
online, am creat și adaptat după tematica abordată și particularitățile de vârstă ale preșcolarilor;
Twinkl, aplicația Padlet etc..
Copiii preșcolari nu se pot descurca singuri în utilizarea telefonului, a laptopului, așa că,
de fiecare dată a fost nevoie de prezența unui adult (care să citească instrucțiunile pentru joc; să
pornească prezentarea, videoul, jocul; să citească povestea; să pună întrebările legate de poveste;
etc.)
Am creat intervale flexibile de timp pentru toți copiii, s-au realizat înregistrări ale unor
activități, li s-au transmis informații și instrucțiuni pentru activități practice în urma cărora au
avut de învățat atât copiii cât și noi, dascălii și părinții. Părinții s-au declarat foarte mulțumiți și
au apreciat activitatea online, iar chestionarele trimise pentru feed-back au dovedit acest lucru.
Aceștia au apreciat faptul că profesorii au fost creativi și flexibili cu programul lor și cu nevoile
copiilor. Mereu am cerut feed-back atât de la părinți cât și de la copii pentru a putea să construim
relația optimă dintre cadrul didactic și copil, pentru a avea un impact pozitiv asupra învățării. Un
mare succes le-au avut activitățile filmate și jocurile interactive. Predarea online înseamnă și
interacțiune, mișcare, joacă, schimb de activități.
E firesc, ca încă de la grădiniță, copiii să descopere jocurile online, să ajungă să fie
utilizatori ai internetului, dezvoltându-și deprinderi de utilizare a echipamentelor și softurilor

256
care depășesc uneori nivelul părinților și al profesorilor lor. Pe măsură ce cresc, tehnologia este
din ce în ce mai mult folosită pentru a se exprima, pentru a relaționa, a comunica etc.
În concluzie, consider că școala online o poate completa pe cea fizică, normală, dar nu o
poate înlocui, deoarece pe termen lung poate avea efecte nedorite asupra copiilor, dar și a
cadrelor didactice, în special afectarea sănătății ochilor și emoțional.

Bibliografie:
Matei, N. C., (1982), Educarea capacităţilor creatoare în procesul de învăţământ, E. D. P.,
Bucureşti
Constantin, Cucoș, Școala online – elemente pentru inovarea educației, Ed. Universității din
București, București, 2020
Făt, Silvia & Adrian Labăr. Eficienţa utilizării noilor tehnologii în educaţie. EduTIC 2009.
Raport de cercetare evaluativă. Bucuresti: Centrul pentru Inovare în Educaţie, 2009.
http://www.scoaladevara.eu/program/module/utilizarea-noilor-tehnologii-in-educatie

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Nicoară Luminița
Școala Gimnazială ”Costache Grigore Suțu”

Motto: Instrumentele digitale nu sunt un scop, ci un mijloc

Facem atât de multe lucruri online în zilele noastre: rămânem în legătură cu prietenii
noștri, cumpărăm, învățăm, ne uităm la televizor, ne plătim taxele și facturile noastre de apă.
Mergem pe stradă ținând telefonul în mână pentru a nu pierde ultimul mesaj, ultima actualizare
sau notificare care ne-a fost trimisă. Trebuie să facem o distincție între învățarea de a folosi
instrumentele digitale și a învățarea prin utilizarea instrumentelor digitale. Primul a fost un factor
major de creștere a participării adulților la educație și formare în ultimul deceniu. Cu toate
acestea, în multe societăți, omniprezența instrumentelor digitale a făcut ca utilizarea lor
(competența numerică) să fie mai puțin presantă în multe domenii.
Începând cu martie 2020, ca urmare a deciziei Ministerului Educației și Cercetării de a
suspenda cursurile față-în-față, sistemul de învățământ se reorientează către practici noi de
comunicare și de cooperare prin care să asigure continuitatea învățării și funcționarea
organizațională. Adulți și copii deopotrivă, sunt în situația de a descoperi noi moduri de
conectare socială și de continuare a activităților profesionale, sociale, culturale, ludice și de
petrecere a timpului liber; în acest sens, utilizarea noilor tehnologii a luat o amploare de
neimaginat în urmă cu câteva luni. Toate aceste elemente au, cu siguranță, o zonă de evoluție și
dezvoltare socială importantă, dar faptul că totul s-a întâmplat brusc „peste noapte” a pus
societatea în fața unei provocări de o magnitudine pe care nu am mai întâlnit-o până în prezent.
Trebuie să recunoaștem din capul locului că: • sistemul de învățământ este doar parțial pregătit, o
parte din cadrele didactice nu posedă în acest moment suficiente informații și competențe
specifice instruirii asistate de calculator; • curriculumul permite într-o măsură variabilă/
secvențială/ revizuită transpunerea în activități la distanță.

257
ȘCOALA ONLINE: ELEMENTE PENTRU INOVAREA EDUCAȚIEI.
În aceste circumstanțe au apărut, inevitabil, o serie de impedimente de natură logistică,
pedagogică, tehnică și de conținut în domeniul multor discipline școlare. Toate acestea pot să fie
văzute fie ca bariere fie drept provocări cărora profesorii, elevii, părinții și decidenții educației
încearcă să le facă față în ritmul rapid în care apar, manifestând, în proporții variabile,
disponibilitate, interes, măiestrie pedagogică, inventivitate. Activitatea online are limite în
relaționarea cadru didactic – elev. Are însă și limite, care au impact negativ asupra învățării
eficiente, întrucât o importantă latură a activității didactice față-în-față nu se poate face virtual.
În mod explicabil, sprijinul pe care în mod tradițional îl ofereau elevilor cu nevoi speciale sau cu
dificultăți de învățare este greu de oferit online, date fiind limitările tehnologice implicite. În
realitate, în mediul online, fiecare elev poate să reprezinte pentru cadrul didactic o posibilă
situație de dificultate în învățare, făcând astfel dificilă identificarea celor cu probleme reale.
Chiar dacă profesorul își cunoaște bine clasa și elevii și știe cine are nevoie de sprijin
suplimentar, acest lucru s-ar putea realiza eventual ulterior activității de predare online, prin
consiliere individuală. Este foarte dificilă interacțiunea personalizată cu un elev anume în
contextul în care contactul nu este direct, profesorul este urmărit online de o clasă întreagă și
fiecare elev îi solicită atenția.
Platformele educaționale online, platformele de streaming, în general, facilitează
comunicarea în timp real între profesor și cursanții săi. Cu toate acestea, comunicarea în acest
caz este foarte frecvent percepută ca fiind oarecum artificială, pe de parte din cauza
imposibilității obținerii unui feedback comunicațional real (ceea ce face comunicarea autentică),
iar pe de altă parte din cauza contextului incomod al plasării în spațiul virtual. Faptul că poți fi
înregistrat, faptul că poți fi auzit de orice persoană (nu doar de elevii tăi), neavând un control real
al publicului-țintă, îi determină pe profesori să construiască un discurs corect, consistent, fluid.
Pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii și elevii folosesc mai multe mijloace
specifice, dintre care cel mai frecvent: • aplicații simple/ cunoscute deja, pentru comunicare
asincronă de grup, precum Whatsapp, Facebook messenger etc.Pe locurile următoare se situează:
• utilizarea resurselor educaționale deschise și conținutului digital, cum ar fi situri cu informații
și ilustrații, biblioteci online, simulări, soft educațional, laboratoare virtuale, muzee virtuale,
Digitaliada, LearningApps etc.: • platformele specializate de elearning – Moodle, Google
classroom, Edmodo, Easyclass etc.: • aplicațiile pentru comunicare sincronă în grup prin apeluri
video/ videoconferințe precum Webex, Zoom, Meet, Teams, Skype
Suspendarea activităților didactice față-în-față poate să afecteze în mod negativ procesul
de învățare în general. Profesorii consideră că dedică mai mult timp decât în maniera tradițională
și reușesc mult mai greu să motiveze și să mențină treaz interesul elevilor. Cadrele didactice
descoperă limitele instrumentelor de lucru și ale platformelor online prin experiență directă,
concluziile la care ajung fiind, de fapt, cunoscute din literatura de specialitate din ultimii ani1
ȘCOALA ONLINE: ELEMENTE PENTRU INOVAREA EDUCAȚIEI
• Nivelul de implicare al familiei/părinților crește simțitor, ceea ce obligă la acțiuni pe viitor de
formare la părinți a unor competente specifice, complementare cu cele ale profesorului (prin
redefinirea acelei „școli a părinților”, printr-o partajare realistă a rolurilor); • Suspendarea
întâlnirilor față-în-față oferă posibilitatea profesorilor și elevilor să se concentreze în mai mare
măsură pe rezumativ, pe esențial, pe structuri sau integrări de cunoștințe, decât pe conținuturi și
elemente periferice, cazuistici, exemplificări; • Învățământul la distanță încearcă să acopere
dimensiunea instructivă a formării, având mai puține virtuți de educare și structurare a

258
personalității, respectiv de formare a comportamentelor, atitudinilor, valorilor; • Învățământul
online, în percepția profesorilor, poate genera și efecte perverse, în sensul că potențează
fenomenul violentării psihologice dintre elevi ce se mută semnificativ din spațiul real către cel
virtual; • Nu întreaga populație școlară dispune de tehnologia necesară, de accesul la sursele ce
girează educația pe baza noilor tehnologii și de abilitățile de uzanță respective; • Învățământul
online poate exclude categorii de elevi – cum ar fi copiii cu nevoi speciale, cu dificultăți de
învățare, ne-școlarizați, abandonați etc.;• Profesorii sugerează că pregătirea lor trebuie orientată
în viitor nu numai spre conținuturile de învățare, ci și spre noile tehnologii în perspectiva
integrării acestora, în cunoștință de cauză și cu folos, în procesul de învățare.

Bibliografie
Baltac, Vasile – Lumea digitală. Concepte esențiale, Editura Excel XXI Books, București, 2015
Susskind, Jamie – Politica viitorului. Tehnologia digitală și societatea, Editura Corint, București,
2019
https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/viewpoints/experts/digital-learning-in-vet.htm
https://epale.ec.europa.eu/ro/blog/use-digital-tools-adult-education

IMPORTANȚA TEHNOLOGIEI ÎN ȘCOALA ONLINE

Prof. înv. primar Nidelea Maria

Școala Gimnazială „Acad. Marin Voiculescu” Giurgiu, jud. Giurgiu

În momentul actual dezvoltarea Tehnologiilor Informaționale și Comunicării constituie

un element definitoriu al societății, pe care educația are menirea de a-l valorifica. În procesul de
modernizare a curriculumului școlar un rol important îl ocupă noile tehnologii informaționale și
comunicaționale.
Din cauza situației dificile cu care se confruntă omenirea în momentul actual,
reprezentanții din planul educațional au fost nevoiți să ia decizii privind modul de continuare a
actului educațional introducând sau extinzând modalitățile de educație existente, utilizând
diferite tehnologii. Ca în majoritatea țărilor și în România s-a folosit Internetul, oferind platforme
online pentru învățarea continuă.
Învățarea online poate fi definită ca o formă alternativă de învățământ în cadrul căreia se
asigură continuarea procesului educational prin intermediul diverselor instrumente informatice
de comunicare la distanță, atât în condiții normale cât și de autoizolare, de intemperii, etc.
Lecțiile online, în pofida emoțiilor firești ale unui început forțat de împrejurări triste, au
fost o provocare pentru cei mai mulți dintre noi, obișnuiți fiind să ne desfășurăm orele în sala de
clasă, dar aceasta a fost singura metodă rămasă pentru a continua studiul în timpul pandemiei.
Adaptarea la școala online a fost un proces cu care s-au confruntat atât profesorii, cât și
elevii, stârnind emoții și temeri intense de ambele părți.
În această perioadă am participat, din proprie inițiativă, la multe cursuri online de
formare, am studiat tutoriale de pe internet, am colaborat cu alte cadre didactice pentru a învăța
cum să predăm digital și cum să ne adresăm elevilor noștri.

259
 Pe grupul Facebook Îndreptar Digital, am descoperit tutoriale excelente, care prezintă
explicit modul de utilizare a diverselor aplicaţii și pot spune că pentru mine acesta a fost poarta
de intrare în domeniul minunat al introducerii tehnologiei digitalizate în clasă şi în lecţii. Faptul
că am luat contact cu multe metode, resurse şi tehnici de lucru cu telefonul, calculatorul sau
tableta, cu modul de utilizare a aplicaţiilor şi programelor diverse, m-a ajutat foarte mult în
această perioadă.
Elevii au dat viață personajelor din textele literare folosind aplicația Chatter Pix Kids, au
observat cum cresc plantele cu ajutorul aplicației Stop Motion, și-au aflat numărul de pași și
viteza de deplasare cu Pedometrul.
Au exersat scrierea și au trimis feedback pe Jamboard.
Au rezolvat exerciții, probleme și au învățat geometrie folosind tabla interactivă
Whiteboard fi.
Cu aplicația Word Cloud au scris cuvinte care încep cu o literă dată, au numit animale
sălbatice sau domestice ori au scris însușiri ale unor personaje din textele studiate.
Și-au verificat cunoștințele prin teste realizate cu Forms, Wordwall, Kahoot,
Liveworksheets,Quizizz .
Pot spune că învățarea online a fost prietenoasă, iar acum este preferată de tot mai mulți
elevi, având multiple beneficii:
- confort crescut, fiind într-un spațiu personal, atât pentru elevi cât și pentru profesori și
părinți. La nivel de management al clasei, dinamica s-a schimbat iar părinții au putut asigura
cadrul potrivit pentru învățare. Copiii au avut mai mult timp de odihnă, nu trebuiau să se mai
trezească foarte de dimineață pentru a veni la școală, gradul de oboseală s-a mai redus, părinții
au reușit să monitorizeze mult mai bine stilul de viață și alimentația copiilor.
- este plăcută copiilor deoarece platformele educaționale au o formă de prezentare
atractivă și propun metode interactive și eficiente în procesul de învățare;
- dezvoltă autonomia elevilor, ei putând naviga singuri prin secțiunile platformelor fără
ajutorul părinților sau a învățătorilor;
- dezvoltă concentrarea și răbdarea elevilor, aceștia fiind mult mai deschiși față de ideea
de învățare, au o atitudine pozitivă față de educație, doresc să prelungească momentele de
învățare online și chiar să le repete mai des decât să studieze în mod clasic;
- conținuturile pot fi reluate ori de câte ori este nevoie, fără sprijinul părinților sau al
dascălilor.
Incluzând și experimentând tehnologiile moderne în demersul didactic, am ajuns la
concluzia că acestea te ajută să facilitezi procesul de predare-învăţare deoarece: materia predată
este mai atractivă; elevii sunt mai motivați și implicați în cadrul lecţiilor; se obține o mai bună
înțelegere și aprofundare a temei predate; se reduce starea de emotivitate a elevilor.
Dar, oricât de importantă ar fi tehnologia, deocamdată ea nu poate înlocui cadrul didactic,
ci se pretează ca un instrument foarte util pentru îmbunătățirea experienței atât pentru profesori,
cât și pentru elevi, iar cel mai mare beneficiu pentru predarea online este faptul că profesorul
joacă în continuare cel mai important rol în experiența de învățare.
Cadrele didactice trebuie să-și adapteze atitudinea și mentalitatea, să se preocupe
constant de autoinstruire și de formare continuă pentru a se putea orienta mai ușor în torentul
fluxurilor noi informaționale care influențează procesul de învățământ. Trebuie să fie capabile să
caute metode moderne, să le adapteze specificului clasei de elevi pentru a obține rezultatele cele
mai bune.

260
 INSTRUMENTELE DIGITALE
FOLOSITE ÎN ÎNVAŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

Prof. Nistor Ileana

Şcoala Gimnazială Nr. 2 Caracal, Olt

Învățământul on-line nu se poate desfășura fără instrumente digitale, de aceea, este

nevoie de o selecție clară, ținându-se cont de valențele pedagogice pe care acestea le oferă:
interacțiune, colaborare, comunicare, evaluare, dar și de nevoile, caracteristicile sau nivelului de
dezvoltare al grupei.
Pentru că principala noastră activitate în grădiniță este jocul, sub toate formele sale, în strategia
didactică pentru grupa mea, am folosit instrumente digitale care să păstreze simțul ludic, dar care
să-mi ofere și posibilitatea de a capta atenția și a menține interesul copiilor pe toată durata
activității, îmbinând aspectul formativ cu cel informativ într-un context creativ, urmărind în
același timp crearea de abilități și competențe specifice activității propuse. Din experiența
personală, am constatat că aplicațiile de jocuri on-line sunt plăcute și iubite de către copii.
Utilizarea calculatorului în educatia preşcolarilor permite transmiterea şi asimilarea
noilor cunoştinţe într-un mod atractiv pentru copii. Procesul de educatie este mult mai eficient.
Copiii învaţă jucându-se, sunt puşi în situaţia de găsi repede soluţii şi de a lua decizii
pentru rezolvarea problemelor. Calculatorul este un mijloc de instruire care ţine atenţia copilului
activă pe tot parcursul activităţii de învăţare.
Imaginaţia, la vârsta preşcolară, intră într-o nouă fază de dezvoltare, capătă noi
aspecte. Formarea competenţelor descrise prin programa şcolară nu este posibilă doar prin
utilizarea unor strategii clasice de predare-învăţare-evaluare. Instruirea diferenţiată individuală,
pe nivel de vârstă, cu ajutorul softului educaţional, poate fi o alternativă de succes.
Folosirea calculatorului în grădiniţă constituie o modalitate de creştere a calităţii predării
şi învăţării. Operarea pe calculator reprezintă o nouă strategie de lucru a educatoarei cu copiii,
prezintă importante valenţe formative şi informative, este un nou mod de instruire. Prin
intermediul computerului se oferă copiilor justificări şi ilustrări ale proceselor şi conceptelor
abstracte, ale fenomenelor neobservate sau greu observabile. Alături de mijloacele didactice
clasice, calculatorul este un instrument didactic ce poate fi folosit în scopul eficientizării tuturor
activităţilor din grădiniţă. Interesului copiilor se menţine pe tot parcursul activităţilor, folosind
acest mijloc didactic.
Prin utilizarea calculatorului, procesul de predare-învăţare-evaluare capătă noi
dimensiuni şi caracteristici, permite transmiterea de noi cunoştinţe şi sugerează semnificaţiile
acestora. Strategiile de predare-învăţare folosite pot sprijini şi stimula procesele învăţării active.
Cunoaşterea este un drum ce se deschide pe măsură ce înaintăm. Procesul de învăţare devine mai
interesant şi mai plăcut prin intermediul calculatorului. Imaginile viu colorate, însoţite de texte
sugestive, permit dezvoltarea limbajului şi a vocabularului celor mici. Bagajul de cunoştinţe
generale creşte, pornind de la noţiuni simple, cum ar fi culorile şi ajungând până la cunoaşterea
de poezii, cântece, precum şi a unor proverbe şi zicători. Noţiunile elementare, cum ar fi animale
domestice şi sălbatice, anotimpuri, etc., încep să aibă înţeles de la vârste fragede, dându-le astfel
posibilitatea să le înveţe mult mai uşor.
ETwinning Twinspace – Accesul la platformă este gratuit și nelimitat, motiv pentru
care eTwinning și Twinspace sunt perfect accesibile pentru oricine alege să-și creeze un cont de

261
utilizator conectat cu emailul personal. În ceea ce privește protecția informației, trebuie observat
că, atât eTwinning, platforma-mamă, cât și TwinSpace, platforma propriu-zisă de dezvoltare a
proiectelor europene, au o parte publică și o alta accesibilă numai pentru membri (după caz,
membrii comunității eTwinning sau membrii unui anumit parteneriat).
ZOOM - Este platforma de ore on-line cea mai utilizată de către cadrele didactice din
România. Se creează conturi gratuite pentru profesori (contul școlii nu are limită de timp.
Preșcolarilor și părinților acestora le trimiteți link-ul. Pe white board se poat
e desena, colora, face operații matematice sau adnotări pe ecran; se pot împărtăși
ecranul și documentele aflate în calculator/laptop.Se pot crea camere secundare pentru preşcolari
pentru a încuraja munca în grupuri mici. (Breakout rooms) Există opțiunea să se înregistreze
întreaga conferință audio-video.https://zoom.us/
JOCURI ON-LINE – sunt aplicaţii plăcute de către copii şi de cadrele didactice doarece
îşi păstrează simţul ludic. Cele mai utilizate la vârstele timpurii sunt puzzle-urile on-line.
JINGSAWPLANET- este o aplicaţie care permite încărcarea unui fişier de tip text sau fotografie
şi decuparea sub forme de piese în funcţie de complexitatea dorită.
Quizizz – Este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se pot realiza
evaluări formative într-un mod distractiv pentru preșcolari. Permite inserarea de răspunsuri
multiple, imagini, audio text, sondaje, răspunsuri deschise; se pot utiliza atât pentru învățarea
sincron live, cât și pentru cea de acasă Au o interfață prietenoasă, se văd întrebările şi sunt uşor
de utilizat în diferitele modele oferite de platformă. Sunt importante pentru că oferă profesorului
statistici, progresul copiilor, precm şi rapoarte detaliate despre răspunsuri, timp etc.
JOCURI DIDACTICE – instrumente care facilitează munca în sincron în cadrul
conferințelor on-line. Dintre instrumente recomandate puteti utiliza: Worldwall sau
Learningapps. WORLDWALL – este o aplicație utilă pentru cadrele didactice deoarece se pot
crea jocuri interactive pentru susținerea învățării, fiind posibile de la 1 la 8 modele. ( De
exemplu: Cuvântul lipsă, Anagrame, Puzzle, Rebus, Adevărat sau Fals, Sortează, Chestionare,
Spânzurătoare, Deschide cutia et c); Este un instrument digital ușor de utilizat şi plăcut de copii
datorită elementelor ludice inserate.
Învăţarea cu ajutorul instrumentelor digitale încearcă să depăşească modelul linear al
comunicării didactice, realizând o diversitate a modurilor de construcţie a realităţii de către
participanţii la actul învăţării, o compatibilizare a noilor conţinuturi – prin trimiteri la realităţi
abstracte, ştiinţifice şi culturale – cu constructele subiecţilor.
Folosit cu îndemânare şi fără exces, calculatorul, a devenit un mijloc prin care s-a
îmbunătăţit simţitor eficienţa unor activităţi folosite în vederea pregătirii preşcolarilor pentru
şcoală. Principalele aspecte ce vizează trecerea spre învăţarea şcolară, sunt legate de realizarea
obiectivelor privind educarea limbajului şi a comunicării orale (cu aspectele fonetic, lexical şi
gramatical) precum şi educarea comunicării scrise prin pregătirea pentru scris-citit alături de
cunoştinţele matematice şi cele de cunoaştere a mediului, am considerat că mai ales în cadrul
acestor activităţi este necesară integrarea calculatorului.

BIBLIOGRAFIE:
1. Marin Manolescu, „Curriculum pentru învăţământul primar şi preşcolar. Teorie şi practică”,
Ed. Credis, 2004.
2. Revista de pedagogie, nr. 1-2, „Informatizarea învăţământului”, Institutul de Stiinte ale
Educatiei, 1994.

262
3. S.M. Cioflica, B. Iliescu, „Prietenul meu, calculatorul”, (Ghid de utilizare pentru
preşcolari), Ed. Tehno-Art, Petroşani, 2003.
4. http://www.unibuc.ro/eBooks/informatica.htm, U.B., site-ul oficial.

EDUCAȚIA ÎN ERA DIGITALIZĂRII

Prof.înv. primar Oancea Adriana

Școala Gimnazială nr.1, Valu lui Traian, Constanța

Tehnologia digitală este inovația secolului XXI și ne modelează felul în care trăim,
gândim și ne creștem copiii. Copiii noștri sunt printre primele generații care se nasc, cresc și
trăiesc în această lume digitalizată și sunt așa-numiții „copii digitali”.
Fenomenul tehnologiei digitale a prins proporții uriașe și a adus cu sine o serie de
schimbări pozitive precum comunicarea facilă, resurse pentru educație și învățare, aplicații care
să ne facă viața mai ușoară – aplicații pentru gătit, sport, muzică etc.
Ca urmare a eforturilor de optimizare a educaţiei la nivel european, din perspectiva
adecvării şcolii la caracteristicile pieţei muncii, un grup de lucru al Comisiei Europene a redactat
şi promovat în 2006 un document care îşi propune să ofere un „profil de formare european”
structurat pe baza a opt competențe cheie- comunicare în limba maternă, comunicare în limbi
străine, competenţe matematice și competențe de bază în ştiinţe şi tehnologii, competența
digitală, a învăța să înveți, competenţe sociale şi civice, spirit de inițiativă și antreprenoriat,
sensibilizare şi exprimare culturală.
Competenţele cheie sunt prezentate ca rezultate ale învățării, fiind ansambluri de
cunoştinţe, abilități şi atitudini care urmează să fie formate tuturor tinerilor, ca instrumente
culturale pentru învățarea pe parcursul întregii vieți.
Competența digitală este una dintre cele opt competențe-cheie, concretizându-se în
utilizarea cu încredere și în mod critic a întregii game de tehnologii ale informației și
comunicațiilor pentru informare, comunicare și soluționare a problemelor în toate domeniile
vieții. Ea ne ajută să stăpânim şi alte competenţe-cheie, cum ar fi comunicarea, competenţele
lingvistice sau cele de bază în matematică şi ştiinţe,fiind esențială pentru educație, viață
profesională și participare activă în societate.
Dobândirea acestei competente si stapânirea ei se realizează structurat în cinci domenii:
alfabetizarea digitală și informațională, comunicare și colaborare, creare de conținut digital,
siguranță și soluționare de probleme.
Competenţa digitală (abr – TSI – Tehnologia societăţii informaţiei) Cunoştinţe –
înţelegerea şi cunoaşterea naturii, a rolului şi a oportunităţilor TSI în contexte cotidiene: în viaţa
personală, socială, profesională. Include aplicaţiile principale de tipul: procesor word, foi de
calcul, baze de date, stocarea şi gestionarea informaţiilor; înţelegerea oportunităţilor şi a
riscurilor potenţiale ale internetului şi ale comunicării prin mediul electronic (e-mail, reţea) în
contexte de: muncă, petrecerea timpului liber, schimbul de experienţe, colaborarea în reţea,
învăţare, cercetare; înţelegerea modului prin care TSI sprijină creativitatea şi inovaţia,
conştientizarea aspectelor care ţin de validitatea şi autenticitatea informaţiilor disponibile precum

263
şi de principiile legale şi etice implicate de folosirea interactivă a TSI. Abilități – abilitatea de a
căuta, colecta şi procesa informaţia şi a o folosi într-o manieră critică şi sistematică, apreciind
relevanţa acesteia, diferenţiind între real şi virtual şi recunoscând legăturile dintre acestea;
abilităţi de a folosi instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege informaţii
complexe; abilitatea de a accesa, căuta şi folosi servicii bazate pe internet; folosirea TSI pentru
sprijinirea gândirii critice, a creativităţii şi a inovaţiei. Atitudini – atitudine critică şi reflexivă
faţă de informaţia disponibilă, responsabilitate în folosirea mijloacelor interactive, interes pentru
implicarea în comunităţi şi reţele pentru scopuri culturale, sociale şi/ sau profesionale.
Este larg acceptat faptul că formarea competenței digitale trebuie să înceapă de la o
vârstă mică, însă deciziile legate de tipologia tehnologiilor și timpul alocat acestora trebuie bine
cântărite.
În cazul învăţămîntului primar, formarea şi dezvoltarea competenţelor digitale se va
efectua atît în cadrul disciplinelor de bază, cît şi în cadrul componentelor curriculare
opţionale(exemplu Jocul cu calculatorul). Un rol important în formarea şi dezvoltarea
competenţelor digitale la acest nivel de învăţămînt îi revine învăţămîntului non formal şi celui
informal. Contexte non formale şi informale de învăţare a utilizării TIC – vizite la instituţii din
comunitate în cadrul cărora sunt utilizate tehnologiile de informare şi comunicare (bancă, studio
fotografic, întreprinderi, primărie, magazine etc.); vizite la muzee tehnice sau expoziţii de
specialitate; înregistrarea audio sau video cu ocazia unor evenimente speciale (vizite, serbări,
expoziţii etc.) cu ajutorul diferitelor aparate şi softuri digitale; concursuri de jocuri educative pe
calculator.
Există resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja
existente sub formă de prezentări, lecții, fișe, imagini și clipuri pe care le putem folosi atât în
timpul lecțiilor live, cât și ca teme de lucru pentru acasă. Aici lista e mai lungă și include
aplicații precum ASQ, Kahoot, Quizziz, Wordwall, Padlet, Twinkl sau Digitaliada, precum și
surse de inspirație pentru filme, teme și studiu individual.
Evoluția tehnologiei și integrarea ei în toate sectoarele de activitate ale societății a condus
la solicitarea sistemului educației de a face față noilor cerințe și provocări pentru școală, pentru
actorii ei, dar și pentru cei responsabili cu formarea lor.
Cadrele didactice au analizat noile resurse tehnologice, punând accent pe nivelul de
utilizare a acestora pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea activităților educative și tipurile
de aplicații folosite ,au utilizat manualele digitale. Cu toate că transformarea erei digitale a
impus, favorizat și îmbunătățit accesul la resurse TIC în școli, există diferențe semnificative între
acestea, în funcție de mediul în care funcționează, urban sau rural, în detrimentul celor din urmă,
cărora încă le lipsesc dispozitivele tehnologice de bază. Acest aspect constituie o dificultate
majoră, în condițiile în care se așteaptă asigurarea de șanse egale la o educație de calitate, la
acces la tehnologie, într-o societate care cere tineri pregătiți din punct de vedere tehnologic și
digital.
Interesul evident al elevilor pentru activități ce presupun utilizarea internetului și
observând scorurile mari pentru competențele de lucru cu motoare de căutare pe Internet se
conturează nevoia alfabetizării informaționale a elevilor, întrucât cei mai mulți nu posedă
competențe de utilizare etică și legală a informațiilor din mediul online. Astfel, este necesară
acordarea unei atenții sporite sarcinilor care ar putea viza alfabetizarea informațională și pe cea
tehnologico-pedagogică, care să fie incluse în activitățile desfășurate cu ajutorul resurselor
digitale.

264
 Bibliografie
1.Făt, Silvia; Labăr, Adrian Vicențiu, 2009, Eficiența utilizării noilor tehnologii în
educație, EduTIC 2009, Raport de cercetare evaluativă.
2.*** Repere pentru proiectarea şi actualizarea curriculumului naţional. Document de
politici educaţionale, versiune de lucru, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, mai, 2016. Disponibil
la adresa www.ise.ro/?s=document+politici%2C+mai+2016
3.Noveanu, E.; Potolea, D., 2008, Informatizarea sistemului de învățământ: Programul
S.E.I., Editura Agata, București.

METODE MODERNE UTILIZATE ÎN ACTIVITĂȚILE ONLINE ȘI ÎN

ACTIVITĂȚILE DIN GRĂDINIȚĂ

Oglavie Cosmina
Grădinița ,, Panseluța’’, București

Metodele interactive de grup sunt modalităţi moderne de stimulare a învăţării

experenţiale, de exersare a capacităţilor de analiză, de dezvoltare a creativităţii copiilor. Specific
acestor metode este faptul că ele promovează interacţiunea dintre preşcolari, schimbul de idei, de
cunoştinţe, asigurând un demers interactiv al actului de predare-învăţare-evaluare. Prin folosirea
acestor metode, preşcolarii depun un efort intelectual, de exersare a proceselor psihice, de
abordare a altor demersuri interdisciplinare prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile
elaborate interactiv, în care îşi asumă responsabilităţi, formulează şi verifică soluţii.
De asemenea, aceste metode activează toţi copiii şi le dezvoltă comunicarea,
creativitatea, independenţa în gândire şi acţiune, îi ajută să ia decizii corecte şi să argumenteze
deciziile luate. Aceste metode presupun respectarea particularităţilor de vârstă, îmbinarea
diferitelor forme de activitate, îmbinarea muncii individuale cu munca pe grupuri şi activitatea
frontală, evaluarea corectă a rezultatelor obţinute şi reconstituirea relaţiei educatoare-copil.
Metodele de învăţare activă implică copiii în procesul de învăţare în sensul formării lor ca
participanţi activi la procesul de educare, astfel fiind ajutaţi să înţeleagă lumea în care trăiesc şi
să aplice în diferite situaţii de învăţare ceea ce au învăţat.
În continuare voi prezenta câteva metode moderne pe care le-am folosit în procesul
instructive-educativ în funcţie de obiectivele urmărite la fiecare activitate:
Schimbă perechea este o metodă interactivă care are ca obiectiv stimularea comunicării
şi rezolvarea de probleme prin lucru în pereche. Metoda ,,Schimbă perechea” am folosit-o în
activităţi de observare, activităţi de convorbire, activităţi practice, etc.
Brainstormingul, în traducere directă ,,furtună în creier”, sau ,,asalt de idei” este o
metodă pe care am folosit-o pentru a ajuta copiii să emită cât mai multe idei pentru soluţionarea
unor probleme, fără a critica soluţiile găsite, în activităţile de dezvoltare a limbajului pentru a da
frâu liber imaginaţiei copiilor şi a le dezvolta capacităţile creatoare ( povestirile create după un
tablou, sau un şir de ilustraţii, în lecturile după imagini, convorbiri şi jocuri didactice).
Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităţii şi o modalitate de relaxare a
copiilor. Ea se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme. Am folosit

265
această metodă cu bune rezultate în activităţile de lecturi după imagini, convorbiri, memorizări,
povestiri. Ca material didactic am folosit o stea mare, cinci stele mici de culoare galbenă, cinci
săgeţi roşii şi jetoane. Pe steluţa mare am aşezat o imagine legată de tema abordată, iar pe cele
cinci steluţe mici am scris câte o întrebare de tipul CE ?, CINE ?, UNDE? , DE CE ?, CÂND ?.
Diagrama Venn este o metodă interactivă, de fixare, consolidare şi evaluare a
cunoştinţelor. Această metodă are o largă aplicabilitate şi am folosit-o cu succes în activităţile de
observare, povestiri, convorbiri, jocuri didactice, etc.. Diagrama Venn este formată din 2 cercuri
care se suprapun parţial. În spaţiul care intersectează cele două cercuri am aşezat, desenate sau
scrise, asemănările dintre două obiecte, idei, concepte, iar în cele două cercuri am aşezat
aspectele specifice ale acestora. Pentru fixarea şi evaluarea cunoştinţelor copiilor, am folosit
aceasta metodă în activităţile de povestire, observare, convorbire, etc.
Din multitudinea de metode interactive, am prezentat pe scurt doar câteva pe care le-am
aplicat la grupă, metode prin care noul si căutarea de idei conferă activităţii ”un mister didactic”
în care copilul e participant activ la propria formare.
Pe lângă metodele interactive prezentate mai sus, cu rezultate bune am mai folosit şi alte
metode cum sunt: metoda cubului, turul galeriei, ciorchinele, tehnica blazonului, pălăriuţele
gânditoare, studiu de caz etc..
Educatorii au nevoie de instrumente adaptate și practici de lucru pentru a susține predarea
online pentru preșcolari și școlari, dar și pentru a o face atractivă și folositoare.
In momentul în care gândim sesiunile online, trebuie să ne gândim la nevoile copilului la
această vârstă. Tranziția este similară cu intrarea copilului la grădiniță, pentru că este un alt tip
de experiență, nouă, diferită. Copiii au o altă disponibilitate dacă înțeleg că grădinița este acum
online. Este tot o adaptare, ca și începutul de grădiniță, așa că totul trebuie abordat treptat, în
funcție de vârstă. Durata trebuie să fie legată de cât timp se poate focusa un copil la diferite
vârste.
Pentru a construi o experiență benefică în predarea online, trebuie respectate câteva
principii: nevoia de mișcare, folosirea muzicii, implicarea copiilor în activități, structura și
pauzele, așa numitele brain breaks.
E cert faptul că predarea în mediul online este diferită, dar nu cu un grad înalt de
dificultate, informațiile pe care le vei preda rămân la fel, doar că vor trebui selectate metode
interactive de predare, deoarece la distanță este mai greu să-i ții focusați pe copii pe o perioadă
mai lungă, astfel și interactivitatea va fi la același nivel.
Metode interactive de predare online
Este necesară prezența mai multor activități de predare-învățare cu elevii, să nu fie doar teorie.
- Puzzle – urile interactive
- Prezentăr PowerPoint. Slide-urile vor cuprinde doar cele mai importante informații
De asemenea, prezentările PowerPoint trebuie să fie atractive, dar nu obositoare pentru
ochi. Mai mult, adaugă imagini și video-uri, dar îți recomandăm ca videourile să fie scurte,
deoarece vei pierde atenția copiilor, fiindcă acestea conțin prea multe informații sau prea multe
detalii iar copilul se plictisește.
Jocurile didactice
Jocul este o metodă interactivă eficientă în procesul de predare-învățare-evaluare, iar în
învățământul la distanță este mai accesibil, ușor de organizat și eficient, există jocuri deja special
concepute pentru multe subiecte care sunt predate la școală. Astfel, tu, ca și cadru didactic,

266
trebuie doar să îl identifici sau chiar să îl creezi tu. Există multe platforme care îți oferă această
opțiune și tutoriale despre cum ar trebui să folosești platforma.
Indiferent de unde se desfășoară procesul de predare-învățare-evaluare, acesta trebuie să
fie centrat pe nevoile copiilor , să răspundă diferitelor nevoi de învățare a elevilor, deoarece nu
toți elevii învață în același ritm. Dacă materialele didactice vor fi structurate în așa fel încât să
plaseze copilul pe primul loc, atunci acesta vor participa la activitățile școlii cu plăcere.

Bibliografie:
1. Breben Silvia, Goncea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela – Metode interactive de
grup-ghid metodic, Editura Arves, 2002;
2. Breben Silvia, Ruiu Georgeta, Gongea Elena – Activităţi bazate pe inteligenţe multiple,
Editura Reprograph, Craiova, 2005;
3. Gluiga Lucia, Spiro Jodi – Învăţarea activă, Ghid pentru formatori şi cadre didactice,
Bucureşti, 2001.

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Okos Claudia-Anca
Liceul de Arte,,Plugor Sándor”

Avem nevoie de un sistem de educație flexibil, digitalizat, adaptabil, de calitate, capabil

să răspundă provocărilor și să genereze schimbarea. Tehnologiile ocupă un loc tot mai important
în viața cotidiană,iar tehnologizarea procesului educațional este inevitabilă. Acest proces a fost
grăbit în ultimul an de pandemia COVID-19 și trecerea la învățământul online.Într-un pas mai
lent, sau mai alert utilizarea tehnologiilor digitale în procesul educațional duce la schimbare și la
îmbunătățirea sistemului educațional.
Prin aplicarea tehnologiilor și diferitelor instrumente digitale şcoala va reuşi să facă faţă
provocărilor timpului și să răspundă nevoilor educaționale a nativilor digitali.Mulți profesori
utilizează deja instrumentele digitale. Competențele digitale devin parte integrală, obligatorie, în
toate programele de bază din pregătirea/calificarea tuturor cadrelor didactice.Educația digitală ar
trebui să îmbunătățească predarea, nu doar să prelungească metodele existente prin intermediul
noilor tehnologii. Trebuie să explorăm diferitele moduri prin care aceste instrumente pot permite
elevilor să-și împărtășească ideile și să le confrunte cu cele ale colegilor lor. Trebuie să ne
stabilim obiectivul de a îmbunătăți experiența de învățare, de a crește motivația și de a oferi o
experiență mai apropiată de modul în care adulții accesează informații și comunică între ei în
lumea reală, a clasei.
Deși aprecierile elevilor, părinților și profesorilor cu privire la competențele digitale ale
elevilor sunt divergente, rezultă totuși nevoia de dezvoltare a acestora, în special pentru elevii
din învățământul primar, precum și pentru elevii din învățământul gimnazial din mediul rural și
urban, precum și importanța disciplinei TIC în cadrul curriculumului național.
Rolul profesorului în aceste momente devine crucial deoarece în asemenea salturi
competenţele profesorilor trebuiesc adaptate noilor cerinţe şi necesităţilor elevilor din această
eră. Din păcate procesul tehnologic este într-o dezvoltare mai rapidă decât schimbările ce au loc
267
în domeniul educaţiei, fapt care motivează profesorul să-şi autoperfecţioneze metodele de
predare – învăţare - evaluare, utilizate în cadrul orelor. Mediul online a eliminat creta și buretele,
dar folosirea de instrumente digitale le permite profesorilor să își prezinte informațiile pe o tablă
mult mai interactivă și captivantă.Utilizarea unor instrumente digitale poate transforma testarea
cunoștințelor într-o activitate distractivă și interactivă, reducând anxietatea pe care mulți elevi o
resimt atunci când aud cuvântul „test”. Aceste aplicații sunt folositoare mai ales pentru
recapitulări sau învățarea prin joc Predarea prin intermediul acestor platforme a fost o
oportunitate ca elevii să fie implicați activ în propria învățare, a permis obținerea unui feedback
legat de cât și cum au înțeles sarcinile de lucru și conținutul lor. Platformele digitale accesate au
permis partajarea de materiale cu conținut interactiv jocuri educaționale, exerciții din manualele
digitale.Nu toate aplicațiile sunt gratuite,unele necesită cunoștințe în limba engleză,unele
platforme oferă posibilitatea creării gratuite a unui număr nelimitat altele limitat de
lecții,fișe,teste de evaluare jocuri. Las aici câteva link-uri către lectii,jocuri ,teste realizate de
mine:https://view.livresq.com/view/5f54d32a582a68ea29193fbf/
https://wordwall.net/ro/resource/6875089/scrierea-corect%c4%83
https://wordwall.net/ro/resource/6875400/inmul%c8%9biri-0-100
https://www.didactic.ro/instrumente-interactive/test/o-vizita-la-cumuleta-scrierea-la-l-a
Simultan cu dezvoltarea competențelor digitale, trebuie urmărită și îndeplinirea unor
cerințe precum: promovarea incluziunii, a diversității și de sănătate mentală. Realizarea unei
baze de date/spațiu digital care să aibă două componente: să conțină informații privind resursele
educaționale care ar urma să fie folosite în învățare și, simultan, să conțină mecanisme de
recunoaștere a unor potențiale amenințări.Dacă în cadrul unei lecții, un profesor/elev trimite un
link către o resursă educațională, accesul să fie verificat în prealabil.Este nevoie nu doar de
realizarea accesului la resurse educaționale,ci și de filtrarea acestor resurse, atât la nivel calitativ,
cât și în ceea ce privește conținuturile periculoase.
Este necesară elaborarea de seturi de materiale pe niveluri de vârstă (povești terapeutice,
prezentări de studii de caz, etc),cu tematică legată de securitatea cibernetică, protecția datelor
personale, siguranța online și etica IT, care să poate fi utilizate la clase/ grupe, de către
învățători, profesori diriginți și specialiști (profesori consilieri școlari);
Personal nu cred în folosirea excesivă a instrumentelor digitale în timpul orei online,eu
sunt pentru învățământul față în față cu includerea unor segvențe digitale.

Bibliografie:
,, Ghid practic de resurse educaționale si digitale pentru instruire online” Gabriela Grosseck și
Dana Crăciun
https://gutenberg.ro/instrumente-digitale-pentru-predarea-online/

INOVAREA ACTULUI EDUCAȚIONAL CU AJUTORUL INSTRUMENTELOR

CLASS TOOLS

268
 Prof. ȋnv. primar Olariu Liliana
Şcoala Gimnazialǎ nr. 28, Galați

Eficienţa actului educativ este dată de disponibilitatea educaţiei de adaptare şi autoreglare

faţă de cerinţele tot mai numeroase. În acest sens am descoperit instrumentele ClassTools cu
ajutorul cărora am creat diverse activitǎți de predare - ȋnvǎțare și teste – joc interactive, aducȃnd
noutatea ȋn strategia didacticǎ necesarǎ noii generații. Atitudinea elevilor mei fațǎ de
conținuturile ȋnvǎțǎrii, din ce ȋn ce mai dificile, s-a schimbat.
Elevii sunt atrași de jocurile de pe calculator și am cǎutat sǎ readaptez conținutul de
ȋnvǎțat cu ajutorul acestor instrumente.Am exersat instrumentele Class Tools: Pac – Man,
Arcade Game, Connect Fours, Dustbin Games, Brainy-Box (metoda cubului) și Post – It. Cel
mai des am folosit instrumentul Pac – Man deoarece la clasǎ folosesc foarte des testele de
verificare formativǎ a cunoștințelor acumulate de cǎtre elevii mei. Prin instrumentul Class Tools
Pac - Man pot transforma repede un test care pare plictisitor ȋntr-unul atractiv datoritǎ jocului.
Copiii iubesc jocul și astfel, testele nu mai creazǎ starea de disconfort și plictisealǎ.
Descrierea instrumentului Class Tools Pac – Man: permite folosirea unui numǎr
minim de 10 ȋntrebǎri/test urmate fiecare de rǎspunsul corect și trei rǎspunsuri incorecte.
Testul-joc afișeazǎ aleatoriu ȋntrebǎrile, iar variantele de rǎspuns așezate pe coloanǎ permite
o vizualizare clarǎ a acestora. Alegerea rǎspunsului corect ȋi oferǎ elevului recompensa
imediatǎ: un joc ce ȋi antreneazǎ mobilitatea vizualǎ și motricǎ a degetelor, ȋi dezvoltǎ atenția
și concentrarea, ȋl determinǎ sǎ gǎseascǎ soluții imediate pentru a scǎpa dintr-o „capcanǎ”
sau pentru a „aduna” puncte. Chiar dacǎ este „prins”, testul poate continua. Dacǎ greșește
rǎspunsul, testul ȋi poate oferi varianta corectǎ și șansa de a relua jocul.
Utilitate ȋn activitatea didacticǎ, avantajele și dezavantajele pe care le-am
descoperit:
Testul – joc realizat cu ajutorul instrumentului Class Tools Pac – Man oferǎ cadrului
didactic un instrument modern și captivant de evaluare formalǎ a elevilor sǎi. Cu ajutorul
instrumentului profesorul poate propune o serie de ȋntrebǎri prin care se consolideazǎ sau se
recapituleazǎ noțiunile studiate. De asemenea, o disciplinǎ ale cǎrei noțiuni sunt greu de asimilat
de cǎtre elevi poate deveni atrǎgǎtoare printr-o prezentare modernǎ.
Avantajele acestui test – joc creat cu ajutorul instrumentului Class Tools Pac – Man:
 afișarea aleatorie a ȋntrebǎrilor permite o evaluare corectǎ, nepermițȃnd ca doi elevi alǎturați
sǎ rǎspundǎ la aceeași ȋntrebare;
 testul permite elevului sǎ aleagǎ o variantǎ de rǎspuns din cele date și sǎ se verifice singur
dacǎ a rǎspuns corect sau nu;
 parcurgerea testului oferǎ elevului recompense imediate, motivȃndu-l;
 testul afișeazǎ imediat rǎspunsul corect dacǎ elevul a greșit, dȃndu – i posibilitatea de a și-o
ȋnsuși;
 alegerea variantei de rǎspuns nu este condiționatǎ de ȋncadrarea ȋn timp;
 testul conține un joc relaxant pentru elevi, ȋn urma parcugerii sale putȃnd acumula puncte;
 testul – joc poate fi rezolvat de copil și ȋn afara programului școlar, la orice orǎ și din orice
loc.
Dejavantaje pe care le-am observat:
 rezolvarea testului – joc este condiționatǎ de prezența unui calculator/laptop conectat la
internet;
269
 testul nu permite folosirea mai multor tipuri de ȋntrebǎri;
 finalizarea testului este condiționatǎ și de alte capacitǎți ale elevului (competențe digitale),
altele decȃt cele vizate de test;
 ia mult timp finalizarea testului;
 rezultatul/scorul obținut de elev nu este luat ȋn considerație de cǎtre profesor pentru notarea
elevului.
Părerea elevilor după utilizarea testelor – joc la clasă:
Elevii sunt ȋncȃntați de aceste teste – joc, exprimȃndu - și dorința de a le crea și altele
asemǎnǎtoare.
Unele sarcini, chiar dacǎ au nivel ridicat de dificultate, nu sunt frustrante deoarece
permite continuarea testului – joc și acest lucru le place. Cel mai mult sunt ȋncȃntați cȃnd
acumuleazǎ cele mai multe puncte, realizȃndu-se o ȋntrecere ȋntre ei.
Print screen-uri cu imagini din joc, comparație cu metode clasice de predare-ȋnvǎțare:

Dintre metodele/ instrumentele clasice cu care se poate compara testul – joc este
exercițiul –joc, testul –grilǎ. Toate conțin ȋntrebǎri la care elevul trebuie sǎ rǎspundǎ/ sǎ
gǎseascǎ varianta corectǎ de rǎspuns. Avantajul testului – joc este cǎ oferǎ elevului feed-back
imediat sau șansa de a afla rǎspunsul corect dacǎ acesta a greșit.
Concluzii despre suita ClassTools:
Toate instrumentele Class Tools permit realizarea unei game diverse și variate de teste-
joc și activitǎți de predare - ȋnvǎțare (ȋnvǎțare prin categorisire, enunțuri de completare/ de
ordonare, galerie de imagini, nori de cuvinte, etc.), sunt accesibile tuturor cadrelor didactice
care doresc sǎ foloseascǎ la clasǎ tehnologia modernǎ și sǎ-și dezvolte competențele
profesionale.
Linkurile cȃtorva creații realizate cu ajutorul instrumentelor Class Tools:
http://www.classtools.net/connect/201602_9ZT28U
http://www.classtools.net/connect/201602_3VHbV4
http://www.classtools.net/connect/201602_SVJHeQ

Bibliografie:
http://ccdbucur.s-it.ro/ccdmoodle/course/index.php?categoryid=20

AVANTAJE ALE UTILIZĂRII CALCULATORULUI ÎN

ÎNVĂȚĂMÂNTUL SPECIAL

270
 Profesor educator Oltianu Lucia
CSEI Târgu Neamț

Utilizarea calculatorului în educația elevilor cu ces permite transmiterea şi asimilarea

noilor cunoştinţe într-un mod atractiv pentru acești elevi. Copiii învaţă jucându-se, sunt puşi în
situaţia de găsi soluţii şi de a lua decizii pentru rezolvarea problemelor. Calculatorul este un
mijloc didactic care le ţine activă atenţia pe tot parcursul activităţii de învăţare.
Formarea competenţelor descrise prin programa şcolară nu este posibilă doar prin
utilizarea unor strategii clasice de predare - învăţare - evaluare. Instruirea diferenţiată
individuală, pe nivel de vârstă, grad de deficiență, cu ajutorul softului educaţional, poate fi o
alternativă de succes.
Utilizarea calculatorului în învățământul special constituie o modalitate de creştere a
calităţii predării şi învăţării. Operarea pe calculator reprezintă o nouă strategie de lucru a
profesorului cu elevii cu ces, având importante valenţe formative şi informative. Alături de
mijloacele didactice clasice, calculatorul este un instrument didactic ce poate fi folosit în scopul
eficientizării tuturor activităţilor instructiv terapeutice.
Prin utilizarea calculatorului, procesul de învăţare devine mai interesant şi mai
plăcut, permite asimilarea de noi cunoştinţe şi sugerează semnificaţiile acestora. O mare
importanţă pentru copiii dizabilități o au primele noţiuni pe care şi le însuşesc şi, mai ales,
calitatea acestora. Lecţiile însoţite de imagini viu colorate şi expresive permit dezvoltarea
limbajului şi a vocabularului.
Bagajul de cunoştinţe creşte, pornind de la noţiuni simple, cum ar fi culorile, şi ajungând
până la cunoaşterea de poezii şi cântece. Noţiunile elementare, cum ar fi animalele domestice şi
sălbatice, anotimpurile, meseriile încep să aibă înţeles, fiind posibilă învăţarea lor mult mai uşor.
În plus, unele reprezentări pot fi reproduse doar prin intermediul calculatorului care oferă metode
şi tehnici privind grafica, animaţia şi sunetul.
În propria activitate profesională, utilizez calculatorul la Terapie cognitivă în vizionarea
unor poveşti, învățarea literelor, poezii, cântece, prezentări, rezolvarea unor exercitii matematice,
la Socializare- ilustrarea unor elemente din natură, meserii, Ludoterapie – realizarea unor jocuri.
Multe produse educaţionale transformă învăţarea într-o activitate distractivă, deoarece copilul cu
ces învaţă cel mai uşor atunci când se joacă, învăţarea pe calculator poate fi soluţia ideală. Așa
învaţă lucruri noi fără să depună un efort special şi fără să se plictisească sau să fie distrași cu
usurinţă.
Calculatorul, acest mijloc modern și inteligent, reprezintă o necesitate a prezentului și cu
atât mai mult a viitorului. Valențele formative ale calculatorului sunt multiple. Pe lângă faptul că
le dezvoltă copiilor atenția, gândirea logică și creativă, le dezvolta interesul pentru cunoaștere și
le cultivă încrederea în forțele proprii, permițând acestora să participe la propria lor formare.
Acest instrument este foarte util atât elevului cât și profesorului însă folosirea acestuia
trebuie realizată astfel încât să îmbunătățească calitativ procesul instructiv-educativ, nu să îl
îngreuneze. Acesta trebuie folosit astfel încât să urmarească achiziționarea unor cunoștințe și
formarea unor deprinderi care să permită elevului să se adapteze cerințelor unei societăți aflată
într-o permanentă evoluție. Elevul cu ces trebuie să fie pregătit pentru schimbări, să le întâmpine
cu entuziasm, nu cu frică și rezistență.
Utilizarea la întamplare, fără un scop precis, la un moment nepotrivit a calculatorului în
timpul lecției poate duce la plictiseală sau monotonie, ineficiența învațării prin neparticiparea

271
unor elevi la lecție, nerealizarea obiectivelor lecției, izolarea elevilor și chiar repulsie față de
acest mijloc modern de predare-învățare. Folosirea în exces a calculatorului poate duce la
pierderea abilităților practice, de calcul și de investigare a realității, la deteriorarea relațiilor
umane.
Folosind calculatorul în activitatea instructiv-educativă contribuim la schimbări majore în
ceea ce privește strategiile de lucru cu elevii cu ces, se reînnoiesc tehnicile de predare și de
învațare, modificând radical rolul prfesorului.
Calculatorul nu este utilizat pentru a înlocui activitatea de predare a cadrului didactic, ci
pentru a veni tocmai în sprijinul predării, ajutându-l astfel să-și îndeplinească mai bine funcția sa
didactică fundamentală.

Bibliografie:
1. Adăscăliţei, A. (2007). Instruirea asistată de calculator, Iaşi, Editura Polirom.
2. Bocos, M. (2002). Instruire interactivă. Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană.
3. Cerghit, I. (2002). Sisteme de instruire alternative şi complementare – Stiluri şi strategii,
Bucureşti, Editura Aramis.

CINCI INSTRUMENTE DIGITALE CARE ÎMI FAC VIAȚA DE PROFESOR MAI

UȘOARĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Oprea Elena
Liceul Tehnologic ,,Tiu Dumitrescu’’-Mihăilești

În acest articol mi-am propus să vă prezint pe scurt care sunt instrumentele digitale cu
care viaţa mea de profesor a devenit mai uşoară la clasă,în special la orele de limba și literatura
română.Am fost autodidact în explorarea lor, am urmărit diferite tutoriale, m-am jucat cu
butoanele şi am experimentat. Lecțiile online ne-au amintit că trebuie să folosim și alte resurse,
să explorăm și să îi învățăm pe copii să își dezvolte cunoștințele prin joc. Am încercat fiecare
profesor diverse aplicații și am ales fiecare ceea ce am crezut că se potrivește elevilor, după
disponibilitate, vârstă și dispozitivele deținute de elevi.Vizitați site-urile! Merită!
 Canva – www.canva.com
Folosesc site-ul canva.com pentru a crea materiale de design grafic: afişe, cover-uri, diplome sau
semne de carte. Este uşor de folosit şi vine cu multe template-uri predefinite. Nu am abilităţi de
designer, însă cândva mi-a dat mult curaj, încredere şi doza de inspiraţie de care aveam nevoie.
Fructificaţi ocazia dacă aveţi o asociaţie a elevilor, a părinţilor sau a profesorilor!
 Doodle – www.doodle.com
Este un site pe care îl folosesc pentru a-i invita pe părinţi să îşi înregistreze prezenţa la o
activitate sau să aleagă data/ora unei întâlniri. (spre ex. confirmarea participării la şedinţa cu
părinţi, alegerea datei pentru activitatea extraşcolară, manifestarea opţiunii pentru ora de
începere a lecţiilor online, etc.)
 Kahoot! este o platformă gratuită cu ajutorul careia se pot creea teste interactive.A fost
inventată pentru a fi accesibilă tuturor persoanelor, la clasă sau în alte medii de
învăţământ din întreaga lume. Creează un joc distractiv în câteva minute; il numim
"kahoote". Poţi face o serie de întrebări , formatul şi numărul de întrebări depinde doar de
272
 alegerea ta. Poţi adăuga imagini, clip-uri video şi diagrame întrebărilor tale pentru a face
testul cât mai plăcut. Învăţarea prin joc promovează discuţia şi impactul pedagogic, chiar
dacă jucătorii sunt în aceeaş cameră sau în părţi diferite ale lumii. După un joc,
încurajează jucătorii să creeze şi să distribuie propriile lor kahoot-uri pentru a
aprofunda înţelegerea, stăpânirea şi scopul, precum şi pentru a se angaja în discuţii peer-
led .
Aplicația Quizizz - instrument gratuit de evaluare a claselor care permite tuturor elevilor
să învețe împreună. Este foarte ușor să creezi teste și să te distrezi! Quizizz are avatare
amuzante, tabele live, teme, muzică, memuri și multe altele, de asemenea conține o bază de date
cu milioane de teste create de profesori; Testele create cu această aplicaţie pot fi accesate de
către elevi de pe telefoanele mobile, tablete, laptop sau calculatoare conectate la Internet.
Deschideţi un browser şi introduceţi în bara de adrese https://quizizz.com ,apoi urmăriți pașii
pentru a crea testul la disciplina pe care o predați la clasă. Vă urez răbdare,spor,creativitate și
rezultate bune.
Aplicația „Book Creator” este o aplicație permisivă și atractivă, care poate fi accesată la
adresa web bookcreator.com, oferind posibilitatea să creăm cărți digitale pe diferite
teme.
Book Creator mi-a permis să implic elevii, să le ofere oportunități de a căuta soluții
creative, de a prezenta proiectele realizate de-a lungul anului școlar. Materialele create au fost
ușor salvate pe blogul clasei sau se pot salva și pe classroom. Trebuie spus că fiecare profesor
primește o bibliotecă cu 40 de cărți gratuite atunci când vă conectați la bookcreator.com. Dacă vă
conectați ca profesor, puteți crea prima bibliotecă. Veți primi un cod de invitație pentru ca elevii
dumneavoastră să se alăture.
Book Creator le permite profesorilor să implice elevii, să le ofere oportunități de a căuta
soluții creative și să le expună lumii în afara zidurilor clasei lor. Crează un impact pozitiv asupra
învățăturii elevilor. Book Creator vă poate ajută mențineți elevii implicați și mândri de proiectele
lor.

FOLOSIREA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

prof. Oprea Marina

Grădinița Panseluța, București

Este incontestabil faptul că societatea românească este într-o continuă dezvoltare, astfel,
necesitatea unei schimbări majore în sistemul educațional fiind practic inevitabilă. Aceste
schimbări au fost impuse, puțin forțat, de contextul perioadei pandemice pe care o traversăm.
Mutarea actului educațional în on-line a prins mulți elevi și profesori nepregătiți, fără
abilități digitale sau resursele necesare acestor schimbări. Mulți copii și cadre didactice s-au
confruntat cu necesitatea unei adaptări rapide, realizată prin studiu individual sau, după caz,
urmând cursuri de perfecționare costisitoare.
Dacă pentru nivelul primar, gimnazial și liceal, lucrurile sunt oarecum mai clare, în
învățământul preșcolar aspectul educației on-line este puțin diferit, pentru că, indiferent de forma

273
desfășurării activităților, sincron sau asincron, actul educațional depinde în mare măsură de
disponibilitatea, suportul și implicarea părinților.
Practic, învățământul on-line nu se poate desfășura fără instrumente digitale, de aceea,
este nevoie de o selecție clară, ținându-se cont de valențele pedagogice pe care acestea le oferă:
interacțiune, colaborare, comunicare, evaluare, dar și de nevoile, caracteristicile sau nivelului de
dezvoltare al grupei.
Pentru că principala noastră activitate în grădiniță este jocul, sub toate formele sale, în
strategia didactică pentru grupa mea, am folosit instrumente digitale care să păstreze simțul
ludic, dar care să-mi ofere și posibilitatea de a capta atenția și a menține interesul copiilor pe
toată durata activității, îmbinând aspectul formativ cu cel informativ într-un context creativ,
urmărind în același timp crearea de abilități și competențe specifice activității propuse. Din
experiența personală, am constatat că aplicațiile de jocuri on-line sunt plăcute și iubite de către
copii.
Orice soft sau aplicație poate fi folosită creativ în procesul didactic, însă fără folosirea în
exces a acestora. Din gama variată de instrumente digitale care m-au ajutat în procesul educativ,
amintesc câteva:
 www.wordwall.net - platformă pentru crearea de quizuri, jocuri etc.
 www.jigsawplanet.com/ - puzzles online gratuite;
 HitFilm Express www.fxhome.com/hitfilm-express - editor video gratuit foarte capabil;
 www.zoom.us/ - aplicaţie pentru conferinţe online;
 www.wizer.me/ - platformă pentru crearea de fişe de lucru online;
 https://www.slideshare.net/ - aplicaţie prin care distribui prezentări, documente,
fotografii;
 www.quizizz.com - crearea de chestionare / teste interactive online;
 www.liveworksheets.com/ - fişe de lucru interactive online;
 www.livresq.com - crearea lecţiilor online;
 www.genial.ly/en - colaje, postere şi prezentări colorate
 www.afostodata.net/povesti-audio/ - site de povești audio
 https://jamboard.google.com/ - platformă pentru prezentări, fișe de lucru, activități
sincron
Pornind de la multitudinea de instrumente digitale existente, fiecare profesor are
libertatea să aleagă după preferințe și experiența personală, astfel încât să ofere coerență actului
didactic, în acest context dinamic. Chiar dacă învățământul on-line nu poate suplini pe deplin
învățământul clasic, dar având un rol important ca extensie a acestuia, integrarea noilor
tehnologii în educație au scopul de a influența pozitiv rezultatele procesului instructiv-educativ și
de a îmbogății performanțele sistemului educațional.

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Prof. Pasăre Daniela

ȘC. Gimnazială Nr. 8 Suceava
274
 Învățarea online poate fi definită ca o formă alternativă de învățământ în cadrul căreia se
asigură continuarea procesului educațional în condiții normale sau de autoizolare, de intemperii
etc., prin intermediul diverselor instrumente informatice de comunicare la distanță.Planificarea
atentă a învățării online presupune nu doar identificarea conținutului de parcurs, ci și proiectarea
atentă a tipurilor de interacţiune, cu scopul de a susţine procesul de învăţare. Apoi, trebuie
adaptată particularităților de vârstă și chiar individuale ale elevilor, pretându-se mai bine
vârstelor mari, ciclului liceal, studenților și adulților în contexte de formare. Privind cum
învățarea este eficientizată prin folosirea internetului, putem enumera:
Avantajele învățării online derivă indiscutabil din faptul că activitățile online pot fi
accesate oricând și oriunde, cursanții pot alege domeniile de interes, le pot accesa în ritm
individual. Timpul nu este determinat ca într-o sală de clasă, programul fiind mult mai flexibil.
Fiecare elev poate parcurge în mod independent materialul propus, putând accelera procesul de
învățare sau încetini. Învățarea online permite și elevilor și profesorilor să interacționeze într-o
comunitate online, fără a fi prezenți în același loc sau timp. Din altă perspectivă, elevii au
posibilitatea de a prezenta mai multe informații procesate cu atenție, cu o implicare emoțională
redusă.
Dificultăți în utilizarea tehnologiei: Tehnologia avansează zi de zi si nu toate
persoanele sunt la zi cu noutățile. De aceea sunt întâmpinate probleme de utilizare și de accesare
a informațiilor sau de realizare a unor proiecte sau teme. De asemenea sunt întâlnite situații de
confuzie și dezorientare, de unde apare și lipsa de motivație. Dar această problemă poate fi
rezolvată prin tutoriale video. n ceea ce privește activitatea elevilor în mediul online: în mod
firesc, trecerea bruscă la activitatea online nu este ferită de anumite dificultăți în realizarea
activităților la distanță propuse în această perioadă: în primul rând este vorba despre dificultăți
tehnice, apoi de lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii, urmând nivelul
insuficient al competențelor digitale , lipsa unui dispozitiv adecvat , lipsa unui program bine
structurat , lipsa controlului și monitorizării constante a activității lor, acces limitat la internet ,
lipsa suportului, lipsa de interes. Elevul are acces la informația digitală, dar nu are o obișnuință
de a învăța în acest sens, obișnuința elevilor de a utiliza device-uri, lipsa obișnuinței de a învăța
cu ajutorul noilor tehnologii față de cel care vizează lipsa unui computer, tabletă, telefon smart.
Cadrele didactice au observat că și în situația în care elevii au acces la dispozitivele necesare
conectării online, faptul că puțini dintre ei au utilizat tehnologia anterior ca un instrument pentru
învățare face ca respectivul acces să nu fie cel mai important. În concluzie,învățarea care
folosește instrumente digitale contribuie la dezvoltarea abilităților cheie ale elevilor în
societate:creativitate,autonomie,inovație.În contextul pandemic actual,o îmbinare a
învățământului tradițional cu cel online ar fi ideală,contribuind la dezvoltarea optimă a copiilor
noștri. Învățarea trebuie să continue dincolo de școală cu instrumente online accesibile tuturor.
Este necesară însă multă determinare pentru a putea face progrese împreună, copii și adulți, și,
mai mult decât oricând, noi, dascălii, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent.
Cu speranța revenirii la normalitate, aș mai adăuga faptul că este necesar ca din toate să
învățăm ceva și sper că vom găsi mereu puterea de a ne adapta oricăror provocări viitoare
Trebuie să ne adaptăm, să fim în pas cu elevii noștri, să le demonstrăm că tehnologia nu este
doar pentru jocuri și distracții, ea poate fi instructivă, captivantă și pentru procesul de învățare.
Copiii trebuie provocați să cunoască, să descopere, să inventeze! Am constat că orice schimbare
are nevoie de timp și răbdare, dar mai ales de perseverență pentru a putea fi asimilată. Pandemia

275
COVID-19 a schimbat toate regulile vechi, pe care le-a înlocuit cu altele noi, greu de acceptat și
digerat pentru o mare parte dintre noi.

BIBLIOGRAFIE
https://er.educause.edu/articles/2020/3/the-difference-between-emergency-remoteteaching-and-
online-learning Three ways to plan for equity during the coronavirus school closures didactice
 Botnariuc, P.,Cucoș,C.,Glava,C., Iancu, E.D., Ilie,D.M., Istrate,O., . . .Velea, S. (2020). Școala
Online-Elemente pentru inovarea educației. București: Editura Universității din București,2020

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Prof. Pastramă Ecaterina

Școala Gimnazială Nr.1, Orașul Mizil, Prahova

Utilizarea instrumentelor digitale și avantajele folosirii acestora reprezintă o realitate a

lumii actuale față de care școala prin specialiștii săi trebuie să manifeste deschidere, capacitate
de asimilare, adaptare și valorificare eficientă în raport cu beneficiarii săi direcți.
Tehnologiile digitale nu trebuie să reprezinte o simplă adăugare în planul de învăţământ,
ele trebuie să fie integrate deplin în serviciul educaţiei la toate nivelurile sistemului şcolar.
Actorii educaţionali trebuie să fie formaţi pentru a face faţă schimbării, incertitudinii şi inovării.
Complexitatea crescută a elevilor şi mediilor de învăţare de astăzi sugerează nevoia realizării
într-o nouă manieră a activităţilor educaţionale. Calculatorul este foarte util atât elevului, cât şi
profesorului, însă folosirea acestuia trebuie realizată astfel încât să îmbunătăţească calitativ
procesul instructiv-educativ, nu să îl îngreuneze. Computerul trebuie folosit astfel încât să
urmărească achiziţionarea unor cunoştinţe şi formarea unor deprinderi care să permită elevului să
se adapteze cerinţelor unei societăţi aflată într-o permanentă evoluţie. Acesta trebuie să fie
pregătit pentru schimbări, să le întâmpine cu entuziasm nu cu frică şi rezistenţă. Dacă elevii sunt
orientaţi cu încredere spre schimbare, ei vor simţi nevoia de a fi instruiţi cât mai bine pentru a
face faţă noilor tipuri de profesii. Eşecul în dezvoltarea capacităţii de a reacţiona la schimbare
poate atrage după sine pasivitatea şi alienarea. Profesorul trăieşte el însuşi întro societate în
schimbare, şi din fericire, în prima linie a schimbării, astfel încât va trebui să se adapteze, să se
acomodeze, să se perfecţioneze continuu. Introducerea în instituţii a Internetului şi a
tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în procesul de învăţământ. Astfel actul
învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor şi muncii profesorului, ci rodul
interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul.
Această schimbare în sistemul de învăţământ vizează următoarele obiective :
— Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare
— Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual Atingerea acestor obiective
depinde de gradul de pregătire al profesorului în utilizarea calculatorului, de stilul profesorului,
de numărul de elevi, de interesul, cunoştinţele şi abilităţile acestora, de atmosfera din grupă şi
tipul programelor folosite, de timpul cât se integrează softul în lecţie, de sincronizarea
explicaţiilor cu secvenţele utilizate, de metodele de evaluare, de fişele de lucru elaborate.
Utilizarea calculatorului are numeroase avantaje:
276
— Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de schimbare socială
rapidă;
— Consolidarea abilităţilor de investigare ştiinţifică;
— Conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea;
— Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea imediată a
răspunsurilor elevilor;
— Întărirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare;
— Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei;
— Introducerea unui stil cognitiv, eficent, a unui stil de muncă independentă;
— Instalarea climatului de autodepăşire, competitivitate;
— Mobilizarea funcţiilor psihomotorii în utilizarea calculatorului;
— Dezvoltarea culturii vizuale;
— Formarea deprinderilor practice utile;
— Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a reproiecta
activitatea în funcţie de secvenţa anterioară;
— Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a rezultatelor, de
realizare de grafice, de tabele;
— Asigură alegerea şi folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor aplicaţii;
— Asigură pregătirea elevilor pentru o societate bazată pe conceptul de educaţie permanentă
(educaţia de-a lungul întregii vieţi);
— Determină o atitudine pozitivă a elevilor faţă de disciplina de învăţământ la care este utilizat
calculatorul şi faţă de valorile morale, culturale şi spirituale ale societăţii;
— Ajută elevii cu deficienţe să se integreze în societate şi în procesul educaţional.
De asemenea calculatorul este extrem de util deoarece simulează procese şi fenomene
complexe pe care nici un alt mijloc didactic nu le poate pune atât de bine în evidenţă. Astfel, prin
intermediul lui se oferă educabililor, modelări, justificări şi ilustrări ale conceptelor abstracte,
ilustrări ale proceselor şi fenomenelor neobservabile sau greu observabile din diferite motive.
Permite realizarea unor experimente imposibil de realizat practic datorită lipsei materialului
didactic. Elevii au posibilitatea să modifice foarte uşor condiţiile în care se desfăşoară
experimentul, îl pot repeta de un număr suficient de ori astfel încât să poată urmări modul în care
se desfăşoară fenomenele studiate, spre exemplu: (proiectarea – la designul interior şi exterior,
montajul filmului la multimedia, modificării sunetului, modificarea melodiilor la coloana sonoră;
compunearea şi redactarea muzicii, notelor muzicale); pot extrage singuri concluziile, pot enunţa
legi. Deşi efectuarea experimentelor reale este extrem de utilă, pregătirea şi realizarea acestora
consumă timp şi material didactic. În acelaşi timp, calculatorul, construieşte contexte pentru
aplicaţii ale conceptelor studiate, permite verificarea soluţiilor unor probleme sau identificarea
condiţiilor optime de desfăşurare a unui nou proiect - experiment. De asemenea, calculatorul este
folosit pentru dezvoltarea capacităţilor de comunicare, pentru colectarea, selectarea, sintetizarea
şi prezentarea informaţiilor, pentru tehnoredactarea unor referate, lucrări teoretice, avize,
invitaţii, postere ş.a. Astfel, elevii îşi dezvoltă capacitatea de a aprecia critic acurateţea şi
corectitudinea informaţiilor dobândite din diverse surse.
Unul dintre dezideratele școlii actuale îl reprezintă dezvoltarea competențelor de lucru
prin colaborare și TIC-ul poate fi integrat și aici cu succes. De exemplu, site-ul iTeach oferă
posibilitatea realizării unor proiecte între școli din toate colțurile Europei, pentru toate categoriile
de vârstă și pe teme dintre cele mai diverse. Toate activitățile se desfășoară în spațiul virtual care

277
utilizează instrumente variate precum blogurile, chat-ul, prin care elevii pot intra ușor în legătură
cu alți elevi, din alte țări, lărgindu-și astfel orizontul cultural și de cunoaștere. Și în relația școlii
cu părinții, consider că realizarea unui catalog electronic prin care părintele să afle în timp real
situația exactă a copilului său prin simpla accesare a internetului ar putea contitui o modalitate de
îmbunătățire a relației școală-familie, cel puțin la nivel informațional.
În concluzie ţinând cont de particularităţile, cerinţele societăţii, cât şi de caracteristicile
elevilor ,,noii generaţii”, mijloacele TIC nu trebuie să lipsească din proiectarea didactică şi din
activitatea de predare-învăţare-evaluare.

Bibliografie:
 Istrate, Olimpius – Efecte si rezultate ale utilizării TIC în educaţie în Lucrările
Conferinţei Naţionale de Învăţământ Virtual , Ediţia a VIII-a, 29 octombrie – 31
octombrie 2010 Tehnologii Moderne în Educatie si Cercetare, Editura Universităţii din
Bucureşti, 2010;
 Stan, Renata-Eficiența utilizării tehnologiilor informaționale și comunicaționale în
procesul instructive-educativ în Anuar Ştiinţific: Muzică, Teatru, Arte Plastice 2012,
nr.2;
 http://iteach.ro/experientedidactice/avantajele-integrarii-tic-in-activitatea-didactica

ROLUL EDUCAȚIEI DIGITALE ÎN FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA

COMPETENȚELOR PREȘCOLARILOR

Patriche Cristina
Grădinița Nr.56 Galați

Învățarea digitală înlocuiește din ce în ce mai mult metodele tradiționale de predare.

Învățarea digitală a ajuns să joace un rol primordial în educație. Prin intermediul educației
digitale, elevii sunt interesați să achiziționeze noi cunoștințe, să-și dezvolte aptitidinile de
învățare, să-și lărgească orizonturile de cunoaștere.
Utilizarea internetului și a noilor tehnologii este un domeniu cu o dinamică deosebită, în
întreaga lume și în țara noastră, în special din din momentul adoptării parțiale sau totale a
sistemelor de învățare digitală.
Instrumentele digitale și tehnologia le dezvoltă elevilor abilități autodidactice eficiente de
învățare. Aceștia au capacitatea de a identifica ceea ce au nevoie pentru a învăța, găsesc și
utilizează resurse online, aplică informațiile la școală, la teme și proiecte.
Tehnologia digitală dezvoltă abilități de gândire critică, aceasta stând la baza
raționamentului analitic. Studiile au arătat că, elevii care explorează întrebări deschise folosindu-
se de propria imaginație și logică, învață să ia decizii coerente, spre deosebire de memorarea
temporară a lecțiilor din manual.
Preșcolaritatea reprezintă etapa în care se manifestă curiozitatea și interesul pentru
cunoaștere. Copiii socializează în afara mediului familiei, se joacă și comunica despre propriile
nevoi. Sunt în dezvoltare comportamentele socio-afective, cognitive, de comunicare și de limbaj,

278
psihomotorii, iar creearea experiențelor de învățare se poate realiza și cu ajutorul tehnologiei
informatice.
Frecvența optimă a activităților este de 2-3 sesiuni online pe săptămână, cu participare
directă, iar durata acestora trebuie să fie adaptată timpului optim de ecran pentru această vârstă
(între 15 și 30 de minute).
Cadrele didactice pot încărca pe platformele digitale dedicate preșcolarilor diferite
resurse educaționale, dar folosirea acestora, de către preșcolari, este bine să se realizeze în afara
spațiului digital. O modalitate oportună de lucru este înregistrarea audio/audio-video a unor
secvențe didactice care prezintă modele educaționale- aria artelor vizuale, a abilităților practice,
muzică, mișcare etc. menite să motivese copiii să exerseze munca independentă, fără a-i fixa în
spațiul online și a prelungi inutil timpul pe ecran.
În munca cu preșcolarii, am îmbinat în mod cât mai riguros cerințele planificării cu
nevoile și cu posibilitățile preșcolarilor din grupa pe care o coordonez, în măsura în care
activitățile s-au desfășurat de acasă, în sistem online, utilizând platforma Zoom pentru conferințe
în combinație cu platformele educative Wordwall, Kinderpedia.
Activitatea preșcolarilor este cea mai afectată dintre toate nivelurile de învățământ pe
perioada carantinei dacă ne raportăm la eficiența învățării online.
Nevoile preșcolarilor de conectare și contact direct cu adulții și cu alți copii, capacitatea
mică de concentrare și nivelul lor cognitiv și emoțional fac învățarea online o adevărată
provocare (pentru preșcolarii mari) sau chiar imposibilă pentru cei mai mici.
Jucăriile sunt ideale pentru perioada izolării. Astfel, în cadrul domeniului estetic și
creativ i-am încurajat pe copii să utilizeze plastilina, creioanele, culorile, hârtie colorată, lipici,
etc. Combinația dintre aceste materiale duce la diversificarea jocurilor și la manifestarea
creativității. Cu cât materialele pot avea mai multe întrebuințări și pot fi combinate, cu atât îi vor
ține mai mult timp ocupați și vor facilita învățarea.
Mișcarea fizică este esențială pentru perioada izolării și de aceea am acordat o atenție
deosebită domeniului psiho-motric.
Poveștile, caietele cu activități, decupajele, desenul, pictura și plastilina au fost de bază în
învățarea online.
În concluzie, învățarea online completează învățarea clasică, permite copiilor să învețe în
ritmul propriu, informațiile pot fi accesate ori de câte ori este nevoie. Astfel, elevii lucrează în
ritmul lor, vizionează ori de câte ori este nevoie un filmuleț educativ și își pot urmări
îndeaproape evoluția.

Bibliografie:
1. Gluiga Lucia, Spiro Jodi – Învățarea activă, Ghid pentru formatori și cadre didactice,
București, 2001.
2. Învățământul Preșcolar în Mileniul III, Educația în pandemie, Editura Reprograph, 2021.

279
 DIGITALIZAREA EDUCAȚIONALĂ PE BAZA
INSTRUMENTELOR DE ÎNVĂȚARE ONLINE

Prof. înv. preșc. Pătrăuțanu Magdalena

Grădinița cu Progra Prelungit Nr.18 Iași

Situația educațională creată de perioada pandemică a dus la multe neclarități în ceea ce

privește modalitatea optimă de continuare a actului instructiv-educativ. Profesorii au fost puși în
ipostaza unui sistem educațional digital necunoscut, dar absolut necesar; motiv pentru care au
fost derulate numeroase webinarii și cursuri de formare online dedicate aprofundării
cunoștințelor legate de aplicații educaționale, modalități de integrare a aplicațiilor în lecții,
utilizarea diverselor platforme și antrenarea elevilor în folosirea acestora pentru a păstra legătura
școală-profeor-elev.
Toată această perioadă a fost o adevărată provocare, nu numai pentru profeori, care au
fost nevoiți să acumuleze informații într-un ritm foarte alert pentru a facilita continuarea
procesului educativ, dar și pentru elevi și părinții acestora. Într-un moment total neașteptat tot
sistemul educațional gândit și practicat de ani de zile în format tradițional a fost digitalizat,
devenind astfel singura sursă de comunicare profesor-elev-familie.
Elevii și profesorii au fost nevoiți să se adapteze unui mediu de învățare digitalizat, care
le-a solicitat dezvoltarea unor noi abilități pentru a putea ține pasul cu diferitele activități de
învățare și sarcini. Din perspectiva mea, există 3 competențe și abilități majore care au trebuit
dezvoltate în timpul situației educaționale pandemice: abilitățile tehnologice (implică utilizarea
tehnologiei și a instrumentelor incorporate în acestea), abilități de învățare la distanță (remote
learning- adaptarea unui sistem online/hibrid de predare-învățare-evaluare)) și abilități socio-
emoționale (păstrarea optimă a legăturilor sociale între elevi, angajați) .
Toate schimbările care au avut loc cu acest eveniment global s-au dovedit a adce și multe
consecințe benefice și dăunătoare îndeosebi. Cel mai important este să descoperim toate aceste
efecte, indiferent de natura lor, și să învățăm cum să le folosim în favoarea noastră. Din
perspectiva educației, dezvoltarea tehnologică este schimbarea cea mai evidentă. Prin formarea
profesorilor, cărți de studiu, prezentări între colegi și cercetări personale – toate au condus la o
îmbogățire a cunoștințelor și o acceptare mai intensă a utilizării instrumentelor tehnice în clasă,
chiar și după intrarea în sistemul clasic de învățare față în față.
Într-un TED talk-show, Scott Widman, un profesor care a trebuit să se confrunte cu aceleași
probleme și obstacole ale oricărui alt profesor care a lucrat cu elevii în mod digitalizat,
menționează trei aspecte ale laturii benefice/dăunătoare a tehnologiei în zilele noastre. Ultima
evidențiază rolul important al unui profesor care educă Generația Z (nativi digitali).
1) Tehnologia poate fi periculoasă. După cum știm, tehnologia poate avea efecte negative
precum hărțuirea cibernetică, necinstea academică sau simptome de dependență.
2) Tehnologia poate fi infinit de valoroasă sau benefică: poate avansa învățarea elevilor
fără ajutorul unui profesor și poate acționa ca un vast rezervor de informații din doar câteva
mișcări scurte ale degetului. Deși tehnologia în sine poate fi costisitoare, poate ajuta școlile să
economisească bani. Profesorii pot folosi, de asemenea, tehnologia pentru a descoperi resurse
gratis online precum cărți pdf, platforme educaționale, fișe de lucru cu completare directă pe
laptop/smartphone, etc..

280
 3) Utilizarea tehnologiei este mai puțin decât o alegere și mai mult o responsabilitate:
Generația Z, cunoscută ca nativii digitali, are calitatea definitorie a faptului că nu a experimentat
niciodată lumea fără acces complet la computer. Pentru elevii noștri, tehnologia nu este un
instrument, ci mai mult un mediu în care ei au crescut. Obligația profesorilor nu este de a impune
restricții, pentru că oricum elevii vor fi expuși mereu tehnologiei, ci de a pregăti elevii pentru
provocările de a fi nativi digitali, în ceea ce privește utilizarea tehnologiei într-o manieră sigură
care să conducă la dezvoltarea educațională.
Întregul proces de învățare a adaptării la un nou mod de predare, folosind tehnologia ca
metodă principală și unică a fost o mare provocare, dar în același timp s-a dovedit a fi un mare
câștig și pentru inovarea educației. În ciuda oricăror îndoieli și bariere, profesorii au dat dovadă
de profesionalism, încercând și reușind să asimileze cunoștințele tehnologice într-un timp foarte
scurt, astfel încât procesul educațional să poată continua în orice circumstanțe.

Bibliografie
Harnish, R. J., Bridges, K. R., Sattler, D. N., Signorella, M. L., & Munson, M. (Eds.). The Use of
Technology in Teaching and Learning. 2018, pp.8, 77; Retrieved from the Society for the
Teaching of Psychology web site: http://teachpsych.org/ebooks/
Web page accessed in 11.11.2021 https://www.topuniversities.com/student-info/careers-
advice/9-skills-youll-need-succeed-post-coronavirus-business-world
Technology, The best or worst thing for education | Scott Widman | TEDxYouth@BSPR
https://www.youtube.com/watch?v=9IbN1LxXevM(accessed in 11.11.2021)

SPECIFICITATEA ACTIVITĂȚII DIDACTICE ÎN CONDIȚII PANDEMICE

Prof.înv.primar Petrache Dorina Florentina

Școala Gimnazială Nr.96, București

Tehnologia digitala a facilitat în bună măsură continuarea activităților didactice la

distanță, în perioada suspendării cursurilor. Prin platformele și aplicațiile disponibile online,
drumul este larg deschis pentru diverse tehnologii utile în predare-învățare-evaluare. Învăţarea
online, prin natura sa, necesită un grad de independenţă al elevilor şi abilitatea de a rezolva
probleme (adică, abilitatea de a rezolva probleme de învăţare şi probleme tehnice). Lucrul în
afara şcolii, departe de profesori şi colegi, înseamnă că elevii trebuie să-şi asume responsabilităţi
mai mari dacă doresc să reuşească la cursurile online. În plus, există percepţia conform căreia
elevii sunt încurajaţi să-şi asume şi mai multe responsabilităţi pentru propriul proces de învăţare
pentru a face faţă aşteptărilor angajatorilor şi ale comunităţii. S-a încercat trecerea către abordări
mai centrate pe elev în ceea ce priveşte predarea şi învăţarea care încurajează elevii să facă acest
lucru. Acest principiu a fost extins şi la evaluare. Autoevaluarea, evaluarea de către colegi,
învăţarea prin descoperire, reflecţia şi articularea sunt doar câteva metode prin care elevii sunt
încurajaţi să-şi administreze propria învăţare şi evaluare.
În activitatea online se pot utiliza diferite instrumente/ aplicații în procesul de predare-
învățare-evaluare:

281
 - Învățarea și evaluarea bazată pe proiect, cu utilizarea media, poate oferi elevilor o serie
de opțiuni. Creativitatea manifestată este uluitoare.
- Google Meet/ Zoom permit interacțiunea în timp real, cu video și text, dintre profesor și
elev;
- Google Classroom permite stocarea unor materiale utilizate în procesul de predare-
învățare, materiale pe care elevii le pot accesa ori de câte ori au nevoie în procesul de învățare;
este o platformă de colaborare online care a facilitat schimbul de documente, teste sau teme
pentru acasă și a înregistrat o evidență a acestora și care a permis oferirea unui feedback direct
fiecărui elev din partea profesorului;
- Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri scurte - toți
elevii pot vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
- Google Forms (permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a obține
feedback, pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar și pentru a crea probe
scrise). Serviciul permite profesorului să includă imagini sau video pentru interpretare sau ca
material de reflecție pentru elev. Elevii pot primi atât întrebări deschise, cât și închise, cu mai
multe variante de răspuns sau nu. Funcția Quiz permite, pe mai departe, oferirea de feedback
prompt. Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri la alegere au răspuns corect sau nu.
Mai mult, putem să includem explicații pentru răspunsul greșit, explicații pe care elevul să le
primească de îndată ce a terminat testul. În plus, elevii pot relua testul.
- Kahoot - baza pedagogică a acestei aplicații este că elevii devin „profesori”, construind
ei înșiși itemi de teste.
- Wordwall- mai multe tipuri de activități potrivite pentru evaluare, mai ales la ciclul
primar. Este o aplicație unde se creează diverse activități interactive pentru elevi: fișe,
chestionare, potriviri, jocuri de cuvinte, identificarea unor cuvinte lipsă etc.
- LearningApps este o platformă cu ajutorul căreia se pot crea fișe de lucru, activități
interactive, teste etc.
- Suita de aplicații Hot Potatoes include cinci aplicații care pot crea exerciții pentru
World Wide Web. Aplicațiile sunt JCloze (crează exerciţii de completare a spaţiilor libere),
JCross (crează cuvinte încrucişate care pot fi completate online), JMatch (crează exerciţii de
împerechere sau de ordonare), JMix (crează exerciţii de rearanjare a cuvintelor în propoziţie) și
JQuiz(crează exerciţii bazate pe întrebări). Există, de asemenea, o a șasea aplicație numită The
Masher, care va compila toate exercițiile Hot Potatoes într-o singură unitate.
- programe de animație pe care elevii le pot folosi pentru a realiza
prezentări: Prezi, Animaker etc. Elevii pot realiza filmulețe în care să surprindă atât imagine, cât
și vocea proprie.
În contextele online, implicarea este absolut esențială și aceste instrumente trebuie să
creeze o interacțiune umană mai profundă și mai semnificativă. Produsele elevilor sunt cea mai
bună dovadă a calității educaționale, iar creativitatea pe care tehnologia îți permite să o exprimi
este ceva despre care profesori din diverse colțuri ale lumii vorbesc în mod constant într-un sens
pozitiv.
Cu toate acestea, o parte din activitatea didactică nu se poate face online/ la distanță,
având astfel un impact negativ asupra învățării temeinice în ceea ce privește următoarele
activități de suport pentru învățare: comunicare autentică și relaționare umană, sprijin
personalizat pentru elevii cu nevoi speciale de învățare.Platformele educaționale online,
platformele de streaming, în general, facilitează comunicarea în timp real între profesor și elevii

282
săi. Cu toate acestea, comunicarea în acest caz este foarte frecvent percepută ca fiind oarecum
artificială, pe de parte din cauza imposibilității obținerii unui feedback comunicațional real (ceea
ce face comunicarea autentică), iar pe de altă parte din cauza contextului incomod al plasării în
spațiul virtual. Faptul că poți fi înregistrat, faptul că poți fi auzit de orice persoană (nu doar de
elevii tăi), neavând un control real al publicului-țintă, îi determină pe profesori să construiască
un discurs corect, consistent, fluid. Comunicarea nonverbală și utilizarea mediată a
paralimbajului completează paradigma dificilă a comunicării în mediul online în cazul în care
comunicarea se realizează prin chat instant, iar unele indicii pe care o bună comunicare
nonverbală le putea produce pentru susținerea comunicării verbale sunt acum pierdute prin
întreruperi sau blocaje specifice acestor sesiuni in condiții de capacitate de banda limitata sau de
trafic încărcat. În această perioadă, un aspect dificil de realizat a fost monitorizarea învățării în
mediul online. Vorbim de lipsa unui dialog autentic cu clasa, imposibilitatea urmăririi notițelor
elevilor, dificila administrare a probelor evaluative, pentru care e nevoie să se apeleze, de cele
mai multe ori, la altă resursă digitală online. Dificultățile de natură tehnică, de exemplu:
probleme în stabilirii conexiunii online, probleme în activarea camerei, microfonului sau
sunetului, dificultăți de încărcare a prezentărilor de către profesor sau a temelor de către elevi
etc., duc la deturnarea atenției elevilor și profesorului de la activităților didactice și reprezintă
una dintre provocările acestei perioade.

Bibliografie:
1. Botnariuc, P., Cucoș, C., Pânișoară, I.O. (2020). Școala online. Elemente pentru
inovarea educației. Raport de cercetare evaluativă. București: Editura Universității.
2. Ceobanu, C., Cucoș, C., Istrate, O., Pânișoară, I.O. (2020). Educația digitală. Iași:
Editura Polirom.
3. Manolescu, M. , Frunzeanu, M. (2016). Perspective inovative ale evaluării în
învățământul primar. Evaluarea digitală. București: EdituraUniversitară.

IMPORTANȚA RESURSELOR EDUCAȚIONALE DIGITALE

ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Prof. înv. primar Petre Cristina

Liceul Tehnologic oraș Pătârlagele, jud. Buzău

Generațiile actuale se implică în procesul educativ mult mai activ atunci când se
utilizează sisteme moderne (manuale digitale, utilizarea platformelor digitale de predare-
învățare și evaluare, softuri educaționale etc.). Accesarea acestor materiale și mijloace pe
dispozitive moderne – tablete, telefoane, laptopuri cu acces la Internet permanent fac sistemul de
educație mult mai atractiv și mai apropiat de elevi, care sunt ”dependenți” de aceste dispozitive.
Competențele digitale sunt tot mai cerute în ultimii ani în toate domeniile.
Tehnologiile educaţionale moderne urmăresc facilitarea procesului didactic ajutând
cadrele didactice să creeze contexte favorabile învăţării, formării deprinderilor, constituirii unui
complex de atitudini care să stimuleze curiozitatea, dorinţa de a cunoaşte mai mult, spiritul
competiţional cu sine, plăcerea de a progresa şi de a-şi dezvolta posibilităţi de autoinstruire, dar

283
şi o raportare corectă la evaluare, aspect absolut necesar în poziţionarea noastră, a fiecăruia, în
spaţiul cunoaşterii.
Tehnologiile moderne sunt eficiente nu numai în transmiterea noilor cunoştinţe, ci şi în
consolidarea deprinderilor formate şi în realizarea transferului de informaţii între diferitele
domenii ale cunoşterii.
Educația în școală nu se mai poate face doar cu tabla, creta și o planșă didactică.
Învăţarea poate fi o activitate plăcută şi distractivă. În lumina metodelor interactive animațiile,
experimentele, explicațiile, filmele didactice, joculețele interactive conținute de softurile
educaționale conduc elevul în "aventura cunoaşterii", îi umple mintea şi sufletul de bucuria
descoperirii, ele dovedindu-și eficiența în învățare.
Utilizarea platformelor digitale în procesul educațional contribuie la îmbunătățirea
performanțelor școlare ale elevilor prin folosirea tehnologiei și crearea unor modele de bune
practici prin adaptarea profesorilor la metode de predare moderne. La nivel național, prin
platformele digitale, sunt puse la dispoziția publicului resurse educaționale ce pot fi utilizate în
procesul de predare-învățare pentru toate formele şi nivelurile de învăţământ.
Softul educațional este o metodă progresivă și motivantă ce contribuie la eficientizarea
predării- învățării- evaluării, modernizarea actului didactic, încurajarea inovației didactice, la
accesibilizarea cunoștințelor, creșterea randamentului dascălului, fiind o alternativă la metodele
tradiționale.
Softurile educaționale se pot folosi în cadrul tuturor tipurilor de lecții, chiar în cadrul mai
multor discipline, pot fi/sunt concepute și interdisciplinar. Completând designul educațional cu
softul educațional se vizează în mod special progresul tuturor elevilor în învățare, cu rezultate
comparabile, indiferent de nivelul lor inițial, rezultate care să le permită să aibă încredere în
procesul de învățare, asfel încât să poată continua să își pună în aplicare aptitudinile de învățare
la locul de muncă, la vârsta maturității, precum și în procesul de învățare continuă.
Caracteristici generale ale softurilor educaționale: interactivitate; diversitate;a
ccesibilitate, optimizarea instruirii; înțelegerea proceselor complexe (imposibil de descris cu
creta și tabla); atractive și ușor de utilizat; calitate și eficiență crescută; participare activă din
partea elevului; feedback rapid.
Softurile educaționale conțin jocuri distractive și animații amuzante și educative. Cu
ajutorul lor, elevii își reactualizează toate cunoștințele dobândite de-a lungul timpului.
Realizând o analiză SWOT a mijloacelor educaționale digitale constatăm:
Puncte forte:
- acces la informaţie structurată şi sistematizată;
- Utilizarea resurselor educaționale digitale în activitatea de învăţare;
- Monitorizarea accesării platformelor digitale de către elevi;
- Interactivitate şi evaluare reciprocă.
Puncte slabe:
- Accesarea platformelor on-line nu presupune şi învăţarea;
- Sunt necesare condiţii speciale (dotarea cu echipament, acces la Internet);
- Elevii nemotivaţi nu vor accesa platforma;
- Cadrele didactice pot fi suprasolicitate.
Oportunităţi
- Platforma poate fi accesată de oriunde;
- Permite valorificarea învăţării individuale;

284
 - Permite autoevaluarea şi evaluarea reciprocă;
Riscuri
- Înţelegerea eronată a conţinuturilor
- Realizarea activităţilor de către alte persoane
- Limitarea elevilor doar la informare în baza conţinuturilor plasate pe platformă.
Pentru a apropia informația de elevii noștri fascinați de mediul online și a-i încuraja să
privească învățarea „cu ochi buni“, e recomandat ca materia școlară să le fie transmisă într-un
mod plăcut. În acest sens, în activitatea la clasă am introdus jocuri interactive de pe diverse
platforme digitale și softuri educaționale cu scopul de a face învățarea mai atractivă și a elimina
oboseala și plictiseala.
Logopedia este o platformă digitală în limba română adresată copiilor ce conține jocuri
educaționale. Aceste jocuri interactive invită copiii să exerseze într-un mod plăcut și eficient
comunicarea în limba română. Conținutul jocurilor este corelat cu programa școlară și orientat
pentru a fi complementar lecțiilor și activităților realizate deja în școală.
Platforma Logopedia este organizată în jurul obiectivelor de învățare necesare pentru
îmbunătățirea capacităților lingvistice, astfel că putem distinge trei categorii: dezvoltarea
vocabularului, structurarea limbajului, emiterea sunetelor.
Platforma Evaluare Interactivă pune la dispoziția fiecărui copil modele de teste alcătuite
din întrebări tip grilă, adaptate cerințelor actuale, pentru a servi drept suport de pregătire
temeinică și evaluare obiectivă, la îndemâna profesorilor, dar și a părinților.
Platforma este accesibilă atât pe calculator cât și pe tabletă sau smartphone astfel că elevii
se vor putea antrena oriunde doresc.
Platforma MyKoolio se bazează pe o tehnică de predare modernă și oferă atât
profesorilor cât și elevilor un conținut educațional în conformitate cu programa școlară. Lecțiile
de predare- învățare- evaluare sunt concepute sub forma unor jocuri distractive interactive,
realizate într-o manieră atractivă și adaptate nevoilor elevilor.
Softurile educaționale utilizate vin în sprijinul elevilor cu activități de lucru integrate și
diversificate. Cu ajutorul lor, elevii au pătruns în ”aventura cunoașterii” transformând astfel
învăţarea într-un proces plăcut şi distractiv.
Jocul își găsește locul în orice disciplină și în orice moment al lecției. Elementele de joc
presărate și îmbinate în activitatea didactică fac învățarea mai plăcută și elimină oboseala și
plictiseala.

Bibliografie:
Adăscăliței A.,Instruirea asistată de calculator, Editura Polirom, Iași,2007;
Revista „iTeach: Experiențe didactice” –oct 2017

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE

ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Profesor învățământ primar Petre Iulia

Școala Gimnazială „Sfântul Apostol Andrei” Buzău

285
 Ne aflăm într-o perioadă extrem de dificilă, dar totodată extrem de importantă, a
vremurilor noastre. Facem atât de multe lucruri online încât, de multe ori, uităm cum este să ne
mai implicăm fizic în activitățile de zi cu zi, activități pe care le îndrăgeam și nu ni se păreau o
corvoadă, activități care ne creau o reală plăcere: să rămânem în legătură cu prietenii noștrii, să
cumpărăm diverse lucruri, să învățăm, etc. Am ajuns să mergem pe stradă cu telefonul în mână
pentru a nu pierde ultimul mesaj, ultima notificare de pe un grup al colegilor, al disciplinelor de
la scoală, consultarea temelor, etc.
Cu alte cuvinte tot ceea ce ne înconjoară a cunoscut o digitalizare care uneori poate crea
o stare inspăimântătoare, dar aceste tehnologii fac parte din viața de zi cu zi a tuturor. Trebuie
însă să învățăm să facem distincția între învățarea de a folosi instrumentele digitale și învățarea
prin utilizarea instrumentelor digitale. S-a ajuns la acel moment în care digitalizarea nu mai este
un vis ci a ajuns să fie o obligație. Acum nu mai este suficient ca profesorul să aibă acces la
instrumentele digitale ci trebuie să știe și să le utilizezi eficient în procesul educativ.
Procesul didactic de predare-învățare-evaluare necesită un adevărat efort intelectual,
profesional, creativ, inovativ, etc. din partea unui cadru didactic. Perioada pandemiei a însemnat
introducerea, într-un stil accelerat, a tehnologiei digitale în sistemul de educație iar pentru a
putea fi folosită eficient această tehnologie în procesul de predare-învățare-evaluare un profesor
are nevoie de sute de ore în care să învețe să lucreze, să testeze, să utilizeze, să predea cu ajutorul
platformelor și resurselor digitale, să creze conținut educațional adecvat mediului educațional.
Profesorul trebuie să utilizeze materiale special concepute pentru educația digitală, astfel
încât să creeze acea interactivitate, să ofere și să primească feedback. Trebuie să aibă o metodă
să distribuie materiale, să le ordoneze pe categorii, astfel încât fiecare elev să aibă acces la ele și
să lucreze pe propria copie. Platformele digitale îi oferă profesorului posibilitatea ca atunci când
elevul predă tema, să ofere feedback, să ofere o prenotare, etc. Este foarte important acest
feedback, pentru că el se referă la nevoia unui anumit elev. Și asta înseamnă să faci educație
centrată pe elev - tu, ca profesor, reușești să răspunzi unor nevoi pe care un anumit elev le are.
Un alt instrument care le-ar permite profesorilor să crească nivelul de cunoaștere și pe cel
de competență al elevilor este conceperea unor teste online, cu scop formator. Cu ajutorul
acestora, cadrele didactice pot verifica în timp real ce au înțeles toți copiii din clasă dintr-o
anumită lecție. Profesorii pot introduce o opțiune care să-i semnaleze copilului că a răspuns
greșit și să îl îndrume către găsirea soluției corecte. Dar pot să-l trimită pe un elev către resurse
educaționale suplimentare, după ce a răspuns perfect la toate întrebările. Elevul care greșește este
motivat să își îmbunătățească performanțele, datorită acelui feedback formator.
Cu toți am fost nevoiți să ne mutăm activitatea în mediul on-line și am făcut cunoștintă cu
aplicații care faciliteazӑ învățarea la distanță. La o simplă căutare pe internet, cadrul didactic
poate găsi și apela la o multitudine de instrumente și platforme educaționale.
Platforma/instrumentul educaţional WordWall este una din acele platforme/instrumente care vin
în ajutorul cadrului didactic pentru a face o lecţie mai interactivă. Ni se propun mai multe forme
de joc, chiar şi realizând o activitate, elevul are opţiunea să-şi schimbe aspectul jocului,
condiţiile rămânând aceleaşi; această platformă încadreză cu succes toate categoriile de vârstă,
vine cu opţiuni diferite de a crea şi a dezvolta creativitatea. Aplicația Wordwall este o aplicație
utilăpentru crearea activităților, exercițiilor interactiveși distractive pentru copii. Este interesantă
prin faptulcă eleviipercep aceste exerciții cadrept jocuri,dar prinaceste jocuri le

286
dezvoltămcompetențe, leformăm aptitudini și deprinderiutile
(https://wordwall.net/resource/24843423).

O altă platformă foarte utilă atât pentru crearea unor lecții interactive în care se pot
integra discipline diferite și instrumente diferite, cât și pentru prezentarea unor conținuturi
educaționale este platforma LIVRESQ. LIVRESQ este un editor de resurse educaționale în
format digital. Acesta facilitează crearea de lecții interactive, ce conțin texte, galerii de
imagini, animații, audio, video, quiz-uri și alte elemente, fără a fi necesare cunoștințe de
programare. Lecțiile realizate în LIVRESQ pot fi descărcate pentru a fi folosite offline sau pot fi
partajate pe internet foarte ușor prin Biblioteca LIVRESQ, copiii putând avea acces la ele de
pe orice tip de dispozitiv smart (telefon, tabletă, PC). Consider că platforma LIVRESQ este
școala în care gândurile se pot proiecta pe ecrane, cromatic și imagistic și în care cadrul didactic
este regizorul care jonglează cu creație, artă, inventivitate și comunicare prin idei, viziuni. Cu
ajutorul editorului livresq am realizat lecții interactive interesante, îndrăgite și apreciate de copii,
în care învățarea devine mult mai ușoară și mai plăcută, accentul în demersul didactic punându-
se pe elev.(https://library.livresq.com/details/5fc39fa44d378100073d4497 )

În concluzie, învățarea trebuie să continue dincolo de școală cu aceste instrumente online

accesibile tuturor. Cu multă determinare, putem face progrese împreună și, mai mult decât
oricând, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent. Se spune că cel mai bun
instrument este cel pe care oamenii îl pot folosi. În contextul online, implicarea este absolut
esențială și aceste instrumente trebuie să creeze o interacțiune umană mai profundă și mai
semnificativă. Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calității educaționale, iar
creativitatea pe care tehnologia îți permite să o exprimi este ceva despre care profesorii din
diverse colțuri ale lumii vorbesc în mod constant într-un sens pozitiv.

BIBLIOGRAFIE

287
 1. https://republica.ro/digitalizarea-educatiei-nu-mai-e-un-vis-ci-o-obligatie-stefan-
apateanu-fondatorul-edu-apps-nu-este-suficient
2. https://epale.ec.europa.eu/ro/blog/use-digital-tools-adult-education
3. https://www.didactic.ro/materiale-didactice/utilizarea-instrumentelor-digitale-in-
predarea-online

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Piroi Maria – Mădălina

Școala Gimnazială „Academician Marin Voiculescu”, Giurgiu

„Profesia didactică cere, prin excelenţă, un efort continuu de învăţare, de autoinstruire şi

autoperfecţionare, pentru a fi la curent nu doar cu noutăţile din domeniul specialităţii, al
pedagogiei şi psihologiei, ci şi cu problemele actuale cu care se confruntă economia, ştiinţa,
cultura, colectivitatea umană în care educatorii trăiesc şi muncesc în ideea optimizării continue a
procesului de învăţământ şi racordării lui la cerinţele vieţii.” Ioan Jinga
Utilizarea resurselor educaționale digitale devine din ce în ce mai răspândită în toate
sistemele educaționale din lume, însă implementarea acestora în procesul instructiv-educativ
necesită atât pregătirea cadrelor didactice, cât și existența softurilor specializate în limba română.
Perioada pe care educația o traversează demonstrează faptul că pentru niciun profesor nu mai
este surprinzător faptul că folosirea instrumentelor digitale în cadrul procesului instructiv –
educativ este imperios necesară. Deși pe internet există un șir de site-uri care permit crearea
diverselor materiale didactice electronice (cum ar fi: prezi.com, learningapps.org, kahoot.com
etc.), dar care necesită anumite abilități și competențe în IT, în majoritatea cazurilor, profesorii
au recurs inițial la instrumentele standard din calculator. Altfel spus, perioada de debut a fost
dificilă din cauza lipsei unei instruiri adecvate și a unei dotări corespunzătoare cu mijloace de
învățământ necesare. Treptat însă, profesorii au început să integreze în demersurile lor didactice
resurse, instrumente/platforme digitale, rezultatele învățării fiind astfel uimitoare. Adaptându-se
din mers contextului pandemic, cadrele didactice, elevii și părinții acestora au fost nevoiți să-și
formeze abilitatea de a căuta și colecta informația, pentru a fi folosită în mod critic și sistematic,
abilitatea de a utiliza instrumente digitale pentru a produce, prezenta și înțelege informații
complexe, dar și abilitatea de a accesa, căuta și folosi servicii bazate pe internet.
Digitalizarea în peisajul educației deschide noi puncte de plecare pentru îmbunătățirea
calității învățării și a predării.Avantajele folosirii instrumentelor digitale, în cadrul orelor, nu sunt
deloc de neglijat. Un profesor capătă o serie de avantaje, care îi permit să-și optimizeze
demersurile didactice. Prin intermediul acestora, cadrul didactic poate să răspundă unor
provocări actuale: îmbunătățirea, în mod semnificativ, a modului în care elevii percep
experiențele de învățare, planificare mai eficientă, oferirea unor soluții adaptate pentru elevii
care au nevoie de cerințe educative speciale, urmărirea progresului în învățare etc. Instrumentele
și tehnologiile digitale educaționale favorizează procesul de învățare prin activități provocatoare,
multisenzoriale (sunet, culoare), prin acces la resurse informaționale din afara disciplinei de curs,
prin utilizarea animațiilor, imaginilor, prin interacțiuni colaborative în finalizarea unor sarcini -
și nu numai - și oferă resurse la toate nivelurile – curriculum și practică didactică, formarea

288
cadrelor didactice, dezvoltarea instituțiilor școlare, politici educaționale sau administrarea
sistemului de învățământ.
Utilizarea noilor tehnologii oferă un răspuns social la cererea crescândă de educație, la
nevoia de diversificare și sofisticare:
 conținuturile utilizate: suporturi și materiale didactice, elemente didactice dezvoltate doar
pe
suport electronic, programe modulare, conținuturi adiacente, complementare, alternative,
discipline noi;
 proceduri de evaluare: teste adaptive și standardizate automatizate cu feedback imediat;
 proceduri de management instituțional: gestionarea elevilor, înscrieri online, selecția și
certificarea elevilor pe bază de portofolii de activitate;
 activități extrașcolare: resurse online, activități colaborative la distanță, participarea în
comunități online de practică sau în campusuri virtuale.
Experiența școlii on-line a demonstrate că utilizarea resurselor educaționale digitale
permite profesorilor să dezvolte competențele digitale și de învățare ale elevilor, să-i pregătească
pentru aplicarea acestora în diverse situații din viața cotidiană, ceea ce conduce la sporirea
calității și eficacității procesului educațional. Totodată, ele permit individualizarea procesului de
instruire, adică putem avea nu doar o singură variantă de prezentare a materialului didactic a unei
teme. Diversificarea variantelor de prezentare poate fi realizată, atât prin utilizarea diferitor
conținuturi, cât și prin aprofundarea, detalierea, alternarea informației prezentate. De asemenea,
ne permite alegerea anumitor metode și tehnici de prezentare a conținuturilor noi.
Așadar, introducerea resurselor educaționale digitale în procesul educațional permite
evidențierea unui șir de avantaje printre care:
 Permit crearea unui tablou clar despre fenomenul studiat, deoarece oferă posibilitatea
simulării sau modelării unui proces care nu poate fi prezentat în realitate.
 Permit modificarea ușoară a conținutului.
 Oferă posibilitatea distribuirii în rețea.
 Orele devin mai interactive.
 Sporesc interesul elevilor față de tema studiată.
Pe lângă faptul că utilizarea resurselor educaționale digitale are un șir de avantaje, se pot
evidenția și câteva limite ce apar la implementarea acestora, cum ar fi:
 dotarea slabă a școlilor cu tehnologii moderne; elaborarea resurselor educaționale digitale
este un proces ce necesită timp și cunoștințe în domeniul TIC;
 accesul liber la resursele educaționale digitale este limitat, iar prețul acestora este destul
de ridicat.
În cazul utilizării resurselor educaționale digitale la realizarea temelor pentru acasă, de
asemenea, se pot evidenția un șir de avantaje:
 Sporirea interesului elevilor față de disciplina de studiu datorită unei noi forme de
prezentare a conținutului.
 Posibilitatea realizării unei autoevaluări față de cerințele propuse de către profesor.
 Se pot utiliza diverse resurse pentru pregătirea temelor.
 Dezvoltarea competențelor de învățare și autoevaluare.
În cazul utilizării resurselor educaționale digitale se modifică rolul profesorului și
elevului, profesorul devenind un coordonator și nu o sursă directă de informare. Elevul devine

289
participant activ în procesul educațional și, implementând competențele digitale, soluționează
sarcinile propuse la oră.
În cazul proiectării orelor la baza cărora sunt utilizate resursele educaționale digitale
trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
 Accentul se pune pe metode active-participative și pe formarea situațiilor deschise de
învățare.
 Profesorul este manager și regizor, fiind disponibil să propună elevilor mijloace de
învățare, nu doar să transmită informația.
 Conținuturile educaționale se utilizează ca metodă de organizare, nu în calitate de scop al
învățării.
 Elevul devine subiect, iar competențele lui devin obiectivele de bază ale profesorului.
Astfel, utilizarea resurselor educaționale digitale influențează activitatea profesorului,
dezvoltarea lui personală și profesională, implementează utilizarea metodelor netradiționale de
predare-învățare-evaluare, modifică dependența între profesor-elev, bazată pe cooperare și
elaborare a noilor metode și tehnici de învățare la baza cărora se activizează lucrul individual al
elevilor.
Nu în ultimul rând, utilizarea resurselor digitale și a metodelor de lucru interactive în
educație oferă și beneficii de natură socială:
 independență, flexibilitate, autonomie și autodeterminare în învățare, deschidere, educație
la distanță;
 lucru în grup și în echipă, învățare colaborativă asistată de calculator, social eLearning;
 (auto)evaluare și exersare;
 motivare și angajament;
 învățare prin descoperire;
 personalizare;
 învățare nonformală și informală.

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Prof. Pîrlog Nicoleta

Școala Gimnazială ”Sfântul Nicolae”, Vânători, jud. Galați

Pademia de „Covid-19” a reorganizat practicile educaționale de la interacțiunea „față-în-

față” la mediul online, aspect care a generat o serie de reflecții care au pus în centrul atenției
faptul că predarea, învățarea și tehnologia emergentă nu mai pot fi considerate disparat, ci
conturează, holistic, viitorul educației digitale.
Profesorii văd în tehnologiile on-line forța motrică a unei reforme a educației. Utilizarea
TIC determină o regândire holistică a educației începând chiar cu punerea sub semnul întrebării a
modului în care sunt elaborate finalitățile ei, a modului în care este conceput curriculum, a
modului în care se desfășoară interacțiunea dintre elev și curriculum precum și a modului în care
se produce evaluarea procesului educational. Acest impact holistic asupra sistemelor de
învățământ poate avea loc numai în condițiile în care TIC sunt utilizate într-un demers
educational bazat pe teza fundamentală ”elevul își construiește activ cunoașterea”. În această
perioadă profesorul a fost un transmițător al informației și un facilitator al învățării.

290
 Au apărut numeroase provocări pentru cadrele didactice, studenți, părinți și conducerea
instituțiilor, la toate nivelurile de educație și formare. Măsurile de izolare din timpul pandemiei
au condus la accelerarea configurării formării la distanță și la o digitalizare ad-hoc a educației.
Educația este un drept fundamental, iar accesul și calitatea acestuia trebuie garantate,
indiferent de modul în care are loc: fizic, digital, ori mixt. Competențele digitale au fost parte
integrală, obligatorie, în toate programele de bază din pregătirea/calificarea tuturor cadrelor
didactice.
Elevii au rezolvat sarcini simple de învățare prin utilizarea unor dispozitive și aplicații
digitale familiare, care presupun funcții și reguli simple de folosire și au manifestat curiozitate
pentru accesarea și crearea de conținuturi digitale simple, care răspund unor nevoi de învățare
specifice prin aplicarea unor reguli simple de colaborare și interacțiune în mediul online.
Utilizarea dispozitivelor digitale a presupus respectarea unor reguli simple care vizează siguranța
fizică și socioemoțională.
Experiența de fiecare zi ne arată că elevii rețin mai bine dacă informația este prezentată
vizual. Aplicațiile tip editoare grafice vin în sprijul utilizatorilor pentru realizarea desenelor cu
ajutorul calculatorului. Prezentările grafice sunt folosite pentru a combina o varietate de obiecte
vizuale în scopul realizării unei prezentări interesante și atractive.
În această perioadă de predare-învățare-evaluare online, am utilizat în cadrul orelor de
educație fizică și sport diverse aplicații educaționale și anume:
- Padlet - https://padlet.com/n4koll/gefloxs1f4zezcpv
- Wordwall - https://wordwall.net/myactivities
- Calameo - https://en.calameo.com/read/00680669748a5d716abfc,
- Kahoot - https://create.kahoot.it/details/882c97fb-2cc8-404b-b3f6-799221a7f190
- Quizizz - https://quizizz.com/, etc.
Am utilizat aceste instrumente digitale în procesul de predare-învățare-evaluare pentru ca
însușirea cunoștințelor să fie mai atractivă pentru elevi. Aceste aplicații le-a oferit elevilor
posibilitatea de a lucra în echipă și de a aduna idei în timp real, eliminând unele probleme care
apar, de obicei, în mediul fizic (inhibiția sau frica de a fi judecat, nevoia de a aștepta să ne vină
rândul să vorbim).
Utilizarea unor instrumente digitale a transformat testarea cunoștințelor într-o activitate
distractivă și interactivă. Aceste aplicații au fost folositoare mai ales pentru învățarea prin joc.

Bibliografie:
https://www.smart.edu.ro/
https://www.edu.ro/sites/default/files/SMART.Edu%20-%20document%20consultare.pdf

TRANZIȚIA SPRE O EDUCAȚIE DIGITALĂ

Prof. Înv. Primar Pîrvulescu Valentina-Livia,

Prof. Pîrvulescu Eugenia,
Liceul Tehnologic “Tiu Dumitrescu” Mihăilești

291
 Odată cu tranziția recentă a multor domenii spre mediul online, educația a fost, la rândul
ei, nevoită să se adapteze noilor cerințe pentru a continua să satisfacă nevoile elevilor, ale
studenților și ale profesorilor. Predarea online presupune mult mai mult decât folosirea unui
dispozitiv conectat la internet în locul unei săli de clasă. Este nevoie, de asemenea, de adaptarea
modului de predare și de interacțiune cu elevii la noile cerințe.
Amintim faptul că predarea online nu presupune doar o schimbare de mediu fizic – de la
clasă, la propriul dormitor. Elevilor le lipsește interacțiunea directă cu profesorul și cu prietenii,
nu mai există pauzele în care se pot juca, discuta sau relaxa cu ceilalți elevi. Din acest motiv, este
nevoie să le oferim un alt tip de stimulare în timpul cursurilor. Știm deja că scrisul după dictare
(ca formă de predare) și redarea unor informații cuvânt cu cuvânt (ca formă de evaluare) nu se
regăsesc printre cele mai eficiente și atractive metode folosite la clasă. În mediul online, acestea
au și mai puțină utilitate.
Copiii de azi s-au născut și cresc în generația digitală. Sunt obișnuiți să urmărească
videoclipuri, să caute răspunsuri online și să preleveze digital informații din diverse surse.
Aproape toți copiii au obiceiul de a folosi un telefon sau computer, care le permite să acceseze
informații oricând și oriunde.
Important de știut este faptul că educația online este construită pe aceleași principii ca și
cea tradițională. Subiectele, temele de clasă, interacțiunea cu profesorul și notele, toate sunt la
fel. Însă, un avantaj enorm pe care îl are școala online, este faptul că într-o școală „obișnuită”,
copiii sunt obligați să învețe în același ritm general pentru toți, iar accesul la resurse este limitat,
manualul sau o altă sursă adusă de profesor, în timp ce, având la îndemână tehnologia și
conexiunea la internet, acesta, rapid, își colectează informațiile necesare din mai multe surse.
Astfel, această opțiune permite acestora să-și dezvolte capacitatea de cercetare, analiză și
structurare a informațiilor din mai multe surse.
Educația este viitorul societății, educația face aduce schimbarea în societate, astfel,
pentru a le veni în ajutorul cadrelor didactice au fost dezvoltate cursuri special despre procesele
de facilitare și predare online, în special pentru profesori, dar tehnicile și instrumentele folosite
pot fi de folos chiar și companiilor. Cei care țin astfel de cursuri se numesc facilitatori, dar în
România cel mai comun nume este cel de formator sau trainer.
Astfel, copiii sunt mult mai familiarizați cu tehnologia și le este mai ușor să asimileze
informațiile prezentate cu ajutorul ei, de aceea aceștia s-au adaptat destul de rapid la
învățământul la distanță, deoarece pentru ei tehnologia este atractivă, iar descoperirea de
instrumente digitale care să îi ajute să învețe mai ușor reușește să îi capteze pentru o perioada
mai lungă de timp și să îi facă mult mai implicați în procesul de predare-învățare-evaluare.
Utilizarea unor instrumente digitale poate transforma testarea cunoștințelor într-o
activitate distractivă și interactivă, reducând anxietatea pe care mulți elevi o resimt atunci când
aud cuvântul „test”. Aceste aplicații sunt folositoare mai ales pentru recapitulări sau învățarea
prin joc. Se recomandă precauție în cazul în care doriți să le utilizați pentru teste oficiale, la care
elevii vor fi evaluați printr-o notă în catalogul școlar, deoarece pot apărea dificultăți tehnice.
Kahoot! este un instrument foarte bun pentru testarea cunoștințelor tuturor elevilor, în
timp real, la curs. Este nevoie de prezența profesorului pentru ca elevii să vadă întrebările. Alte
aplicații, precum Educaplay, Quizizz sau LearningApps, pot fi utilizate atât la curs, cât și în afara
lui (de exemplu, ca temă de casă), deoarece pot fi accesate oricând printr-un link oferit de
profesor. Quizlet permite crearea de flashcards, niște cartonașe foarte utile pentru procesul de
învățare, deoarece elevii se pot autoevalua și pot decide ce informații necesită aprofundare.

292
 Educația online a devenit o realitate și necesitate. E cert faptul că după trecerea
pandemiei, educația online, precum și includerea tehnologiei în procesul de predare-învățare-
evaluare vor fi solicitate atât de copii, cât și de părinți. Astfel, deținerea competențelor digitale
de către cadrele didactice vor fi mai mult decât necesare, vă propunem să citiți o serie de articole
despre procesul de predare online:
În concluzie, despre procesul de predare online putem afirma cu certitudine faptul că nu
este diferit față de predarea offline și că tehnologia este doar un plus pentru educație, deoarece
reușește să îi țină pe copii mai mult timp concentrati pe subiectul care se predă, iar experiența lor
în procesul de învățare-evaluare este mai atractiv și distractiv, ceea ce face ca timpul alocat
pentru educație să fie petrecut cu plăcere.

Bibliografie
Baltac, V. – Lumea digitală. Concepte esențiale, Ed. Excel XXI Books, București, 2015
Susskind, J. – Politica viitorului. Tehnologia digitală și societatea, Ed. Corint, București, 2019
https://gutenberg.ro/

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN FORMARE

Prof. Pleșa Elena

Colegiul ”Aurel Vijoli” Făgăraș

Educația constituie o componentă a existenței socio-umane, fiind astfel un proces în

desfășurare, un dat nemijlocit intrinsec acestei existente. Educația poate fi concepută, într-o
accepțiune mai largă, ca o întalnire între individ și societate și întrega viață socială poate fi
marcată de acest schimb permanent. Prin caracterul său uman, educțtia este o acțiune ce se
desfășoară în mod conștient potrivit unor finalități stabilite în prealabil.il
Tehnologia schimbă școala. Și nu vorbim doar despre materiile din timpul orelor, ci
despre felul în care sunt predate, cine sunt adevărații profesori și cum sunt remotivați elevii și
studenții.
Trăim într-o nouă eră în care oamenii sunt din ce în ce mai ocupați și toate gadgeturile, internetul
de mare viteză, dar și implicarea rețelelor sociale în viața noastră au redefinit felul în care ne
comportăm, vorbim, ne informăm și învățăm zi de zi.
Oamenii folosesc internetul pentru tot, de la găsirea de informații, relații de prietenie,
găsirea unui loc de muncă, până la plata facturilor etc. Astfel, dacă dorești într-un mod
convenabil să îți dezvolți capacitățile sociale și educaționale, atât ale tale, dar și ale elevilor tăi,
ar trebui să dai atenție educației online și învățământului online, care tind să devină din ce în ce
mai populare.
Există păreri atât pro ca și contra. Începând cu partea de avantaje pe care cursurile online
le oferă, pe langă faptul că se învața ceea ce se cere într-un domeniu, se poate găsi o ușurință și
flexibilitate a programului care va face totul o experiență mult mai placută. Însă poate exact acest
lucru va contribui la instalarea lenei și delăsării pentru că timpul nu mai presează și astfel se
amâna momentul zilei de a te apuca de studiu. Mai mult decât atât, se poate ca să devii
dezorganizat, îmbinând eventuale probleme de acasă cu studiul.Un concept modern, o noua

293
formă de studiu care îmbunătățește parțial această experiență însă care tot parțial nu vine cu
aceeași siguranță că reprezintă o formă recunoscută de studiu cursurile online sunt intens
dezbătute ca subiect, o adevărată controversă pentru mulți.
Educația online oferă oamenilor șansa de a primi instruire suplimentară, fără a renunța la
locurile de muncă, dar și șansa de a se ocupa de educația și pregătirea copiilor lor, acest lucru
necesitând mai puțin timp.
Wordwall este o platformă pentru crearea de quizuri, jocuri etc. Profesorii pot crea, cu un
cont gratuit, joculețe simple de potrivire a cuvintelor, puzzle-uri, quiz-uri și mai multe tipuri de
aplicații care susțin învățarea.Este o aplicație utilă pentru cadrele didactice deoarece se pot crea
jocuri interactive, redate pe orice dispozitiv activat pentru web, precum computer, tabletă,
telefon sau tablă interactivă. Pot fi redate individual de către elevi sau coordonate de profesori,
elevii ajungând pe rând în fața clasei virtuale.

Google Docs permite crearea de documente, foi de calcul, prezentări sau formulare
(chestionare) ce pot fi elaborate şi gestionate împreună cu colegii, în acelaşi timp, chiar dacă ei
se află la un alt computer şi în alt loc. Cu Google Docs este uşor să se lucreze pe o prezentare
pentru un grup de colegi sau pentru elevi. Se pot personaliza paginile prezentării alegând design-
ul care se dorește. Pentru prezentarea documentulului creat pe Internet, pentru cei interesaţi se dă
clic pe butonul Lansare prezentare şi se invită participanţii introducând adresele lor de email.

Padleteste o platformă de colaborare online, unde putem crea împreună cu elevii panouri
digitale cu post-it-uri virtuale, imagini, link-uri și documente. Înregistrându-ne cu un email,
gratuit, putem folosi o “tablă” virtuală pe care o împărtășim cu orice elev sau profesor, printr-un
link unic, unde fiecare poate contribui (de pe mobil sau laptop) și toți pot vedea contribuțiile
celorlalți.
Aplicația se poate folosi pentru sesiuni de brainstorming, pentru a aduna lucrările elevilor
și a le oferi feedback individual, pentru a le urmări progresul sau pentru a colecta, ca într-un
jurnal al clasei, ce au învățat lucrând acasă, ce îi inspiră, ce vor să învețe etc.

294
 Este utilizat pentru socializarea clasei, învățarea prin colaborare, învățarea de la egal la
egal, colectarea cercetării și a resurselor pe un anumit subiect, măsurarea înțelegerii unui subiect
sau a unui concept studiat. Este o aplicatie ușor de folosit de către elevi și de către profesori.La
activitate toată clasa trebuie să contribuie. Proiectăm peretele în fața clasei și discutăm împreună
contribuțiile fiecăruia. Acest exercițiu se poate transforma într-o excelentă sesiune de dezbatere
educațională, în care elevii sunt puși în situația de a pune în valoare argumente diferite pentru
fațete diferite ale unor chestiuni.
Considerăm acest nivel de flexibilitate ca fiind o oportunitate pentru persoanele care au
nevoie de abilități, cunoștiințe pentru a urca pe o treaptă mai înaltă a societății, dar și pentru
persoanele foarte ocupate care își doresc pentru copiii lor o educație de calitate.
Aceasta este o modalitate de a te asigura că ești la curent cu schimbările lumii într-un mod ușor
și ieftin.

Bibliografie:
1. Anda Laura Silea, Curs: ,,Instrumente pentru susținerea procesului educațional online“,
C.C.D. Brașov, 2020;
2. E. Crețoi, M. Zugravu, E Brenciu, L. Gunesch, E. Mînecuță, F. Ionescu, Repere orientative
pentru școala online – Ghid metodologic pentru învățători, Brașov, 2020;

EFICIENȚA UTILIZĂRII NOILOR TEHNOLOGII

ÎN PROCESUL INSTUCTIV-EDUCATIV

Prof.drd.Pleșcan Monica-Vasilica
Școala Gimnazială Gâștești, Loc.Pașcani, jud. Iași

Calculatorul este extrem de util deoarece simulează procese și fenomene complexe pe

care nici un alt mijloc didactic nu le poate pune atât de bine în evidență. Astfel, prin intermediul
lui se oferă elevilor modelări, justificări și ilustrări ale conceptelor abstracte , ilustrări ale
proceselor și fenomenelor neobservabile sau greu observabile din diferite motive. Permite re-
alizarea unor experimente imposibil de realizat practic datorită lipsei materialului didactic, a
dotă-rii necorespunzătoare a laboratoarelor școlare sau a pericolului la care pot fi expuși elevii și
ca-drul didactic. Elevii au posibilitatea să modifice foarte ușor condițiile în care se desfășoară
expe-rimentul virtual, îl pot repara de un număr suficient de ori astfel încât să poată urmări mo-
dul în care se desfășoară fenomenele studiate, pot extrage singuri concluzii, pot enunța legi. Deși
efectuarea experimentelor reale este extrem de utilă deoarece, așa cum spunea un pro-verb

295
chinezesc „o imagine înlocuiește 1000 de cuvinte”, pregătirea și realizarea acestora con-sumă
timp și material didactic, iar unele nu pot fi experimentate în mod real.
În același timp, calculatorul construiește contexte pentru aplicații ale conceptelor
studiate, permite verificarea imediată a soluțiilor unor probleme sau identificarea condițiilor
optime de desfățurare aunui eveniment. De asemenea, calculatorul este folosit pentru dezvoltarea
capacităților de comuni-care , pentru colectarea, selectarea, sintetizarea și prezentarea
informațiilor, pentru tehnore-dactarea unor referate. Astfel, elevii își dezvoltă capacitatea de a
aprecia critic acuratețea și corectitudinea informațiilor dobândite din diverse surse. Noile
tehnologii permit crearea de situații problemă cu valoare stimulativă și motiva-țională pentru
elevi, sau cu statut de instrument de testare a nivelului cunoștințelor și abilită-ților însușite de
către elevi , îmbunătățirea procesului de conexiune inversă, grație posibilităților de menținere
sub control a activității elevilor.
Tehnica modernă și învățământul centrat pe nevoile, dorințele și posibilitățile elevu-
lui impune desfășurarea de activități diferențiate, pe grupe de nivel. Elevul poate parcurge ma-
terialul avut la dispoziție în ritmul propriu și nu mai este nevoit să rețină cantități uriașe de in-
formație. Trebuie să știe doar să gândească logic și să localizeze informația de care are nevoie.
Prezentarea materialelor pe module cu grade diferite de dificultate permite elevului să cunoască
exact la ce nivel este situat, să își recunoască limitele și posibilitățile. Astfel se dezvol-tă
conștiința de sine și dorința de de a reuși. Va cerceta , va învăța motivat devenind astfel o fi-ință
capabilă de autoinstruire.
Utilizarea calculatorului și a Internetului permit o înțelegere mai bună a materiei într-un
timp mai scurt. Se reduce timpul necesar prelucrării datelor experimentale în favoarea unor ac-
tivități de învățare care să implice procese cognitive de rang superior: elaborarea de către elevi a
unor softuri educaționale și materiale didactice necesare studiului. Se dezvoltă astfel creativi-
tatea elevilor. Aceștia învață să pună întrebări, să cerceteze și să discute probleme științifice care
le pot influența propria viață. Ei devin persoane responsabile capabile să se integreze social.
În cazul evaluării se elimină subiectivitatea umană, elevul fiind protejat de capriciile
profesorului. Poate chiar să se autoevalueze. Este redusă starea de stres și emotivitatea elevi-lor.
Există posibilitatea evaluării simultane a mai multor elevi cu nivel de pregătire diferit, deoa-rece
testele de evaluare sunt realizate ,de asemenea, pe nivele diferite de dificultate. Se pot realiza
recapitulări, sinteze, scheme atractive, animate care să ducă la reține-rea mai rapidă a informației
esențiale. Se pot realiza jocuri didactice în scopul aprofundării cu-noștințelor sau în scopul
îmbogățirii acestora, proiecte, portofolii, pagini http etc.
Elevii pot realiza pagini web de prezentare a școlii, a orașului, a țării ( cu obiective tu-
ristice) , a culturii, obiceiurilor și tradițiile poporului român, a materialelor didactice elaborate de
ei și de profesorii lor, de informare ( subiecte și bareme de corectare pentru diferite exame-ne și
concursuri școlare, manifestări științifice și cultural-artistice, cărți și reviste școlare, cursuri de
pregătire și perfecționare pentru elevi și profesori, grafice de desfășurare a concursurilor,
olimpiadelor și examenelor, documente oficiale, forum de discuții, note ale elvilor, statistici rea-
lizate de elevi pe diverse teme, mesaje, cursuri opționale).
De asemenea elevii pot fi antrenați în realizarea unor CD-uri, afișe, grafice,reviste,
teste, diferite programe și softuri educaționale, jocuri, pliante publicitare, dicționare on-line,
activități educative interactive care să antreneze copii de pe întreaga planetă.
Instruirea și învățarea bazată pe Web ( Web-based learning) oferă astfel elevilor:
-interactivitatea ( posibilitatea schimbului de păreri, opinii, materiale),

296
- mediu multimedia ( materialele prezintă cel puțin două elemente multimedia : text, grafică,
audio, animație, video etc.),
-mediu deschis ( se pot accesa diferite pagini Web sau aplicații),
-mediu sincron și asincron de comunicare,
-independența față de echipamente,
-distanță și timp ( elevii pot utiliza orice calculator conectat la internet și pot comunica cu
persoane din orice colț sl lumii ).
Se poate spune că utilizarea Internetului și a tehnologiilor moderne reprezintă cea mai complexă
formă de integrare a educației informale în educația formală.
Folosirea instrumentelor multimedia duce la o înțelegere mult mai bună a unor
concepte și idei decât instrumentele clasice. Internetul oferă resurse nelimitate de învățare și
posibilitatea de a sări de la o referință la alta, de a descoperi semnificația fiecărui concept printr-
o simplă apăsare a unui buton. Se oferă astfel posibilitatea unei înțelegeri integrate și se
încurajează abordări interdisciplinare, gradul de interacțiune fiind mult mai mare.
Softurile educaționale permit elevilor să experimenteze cu ideile predate. Utilizând
softurile educaționale în cadrul activităților, se vor dezvolta:gândirea logică, spiritul de observa-
ție, memoria vizuală, atenția voluntară, deprinderile de lucru cu calculatorul, abilitățile de utili-
zare a informațiilor primite prin intermediul acestora. Introducerea calculatorului în procesul
instructiv-educativ mărește calitatea învățării și permite includerea noțiunilor într-un set coe-rent
de informații. Algoritmizarea, modelarea, simularea sunt metode de învățare programată ce
permit realizarea lecțiilor asistate de calculator.
Tehnologia informației poate fi folosită în procesul de predare integral sau în anumite
secvențe ale lecției. Aceste tehnologii nu pot înlocui învățătorul, ci preiau funcții din activitatea
de instruire, precum și momente din munca elevului.

BIBLIOGRAFIE:
 Adăscăliței A.A. Instruirea asistată de calculator.Didactică informatică, Iași Editura
Polirom 2007
 Făt Silvia, Labăr Adrian Vicențiu, Eficiența utilizării noilor tehnologii în educație,
EduTic2009, Raport de cercetare evaluativă
 Noveanu E., Potolea D. Informatizarea sistemului de învățământ:Programul S.E.I,
Editura Agatha, București 2008

DIGITALIZAREA EDUCAȚIEI DIN ROMANIA

Profesor învățământ primar Popa Georgiana

Școala Gimnazială ,,Ionel Teodoreanu’’

Educația reprezintă o investiție în viitorul nostru comun și un instrument principal pentru

evoluția, realizarea și valorificarea potențialului fiecărei persoane: o educație de calitate
stimulează creativitatea, inovarea și dinamismul.
Adaptarea sistemului de educație și formare la evoluția tehnologică reprezintă un proces
complex, necesar pentru pregătirea și perfecționarea resurselor umane și element esențial al
297
dezvoltării, modernizării și inovării societății. Utilizarea noilor tehnologii digitale este calea
directă pentru a face școala mai atractivă pentru elevi, mai adaptată nevoilor și stilului lor de
viață, mai eficientă în a dezvolta competențe, generând educație pe tot parcursul vieții.
În prezent, este din ce în ce mai evident impactul transformării digitale asupra societății
și a pieței muncii, precum și asupra sistemelor de educație și formare. Din această perspectivă,
transformarea digitală în educație este determinată de progresele în materie de conectivitate,
utilizarea pe scară largă a dispozitivelor și a aplicațiilor digitale, nevoia de flexibilitate
individuală și cererea acută de competențe digitale.
Criza „Covid-19” a reconfigurat practicile educaționale de la interacțiunea „față-în-față”
la mediul online, aspect care a generat o serie de reflecții care au pus în centrul atenției faptul că
predarea, învățarea și tehnologia emergentă nu mai pot fi considerate disparat, ci conturează,
holistic, viitorul educației digitale.
Acest aspect a evidențiat rolul educației digitale ca obiectiv-cheie pentru predarea-
învățarea-evaluarea de înaltă calitate, accesibilă și favorabilă incluziunii, precum și necesitatea
unei abordări strategice privind dobândirea competențelor digitale pe tot parcursul vieții, pentru
toți actorii implicați.
În această perioadă, „predarea-învățarea” s-a mutat preponderent în mediul online,
iar provocările cu care s-au confruntat școlile din România au fost legate de:
Lipsa de predictibilitate;
O rețea școlară eterogenă, cu un puternic decalaj digital între unitățile de învățământ;
Competențe digitale insuficient dezvoltate pentru organizarea eficientă a procesului didactic în
mediul online;
Acces redus la tehnologie și conectivitate redusă la internet;
Posibilitățile reduse ale familiilor în a acorda sprijin beneficiarilor educației, copiii, pentru
participare la lecții online.
Deși România dispune de conectivitate la internet cu o largă acoperire, încă sunt necesari
pași pentru asigurarea tuturor resurselor și a unui cadru integrat pentru acces la o educație de
calitate în era digitală.
Transformarea digitală a României, în consonanță cu cea europeană, este accelerată de
progresul rapid al noilor tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, robotica. De aceea, este
extrem de important ca fiecare om să investească în competențele sale digitale.
Educația poate beneficia de pe urma deschiderii către experiențele și proiectele concrete,
a noilor instrumente și materiale de studiu, precum și a resurselor educaționale deschise (RED).
Elevii și studenții pot dobândi mai multă autonomie prin colaborarea online. Accesul la
tehnologii digitale și utilizarea lor pot contribui la reducerea decalajului la învățătură dintre elevii
care provin din medii socioeconomice favorizate și cei din medii defavorizate. Tehnicile de
predare personalizate determină creșterea motivației elevilor/studenților prin concentrarea
personalizată a eforturilor profesorilor asupra fiecăruia dintre aceștia în parte. Progresul
înregistrat în privința integrării tehnologiei în educație continuă să fie mic. Majoritatea tinerilor
din Europa utilizează Internetul pentru activități sociale. Accesul mobil la Internet a crescut
semnificativ în ultimii ani, însă utilizarea tehnologiei în scopuri educative nu a ținut pasul cu
aceste evoluții. Nu toate școlile primare și secundare dispun de conexiuni în bandă largă și nu
toate cadrele didactice au competențele și încrederea de a utiliza instrumentele digitale în
activitatea lor de predare – învățare - evaluare. Rezultatele la învățătură pot fi îmbunătățite, iar
echitatea și eficiența cresc cu ajutorul inovării în sistemele de educație, înțeleasă ca fiind

298
adoptarea de noi servicii, tehnologii, competențe de către organizațiile din domeniul educației.
Pentru a atinge un maxim de eficiență și sustenabilitate, inovarea trebuie susținută de cadre
didactice bine pregătite și trebuie integrată în obiective didactice clare. Trebuie să se depună mai
multe eforturi pentru a stabili cum se pot utiliza cel mai bine mijloacele digitale pentru a atinge
obiectivele în materie de educație.
Îmbunătățirea educației și a competențelor, reprezintă, așadar, un element-cheie al
viziunii generale pentru transformarea digitală în Europa.

https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/cc12125f-88f6-11ea-812f-
01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-126152663

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Popa Maria-Magdalena
Grădinița PP ”Tic Pitic”

Importanța instrumentelor digitale reflectă un rol esențial pentru formarea atât a cadrelor
didactice competente, cât si dezvoltarea personalității preșcolarilor. Învățământul preșcolar este
ramura fundamentală care stă la baza educației, unde schimbările care se produc favorizează
nivelul de cunoaștere și dezvoltare multilaterală.
Deși suntem într-o perioadă dificilă, mereu trebuie să tindem spre dezvoltare și succes, de
aceea toate resursele digitale au venit odată cu instituirea regimului online de învățare. Există în
acest moment o multitudine de platforme care ne facilitează și activitatea didactică și formarea
continuă.
Utilizarea calculatorului în educatia preşcolarilor permite transmiterea şi asimilarea noilor
cunoştinţe într-un mod atractiv pentru copii. Procesul de educatie este mult mai eficient. Copiii
învaţă jucându-se, sunt puşi în situaţia de găsi repede soluţii şi de a lua decizii pentru rezolvarea
problemelor. Calculatorul este un mijloc de instruire care ţine atenţia copilului activă pe tot
parcursul activităţii de învăţare. Imaginaţia, la vârsta preşcolară, intră într-o nouă fază de
dezvoltare, capătă noi aspecte. Instruirea diferenţiată individuală, pe nivel de vârstă, cu ajutorul
softului educaţional, poate fi o alternativă de succes. Folosirea calculatorului în grădiniţă
constituie o modalitate de creştere a calităţii predării şi învăţării. Operarea pe calculator
reprezintă o nouă strategie de lucru a educatoarei cu copiii, prezintă importante valenţe formative
şi informative, este un nou mod de instruire.
Majoritatea programelor de formare promovează utilizarea noilor tehnologii ale
informaţiei şi comunicării la nivelul sistemului de educaţie, cu scopul de a influenţa pozitiv
rezultatele procesului instructiv-educativ sau de a îmbunătăţi performanţa sistemului educaţional
ca sistem social deschis. Există o multitudine de programe, nu doar proiectele şi programele
instituţionale, care fac apel la noile tehnologii și care urmăresc promovarea colaborării la
distanţă pentru schimburi de bune practici între sistemele de învăţământ, sau care vizează
componenta de formare a cadrelor didactice în utilizarea computerului.

299
 Utilizarea instrumentelor digitale a devenit una dintre metodele de învăţământ de bază în
procesul didactic modern. Legatura între procesului de învăţământ şi calculatorul presupune:
predarea unor lecţii de comunicare de noi cunoştinţe, aplicarea, consolidarea, sistematizarea
noilor cunoştinţe,.. Procesul instructiv- educativ atât de complex, devine scena a trei
actori:educatorul, copilul şi calculatorul, care împreună caută să asigure succesul demersului
didactic.
Educatorul are rolul schimbat, el nemaifiind actorul principal care dirijează întregul
proces didactic. Putem spune în acest context ca educatorul devine un consultant, un coordonator
şi un verificator al procesului didactic, el nemaifiind principala sursa de transmitere de
cunoştinţe. Şi nu doar educatorul îşi pierde rolul principal ci şi cartea, care nu mai este sursa
informaţională de bază, el devenind un mijloc de start care se completează cu informaţiile
obţinute cu ajutorul calculatorului.
Copilul este un adept al utilizării calculatorului în procesul didactic, mai ales în contextul
ultimilor ani. Jocurile sunt predominate de activităţi de simulare; copilul este pus în faţa unor
situaţii problemă pe care trebuie să le rezolve cu ajutorul unor reguli şi prin diferite modalităţi de
acţiune care să vizeze atingerea scopurilor.
Utilizarea calculatorului în educaţie are marele avantaj de a facilita trecerea de la
acumularea pasivă de informaţii de către copii la învăţarea prin descoperire, ei învaţă să înveţe,
dezvoltându-şi în acest mod abilităţile şi strategiile cognitive pe care le vor folosi şi adapta în
diverse alte situaţii. Acest fapt aduce o mare flexibilitate în învăţare şi la stimularea copiilor de a
se implica în procesul educaţional şi de a deveni parteneri ai educatorului în cadrul clasei.
Calculatorul nu poate înlocui cadrul didactic, care rămâne o prezenţă activă, vie, în
comunicarea cu copii, iar relaţia aceasta nu poate fi substituită de lecţiile interactive. Metodele
învăţământului tradiţional nu pot face faţă avalanşei de cunoştinţe şi acestei dispersii accentuate
a calificărilor, meseriilor şi domeniilor de activitate, care devin tot mai specializate şi mai
interconectate.
Tehnologia, prin ea însăşi, nu schimbă şi nu îmbunătăţeşte predarea şi învăţarea. Cheia
pentru introducerea cu succes a tehnologiei în predare şi în învăţare , constă în acordarea unei
atenţii sporite, managementului proceselor, strategiei, structurii şi mai ales rolurilor şi
deprinderilor.” Tehnologia este doar vârful icebergului în procesul de planificare a instruirii,
servind doar ca vehicul util, printre altele vitale. Avantajele oferite de utilizarea instrumentelor
digitale în procesul de instruire impun stabilirea cât mai exactă a modului în care, calităţile
acestora ca interactivitatea, precizia operaţiilor efectuate, capacitatea de a oferi reprezentări
multiple şi dinamice ale fenomenelor şi, mai ales, faptul că pot interacţiona consistent şi
diferenţiat cu fiecare copil în parte, pot fi cât mai bine valorificate.
Învăţarea cu ajutorul instrumentelor digitale încearcă să depăşească modelul linear al
comunicării didactice, realizând o diversitate a modurilor de construcţie a realităţii de către
participanţii la actul învăţării, o compatibilizare a noilor conţinuturi – prin trimiteri la realităţi
abstracte, ştiinţifice şi culturale – cu constructele subiecţilor. Materialele audiovizuale pot pune
la dispoziţie resurse valoroase pentru sistemul de învăţare.
Utilizarea calculatorului în educatia preşcolarilor permite transmiterea şi asimilarea noilor
cunoştinţe într-un mod atractiv pentru copii. Procesul de educatie este mult mai eficient. Copiii
învaţă jucându-se, sunt puşi în situaţia de găsi repede soluţii şi de a lua decizii pentru rezolvarea
problemelor. Calculatorul este un mijloc de instruire care ţine atenţia copilului activă pe tot
parcursul activităţii de învăţare.

300
Bibliografie:
1. Cerghit, Ioan, 2002, ,,Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri si
strategii” , Editura Aramis, București;
2. Cucoș, Constantin, 2006, ,,Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizarii formării” ,
Editura Polirom, Iași;
3. Noile tehnologii pentru educația preșcolarilor( Elena Nica)

EDUCAȚIA DIGITALĂ – SCOP ȘI OBIECTIVE

Popescu Cornelia-Ionela
Școala Gimnazială Scoarța

Tânara generație are avantajul că este folositoare a tehnologiilor noi încă din copilărie. Ei
sunt receptivi la tot ceea ce este nou. Calculatorul este la modă în această perioadă. Am observat
că elevii care erau deja familiarizați cu rețelele de socializare pot să comunice mai ușor. În
această perioadă se pune accentul pe această comunicare digitală, care la început e atractivă, dar
la final devine stresantă atât pentru părinți care trebuie să preia o parte din atribuțiile școlii, cât și
pentru profesori care trebuie să renunțe la rutina școlii tradiționale și să acceseze era digitală
(mai puțin cunoscută pentru unii dintre ei).
Noi, cadrele didactice suntem puse în situații noi și trebuie să ne purtăm diferit: cu unii
lucrăm pe platforme, cu alții pe grupul de WhatsApp, altora le ducem fișele acasă. Nu poți
deveni peste noapte profesor pentru online, ci îți trebuie antrenament: una era să faci o lecție și
să aduci în completare un power point, un film, un joc didactic și alta este să proiectezi o lecție
online.
”Rousseau, credea că omul este bun și pur de la natură și că diferențele individuale sunt
rezultatul factorilor care compun mediul. Mediul social în care trăiește un copil ar putea la fel
de bine avea un efect pozitiv, stimulant, precum și o influență negativă, coruptătoare.”3(pag. 23)
Tinerii și copiii sunt atrași atât de cultura digitală, cât și de suporturile tehnice ce o
promovează. Calculatorul este considerat cel mai ”pedagogic mijloc de învățământ care a existat
vreodată, este primul mijloc cu adevărat interactiv, care poate prelua multe din sarcinile noastre
curente.”2(pag. 161)
Copilul în formare a fost mai sensibil la nou, și-a apropiat mai repede și mai profund ceea
ce știința sau tehnica i-au pus la dispoziție. Acest fapt este explicabil prin permisivitatea și
receptivitatea tinerilor față de ce este nou. ”Noutatea tehnică va obliga individul să învețe
mereu, punându-l în situația de a adăuga, în mod firesc, noi valori la cele vechi, ceea ce nu știe
la ce știe.” 1 (pag. 49)
Educația digitală presupune, pe de o parte, un set de cunoștințe pe care un individ trebuie
să le aibă cu privire la utilizarea unui sistem digital, adică să fie capabil să folosească
funcționalitățile minime ale acestuia. Pe de altă parte, educația digitală se referă deseori și la
niște metode digitale care să înlocuiască metodele clasice pe care învățământul le-a folosit
dintotdeauna.

301
 ”Începând cu luna martie 2020, criza COVID-19 a determinat instituțiile de educație și
formare din Europa să își închidă ușile și să treacă rapid la predarea la distanță/online. În
câteva săptămâni, peisajul educațional din Europa și din întreaga lume s-a schimbat
fundamental. Profesorii, elevii și familiile lor s-au adaptat rapid și au continuat să învețe, dând
dovadă de hotărâre și perseverență. Pandemia COVID-19 a determinat conștientizarea
lacunelor și deficiențelor semnificative în ceea ce privește abilitățile digitale, conectivitatea și
utilizarea tehnologiilor în educație. Mai mult, criza COVID-19 a atras atenția atât asupra
oportunităților și riscurilor vieții online, cât și a necesității unui mediu digital mai bun și mai
sigur pentru toți, mai ales pentru tinerii sub 18 ani.”4
Prin educația digitală se urmărește stabilirea unei punți de legătură între didactică și noile
tehnologii ale informației și comunicației adaptate predării diferitelor discipline școlare.
Informatizarea învățământului a demarat puternic, în țara noastră, din anul 2001. Prin această
acțiune ”se urmărește dezvoltarea învățării asistate de calculator, accesul elevilor și cadrelor
didactice la informație prin folosirea internetului, dezvoltarea unor noi posibilități de
comunicare, prin învățământul în rețea și la distanță.”2(pag. 158)
Prin noile tehnologii ceva se pierde, dar pe de altă parte, se poate câștiga. ”Nu se mai
poate preda doar cu tabla și creta. Nu se poate face abstracție de ceea ce nu pune la dispoziție
știința. Cu o condiție însă: să nu fie uitat profesorul și nici legătura care se creează între el și
elevii săi, neglijându-se, de fapt, actul paideic, care este, în primul rând, o relație umană țesută
în jurul cunoașterii, spiritualității, atitudinii, credinței, uitând că a face educație înseamnă să
institui o legătură vie, naturală, concretă.”1(pag. 56)

Bibliografie:
1. Constantin Cucoș, ”Educația-iubire, edificare, desăvârșire”, Educația Polirom, Iași,
2008.
2. Mircea Ștefan, ”Lexicon pedagogic”, Editura Aramis, București, 2006.
3. Patti M. Valkenburg, Jessica Taylor Piotrowski, ”Generația digitală și dependența de
media”, Editura Niculescu, București, 2018.
4. https://www.edu.ro/sites/default/files/SMART.Edu%20%20document%20consultare.pdf

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Popescu Cristina
Școala Gimnazială sat Strejnicu

În activitatea de predare, utilizarea instrumentelor digitale vine realmente în sprijinul

cadrului didactic, ca instrumente în explicarea fenomenelor științifice, oferind astfel posibilitatea
de exemplificare cu cazuri concrete. Astfel, creștem șansa ca situațiile, fenomenele și procesele
să fie înțelese de către mai mulți elevi. „Educaţia trebuie să fie dirijată în sensul dezvoltării
personalităţii şi talentelor copilului pregătindu-l pentru viaţa activă ca adult.” (Convenţia cu
privire la Drepturile copilului, art. 29)
Activitatea de învățare este un proces complex care presupune deschiderea către nou din
partea elevilor (începând din copilărie până la adolescență) și a profesorilor, deschidere către

302
tehnologii inovatoare, către descoperiri noi în știință, care implicit trebuie să ne dirijeze, pe noi
cadrele didactice, spre metode și tehnici noi de predare.
Avansarea în utilizarea tehnicilor noi de predare vine în sprijinul cadrelor didactice şi în
sprijinul elevilor care sunt dornici în a utiliza tehnologiei moderne. Profesorul trebuie să
găsească un echilibru în ceea ce privește utilizarea instrumentelor digitale şi utilizarea metodelor
tradiționale de predare. Eficientizarea procesului de învățare prin utilizarea instrumentelor
digitale presupune ca profesorul să știe ce aplicație trebuie să folosească şi când, iar nu în ultimul
rând cât timp să aloce din oră pentru a nu deveni monotonă pentru elevi.
Procesul de învățare se poate ficientiza prin utilizarea instrumentelor digitale care vizează
mai multe aspecte: de a stârni în elevi dorința de a descoperi mereu ceva nou, de a observa că
tehnologia avansează, de a vedea că pot învăța jucându-se în timpul orei fără a mai sta ore în şir
pentru a memora sau a toci un alineat sau un paragraf.
Învăţarea în domeniul tuturor disciplinelor nu se poate realiza prin memorarea mecanică
a unui alineat, ci prin gândire logică, prin observare şi prin sentimentul de dorinţă de descoperire.
În acest proces vin în ajutorul cadrelor didactice instrumentele digitale. Înregistrările multimedia,
simulatoare de orice fel, desene-grafice colorate, jocuri educative variate la care creativitatea nu
cunoaște limite – toate sunt menite pentru a cultiva gândirea critică-logică-coerentă. Lucru care,
după părere personală, nu se formează de pe o zi pe alta şi nu se formează la fel la fiecare elev,
menirea noastră, a cadrelor didactice, este de a ajuta, de a optimiza şi de a adapta conținutul
lecției astfel încât să fie atractiv pentru fiecare elev.
Folosirea internetului în educație devine un instrument la care utilizatorii au acces
permanent, în toate colțurile lumii. Scopul rămână neschimbat, fie că vorbim despre educație
clasică sau modernă – formarea individului pentru societate, dezvoltarea creativității, partajarea
informațiilor. Transpunerea, adaptarea aplicațiilor Web 2.0 în orele de tehnologie deschide o
latură nouă către învățare.
La finalul activității de cercetare propriu zise, care a început cu mulţi ani înainte de
începeri pandemiei, am ajuns la următoarele concluzii:
 Prin diversificarea exerciţiilor, prin folosirea mai multor platforme educaţionale,
conţinutul lecţiei se poate adapta la nevoile speciale ale elevilor, numai dacă nu se
folosesc în exces în timpul orei. Folosirea în exces a acestei platforme, oricât de atractivă,
duce la pierderea atenţiei şi la instalarea monotoniei în procesul de predare;
 Fixarea cât mai solidă a conţinutului se realizeză dacă exerciţiile sunt setate astfel încât
să permitem elevilor rezolvarea repetată după corectare;
 Învăţarea se realizează mult mai uşor prin descoperie, folosind exerciţiile de tip puzzle-
grupe, joc-perechi, cuvinte încrucişate;
 În opinia mea, dezavantajul utilizării Web 2.0, create pentru sondaje este că acestea nu
permit libera exprimare a elevilor, utilizarea lor în exces duce la formarea relaţiilor reci,
între individ şi calculator, ei nu mai operează cu noţiuni, cuvinte, pierd capacitatea de
comunicare şi exprimare şi liberă gândire.
 Dintre avantajele utilizării instrumentelor Web 2.0, create special în scop didactic,
Kahoot.it şi LearnanigApps.org, pentru orele de curs, se numără formarea creativităţii,
descoperirea dirijată, stimularea etuziasmului într-o atmosferă de colaborare;
 Implementarea metodelor alternative de predare are ca rezultat învățarea și predarea
personalizată.

303
 Bibliografie
1. Ceobanu M.C. (2012-2013) – Instruire asistată de calculator , Universitatea „Alexandru Ioan
Cuza” Iaşi
2. Iuhos C.I., Bal C. (2017) – Consecinţele pedagogice ale instruierii asistate pe calculator din
punct de vedere al stimularii imaginaţiei, dezvoltării gândirii logice şi a creativităţii, A XVII-a
Conferinţă internaţională-multidisciplinară, Sebeş
3. Dobriţoiu M., Corbu C., Guta A., Urdea G., Bogdanffy L (2019) – Instruirea asistată de
calculator şi platforme on-line, Editura Universitas, Petroşani
4. Dobre I. (2010) – Studiul critic al actualelor sisteme de e-learning – Referat Academia
Română, Institutul de Cercetări pentru Inteligenţei Artificiale

IMPORTANŢA INSTRUMENTELOR DIGITALE ȊN EDUCAŢIE ŞI FORMARE

Popescu Mihaela
Grădiniţa cu program prelungit nr.1, Brăila

Instrumentele digitale sunt mijloace de ȋnvăţământ care susţin şi facilitează transmiterea

unor cunoştinţe, formarea unor deprinderi, evaluarea unor achiziţii şi realizarea unor aplicaţii ȋn
cadrul procesului instructiv- educativ.

În literatura pedagogică românească, mijloacele tehnice de instruire sunt definite ca

ansamblu al mijloacelor de ȋnvăţământ cu aspect tehnic şi care pretind respectarea unor norme
tehnice de utilizare speciale, respectiv echipamentele tehnice- aparatele, dispozitivele, instalaţiile
utilizate ȋn procesul didactic.
Sintagma ˮmijloace tehnice de instruireˮ include ansamblul cerinţelor pedagogice de
utilizare eficientă a lor ȋn următoarele scopuri didactice։
 sensibilizarea elevilor ȋn vederea desfăşurării activităţii didactice;
 sprijinirea perceperii noului de către elevi;
 comunicarea, transmiterea, demonstrarea/ilustrarea noului;
 ȋnţelegerea noului de către elevi;
 aplicarea şi exersarea noilor cunoştinţe teoretice şi practice;
 fixarea şi consolidarea noilor cunoştinţe şi competenţe;
 verificarea şi evaluarea cunoştinţelor şi abilităţilor elevilor.
Cele mai importante caracteristici ale mijloacelor tehnice de instruire, care le conferă
valoare pedagogică şi totodată anumite limite ȋn utilizare, sunt următoarele։
Flexibilitatea şi adaptabilitatea reprezintă trăsătura care se referă la posibilităţile de
adaptare la necesităţile de moment.
Generalitatea reprezintă o propietate asociată flexibilităţii şi se referă la posibilitatea de a
codifica ȋn diferite forme informaţiile mesajelor transmise spre receptorul uman.
Paralelismul este propietatea care se referă la posibilitatea utilizării simultane a aceluiaşi
mijloc ȋn mai multe scopuri sau de către mai mulţi utilizatori ȋn aceiaşi unitate de timp.
Accesibilitatea este o propietate a mijloacelor tehnice determinată de complexitatea lor şi
de uşurinţa cu care ele pot fi utilizate. Fireşte, cu căt un mijloc tehnic este mai complex, cu atât

304
accesul utilizatorilor depinde ȋn mai mare măsură de programe speciale de instruire pentru
cunoaşterea şi mânuirea aparatelor.
Siguranţa şi funcţionarea este o caracteristică aflată ȋn corelaţie cu fiabilitatea şi
ȋntreţinerea şi se referă la respectarea anumitor reguli şi operaţii la punerea ȋn funcţiune, la
utilizarea şi oprirea aparatelor.
Există tendinţa de a se pune semnul egalităţii ȋntre tehnologia didactică şi mijloacele
tehnice de instruire։ aparate, instalaţii, calculatorul, camera de luat vederi etc. Acestea din urmă,
oricât de performante ar fi, sunt inutilizabile ȋn lipsa unor produse intelectuale. Ele nu reprezintă
decât suportul tehnic pe care ȋl vor folosi profesorii pentru a realiza ceea ce au gândit şi panificat
ȋn procesul de ȋnvăţământ.

Bibliografie։

 Albulescu I., Catalano H. (2019), ˮSinteze de pedagogia ȋnvăţământului

preşcolarˮ, Editura Didactica Publishing House, Bucureşti

INSTRUMENTE DIGITALE UTILIZATE ÎN PROCESUL INSTRUCTIVE-

EDUCATIV LA MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI

Profesor pentru învățământul primar, Portase Maria

Școala Gimnazială ”Sfântul Nicolae”, comuna Vânători, județul Galați

Odată cu tranziția recentă a multor domenii spre mediul online, educația a fost, la rândul
ei, nevoită să se adapteze noilor cerințe pentru a continua să satisfacă nevoile elevilor, ale
studenților și ale profesorilor. Predarea online presupune mult mai mult decât folosirea unui
dispozitiv conectat la internet în locul unei săli de clasă. Este nevoie, de asemenea, de adaptarea
modului de predare și de interacțiune cu elevii la noile cerințe.
În mediul online, elevilor le lipsește interacțiunea directă cu profesorul și cu prietenii, nu
mai există pauzele în care se pot juca, discuta sau relaxa cu ceilalți colegi. Din acest motiv, este
nevoie să le oferim un alt tip de stimulare în timpul cursurilor.
Matematica, știință exacta, desi pare greu de înțeles pentru unii, ea poate căpăta noi
dimensiuni şi caracteristici prin utilizarea tehnologiilor e-learning.
Învățarea are loc continuu, într-un context variat și moduri diferite susținute de tehnologii
care permit fiecărui elev și cadru didactic să acceseze cu ușurință informații interne și externe și
să interacționeze prin rețele sociale cu mentori, cadre didactice și colegi. Datorită gamei variate
de metode și tehnici de abordare în cadrul diferitelor platforme sau aplicații online, face ca
învățarea să fie mai eficientă și atractivă totodată.
Pentru structurarea informațiilor care urmează să fie predate sau evaluată, recomandăm
prezentările PowerPoint, Quiz-uri, chestionare realizate în Google Forms, tutorial video realizate
utilizând aplicația Loom, etc.
305
 La fel de înteresantă este și aplicația Google maps care permite elevilor în cadrul orelor
de matematică orientarea în spațiu și timp; aflarea perimetrului unui parc; aflarea distanței dintre
localități, centre turistice, ex. distanța dintre Muzeul Antipa și Aeroportul Otopeni, pe lângă
cartografierea Globului Pământesc.
De un real success la Clasa Pregătitoare, anul trecut, au fost și quiz-urile create pe
platforma Kidibor, unde elevii mei în urma rezolvării chestionarelor au primit puncte, medalii
sau coronițe determinându-i astfel să mai rezolva și alte chestionare realizate de mine, dar și de
alți colegi, ba chiar au avut posibilitatea să devină și ei creatori de quiz-uri. Quiz-urile pot fi
accesate intrând pe următoarele linkuri: https://www.kidibot.ro/adunam-jucandu-ne-0-20/ ;
https://www.kidibot.ro/adunari-si-scaderi-fara-trecere-peste-ordin-0-31/ .
Aceste metode oferă un plus foarte mare pentru cadrele didactice, deoarece față de
evaluarea tradițională de la fiecare sfârșit de curs, în care se întreba elevii despre ce au învățat
azi la oră, respectivele metode oferă posibilitate de a intra mai în detaliu în cunoștințele asimilate
pe parcursul orei, precum și posibilitatea de a-și autoevalua tehnica de predare, deoarece dacă
aproximativ majoritatea elevilor și - au însușit corect informațiile predate, atunci e clar că
profesorul și-a realizat cu success treaba.
O altă metodă îndrăgită de elevi este jocul didactic.
Jocul este o metodă interactivă eficientă în procesul de predare-învățare-evaluare, iar în
învățământul la distanță este mai accesibil, ușor de organizat și eficient, există jocuri deja special
concepute pentru multe subiecte care sunt predate la școală ”In căutare de comori”, ”Cine știe ,
câștigă”, ”Vânătoarea de ouă”, etc. Toate aceste jocuri pot fi realizate prin diferite aplicații ca:
Wordwall. Ex: Cursa în labirint ”ZU+ZU” https://wordwall.net/ro/resource/7120282/zuzu ,
probleme:https://wordwall.net/ro/resource/7378352/probleme-care-se-rezolv%c4%83-prin-
opera%c8%9bia-de-adunare-0-100-f%c4%83r%c4%83, un joc pe care elevii mei l-au jucat de
nenumărare ori cu foarte mare drag; Adunarea și scădea numerelor naturale 0-100 fără trecere
peste ordin, joc creat în aplicația learningapps: https://learningapps.org/view6377341
Nu trebuie să uităm și de oferirea feedback-ului. Metoda Sandwich de a oferi feedback
este cea mai agreată de unii dintre elevi. Ea este formată din trei componente: Laude, Critică și
Laude. Așadar, ea de fapt constă într- un feedback constructiv aflat între două părți de laudă.
Această metodă are multe beneficii, cum ar fi faptul că ușurează munca celui care dă feedback,
deoarece este mai ușor să oferi laude decât să critici.
”Matematica este alfabetul, cu ajutorul căruia Dumnezeu a descris universul”, spunea ,
Galileo Galilei.

Bibliografie:
- www.didactic.ro

GRĂDINIȚA ONLINE – O REALĂ PROVOCARE

Prof. înv. Preșcolar:Preda Beatrice

Grădinița cu P.P ,,Voiniceii’’ Craiova

306
 Desfășurarea „Grădiniței online” cu siguranță a fost și este în continuare o reală
provocare pentru noi toți. La nivelul grupei mici, provocările grădiniței online sunt numeroase,
atât în ceea ce îi privește pe copii, părinți și de asemenea cadrele didactice.
Dacă într-o primă fază panica a fost cea care ne-a cuprins, odată cu instalarea virusului
covid-19 și am trăit într-o necunoscută fără margini, cu timpul am învățat să ne adaptăm „noii
normalități”. Într-un haos la nivel mondial, în prima parte a noutății nedorite legătura cu copiii și
părinții acestora a fost posibilă prin comunicarea și transmiterea unor sugestii de jocuri/ activități
pe grupurile de părinți formate, în cea de-a doua fază s-a creat o grupă virtuală pe platforma
Classroom. Părinții au fost receptivi, înțelegători cu privire la necesitatea muncii pe platformă și
au înțeles faptul că pe platformă activitatea tuturor este transparentă și poate fi monitorizată.
Însă, totodată s-au arătat îngrijorați, temători, reticenți cu privire la eventuale „lecții online” cu
copii atât de mici ( 2 – 3 ani ), în condițiile în care unii copii nu au reușit să-și cunoască
educatoarele într-un timp atât de scurt cât au fost sau nu au fost la grădiniță efectiv.
Odată creată această grupă virtuală, părinților le-a fost mai dificil, mai puțin practic să
acceseze platforma, implicit jocurile și activitățile propuse, în condițiile în care fiecare părinte
are provocările din propria viață – un alt copil care este la „Școala online” folosind un dispozitiv
(poate singurul existent în casă), timp insuficient din cauza serviciului, din cauza unui copil la
școală care necesită mai multă atenție în ceea ce privește educația (nu subestimăm importanța
grădiniței), copil lăsat în grija bunicilor sau al altor persoane în timpul în care părintele
muncește. Totuși, provocările vieții fiind mereu tot altele, ne adaptăm cu toții cum putem fiecărei
schimbări, îmbunătățind mereu aspectele care necesită acest lucru.
În ceea ce privește satisfacția cadrului didactic pe parcursul „Grădiniței online”, aceasta
se rezumă la mulțumirea că unii părinți au reușit să desfășoare și să posteze pe platformă o
fotografie din timpul activităților/ jocurilor sugerate pentru copii acasă.
Ca exemple de activități și sugestii de jocuri, putem enumera:
Construcții „Grădina cu legume” – construiți din lego/ cuburi/ bețe sau orice alte
materiale pe care le aveți la îndemână – copilul poate așeza piesele una lângă alta pentru a obține
gardul, iar apoi poate așeza legume în interiorul grădinii formate; Modelați din plastilină
„Morcovi”- rădăcina, tulpina, frunzele- după ce în prealabil s-a observat această legumă;
„Leguma preferată”- puteți să desenați/ imprimați leguma preferată a copilului pe o foaie, iar el
va picta leguma respectivă folosind culoarea corespunzătoare. Copilul poate să picteze cu
degetul arătător – buline pe legumă (dactilopictură) – sau cu pensula (în contur). De asemenea,
copiilor le-au fost propuse activități practic-gospodărești – ordine în camera cu jucării, sortarea
jucăriilor, așezarea acestora la locul lor, măturatul/ adunatul frunzelor uscate din curte, audierea
unor cântecele potrivite temei săptămânale, cântece cu joc cu text și cânt, jocuri de mișcare
adaptate situației, jocuri de dezvoltarea autonomiei personale, etc. Feedbackul primit a fost unul
pozitiv, copiii și părinții care au reușit să desfășoare activitățile/ unele activități propuse ne-au
transmis fotografii, fiind încântați de lucrările realizate.
Dacă ar fi să identificăm câteva puncte tari și puncte slabe pentru grădinița online,
acestea ar fi următoarele:
Puncte tari – În ceea ce privește cadrele didactice, avem ocazia să ne îmbunătățim
abilitățile, competențele digitale.
Puncte slabe – (1) Din cauza lipsei activității educaționale desfășurate la grădiniță efectiv,
educatoarea nu poate să asigure preșcolarilor o educație de succes și nici nu poate să îi evalueze
pe aceștia în ceea ce privește abilitățile lor. (2) Părinții ajung la saturație din cauza lipsei

307
prezenței fizice a copiilor la grădiniță, instituție în care copiii beneficiază atât de educație
corespunzătoare și dezvoltare armonioasă, oferită de către specialiști în domeniu, cât și de
îngrijire.
Bibliografie
Curriculum pentru educația timpurie, MEN, 2019, București
Educație timpurie nivel preșcolar- Repere metodologice pentru consolidarea achizițiilor
din anul școlar 2019-2020, MEC, 2020, București

INFORMATIZAREA LA NIVEL PREȘCOLAR

Prepeliță Laura-Georgiana
Grădinița cu Program Prelungit „ Rază de soare”

Viitorul procesului educativ aparține unui sistem educațional informatizat, astfel, copiii
vor putea păși spre un real progres cunoscând utilizarea calculatorului, la fel cum generațiile
trecute au știut să utilizeze instrumentele intelectuale specifice timpului pe care îl străbăteau.
Societatea informațională în socitatea contemporană este o stare de fapt și rămâne la latitudinea
tuturor cât de repede vom ști să facem parte din ea, aceasta fiind ca o necesitate individuală de
armonizare și dezvoltare. Fenomenul informatizării a cuprins în ultimii ani şi compartimentele
vieţii şi activităţii sociale din ţara noastră, acesta devenind important în orice sector de activitate.
Noua orientare a educației vizează dezvoltarea gândirii critice a copiilor prin folosirea
unor metode activ-participative care accentuează implicarea activă a copilului și îl plasează pe
acesta în centrul procesului instructiv. Se remarcă o educație centrată pe copil. Acesta
dobândește capacitatea de a gândi critic de-a lungul timpului, ceea ce-i permite să se manifeste
spontan, liber, fără a-i fi teamă de părerea celorlalți, oferindu-i putere și încredere de analiză,
capacitatea de a medita.
Jocul este principala modalitate de organizare a procesului educativ din grădiniță, iar ,,utilizarea
calculatorului este pentru copil un mod de a învăța, jucându-se”. (Elena Nica)
În activitățile desfășurate cu preșcolarii se poate folosi ca metodă învățarea asistată pe
calculator dacă sunt îndeplinite cumulativ trei concepte-cheie fundamentale: profesorii dispun de
pregătirea necesară care să le permită utilizarea calculatorului, grădinița să dețină baza materială
necesară desfășurării activităților asistate de calculator, timpul alocat să fie în concordanță
deplină cu nevoile și nivelul de vârstă al preșcolarilor.
Preşcolarii sunt preocupaţi şi atraşi mai ales de facilităţile grafice şi sonore ale calculatorului, dar
cu timpul, aceștia conştientizează faptul că îl pot utiliza ca instrument de învăţare şi sunt dornici
să facă acest lucru în oricare moment al zilei.
Cu privire la impactul asupra preșcolarilor, utilizarea tehnologiei informației are un ecou pozitiv.
În procesul de pregătire se pleacă de la ideea că, alături de mijloacele didactice clasice,
calculatorul este un instrument didactic ce poate fi utilizat în scopul eficientizării activităților.
Utilizarea calculatorului în demersul didactic crește randamentul profesorului,
încurajează modernizarea procesului didactic, facilitează înțelegerea fenomenelor de către cei
mici, promovează învățarea prin cooperare, dezvoltând abilități de lucru în echipă, favorizează o
învățare individualizată, personalizată. Informatica se poate folosi pentru următoarele tipuri de

308
activități: predarea și învățarea prin intermediul lecții electronice, interactive, multimedia (un
film documentar sau didactic, o pagină web, o prezentare pe calculator), softuri educaționale,
activități în care se cere copiilor să fie creativi, să exploreze și să inoveze, utilizând Internetul,
îmbogățindu-și cunoștințele cu informații din domenii variate. Jocurile dezvoltă viteza de reacție,
gândirea logică, spiritul competitiv. Preșcolarul poate învăța prin joc, într-un mod accesibil,
culorile, cifrele, literele, formele geometrice, compunerea și descompunerea numerelor naturale,
ordonarea obiectelor după diferite criterii etc.
Calculatorul, prin intermediul softurilor educaționale, poate, în egală măsură, să învețe, să
ajute în rezolvarea unor sarcini și să distreze copiii. Ambianța educațională specifică situațiilor
de învățare face to face este înlocuită cu mediul virtual de învățare ceea ce poate oferi o nouă
perspectivă. De exemplu, în perioada pandemiei pe care o traversăm utilizarea calculatorului are
un rol fundamental în realizarea demersului didactic.
Folosirea calculatorului în activitățile cu preșcolarii are unele avantaje și dezavantaje pe care le-
am sintetizat astfel. De pildă, reprezintă un mijloc de învățare preferat de copii, pentru că este
animat, viu și interactiv și stimulează interesul, curiozitatea, independența în rezolvarea
sarcinilor, în căutarea soluțiilor. Copiii pot învăța în ritmul lor. De asemenea, dezavantajele nu
sunt de neglijat: lucrul la calculator sau laptop implică o poziție statică, solicitând coloana
vertebrală și generând poziții defectuoase, poate afecta vederea, nu favorizează relațiile sociale.
Se recomandă evitarea unei utilizări excesive.
Realizat corespunzător, procesul instructiv-educativ cu ajutorul calculatorului poate
deveni o metodă prin care preșcolarii descoperă și se dezvoltă în mod planificat, ajutându-i să
învețe prin acțiuni logice, evitându-se dezvoltarea unor deprinderi mecanice. Utilizarea softului
educațional poate fi o metodă motivantă și inovativă.
Utilizarea informaticii în grădiniță este recomandată, dar fără a lua locul activităților de joc,
cântece, poezii, jocuri de rol, pictiră, modelaj. Educatorii pot realiza prezentări power point,
filmulețe educative, puzzle interactiv ș.a.
Se remarcă un interes real al copiilor pentru acest mijloc didactic, calculatorul, datorită
noutăţii, dar şi posibilităţilor multiple de utilizare. Astfel există modalităţi care să menţină
interesul pentru acest tip de activitate şi să stimuleze dezvoltarea individuală a copiilor.
Calculatorul şi soft-ul educaţional potrivit, a devenit în acţiunile noastre un mod nou de
organizare a demersului didactic. Se știe că jocul este principala formă de organizare a
procesului educativ din învăţământul preșcolar, iar utilizarea calculatorului nu este pentru copii
decât un alt mod de a învăţa jucându-se.

Bibliografie:
1. Ordean, Grațian. Primii pași în lumea calculatoarelor. Editura Sigma Plus, Deva, 2001.
2. MECT. Curriculum pentru învățământul preșcolar. MECT, 2008.
3. TEHNE- Centrul pentru Inovare în Educație. Impactul formativ al utilizării AEL în educație.
București, 2004. Online: http://www.tehne.ro/resurse/TEHNE_Impact_formativ_AEL_2005.pdf
4. Neacșu, I. Metode și tehnici de învățare eficientă. Editura Militara, București, 1990.
5. Oprea, C. L. Strategii didactice interactive. Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007.

IMPORTANTA INSTRUMENTELOR DIGITALE IN EDUCATIE SI FORMARE

309
 prof. Mihaela-Coca Pricop
prof. Elena- Liliana Maticiuc
Grădinița cu P.P. Nr. 17 Vaslui

Pandemia COVID-19 a evidențiat atât importanța utilizării instrumentelor digitale în

educație și formare, cât și inegalitățile existente în acest domeniu. Potrivit expertului Andrew
McCoshan, ar fi oportun să reflectăm la situația educației și formării profesionale (EFP) în raport
cu utilizarea instrumentelor digitale.

EFP, în prima parte a educației, prezintă câteva caracteristici care îl disting de alte
sectoare educaționale și care influențează modul în care se raportează la învățarea digitală.
Pandemia a evidențiat două caracteristici esențiale: (i) combinația unică a EFP dintre învățarea
„practicii” profesionale, bazată pe experiență în câmpul muncii, și învățarea „teoriei” în clasă și
(ii) elevii săi, cărora învățământul preuniversitar tradițional li s-a părut adesea (însă nu
întotdeauna) mai puțin satisfăcător și care ar putea proveni din medii socio-economice dificile.
Pentru a fi benefice, instrumentele digitale nu ar trebui să intre în conflict cu aceste
caracteristice distincte ale EFP. Mai mult decât atât, ar trebui să faciliteze evoluții ale predării și
învățării care să îmbunătățească rezultatele pentru elevi.
În ceea ce privește baza de elevi a sistemului EFP, COVID-19 a evidențiat amploarea
inegalităților din sistemele noastre de învățământ, tinerii din mediile defavorizate neavând acces
la instrumentele digitale necesare pentru a învăța la distanță. Tragedia acestei situații este
agravată de faptul că învățarea digitală are capacitatea de a susține pedagogiile alternative, mult
mai bine adaptate stilului de învățare al persoanelor dezinteresate de pedagogiile „tradiționale”.
Deși e aproape un clișeu să cităm jocurile digitale în acest context, apar tot mai multe dovezi ale
avantajelor încorporării elementelor de joc în instrumentele digitale. E și cazul instrumentului
VRhoogte, care îi învață pe tineri cum să ridice schele. Jocurile contribuie și la dezvoltarea de
competențe transversale precum munca în echipă, un domeniu în care tinerii din medii
defavorizate ar putea avea nevoie de sprijin.
Cum rămâne cu cealaltă caracteristică distinctivă a EFP – accentul pus pe învățarea
practică, experiențială? COVID-19 a revelat măsura în care componenta de învățare în câmpul
muncii a EFP duce lipsă de instrumente digitale pentru a susține învățarea experiențială la
distanță, în ciuda potențialului uriaș pe care îl au acestea. Dezvoltarea simulărilor imersive
precum realitatea virtuală și augmentată este costisitoare, însă poate reduce costurile unitare ale
învățării, oferind și modalități noi de predare și evaluare a elevilor. Simulările cu pistolul cu
vopsea precum Simspray permit utilizatorilor să vopsească ori de câte ori doresc și să obțină
feedback instantaneu, mult mai precis și detaliat ca de obicei. În plus, TIC decuplează învățarea
de ore și locuri fixe, având posibilitatea de a suplini separarea fizică a învățării în două locuri și
de a îmbunătăți coordonarea achiziției de cunoștințe cu învățarea practică, ca în cazul platformei
REALTO. Este un domeniu pe care de-abia am început să-l explorăm.
Dovezile despre digitalizare în domeniul EFP lipsesc, însă puținele dovezi pe care le
avem sugerează că, până acum, tehnologiile având potențialul de a provoca schimbări
pedagogice mai radicale, precum simulările și jocurile, sunt mai rar întâlnite ca tehnologiile mai
simple precum fișierele text digitale, tablele interactive și aparatele foto digitale. Ritmul lent de
adopție a acestor instrumente reflectă o serie de factori, care variază de la loc la loc. Însă, în

310
final, profunzimea efectului asupra predării și învățării depinde atât de caracteristicile inerente
ale instrumentelor digitale în cauză, cât și de modul în care profesorii vor să le folosească.
Aceeași tehnologie poate avea efecte diverse: în școli, apariția Internetului și a tablelor
interactive le-a permis mai întâi profesorilor și formatorilor să acceseze mai multe resurse, însă
cel mai adesea impactul asupra proceselor de învățare a fost redus. Aceeași tehnologie însă
deschide, în egală măsură, perspectiva unor schimbări pedagogice către învățare mixtă și clasele
răsturnate.
Diferența o face modul în care este folosită tehnologia. Pentru aceasta, atât profesorii, cât
și formatorii din sistem trebuie să beneficieze de sprijin sistemic adecvat – prin intermediul
formărilor, al organismelor intermediare imparțiale care îi pot ajuta să se orienteze în universul
derutant al resurselor digitale și al altor măsuri. COVID-19 a revelat consecințele negative ale
absenței unor astfel de măsuri de sprijin.

Bibliografie: Surse scrise: Shinny, G. 1984. In Search of Modernism.

Journal of Aesthetics no. 3: 38-50. Somers, T. 1992. Looking for the Right One.
Social Studies 25 (March): 3-25. S

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN PREDAREA ONLINE

Prof. Pîrșe Camelia

Colegiul Național Pedagogic „Carol I”

Perioada pe care o traversăm reprezintă pentru noi toți mai mult decât o provocare
obișnuită, întregul nostru stil de viață este pus la îndoială pe o durată nedeterminată. Tot ceea ce
înseamnӑ proces de predare-învӑțare-evaluare a redevenit în atenția noastră sub titulatura de
proces educațional la distanță. Cu toții am fost nevoiți să ne mutăm activitatea în mediul on-line
și am făcut cunoștintă cu aplicații care faciliteazӑ învățarea la distanță.
Învățarea în mediulvirtual este cao,,școală altfel”, o școală care secaracterizează prin
diversitate și complexitate. Resurselewebcontribuiela schimbarea tipului depredare dintr-
unmodel static într-unul dinamic,în carejoculețesimple cu potrivirede cuvinte,puzzle-uri, quiz-uri
șimulte altetipuri deaplicații pot susține într-unmod atractivînvățarea. În situațiaîn caream
fostnevoiți ca predarea săo facemprin intemediul mijloacelor digitale,am constatatcă folosirea
unorjocuri didacticeinteractive în cadrulorelor prinintermediul unor aplicații digitaleduc
laîmbunătațirea rezultatelor școlareale elevilor. În ,,școala de acasă”, pentru crearea unor resurse
interactive pentru elevi, am folosit următoarele platforme și aplicații digitale:
Platforma educaţională WordWall este una din acele platforme care vin în ajutorul
cadrului didactic pentru a face o lecţie mai interactivă. Ni se propun mai multe forme de joc,
chiar şi realizând o activitate, elevul are opţiunea să-şi schimbe aspectul jocului, condiţiile
rămânând aceleaşi; această platformă încadreză cu succes toate categoriile de vârstă, vine cu
opţiuni diferite de a crea şi a dezvolta creativitatea. Aplicația Wordwall este o aplicație
utilăpentru crearea activităților, exercițiilor interactiveși distractive pentru copii. Este interesantă
prin faptulcă eleviipercep aceste exerciții cadrept jocuri,dar prinaceste jocuri le

311
dezvoltămcompetențe, leformăm aptitudini și deprinderiutile
(https://wordwall.net/ro/myactivities).

Aplicația LearningApps este o aplicație concepută pentru a sprijini procesele de

predare. Este un instrument potivit pentru a fi utilizat în cadrul lecțiilor online cât și offline și
poate fi folosit la oricare etapă a lecției. De asemenea, platforma oferă posibilitatea de a crea
conturi pentru clasele de elevi, în care elevii au posibilitatea de a realiza sarcinile și rezolva
exercițiile digitale propuse de către cadrul didactic. Respectiv, cadrul didactic are posibilitatea de
a vizualiza corectitudinea realizării sarcinii propuse, timpul realizării sarcinii și numărul elevilor
care au realizat sarcina corect.
Word Art este o aplicație care realizează ușor un „nor de cuvinte” – un mod de reprezentare
vizuală a unui text sau a unui șir de cuvinte, în care, de obicei, semnificația unui element-cuvânt
este relevată de mărimea acestuia relativă la celelalte elemente. Poate fi un instrument pentru
analiză de conținut sau pentru crearea unui suport pentru prezentare de conținut, în formă grafică
– statică sau interactivă. Avantajul aplicației WordArt (față de Wordle, de exemplu) este că se
pot realiza mai multe forme de nori de cuvinte.
Kahoot! este o aplicație ușor de utilizat, îndrăgită de către elevi. Este accesată de către
aceștia de pe dispozitivul mobil sau intrând pe site-ul kahoot.it, în acest caz putând fi folosit și
calculatorul sau laptopul. Este foarte important faptul că elevii percep utilizarea acestei aplicații
ca pe un joc, ei nu simt că sunt evaluați, sunt relaxați și dornici de a interacționa și mai mult cu
tehnologia digitală în mediul școlar, în educație. Avantajul aplicației Kahoot! este că antrenează
elevii în activități rapide de evaluare de cunoștințe: test, quiz, trivia.
LIVRESQ este un editor de resurse educaționale în format digital. Acesta
facilitează crearea de lecții interactive, ce conțin texte, galerii de imagini, animații, audio,
video, quiz-uri și alte elemente, fără a fi necesare cunoștințe de programare. Lecțiile realizate în
LIVRESQ pot fi descărcate pentru a fi folosite offline sau pot fi partajate pe internet foarte
ușor prin Biblioteca LIVRESQ, copiii putând avea acces la ele de pe orice tip de dispozitiv
smart (telefon, tabletă, PC). Consider că platforma LIVRESQ este școala în care gândurile se pot
312
proiecta pe ecrane, cromatic și imagistic și în care cadrul didactic este regizorul care jonglează
cu creație, artă, inventivitate și comunicare prin idei, viziuni. Cu ajutorul editorului livresq am
realizat lecții interactive interesante, îndrăgite și apreciate de copii, în care învățarea devine mult
mai ușoară și mai plăcută, accentul în demersul didactic punându-se pe elev ).
În concluzie, învățarea trebuie să continue dincolo de școală cu aceste instrumente online
accesibile tuturor. Cu multă determinare, putem face progrese împreună și, mai mult decât
oricând, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent. Se spune că cel mai bun
instrument este cel pe care oamenii îl vor folosi. În contextele online, implicarea este absolut
esențială și aceste instrumente trebuie să creeze o interacțiune umană mai profundă și mai
semnificativă. Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calității educaționale, iar
creativitatea pe care tehnologia îți permite să o exprimi este ceva despre care profesori din
diverse colțuri ale lumii vorbesc în mod constant într-un sens pozitiv.

BIBLIOGRAFIE:
1. https://edict.ro/instrumente-online-pentru-evaluarea-elevilor/
2. https://profs.info.uaic.ro/~mihaela/teach/courses/iac/curs03iac.pdf
3. https://www.educatieprivata.ro/strategii-de-predare-online/

UTILIZAREA RESURSELOR WEB PENTRU EDUCAȚIE

Prof. înv. primar Proroc Elena Teodora

Școala Gimnazială Sat Măgura, loc Mihăești , jud Vâlcea

„Informatica nu are limite. Iată un calculator capabil să scrie cărţi. Iată un altul,
dispus să le citească.”(aforism de Vasile Butulescu din « Imensitatea punctului »)
În contextul actual când lumea contemporană tinde să se transforme într-o
societate informațională apare nevoia de cunoaștere și la nivel informațional prin utilizarea
calculatorului în educație,prin crearea de competențe digitale care vor oferi tinerilor o
pregătire diversificată în viitor.
Apariția calculatorului ca sursă de învățare, diversificarea mijloacelor digitale
moderne în scop evolutiv, pătrunderea hardware-ului și software-ului în România
reprezintă o permanentă provocare pentru educație. Dacă facem o scurtă trecere în revistă a
meseriilor de bază, vom contata că nu există domeniu de activitate unde să nu se
prelucreze sau să nu se transmită informații, unde să nu existe nevoia de cunoaștere a
modului de utilizare a conținutului informatic.
În prezent, avem accesul deschis la resurse educaționale, facilitate desigur de
tehnologiile informației și ale comunicațiilor cu scopul de a dobândi competențe și
cunoștințe care să ne permită să evoluăm,să ne formăm și perfecționăm,să participăm activ
în societatea românească bazată pe cunoaștere. Este unul din avantajele de care ar trebui să
beneficieze atât elevii/studenții,cât și profesorii/adulții în vederea accesului la educație, la
schimbul de resurse on-line, pentru consultare personală sau profesională. Informatica este
studiul lucrului individual, al creării de competențe și priceperi proprii, al dezvoltării
deprinderilor de a lucra singur și de a crea un mod de gândire aparte. Astfel, se va pune

313
accentul pe disponibilitatea de a rezista unui efort intelectual, pe puterea de concentrare, de
rezolvare de probleme, de manipulare a informației.
Datorită acestui „cumul de informație” la care suntem supuși inevitabil, trebuie
să deținem competențe digitale pentru a face față trend-ului, pentru a deține controlul și a fi
stăpâni pe situație.
În ceea ce privește mediul școlar, elevul trebuie să se adapteze cerințelor școlii,
să aibă capacități de lucru cu calculatorul, să știe să manipuleze informațiile pe care le
deține, să colaboreze cu profesorul astfel încât să achiziționeze cunoștințe pe care, treptat,
le va pune în practică. Introducerea în școală a tehnologiilor informației și ale comunicării
duce la schimbări importante în procesul de învățământ.
Actul de învățare nu mai reprezintă în totalitate munca profesorului, ci rodul
interacțiunii elevilor cu calculatorul și al colaborării profesorului cu clasa de elevi. Se
constată faptul că gradul de atractivitate al cursului sau al activităților școlare și extașcolare
crește datorită utilizării calculatorului în proiecte educaționale , prezentări multimedia ,
conținut predate. În rândul profesorilor, conceptul de e-learningcâștigă teren. Deoarece
performața în învățare este determinată în mare parte de strategii de instruire și demersuri
didactice bine conturate, cadrele didactice caută să se adapteaze mediului școlar modern.
Din dorința de a evolua, de a transmite elevilor conținut informațional nou,
profesorii aleg să participe la programe de formare profesională, să se documenteze, să se
înscrie în forumuri de discuții pe teme de interes școlar,să acceseze materiale existente pe
diverse medii de stocare ,să parcurgă etapele necesare dezvoltării personale,să creeze teste
on-line, bareme de corectare, matrici, planuri remediale, scheme de progres cu diagrame
care le vor ușura munca didactică.În activitatea desfășurată,profesorii folosesc calculatorul
ca suport pentru obținerea abilităților de lucru. Sunt deschiși la tot ce presupunere inovație
în educație pentru a livra cunoștințe moderne de actualitate astfel încât elevii să facă față,
pe viitor, testelor de evaluare (evaluări anuale, examene de capacitate, de bacalaureat,
olimpiade și concursuri școlare), dar și mediului lucrativ când vor urma o carieră. Se pot
remarca, astfel, valențele benefice pe care le are internetul în actul de predare-învățare-
evaluare, necesitatea accesului la informație,adaptarea rapidă la nou.
Chiar dacă se configurează ideea că elevii asociază,din ce în ce mai
des,internetul cu un veritabil profesor,calculatorul nu va înlocui niciodată total acțiunea
profesorului, rolul acestuia neputând fi ignorat, fiind mai mult decât constructiv.

Bibliografie:
• Constantin, Cucoș, Școala online – elemente pentru inovarea educației, Ed.
Universității din București, București, 2020;

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Rad-Sîrbu Oana
Școala Gimnazială nr.7 Mediaș

314
 Instrumentele digitale sunt instrumentele folosite de profesori și învățători în timpulorelor
de școală la distanță/online.
Aceste instrumente digitale au rolul de a realiza lecții mai atractive pentru elevi și le
dezvoltă acestora anumite abilități de comunicare, lucru în echipă, TIC.
La noi în școală s-au folosit 3 platforme diferite, prin urmare a trebuit să ne adaptăm toți
la acestea. Momentan lucrăm pe platforma Google Classrooom.
Tehnologiile și învățământul modern vin să completeze și să formeze o nouă generație
cu abilități crescute și potențial de dezvoltare. Profesorii sunt cei care vor reuși să modeleze
destinele și viitorul elevilor. Copiii din ziua de azi sunt cei cu telefoanele sau paleta în mâini, de
aceeea profesorii trebuie să implementeze anumite metode atractive și motivante pentru elevi.
Este nevoie de un învățămînt flexibil care să ajute elevii să-și pună în valoare cunoștiințele prin
modul în care ei reușesc cel mai bine. Mijloacele TIC trebuie combinate cu mijloacele
tradiționale pentru a atinge cu succes obiectivele propuse în procesul de predare-învățare-
evaluare.
Am folosit la ore mai multe instrumente digitale:-completarea unui jamboard, un fel de
tablă digitală care le permite elevilor completarea unui desen cu explicații sau rezolvarea în
echipă a unui rebus.
Am folosit chestionare de tip kahoot, chestionare de tip Quizizz,la care elevii primesc un
anuimit cod/link pentru a răspunde, urmărirea unor filmulețe despre anumite teme, folosirea
programului genially pentru descoperirea localizării anumitelor componente ale corpului uman
sau ale unei plante sau animal.
Scopul școliii nu este doar de a dobândi informații și de a permite elevilor să gândeascăț
critic, să- și exprime părerile, să consolideze anumite relații între ei.
Metodele /instrumentele digitale precum Padlet cât și altele încurajează acest lucru, îi ajută să
lucreze în echipă în timp real.
Elevii cât și noi profesorii am reușit treptat să facem față acestor cerințe, respectiv să
avem răspunsuri pozitive din partea elevilor. Sunt elevi la care s-a putut observa un adevărat
progres în timpul orelor online.
Prin folosirea acestor instrumente digitale vom forma viitori adulți, capabili de a ocupa
un loc de muncă și de a se integra în societatea viitorului. Se pune mare acccent pe cunoașterea
tehnologiilor digitale în aproape domeniile de activitate.

Bibliografie
Ana Mocanu.,2021, Utilizarea instrumentelor digitale și platforme educaționale la treapta
primară
Mihaela Seușan 2020, Folosirea instrumentelor digitale

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Radef Ana-Mihaela
Liceul Teoretic Mircea Eliade

315
 Închiderea școlilor, în contextul pandemiei de COVID-19 a forțat multe școli să
recurgă la învățământul online prin utilizarea instrumentelor digitale, o tranziție forțată care i-a
prins pe mulți profesori nepregătiți.
Societatea de la începutul secolului XXI este caracterizată ca societatea cunoașterii. În
calitate de profesori, căutăm în mod constant oportunități de a exploata potențialul de învățare al
instrumentelor și resurselor pe care elevii noștri le folosesc deja. WhatsApp sau alte platforme
gratuite de mesagerie sunt acum aproape omniprezente în multe contexte. Expresii precum
„nativi digitali” și „generația Facebook” sunt asociate cu abilitatea tinerilor de a folosi
tehnologia. Mulți școlari au o bază vastă de cunoștințe, experiențe și abilități digitale, dar nu pot
fi echivalate cu competența digitală, deoarece nu garantează că elevii vor învăța prin utilizarea
tehnologiei. După cum observă profesorii în fiecare zi, a fi născut într-un context socio-
tehnologic bogat nu înseamnă automat că cineva este capabil să lucreze și să studieze în medii
digitale în mod profitabil și eficient. Folosirea frecventă a sistemelor de mesagerie și participarea
la rețelele sociale nu este sinonimă cu stăpânirea comunicării, în timp ce căutarea de informații și
utilizarea instrumentelor nu este același lucru cu producerea sau gestionarea cunoștințelor.
Una dintre cele mai profunde schimbări și inovații experimentate în ultimii ani se referă
la tehnologiile digitale. În timp ce cunoașterea, stăpânirea instrumentelor și proceselor digitale
sunt garanții ale echității în sistemul educațional, școlile trebuie, de asemenea, să facă față
provocării de a face instrumentele și aplicațiile digitale disponibile tuturor elevilor lor, fără a
neglija niciun aspect al funcției lor educaționale. În același timp, profesorii trebuie să se implice
și în competențele digitale care sunt repere de neevitat ale educației de astăzi și ale viitorului. Ca
și în cazul altor profesii, familiarizarea cu aceste instrumente și procese digitale, stăpânirea lor și
actualizarea constantă a acestora sunt acum componente esențiale ale profesiei de profesor.
Digitalizarea este sinonimă cu flexibilitatea, ușurința în accesare, fluxul potențial de
resurse multimedia și noi modalități de motivare a adulților pentru a se angaja în învățare. Cu
toate acestea, introducerea acestor tehnologii este lentă și eficiența acestora este relativ limitată.
Tehnologia informației și comunicațiilor în educație se referă în general la orice
implică tehnologie în educație. Aceasta include dispozitive precum computere, tablete,
smartphone-uri, table interactive, dar și software precum jocuri educaționale, instrumente
digitale de învățare și toate aplicațiile educaționale care poate fi găsit pe Internet.
Când privim aceste noi medii de învățare dintr-o perspectivă generală de transformare
și din perspectiva formării profesorilor legate de tehnologie, trebuie să ținem cont de următoarele
trei dimensiuni:
În primul rând, atât programele de formare pentru predare inițială, cât și continuă ar
trebui să se concentreze în mare măsură pe dezvoltarea competențelor de care profesorii au
nevoie pentru a utiliza tehnologiile informației și comunicațiilor în scopuri didactice. Formarea
continuă ar trebui organizată în jurul învățării autonome a profesorului, dar ar trebui să includă și
o strategie de formare și implementare care se bazează pe munca desfășurată de echipe de
profesori.
În al doilea rând, apariția incontestabilă a noilor coduri și limbaje care își au originea în
tehnologiile digitale aduce noi moduri de a gândi, de a învăța și de a accesa cunoștințe. De
asemenea, înseamnă că profesorii trebuie să fie pregătiți să respecte un set de reguli de etică
profesională și standarde care le cer să lucreze individual și colectiv pentru a conceptualiza rolul
educațional pe care ar trebui să îl joace tehnologiile digitale.

316
 În al treilea rând, semnele vremurilor ne impun să ne gândim la crearea unor modele de
predare care să încorporeze inovații pedagogice și proiecte digitale deschise, flexibile, creative,
reale și participative și în care tehnologiile digitale să fie cel mai bun pretext pentru inovare și
pentru încurajarea creativității în clasă, pentru a introduce schimbări interdisciplinare,
organizaționale și pentru a deschide școlile către comunitate. Aceste proiecte digitale ar trebui
să-i facă pe profesori să-și pună la îndoială rolurile individuale, să promoveze munca în echipă și
implicarea cu ceilalți, să genereze conexiuni cu alte domenii.
Este necesară creearea unor noi medii de formare care să fie în concordanță cu profilul
profesorului și implică aspecte precum: cine generează conținuturile?, cum vor fi transmise și
evaluate aceste conținuturi? Ca răspuns la aceste întrebări, ar trebui propuse acțiuni care să
permită educatorilor să devină competenți din punct de vedere tehnologic și să permită
utilizatorilor acestui proces de instruire și formare să dobândească un set de abilități, tehnici,
atitudini și obiceiuri care necesită utilizarea corectă a instrumentelor tehnologice și să asigure un
proces reușit de formare a profesorilor.
Trăim într-o societate în care schimbarea tehnologică este la ordinea zilei. Elevii sunt
sensibilizați la lumea tehnologiilor. În consecință, educatorii ar trebui să profite de această nouă
sursă de motivație intrinsecă utilizând aceste tehnologii și încorporându-le pentru a dezvolta
activități care să încurajeze elevii să participe activ la procesele lor de învățare. Acest lucru va
crește posibilitatea de a promova tipuri specifice de activități de învățare, va permite dezvoltarea
unor strategii de gândire și va construi tipuri semnificative de învățare care să permită
utilizatorilor să interacționeze între ei, stimulând în același timp și nivelul lor de activitate
personal.
Utilizarea tehnologiilor permite dobândirea, prelucrarea, stocarea și diseminarea
informațiilor și face posibilă formarea persoanelor care se pot adapta la noile provocări sociale.
Trebuie să înțelegem și să acceptăm că „harta” proceselor de predare și învățare nu este tocmai
„teritoriul” real al clasei sau al fiecărui elev. În primul rând, profesorii ar trebui să aibă o
atitudine deschisă. Aceștia ar trebui să fie pregătiți să „exploreze” posibilitățile oferite de
instrumentele tehnologice pentru a-și reînnoi tehnicile de predare și de învățare. În al doilea rând,
în loc să lucreze singuri, profesorii ar trebui să lucreze în echipă, împărtășindu-și munca la clasă
cu alți profesori. Munca de colaborare online susținută de tehnologie poate ajuta enorm în acest
domeniu. În al treilea rând, profesorii ar trebui să documenteze în ceea ce fac și să-și
împărtășească inovațiile. Avem profesioniști excelenți care inovează în fiecare zi, dar care nu
notează ceea ce fac. În al patrulea rând, trebuie să avem în vedere și să înțelegem contextele și
„hărțile mentale” ale profesorilor noștri cu privire la inovare și schimbare. Managementul
schimbării are mai mult de-a face cu frică și emoția decât cu preocupările raționale. Și, în sfârșit,
avem nevoie de o viziune a inovației care să ne ofere posibilitatea de a experimenta și de a face
greșeli fără a deveni „paralizați” sau imobili. Învățarea din greșeli ne permite să învățăm și să
progresăm.
Folosirea instrumentelor digitale oferă o resursă pentru schimbarea și transformarea
educației, îmbunătățirea competenței digitale a profesorilor, actualizarea metodologiilor și
îmbunătățirea învățării elevilor. Prin urmare, ar trebui privite mai degrabă o oportunitate decât o
amenințare. Ar trebui promovat dialogul între lumea tehnologiei de afaceri și mediul educațional.
De asemenea, ar fi interesantă crearea unui eveniment internațional și punct de întâlnire pentru
inovarea tehnologică aplicată în educație. Ideea nu este atât de a instala tehnologie în sălile de
clasă, cât de a crea un nou model pentru școli care să încorporeze prezența tehnologiei.

317
Managementul școlii ar trebui să fie împuternicit cu competențe digitale, iar profesorii ar trebui
să aibă posibilitatea de a dezvolta procese de predare și învățare mai eficiente cu ajutorul
tehnologiei, asigurându-se totodată că procesele funcționează mai bine decât atunci când
tehnologia nu este utilizată. Autonomia școlară, funcționarea integrată, managementul
descentralizat, flexibilitatea de adaptare la nevoile în schimbare ale societății și implicarea
comunității școlare sunt principiile organizaționale care ar trebui să guverneze sistemul de
învățământ. Un manual tehnologic și pedagogic ar trebui să colecteze și să sistematizeze
diferitele soluții tehnologice legate de educație, să identifice furnizorii din sectorul tehnologic și
companiile care pot oferi aceste servicii. Ar trebui realizată o analiză sistematică și cuprinzătoare
a celor mai potrivite metode de predare pentru lucrul cu tehnologia la clasă. Un plan de integrare
al instrumentelor digitale ar trebui elaborat mai degrabă dintr-o perspectivă pedagogică decât
tehnologică. În timp ce infrastructura ar trebui să fie luată în considerare în dezvoltarea acestui
plan, accentul ar trebui să se pună pe calitatea și relevanța utilizării tehnologiei în scopuri
pedagogice. Planul ar trebui să includă indicatori de progres pentru a monitoriza eficacitatea și
impactul strategiilor adoptate. De asemenea, trebuie evaluată calitatea infrastructurii și serviciilor
centrului percepute de utilizatori, cu o atenție specială la utilizările lor pedagogice atât în
interiorul, cât și în afara sălii de clasă. Alte scopuri ale acestor diagnostice ar fi identificarea
provocărilor sau barierelor existente la nivelul instituției, determinarea strategiilor care ar trebui
utilizate pentru a le depăși și aplicarea acestor strategii.
Educația digitală ar trebui să îmbunătățească predarea, nu doar să prelungească metodele
existente prin intermediul noilor tehnologii. Trebuie să explorăm diferitele moduri prin care
aceste tehnologiile digitale pot permite elevilor să-și împărtășească ideile și să le confrunte cu
cele ale colegilor lor. Trebuie să ne stabilim obiectivul de a îmbunătăți experiența de învățare, de
a crește motivația și de a oferi o experiență mai apropiată de modul în care elevii accesează
informații și comunică între ei în lumea reală, a clasei.

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Prof. Radion Narcisa-Ioana

Liceul Teoretic” Ion Creangă” Tulcea

Educația poate beneficia de pe urma deschiderii către experiențele și proiectele concrete,

a noilor instrumente și materiale de studiu, precum și a resurselor educaționale deschise (RED).
Elevii și studenții pot dobândi mai multă autonomie prin colaborarea online. Accesul la
tehnologii digitale și utilizarea lor pot contribui la reducerea decalajului la învățătură dintre elevii
care provin din medii socioeconomice favorizate și cei din medii defavorizate. Tehnicile de
predare personalizate determină creșterea motivației elevilor/studenților prin concentrarea
personalizată a eforturilor profesorilor asupra fiecăruia dintre aceștia în parte.
Rezultatele la învățătură pot fi îmbunătățite, cu ajutorul inovării în sistemele de educație,
înțeleasă ca fiind adoptarea de noi servicii, tehnologii, competențe de către organizațiile din
domeniul educației. Pentru a atinge un maxim de eficiență și sustenabilitate, inovarea trebuie
susținută de cadre didactice bine pregătite și trebuie integrată în obiective didactice clare.
Trebuie să se depună mai multe eforturi pentru a stabili cum se pot utiliza cel mai bine

318
mijloacele digitale pentru a atinge obiectivele în materie de educație. Îmbunătățirea educației și a
competențelor, reprezintă, așadar, un element-cheie al viziunii generale pentru transformarea
digitală în Europa1.
Educația digitală ar trebui să îmbunătățească predarea, nu doar să prelungească metodele
existente prin intermediul noilor tehnologii. Trebuie să explorăm diferitele moduri prin care
aceste instrumente pot permite elevilor să-și împărtășească ideile și să le confrunte cu cele ale
colegilor lor. Trebuie să ne stabilim obiectivul de a îmbunătăți experiența de învățare, de a crește
motivația și de a oferi o experiență mai apropiată de modul în care adulții accesează informații și
comunică între ei în lumea reală, a clasei2.
Pentru educatori, proiectarea și desfășurarea de activități de învățare la distanță cu suport
digital este un demers în care stăpânirea componentei tehnice contează cel mai mult. Aspectele
pedagogice sunt, de asemenea, importante pentru realizarea unor situații educative eficiente.
Făcând apel la experiențele cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, au rezultat
o serie de recomandări pentru decidenți, cadre didactice, cercetători, companii edtech,
armonizate cu inițiativele similare din alte țări și de la nivel global. La nivelul instituției școlare,
este necesară încurajarea colaborării între cadrele didactice din școală și a schimbului de idei și
resurse privind modalitățile de realizare a activităților de educație la distanță. La nivelul cadrului
didactic, este necesară mai multă auto-responsabilizare, inventivitate și curaj decizional pentru a
identifica soluții convenabile, în raport cu situațiile date, până la a primi de la factorii decidenți
răspunsuri sau căi de intervenție didactică.
Profesorii trebuie să aibă mai multă încredere în propriile competențe pedagogice și în
valoarea acestora pentru proiectarea activităților de învățare la distanță – de exemplu, revizuirea
planificării în funcție de nivelul propriei clase și posibilitățile elevilor; centrarea pe esențial, pe
aspectele semnificative din curriculumul prescris; realizarea unei distincții între ceea ce se poate
face online și ceea ce rămâne de făcut în sala de clasă. Un alt exemplu: pentru fiecare situație
educativă, estimarea și precizarea duratei, evidențierea competențelor specifice vizate/ asocierea
unor obiective educaționale precise, oferirea de suport (indicații complete pentru realizarea
sarcinilor de lucru, clarificarea și precizarea manierei de comunicare de către elevi a rezultatului
sau produsului activității) și feedback pentru temele trimise3.
În concluzie, în vederea proiectării activităților didactice în sistem online, este necesară o
adaptare a strategiilor didactice, prin abordarea instrumentelor din mediul virtual. Acest proces
reprezintă o provocare pentru noi toți, iar nevoia de autoperfecționare a fost și este resimțită acut.
Este necesară o adaptare a noilor instrumente de lucru, în funcție de colectivele de elevi dar și de
propriul stil de predare și de abilitățile din domeniul utilizării aplicațiilor online, astfel încât,
actul didactic să fie în același timp eficient dar și plăcut, pentru toți cei implicați.

Biblografie3
1. Strategia privind digitalizarea educației din România, Ministerul educației și Cercetării,
https://www.edu.ro/sites/default/files/SMART.Edu%20-%20document%20consultare.pdf
2. Utilizarea instrumentelor digitale în domeniul educației adulților, Angheluța Sorin, 2019,
https://epale.ec.europa.eu/ro/blog/use-digital-tools-adult-education
3. Școala online - Elemente pentru inovarea educației. Raport pentru cercetare evaluativă,
Botnariuc Petre, Cucoș Constantin și alții, Editura Universității din București, mai 2020

319
 ÎNVĂŢAREA ÎN SISTEM ON-LINE NOUA PROVOCARE
A PROFESORULUI ROMÂN

Prof. Radu Camelia

Liceul de Transporturi Auto “Traian Vuia”, Galaţi

Pe fundalul pandemiei de coronavirus, care a împins multe state să închidă școlile,

profesorii din România au fost provocați să se adapteze rapid și să transmită un mesaj
important elevilor: învățarea continuă dincolo de școală și cu instrumente online accesibile
tuturor și multă determinare, putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând,
putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent.
În acest context, profesorii au fost nevoiți să integreze într-un timp foarte scurt TIC și
noile tehnologii de predare în programele lor de instruire.
Marea provocare a sistemului de învățământ, în contextul actual este trecerea întregului
proces instructiv ducativ în mediul online. Proces deloc simplu deoarece presupune o bază
materială complexă, iar derularea activităților virtuale implică eforturi sporite din partea elevilor
dar și din partea cadrelor didactice. În acest context, profesorii au fost nevoiți să integreze într-un
timp foarte scurt TIC și noile tehnologii de predare în programele lor de instruire, să descopere
metode și procedee concrete prin care să-și schimbe modul de predare și să relaționeze cu elevii,
dar cu efort, creativitate și inovare marea majoritate a cadrelor didactice au reușit să treacă peste
această perioadă.
Lecțiile online se construiesc pe soluţii multimedia interactive, sincrone, care solicită
abilitățile digitale ale elevului, îi antrenează capacitatea de înţelegere şi interpretare.
Transpunerea materialelor educaționale, la diferite discipline, din manuale, auxiliare, din
culegeri sau din îndrumare, în format electronic, reprezintă în continuare o mare provocare
pentru majoritatea dascălilor.
În acest sens s-a apelat la platforme educaționale variate care au fost promovate în
această perioadă pe internet, fiind în varianta free cum ar fi:
 Google Classroom este un instrument nou din suita Google Apps for Education cu care
profesorii pot să creeze și să organizeze rapid teme, să ofere eficient feedback, precum
și să comunice ușor cu elevii.
Fiecare clasă creează automat un folder separat în Discul utilizatorului respectiv, unde
elevul poate trimite lucrări pentru a fi notat de un profesor. Aplicațiile mobile, disponibile
pentru dispozitivele iOS și Android, permit utilizatorilor să facă fotografii și să le atașeze la
teme, să partajeze fișiere din alte aplicații și să acceseze informații offline. Profesorii pot
monitoriza progresul pentru fiecare elev, iar după ce îi notează pe elevi, profesorii pot lăsa
comentarii private pe baza temei.
 Google Meet este aplicația Google similară cu Skype de la Microsoft – o platformă
de comunicare instant prin video și chat, unde se poate crea un link de întâlnire, iar
participanții trebuie doar să-l acceseze, fără să aibă vreun cont, pentru a putea intra
în sesiunea online. Meet acceptă până la 100 participanți gratuit și oferă aceleași
opțiuni ca și întâlnirea de pe Zoom: comunicare cu participanții cu video, microfon
și prin chat, partajarea ecranului, activarea modului silențios pentru anumiți
participanți, împărtășirea de alte link-uri prin chat.

320
 Sarcina educaţiei şi formării bazate pe noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării nu
este de a înlocui tipurile tradiţionale de formare, ci de a le completa în scopul măririi
randamentului acestora.

BIBLIOGRAFIE
1 Adăscăliţei, Adrian, “Instruire asistată de calculator” , Ed. Polirom, Iași, 2007
2. Brut, Mihaela, “Instrumente pentru e-learning: ghidul informatic al profesorului modern” ,
Ed. Polirom, Iași, 2006.
3. Brut, Mihaela, Buraga Sabin, “Prezentări multimedia pe Web”, Ed. Polirom, , Iași , 2004
4. Istrate, Olimpus “ Educaţia la distanţă. Proiectarea materialelor”, Ed. Agata, Botoșani, 2000
http://edu.glogster.com/
Webbibliografie
http://www.cniv.ro/2009/elearning
http://edu.glogster.com/
http://www.roeduseis.ro/wp-content/uploads/2014/11/Studiu-e-learning.pdf
www.wikipedia.org
https://www.aspireteachers.ro/noutati/2020/3/15/cum-mutam-scoala-online
https://www.upit.ro/ro/upit-pentru-comunitate/educatia-fata-cu-provocarile-unei-situatii-
exceptionale
https://chrome.google.com/webstore/detail/google classroom
https://ro.wikipedia.org/wiki/Google_Classroom
https://www.ccdfocsani.ro/utile/jurnalul%20conferintei%20Scoala%20online.pdf

MODALITĂȚI ALTERNATIVE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE ON-LINE.

CREAREA DE RESURSE EDUCAȚIONALE

Prof. Răduță Marinela Daniela

Școala Gimnazială Băuțar, Caraș-Severin

Contextul actual a accelerat, fie că ne-am dorit sau nu, procesul de învăţare on-line. Chiar
dacă mulţi dintre elevi şi profesori nu au fost pregătiţi pentru asta, unii nici nu şi-au dorit, acum
predarea prin intermediul internetului a devenit o necesitate. Sunt copii care nu au suportul de
lucru şi nici acces la internet, cu toate că se încearcă remedierea acestei situații. Sunt profesori
care se adaptează mai greu la predarea din mediul on-line.
Printre modalitățile alternative de predare-învățare-evaluare on-line se numără
platformele educaționale on-line pentru elevi și profesori.
Câteva dintre cele mai utilizate astfel de platforme sunt (clasificare preluată de pe
https://life.ro/platforme-educationale-online-pentru-elevi/):
Google Classroom
Este una dintre platformele recomandate de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru lucrul
online cu elevii. Aceasta oferă posibilitatea atât profesorilor, cât şi elevilor, să încarce materiale,
să posteze diverse anunţuri şi, special pentru profesori, să dea note materialelor lucrate de elevi şi

321
încărcate aici. Pentru utilizarea Google Classroom este nevoie de conturi Google pentru toţi
utilizatorii, precum şi de activarea licenţei Google.
Aplicaţia a fost lansată în anul 2014 şi este folosită în prezent de milioane de profesori şi
elevi din întreaga lume. Are o interfaţă disponibilă şi în limba română, poate fi utilizată atât de
pe computer, cât şi de pe un dispozitiv mobil cu sistem Android sau iOS, pot preda mai mulţi
profesori, se pot pregăti cursurile în avans şi se comunică cu elevii în timp real.
Google Classroom este un serviciu de gestionare a învățării care oferă (împreună cu
celelalte produse Google cu care se integrează) o metodă rapidă de comunicare (Google Chat),
comunicare prin e-mail (GMail), convorbiri în timp real cu elevii (Google Meet), documente,
prezentări și foi de calcul integrate (Disc Google, suita de programe de birou online de la
Google), programări inteligente cu Google Calendar și multe altele.
Aplicația Google Meet
Google Meet este un serviciu de comunicații video dezvoltat de Google. Ca să folosească
această aplicație elevii primesc un link de la profesori care va trebui accesat pentru secțiunea
video online. Acel link trebuie să conțină și codul necesar conectării. În caz contrar, va fi necesar
să fie introdus manual. Conectarea trebuie să se facă cu contul corect în Google Classroom, în
caz contrar, sesiunea video nu va începe. După ce se accesează linkul, aplicația va deschide
camera foto frontală, apoi se poate activa/dezactiva microfonul sau camera video. În rest, nu prea
sunt setări de făcut, este destul de simplu de folosit.
Crearea de resurse educaționale
Pe platforma Google Classroom, am postat resursele educaționale necesare pentru
activitatea de predare-învățare on-line. Aceste resurse educaționale sunt, de fapt, fișe de lucru,
fișe de documentare, prezentări power point, filmulețe de pe youtube, trimiteri la anumite link-
uri specifice lecției, etc.
Spre exemplu:
Evaluare orală: exerciții de localizare pe hartă; exerciții de observare și explicare a
diferitelor procese geografice pe imagini; Autoevaluare/ Fișa cu completare digitală; Activități
interactive (chestionar, rebus, roata aleatoare, potrivește).
Profesorul este acela care are puterea decizională şi capacitatea de a alege ceea ce ştie că
se poate desfăşura în propriul colectiv de elevi, ținând cont de particularitățile fiecărei clase și de
situația actuală.

Bibliografie:
Cerghit Ioan, Metode de învățământ, Editura Polirom;
https://www.eduapps.ro/aplicatii-educatie/classroom/
https://proform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-resurse-educationale-pentru-sustinerea-
educatiei-incluzive-de-calitate/profesorii-creatori-de-resurse-educationale-deschise
https://ro.wikipedia.org/wiki/Google_Classroom
https://sites.google.com/view/classroom-ro/introducere
https://life.ro/platforme-educationale-online-pentru-elevi/
ADAPTAREA LA ȘCOALA ONLINE

Prof.înv.primar Rǎuțǎ Lenuța

Școala Gimnazialǎ Sascut, jud. Bacǎu

322
 A fi cadru didactic necesită o mare flexibilitate, putere de adaptare la nou şi multă
spontaneitate. Toate acestea, combinate cu experienţa didactică, formează un profesor care se
adaptează rapid la aproape orice situaţie. Fiecare act didactic, indiferent cât de minuţios este
planificat, va avea momente în care situaţia la oră solicită o schimbare. De aceea este foarte
important ca profesorul să fie pregătit oricând pentru o schimbare, să fie flexibil din punct de
vedere cognitiv şi comportamental. După data de 11 martie 2019, fiecare dintre noi, cadrele
didactice, ne-am confruntat cu numeroase provocări. Evident, trecerea de la predarea directă la
predarea online, de la clasa fizică la clasa virtuală, a necesitat regândirea unor elemente
fundamentale ale actului educației.
Pentru desfǎșurarea orelor online, utilizǎm, la nivelul Școlii Gimnaziale Sascut, platforma
educațională Google Classroom. Am creat o clasă digitală, am lansat invitații elevilor, am
încărcat teme și activități, am selectat resurse educaționale și mijloace pentru învățarea online și
am desfășurat lecții online sincron, folosind aplicația Meet. Armonizând inovaţiile din educaţie
cu cele din tehnologie, a trebuit sǎ selectǎm, atent,acele resurse educaţionale digitale care să
urmărească, în primul rând, asigurarea calităţii procesului educaţional, satisfacerea principiilor
didactice şi înlăturarea rigidităţilor aferente sistemelor clasice de învăţământ, tehnologia fiind
folosită ca un mijloc şi nu drept scop. Pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii
și elevii folosesc mai multe mijloace specifice, dintre care cel mai frecvent utilizate sunt:
Whatsapp, Facebook messenger, utilizarea resurselor educaționale deschise și conținutului
digital, cum ar fi site-uri cu informații și ilustrații, biblioteci online, simulări, soft educațional,
laboratoare virtuale, muzee virtuale, Digitaliada, LearningApps, platformele specializate de
elearning - Moodle, Google Classroom, Edmodo, Easyclass etc., aplicațiile pentru comunicare
sincronă în grup prin apeluri video/ videoconferințe precum Webex, Zoom, Meet, Teams, Skype.
Activitățile au urmărit, bineînțeles, programa școlară, însă cei mai mulți dascăli au apelat
în mod frecvent la jocuri educative și resurse alternative (site-uri, aplicații, videoclipuri) pentru a
face orele online cât mai atractive pentru copii, aceasta fiind o mare provocare. Toate cursurile
de perfecționare a cadrelor didactice în online au prezentat exemple de activități și metode active
care să transforme lecțiile online în activități atractive și să mențină atenția și concentrarea
copiilor la cote maxime. Cele mai utilizate aplicații în cadrul activităților școlare sunt: Wordwall,
Learningappps, Quizlet, Kahoot!, Forms, Quizizz, Jamboard, Miro, OpenBoard, Animaker,
Bubbl.us, Canva,Flipsnack, Genially, Google Forms, Jigsaw Planet si altele, în funcție de
cunoștințele, competențele și preferințele fiecǎruia dintre utilizatori.
Elevii din ciclul primar au simțit în această perioadă lipsa spațiului fizic, a colegilor, a
învățătorilor și a atmosferei din clasă, dar au învățat să fie mai răbdători, să respecte când ceilalți
vorbesc, să fie mai atenți, să lucreze mai mult individual, în contextul unui program mai flexibil.
Referitor la modul de relaționare cu cei mici, s-a mers pe conștientizarea faptului că e nevoie a fi
folosit mult limbajul non-verbal, expresii faciale, tonul vocii, mișcări ample, în așa fel încât să
atragi și să susții atenția copilului. Interacțiunea în mediul virtual presupune un alt tip de energie
și este vital să se conștientizeze acest aspect și să se integreze instrumente care pot ajuta în
livrarea unor sesiuni de succes.
Pe parcursul activitǎților, pe lângǎ neajunsurile identificate (dar “omul sfințește locul”), s-
au putut observa avantaje ale învățării online cum fi :
- utilizarea de manuale școlare digitale, de resurse suplimentare care să-i ajute să
recupereze noțiunile neînsușite;
- cursurile online sunt preponderent vizuale, dinamice și ușor de înțeles;

323
 - se evită plictiseala din cadrul orelor clasice de la școală;
- informațiile pot fi reluate ori de câte ori este necesar și se pot căuta explicații
suplimentare sau cere ajutorul colegilor ”virtuali” ori profesorului care predă cursul
online;
- există o diversivitate a cursurilor, mai adaptabile prezentului decât materiile din
școală;
- accesul la informații este facil, există biblioteci online și specialiști care pot fi abordați
pentru solicitarea de informații suplimentare;
- creșterea motivației pentru învățare ca urmare a schimbului de idei și informații cu alți
elevi interesați
Ȋnsǎ, tabletele, laptopurile, smartphone-urile și alte numeroase programe sau platforme
online facilitează învățarea, o fac mai atractivă și mai dinamică, dar nu pot înlocui profesorul.
Generația Google trebuie să învețe cum să folosească internetul, cum să filtreze informațiile
corecte stocate pe numeroase site-uri, cum să le proceseze și să le interiorizeze, apoi să le
transforme în cunoștințe și să le aplice acolo unde este nevoie. Au nevoie de un profesor pentru a
face toate acestea posibile. Ideea îmbinării învățământului tradițional cu instruirea online este
soluția optimă, interacțiunea dintre elevi/elevi, elevi/profesor și profesor/elev, în sala de clasă, în
timpul orei de curs, fiind de neînlocuit.

Bibliografie:
https://www.scoalaintuitext.ro/blog/scoala-online/

RESURSE EDUCAȚIONALE DESCHISE

Prof. înv. preșc. Răduță Alina Ionela

Grădnița PP Ostroveni 2/ Grădinița PN Lizuca, Rm. Vâlcea

În ultima perioadă, școala românească s-a confruntat cu o provocare uriașă – activitățile

educaționale tradiționale, desfășurate în sălile de curs, față în față au fost suspendate și cadrele
didactice s-au văzut nevoite să se adapteze rapid, să găsească resurse atât legate de propriile
competențe profesionale, cât și de instrumentele digitale, care să le ajute și care să înlocuiască
educația formală cu care cadrele didactice erau obișnuite.
Prin Resurse Educaționale Deschise (Open Educational Resources) se înțelege accesul
deschis la resurse educaționale prin intermediul tehnologiilor de informare și comunicare, pentru
consultarea, utilizarea și adaptarea acestora de către o comunitate de utilizatori în scopuri
necomerciale.
Conceptul de resurse educaționale deschise este larg definit și cuprinde diferite tipuri de
suporturi de învățare, de la materiale de curs, liste de referințe și liste de lecturi, experimente și
demonstrații, până la programe școlare, curricule și ghiduri, dar și materiale educaționale cum ar
fi articole, module, simulări disponibile în afara cursurilor.
Pe lângă materialele propriu-zise, conceptul de Resurse Educaționale Deschise poate
cuprinde și instrumente specializate precum software-ul necesar dezvoltării, folosirii și livrării

324
materialelor educaționale, inclusiv cel necesar căutării și organizării conținutului, precum și
comunitățile virtuale de învățare și instruire.
Pentru a ajunge la rezultatele căutate, primul lucru pe care utilizatorul trebuie să îl facă
este să folosească un motor de căutare specializat, cum ar fi:
 www.globe-info.org;
 www.folksemantic.com;
 www.discovered.labs.creativecommons/org/search/en;
 www.search.creativecommons.org;
 www.ocwconsortium.org/courses/search.
Pe lângă folosirea motoarelor de căutare specializate, persoanele interesate mai pot
accesa direct marile baze de date RED. Cele mai multe dintre acestea sunt depozite digitale
instituționale, care se concentrează pe diseminarea materialelor elaborate de organizație. Un bun
exemplu îl oferă MIT OpenCourseWare (OCW) al cărui „idee este una simplă: să publici toate
suporturile de curs online și să le pui la dispoziția tuturor”. MIT-ul (Massachusetts Institute of
Technology) este și prima instituție de învățământ superior din SUA care a experimentat cu
succes o platformă educativă care să pună la dispoziție resurse educaționale deschise.
OpenCourseWare oferă resurse educaționale deschise printr-o licență generală din suita Creative
Commons: BY-NC-SA – Atribuire –Necomercial – Distribuire în Condiții Identice. Alte baze de
date, precum MedEd PORTAL, conțin materiale cu un subiect specific, în speță fiind vorba
despre materiale medicale foto și multimedia. Alte depozite importante de resurse educaționale
deschise sunt:
 OpenLearn: www.openlearn.open.ac/uk:
 MedEd PORTAL: www.services.aamc.org/30/mededportal ;
 MIT OCW: www.ocw.mit.edu;
 China Open Resources for Education (CORE): www.core.org.cn/en;
 AgEcon Search: www.ageconsearch.umn.edu (specializat în agricultură);
 Teacher Education in sub-Saharan Africa: www.tessafrica.net (pregătirea educatorilor).
Pe lângă marile baze de date, utilizatorii mai au la dispoziție și un număr de cataloage
online, care, deși nu conțin RED ele însele, trimit la diferite depozite RED din lume ale căror
resurse au trecut un test de calitate, în funcție de criteriile de căutare introduse. Câteva exemple
de astfel de cataloage sunt:
 OER Commons: www.oercommons.org;
 Commonwealth of Learning: www.col.org/OER;
 OER Africa: www.oerafrica.org;
 DicoverEd: http://wiki.creativecommons.org/DiscoverEd.
Resursele Educaționale Deschise au potențialul de a realiza o educație favorabilă
incluziunii cu scopul de a se asigura că toți participanții implicați în educație cu nevoi și cerințe
diverse (cum ar fi cursanții cu dizabilități) au șanse egale în accesarea resurselor de învățare, a
serviciilor și a experiențelor educaționale în general. Utilizarea Resurselor Educaționale
Deschise poate economisi timp în pregătirea materialelor de învățare. Practicile educaționale
deschise, inclusiv pedagogia deschisă, colaborarea deschisă și evaluarea deschisă trebuie puse în
aplicare pentru a menține motivația și implicarea cursanților pe parcursul acestei lungi perioade
de învățare online.

325
 În final, vreau să menționez că nu viteza și cantitatea, nici platformele/aplicațiile în sine
ar asigura relevanță în sfera educațională, ci mai ales factorul uman aflat de o parte și de alta a
ecranului.

Bibliografia
1. Ghid de bune practici Resurse Educaționale Deschise (RED).Asociația pentru
Tehnologie și Internet, Fundația Soros România și Asociația Națională a Bibliotecarilor.
Disponibil la: https://www.apti.ro/sites/default/files/Ghid-Resurse-educationale-
deschise_0.pdf.
2. Grosseck G., Andone D., Holotescu C., (2020). Ghid pentru aplicarea Practicilor
Educaționale Deschise în timpul pandemiei de coronavirus. Utilizarea Resurselor
Educaționale Deschise în conformitate cu Recomandările UNESCO. Disponibil la.
https://www.researchgate.net/publication/343212044_Ghid_pentru_aplicarea_Practicilor
_Educationale_Deschise_in_timpul_pandemiei_de_coronavirus_Utilizarea_Resurselor_E
ducationale_Deschise_in_conformitate_cu_Recomandarile_UNESCO, oferit sub licență
Atribuire-Partajare în condiții identice 3.0 IGO (CC-BY-SA 3.0 IGO)
(http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/igo/).
3. TudorFlorentina,Exemple de bune practici în învățarea online, iTeach: Experiențe
didactice, nr. 3, 2021. Disponibil la:
https://iteach.ro/pg/blog/florentina.tudor/read/98157/exemple-de-bune-practici-in-
invatarea-online..
4. Panait Viorina, Exemple de bune practici în utilizarea instrumentelor digitale în
activitatea didactică, EDICT – Revista educației, nr. 3, 2021.

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Prof. înv. primar Revnic Corina

Liceul Tehnologic Turburea,Gorj

În ultima perioadă, școala românească s-a confruntat cu o provocare uriașă(activitățile

educaționale tradiționale, desfășurate în sălile de curs, față-în-față cu elevii au fost suspendate) și
cadrele didactice s-au văzut nevoite să se adapteze rapid, să găsească resurse atât legate de
propriile competențe profesionale, cât și de instrumentele digitale, care să le ajute și care să
înlocuiască educația formală cu care cadrele didactice erau obișnuite.Așadar, ce instrumente
digitale folosim, cum o facem, cum le îmbinăm, cum îi învățăm pe elevi să le utilizeze, cum
adaptăm conținuturile pentru predarea online, la ce renunțăm din programa școlară, ce ne ajută să
evaluăm atât activitatea elevilor, cât și pe a noastră? Sunt întrebări la care, în calitatea mea de
cadru didactic, a trebuit să găsesc răspunsuri în momentul în care activitatea didactică a devenit
online.În primul rând, mi-am structurat tehnologiile digitale care îmi erau utile, atât în învățarea
sincron, cât și în cea asincron astfel:
tehnologii de facilitare a predării onine,tehnologii digitale de facilitare a evaluării
online,tehnologii digitale de activizare și eficientizare a învățării.

326
 Referitor la prima categorie,tehnologiile de facilitare a predării online, ținând cont de
faptul că în acest an școlar sunt îndrumător al clasei pregătitoare din mediul rural și
competențele digitale ale elevilor sunt ca și inexistente, a fost o provocare să organizez o predare
eficientă, cu un conținut relevant, să identific strategii interactive, În acest sens, am considerat că
platformele care corespund unei interactivități optime între cadrul didactic și elevi, dar și
interactivității între elevii clasei sunt Zoom, Google Meet și Google Classroom. Astfel am putut
să fac accesibile diverse materiale de care am nevoie la fiecare lecție – manuale digitale, imagini,
fișe de lucru, filme video și mi-a oferit acces la o mulțime de instrumente extrem de
utile.Predarea prin intermediul acestor platforme a fost și este o oportunitate ca elevii să fie
implicați activ în propria învățare, a permis obținerea unui feedback legat de cât și cum au înțeles
sarcinile de lucru și conținutul lor. Platformele digitale accesate au permis partajarea de
materiale cu conținut interactiv – jocuri educaționale, exerciții din manualele digitale.
Pentru a doua grupă, tehnologiile digitale de facilitare a evaluării online, după mai
multe căutări, am considerat că, pentru elevii clasei mele, sunt utile instrumentele oferite de
Google Forms și Liveworksheets. Cu ajutorul acestora, am creat probe de evaluare la disciplinele
Comunicare în Limba Română și Matematică și Explorarea Mediului. Am avut în vedere ca
aceste activități de evaluare să fie ușor de parcurs, să necesite cât mai puțin ghidaj din partea
părinților, să fie captivante și motivante, să conțină materiale vizuale, să aibă relevanță și
atractivitate, să fie adecvate particularităților stadiale ale copiilor de clasă
pregătitoare.Chestionarele Google oferă posibilitatea de creare a unor itemi de evaluare de tipuri
diferite – de completare, cu alegere multiplă, tip paragraf, casete de selectare sub formă de grilă,
permite încărcarea de fișiere, de imagini, inserarea de link-uri, de materiale video etc., de aceea
sunt extrem de utile în evaluarea online, deși are neajunsul că nu poți măsura cu exactitate cât de
mult au fost ajutați copiii în realizarea sarcinilor.Platforma LiveWorksheets permite
transformarea fișelor de lucru tradiționale în format doc, pdf, jpg în exerciții interactive online.
Pe lângă sarcinile de lucru din testele de evaluare clasice, fișele interactive permit includerea de
sunete, de videoclipuri, exerciții de vorbire pe care elevii le pot realiza cu ajutorul unui microfon.
Se lucrează ușor chiar și de către elevii de vârstă școlară mică și rezultatele pot fi trimise în clasa
virtuală sau pe adresa de e-mail a profesorului.
A treia grupă în care am organizat resursele digitale a fost aceea a tehnologiilor digitale
de activizare și eficientizare a învățării, pe care le-am integrat în activitățile de predare-
învățare de la toate disciplinele. Am selectat aplicațiile care mi s-au părut adecvate conținuturilor
specifice clasei și care să contribuie la formarea competențelor și la atingerea obiectivelor
lecțiilor într-un portofoliu cu resurse digitale grafice, audio și interactive.La orele de Matematică
și explorarea mediului, am făcut călătorii virtuale pe alte continente cu google.com/earth, am
avut acces la grădinile zoologice, rezervații și ferme din întreaga lume cu ajutorul explore.org/,
am discutat despre mediile de viață ale animalelor pe baza videoclipurilor din canalul de
YouTube al National Geographic – youtube.com/c/NatGeo.Copiii au fost îndrumați să-și
instaleze în telefon aplicațiile ChatterPix și QuikGoPro, care i-au ajutat să creeze mici
videoclipuri, să insereze mesaje, să adauge tranziții și efecte sincronizate pe ritm muzical.
Aplicațiile au contribuit la dezvoltarea abilităților de editare video, i-a determinat să selecteze
conținut relevant, să-și construiască un plan, să aleagă dintre mai multe sugestii grafice, i-a
învățat să-și prezinte propriile creații într-o formă vizuală captivantă.
Cele mai iubite de copii au fost jocurile interactive pe care le-am realizat cu ajutorul
aplicațiilor wordwall.net, dar și activitățile în care am folosit wordart.com sau padlet.com.

327
Integrarea acestor aplicații în diferite etape ale lecțiilor și parcurgerea sarcinilor de lucru m-au
ajutat să creez contexte educaționale de calitate, interactive, care să susțină o învățare
personalizată și diferențiată, să contribuie la autonomia în învățare a elevilor, să se plieze pe
interesele lor, să le capteze atenția, să le ofere un feedback rapid.

Bibliografie:
1.Baltac, Vasile – Lumea digitală. Concepte esențiale, Editura Excel XXI Books, București,
2015
2.Susskind, Jamie – Politica viitorului. Tehnologia digitală și societatea, Editura Corint,
București, 2019

ROLUL PLATFORMELOR ÎN PROCESUL

INSTRUCTIV EDUCATIV AL ELEVILOR

Prof. Rus Adriana

Școala Gimnazială Horea

Utilizarea platformelor permit o înțelegere mai bună a materiei intr-un timp mai scurt.
Se reduce timpul necesar prelucrării datelor experimentale în favoarea unor activități de învățare
care să implice procese cognitive de rang superior,folosirea de către elevi a unor softuri și
materiale didactice necesare studiului.
Se dezvoltă astfel creativitatea elevilor. Aceștia învață să pună întrebări, să cerceteze și să
discute probleme știintifice care le pot afecta propria viață. Ei devin persoane responsabile
capabile să se integreze social.
 Google Cultural Institute este platforma care
explorează colecții de artă și cultură din peste 1000 de muzee din toată lumea , inclusiv din
România;

 GO-LAB sunt laboratoare de

știință online: astronomie, fizică,
geografie, biologie și matematică;

 Hour of Code este platforma

prin
care anual se sărbătorește Ora de
programare, există activități pentru
elevi și resurse pentru profesori;

328
  Platforma educațională mykoolio.com
Se bazează pe o tehnică de predare modernă.
Aceasta diferă foarte mult de cea clasică, fiind sub
forma unor jocuri educative interactive unde
consolidarea cunoştinţelor constituie un rol foarte
important, iar evaluarea se realizează într-o manieră
atractivă şi adaptată nevoilor elevilor. Prin această
nouă metodă, copilul nu mai este doar simplu
ascultător al lecțiilor, el poate lua parte la procesul de
predare.

 World Education
Games
Cea mai mare competiție de jocuri
educaționale din lume;

 Kinderpedia face tranziția către o

educație conectată, inteligentă, bazată pe o
colaborare permanentă și o comunicare în timp
real între dascăli și părinți. Kinderpedia salvează
timp, prin reducerea birocrației și a redundanțelor
din grădiniță, și le permite astfel tuturor
utilizatorilor să își îndrepte atenția și resursele
acolo unde contează cu adevărat, către educația
celor mici și progresele uriașe pe care aceștia le
pot face zi de zi.
 Kahoot! este o platformă gratuită de învățare bazată pe joc și tehnologie
educațională
Platforma este utilă pentru a implica elevii în concursuri pe diferite teme, la orice disciplină
sau pentru a consolida/evalua noțiunile dobândite la clasă. Pentru aceasta se pot folosi testele
existente pe platformă sau fiecare utilizator
are posibilitatea să își creeze propriile teste.
Participarea elevilor se face cu ajutorul unui
dispozitiv conectat la Internet: computer,
telefon, tabletă etc. necesar pentru a selecta
răspunsul/răspunsurile corecte. Conectarea la
test se cu ajutorul unui computer, telefon,

329
tabletă și introducerea de către elevi a codului PIN furnizat de către profesorul care l-a
propus. Se stabilește un câștigător prin corectitudinea răspunsului și rapiditatea cu care s-a
răspuns.
Cu ajutorul platformelor se dezvoltă competențele digitale ale elevilor, competențe atât de
necesare în digitalizarea procesului de învățământ, precum și în formarea personală și
profesională a elevilor dar și a cadrelor didactice.
Platformele nu sunt utilizate pentru a înlocui activitatea de predare a cadrului didactic, ci
pentru a veni tocmai în sprijinul predării, ajutându-l astfel să-și îndeplinească mai bine funcția
sa didactică fundamentală.
Folosind platformele educaționale în activitatea instructiv-educativă, contribuim la
schimbări majore în ceea ce privește strategiile de lucru cu elevii, se reînnoiesc tehnicile de
predare și de învățare, modificând rolul invatatorului.

Bibliografie:
1. http://edu.glogster.com/
2. https://kahoot.com/
3. https://www.eduapps.ro/resurse-educationale/
4. https://www.mykoolio.com/

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMAREA

CADRELOR DIDACTICE

Prof. Ruxanda Florina Mădălina

Școala Gimnazială “Federico Garcia Lorca”

Perioada pandemiei ne-a impus un stil accelerat al tehnologiei digitale în sistemul de

educație. Acest lucru ar fi trebuit să se întâmple pe durata mai multor ani, nu se poate
întâmpla peste noapte ca majoritatea cadrelor didactice să reușească să predea online. Nu este
suficient ca școlile să aibă acces la instrumente digitale, ci este important ca profesorul să știe
cum să le folosească în procesul de predare, astfel încât să facă tranziția cât mai ușor de
sistemul clasic, unde se folosea mult mai puțin tehnologia.
Trebuie să facem o deosebirea între învățarea de a folosi instrumentele digitale și
învățarea prin utilizarea instrumentelor digitale deoarece perioada pe care o traversăm ne
forțează să conștientizăm că elevii au nevoie de acest mod de predare. Primul a fost un factor
major de creștere a participării adulților la educație și formare în ultimul deceniu. Deși unele
personae au fost excluse din evoluția digitală din cauza lipsei de competențe TIC sau poate, a
lipsei de acces la aceste instrumente și la conexiunile de mare viteză care le fac să
funcționeze, aceste tehnologii digitale fac parte acum din viața de zi cu zi pentru o mare parte
a populației. Scopul educatorilor ar trebui, prin urmare, nu numai să fie încurajarea
învățării digitale, ci și să se asigure că utilizarea acestor instrumente îmbunătățește învățarea,
îi ajută să facă diferența, mai degrabă decât doar transferul documentelor tipărite într-un
Word sau Power Point. Educatorii și formatorii din Europa utilizează astăzi frecvent
instrumente digitale. Cu toate acestea, aplicațiile digitale nu sunt adesea adaptate în mod
semnificativ din punct de vedere pedagogic.

330
 Majoritate cadrelor didactice nu participă sau participă doar sporadic la dezvoltarea
profesională bazată pe educația digitală. În același timp, noile tehnologii didactice ar putea
oferi oportunități de personalizare a contextelor de învățare, îmbunătățind astfel motivația și
retenția elevilor. Atunci când se introduc tehnologii de predare corespunzătoare, totuși, vor fi
discutate probleme precum discriminarea algoritmică și protecția datelor, dar și soluțiile
pentru acestea. Atât înțelegerea noastră de predare, cât și dobândirea de cunoștințe s-au
schimbat fundamental ca rezultat - cuprinzând toate nivelurile de educație, de la prima
copilărie la învățarea adulților. Noile tehnologii au creat provocarea de a revizui programele
pe termen lung, inclusiv conținutul de învățare pentru școli, universități și formare
profesională. Aceste posibile evoluții afectează în mod direct educația profesorilor,
transformând din ce în ce mai mult rolul profesorului într-un „facilitator al cunoștințelor” care
integrează tehnologiile și metodele digitale în procesul educațional.
În acest moment, încă nu se știe în ce mod vor apărea noi ocupații în legătură cu
dezvoltarea de software și întreținerea roboților și rețelelor și cât timp va dura cererea pentru
astfel de ocupații noi. Cu toate acestea, există semne care indică o creștere uriașă a noilor
tipuri de locuri de muncă care vor fi create sub paradigma digitalizării.
Facilitarea accesului tinerilor la aceste locuri de muncă prin căi de învățare eficiente și
sprijin este o sarcină crucială pentru factorii de decizie de astăzi. Niciun copil nu trebuie lăsat
în urmă. Toți trebuie să aibă șansa dezvoltării personale și a unei educații de calitate, pentru
a-și atinge obiectivele în viață și pe plan profesional. Este inacceptabil ca unii copii să nu
beneficieze de educația digitală în aceeași măsură ca și ceilalți, pur și simplu pentru că
părinții lor nu își pot permite materialele necesareProfesorii sunt esențiali pentru succesul
oricărei reforme educaționale. Ei trebuie susținuți și formați pentru a-și dezvolta aptitudinile
și competențele digitale.

Bibliografie:
Pavel Cerbușca, Învățământul general în mod online: eficacitate și eficiență, Fundația Soros,
Moldova, 2020
Irina Șarapatin, Creativitate şi originalitate didactică. Repere psihopedagogice
Victoria Folea, Trecerea la societatea digitală în țările uniunii europene. Studiu de caz

COMPETENȚE DIGITALE

Prof. Savastița Gabriela/ Popa Liliana Lăcrămioara

Grădinița cu P.P. Nr. 17 Vaslui

Competenţele sunt o combinație complexă de cunoștințe, înțelegeri, abilități,

deprinderi, atitudini şi valori, formate și dezvoltate prin învățare, care conduc la realizarea
unor sarcini într-un anumit domeniu.
Nu există nici o îndoială că, în primul rând, importanța competențelor cheie este influențată
de schimbările sistemului de muncă, care necesită un nivel adecvat de cunoștințe și abilități
profesionale, pe măsură ce se maturizează. În al doilea rând, cunoștințe și abilități mai largi
garantează un nivel mai ridicat de angajabilitate pentru adulți, dar și de securitate socială. În

331
al treilea rând, dobândirea lor extinde oportunitățile pentru împlinirea personală a adulților.
Viața lor capătă mai mult sens și este mai fericită.
Referindu-ne la sistemul școlar, devine tot mai evident faptul că sistemul tradițional,
din secolul XX, este învechit. Globalizarea și apariția noilor tehnologii au revoluționat
metodele de învățare și, prin urmare, sistemul nostru de educație trebuie să fie supus unei
revizuiri amănunțite pentru a fi corelat cu cerințele secolului XXI. Astăzi, sistemele
educaționale nu se pot concentra doar pe conținut, deoarece acestea „expiră” foarte repede. În
plus, trebuie să educăm elevii pentru a dobândi abilități digitale, deoarece acestea vor fi
esențiale pentru a dezvolta corect oportunitățile de carieră în lumea care îi așteaptă odată ce
părăsesc școala. Competențele cheie sunt esențiale într-o societate bazată pe cunoaștere și
garantează mai multă flexibilitate în ceea ce privește forța de muncă, permițându-i acesteia să
se adapteze mai rapid la modificările constante care apar într-o lume din ce în ce mai
interconectată. Aceste competențe reprezintă, de asemenea, un factor major în inovație,
productivitate și competitivitate și contribuie la motivația și satisfacția angajaților, precum și
la calitatea muncii.
Competențele cheie ar trebui dobândite de către:
 Tinerii aflați la sfârșitul perioadei obligatorii de învățământ și formare. Competențele
cheie i-ar pregăti pe aceștia pentru viața adultă, în special pentru câmpul muncii,
constituind totodată o bază pentru continuarea învățării.
 Adulții, pe tot parcursul vieții, printr-un proces de dezvoltare și actualizare a
abilităților. Dobândirea competențelor cheie se încadrează în principiile de egalitate și
acces pentru toți. Acest cadru de referință vizează, de asemenea, mai ales grupurile
dezavantajate al căror potențial educațional necesită sprijin. Exemplele de astfel de
grupuri includ persoanele cu abilități de bază reduse, cele care părăsesc școala
timpuriu, șomerii pe termen lung, persoanele cu dizabilități, migranții.
Educația – preșcolară, primară și secundară, de la vârsta de 3 ani până la vârsta de
18 ani – este gratuită pentru toți cetățenii români. Primilor șase ani de învățământ obligatoriu
– preșcolar și ciclul primar inferior – le corespunde un nivel elementar de dezvoltare a
competențelor cheie. După următorii șase ani, la finalul ciclului secundar inferior, un
absolvent trebuie să dețină competențele-cheie la un nivel funcțional. La finalul
învățământului obligatoriu, un absolvent va deține un nivel dezvoltat al competențelor cheie,
care va permite învățarea pe tot parcursul vieții și diversificarea viitorului traseu educațional
(acces în învățământ terțiar) și profesional (acces imediat pe piața muncii).
Profesorul secolului XXI încetează a mai fi un simplu deținător de informație pe care
o împărtășește clasei de elevi, ci se transformă într-un mediu interactiv supus constantelor
schimbări, abordări și solicitări de informații. Așadar, este necesar ca el să aibă cunoștințe
bune în ceea ce privește resursele educaționale digitale și modul în care acestea pot fi aduse în
fața elevului, profesorul devine o interfață care permite accesarea de informații.
Este important să cunoaștem ce anume prezentăm, cum, de ce prezentăm și modul în care
prezentăm.Aducem informația în fața elevului, dar mai întâi o filtrăm prin prisma propriilor
criterii de relevanță și necesitate, iar asta se face prin crearea propriilor documente, deci
propriile fișiere audio, imagini digitale, conținut video sau grafică digitală. Abilitatea de a ști
cum să utilizăm programele destinate acestor tip de activități nu doar că ne ușurează munca la
catedră, dar conferă și o mai mare credibilitate în fața elevilor prin puterea exemplului.
Contează nu doar să prezentăm, ci să știm și cum s-a realizat materialul în vederea unei teme

332
viitoare. Iar folosirea de marcaje sociale devine folositoare atunci când dorim să împărtășim
cu elevii sau colegii informații punctuale.
În concluzie, profesorul trebuie să aibă cunoștințe solide și competențe adecvate pentru a
putea susține un act didactic de calitate. În egală măsură este necesară și abilitatea necesară de
a selecta resursele educaționale cele mai potrivite pentru a facilita un proces de învățare de
calitate.

Bibliografie:
https://iteach.ro/pg/blog/elisabeta.orza/read/30311/rolul-tic-in-dezvoltarea-competentelor-de-
lectura-ale-elevilor
http://www.tvet.ro/index.php/educatie-si-formare-profesionala-in-europa/instumente-
europene-pentru-invatarea-pe-tot-parcursul-vietii/cadrul-european-de-referinta-al-
competenelor-cheie-pentru-invatarea-pe-tot-parcursul-vietii.html#4
https://www.slideshare.net/Bclari25/educational-technology-
ppthttp://www.ecdl.ro/articol/competente-digitale_90.html

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE

Săvoiu Radu-Florin
Școala Gimnazială Răzvad
Loc.Răzvad, Jud. Dâmbovița

Şcoala ar trebui să reprezinte un spaţiu primitor şi deschis pentru copii, un loc unde
elevii să-şi petreacă timpul, fie făcându-şi lecţiile, fie făcând altceva relaxant. Ca atare, spaţiul
şcolar trebuie să permită deopotrivă activităţi profesionale – a învăţa, a ne face lecţiile, dar ar
trebui să fie şi un spaţiu unde să ne simţim bine, pur şi simplu, să citim, să socializăm faţă în
faţă sau prin intermediul reţelelor de socializare online. Progresul continuu şi perpetua
recalibrare a mijloacelor de învăţământ oferă tuturor educabililor şansa unor şcoli moderne, a
unei atmosfere entuziaste şi relaxante în mediul şcolar. A fortiori, în aceste condiţii apar
dascăli creativi, elevi fascinaţi de cunoaştere, ore atractive, program şcolar de dimineaţă, teme
rezolvate la şcoală, cluburi pentru activităţi nonformale, iar seara – timp numai pentru
relaxare, petrecut cu familia şi cu prietenii apropiaţi.
Sistemul nostru de învăţământ a evoluat lent, dar sigur, înscriindu-se pe un trend
ascendent, bazat pe multiple inovaţii în domeniul educaţiei. Aşa cum nimic nu « scapă » din
calea modernismului, nici şcoala românească nu face excepţie, aceasta fiind un veritabil
vector de imagine şi de valorizare individuală în plan cognitiv. Noua eră digitală determină un
nou tip de abordare a fenomenului educaţional prin intermediul noilor tehnologii ale
comunicării şi informaţiei. Astfel, ia naştere o nouă educaţie care poate fi definită pedagogic
« media ». Analiza educaţiilor de tip virtual, online ne conduce la concluzia că există o
perspectivă nouă de abordare a procesului de învăţământ în condiţiile societăţilor de tip
postmodern. Cultura globală, dominată de tehnologie, produce o alfabetizare media cu
caracter de masă şi conturează un nou model de învăţare. Educaţia online, virtuală, conferă
deprinderi utile pentru tinerii aflaţi în plin proces de şcolarizare. Instrumentele dezvoltate de

333
programe aplicative transformă procesul de învăţare într-unul accesibil şi interactiv, în funcţie
de cerinţele unor modele acceptate în societate.
Gradul mare de aplicabilitate, dar şi forţa de impact generată de aceste tehnologii
trebuie să determine introducerea lor pe scară largă la nivelul învăţământului general de masă.
Avantajul în cazul noilor tehnologii este gradul ridicat de receptivitate al tinerilor,
consumatori de media. Aceştia devin din ce în ce mai interesaţi de lumea cea nouă, deschisă
virtual prin intermediul programelor online, programe care le facilitează accesul la o bogată
informare şi la o analiză pertinentă a realităţii cu care se confruntă zi de zi. Digitalizarea
claselor din învăţământul românesc obligatoriu face obiectul unor proiecte bazate pe fonduri
structurale. Lumea viitorului este aceea în care competenţele digitale sunt parte a educaţiei
obligatorii în România şi oriunde în lume.
Scopul principal al unei astfel de clase este de a conecta şcolile la internet, astfel încât
copiii să aibă acces la conţinut şi la programe software, care să îmbunătăţească accesul la
educaţie. Elevii sunt extrem de conectaţi la prezent prin intermediul clasei digitale şi acest
proiect reprezintă o veritabilă oportunitate pentru dezvoltarea pentru elevilor de astăzi. Clasa
digitală este un concept care face şcoala mai atractivă pentru elevi, oferind posibilitatea
învăţării transdisciplinare şi, totodată, interacţiunea, în timp real, dintre profesor şi elev.
Smart Classroom este un concept care presupune crearea unei clase utilate complet cu
material şi accesorii digitale de înaltă performanţă, ca bază pentru învăţare. Educaţia virtuală
reprezintă un pas înainte în această eră de avânt informaţional deosebit, conferind deprinderi
utile pentru tinerii aflaţi în plin proces de şcolarizare. Instrumentele dezvoltate de programe
aplicative, marcate de design specializat, a se vedea în acest sens programele de prezentare
Power Point privesc un standard accesibil şi global de prezentare a cunoştinţelor de
specialitate. Învăţarea interactivă prin multiple formule specializate de tip e-learning este o
variabilă necesară în planul valorizării educaţionale contemporane. În acest sens, se poate
vorbi despre un proces de adaptare la sistemul de alfabetizare electronică a tinerelor
generaţii.
Se poate concluziona că nu există o relaţie de opozabilitate între sistemul de educaţie
tradiţională şi cel de tip contemporan. Cele două sisteme se completează reciproc, conferind o
dinamică deosebită în sistemele de formare şi educaţie postmodernă.

Bibliografie:
1. Anghel, F., Educaţia pentru toţi în România, Editura Alternative, Bucureşti, 1998.
2. Pascu, Ştefan, Istoria învățământului din România, București, 1983.

EDUCAȚIA FIZICĂ ONLINE –

BENEFICIILE ACTIVITĂŢII FIZICE PENTRU ELEVI

Prof. Scarlat Floriana

Școala Gimnazială ,,Mihai Viteazul,, Craiova

„Exerciţiul fizic reprezintă acţiunea motrică voluntară – compusă din mişcări special
selecţionate – utilizat în cadrul unui proces educaţional organizat, în scopul realizării unor
obiective instructiv-educative concrete, în legătură cu educaţia fizică şi cu activitatea

334
sportivă.” (Gh. Mitra, Al. Mogoş – Metodica predării educaţiei fizice.) Exerciţiile fizice şi
sportul sunt mijloace permanente de păstrare a sănătăţii, de creştere a capacităţii de muncă şi
de prelungire a duratei vieţii.
Şcoala online a fost o provocare pentru elevi şi profesori deopotrivă, iar ultimii încă
învaţă cum să facă orele atractive. Pentru profesorii de educaţie fizică lucrurile sunt mai
complicate decât şi-au imaginat. Dacă sunt discipline la care întâlnirea pe Zoom, sau orele pe
alte platforme decurg fără probleme, pentru profesorii de educaţie fizică este o adevărată
încercare să găsească acele modalităţi de a-i capta pe copii şi a răspunde şi cerinţelor
programei. Astfel educația fizică își reduce numărul de exerciții , acestea fiind concepute
special pentru a se putea lucra acasă într-un spațiu restrâns, încercând astfel să menținem
condiția fizică a elevilor la un nivel bun, lucrând cu ei exerciții pentru dezvoltare fizică
generală, tonifiere musculară, detensionare psihică.
Învățarea în mediulvirtual este cao,,școală altfel”, o școală care secaracterizează prin
diversitate și complexitate. Resurselewebcontribuiela schimbarea tipului depredare dintr-
unmodel static într-unul dinamic,în carejoculețesimple cu potrivirede cuvinte,puzzle-uri,
quiz-uri șimulte altetipuri deaplicații pot susține într-unmod atractivînvățarea. În situațiaîn
caream fostnevoiți ca predarea săo facemprin intemediul mijloacelor digitale,am constatatcă
folosirea unorjocuri didacticeinteractive în cadrulorelor prinintermediul unor aplicații
digitaleduc laîmbunătațirea rezultatelor școlareale elevilor. În ,,școala de acasă”, pentru
crearea unor resurse interactive pentru elevi, am folosit următoarele platforme și aplicații
digitale:
Platforma educaţională WordWall este una din acele platforme care vin în ajutorul
cadrului didactic pentru a face o lecţie mai interactivă. Ni se propun mai multe forme de joc,
chiar şi realizând o activitate, elevul are opţiunea să-şi schimbe aspectul jocului, condiţiile
rămânând aceleaşi; această platformă încadreză cu succes toate categoriile de vârstă, vine cu
opţiuni diferite de a crea şi a dezvolta creativitatea. AplicațiaWordwalleste o aplicație
utilăpentru crearea activităților, exercițiilor interactiveși distractive pentru copii. Este
interesantă prin faptulcă eleviipercep aceste exerciții cadrept jocuri,dar prinaceste jocuri le
dezvoltămcompetențe, leformăm aptitudini și deprinderiutile.
AplicațiaLearningApps este o aplicație concepută pentru a sprijini procesele de
predare. Este un instrument potivit pentru a fi utilizat în cadrul lecțiilor online cât și offline și
poate fi folosit la oricare etapă a lecției. De asemenea, platforma oferă posibilitatea de a crea
conturi pentru clasele de elevi, în care elevii au posibilitatea de a realiza sarcinile și rezolva
exercițiile digitale propuse de către cadrul didactic. Respectiv, cadrul didactic are posibilitatea
de a vizualiza corectitudinea realizării sarcinii propuse, timpul realizării sarcinii și numărul
elevilor care au realizat sarcina corect.
Kahoot! este o aplicație ușor de utilizat, îndrăgită de către elevi. Este accesată de către
aceștia de pe dispozitivul mobil sau intrând pe site-ul kahoot.it, în acest caz putând fi folosit
și calculatorul sau laptopul. Este foarte important faptul că elevii percep utilizarea acestei
aplicații ca pe un joc, ei nu simt că sunt evaluați, sunt relaxați și dornici de a interacționa și
mai mult cu tehnologia digitală în mediul școlar, în educație. Avantajul aplicației Kahoot!
este că antrenează elevii în activități rapide de evaluare de cunoștințe: test, quiz, trivia.
Oricine este implicat în educație fizică, sport sau/și activități fizice este convins de
abilitatea lui/ei de a îmbunătăți vieți, de a motiva, de a îndruma și are potențialul de a aduce la
suprafață ce e mai bun din oameni. Multe persoane sunt capabile să preia “abilitățile de viață”
din educația fizică, sport și activități fizice și să le transfere în alte arii ale vieții. Într-adevar,

335
 ar fi rar de găsit un atlet de succes care nu este capabil să descrie cum diferite aspecte ale
sportului sau au avut un imapct asupra cunoștințelor, comportamentului, atitudinilor, sau
asupra abilităților sale în alte categorii ale vieții sale personale/profesionale. Acest lucru se
aplică și tinerilor. Educația fizică, sportul și activitățile fizice pot fi folosite pentru a
îmbunătăți atât dezvoltarea lor fizică cât și cea cognitivă.
Educația fizică online, orele de sport din această perioadă sunt greu de realizat din
două motive:
 lipsă spațiu adecvat pentru practicarea exercițiilor fizice;
 nu se pot folosi o gamă largă de accesorii (cercuri, conuri, mingi, etc. ).
Elevii au nevoie de mișcare , chiar mai multă în această situație deoarece exercițiile
fizice au influențe benefice din toate punctele de vedere asupra organismului.
Sub aspectul ţinutei corporale şi al dezvoltării aparatului locomotor, exerciţiile fizice
contribuie din plin la menţinerea unei ţinute corecte a corpului, care favorizează o bună
funcţionare a tuturor organelor, precum şi o înfăţişare zveltă şi frumoasă. Mişcările corpului
devin precise, agere şi coordonate, iar forţa de contracţie a muşchilor creşte.
Lipsa de mişcare în aer liber, statul pe scaun la birou in fata calculatorului, sau altfel
spus – sedentarismul – predispune la îngrăşare, ceea ce are un efect dăunător asupra sănătăţii
şi duratei vieţii active.
Alergarea de dimineaţă ( pentru cei ce au spațiu necesar)poate substitui gimnastica,
fiind chiar mai indicat datorită beneficiilor pe care le poate avea pentru activarea funcţiilor
practicarea sportului în aer liber.
Jocul ca mijloc al educaţiei fizice reprezintă o formă tipică de activitate, fiind un
fenomen social. Jocurile contribuie la stimularea şi cultivarea relaţiilor de prietenie şi
colaborare, a iniţiativei şi imaginaţiei creatoare a unui fond complex de priceperi, deprinderi
şi calităţi motrice, asigură educarea unor atitudini, comportamente, sentimente, însuşiri,
deprinderi şi obişnuinţe de comportare morală: cinste, perseverenţă, demnitate, modestie,
curaj, stăpânire de sine, independenţă etc.
Cu multă determinare, putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând,
putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent. Ține de noi profesorii de educație
fizică să le amintim mereu cât de importantă e mișcarea pentru organismul lor.

Bibliografie
1. Dumitru Popiţan – Gimnastica, atletismul şi jocurile în şcoală – Editura SPORT-TURISM,
1975
2. Gh. Mitra, Al. Mogoş – Metodica predării educaţiei fizice – Editura Stadion, 1972
3. Iulian Săvescu – Proiectarea demersului didactic la Educaţie Fizică pentru învăţământul
primar (clasele I-IV) – Editura Aius PrintED, Craiova, 2008
SITOGRAFIE:
1. https://edict.ro/instrumente-online-pentru-evaluarea-elevilor/
2. https://www.educatieprivata.ro/strategii-de-predare-online/

336
 IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Scorțescu Irina Petronela

Școala Gimnazială “Al. I. Cuza” Roman

Educația digitală oferă un plus de informație pentru identificarea unor modalități de

adaptare la viitor și de abordare a provocărilor cu care se confruntă sistemele de învățămînt.
Procesul de învăţare, formare sau instruire prin mijloace electronice, e-learning implică
utilizarea unui computer sau alt echipament digital (de exemplu, un telefon mobil) într-un
mod special pentru a oferi formare sau materiale de studiu şi educaţionale. Procesul de
învăţare prin mijloace electronice implică dobândirea de cunoştinţe şi aptitudini folosind
tehnologii electronice, cum ar fi cursurile asistate de calculator sau bazate pe internet,
accesate local sau prin reţele.
Instrumentele digitale pot face predarea mai dinamică și interactivă și permit elevilor să
răspundă la întrebări altfel decât prin clasica ridicare a mâinii și care pot transforma evaluarea
cunoștințelor într-o activitate distractivă.
În această perioadă, în care învățarea online a dobândit o nouă dimensiune și a căpătat
statut prioritar față de învățământul clasic, cu toții avem nevoie de informații, tehnici și
strategii specifice. Tehnologia schimbă școala, iar educația online provoacă atât elevii cât și
profesorii să se adapteze cu rapiditate la nou. Tehnologia schimbă școala, iar educația online
obligă atât elevii, cât și profesorii să se adapteze cu rapiditate la nou. Educația digitală oferă
cadrelor didactice acces la un set de tehnici de management al orelor de școală online, de
motivare a elevilor, precum și strategii digitale pentru activitățile didactice.
Resursele web contribuie la schimbarea tipului de predare dintr-un model static într-
unul dinamic, în care joculețe simple cu potrivire de cuvinte, puzzle-uri, quiz-uri și multe alte
tipuri de aplicații pot susține într-un mod atractiv învățarea. În situația în care am fost nevoiți
ca predarea să o facem prin intemediul mijloacelor digitale, am constatat că folosirea unor
jocuri didactice interactive în cadrul orelor prin intermediul unor aplicații digitale duc la
îmbunătațirea rezultatelor școlare ale elevilor.
Aplicaţia Kahoot este un instrument care poate fi utilizat la orice vârstă, la orice
disciplină și care transformă învățarea într-o joacă. Aplicația este disponibilă gratuit online și
presupune existența unui calculator care afișează o serie de întrebări cu patru variante de
răspuns; elevii se înregistrează utilizând un cod pin furnizat de aplicație prin intermediul
profesorului. Ei pot participa la joc individual sau în echipe. Setul de întrebări poate fi realizat
de profesori din contul acestora sau poate fi selectat dintr-o listă de „jocuri” disponibile.
Cadrul didactic deține controlul asupra desfășurării activității; el decide când începe jocul și
când trece la următoarea întrebare. Răspunsurile elevilor trebuie să fie marcate într-un timp
stabilit anterior de profesor, prin selectarea de pe terminalele lor mobile a variantei pe care
considerată corectă. După ce timpul expiră, este afișat răspunsul corect, iar elevii obțin astfel
feedback asupra cunoștințelor lor.
Platforma educaţională este un instrument didactic - IT considerat soluţia ideală în
comunicarea profesor - elevi și a fost concepută inițial ca soluţie open source, ce modelează
complex comportamentul unui cadru didactic şi contextul activităţilor desfăşurate în cadrul
unei lecţii.

337
 Digitalizarea și inovația sunt strâns legate, dar nu toate digitalizările conduc la inovație
și nu toate inovațiile se bazează pe digitalizare. Inovațiile în tehnologii și metode de învățare
au un potențial enorm de a adăuga valoare educației și formării profesionale.
Învățarea bazată pe muncă, ca formă de educație și formare profesională, este foarte bine
poziționată pentru a răspunde unor provocări de mediu, sociale și economice mai largi,
deoarece are potențialul de a satisface noi nevoi de abilități și de a oferi învățare experiențială
și practică.
Există posibilitatea ca învățarea bazată pe muncă să utilizeze mai mult învățarea digitală
care simulează experiențele practice cu ajutorul realității virtuale și augmentate. În plus,
există și posibilități de îmbunătățire a cooperării și dialogului între furnizorii educație și
formare profesională și companii, prin utilizarea în comun a instrumentelor digitale pentru
învățare și formare. În general, digitalizarea oferă oportunitatea de a regândi modul în care
furnizorii de educație și formare profesională cooperează cu companiile, care încă au cel mai
mare acces la cele mai noi tehnologii.
Tehnologia ne poate ajută să avem acces la o mare parte din lucrurile de care avem
nevoie în viața de zi cu zi dar și că putem să învățăm atâta vreme cât avem la dispoziție un
telefon cu acces la internet. Educația digitală ca set de cunoștințe și abilități pe care un individ
le are când vine vorba de sisteme digitale este, fără discuție, viitorul. Indivizii care vor avea o
educație digitală vastă vor fi cei care vor fi ținta locurilor de muncă din viitor.

Bibliografie:
Baltac, Vasile – Lumea digitală. Concepte esențiale, Editura Excel XXI Books, București,
2015
Susskind, Jamie – Politica viitorului. Tehnologia digitală și societatea, Editura Corint,
București, 2019
Patraşcu D. Tehnologii educaţionale. Chişinău: Editura Tipografia Centrală, 2005, 698 p.
ISBN 9975-78-379-1.
https://edict.ro/instrumente-online-pentru-evaluarea-elevilor/

IMPORTANŢA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAŢIE ŞI FORMARE

Autor: Siboiu Elena-Cristina

Şcoala Gimnazială Nr.1, oraşul Mizil

Se pune tot mai mult accent pe baza tehnico-materială a învăţământului, fiind un

complex de resurse care asigură desfăşurarea procesului de învăţământ, incluzand: mijloacele
didactice integrate care se utilizează în predare-învăţare-evaluare, echipamente tehnice pentru
valorificarea şi confecţionarea acestora, mobilier şcolar etc.
Mijloacele de învăţământ pot fi considerate instrumente pedagogice, care se interpun
între logica ştiinţei şi logica elevului şi care optimizează comunicarea educaţională profesor-
elev. Prin sporirea capacităţii elevilor de a asimila anumite informaţii graţie unor variate
situaţii perceptive, mijloacele de învăţământ le dezvoltă capacitatea de a înţelege realitatea şi
de a acţiona asupra ei. Datorită unor conţinuturi ştiinţifice dificile sau abstracte mijloacele
didactice pot ajuta elevii să le înţeleagă într-un mod plăcut şi accesibil. Se pune accent pe

338
experienţa senzorială a elevilor, astfel că, mijloacele de învăţământ contribuie în mare masură
la constituirea şi consolidarea structurilor perceptive operatorii, ameliorând capacitatea
elevului de a înregistra, prelucra şi interpreta informaţiile primite. După cum arăta L. Filimon
„…la cea mai simplă cunoaştere perceptuală participă gândirea, imaginaţia, reprezentarea, iar
absenţa senzaţiilor este de neconceput în percepţie”.
Profesorul trebuie să ţină cont atunci când proiectează şi realizează activităţile
didactice bazate pe utilizarea mijloacelor de învăţământ, astfel încât acestea să fie eficiente,
respectiv a găsirii raspunsurilor la anumite întrebări: ,,Ce mijloace de învăţământ stimulează
elevulul şi în ce măsură contribuie la formarea şi informarea sa?; Ce condiţii ar trebui să
îndeplinească mijloacele de învăţământ pentru a răspunde exigenţelor psihologiei învăţării?;
Cum să se integreze mijloacele de învăţământ în strategia instruirii astfel încât eficienţa
utilizării lor să fie maximă?”.
Prin urmare trebuie analizate din acest punct de vedere dacă există sau nu există în
şcoală o cantitate suficientă de resurse înainte de a trece la proiectarea ,,strategiei” didactice.
Alegerea corectă a materialelor didactice depinde, în mare masură de cunoaşterea
caracteristicilor fiecărui material în parte.
În urma unui chestionar realizat pe un eşantion de 60 de elevi ai Şcolii Gimnaziale
Nr.1 Mizil, aceştia au fost puşi în faţa următoarelor întrebări: Utilizează cadrele didactice
mijloace moderne în activitatea la clasă? Consideraţi că sunt eficiente? Materialele didactice
au fost folosite optim? Aţi primit recomandări din partea profesorilor pentru a utiliza aplicaţii
utile în activitatea la clasă? Rezultatele obţinute în urma chestionarelor au fost urmatoarele:
profesorii utilizează în mod frecvent mijloace moderne în activitatea didactică, de cele mai
multe ori fiind eficiente. Elevii au primit uneori recomandări din partea cadrelor didactice,
însă au existat diferite motive pentru care aceştia nu le-au utilizat în mod optim: interfaţa
aplicaţiilor nu era prietenoasă; elevii nu le-au considerat utile; nu au primit explicaţii
suficiente pentru a fi determinaţi să le utilizeze.
Elevii prezintă un real interes in ceea ce priveşte inovațiile din domeniu, gradul lor de
adaptabilitate fiind unul ridicat. Cu toate acestea, receptivitatea față de noile mijloace
tehnologice se manifestă diferit. Resursele tehnologice reprezintă modalități de a-și ușura
viața și activitățile de zi cu zi. Este nevoie de a introduce un echilibru in utilizarea tehnologiei
deoarece se poate observa faptul că aceste inovații pot ajunge să aibă un efect contrar celui
propus, devenind o piedică greu de depășit. În vremurile actuale, în care tehnologia constituie
un element important pentru majoritatea tinerilor, cei care nu reușesc să țină pasul se pot simți
descurajați de situația în care se află, iar motivația de a se adapta poate dispărea cu totul din
această cauză. O strategie cu un potențial ridicat de eficiență în sensul remedierii acestei
situații poate fi aceea de a recomanda anumite aplicaţii care sunt studiate atent de către cadrul
didactic, explicate cât mai clar elevilor, fiind lăsaţi să le testeze ulterior. În urma testării
aplicaţiei de către elevi, cadrul didactic trebuie să asigure un feedback. Discutarea
aplicaţiilor ajută elevii sa depășească mai ușor limitele.
Pentru a susţine cele de mai sus, elevii au fost îndrumaţi să testeze diferite aplicaţii
având scop educativ. Deoarece aceştia folosesc o categorie largă de dispozitive multimedia,
aplicaţiile sunt dedicate pentru dispozitivele ce utilizeză sistemul de operare Android. Elevii
au avut libertatea de a-şi alege ce aplicaţie doresc şi să o utilizeze timp de o lună. După
utilizarea aplicaţiilor elevii au adus argumente pro si contra în ceea ce priveşte aplicaţia
aleasă, eficienţa acesteia dar şi obiectivele pe care le-au atins în urma utilizării.

339
Bibliografie:
1) Cucoș, C., Pedagogie, editura Polirom, Iași , ediția a II-a revăzută și adăugită, 2006,
pg.121;
2) Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritatea. Manifest, traducere din franceză de Horia
Mihail Vasilescu, Editura Polirom, Iaşi, 1999, p. 53.

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI

Prof. Simion Lidia Camelia

Şcoala Gimnazială ,,Sf. Gheorghe,, Craiova

Educația a reprezentat întotdeauna o componentă extrem de importantă a culturii și a

progresului unui popor. Caracterul metamorfozabil al educației, faptul că se adaptează în
permanență progresului științei și tehnologiei, dar și cerințelor și gusturilor tinerei generații ne
dovedește, o dată în plus, faptul că educația este o componentă activă a culturii.
Procesul de învățământ actual păstrează în centrul său nevoile celui educabil, în
funcție de care își stabilește obiectivele. Conținutul învățării se modifică treptat, urmărind
dobândirea competențelor practice, din partea elevilor. Dar cel mai important salt în ultimii
ani s-a înregistrat la nivelul metodelor, mijloacelor și tehnologiilor folosite în educație.
Progresul tehnologic rapid al ultimilor ani a determinat și o modificare considerabilă
a metodelor și procedeelor de lucru din cadrul educației, modificând, în același timp și
percepția asupra „tradiționalului” și „modernității”. Astfel, metode de învățământ considerate
în urmă cu câțiva ani ca fiind „moderne”, acum pot fi catalogate ca tradiționale, iar locul celor
moderne a fost ocupat de noua generație de metode, și anume cele din era digitală, aflate în
continuă perfecționare și răspândire.
Tehnologiile digitale adaptate educației pentru adulți nu sunt doar o mândrie și sunt
făcute să dureze (până când vor urma calea proiectorului, desigur). Prin urmare, este esențial
să acordăm timp și efort pentru a explora cele mai bune modalități de a le pune în slujba
educației adulților. Totuși, să nu uităm că aceasta din urmă implică în mod necesar relații
personale și că cei mai buni educatori sunt capabili să creeze, să mențină și să utilizeze astfel
de legături pentru a sprijini adulții în procesul de învățare.
Educația digitală ar trebui să îmbunătățească predarea, nu doar să prelungească
metodele existente prin intermediul noilor tehnologii. Trebuie să explorăm diferitele moduri
prin care aceste instrumente pot permite elevilor să-și împărtășească ideile și să le confrunte
cu cele ale colegilor lor. Trebuie să ne stabilim obiectivul de a îmbunătăți experiența de
învățare, de a crește motivația și de a oferi o experiență mai apropiată de modul în care adulții
accesează informații și comunică între ei în lumea reală, a clasei.
Digitalizarea educației este o necesitate impusă de progresul tehnologic permanent al
societății. Tehnologia nu este un scop în sine, ci un vehicul prin care cunoașterea de înaltă
calitate, relevantă și de impact este transmisă elevilor, care îi va fi folositoare. Arhitectura
tehnologică digitală minimală necesară unităților de învățământ își propune să asigure
educația digitală echitabilă, motivantă, relevantă, incluzivă, să nu îi marginalizeze pe copiii
din mediile defavorizate sau pe cei cu dizabilități.

340
 Diversificarea și accesibilitatea instrumentelor didactice digitale presupun crearea și
integrarea manualelor digitale interactive adaptate nevoilor elevilor, cu lecții la care să poată
oricând reveni elevul, însoțite de aplicații: expozitive, de observare, de descoperire, cu zone
interactive, cu simulări, de tip joc de rol, pentru evaluare, de clasificare etc., de lecții video
care prezintă informația în animații video însoțite de narare, subtitrări și transcriere
(nanolecții video – sintetizează esența lecției în max. 30 sec.; microlecții video – 1 min.,
tutoriale video, povestiri audiovizuale, scenarii video ramificate), jocuri interactive de tip
multiplayer și multitouch etc. care să permită învățarea bazată pe proiect, învățarea în context,
învățarea activă prin explorare, prin acțiune, învățarea colaborativă, participativă, bazată pe
partajarea socială a rolurilor etc.
Creativitatea și competențele digitale ale elevilor pot fi dezvoltate prin accesul
neîngrădit la tehnologia digitală. Clasa de elevi se va virtualiza prin teleprezență sau resurse
video asincrone în cloud, crearea de servicii și proiecte colaborative pentru învățare,
integrarea de platforme care permit învățarea transdisciplinară, imagistică, dezvoltare de
authoring tools care permit inovația curriculară, resurse peer-to-peer și mentorat pe orizontală
/ verticală, marketplace pentru aplicații de edtech (accesibile din cloud, via mobil, local sau
web) create de și pentru elevi, dezvoltarea de capacități de agregare a resurselor și directoare
semantice (care permit tururi tematice, virtuale în muzee, de ex.).
Învățarea în mediulvirtual este cao,,școală altfel”, o școală care secaracterizează prin
diversitate și complexitate. Resurselewebcontribuiela schimbarea tipului depredare dintr-
unmodel static într-unul dinamic,în carejoculețesimple cu potrivirede cuvinte,puzzle-uri,
quiz-uri șimulte altetipuri deaplicații pot susține într-unmod atractivînvățarea. În situațiaîn
caream fostnevoiți ca predarea săo facemprin intemediul mijloacelor digitale,am constatatcă
folosirea unorjocuri didacticeinteractive în cadrulorelor prinintermediul unor aplicații
digitaleduc laîmbunătațirea rezultatelor școlareale elevilor. În ,,școala de acasă”, pentru
crearea unor resurse interactive pentru elevi se mai pot folosi platforme și aplicații digitale ca:
WordWall, LearningApps, LearningApps, Kahoot, Livresq.
Ce vom construi împreună?
● Un sistem de educație flexibil, digitalizat, adaptabil, de calitate, capabil să răspundă
provocărilor și să genereze schimbarea;
● Cetățeni activi, bine integrați pe piața muncii din perspectiva utilizării tehnologiilor
digitale;
● Creștere economică sustenabilă, bazată pe meserii ale viitorului;
● Oportunități de dezvoltare digitală în domeniul educației şi formării profesionale pentru o
societate digitală și o economie verde.
Învățarea trebuie să continue dincolo de școală cu aceste instrumente online accesibile
tuturor. Cu multă determinare, putem face progrese împreună și, mai mult decât oricând,
putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent. Se spune că cel mai bun instrument
este cel pe care oamenii îl vor folosi. În contextele online, implicarea este absolut esențială și
aceste instrumente trebuie să creeze o interacțiune umană mai profundă și mai semnificativă.
Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calității educaționale, iar creativitatea pe care
tehnologia îți permite să o exprimi este ceva despre care profesori din diverse colțuri ale lumii
vorbesc în mod constant într-un sens pozitiv.
În concluzie, se poate spune că declanșarea unor schimbări durabile, pe scară largă, în
ceea ce privește familiarizarea cu tehnologia, dezvoltarea, protecția și perfecționarea continuă
a competențelor digitale la elevi și studenți, necesită eforturi comune și acțiuni concentrate,

341
care implică și angajează toate părțile interesate: cursanții, profesorii, familiile, managerii
școlari, factorii de decizie din domeniul învățământului și comunitățile locale.

BIBLIOGRAFIE:
1. https://edict.ro/instrumente-online-pentru-evaluarea-elevilor/
2. https://www.educatieprivata.ro/strategii-de-predare-online/

EXEMPLE DE BUNE PRACTICI ÎN UTILIZAREA INSTRUMENTELOR

DIGITALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
Prof.Sitariu Mihaela-Corina
Grădinița cu Program Prelungit ,,Floarea Soarelui”

În ultima perioadă, școala românească s-a confruntat cu o provocare uriașă –

activitățile educaționale tradiționale, desfășurate în sălile de curs, față-în-față cu elevii – au
fost suspendate și cadrele didactice s-au văzut nevoite să se adapteze rapid, să găsească
resurse atât legate de propriile competențe profesionale, cât și de instrumentele digitale, care
să le ajute și care să înlocuiască educația formală cu care cadrele didactice erau
obișnuite.Așadar, ce instrumente digitale folosim, cum o facem, cum le îmbinăm, cum îi
învățăm pe elevi să le utilizeze, cum adaptăm conținuturile pentru predarea online, la ce
renunțăm din programa școlară, ce ne ajută să evaluăm atât activitatea elevilor, cât și pe a
noastră? Sunt întrebări la care, în calitatea mea de cadru didactic, a trebuit să găsesc
răspunsuri în momentul în care activitatea didactică a devenit online.În primul rând, mi-am
structurat tehnologiile digitale care îmi erau utile, atât în învățarea sincron, cât și în cea
asincron, în 3 mari grupe:
I. Tehnologii digitale de facilitare a predării online
II. Tehnologii digitale de facilitare a evaluării online
III. Tehnologii digitale de activizare și eficientizare a învățării online
Legat de prima grupă, tehnologiile de facilitare a predării online, ținând cont de
faptul că în acest an școlar sunt îndrumător al unei clase I din mediul rural și competențele
digitale ale elevilor erau ca și inexistente, a fost o provocare să organizez o predare eficientă,
cu un conținut relevant, să identific strategii interactive, În acest sens, am considerat că
platformele care corespund unei interactivități optime între cadrul didactic și elevi, dar și
interactivității între elevii clasei sunt Zoom, Google Meet și Google Classroom. Am folosit,
ca tablă virtuală, OpenBoard, care mi-a permis să încarc toate materialele de care aveam
nevoie la fiecare lecție – manuale digitale, imagini, fișe de lucru, filme video și mi-a oferit
acces la o mulțime de instrumente extrem de utile: casetă de scriere, marker pentru
sublinierea conținuturilor esențiale, lupă, rigle, compas etc.Predarea prin intermediul acestor
platforme a fost o oportunitate ca elevii să fie implicați activ în propria învățare, a permis
obținerea unui feedback legat de cât și cum au înțeles sarcinile de lucru și conținutul lor.
Platformele digitale accesate au permis partajarea de materiale cu conținut interactiv –
jocuri educaționale, exerciții din manualele digitale, dar și formarea unor rutine de rezolvare a
problemelor de matematică sau de citire activă și conștientă, atât de necesare la școlarii
mici.Pentru a doua grupă, tehnologiile digitale de facilitare a evaluării online, după mai

342
multe căutări, am considerat că, pentru elevii clasei mele, sunt utile instrumentele oferite de
Google Forms și Liveworksheets. Cu ajutorul acestora, am creat probe de evaluare la
disciplinele Comunicare în Limba Română și Matematică și Explorarea Mediului. Am avut în
vedere ca aceste activități de evaluare să fie ușor de parcurs, să necesite cât mai puțin ghidaj
din partea părinților, să fie captivante și motivante, să conțină materiale vizuale, să aibă
relevanță și atractivitate, să fie adecvate particularităților stadiale ale copiilor de clasa I.
Chestionarele Google oferă posibilitatea de creare a unor itemi de evaluare de tipuri
diferite – de completare, cu alegere multiplă, tip paragraf, casete de selectare sub formă de
grilă, permite încărcarea de fișiere, de imagini, inserarea de link-uri, de materiale video etc.,
de aceea sunt extrem de utile în evaluarea online, deși are neajunsul că nu poți măsura cu
exactitate cât de mult au fost ajutați copiii în realizarea sarcinilor.Platforma LiveWorksheets
permitetransformarea fișelor de lucru tradiționale în format doc, pdf, jpg în exerciții
interactive online. Pe lângă sarcinile de lucru din testele de evaluare clasice, fișele interactive
permit includerea de sunete, de videoclipuri, exerciții de vorbire pe care elevii le pot realiza
cu ajutorul unui microfon. Se lucrează ușor chiar și de către elevii de vârstă școlară mică și
rezultatele pot fi trimise în clasa virtuală sau pe adresa de e-mail a profesorului.
A treia grupă în care am organizat resursele digitale a fost aceea a tehnologiilor
digitale de activizare și eficientizare a învățării, pe care le-am integrat în activitățile de
predare-învățare de la toate disciplinele. Am selectat aplicațiile care mi s-au părut adecvate
conținuturilor specifice clasei I și care să contribuie la formarea competențelor și la atingerea
obiectivelor lecțiilor într-un portofoliu cu resurse digitale grafice, audio și interactive.
La orele de Matematică și explorarea mediului, am făcut călătorii virtuale pe alte continente
cu google.com/earth, am avut acces la grădinile zoologice, rezervații și ferme din întreaga
lume cu ajutorul explore.org/, am discutat despre mediile de viață ale animalelor pe baza
videoclipurilor din canalul de YouTube al National Geographic – youtube.com/c/NatGeo.
Copiii au fost îndrumați să-și instaleze în telefon aplicațiile ChatterPix și QuikGoPro,
care i-au ajutat să creeze videoclipuri, să insereze mesaje, să adauge tranziții și efecte
sincronizate pe ritm muzical. Aplicațiile au contribuit la dezvoltarea abilităților de editare
video, i-a determinat să selecteze conținut relevant, să-și construiască un plan, să aleagă
dintre mai multe sugestii grafice, i-a învățat să-și prezinte propriile creații într-o formă
vizuală captivantă.
Cele mai iubite de copii au fost jocurile interactive pe care le-am realizat cu ajutorul
aplicațiilor wordwall.net, learningapps.org, dar și activitățile în care am folosit wordart.com,
im-a-puzzle.com sau padlet.com. Integrarea acestor aplicații în diferite etape ale lecțiilor și
parcurgerea sarcinilor de lucru m-au ajutat să creez contexte educaționale de calitate,
interactive, care să susțină o învățare personalizată și diferențiată, să contribuie la autonomia
în învățare a elevilor, să se plieze pe interesele lor, să le capteze atenția, să le ofere un
feedback rapid.

Bibliografie
Baltac, Vasile – Lumea digitală. Concepte esențiale, Editura Excel XXI Books, București,
2015
Susskind, Jamie – Politica viitorului. Tehnologia digitală și societatea, Editura Corint,
București, 2019

343
 IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Șimon Simona-Corina, profesor logoped

Centrul Școlar de Educație Incluzivă Vișeu de Sus

Tehnologia reprezintă procesul prin care destinul omenirii a fost schimbat pentru
totdeauna. Dacă trasăm un arc temporal, ne putem reaminti, de exemplu, trecerea de la
mașina de scris la computer, sau de la telefonul cu disc la primele telefoane Nokia, Samsung
și Motorola. Desigur, cele două exemple devin extrem de mici atunci când discutăm despre
introducerea tehnologiei în medicină. Datorită acesteia, pot fi efectuate operații minim
invazive și la care nu ne-am fi putut gândi vreodată.
Introducerea orelor de informatică sau operaționalizarea proiectelor de acest tip în și
în afara sălilor de curs reprezintă pregătirea elevilor/ beneficiarilor pentru viitor. Într-o lume
atât de competitivă, acumularea unui astfel de capital cultural poate face diferența pe piața
muncii, ar putea salva vieți, sau ne-ar putea ușura viața în multe privințe.
La nivelul Uniunii Europene, România se clasează pe ultimul loc când vine vorba de accesul
la internet (56%). Mai mult, doar jumătate din populația cu acces la internet are cunoștințe
minime de utilizare a internetului . Totuși, informațiile de mai sus plasează România într-o
zonă a paradoxului deoarece ne poziționăm în top 5 state state membre UE privind viteza la
internet . Deși suntem în topul statelor care beneficiază de conexiune rapida la internet, rata
de digitalizare este foarte scăzută. Desigur, există o corelație directă între procentul mic de
digitalizare și procentul scăzut de alfabetizare digitală.
Îmbunătățirea acestor rezultate dezastruoase la nivel național ar putea începe prin
pregătirea profesorilor din mediul rural. Acest proiect ar trebui să fie sub forma unui plan pe
termen lung prin care profesorii să dobândească un set de abilități legate de utilizarea
instrumentelor tehnologice și în funcție de specificul instituției de învățâmânt . Conform
studiului „Integrarea tehnologiilor în sistemul educațional românesc”, majoritatea profesorilor
folosesc instrumentele tehnologice, cu precădere video proiectorul, pentru a-și prezenta
materia, iar 9 din 10 elevi nu folosesc/ le este interzisă utilizarea unui astfel de instrument în
timpul orelor de clasă* .
Așadar, proiectul ar trebui să se concentreze cu precădere pe mediul rural, iar fiecare
clasă ar trebui să aibă măcar 50% instrumente electronice raportat la numărul elevilor din
acea clasă. Pe lângă orele TIC, sunt necesare și activități extracurriculare care să aibă la bază
aceeași idee de acumulare a cunoștințelor IT. Orele de curs ar trebui să se concentreze strict
pe învățarea elevilor/ participanților la curs și nu pe notarea (acordarea unui calificativ)
acestora. Pe de altă parte, profesorul ar trebui să raporteze lunar către Ministerul Educației,
prin transmiterea unor filmări din timpul orelor de curs, nivelul de atingere a obiectivelor
pentru fiecare elev în parte. Pe baza acestor raportări, Ministerul Educației ar putea emite
recomandări care să îmbunătățească procesul. Schimbul de informații între cadre didactice
este, de asemenea, binevenit.

BIBLIOGRAFIE
1.Gradul scăzut de digitalizare a României,
https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/E-8-2018-003743_RO.html ;
2.Adrian Vasilache, „România, pe locul cinci în UE la viteza internetului, dar codașă de trei
ani la rând la serviciile publice digitale și la utilizarea internetului”, Hotnews, 2020,

344
https://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-24053265-top-romania-UE-viteza-internet-pret-
servicii-publice-digitale-indice-desi-2020.htm ;
3.Ministerul Educației și Cercetării – „Strategia privind digitalizarea educației din România”,
[https://www.edu.ro/sites/default/files/SMART.Edu%20-%20document%20consultare.pdf]

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE

ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Sîrghe Claudia
Școala Gimnazială Nr.1, Sat Parpanița

În momentul actual, tehnologiile ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană, iar
tehnologizarea procesului educațional este inevitabilă. Acest proces a fost grăbit în ultimul an de
pandemia COVID-19 și trecerea la învățământul online. Folosirea tehnologiilor digitale în
procesul educațional duce la schimbare și la îmbunătățirea sistemului educațional, într-un mod
mai lent sau mai alert.
Atunci când tehnologia digitală este utilizată cu pricepere, în mod echitabil și cu
eficacitate de cadrele didactice, poate susține pe deplin obiectivul unei educații și formări de
înaltă calitate și favorabile incluziunii pentru toți elevii. Aceasta poate facilita o învățare mai
personalizată, mai flexibilă și mai centrată pe elev în toate etapele și stadiile educației și formării.
Tehnologia poate fi un instrument puternic și antrenant pentru învățarea colaborativă și creativă.
Competențele digitale sunt esențiale pentru viața într-o lume digitalizată.
Digitalizarea este sinonimă cu flexibilitatea, ușurința în accesare, fluxul potențial de
resurse multimedia și noi modalități de motivare a adulților pentru a se angaja în învățare. Cu
toate acestea, introducerea acestor tehnologii este lentă și eficiența acestora este relativ limitată.
În schimb, faptele evidențiază dificultățile legate de formarea personalului, costurile suportate (nu
numai pentru instrumentele și infrastructura necesară pentru a le conduce, ci și pentru formarea
profesioniștilor) și, în funcție de localizarea geografică, lipsa conectivității.
Diversificarea și accesibilitatea instrumentelor didactice digitale presupun crearea și
integrarea manualelor digitale interactive adaptate nevoilor elevilor, cu lecții la care să poată
oricând reveni elevul, însoțite de aplicații: expozitive, de observare, de descoperire, cu zone
interactive, cu simulări, de tip joc de rol, pentru evaluare, de clasificare etc., de lecții video care
prezintă informația în animații video însoțite de narare, subtitrări și transcriere ( tutoriale video,
povestiriaudiovizuale, scenarii video ramificate), jocuri interactive care să permită învățarea
bazată pe proiect, învățarea în context, învățarea activă prin explorare, prin acțiune, învățarea
colaborativă, participativă, bazată pe partajarea socială a rolurilor etc.
Lecțiile digitale asigură oportunitatea de a învăța tuturor persoanelor, cu o gamă largă de
capacități, indiferent de dispozitivul pe care îl utilizează și de mediul în care lucrează. Conținutul
va respecta cele patru principii ale accesibilității: percepția, utilizabilitatea, inteligibilitatea,
robustețea - lecția trebuie să funcționeze bine pe diferite platforme, browsere și dispozitive.
Creativitatea și competențele digitale ale elevilor pot fi dezvoltate prin accesul neîngrădit la
tehnologia digitală.
Educația digitală ar trebui să îmbunătățească predarea, nu doar să prelungească metodele
existente prin intermediul noilor tehnologii. Trebuie să explorăm diferitele moduri prin care

345
aceste instrumente pot permite elevilor să-și împărtășească ideile și să le confrunte cu cele ale
colegilor lor. Trebuie să ne stabilim obiectivul de a îmbunătăți experiența de învățare, de a crește
motivația și de a oferi o experiență mai apropiată de modul în care adulții accesează informații și
comunică între ei în lumea reală, a clasei.
Noile tehnologii au creat provocarea de a revizui programele pe termen lung, inclusiv
conținutul de învățare pentru școli, universități și formare profesională. Formele emergente de
autoeducare au potențialul de a deveni un pilon important în sistemul de învățământ. Aceste
posibile evoluții afectează în mod direct educația profesorilor, transformând din ce în ce mai mult
rolul profesorului într-un „facilitator al cunoștințelor” care integrează tehnologiile și metodele
digitale în procesul educațional. Externalizarea procesării informațiilor și a stocării informațiilor
către mașini necesită, de asemenea, o competență digitală sporită și alfabetizare media pentru a
permite participarea socială și angajabilitatea nerestricționată.
Digitalizarea oferă în plus câteva puncte de pornire pentru analiza și evaluarea automată a
proceselor de învățare și îmbunătățirea acestora. Prin intermediul metodelor de învățare a
analizelor, algoritmii pot prelua din ce în ce mai mult controlul și manipularea proceselor de
învățare. Astfel, pot fi dezvoltate forme de învățare personalizate și deosebit de motivante, iar
metodele de predare pot fi îmbunătățite. Astfel, digitalizarea în peisajul educației deschide noi
puncte de plecare pentru îmbunătățirea calității învățării și a predării.
Tehnologia este pretutindeni și tinde să-și extindă utilizările în toate domeniile societății.
Introducerea tehnologiei în educație este, fără îndoială, cea mai eficientă modalitate de a oferi
elevilor oricând și oriunde accesul la o educație de calitate.
Deși mulți profesori preferă metodele de predare tradiționale, beneficiile combinării
acestora cu metodele care integrează tehnologia sunt nenumărate. Introducerea tehnologiei în
educație a permis profesorilor să-și adapteze lecțiile în funcție de stilurile de învățare ale elevilor
și să promoveze învățarea diferențiată.
Elevii au nevoie de tehnologie pentru că simplifică accesul la resursele educaționale,
îmbunătățește experiența de învățare a elevilor, îi ajută să se pregătească pentru carierele lor
viitoare și pot învăța în ritmul lor.
În prezent, tehnologia face parte din viața tuturor elevilor. Copiii folosesc zilnic
smartphone-urile și tabletele pentru a comunica cu prietenii și pentru a rezolva diverse sarcini
școlare. Acestea pot fi utilizate cu responsabilitate și în cadrul orelor de curs, elevul fiind mult
mai implicat în învățarea academică atunci când folosește un instrument familiar.
Evoluția tehnologiei se desfășoară într-un ritm alert. Acest lucru permite cadrelor
didactice să dezvolte planuri de lecție creative, provocatoare și inovatoare, reușind să le ofere
astfel elevilor experiențe de învățare memorabile.
Tehnologia facilitează învățarea individuală și tinde să elimine diferențele educaționale
dintre elevi. Astfel, fiecare elev poate accesa oricând și de oriunde conținuturile educaționale
puse la dispoziție de profesor pentru a înțelege anumite concepte.
După cum știm, tehnologia este utilizată permanent într-o mulțime de domenii.
Introducerea acesteia în sala de clasă îi va ajuta pe elevi să se familiarizeze cu utilizarea device-
urilor și în contexte formale. Mai mult, tehnologia poate constitui un prilej pentru îmbunătățirea
interacțiunilor sociale și încurajarea cooperării, abilități necesare viitorului loc de muncă.
Introducerea unor conținuturi educaționale noi cu ajutorul instrumentelor digitale,
cunoscute și folosite de elevi, îi determină pe aceștia să se simtă mai încrezători în capacitatea lor
de a învăța noul material și dornici să-i ajute pe colegi în utilizarea tehnologiei.Eliminarea
necesității folosirii manualelor fizice, opțiunea de a urma cursuri online, fără a părăsi țara sau

346
chiar casa, și existența bazelor de date au redus semnificativ costurile educației. O mulțime de
materiale educaționale pot fi descărcate chiar pe telefon, ceea ce face procesul de învățare
accesibil tuturor.
Datorită tehnologiei, educația devine din ce în ce mai flexibilă și mai accesibilă. Cursurile
online se bucură de o popularitate din ce în ce mai mare, motiv pentru care tot mai multe unități
de învățământ completează educația tradițională cu acestea pentru a crește performanțele
academice ale elevilor. Utilizarea tehnologiei în unitățile de învățământ este o necesitate în
contextul actual. Aceasta nu doar că eficientizează procesul instructiv-educativ al profesorilor,
dar îmbunătățește și experiențele de învățare ale elevilor. Acceptarea și utilizarea tehnologiei ca
parte a procesului de învățământ trebuie să devină o normalitate.

BIBLIOGRAFIE:
Baltac, Vasile- Lumea digitală. Concepte esențiale, Editura Excel XXI Books, București, 2015;
Susskind, Jamie- Politica viitorului. Tehnologia digitală și societatea, Editura Corint, București,
2019;
Școala online, Elemente pentru inovarea educației, Raport de cercetare evaluativă, București, mai
2020.

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE

Sorescu Cătălina
Școala Gimnazială Răzvad
Loc. Răzvad, Jud. Dâmbovița

Facem atât de multe lucruri online în zilele noastre: rămânem în legătură cu prietenii
noștri, cumpărăm, învățăm, ne uităm la televizor, ne plătim taxele și facturile noastre de apă.
Mergem pe stradă ținând telefonul în mână pentru a nu pierde ultimul mesaj, ultima
actualizare sau notificare care ne-a fost trimisă. Pe scurt, ne iubim telefoanele și tabletele,
precum și noul nostru „cordon ombilical” care ne conectează la lumea digitală oferită de
Facebook, Instagram și Twitter. Ne place această lume a stimulării constante, a posibilităților
nelimitate și pare că acceptăm promisiunile goale și iluziile cu care ne hrănește. Da, în zilele
noastre facem multe lucruri online, dar cu siguranță nu totul. Continuăm să colaborăm cu
lucruri, persoane și locuri offline. Trăim în lumea reală a lucrurilor fizice; le atingem, le
vorbim și vorbim despre ele. Desigur, oferta online de învățare pentru adulți este obligată să
se extindă tot mai mult și acest lucru poate fi un lucru bun. Digitalizarea este sinonimă cu
flexibilitatea, ușurința în accesare, fluxul potențial de resurse multimedia și noi modalități de
motivare a adulților pentru a se angaja în învățare.
Instrumentele digitale nu sunt un scop, ci un mijloc
Trebuie să facem o distincție între învățarea de a folosi instrumentele digitale și a
învățarea prin utilizarea instrumentelor digitale. Primul a fost un factor major de creștere a
participării adulților la educație și formare în ultimul deceniu. Cu toate acestea, în multe
societăți, omniprezența instrumentelor digitale a făcut ca utilizarea lor (competența numerică)
să fie mai puțin presantă în multe domenii. Deși unele grupuri au fost excluse din revoluția
digitală din cauza lipsei de competențe TIC (și, poate, a lipsei de acces la aceste instrumente

347
și la conexiunile de mare viteză care le fac să funcționeze), aceste tehnologii digitale fac parte
acum din viața de zi cu zi pentru o parte din ce în ce mai mare a populației. Scopul
educatorilor pentru adulți ar trebui, prin urmare, nu numai să fie încurajarea învățării digitale,
ci și să se asigure că utilizarea acestor instrumente îmbunătățește învățarea, îi ajută să facă
diferența, mai degrabă decât doar transferul documentelor tipărite într-un PowerPoint.
Digitalizarea și incluziunea
Este învățarea digitală o altă tehnologie? Introducerea sa în sala de clasă (și modul în
care aceasta constituie furnizarea de educație pentru adulți) reprezintă o schimbare
fundamentală în domeniul educației și formării pentru adulți? Ar trebui să regândim bazele
abordării noastre în acest domeniu? Nu sunt convins.
Așteptările, motivațiile, stilul de viață și experiențele tinerilor diferă de cele ale generației
mele . Aceste instrumente reprezintă noi provocări pentru furnizorii de educație în furnizarea
și evaluarea educației, dar oferă, de asemenea, mari oportunități de inovare și ajung la o nouă
generație de adulți.
Tehnologiile digitale adaptate educației pentru adulți nu sunt doar o mândrie și sunt
făcute să dureze (până când vor urma calea proiectorului, desigur). Prin urmare, este esențial
să acordăm timp și efort pentru a explora cele mai bune modalități de a le pune în slujba
educației adulților. Totuși, să nu uităm că aceasta din urmă implică în mod necesar relații
personale și că cei mai buni educatori sunt capabili să creeze, să mențină și să utilizeze astfel
de legături pentru a sprijini adulții în procesul de învățare.
Educația digitală ar trebui să îmbunătățească predarea, nu doar să prelungească
metodele existente prin intermediul noilor tehnologii. Trebuie să explorăm diferitele moduri
prin care aceste instrumente pot permite elevilor să-și împărtășească ideile și să le confrunte
cu cele ale colegilor lor. Trebuie să ne stabilim obiectivul de a îmbunătăți experiența de
învățare, de a crește motivația și de a oferi o experiență mai apropiată de modul în care adulții
accesează informații și comunică între ei în lumea reală, a clasei.

Bibliografie:
1. Anghel, F., Educaţia pentru toţi în România, Editura Alternative, Bucureşti, 1998.

INTELIGENȚA DIGITALĂ

Spiridon Liliana Daniela

Colegiul ”Aurel Vijoli” Făgăraș

Transformarea digitală a schimbat societatea și economia, având un impact din ce în

ce mai mare asupra vieții de zi cu zi.
Tehnologia digitală nu poate în niciun caz înlocui rolul profesorului, deoarece
interacțiunea umană și aptitudinile cadrelor didactice sunt esențiale pentru dezvoltarea
gândirii critice a elevilor, precum și a unei capacități de raționare analitice și bazate pe fapte;
aceste aptitudini sunt de o importanță capitală pentru o educație de calitate. De asemenea,
prezența fizică a elevilor face posibilă interacțiunea și cooperarea, care sunt esențiale pentru
stimularea procesului de învățare.

348
 O mare problemă a cadrelor didactice este de a găsi timp suficient pentru a testa, a
selecta, a analiza, a reflecta asupra multitudinii de instrumente utile pe care Internetul ni le
oferă, având permanent în vedere contextul educațional în care își desfășoară activitatea și pe
beneficiarii acesteia – elevii. Una dintre preocupările constante ale unui profesor este aceea
de a căuta în permanență noi moduri de lucru și noi instrumente care să facă activitatea cu
elevii mai eficientă, să înlăture rutina și să favorizeze implicarea elevilor, cum ar fi
instrumentele TIC.
Se spune, pe bună dreptate, că orice instrument e doar atât de bun ca acela care îl
folosește. Instrumentele noi sunt motivante, atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice,
dar a copleși elevii cu noutăți insuficient asimilate poate fi contraproductiv și o sursă de
confuzie. Scopul nu îl reprezintă noutatea sau instrumentul în sine, ci de a alege acele
instrumente care răspund nevoilor de învățare ale elevilor și de care ei să poată beneficia pe
deplin.
Un alt concept care trebuie avut în vedere în utilizarea tehnologiei la clasă este cel de
”inteligență digitală”. Copiii utilizează tehnologii digitale și media la vârste din ce în ce mai
tinere, nu doar la școală sau în timpul petrecut cu părinții. Ca atare, tehnologia poate avea un
impact semnificativ asupra sănătății și bunăstării lor.
Când testăm un nou instrument, oricât de interesant ar fi acesta e bine să avem în
vedere obiectivele pedagogice stabilite și taxonomia lui Bloom, dar și ce aduce el în plus față
de alte instrumente de același tip deja folosite, adaos fără de care, oricât de amuzant ar fi, nu e
decât o nouă ”jucărie” .
Iată câteva criterii care pot fi utile în aprecierea unui nou instrument, deși fiecare
cadru didactic poate găsi puncte de vedere proprii și care să fie mai potrivite contextului în
care predă:
1. Aspectul colaborativ: întrucât într-un proiect eTwinning lucrul în echipă este foarte
important, sunt preferabile acele instrumente care permit colaborarea sau editarea în comun,
mai ales când e vorba de planificare (de exemplu realizarea de hărți conceptuale), dar și de
produsele finale (editare colaborativă de cărți electronice, de videoclipuri etc.)
2. Funcțiile noi: un instrument care aduce funcții în plus față de cele deja existente, sau care
se îmbogățește în timp, merită adoptat.
3. Conturi: pentru elevii de vârstă mică, sunt de preferat instrumentele care nu necesită
crearea de conturi de utilizator sau, și mai bine, cele care oferă conturi pentru cadrele
didactice, pe care pot fi create spații de lucru pentru elevi, pe care munca elevilor poate fi
urmărită si evaluată pas cu pas .
4. Suport tehnic: e util atât pentru elevi, cât și pentru profesori dacă instrumentele beneficiază
de suport tehnic de calitate, manual sau o listă de întrebări frecvente, suport online etc.
5. Siguranță (inclusiv durata în timp): desigur, toți dăm atenție siguranței elevilor, dar e
important și cât de durabile sunt rezultatele muncii lor. Uneori, pagina web a aplicației oferă
indicii – anunțuri de nefuncționare frecventă, de exemplu.
6.Rezultatul: e mai util ca produsul obținut să poată fi descărcat și salvat, decât încorporat
unei pagini web, blog etc. În cazul dispariției instrumentului care l-a creat, produsul nu se
pierde, cum s-a întâmplat uneori.
7. Instalare: deși nu e un criteriu major, poate fi important daca instrumentele sunt web-based
sau necesită instalare de aplicații pe calculatorul personal.
8. Preț: in contextul actual, acest criteriu nu necesită comentarii.

349
 O dată ce instrumentele au fost identificate și testate, apoi utilizate în vederea atingerii
obiectivelor propuse, putem concluziona faptul că instrumentele digitale:
 Oferă elevilor un instrument modern și atractiv de exersare a noțiunilor teoretice și de
formare a competențelor specifice;
 Elevii pot colabora, pot învăța împreună sau pot concura unii cu alții;
 Fiecare elev poate lucra în ritm propriu, fiind esențial progresul fiecăruia raportat la
nivelul inițial;
 Elevii își dezvoltă competența digitală;
 Crește interesul elevilor pentru studiul individual prin integrarea educației digitale în
demersul didactic;
 Elevii se pot autoevalua, putând vizualiza, la final, soluția corectă pentru fiecare
întrebare la care au răspuns eronat;
 Îmbină metodele didactice tradiționale cu cele moderne;
 Asigură un feedback rapid;
 Corectarea greșelilor se face rapid;
 Stimulează capacitatea de învățare;
 Crește motivația elevilor;
 Instalează un climat de autodepășire, competitivitate;
 Întreține un nivel ridicat al atenției;
 Utilizare aplicațiilor de către elevi se poate face utilizând diferite dispozitive IT
(tabletă, telefon mobil, PC).
Este esențial să acordăm timp și efort pentru a explora cele mai bune modalități de a pune
instrumentele digitale în slujba educației. Totuși, să nu uităm că aceasta din urmă implică în
mod necesar relații personale și că cei mai buni educatori sunt capabili să creeze, să mențină
și să utilizeze astfel de legături pentru a sprijini elevii în procesul de învățare.
Educația digitală ar trebui să îmbunătățească predarea, nu doar să prelungească metodele
existente prin intermediul noilor tehnologii. Trebuie să explorăm diferitele moduri prin care
aceste instrumente pot permite elevilor să-și împărtășească ideile și să le confrunte cu cele ale
colegilor lor. Trebuie să ne stabilim obiectivul de a îmbunătăți experiența de învățare, de a
crește motivația și de a oferi o experiență mai apropiată de modul în care elevii accesează
informații și comunică între ei în lumea reală, a clasei.

DIGITALIZAREA EDUCAȚIEI-ETAPĂ ESENȚIALĂ ȘI UN DEMERS COMPLEX

Prof. Spînu Elena Camelia

Școala de Maiștri Militari și Subofițeri pentru Comunicații
Tehnologia Informației și Apărare Cibernetică, Sibiu

Abstract
Contextul actual, generat de perioada de distanţare socială, a schimbat modul de a
realiza activităţile de învăţare ce urmau a fi predate şi evaluate la şcoală, punând astfel
sistemul de învăţământ românesc şi global în faţa unei provocări fără precedent,respectiv
transferul total al activităţilor şcolare în mediul online.

350
 Sistemul de învățământ s-a reorientat către practici noi de comunicare și de cooperare
prin care să asigure continuitatea învățării și funcționarea organizațională. Adulții și copiii
deopotrivă au fost în situația de a descoperi noi moduri de conectare socială și de continuare a
activităților profesionale, sociale, culturale, ludice și de petrecere a timpului liber; în acest
sens, utilizarea noilor tehnologii a luat o amploare de neimaginat într-o perioadă relativ scurtă
de timp. Faptul că totul s-a întâmplat brusc „peste noapte” a pus societatea în fața unei
provocări de o magnitudine pe care nu am mai întâlnit-o până în prezent.
Astfel, instituții guvernamentale, școli, ONG-uri și companii private, profesioniști ai
educației și din zona tech s-au adunat la o masă rotundă a dezbaterilor (de cele mai multe ori
online, la distanță) pentru a găsi soluții, punând la dispoziție expertiză, idei, resurse, portaluri,
instrumente și platforme de elearning. Dar nu întotdeauna viteza și cantitatea sunt și garanți ai
unui proces de calitate, deci putem vorbi din punctul acesta de vedere ca despre un context
prielnic pentru reflecție și adaptare permanentă.
1.Contextul utilizării exclusive a mijloacelor de comunicare la distanță
Putem afirma, în acest sens, un fapt pozitiv: demersurile de realizare a activităților
educative utilizând instrumente și resurse digitale nu au constituit o noutate, pentru cei mai
mulți profesori.
Dar elementul care a condus la o presiune majoră asupra sistemului de învățământ și a
societății în ansamblul ei a constat în utilizarea exclusivă a mijloacelor de comunicare la
distanță pentru a face educație. Se remarcă astfel câteva aspecte:
• sistemul de învățământ este doar parțial pregătit, o parte din cadrele didactice nu posedă în
acest moment suficiente informații și competențe specifice instruirii asistate de calculator;
• curriculumul permite într-o măsură variabilă/ secvențială/ revizuită transpunerea în activități
la distanță;
• companiile edtech nu au fost stimulate pentru a construi soluții interoperabile,mulate pe
nevoile de sistem ale educației.
2.Gestionarea optimă a tehnologiei pentru a susţine procesele educaţionale
Este cunoscut faptul că cei mai mulţi dintre elevii şi studenţii din zilele noastre s-au
născut în plină dezvoltare tehnologică. Au intrat în mediul online de la cele mai fragede
vârste cu acces nelimitat la informaţii, acest lucru influenţându-le modul în care se raportează
la învăţare, la educaţie. Contextul a fost dublat de transferul activităţilor în online, în perioada
de distanţare socială cauzată de criza COVID-19. Astfel, atât profesorii, cât şi elevii, sunt puşi
în faţa unei provocări,aceea de a gestiona optim tehnologia pentru a susţine procesele
educaţionale.
Având în vedere transferul în mediul online, dar şi schimbarea caracteristicilor privind
învăţarea la elevi (Battro & Fischer, 2012), un aspect foarte important în contextul actual îl
reprezintă competenţele digitale deţinute de elevi şi profesori, dar şi capacitatea cadrelor
didactice de a proiecta contexte educaţionale susţinute de tehnologie, interactive şi antrenante
pentru elevi.
Astfel, competenţele digitale devin un aspect esenţial de abordat în procesele
educaţionale pentru a susţine funcţionarea şi pentru a dezvolta domeniile de activitate care au
fost transferate în mediul online în contextul distanţării sociale, dar şi dincolo de aceasta.
3. Competenţele digitale ale profesorilor și elevilor
Pentru a avea o înţelegere cuprinzătoare asupra a ceea ce înseamnă abilitatea profesorului
pentru a facilita contexte de învăţare susţinute de tehnologie,se impune cunoașterea structurii
de competenţe elaborată de Parlamentul European şi de Consiliul Uniunii Europene, care

351
reprezintă Cadrul european cu privire la dezvoltarea competenţelor digitale ale educatorilor în
conformitate cu profesia lor, DigCompEdu (Comisia Europeană, 2017); acesta descrie şase
dimensiuni:
1 - Implicare profesională, ceea ce vizează utilizarea tehnologiilor digitale pentru comunicare,
colaborare şi dezvoltare profesională;
2 - Resurse digitale,care implică căutarea, crearea şi partajarea resurselor digitale;
3 - Predarea şi învăţarea, ce priveşte gestionarea utilizării tehnologiilor digitale pentru
organizarea activităţilor specifice;
4 - Evaluare prin utilizarea tehnologiilor şi strategiilor digitale pentru dezvoltarea
competenţelor şi a evaluărilor;
5 - Autonomizarea cursanţilor ca rezultat al utilizării tehnologiilor digitale pentru
îmbunătăţirea incluziunii, personalizării şi implicării active a cursanţilor şi
6 - Facilitarea dezvoltării competenţelor digitale ale cursanţilor care le permit acestora să
folosească în mod creativ şi responsabil resursele digitale.
Aceste dimensiuni oferă cadrul pentru transpunerea competenţelor digitale în cele
pedagogice, astfel, profesorii îşi pot găsi cea mai potrivită strategie de învăţare prin
intermediul noilor tehnologii.
Formarea profesională în direcţia dezvoltării competenţelor digitale şi a capacităţii
profesorilor de a proiecta contexte de formare cu suport TIC necesită îmbunătăţiri
semnificative. În contextul crizei COVID-19 şi al transferului şcolii în mediul online, s-a pus
întrebarea dacă profesorii au suficiente resurse pentru a putea face faţă noilor direcţii în
domeniul educaţiei, în lipsa unei formări uniforme în domeniul educaţiei digitale. De
asemenea, s-a remarcat întrebarea dacă elevii au suficiente resurse şi competenţe digitale
pentru a face faţă noilor provocări sau dacă şcoala şi managementul şcolii sunt pregătite din
punctul de vedere al infrastructurii şi al comunicării, dacă factorii decidenţi pot asigura
claritatea şi continuitatea unui proces de dezvoltare şi de evaluare la nivelul învăţământului
online.
Concluzie
Digitalizarea reprezintă pentru educație o etapă esențială și un demers complex, fără
de care nu se poate vorbi de un învățământ modern, la standarde europene. Întrucât întreaga
societate parcurge un intens proces de digitalizare, educația nu poate să rămână în afara
acestor tendințe, digitalizarea fiind necesară atât la nivelul activităților la clasă, sau la nivelul
activităților educaționale complementare, cât și în contextul serviciilor pe care școala le oferă
– înscrieri la examene, baze de date interconectate, informații, pagini de prezentare a ofertelor
educaționale, analize, comparații, interpretări din perspectiva managerilor educaționali și a
decidenților. Implicit, numărul de utilizatori va crește semnificativ, precum și accesul
acestora la informații de calitate din domeniu.
Adaptarea sistemului de educație și formare la evoluția tehnologică reprezintă un
proces complex, necesar pentru pregătirea și perfecționarea resurselor umane și element
esențial al dezvoltării, modernizării și inovării societății. Utilizarea noilor tehnologii digitale
este calea directă pentru a face școala mai atractivă pentru elevi, mai adaptată nevoilor și
stilului lor de viață, mai eficientă în a dezvolta competențe, generând educație pe tot parcursul
vieții..Transformarea digitală în educație este determinată de progresele în materie de
conectivitate, utilizarea pe scară largă a dispozitivelor și a aplicațiilor digitale, nevoia de
flexibilitate individuală și cererea acută de competențe digitale.

352
 Criza „Covid-19” a reconfigurat practicile educaționale de la interacțiunea „față-în-față”
la mediul online, aspect care a generat o serie de reflecții care au pus în centrul atenției faptul
că predarea, învățarea și tehnologia emergentă nu mai pot fi considerate disparat, ci conturează,
holistic, viitorul educației digitale.

Bibliografie
 Battro, A.M., & Fischer, K.W. (2012). Mind, Brain, and Education in the Digital
Era.Mind, Brain, and Education, 6(1), 49–50.
 Revista de Pedagogie - Journal of Pedagogy, 2020 (2), 87 – 103, Mirela Elena
Alexandru,
Andreea Diana Scoda, Dezvoltareacompetențelor digitale.Provocări și perspective
actuale

NOILE PROVOCĂRI ALE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI DATORITĂ PREDĂRII ON-LINE

ȘI POSIBILE SOLUȚII DE REZOLVARE

Profesor învățământ primar Stroe Drăguța

Școala Gimnazială nr 23 “Constantin Brâncoveanu” , Constanța

Realitatea cu care ne confruntăm în zilele noastre în actualele condiții

demonstrează că instruirea în modelul tradițional devine tot mai rapid istorie. În prezent,
cadrul didactic trebuie să fie proactiv, deschis la nou, bine ancorat în actualitatea tehnologică,
pedagogică şi a domeniului de specializare, ancorat în noutate, cu disponibilitate pentru
colaborare şi comunicare cu colegii. În articolul prezent mi-am propus să prezint câteva
aplicații utile în procesul instructiv educativ, cu o scurtă descriere și sugestii de utilizare în
diferite momente din activitatea didactică specifică învățământului primar. De asemeni mi-am
propus să dau si câteva exemple din activitatea mea didactică.
Instruirea asistată de calculator era introdusă de mult timp în activităţile didactice
convenţionale, aducând plus valoare prin: facilitarea înţelegerii conţinuturilor de către elevi,
creşterea motivaţiei acestora pentru învăţare, sporirea atractivităţii materiei şcolare, integrarea
cu variate activităţi educaţionale nonformale, precum şi în ceea ce priveşte proiectarea şi
desfăşurarea lecţiilor de către profesor, contribuind la favorizarea activităţilor de instruire
diferenţiată. Chiar apariția manualelor digitale a favorizat extinderea activităților desfășurate
cu ajutorul mijloacelor digitale. Existenta unui videoproiector în sala de clasă si a unui laptop
a favorizat utilizarea mijloacelor digitale de către mine la orele desfășurate.
Resursele digitale folosite au fost realizate de mine, în mod special, cu scopul de a
facilita actul de învățare. Astfel am realizat ppt-uri pe diverse teme predate la scoală. Multe
din materialele realizate le-am postat pe Didactic.ro, pe YouTube, sau pe site-ul meu creat
http://www.agendainvatatorului.ro .
Pentru predarea și învățarea unor cântece m-am folosit de ppt-uri la care am inserat si
melodia si apoi le-am transformat în video. Unele din ele le-am postat și pe YouTube și au
fost folosite de multe cadre didactice si elevi. Ca exemplu cântecele Mama si Cântec pentru
mama- https://www.youtube.com/watch?v=D1om1ySDbRo&ab_channel=DuduStroe și
https://www.youtube.com/watch?v=R9G9EaYkuz0&ab_channel=DuduStroe .

353
 Pentru realizarea unei activități didactice de succes, în care este integrată tehnologia
prin utilizarea diferitelor aplicații digitale, trebuie să ținem seama de continutul resurselor
digitale, de forma de prezentare și de momentul când sunt folosite. În funcție de
competențelor specifice unității de învățare și a modalităților de evaluare; propunerea unor
activități de învățare care să asigure diferențierea instruirii pentru elevii cu ritmuri diferite de
învățare precum și pentru cei capabili de performanță. Astefel, dacă colectivul de elevi este
eterogen și include și elevi cu CES, tratarea diferențiată trebuie făcută. Pot fi utilizate resurse
digitale adecvate copiilor cu CES conform nivelului la care acesta se găsește.
În momentul trecerii activității didactice în system on-line a fost nevoie de o adaptare
a resurselor folosite. Existența unei platforme digitale educaționale gratuită a facilitat mult
activitatea didactică. Școala noastră a folosit plarforma Scoala365, o platformă cu acces la
diverse resurse oferite de google. Încărcarea materialelor folosite se putea realiza cu ușurință.
Google Meet facilita video activitatea sincron- https://scoala365.ro
Aplicația digitală/ soft-ul educațional ales trebuie să monitorizeze activitatea elevilor
și să le susțină parcursul în scopul atingerii obiectivelor propuse. Școala365 este platforma
care încurajează cooperarea între elevi pentru rezolvarea unor sarcini ce vizează proiecte de
grup, dar și independența în învățare.
În cele ce urmează voi prezenta câteva aplicații utile în procesul instructiv educativ,
cu o scurtă descriere și sugestii de utilizare în diferite momente din activitatea didactică
specifică învățământului primar.
În scopul cooperării și întocmirii unor proiecte educaționale colaborative, elevii pot
folosi cu ușurință aplicația Padlet (www.padlet.com) care permite crearea unui „perete”
virtual pe care pot fi postate scurte mesaje text, imagini și link-uri către diferite video-uri
potrivite temei abordate. Poate fi folosită pentru brainstorming, pentru a posta cuvinte noi,
termeni sau comentarii pe o anumită temă dată. Colaboratorii pot fi invitaţi prin e-mail sau cu
ajutorul link–ului. Eu am folosit aplicația în cadrul unor proiecte realizate la Științe la tema
Grupe de animale. Astfel, pentru fiecare grupă de animal, am creat câte un padlet, Elevii
primeau link-ul padletului. Își descărcau o imagine cu un animăluț din grupa respectică.
Căutau și informații adecvate apoi făceau postarea. Unul dintre proiecte este acesta -
https://padlet.com/dragutastroe/Bookmarks
Aplicația Padlet este ușor de accesat de elevii din clasele II-IV, după o minimă instruire.
Transmiterea noilor cunoștințe poate fi facilitată prin utilizarea unor aplicații care
permit inserarea de texte, documente, imagini, desene, audio, video-uri ce pot fi accesate cu
ușurință pe parcursul activităților. Cărțile digitale multimedia pot fi partajate online sau
descărcate în format PDF și accesate de către elevi ori de câte ori doresc, pentru a fi parcurse
și în ritmul propriu.
Modalitatea atractivă de prezentare a conținuturilor noi va menține atenția elevilor și
va stâni interesul acestora pentru învățare. De asemeni folosirea unor platforme în care elevii
pot accesa diverse jocuri prin care să își consolideze cunoștințele dobândite la ore. Tabla
înmulțirii a fost memorată mai ușor de elevii mei deoarece am folosit site-ul
https://www.tablainmultirii.ro . Elevii primeau diverse medalii și diplome pe care le colectau
în contul lor. Conturile le-am create eu pentru fiecare și le-am transmis individual fiecăruia.
Pe lângă exemplele oferite, pot fi selectate şi alte aplicaţii utile care permit
transmiterea cunoştinţelor într-o manieră plăcută, atractivă şi adaptată nevoilor de învăţare ale
elevilor zilelor noastre. Aplicaţia Kahoot se bazează pe învăţarea prin joc utilizând tehnologia
educaţională. Aceasta este accesibilă, uşor de folosit atât de cadrele didactice, cât şi de elevi,

354
permite realizarea unor teste de evaluare la diferite discipline, este uşor de folosit, iar testele
sunt verificate in timp real. De asemenea, se pot crea jocuri de învățare Kahoot pe orice
subiect și pentru elevi de toate vârstele, se poate accesa folosind orice dispozitiv, calculator
sau laptop care dispune de conectare la internet. Astfel elevii erau încurajați să parcurgă mai
multe materiale utile și să rezolve diverse exerciții .
O altă aplicație pe care am folosit-o a fost Kidibot- Bătăliile cunoașterii .
https://www.kidibot.ro. Fiecare elev strângea un punctaj și vedea clasamentul clasei și al
școlii. Și aici a fost nevoie de un cont pe care trebuia să îl aibă fiecare elev.
O altă etapă în derularea demersului instructiv educativ este reprezentată de evaluare,
componentă esențială a procesului de învățământ, alături de predare și învățare. În mediul
online, pentru a evalua cunoștințele elevilor, se pot aplica teste/chestionare create cu ajutorul
formularelor Google Forms care permit conceperea unor tipuri diferite de itemi, colectarea
răspunsurilor într-o foaie de calcul și salvarea lor în contul Drive. În același scop se pot folosi
aplicații precum LearningApps (learningapps.org/) sau Live work sheets
(www.liveworksheets.com/) care necesită crearea unui cont de profesor ce permite accesul la
toate resursele din comunitatea platformelor respective. Avantajul acestora este că elevii
primesc feedback imediat privind corectitudinea răspunsurilor date și punctajul aferent. Am
realizat diverse quiz-uri care mi-au fost utile la evaluarea cunoștințelor de la limba română și
matematică. Am creat cont în care se regăsesc quiz-urile realizate de mine pentru elevii mei
https://learningapps.org/myapps.php .
De asemenea, realizarea unor activități personalizate pentru clasă este posibilă
folosind platforma WordWall (www.wordwall.net) ce conferă dinamism și interactivitate
orelor de curs desfășurate în mediul online și nu numai. În acest sens, pot fi propuse elevilor
teste, jocuri de cuvinte, competiții și multe altele. De menționat este faptul că, în varinata
gratuită, platforma oferă posibilitatea creării unui număr de materiale limitat la cinci, dar se
pot găsi numeroase resurse utile postate de alte cadre didactice.
Alte aplicații ușor de folosit pe telefoanele mobile sunt : ChatterKid și Quik. Ele se
instalează pe telefon în mod gratuit și sunt ușor de folosit. ChatterKid presupune a da voce
unei poze. Elevii mei și-au fotografiat animalul de companie sau au folosit o poză descărcată
în telefon. Își înregistrau mesajul și apoi realizau filmulețul pe care îl distribuiau pe grupul de
whatapp al clasei. Pentru Quik a fost nevoie de mai multe poze realizate pe o anumită temă.
Ca temă le-am dat Flori de primavară. Exemplu de filmulet realizat de o fetiță
https://www.youtube.com/watch?v=IK9b8iueG3E&ab_channel=DuduStroe
În concluzie, se poate afirma că procesul instructiv educativ poate fi unul pe placul
elevilor utilizând resursele digitale în scop educativ, adaptându-ne la schimbările care, cu sau
fără voia noastră, se întâmplă. Elevilor le putem incita curiozitatea pentru cunoaştere folosind
ceea ce îi atrage cel mai mult, resursele digitale. De reținut este și faptul că aplicaţiile sunt
proiectate pentru a sprijini, nu pentru a înlocui procesele umane, de grup, iar cadrelor
didactice le revine sarcina de a alege și a propune elevilor aplicații accesibile care facilitează
învățarea.
Bibliografie
• Olimpius Istrate, Provocări pedagogice în proiectarea programelor de elearning. În:
Elearning.Romania, 2011. Online: elearning.ro/provocari-pedagogice-in-proiectarea-
programelor-de-elearning
• Mihaela Brut, Instrumente pentru e-learning – ghidul informatic al profesorului modern,
Editura Polirom, Iași, 2006

355
  Cursul gratui oferit de Asociația Techsoup - Îndreptar Digital
https://indreptardigital.ro/courses/intensiv-de-educatie-digitala-pentru-invatamant-
primar-primavara-2021

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN PREDAREA ONLINE

prof. înv. primar Suciu Mariana

Școala Gimnazială Asau-Bacau

Perioada pe care o traversăm reprezintă pentru noi toți mai mult decât o provocare
obișnuită, întregul nostru stil de viață este pus la îndoială pe o durată nedeterminată. Tot ceea
ce înseamnӑ proces de predare-învӑțare-evaluare a redevenit în atenția noastră sub titulatura
de proces educațional la distanță. Cu toții am fost nevoiți să ne mutăm activitatea în mediul
on-line și am făcut cunoștintă cu aplicații care faciliteazӑ învățarea la distanță.
Învățarea în mediulvirtual este cao,,școală altfel”, o școală care secaracterizează prin
diversitate și complexitate. Resurselewebcontribuiela schimbarea tipului depredare dintr-
unmodel static într-unul dinamic,în carejoculețesimple cu potrivirede cuvinte,puzzle-uri,
quiz-uri șimulte altetipuri deaplicații pot susține într-unmod atractivînvățarea. În situațiaîn
caream fostnevoiți ca predarea săo facemprin intemediul mijloacelor digitale,am constatatcă
folosirea unorjocuri didacticeinteractive în cadrulorelor prinintermediul unor aplicații
digitaleduc laîmbunătațirea rezultatelor școlareale elevilor. În ,,școala de acasă”, pentru
crearea unor resurse interactive pentru elevi, am folosit următoarele platforme și aplicații
digitale:
Platforma educaţională WordWall este una din acele platforme care vin în ajutorul
cadrului didactic pentru a face o lecţie mai interactivă. Ni se propun mai multe forme de joc,
chiar şi realizând o activitate, elevul are opţiunea să-şi schimbe aspectul jocului, condiţiile
rămânând aceleaşi; această platformă încadreză cu succes toate categoriile de vârstă, vine cu
opţiuni diferite de a crea şi a dezvolta creativitatea. Aplicația Wordwall este o aplicație
utilăpentru crearea activităților, exercițiilor interactiveși distractive pentru copii. Este
interesantă prin faptulcă eleviipercep aceste exerciții cadrept jocuri,dar prinaceste jocuri le
dezvoltămcompetențe, leformăm aptitudini și deprinderiutile
(https://wordwall.net/ro/myactivities).

356
 Aplicația LearningApps este o aplicație concepută pentru a sprijini procesele de
predare. Este un instrument potivit pentru a fi utilizat în cadrul lecțiilor online cât și offline și
poate fi folosit la oricare etapă a lecției. De asemenea, platforma oferă posibilitatea de a crea
conturi pentru clasele de elevi, în care elevii au posibilitatea de a realiza sarcinile și rezolva
exercițiile digitale propuse de către cadrul didactic. Respectiv, cadrul didactic are posibilitatea
de a vizualiza corectitudinea realizării sarcinii propuse, timpul realizării sarcinii și numărul
elevilor care au realizat sarcina corect (https://learningapps.org/display?v=pbx62y15321).

WordArt este o aplicație care realizează ușor un „nor de cuvinte” – un mod de

reprezentare vizuală a unui text sau a unui șir de cuvinte, în care, de obicei, semnificația unui
element-cuvânt este relevată de mărimea acestuia relativă la celelalte elemente. Poate fi un
instrument pentru analiză de conținut sau pentru crearea unui suport pentru prezentare de
conținut, în formă grafică – statică sau interactivă. Avantajul aplicației WordArt (față de

357
Wordle, de exemplu) este că se pot realiza mai multe forme de nori de cuvinte
(https://wordart.com/edit/ppp1g2a5476l).

Kahoot! este o aplicație ușor de utilizat, îndrăgită de către elevi. Este accesată de către
aceștia de pe dispozitivul mobil sau intrând pe site-ul kahoot.it, în acest caz putând fi folosit
și calculatorul sau laptopul. Este foarte important faptul că elevii percep utilizarea acestei
aplicații ca pe un joc, ei nu simt că sunt evaluați, sunt relaxați și dornici de a interacționa și
mai mult cu tehnologia digitală în mediul școlar, în educație. Avantajul aplicației Kahoot!
este că antrenează elevii în activități rapide de evaluare de cunoștințe: test, quiz, trivia
(https://create.kahoot.it/details/58b421a1-21fe-4fde-bc65-fdb3899c5784).

LIVRESQ este un editor de resurse educaționale în format digital. Acesta

facilitează crearea de lecții interactive, ce conțin texte, galerii de imagini, animații, audio,
video, quiz-uri și alte elemente, fără a fi necesare cunoștințe de programare. Lecțiile realizate
în LIVRESQ pot fi descărcate pentru a fi folosite offline sau pot fi partajate pe internet
foarte ușor prin Biblioteca LIVRESQ, copiii putând avea acces la ele de pe orice tip de

358
dispozitiv smart (telefon, tabletă, PC). Consider că platforma LIVRESQ este școala în care
gândurile se pot proiecta pe ecrane, cromatic și imagistic și în care cadrul didactic este
regizorul care jonglează cu creație, artă, inventivitate și comunicare prin idei, viziuni. Cu
ajutorul editorului livresq am realizat lecții interactive interesante, îndrăgite și apreciate de
copii, în care învățarea devine mult mai ușoară și mai plăcută, accentul în demersul didactic
punându-se pe elev (https://library.livresq.com/details/6013330401f06b0007661627).

În concluzie, învățarea trebuie să continue dincolo de școală cu aceste instrumente

online accesibile tuturor. Cu multă determinare, putem face progrese împreună și, mai mult
decât oricând, putem încuraja elevii să învețe și să lucreze independent. Se spune că cel mai
bun instrument este cel pe care oamenii îl vor folosi. În contextele online, implicarea este
absolut esențială și aceste instrumente trebuie să creeze o interacțiune umană mai profundă și
mai semnificativă. Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calității educaționale, iar
creativitatea pe care tehnologia îți permite să o exprimi este ceva despre care profesori din
diverse colțuri ale lumii vorbesc în mod constant într-un sens pozitiv.

SITOGRAFIE:
1. https://edict.ro/instrumente-online-pentru-evaluarea-elevilor/
2. https://profs.info.uaic.ro/~mihaela/teach/courses/iac/curs03iac.pdf
3. https://www.educatieprivata.ro/strategii-de-predare-online/

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE

ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Prof.Tănase Sorina-Crina

359
 Școala Gimnazială ,,Costache Grigore Șuțu”

Situația pandemică care a cuprins întreaga planetă a produs schimbări majore în

sistemele de învățământ din întreaga lume. Învățământul românesc, intens mediatizat de-a
lungul anilor, s-a adaptat și el la o societate în schimbare. Lecțiile față în față s-au transformat
în lecții online și au necesitat eforturi uriașe atât din partea majorității profesorilor, cât și a
elevilor și a familiilor acestora.
Se știe de multă vreme că organizarea activității de învățare are un impact semnificativ
asupra formării și dezvoltării elevilor. Modul în care profesorul își organizează activitățile,
mai ales în acest context nou, reprezintă o provocare. Astfel, printr-o planificare atentă, acesta
poate transforma acest neajuns într-o oportunitate. Poate crește gradul de interactivitate între
elevi și poate crea contexte de învățare atractive folosind o multitudine de resurse digitale,
care fac activitatea de învățare mult mai ușoară și mai plăcută.
Se exersează cu această ocazie una dintre cele opt competențe cheie și anume
competențele digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și
cunoaștere. Nivelul de pregătire digitală al elevului, dar și al profesorului, precum și calitatea
sau tipul dispozitivului folosit sunt factori care influențează reușita unui demers didactic
online.
Timpul și spațiul în mediul virtual sunt percepute diferit de timpul și spațiul din
mediul fizic. Pentru combaterea plictiselii și a oboselii, care se instalează mai rapid decât în
mediul fizic, este bine să alternăm activitatea sincron cu cea asincron, folosirea platformelor
educaționale, crearea de conținut digital, folosirea unor aplicații atractive și stimulative.
Pe internet există un șir de site-uri care permit crearea diverselor materiale didactice
electronice, cum ar fi: prezi.com, learningapps.org, kahoot.com etc., doar că ele sunt puțin
cunoscute pe teritoriul țării noastre și din aceste considerente, în majoritatea cazurilor,
profesorii recurg la instrumentele standard din calculator. Introducerea resurselor
educaționale digitale în procesul educațional permite evidențierea unui șir de avantaje printre
care:
- Oferă posibilitatea simulării sau modelării unui proces care nu poate fi prezentat în
realitate, permițând crearea unui tablou clar despre fenomenul studiat.
- Sporesc interesul elevilor față de tema studiată.
- Orele devin mai interactive.
- Oferă posibilitatea distribuirii în rețea.
De asemenea, utilizarea resurselor educaționale digitale permite profesorilor să
dezvolte competențele digitale și de învățare ale elevilor, să-i pregătească pentru aplicarea
acestora în diverse situații din viața cotidiană. Acest fapt conduce la sporirea calității și
eficacității procesului educațional. Totodată, ele permit individualizarea procesului de
instruire, adică putem avea mai multe variante de prezentare a materialului didactic necesar
prezentării unei teme. Diversificarea variantelor de prezentare poate fi realizată atât prin
utilizarea diferitor conținuturi, cât și prin aprofundarea, detalierea și alternarea informației
prezentate. De asemenea, ne permite alegerea anumitor metode și tehnici de prezentare a
conținuturilor noi. Feedback-ul imediat oferit la testele de evaluare permite reglarea activității
elevului, în funcție de lacunele descoperite. Aceste teste pot fi setate astfel încât să ofere
răspunsurile corecte la finalul lor, iar elevii pot să conștientizeze unde au greșit și să
consolideze materia pe care nu o stăpânesc bine.

360
 Avantajele utilizării instrumentelor digitale pot fi limitate, din păcate, de anumiți
factori. Cel mai frecvent întâlnit este cel reprezentat de lipsa echipamentelor digitale sau de
uzura lor morală. Foarte mulți elevi nu beneficiază de conexiune la internet sau nu au
telefoane inteligente. Experiența la clasă m-a învățat că, în această așa-numită ,,eră digitală”,
chiar și cei mai slabi elevi la învățătură posedă un minimum de abilități digitale.
Caracteristicile unui program de învățare bazat pe utilizarea noilor tehnologii sunt
enumerate de R.C. Clark și R. Mayer (2003), după cum urmează:
- include conținut relevant pentru obiectivele învățării;
- face apel la diverse metode de instruire, precum exemplificarea și activitățile practice,
pentru a susține învățarea;
- utilizează elemente multimedia – text, imagini, animație, fișiere audio, filme – ca
suport pentru accesibilizarea conținutului și pentru diversificarea metodelor de instruire;
- construiește cunoaștere și dezvoltă competențe în relație directă cu obiectivele
individuale ale celui care învață, constituind o soluție pentru parcursuri de învățare
personalizate.
Chiar dacă în ultimii doi ani evoluția digitală la nivelul învățământului românesc a fost
mai evidentă și mai alertă decât în anii anteriori, baza o reprezintă tot învățământul
tradițional. Acesta însă este completat cu succes - sperăm noi – de o altă formă a sa, mai nouă
și mai atrăgătoare.

Bibliografie:
1. Ceobanu, C., Cucoș, C., Istrate, O., Pânișoară I.-O., ,,Educația digitală”, Polirom
(2020).
2. https://zoom.vodafone.ro/regandirea-educatiei-in-era-digitala-de-la-orele-clasice-la-
scoala-online/
3. Hurezeanu, Andreea, ,,Competențe cheie pentru secolul XXI” - Cursul de formare
„Profesor real într-o școală virtuală”

APLICAŢIILE UTILIZATE ÎN ŞCOALA ONLINE

Profesor – educator Toma Ramona – Claudia

Centrul Școlar de Educație Incluzivă, Comuna Filipeștii de Târg, Județul Prahova

Apariţia virusului SARS-CoV-2 şi a bolii provocată de acesta, COVID 19, a găsit

omenirea destul de nepregătită, s-a extins rapid fiind necesară declararea acesteia ca boală
pandemică. Desigur că nepregătit a face faţă acestei boli, a fost şi sistemul de învăţământ în
integralitatea lui, elevii, profesorii, infrastructura existentă, părinţii etc. Cu toţii ne-am trezit
în faţa unei decizii a organismelor responsabile ale statului, de a continua procesul instructiv-
educativ de acasă, aşa cum a putut fiecare cadru didactic, fiecare elev, folosind rapid
tehnologia personală. Fiecare cadru didactic a încercat, de comun acord cu elevii şi părinţii
acestora, să găsească soluţia cea mai potrivită acelui moment din martie 2020, să identifice
cele mai facile mijloace astfel încât predarea şi învăţarea să continue. A fost momentul în
care, specialiştii în domeniul informatic s-au gândit să dea o mână de ajutor şcolii, aşa că au
creat primele platforme care să sprijine demersul didactic. Pentru început, toţi profesorii au

361
recurs la Whatsapp pentru a furniza elevilor scheme de lecţii, exerciţii rezolvate, după care s-
a deciscă e bine să se utilizeze şi facebook- aplicaţia atât de îndrăgită de tineri. A fost uşor de
concluzinat de toate părţile implicate în procesul instructiv educativ, că nu e suficient şi că e
necesară identificarea unei alte aplicaţii care să poată fi folosită. Aşa s-a ajuns la Zoom şi
Classroom.
Ce este aplicaţia Zoom ? Zoom este un serviciu de videoconferinţă bazat pe cloud, care
poate fi utilizat fie prin video, fie numai audio sau ambele şi care permite înregistrarea acelor
sesiuni pentru a putea fi vizualizate ulterior. Pentru a putea folosi această aplicaţie, este
necesar un telefon inteligent performant sau calculator cu cameră web. În prezent, Zoom are
un nivel gratuit care limitează şedinţa la 40 de minute, fără a limita, însă, numărul de sesiuni,
dar există şi Zoom cu plată, care evident are mai multe facilităţi.
Zoom ne ajuta să creăm o sală de cursuri virtuală, unde profesorii şi elevii pot interacţiona
online, iar în felul acesta pot colabora pentru a-şi duce acţiunile la bun sfârşit. Platforma
aplicaţiei permite efectuarea de apeluri video de grup de pe PC, laptop, smartphone sau
tabletă, prin folosirea chat-ului, care împarte ecranul între fereastra profesorului şi utilizarea
unei table virtuale interactive.
În acest moment, marea majoritate a şcolilor folosesc aplicaţiile Google pentru educaţie
„Suite for Education”.
Printre avantajele aplicaţiilor Google pentru educaţie (G Suite for Education) se pot aminti:
• sunt aplicaţii intuitive uşor de folosit la clasă;
• creşterea motivaţiei elevilor prin lecţii interactive;
• o mai bună înţelegere a teoriei predate şi a studiilor de caz;
• o mai bună colaborare profesor - elev şi comunicare în timp real;
• facilitarea dezvoltărea abilităţilor digitale, gândirii critice şi creativităţii.
Aplicaţiile pot fi grupate în:
❖Aplicaţii pentru comunicare: Gmail, Google Calendar, Google Plus, Google Hangouts;
❖Aplicaţii pentru colaborare: Google Docs, Sheets şi Slides, Google Sites, Google Forms,
Google Classroom;
❖Aplicaţii pentru stocare de date: Google Drive, Google Vault.
Google Classroom este una dintre cele mai folosite dintre aplicaţii de către elevii din
întreaga lume. Aplicaţia permite ca profesorii să îşi organizeze eficient timpul, să îşi
organizeze mai bine lecţiile şi mai ales să comunice în timp real cu elevii. Aplicaţia permite
crearea, colectarea şi notarea temelor în mediul online. Elevii pot fi permanent la curent cu
rezultatele evaluării temelor. Profesorii pot vedea chiar înainte să ajungă în sala de clasă, cine
şi-a terminat tema, o pot corecta şi apoi oferi foarte rapid feedback direct elevilor astfel încât
aceştia să se corecteze, să revizuiască tema şi apoi să îşi îmbunătăţească performanţele
şcolare. De asemenea, prin intermediul Google Classroom se pot posta anunţuri şi întrebări de
către profesor, iar elevii pot răspunde la acestea, pot formula opinii. În acest fel, comunicarea
la clasă devine mai eficientă şi se poate extinde şi în afara orelor de curs, 24
de ore din 24. Pentru elevi, Google Classroom face ca temele să fie mult mai interesante, mai
plăcute, chiar mai eficiente, deoarece aplicaţia le permite să acceseze printr-un singur clic
toate informaţiile şi materialele aferente lecţiilor: fişe de documentare, fişe de lucru, filme,
fotografii, scheme, link-uri către site-uri unde pot găsi informaţii suplimentare.
Tot cu ajutorul Google Classroom elevii pot să iniţieze conversaţii cu profesorul şi să pună
întrebări referitoare la lecţie, la care pot primi răspuns în timp real, iar temele pot fi predate

362
mai uşor de pe orice dispozitiv utilizat de către elevi (laptop, tabletă, smartphone).
Pentru părinţi, Google Classroom oferă posibilitatea să primească rezumate ale activităţii
copiilor pentru a fi informaţi permanent cu privire la evoluţia şi rezultatele lor la şcoală. Din
păcate, există mulţi părinţi care nu ştiu deloc utiliza tehnologia informatică, acesta fiind un
impediment serios al implicării acestora în activitatea şcolară a copilului, în supravegherea
acestuia.
Care au fost şi sunt limitele acestor aplicaţii folosite în şcoala on line? Din păcate, există
un număr considerabil de elevi care nu s-au bucurat de şcoala online deoarece:
- nu posedă mijloace tehnologice adecvate sau sunt mai mulţi fraţi care folosesc acelaşi
mijloc ceea ce înseamnă, în mod cert, că nu pot participa la toate activităţile procesului
instructiv-educativ;
- locuiesc în zone unde sunt probleme cu conexiunea la internet sau nivelul veniturilor
părinţilor nu permit cumpărarea acestui serviciu;
- cadrele didactice nu au mijloace tehnologice.
Cadrele didactice nu au reuşit să dobândească suficiente competenţe de utilizare a tehnologiei
informatice şi a aplicaţiilor informatice indispensabile în şcoala online.
În concluzie, putem spune că pandemia a fost şi este o mare provocare cu implicaţii
complexe în toate domeniile vieţii sociale ale cărei efecte se vor vedea în timp.
Bibliografie
• https://mindcraftstories.ro/coronavirus/coronavirus-sars-cov-2-covid-19-care-i-diferenta/
• https://alba24.ro/aplicatia-zoom-ce-este-cum-functioneaza-si-cum-poate-fi-folosita-pentru-
scoala-online-scurt-ghid-al-utilizatorului-795829.html
• https://www.libertatea.ro/stiri/cum-folosesti-aplicatia-zoom-pentru-scoala-online-2933143
•https://isj.educv.ro/sites/default/files/Ghid%20de%20activare%20G%20Suite%20for%20Ed
ucation%2C%20instalare%20aplica%C8%9Bie%20ADMA%20SIIIR%20%C8%99i%20activ
are%20Office%20365%20A1%20-
%20%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt%20preuniversitar.pdf

PROVOCĂRILE EDUCAȚIEI DIGITALE

Prof. înv. primar: Tudora Elena Ramona

Liceul,, Preda Buzescu,, Berbești, Vâlcea

Sistemele educaționale din întreaga lume în această perioadă prin nevoia de a se

reinventa, dată fiind situația în care milioane de elevi își petrec zilele în casele lor, la fel și
profesorii lor. Ce putem face însă în aceste vremuri ca să continuăm să învățăm și actul
educațional să se întâmple?
Mutarea cursurilor în online încurajează elevii să aibă mai multă autonomie în
învățare, folosindu-și la maxim creativitatea. Totodată, mutarea temporară a procesului de
învățare pe online, poate susține ritmul învățării și poate crește încrederea elevilor în
capacitățile și resursele proprii pentru a fi autodidacți (de altfel, învățarea continuă pe tot
parcursul vieții adulte este guvernată de capacitatea de a fi autodidact).
Utilizarea pe o scară tot mai mare a tehnologiilor informației și comunicațiilor și a
celor digitale schimbă viața de zi cu zi atât în plan economic și profesional, cât și în cel

363
social. În prezent există numeroase posibilități de interacțiune și colaborare în mediul
online/digital, ceea ce determină apariția a noi forme de participare și creare de valoare.
Inovația (deschisă), creativitatea, diseminarea largă a cunoștințelor și informațiilor științifice
și tehnice beneficiază de platforme extinse în mediul online / digital, sporind potențialul de
creștere și competitivitate economică. Toate aceste abordări deschise și inovatoare contribuie
la dezvoltarea societății și economiei digitale.
Datorită invenţiilor de ultimă oră, profesorul are la dispoziţie infinite surse de
informare. Internetul este astăzi un izvor bogat de informaţii, instrumentele tehnologice ne
permit ca în câteva secunde să accesăm un website de profil, furnizor de activităţi pentru
clasă. Dar aceasta nu denotă în totalitate originalitatea ori creativitatea profesorului, ci mai
degrabă priceperea sa în materie de tehnologie, rapiditatea în a improviza pe loc.
Copiii moderni tind să-și dezvolte alte abilități prin interacțiunile cu tehnologia, chiar
și la vârste foarte mici. Transformarea tehnologică a tuturor sectoarelor înseamnă că
instrumentele digitale sunt utilizate frecvent chiar și în cazul profesiilor în mod tradițional
netehnice și în condițiile în care se estimează că în viitor nouă din 10 locuri de muncă vor
necesita competențe digitale în viitorul apropiat sau imediat. Este esențial ca instituțiile de
învățământ să pregătească elevii să facă față schimbărilor sociale și economice rapide,
determinate de dezvoltarea tehnologică rapidă, dotându-i cu competențele adecvate
provocărilor erei digitale. Tehnologiile digitale ar trebui să facă parte integrantă dintr-o
abordare educațională axată pe cursant, adaptată vârstei și pot oferi abordări noi și inovatoare
în materie de predare și învățare.
O învățare digitală de calitate și inovatoare poate fi captivantă și interactivă,
completând astfel metodele de predare bazate pe prelegeri și oferind platforme de colaborare
și de creare de cunoștințe. Totodată, tehnologiile digitale pot facilita accesul la cunoștințe și la
învățare, iar utilizarea lor permite tuturor structurilor de formare de la diferite niveluri să fie
ușor accesibile și favorabile incluziunii. Dobândirea de competențe digitale necesită o
abordare coerentă, bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții desfășurată în contexte formale,
nonformale și informale o reacție la nivel de politici și intervenții specifice adaptate nevoilor
diferitelor grupuri de vârstă și cursanților.
Consider că procesul de predare – învățare trebuie adaptat realităților prezente și
nivelului actual de dezvoltare tehnologică. Oricât ar fi de greu de acceptat pentru noi, ca
părinți și educatori, tehnologiile digitale și mediul digital și online au devenit indispensabile
pentru copiii și tinerii din ziua de azi. Ei folosesc mediul digital și online pentru a discuta,
pentru a împărtăși (cunoștințe, experiențe, bunuri), pentru a se juca și pentru a învăța,
formându-și astfel o identitate proprie în mediul online, care poate fi aceeași sau nu cu
identitatea din mediul real. Ceea ce este important pentru analiza de față, însă, este gradul tot
mai mare în care copiii și tinerii învață folosind mediul digital și online, care, din păcate, nu
se reflectă și în activitatea de predare – învățare din școală.
Educația poate beneficia de pe urma deschiderii către experiențele și proiectele
concrete, a noilor instrumente și materiale de studiu, precum și a resurselor educaționale
deschise (RED). Elevii pot dobândi mai multă autonomie prin colaborarea online. Accesul la
tehnologii digitale și utilizarea lor pot contribui la reducerea decalajului la învățătură dintre
elevii care provin din medii socioeconomice favorizate și cei din medii defavorizate.
Tehnicile de predare personalizate determină creșterea motivației elevilor/studenților prin
concentrarea personalizată a eforturilor profesorilor asupra fiecăruia dintre aceștia în parte

364
 Bibliografie:
1.Irina Șarapatin, Creativitate şi originalitate didactică. Repere psihopedagogice,
Cluj- Napoca, 2016
2.Victoria Folea, Trecerea la societatea digitală în țările uniunii europene. Studiu de
caz România, București,2019

IMPORTANŢA INSTRUMENTELOR DIGITALE ȊN EDUCAŢIE ŞI FORMARE

Prof. ȋnv. primar Turiceanu Nicoleta

Şcoala Gimnaziala Nr. 1 Valu lui Traian, Constanţa

Ni se spune adesea că tehnologia are potențialul de a perturba accesul la învățare, de a

depăși barierele geografice, fizice și financiare și de a oferi conținut diferit accesibil peste tot,
tot timpul, în timp ce se bazează pe o multitudine de metode. Ar putea face, dar va fi așa? Și
dacă da, vor fi aceste schimbări atât de importante? Sau va fi pur și simplu o schimbare în
mecanismele de livrare, fără un impact real asupra învățării? În anii 1980, televiziunea trebuia
să conducă la o transformare majoră a educației; prin anii 1990, fiecare clasă a avut un
televizor și un aparat video. Televizoarele au fost înlocuite repede de proiectoarele conectate
la PC, care, la rândul lor, au fost înlocuite cu aparate conectate în rețea și apoi cu servicii de
cloud și tablete conectate (sau dispozitive similare). Pe scurt, tehnologia se schimbă; tablele
non-interactive au fost o dată o mare noutate care urmărea să interzică praful de cretă din sala
de clasă și să învețe o generație întreagă diferența dintre markerii șterși și markerii
permanenți (și consecințele utilizării greșite ...).
Trebuie să facem o distincție între învățarea de a folosi instrumentele digitale și a
învățarea prin utilizarea instrumentelor digitale. Primul a fost un factor major de creștere a
participării adulților la educație și formare în ultimul deceniu. Cu toate acestea, în multe
societăți, omniprezența instrumentelor digitale a făcut ca utilizarea lor (competența numerică)
să fie mai puțin presantă în multe domenii. Deși unele grupuri au fost excluse din revoluția
digitală din cauza lipsei de competențe TIC (și, poate, a lipsei de acces la aceste instrumente
și la conexiunile de mare viteză care le fac să funcționeze), aceste tehnologii digitale fac parte
acum din viața de zi cu zi pentru o parte din ce în ce mai mare a populației. Scopul
educatorilor pentru adulți ar trebui, prin urmare, nu numai să fie încurajarea învățării digitale,
ci și să se asigure că utilizarea acestor instrumente îmbunătățește învățarea, îi ajută să facă
diferența, mai degrabă decât doar transferul documentelor tipărite într-un PowerPoint.
Pentru a fi benefice, instrumentele digitale ar trebui să faciliteze evoluții ale predării și
învățării care să îmbunătățească rezultatele pentru elevi. Diferența o face modul în care este
folosită tehnologia. Pentru aceasta, atât profesorii, cât și formatorii din sistem trebuie să
beneficieze de sprijin sistemic adecvat – prin intermediul formărilor, al organismelor
intermediare imparțiale care îi pot ajuta să se orienteze în universul derutant al resurselor
digitale și al altor măsuri. COVID-19 a revelat consecințele negative ale absenței unor astfel
de măsuri de sprijin.
Tehnologiile digitale adaptate educației pentru adulți nu sunt doar o mândrie și sunt
făcute să dureze (până când vor urma calea proiectorului, desigur). Prin urmare, este esențial
să acordăm timp și efort pentru a explora cele mai bune modalități de a le pune în slujba

365
educației adulților. Totuși, să nu uităm că aceasta din urmă implică în mod necesar relații
personale și că cei mai buni educatori sunt capabili să creeze, să mențină și să utilizeze astfel
de legături pentru a sprijini adulții în procesul de învățare.
Educația digitală ar trebui să îmbunătățească predarea, nu doar să prelungească
metodele existente prin intermediul noilor tehnologii. Trebuie să explorăm diferitele moduri
prin care aceste instrumente pot permite elevilor să-și împărtășească ideile și să le confrunte
cu cele ale colegilor lor. Trebuie să ne stabilim obiectivul de a îmbunătăți experiența de
învățare, de a crește motivația și de a oferi o experiență mai apropiată de modul în care adulții
accesează informații și comunică între ei în lumea reală, a clasei.
Transformarea digitală a societăților noastre, dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii și
progresele științifice în domeniul inteligenței artificiale (IA) și roboticii oferă nenumărate
oportunități în aproape toate aspectele vieții noastre. Transformarea digitală afectează
domeniul educației, care este pe punctul de a trece prin schimbarea cea mai substanțială de la
introducerea învățământului obligatoriu. Conform unor estimări, 65 % dintre copiii care intră
în prezent în școala primară vor ajunge să lucreze în noi tipuri de locuri de muncă, care acum
nici nu există. Potențialul tehnologiilor digitale în educație nu a fost încă utilizat la maximum
pentru a oferi o educație de calitate accesibilă tuturor.
Caracteristică importantă a instrumentelor digitale:
 Precizia instrumentului electronic digital este foarte mare.
 Instrumentul digital este compus din elemente sensibile, care reacționează ușor cu
temperatura și umiditatea din jur.
 Impedanța de intrare a instrumentului digital este foarte ridicată, din cauza căreia se
poate extrage foarte puțină putere.
 Instrumentul digital este mai puțin portabil.
 Costul instrumentului este ridicat.
 Instrumentul este liber de eroarea de parallax.
Traductorul, modificatorul de semnal și dispozitivele de afișare reprezintă partea
importantă a instrumentului digital.
 Traductor: Traductorul este folosit pentru conversia lui(cantitate, temperatură,
deplasare etc.) într-o cantitate electrică, cum ar fi tensiunea, curentul etc., măsurată cu
ușurință de contor. Traductorul nu este necesar pentru intrarea electrică.
 Modificator de semnal - Se utilizează pentru modificarea semnalului de intrare cu
rezistență foarte slabă.
 Afișați dispozitivul - Dispozitivul de afișare este utilizat pentru a arăta cantitățile
măsurate în forma numerică. De cele mai multe ori, LED-ul sau LCD-ul este utilizat
ca un afișaj digital.
Educația digitală îi oferă elevului posibilitatea să aleagă, îi da variante, iar elevul
alege. Desigur, oferta online de învățare pentru adulți este obligată să se extindă tot mai mult
și acest lucru poate fi un lucru bun. Digitalizarea este sinonimă cu flexibilitatea, ușurința în
accesare, fluxul potențial de resurse multimedia și noi modalități de motivare a adulților
pentru a se angaja în învățare. Cu toate acestea, introducerea acestor tehnologii este lentă și
eficiența acestora este relativ limitată. În schimb, faptele evidențiază dificultățile legate de
formarea personalului, costurile suportate (nu numai pentru instrumentele și infrastructura
necesară pentru a le conduce, ci și pentru formarea profesioniștilor) și, în funcție de
localizarea geografică, lipsa conectivității.

366
 IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Urdeș Jenica
Liceul Tehnologic ”Petre S. Aurelian” Slatina

Trăim în secolul în care tehnologiile acaparează din ce în ce mai mult spaţiu în viaţa
de zi cu zi, noi profesorii suntem cei care venim să dăm frâu liber creaţiei elevilor şi să le
modelăm paşii spre cunoştinţe. Învăţământul preuniversitar trebuie mereu să se adapteze
noilor cerinţe ale societăţii noastre, care parcurge un salt tehnologic destul de înalt către o
nouă era a tehnologiilor. Rolul profesorului în aceste momente devine crucial deoarece în
asemenea salturi competenţele profesorilor trebuiesc adaptate noilor cerinţe şi necesităţilor
elevilor din această eră. Spre marea noastră uimire procesul tehnologic este într-o dezvoltare
mai rapidă decât schimbările ce au loc în domeniul educaţiei, fapt care motivează profesorul
să-şi autoperfecţioneze metodele de predare – învăţare - evaluare, utilizate în cadrul orelor.
Pentru a răspunde cerinţelor secolului în care trăim este nevoie să avem un învăţământ
flexibil care să le permită elevilor să-şi pună în valoare cunoştinţele prin modul în care ei cred
că o fac cel mai bine şi le reuşeşte sută la sută să se manifeste.
Gadgeturile ocupă un loc important în viaţa noastră ca profesori, dar şi a elevilor
noştri ca ucenici. Din dorinţa ca ele să nu devină un minus în detrimentul orelor, trebuie
redirecţionate în albia corectă a utilizării lor. Gadgeturile şi noile tehnologii nu vin decât să ne
uşureze muncă şi să ne demonstreze că era care vine e era tehnologiilor, era copiilor On-line.
Elevii au tendinţa să înveţe independent, să descopere şi să pună în acţiune cunoştinţele
dobândite de ei, doar fiind ghidaţi de profesor, ei îşi dezvoltă în acest mod abilităţile de
gândire critică, analizând fiecare strategie de învăţare şi aplicând-o în practică în dependenţă
de sarcina ce li se propune.
În aceste momente, când ştiinţa şi tehnologiile trec printr-o dezvoltare fără zăbavă, se
pune accentul pe cele 2 aspecte ale învăţării: „informative” - când elevul reţine şi stochează
informaţia şi „formative” - când elevul se învaţă a prelucra aceasta informaţie,o trece prin
prisma sa şi modul în care operează cu conţinuturile propuse, cum pune în practică aceste
informaţii stocate la nivel cognitiv, prin stimularea participării elevului în procesul asimilării
cunoştinţelor, noi venim să îi motivăm spre cercetarea individuală, descoperirea a noi
domenii de cunoaştere.
Generaţia Z este reprezentată de copiii pentru care telefonul, tableta şi laptopul nu mai
reprezintă careva simple gadget-uri destinate distracţiei, ei încadrează la maxim, în fiecare
colţişor din viaţă aceste ustensile. Avem în faţă era învăţământului digital care în timp devine
un ”must have”, din ce în ce mai util şi necesar în procesul de predare – învăţare – evaluare.
Suntem puşi în situaţia de a le menţine vie curiozitatea şi dorinţa reală de a învăţa a copiilor şi
atunci noi, ca profesori, venim să le oferim metode şi strategii de învăţare eficientă, jocuri
didactice bazate pe platforme de studiu online şi instrumente digitale care le permit elevilor să

367
îmbine utilul cu plăcutul şi în acelaşi timp să acumuleze cunoştinţe. Aceste platforme sunt de
fapt o imitaţie a jocurilor care le avem în cadrul orelor, doar ca sunt personalizate şi lansate în
mediul online, ca copiii să poată avea acces la ele, din gadgeturile care le posedă. Desigur, că
în acelaşi timp avem posibilitatea de a lansa un test Quizizz la o tablă interactivă sau chiar de
la notebukul profesorului, ca să-l prezentăm elevilor. În acest context, vreau să vorbesc
despre utilizarea instrumentelor digitale şi platformelor educaţionale, ca metode moderne de
predare, care vin să încline balanţa învăţării spre un învăţământ centrat pe elev, acolo unde
profesorul nu devine decât o umbra a elevului, o treaptă spre noile cunoştinţe. Şi desigur, că
pentru a ajunge la rezultatul dorit este cazul ca mijloacele TIC să fie utilizate combinat cu
metodele tradiţionale, astfel încât să atingem cu succes obiectivele actului de predare-
învăţare-evaluare .
Implementarea instrumentelor digitale şi platformelor educaţionale în procesul de
învăţare este de fapt o necesitate care are ca scop eficientizarea învăţării şi sporirea calităţii
produselor şi proceselor de învăţare.

Bibliografie:
1. Patraşcu D. Tehnologii educaţionale. Chişinău: Editura Tipografia Centrală, 2005.
Gutenberg, Metode interactive de predare online, 2020
2. Ceobanu Ciprian, Cucoș Constantin, Istrate Olimpius, Pânișoară Ion-Ovidiu, Educația
digitală, Iaşi, Polirom, 2020

ȘCOALA ONLINE, O ȘCOALĂ ÎN ERA DIGITALĂ

Prof. Maria Urjan

Grădinița cu Program Normal Vernești

În zilele nostre trecerea de la carte la computer a fost una care a surprins întrega lume
și parcă ca niciodată această trecere a fost mai acută în țara noastră. Poate avem cea mai
răspândită rețea de internet, poate avem cel mai bun semnal, însă acest fapt nu este valabil în
toate zonele.
La rândul ei, școala a fost determinată să între în ritmul de mers al lumii. Ne-am izolat
luni bune, am stat fizic departe unul de altul, ne-am oprit fabricile, am închis birouri însă
școala trebuia să meargă mai departe.
Elevi, profesori, părinți am învățat din mers să ne adaptăm noilor cerințe, să încercăm
aplicarea școlii online limitându-ne la ceea ce aveam ca dispozitive, pentru a putea atinge
scopul și menirea școlii – dezvoltarea cunoștințelor elevilor și crearea unei autonomii
individuale pentru a deveni apt să se dezvolte pe toate laturile. Astfel copilul are un bagaj
ereditar unic, singular, ulterior, pe parcursul vieții, fiecare străbate un drum anume, marcat de
variate experienţe. Copilul este unic în gândire, având atitudini diverse față de situații diverse.
Personalitatea trebuie privită ca un sistem care se realizează în două planuri:
• la nivelul relaţiilor cu mediul înconjurător;
• prin activităţile proprii și personale.
Statutul de școlar este important pentru societatea actuală, aceasta impunând un
pachet de cerințe, iar respectarea lor reprezintă însuși statutul conferit.

368
 Un mediu privilegiat, deja instruit și care pune la dispozitia copiilor din primii ani de
viață, o multitudine de informații, stimulează atât de mult inteligenţa lor, incât un copil dintr-
un mediu defavorizat nu ajunge niciodată să o compenseze.
Datorită acestei bogăţii de stimulente, copilul dintr- un mediu elevat (prin opoziţie faţă
de un mediu incult) sau copilul care trăiește în mediu urban (în opoziţie cu cel ce se dezvoltă
în mediul rural) pare mai vioi, mai apt pentru a învăţa. Astfel rolul mediului începe odată cu
nașterea.
Dar mediul mai are și o altă funcţie decât cea culturală și anume de el depinde nivelul
de aspiraţii al copilului. Dacă copilul traiește într-un mediu elevat și are acces la programe
culturale, el consideră ca pe ceva natural să înveţe bine, să aibe o atitudine pozitivă faţă de
acest proces. Dacă acesta trăieste într-un mediu social în care nivelul cultural este foarte
scăzut atunci nici nu se gândește s-o facă.
În urma datelor colectate și analiza lor rezultă următoarele concluzii:

 Învățământul online deși este o etapă nouă în procesul de învățământ a devenit o a

doua variantă de schimbare a întregului sistem educațional tradițional.
 Conținuturile care au dat randament în cazul învățământului online pot reprezenta,
drept puncte de orientare pentru învățământul „față în față”.
 Pentru un bun randament al predării online important este:
 Utilizarea unor instrumente digitale performante;
 Folosirea unor materiale didactice din mediul online(YouTube,
Google, Manuale digitale, etc);
 Participarea activă a părinților la procesul educational;
 Personalizarea conținuturilor, tinânduse cont de particularitățile elevilor
implicați.
Competențele digitale trebuie dezvoltate pentru toți cei implicați în actul
educativ(elevi, cadre didactice, părinți) pentru o comunicare mai eficientă, crearea unor
sarcini de lucru diverse în mediul online. Este important ca elevii să fie implicați activ în
procesul de predare – învățare, folosind metode adecvate care să îi încurajeze la identificarea
unor probleme, să analizeze liber și independent diverse situații, să ajungă singuri la diferite
soluții. Elevul va fi încurajat nu pentru un răspuns anticipat de profesor, ci va fi încurajat
răspunsul inovativ, găsirea propriului drum de rezolvare a sarcinilor.
Cu ocazia desfășurării cursurilor on-line am avut și avem prilejul de a face cunoștință
și cu noi tehnologii sau anumite platforme on-line. Până acum câteva luni, foarte mulți părinți
se străduiau să-i țină pe copiii lor cât mai departe de calculator, tabletă ori smart-phone.
Pandemia de coronavirus a schimbat însă obiceiurile în familiile unde sunt școlari. Aceștia ar
fi rămas în urmă cu lecțiile fără un astfel de dispozitiv conectat la internet. Deocamdată, nu se
cunosc efectele școlii online asupra sănătății copiilor. Se știe însă că expunerea ore întregi la
ecran, zi de zi, cauzează deficit de atenție, lipsă de concentrare, oboseală, impulsivitate,
tulburări de somn, de vedere. Obișnuiți cu sistemul tradițional de predare, am fost nevoiți să
ne adaptăm celui online.
Astfel, cadrele didactice au fost determinate să se adapteze la un nou stil de predare învățare,
de la stilul autoritar folosit în școala tradițională la cel democratic bazat mai mult pe
colaborare, responsabilitate.

369
 Ceea ce atrăit omenirea în ultimul perioadă avut și are are un impact semnificativ
asupra sistemului educațional din România. Ultimile luni au fost un test pentru ambii factori
implicați – profesori și elevi. În această perioadă motivația de a studia a fost diminuată din
cauza dificultăților întâmpinate în adaptarea la sistemul de învățare online.

BIBLIOGRAFIE:
1. ALBULESCU, I. Educaţia şi mass-media. Comunicare şi învăţare în societatea
informaţională. Cluj-Napoca: Dacia, 2003.
2. ALBULESCU, I. Morală şi educaţie. Cluj-Napoca: Eikon, 2008. 233 p.
3. Andrei Cosmovici, Luminiţa Iacob (coord.), Psihologie şcolară, Iaşi, editura
Polirom, 1999.
4. BARBU ION, D. (2009). Climatul educaţional şi managementul şcolii.
Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. 2. LOUKAS, A. (2007). What Is School Climate.
Leadership Compass Journal, 5(1). 3.PĂUN, E. (1999). Şcoala, o abordare sociopedagogică.
Iaşi: Editura Polirom.

INSTRUMENTE DIGITALE UTILE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ DIN

ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

Prof. pt. înv. primar Ursache Alexandra Adnana

Liceul Tehnologic „Victor Mihăilescu-Craiu”

Educația digitală a ajuns să fie la nivelul țării noastre o paradigmă nouă, ce poate fi
definită ca o formă de învățământ în care li se prezintă elevilor un conținut de instruire prin
intermediul internetului, condiția de bază fiind deținerea unui dispozitiv cu acces la internet.
Platformele de învățare online și instrumentele digitale reprezintă cea mai concretă
obiectivare tehnologică a ceea ce numim, din perspectivă psihopedagogică, e-learning.
Internetul și Web-ul favorizează realizarea unui învățământ altfel decât învățământul
tradițional. Învățarea independentă, asistată, se bazează pe instrumente Web 2.0 care dezvoltă
creativitatea, abilitățile de lucru cu calculatorul, elevul beneficiind de materiale didactice și de
sprijinul profesorului, acesta având rol de îndrumător.
Studiul recent realizat de UNESCO IITE a încercat „să determine și să evalueze rolul
tehnologiei în educația de la nivelul învățământului primar , acestea arătând că utilizarea
tehnologiei poate îmbunătăți rezultatele învățării” (Manolescu, 2016, p.105), astfel în cadrul
procesului de învățământ văzut ca relație între predare, învățare și evaluare” a fost adăugat un
nou termen-tehnologie. Aceasta este menită să susțină, să îmbunătățească, să sprijine întregul
proces.” (Cucoș, 2020, p. 15), astfel aptitudinile digitale devin o cerință vitală atât pentru
profesori cât și pentru elevi pentru a putea face față într-o societate din ce în ce mai digitală.
Câteva instrumente online ce pot fi integrate cu succes în activitatea didactică din
învățământul primar sunt:

Avizierul online

370
 Avizierul onlineeste un panou de afișaj virtual, o filă pe care se pot adăuga anunțuri,
texte, linkuri la pagini web cu resurse sau la filme, fișere etc. Se poate creea un avizier virtual
utilizând aplicații precum: Padlet (https://padlet.com) sau Lino (https://linoit.com).
Se poate folosi cu ușurință la toate disciplinele, de exemplu la limba și literatura
română, clasa a IV-a se poate realiza un medalion literar al unui autor studiat astfel se
selectează opțiunea Rubrica, se împarte clasa în echipe,se denumesc coloanele, sarcinile de
lucru, elevii care se ocupă de fiecare rubrică. Exemplu: Viața, Opera, Fotografii cu text,
Poezia preferată, Părerea mea despre autor.

Norul de cuvinte
Un „nor de cuvinte” constă într-un mod de reprezentare a unui text sau a unui șir de
cuvinte, în care, de obicei, semnificația unui element-cuvânt este relevată de mărimea acestuia
relativă la celelalte elemente. Un nor de cuvinte se poate realiza utilizând aplicații precum:
Wordle (http://www.wordle.net) sau WordArt (https://wordart.com). Am folosit cu succes
acest instrument la clasa I, la fiecare literă nou învățată am identificat cât mai multe cuvinte
cu aceasta, în poziție inițială, mediană și finală.

Wordwall

Wordwall(wordwall.net)sau „perete de cuvinte” este o platformă care permite

construirea de: jocuri educaționale interactive în format digital, ce pot fi inserate în alte
platforme de învățare sau, mai simplu, distribuite prin link. Această platformă poate fi folosită
atât în lecțiile de consolidare și sistematizare a cunoștințelor, dar și în lecțiile de evaluare.

Începând cu clasa pregătitoare se poate utiliza cu suces la orele de dezvoltare

personală când vorbim despre emoții (https://wordwall.net/resource/2191341/roata-
emo%c8%9biilor), în lecțiile de recapitulare de la clasa I, unde recapitulăm literele
(https://wordwall.net/ro/resource/ 7484624/clr/recapitulare), dar și în lecțiile de geografie,
istorie de la clasa a IV-a (https://wordwall.net/ro/resource/1176471/geografie-clasa-a-iv-a).

Harta conceptuală

Deşi sunt utilizate mai mult în procesul instruirii, hărţile conceptuale reprezintă şi
instrumente care îi permit cadrului didactic să evalueze nu atât cunoştinţele pe care le deţin
elevii, ci, mult mai important, relaţiile pe care aceştia le stabilesc între diverse concepte,
informaţiile internalizate în procesul învăţării, modul în care îşi construiesc structurile
cognitive, asociind şi integrând cunoştinţele noi în experienţele cognitive anterioare. Aceste
instrumente le putem realiza atât în Microsoft Office Word cât și în Power Point sau folosind
instrumental digital Bubbl.us.

Hărțile conceptuale pot fi folosite în lecțiile de știinte (Sistemul Solar/ Descrierea

anotimpurilor), limba și literatura română (părți de vorbire/ de propoziție, înțelegerea tetului),
istorie (epocile istorice), etc.

371
 În prezent, avem accesul deschis la resurse educaționale, facilitate desigur de
tehnologiile informației și ale comunicațiilor cu scopul de a dobândi competențe și cunoștințe
care să ne permită să evoluăm, să ne formăm și perfecționăm, să participăm activ în societatea
românească bazată pe cunoaștere. Este unul din avantajele de care ar trebui să beneficieze atât
elevii, cât și profesorii în vederea accesului la educație.

BIBLIOGRAFIE:

1. Ceobanu, C., Cucoș, C., Istrate, O., Pânișoară, O. (2020). Educația digitală, Iași: Editura
Polirom;
2. Manolescu, M. (2016). Perspective inovative în învățământul primar-Evaluarea dgitală,
București: Editura Universitară
3. https://didacto.ro/educatia-digitala-avantaje-si-dezavantaje/, accesat la data de
11.11.2021, ora 16.35
4. www.didactic.ro

IMPORTANŢA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAŢIE ŞI FORMARE

Profesor Ursu Nicoleta Mioara

Grădiniţa cu program prelungit nr. 18 Iaşi

În comparaţie cu o carte din mediul online, cartea clasică, pe suport de hârtie,

impresionează cititorii prin contactul direct al acestora cu paginile de hârtie, cu mirosul de
carte tipărită. Se pot scrie notițe și se poate evidenția conținutul important în mod direct, pe
foaie. Se regăsesc ilustraţii colorate mult mai viu datorită tipăririi decât în cărțile
electronice. Obosește vederea mai puțin decât o carte electronică și nu este dependentă de
curentul electric.
Aceasta poate fi colecționată sau păstrată ca moștenire, devenind o comoară odată cu
trecerea timpului. Paginile îngălbenite și uzate pot reprezenta pentru unii cititori un aspect
exterior plăcut.
Pot fi cumpărate din librării sau împrumutate din biblioteci. De asemenea, pot alcătui
o bibliotecă frumoasă care conturează imaginea de om cult a celui care o întreține.
Cartea pe suport de hârtie are diverse avantaje, precum pagini tipărite, se pot simți
foile, se pot face însemnări scrise, se poate colora textul cu evidențiatoare pentru o învățare
mai ușoară, rezistă în timp mai mult, contine ilustrații mult mai colorate, mirosul deosebit de
carte tipărită, se poate împrumuta, poate fi un cadou deosebit, pot fi colecționate, reprezintă o
comoară odată cu trecerea vremii, fiind foarte importante cărțile vechi, pot alcătui o bibliotecă
deosebită.
De asemenea există şi dezavantaje în ceea ce priveşte cărţile cumpărate fizic. Este
dificil să iei în călătorie mai multe cărți din cauza greutății lor, se deteriorează în timp, se
îngălbenesc, cărțile de specialitate sunt scumpe, cărțile tipărite în limbi străine sunt foarte
scumpe.

372
 Comparativ cu cartea pe suport de hârtie, cartea electronică se uzează mai puțin
în timp și poate stoca sute de cărți, astfel, transportarea ei fiind mult mai ușoară decât în
cazul cărților normale. Acest avantaj este completat de prețul mult mai accesibil al cărților
electronice.
Se pot găsi fragmentele dorite dintr-o carte cu sute de pagini cu ajutorul unor
cuvinte cheie, această funcție fiind foarte utilă.
Bibliografie:
1)https://ea.md/cartile-tiparite-sau-cele-electronice/
2)https://altitudetvm.com/ro/komputer/1424-9-kelebihan-dan-kekurangan-buku-
digital-yang-harus-dipahami.html

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN ACTIVITATEA

DIDACTICĂ

Vancea Ana Sorina

Școala Gimnazială ”Silvania”

În secolul XXI, tehnologiile ocupă un loc tot mai important în viața cotidiană, iar
tehnologizarea procesului educațional este inevitabilă. Acest proces a fost grăbit în ultimul an
de pandemia COVID-19 și trecerea la învățământul online. Într-un pas mai lent, sau mai alert
utilizarea tehnologiilor digitale în procesul educațional duce la schimbare și îmbunătățirea
sistemului educațional. Prin aplicarea tehnologiilor și diferitelor instrumente digitale şcoala
va reuşi să facă faţă provocărilor timpului și să răspundă nevoilor educaționale a nativilor
digitali.
ZOOM este platforma de ore on-line cea mai utili zată de către cadrele didactice din
România. Se creează conturi gratuite pentru profesori . Școlarilor și părinților acestora se pot
trimite link-uri. Pe white board se poate desena, colora, face operații matematice sau adăuga
notări pe ecran; se poate partaja ecranul și documentele aflate în calculator/laptop pot fi
vizualizate de către copii. Se pot crea camere secundare pentru şcolari pentru a încuraja
munca în grupuri mici. ( Breakout rooms) Există opțiunea să se înregistreze întreaga
conferință audio-video, dacă este nevoie.
GoogleMeet este o aplicație din suita Google for Education care se poate accesa doar
dacă există un cont de gmail. Gmailul a primit recent, datorită pandemiei Covid-19, si
optiunea de meet care anterior a fost doar platită. Meet este aplicația Google similară cu
Skype de la Microsoft – o platformă de comunicare instant prin video și chat, unde se poate
crea un link de întâlnire, iar participanții trebuie doar să-l acceseze, fără să aibă vreun cont,
pentru a putea intra in sesiunea online. Meet accepta până la 100 participanți gratuit și oferă
aceleași opțiuni ca și întâlnirea de pe Zoom: comunicare cu participanţii cu video, microfon și
prin chat, partajarea ecranului, activarea modului silențios pentru anumiți participanți,
împărtășirea de alte link-uri prin chat.
Un alt instrument digital este eTwinning Twinspace Accesul la platformă este gratuit
și nelimitat, motiv pentru care eTwinning și Twinspace sunt perfect accesibile pentru oricine
alege să-și creeze un cont de utilizator conectat cu emailul personal. În ceea ce privește
protecția informației, trebuie observat că, atât eTwinning, platforma-mamă, cât și TwinSpace,

373
platforma propriu-zisă de dezvoltare a proiectelor europene, au o parte publică și o alta
accesibilă numai pentru membri
În continuare aș dori să prezint câteva instrumente digitale care por fi rrealizate în
învățământul primar.
PADLET- este o aplicaţie care permite utilizatorilor să afişeze materialele în acest
perete virtual. Peretele este o pagină web care permite utilizatorilor încărcarea diferitelor
materiale pe o temă dată, materiale de tipul documentelor, prezentărilor, legaturilor spre
diferite site-uri web. Este gratuită, dar necesită crearea unui cont. Te poţi loga cu contul de
yahoo, gmail sau Facebook.
JINGSAWPLANET- este o aplicaţie care permite încărcarea unui fişier de tip text sau
fotografie şi decuparea sub forme de piese în funcţie de complexitatea dorită( de la 3 la câteva
sute de bucaţi). Este o aplicaţie gratuită şi nu necesită crearea de cont de utilizator
PIZAP- este un editor on-line cu ajutorul căruia putem edita imagini, crea colaje de
fotografii, afişe în format digital etc. Este foarte uşor de utilizat, este gratuit şi nu necesită
crearea unui cont.
ISSUU - este o platformă de editare digitală care pemite găzduirea de materiale
didactice, împărtăşirea şi descărcarea unor materiale educaţionale. Este gratuită, necesită cont
de utilizator prin logare cu emailul sau contul de Facebook
WORLDWALL - este o aplicație utilă pentru cadrele didactice deoarece se pot crea
jocuri interactive pentru susținerea învățării, fiind posibile de la 1 la 8 modele. ( De exemplu:
Cuvântul lipsă, Anagrame, Puzzle, Rebus, Adevărat sau Fals, Sortează, Chestionare,
Spânzurătoare, Deschide cutia et c); Este un instrument digital ușor de utilizat şi plăcut de
copii datorită elementelor ludice inserate.
Learningapps- este o platformă care oferă m odele de aplicații, precum şi posibilitatea
cre ării de conținut; Există aplicații interesante (de exemplu: reb us, uneşte perechile, puzzle,
completează cuvântul lipsă etc.); Avantajul este că se pot ușor partaja (link, cod de
încorporare) sau pot fi folosite drept material de învățare pe platforma LearningA pps (creând
clase în care să îi invitați pe cop ii ; se pot face si sondaje pentru a măsura fe ed-back-ul)
KAHOOT- Este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se creează
teste interactive pentru copii; profesorul creează testu l, apoi trimite codul de acces (PIN)
elevilor care accesează testul într-un timp limitat. Puteți adăuga imagini, clipuri video şi
diagrame întrebărilor pentru a crește gradul de interacțiune al jocului. Se poate juca pe deskt
op, tabletă sau telefon mobil. Rezultatele testului sunt vizibile tuturor, la încheierea acestuia,
sub forma unui clasament.
Quizizz - Este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se pot realiza
evaluări formative într-un mod distractiv pentru preșcolari. Permite inserarea de răspunsuri
multiple, imagini, audio text, sondaje, răspunsuri deschise; se pot utiliza atât pentru învățarea
sincron live, cât și pentru cea de acasă . Au o interfață prietenoasă, se văd întrebările şi sunt
uşor de utilizat în diferitele modele oferite de platformă. Sunt importante pentru că oferă
profesorului statistici, progresul copiilor, precm şi rapoarte detaliate despre răspunsuri, timp
etc
Educația digitală ca set de cunoștințe și abilități pe care un individ le are când vine
vorba de sisteme digitale este, fără discuție, viitorul. Indivizii care vor avea o educație digitală
vastă vor fi cei care vor fi ținta locurilor de muncă din viitor.

374
 Cursurile online au devenit tot mai solicitate, indiferent de disciplină, deoarece
pandemia a reușit să demonstreze faptul că dorința și perseverența sunt cele care contează și
nu prezența fizică într-un spațiu.
Educația digitală ar trebui să îmbunătățească predarea, nu doar să prelungească
metodele existente prin intermediul noilor tehnologii. Trebuie să explorăm diferitele moduri
prin care aceste instrumente pot permite elevilor să-și împărtășească ideile și să le confrunte
cu cele ale colegilor lor.

Bibliografie
https://epale.ec.europa.eu/ro/blog/use-digital-tools-adult-education
https://epale.ec.europa.eu/ro/blog/use-digital-tools-adult-education

INTEGRAREA MIJLOACELOR DIGITALE ÎN LECȚIILE DE LIMBA

ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Vasile Daniela-Georgiana
Școala Gimnazială Nr. 1, Mizil

În psihologia cognitivă tradiţională, cunoaşterea e văzută ca un fel procesare, adică

pare simplu să spui că aceasta va atinge cote cu atât mai înalte, cu cât mintea elevului va fi
programată cu ajutorul cât mai multor strategii meta-cognitive. În era digitală în care trăim,
educaţia trebuie să meargă dincolo de intrumentele culturale specifice, dar fără a fi redusă la
abstracţia oferită de psihologia cognitivă.
În această perioadă de suspendare a cursurilor față-în-față, sistemul de învățământ se
reorientează către practici noi de comunicare și de cooperare prin care să asigure continuitatea
învățării și funcționarea organizațională. Învățarea digitală înlocuiește din ce în ce mai mult
metodele educaționale tradiționale
Folosirea calculatorului în şcoală face parte din evoluţia naturală a învăţării şi
sugerează o soluţie elegantă la provocările moderne adresate învăţării şi a nevoilor elevilor.
Intregrarea tehnologiei informației și a comunicării în procesul tradiţional de predare-
învăţare-evaluare este o oportunitate de a integra ultimele descoperiri tehnologice cu
interacţiunea şi implicarea oferite de modul tradiţional de cunoaştere. Înţelepciunea tradiţiei
poate şi trebuie să fie combinată cu soluţiile tehnologice moderne.
Mijloacele digitale de învăţământ, prin valenţele lor pedagogice, îi ajută pe elevi, pe
lângă contactul cu tehnologia, să conştientizeze şi să înţeleagă cunoştinţele ce trebuie
integrate în sistemul propriu, dar duce şi la creşterea motivaţiei intrinseci pentru învăţare.
Mijloacele didactice digitale apelează la diverse stiluri de învăţare, solicită în acelaşi timp
diverse canale de percepţie senzorială, oferind diversitate şi complexitate informaţională, ceea
ce ajută elevul să îşi dezvolte competenţele şi abilităţile de învăţare.
Predarea limbii și literaturii romȃne ȋn ȋnvățămȃntul gimnazial, ȋn ziua de azi, se poate
realiza utilizând mijloace didactice digitale, deoarece elevii sunt atraşi de această lume
tehnologizată, folosesc telefonul la orice pas şi în orice moment al vieţii lor, precum şi
calculatorul.

375
 Trecerea sistemului școlar printr-o perioadă de tranziție, de la predarea fizică la
predarea online, a determinat mobilizarea profesorilor de limba și literatura română. Aceștia
au participat la diferite cursuri și webinarii pentru a-și dezvolta competența digitală.
Pentru a antrena elevii în cadrul orelor de limba și literatura română, se utilizează
platforme de studiu precum: Jigsawplanet, Linoit, Bookcreator, Wordwall în cadrul
procesului de predare-învățare-evaluare.
Jigsawplanet este platforma educațională care prin joc aduce cunoștințe elevilor.
Crearea de puzzle online vine cu dezvoltarea capacităților cognitive, atunci când copilul își
pune în mișcare fantezia. Bookcreator este platforma educațională care permite să fii autorul
propriei creații. Se folosește platforma cu scop de a elabora produse școlare a activităților
realizate cu elevii (poezii, povești, nuvele) și încadrarea lor în cărți electronice. Linoit-ul
este instrumentul digital care permite colectarea produselor elevilor la limba și literatura
română. Se integrează perfect în tehnologia de braistorming online, înlocuiește tabla reală cu
o tablă interactivă. Ea permite, în același timp, accesul tuturor elevilor, pentru a se exprima
liber. Se pot adăuga în acest context imagini, filmulețe, texte, desene, în strână legătură cu
sarcina primită de la profesor. Wordwall este o platformă care combină de minune jocurile
didactice cu dobândire de cunoștințe. Elevii memorează mai ușor fiecare activitate și dacă
jocul este transpus în mediul online, succesul este garantat, urmărindu-se dezvoltarea
competențelor esențiale obiectului predat și, în același timp, integrarea TIC în învățământ.

Astfel, atât lecțiile de comunicare, cât și cele de gramatică pot deveni atractive,
apelând la aceste platforme educaționale, iar calculatorul ajunge să fie partener profesorului
și elevilor, în însușirea cunoștințelor.
În acest context, profesorul devine un consultant, un coordonator şi un verificator al
procesului didactic, el nemaifiind principala sursă de transmitere de cunoştinţe. Şi nu doar
profesorul îşi pierde rolul principal. Concurat este şi manualul, care nu mai este sursa
informaţională de bază, el devenind un mijloc de start care se completează cu informaţiile
obţinute cu ajutorul calculatorului. De aceea, manualele digitale sunt foarte utilizate,
permițând accesul la informații și la activități interactive.

376
 Prin urmare, instruirea asistată de calculator a devenit una dintre metodele de
învăţământ de bază în procesul didactic modern. Asistarea procesului de învăţământ cu
calculatorul presupune: predarea unor lecţii de comunicare de noi cunoştinţe, aplicarea,
consolidarea, sistematizarea noilor cunoştinţe, verificarea automată a unei lecţii sau a unui
grup de lecţii, verificarea automată a unei discipline şcolare sau a unei anumite programe
şcolare.

BIBLIOGRAFIE

1. Făt, Silvia & Adrian Labăr. Eficienţa utilizării noilor tehnologii în educaţie. EduTIC
2009. Raport de cercetare evaluativă. Bucuresti: Centrul pentru Inovare în Educaţie,
2009. (Online: www.elearning.ro/resurse/EduTIC2009_Raport.pdf )
2. Thorne, Kaye. Blended Learning – How to Integrate Online and Traditional
Learning, 2003, Kogan Page Limited
3. https://wordwall.net
4. https://manuale.edu.ro

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Eugenia Vasiloaica
Liceul Tehnologic ”Petre S. Aurelian” Slatina

Educaţia actuală, prin cerinţele realităţii cotidiene și atitudinea elevilor faţă de școală,
impune profesorului să completeze și/ sau să alterneze învăţarea tradiţională, colaborativă din
sala de clasă, centrată pe valorizarea elevilor, cu secvenţe de învăţarea sprijinite de metode
moderne şi instrumente ale TIC.
Eficientizarea demersului de predare-învăţare-evaluare se face prin înserarea în
scenariile didactice, a unor secvenţe de instruire cu ajutorul unor unelte digitale adecvat alese
care conduc la creşterea motivării elevilor pentru educaţia oferită sub „umbrela” școlii.
Evoluţia exponenţială a informaticii şi avalanşa rezultatelor ei tehnologice a „inundat”
toate domeniile societăţii şi a generat schimbări importante atât în sfera atitudinilor,
deprinderilor, obişnuiţelor tinerilor, cât şi în cea cognitivă şi metacognitivă. Terenul cel mai
fertil de manifestare a consecinţelor revoluţiei informatice a fost procesul de formare al
tinerilor.

377
 Tinerii preferă să obţină informaţiile cu ajutorul Internetului, nu din cărţi, preferă să
înveţe apelând la softuri, platforme online şi nu să studieze în biblioteci. A devenit evident că
multe dintre metodele tradiţionale abordate în procesul de predare – învăţare nu motivează
îndeajuns elevii pentru a dobândi cunoştinţe şi competenţe prin propriile lor eforturi şi
căutări.
Marc Prensky, profesor şi pedagog american, defineşte două concepte: generaţia
“digital natives“ şi generaţia „digital immigrants” şi caracterizează argumentat diferenţa
dintre procesele gândirii lor. Prensky subliniază ideea că generaţiile erei digitale gândesc şi
prelucrează informaţiile într-un mod diferit de cel al generaţiilor precedente.“Generaţia digital
natives gândeşte diferit, nu mai prost, ci doar altfel: interactiv, ludic, depăşind graniţele
cunoscute, adică într-o manieră interdisciplinară, mai puţin sistematică în sensul tradiţional al
cuvântului, nerespectând în mod necesar ierarhiile consacrate, dar procedând mai mereu cu
creativitate.”
În comparaţie cu generaţia adultă – „digital immigrants” – care gândeşte liniar,
construind pas-cu-pas raţionamete logice bazate pe acumulări teoretice documentate şi
verificate, generaţia „digital natives“ are o gândire paralelă, multitasking, rezultată din
experienţe şi încercări, citind şi documentându-se din cărţi mult mai puţin. Pragmatismul
social, una dintre consecinţele generate de dominaţia complexă a noilor revoluţii, a fost
adoptat fară rezerve de generaţiile tinere. Elevii nu mai doresc să înveţe „pur şi simplu”, ei
doresc să ştie de ce învaţă, în ce scop?. Mai mult, pentru ei abilitatea de a acumula şi
capacitatea de a-şi însuşi cunoştinţe noi foarte repede, sunt cu mult mai importante decât
competenţa de a opera cu conţinuturi deja dobândite.
Neuroplasticitatea sau plasticitatea creierului este termenul generic al domeniului care
studiază schimbările ce au loc la nivelul căilor neuronale, sinapselor și implicit a proceselor
neuronale, generate fiind de schimbările mediului de viaţă, şi care, inevitabil solicită
schimbări de comportament. Neuroplasticitatea demonstrează faptul că utilizarea sistematică
a calculatorului şi a altor instrumente TIC schimbă structura creierului uman.
Într-un al doilea studiu publicat, Marc Prensky remarcă faptul că această revoluţie
cognitivă este una dintre principalele cauze ale problemelor învăţământului: „elevii de astăzi
sunt diferiţi de elevii pentru care sistemul educaţional era conceput să parcurgă procesele de
predare şi învăţare.” Generaţia “digital natives“ este instruită şi educată în procent dominant
de profesori a căror competenţe didactice sunt certificate de excelente rezultate obţinute în
instruirea şi educarea generaţiilor anterioare anului 2000, dar care au fost formaţi şi s-au
dezvoltat profesional în alte paradigme educaţionale. Incompatibilitatea dintre digital natives
– digital immigrants este una dintre principalele cauze ale problemelor cu care se confruntă
educaţia actuală şi pentru care se caută soluţii.
Există evident o multitudine de alte cauze ale actualului contex educaţional.
Identificate şi analizate, acestea au condus la reorientări privind educaţia şi formarea, aşa
încât şcoala să ofere răspunsuri flexibile şi eficiente nevoilor tinerilor. Efectele dezvoltării
TIC au generat noi experimente didactice motivate de necesitatea adaptării mecanismelor de
control ale procesului de instruire. O provocare şi o necesitate reală a educaţiei a fost şi este
găsirea unui ”limbaj comun”, a unor noi metode didactice, pedagogice de captare a atenţiei,
de motivare pentru studiu, de menţinere a contactului şi colaborării creative cu noua
generaţie. În ultimul deceniul, IT a oferit numeroase soluţii la căutările educaţiei, susţinând şi
încurajând constant experimentele didactice. Realizarea a numeroase softuri, platforme e-
learnig şi spaţii virtuale destinate educaţiei au vizat direct instrirea şi formarea tinerelor

378
generaţii. Oportunităţile educaţionale şi pedagogice oferite de TIC procesului de învăţare şi
exersare au fost create atât pentru a satisface nevoile şi aşteptările tinerilor cât şi pentru a
facilita dobândirea competenţelor solicitate lor de societatea actuală şi cea viitoare. Pedagogia
secolului XXI este considerată o pedagogie a competențelor şi ea solicită profesorului modern
să îşi însuşească arta de a preda cu TIC.
Concluzia, schimbarea ține de noi înșine! Da, aceasta este realitatea! Elevii nu pot fi
schimbaţi, ei s-au născut şi trăiesc în societatea digitală. Noi, profesorii, trebuie să depăşim
mentalităţile şi inerţia în a valorifica multitudinea de alternative oferite de TIC demersului
didactic şi a ne adapta metodele de instruire şi educare la interesul manifestat fără rezerve de
tineri pentru IT. Noi, profesorii, trebuie să ne asumăm rolul de coodonatori şi colaboratori ai
elevilor în procesul de învăţare, să-i ajutăm cum să îşi indentifice singuri propriile strategii şi
metode de a învăţa potrivite personalității lor.
Instrumentele TIC sunt obiecte omniprezente în viaţa cotidiană utilizate în mod curent
pentru a satisface o varietate de nevoi. TIC oferă accesul imediat la toate tipurile de informații
eficentizând munca sau îmbunătățind confortul vieții. Ca educator, nu poţi fi împotriva
utilizării lor în procesul de predare învăţare, nu poţi să ignori sau să refuzi multele beneficii
aduse educaţie. Firesc este să accepţi provocările lansate şcolii şi formării elevilor de
progresul lor şi să adopţi o atitudine pragmatică: explorarea acestor instrumente (ele fiind
materialul didactic al instruirii actuale) şi exploatarea lor pentru atingerea scopurilor
educaţiei: dezvoltarea minţilor iscoditoare, critice, a spiritului deschis şi receptiv, a
atitudinilor colaborative şi tolerante. Motivul? Adulţii de mâine – tinerii de azi – trebuie să fie
capabili să creeze, să inventeze şi să facă descoperiri utile societăţii lor, societatea secolului
XXI.
„A fi un bun educator presupune a fi, în primul rând, un profesor orientat spre viitor”.
Profesorul trebuie să proiecteze şi să gestioneze instruirea vizând permanent esenţa ei,
”cultivarea potenţialului creativ al tinerilor”, pregătindu-i astfel pentru o societate în care
cunoaşterea şi „integrarea tehnologiei contribuie la asigurarea succesului lor”.

Bibliografie:
1.R.M.Niculescu–Dramă şi metaforă în educaţie, Braşov, 2006
2. J.W. Botkin, M. Maliţa – Orizontul fară limită al învăţării Lichidarea decalajului
uman, Ed.Politică,Bucureşti,1981
3. www.intel.com/cd/corporate/education

IMPORTANTA INSTRUMENTELOR
DIGITALE IN EDUCATIE SI FORMARE

Prof. Inv. Prescolar Vataselu Liliana

Scoala Gimnaziala Tudor Vladimirescu, Pitesti

Asigurarea accesului la educația digitală de la o vârstă fragedă și familiarizarea

copiilor cu tehnologia le vor crește capacitățile și cunoștințele privind utilizarea internetului
în condiții de siguranță. Copiii trebuie să învețe cum să evite conținuturile inadecvate pentru

379
vârsta lor și să reacționeze corespunzător atunci când le întâlnesc. Părinții, educatorii și
îndrumătorii au un rol esențial în această misiune.
Deși pot contribui la procesul de învățare, instrumentele digitale trebuie să rămână
complementare prezenței fizice a educatorilor, precum și expertizei și judecății lor.
Tehnologia digitală nu poate în niciun caz înlocui rolul profesorului, deoarece interacțiunea
umană și aptitudinile cadrelor didactice sunt esențiale pentru dezvoltarea gândirii critice a
elevilor și a studenților, precum și a unei capacități de raționare analitice și bazate pe fapte;
aceste aptitudini sunt de o importanță capitală pentru o educație de calitate. De asemenea,
prezența fizică a studenților și a elevilor face posibilă interacțiunea și cooperarea, care sunt
esențiale pentru stimularea procesului de învățare
Digitalizarea ad-hoc ar trebui considerată o măsură temporară pentru educația la
distanță. Pentru a fi pregătiți pe viitor, trebuie să tragem învățăminte din ceea ce s-a
întâmplat, să dezvoltăm o metodologie solidă și să susținem învățarea sistematică la distanță,
începând cu pregătirea cadrelor didactice și luarea unor măsuri care să garanteze
accesibilitatea pentru toți copiii, inclusiv pentru cei cu dizabilități.
Toți trebuie să aibă șansa dezvoltării personale și a unei educații de calitate, pentru a-
și atinge obiectivele în viață și pe plan profesional. Este inacceptabil ca unii copii să nu
beneficieze de educația digitală în aceeași măsură ca și ceilalți, pur și simplu pentru că
părinții lor nu își pot permite materialele necesare. Prevenirea excluziunii sociale, care
contribuie la excluziunea digitală, începe cu recunoașterea deplină a faptului că mulți copii
dezavantajați, printre care cei cu dizabilități, nu au acasă aceleași posibilități de învățare ca și
ceilalți. Educația digitală nu ar trebui însă să fie limitată la asigurarea accesului la internet și
la dispozitive digitale.
Pentru a întrerupe acest cerc vicios, sunt necesare și alte măsuri active de sprijin,
precum și o îndrumare accesibilă. Trebuie implicați mai mult și copiii, și părinții în acest
proces, inclusiv în ceea ce privește protecția digitală, în special în cazurile în care părinții se
pricep foarte puțin sau deloc să utilizeze internetul. De asemenea, ar trebui să se acorde o
atenție deosebită copiilor cu nevoi educaționale speciale, care au probleme de învățare sau
dizabilități care le fac mai dificilă învățarea decât în cazul majorității copiilor de vârsta lor.
Asigurarea accesului la educația digitală de la o vârstă fragedă și familiarizarea
copiilor cu tehnologia le vor crește capacitățile și cunoștințele privind utilizarea internetului
în condiții de siguranță. Copiii trebuie să învețe cum să evite conținuturile inadecvate pentru
vârsta lor și să reacționeze corespunzător atunci când le întâlnesc. Părinții, educatorii și
îndrumătorii au un rol esențial în această misiune. De asemenea, este important să nu fie
trecut cu vederea faptul că orice evoluție în domeniul educației digitale trebuie însoțită de un
cadru solid de protecție a datelor. Suntem conștienți de faptul că mediul școlar este deosebit
de sensibil în privința protecției datelor cu caracter personal. Trebuie să acordăm o atenție
maximă datelor sensibile și confidențiale. Statele membre și școlile ar trebui să garanteze
tuturor, inclusiv copiilor și părinților lor, o informare adecvată despre cum sunt colectate
acestea și ce riscuri pot apărea ca urmare a utilizării lor. Prin urmare, școlilor trebuie să li se
ofere nu numai asistență tehnică și conexiune la internet de mare viteză, ci și programe
informatice sigure și fiabile, materiale de învățare online de calitate și platforme pentru
schimbul de bune practici.

BIBLIOGRAFIE:

380
 EDUCATIA DIGITALA – CIPRIAN CEOBANU, CONSTANTIN CUCOS

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Văduva Ioana Alexandra

Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare”, Galați

Instrumentele TIC oferă resurse la toate nivelurile – curriculum și practică didactică,

formarea cadrelor didactice, dezvoltarea instituțiilor școlare, politici educaționale sau
administrarea sistemului de învățământ. Utilizarea noilor tehnologii oferă un răspuns social la
cererea crescândă de educație, la nevoia de diversificare și sofisticare:

 conținuturile utilizate: suporturi și materiale didactice, elemente didactice dezvoltate doar

pe suport electronic, programe modulare, conținuturi adiacente, complementare,
alternative, discipline noi;
 proceduri de evaluare: teste adaptive și standardizate automatizate cu feedback imediat;
 proceduri de management instituțional: gestionarea elevilor, înscrieri online, selecția și
certificarea elevilor pe bază de portofolii de activitate;
 activități extrașcolare: resurse online, activități colaborative la distanță, participarea în
comunități online de practică sau în campusuri virtuale.
Utilizarea resurselor educaționale digitale devine din ce în ce mai răspândită în toate
sistemele educaționale din lume, însă implementarea acestora în procesul instructiv-educativ
necesită atât pregătirea cadrelor didactice, cât și existența softurilor specializate în limba
română. Pe internet există un șir de site-uri care permit crearea diverselor materiale didactice
electronice, cum ar fi: prezi.com, learningapps.org, kahoot.com etc., doar că ele sunt puțin
cunoscute pe teritoriul țării noastre și din aceste considerente, în majoritatea cazurilor,
profesorii recurg la instrumentele standard din calculator. Introducerea resurselor
educaționale digitale în procesul educațional permite evidențierea unui șir de avantaje printre
care:
1. Permit crearea unui tablou clar despre fenomenul studiat, deoarece oferă
posibilitatea simulării sau modelării unui proces care nu poate fi prezentat în realitate.
2. Permit modificarea ușoară a conținutului.
3. Oferă posibilitatea distribuirii în rețea.
4. Orele devin mai interactive.
5. Sporesc interesul elevilor față de tema studiată.
De asemenea, utilizarea resurselor educaționale digitale permite profesorilor să
dezvolte competențele digitale și de învățare ale elevilor, să-i pregătească pentru aplicarea
acestora în diverse situații din viața cotidiană, ceea ce conduce la sporirea calității și
eficacității procesului educațional. Totodată, ele permit individualizarea procesului de
instruire, adică putem avea nu doar o singură variantă de prezentare a materialului didactic a
unei teme. Diversificarea variantelor de prezentare poate fi realizată, atât prin utilizarea
diferitor conținuturi, cât și prin aprofundarea, detalierea, alternarea informației prezentate. De
asemenea, ne permite alegerea anumitor metode și tehnici de prezentare a conținuturilor noi.

381
 Pe lângă faptul că utilizarea resurselor educaționale digitale are un șir de avantaje, se
pot evidenția și câteva limite ce apar la implementarea acestora, cum ar fi: dotarea slabă a
școlilor cu tehnologii moderne; elaborarea resurselor educaționale digitale este un proces ce
necesită timp și cunoștințe în domeniul TIC; accesul liber la resursele educaționale digitale
este limitat, iar prețul acestora este destul de ridicat.
În cazul utilizării resurselor educaționale digitale la realizarea temelor pentru acasă, de
asemenea, se pot evidenția un șir de avantaje:
1. Sporirea interesului elevilor față de disciplina de studiu datorită unei noi forme de
prezentare a conținutului.
2. Posibilitatea realizării unei autoevaluări față de cerințele propuse de către profesor.
3. Se pot utiliza diverse resurse pentru pregătirea temelor.
4. Dezvoltarea competențelor de învățare și autoevaluare.
În cazul utilizării resurselor educaționale digitale se modifică rolul profesorului și
elevului, profesorul devenind un coordonator și nu o sursă directă de informare. Elevul devine
participant activ în procesul educațional și, implementând competențele digitale, soluționează
sarcinile propuse la oră.
În cazul proiectării orelor la baza cărora sunt utilizate resursele educaționale digitale
ar trebui să ținem cont de:
 Se pune accentul pe metode active-participative și pe formarea situațiilor deschise de
învățare.
 Profesorul este manager și regizor, fiind disponibil să propună elevilor mijloace de
învățare, nu doar să transmită informația.
 Conținuturile educaționale se utilizează ca metodă de organizare, nu în calitate de scop al
învățării.
 Elevul devine subiect, iar competențele lui devin obiectivele de bază ale profesorului.
Astfel, utilizarea resurselor educaționale digitale influențează activitatea profesorului,
dezvoltarea lui personală și profesională, implementează utilizarea metodelor
netradiționale de predare-învățare-evaluare, modifică dependența între profesor-elev,
bazată pe cooperare și elaborare a noilor metode și tehnici de învățare la baza cărora se
activizează lucrul individual al elevilor.
Nu în ultimul rând, utilizarea resurselor digitale și a metodelor de lucru interactive în
educație oferă și beneficii de natură socială:
 independență, flexibilitate, autonomie și autodeterminare în învățare, deschidere, educație
la distanță;
 lucru în grup și în echipă, învățare colaborativă asistată de calculator, social eLearning;
 (auto)evaluare și exersare;
 motivare și angajament;
 învățare prin descoperire;
 personalizare;
 învățare nonformală și informală.

Bibliografie:
 Cursul de formare „Profesor real într-o școală virtuală” – Ora de Net
 www.salvaticopiii.ro

382
 IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Profesor învățământ preșcolar Vlad Codruța

Profesor învățământ preșcolar Chebăruș Raluca-Maria
Grădinița cu Program Prelungit “Albinuțele”,București Sector 6

În era digitală, copiii preferă să primească rapid informații din mai multe surse media și,
drept consecință, creierul lor este obișnuit să proceseze informații în termeni de imagini și
sunete cât mai atractive. Acești copii sunt atrași de activități în care pot interacționa simultan
cu mai multe persoane, fiind obișnuiți, accesează medii virtuale și obțin informații ori de câte
ori este necesar, pentru a primi imediat aprecierea pentru ceea ce au învățat și, de asemenea,
doresc să învețe doar ceea ce consideră relevant, util sau amuzant (Rogers, 2011). Acest lucru
observându-se deja și la vârste mai mici unde cei mici au acces la ecrane de la o vârstă
fragedă.
Încurajarea adulților în explorarea și participarea la jocul copiilor este extrem de
importantă, dar atunci când are scopuri educaționale, jocul trebuie să fie ghidat de un adult.
Într-un cadru educațional, profesorul obișnuia să dețină control asupra conținutului, regulilor
de joc cu scop pedagogic. În prezent, cu resursele digitale, controlul este deținut de furnizorii
de dezvoltare de software sau instrumente digitale multifuncționale. Considerăm că această
tendință este o consecință a unei ere în continuă schimbare, care se bazează pe schimbul de
informații, cu privire la activități, interese (Ciolan, Petrescu, Radulescu & Bucur, 2014).Nu
este posibilă oprirea acestei schimbări, însă, o putem utiliza în favoarea noastră. Așa am
procedat și noi în cadrul activităților online impuse de situația pandemică din această
perioadă, valorificând toată paleta de instrumente digitale multifucționale pe care le-am putut
utiliza în scop educațional. Vom prezenta la final și câteva dintre resursele construite și
integrate în activitățile de la grupă atât în mediul online, cât și fizic, la grădiniță.
Avantajele utilizării instrumentelor digitale în educație începând cu un stadiu incipient
după Nutbrown (2011) includ:
 oferirea unei noi experiențe de învățare, conștient de noutatea situației de învățare;
 se pot transpune în jocuri aspecte sociale și evenimente familiare copiilor, evenimente
care fac parte din viața lor;
 stimularea inteligenței logico-matematice, spațiale, kinestezice, muzicale,
interpersonale, intrapersonale și de asemenea, inteligența emoțională.
De asemenea, nu trebuie să neglijăm dezavantajele utilizării excesive și inadecvate a
acestor instrumente și jocuri digitale în procesul de învățare. Acestea pot avea efecte nedorite
asupra sănătății copiilor (postură greșită a spatelui) sau asupra dezvoltării sociale a copiilor,
cum ar fi lipsa interacțiunii sociale reale/directe și izolarea în sine (Nutbrown,2011).
Așadar, resursele digitale pot ajuta în procesul educațional, însă trebuie utilizate
corespunzător pentru a avea cele mai bune rezultatele. În cele ce urmează vom prezenta și noi
câteva instrumente realizate și utilizate în procesul educațional. Acestea au avut un real
succes, obținând feedback-uri pozitive din partea preșcolarilor și părinților acestora.
Putem lua ca prim exemplu un exercițiu interactiv care s-a bazat pe povestea populară
“Căsuța din oală” și a fost realizată sub forma unui joc. Jocul cuprinde patru întrebări

383
construite pe baza conținutului poveștii de mai sus. Acest material digital a reprezentat o
resursă prețioasă pentru a observa dacă preșcolarii au asimilat corect informațiile. Materialul
didactic digital a fost realizat în Kahoot și pote fi accesat prin intermediul următorului link:
https://create.kahoot.it/share/casuta-din-oala-poveste-populara-exercitiu-interactiv/e7585404-
dd9e-46d0-9929-31e414e6e4ff .
Un alt exemplu concludent este o aplicație utilizată cu succes și îndrăgită de preșcolari.
Exercițiul interactiv a fost realizat în LearnigApps și este o transpunere digitală a fișei de
lucru “Găsește perechea”. Exercițiul realizat a fost utilizat în cadrul Activităților liber alese, la
Centrul Științe. Materialul digital se poate accesa prin intermediul următorului link;
https://learningapps.org/watch?v=pkbcwa31k21 .
Pentru a conchide, educația prin intermediul instrumentelor digitale ar trebui să
îmbunătățească predarea, nu doar să prelungească metodele existente prin intermediul noilor
tehnologii. Trebuie să explorăm diferitele moduri prin care aceste instrumente pot permite
preșcolarilor să exploreze și să asimileze noi informații prin diferite și inedite instrumente
digitale. Trebuie să ne stabilim obiectivul de a îmbunătăți experiența de învățare, de a crește
motivația și de a oferi o experiență mai apropiată de modul în care adulții accesează
informații și comunică între ei în lumea reală, a grupei.

Bibliografie
Ciolan, L., Petrescu, A., Radulescu, C., & Bucur, C. (2014). Training teachers to use digital
resources for the knowledge society. Procedia-Social and Behavioral Sciences,
128, 415-419.
Nutbrown, C. (2011). Key Concepts in Earlychildhood Education & Care, London: Sage
Rogers, S. (2011). Rethinking play and pedagogy in early childhood education.
Concepts,contexts and cultures, London: Routledg

INSTRUMENTE DIGITALE FOLOSITE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Vlad Marinela
Grădinița cu P.P. ”Albinuțele”

Competențele cheie reprezintă un pachet mutifuncțional, transferabil de cunoștințe,

abilități și atitudini de care au nevoie toți indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personală,
incluziunea socială și găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie să se fi dezvoltat la sfârșitul
educației obligatorii și trebuie să acționeze ca fundament pentru învățare, ca parte a educației
pe tot parcursul vieții.
În alegerea instrumentelor digitale, profesorii trebuie să urmărească valențele
pedagogice ale acestora (gradul de interacțiune, de comunicare și colaborare, dezvoltarea
competențelor secolului al XXI-lea etc.). Beneficii pentru preşcolari: un mediu de învăţare
mult mai confortabil, dar care necesit ă suportul adulţilor (al părinţilor, în cazul înv ăţării de
acasă)
Un aspect motivant pentru cadrele didactice îl reprezintă schimbul de bune practici şi
asistenţă din partea colegilor. În următoarele slide-uri vă prezentăm câteva dintre aplicaţiile și

384
instrumentele digitale car e se pot utiliza în facilitarea învățării on-line și în susținerea
grădiniței de acasă.
CONFERINȚELE ON-LINE facilitează transmiterea de informații în timp real și
învățarea sincron a preșcol arilor. Printre cele mai cunoscute sunt: Zoom, GoogleMeet,
Webex, Twinspace etc. ZOOM – Este platforma de ore on-line cea mai utili zată de către
cadrele didactice din România. Se creează conturi gratuite pentru profesori (contul școlii nu
are limită de timp.
Preșcolarilor și părinților acestora le trimiteți link-ul. Pe white board se poat e desena,
colora, face operații matematice sau ad notări pe ecran; se pot împărtăși ecranul și
documentele aflate în calculator/laptop. Se pot crea camere secundare pentru preşcolari p
entru a încuraja munca în grupuri mici. ( Breakout rooms) Există opțiunea să se înregistreze
întreaga conferință audio-video. https://zoom.us/
GoogleMeet – Este o aplicație din suita Google for Education pe care o puteți accesa
doar dacă aveți un cont de gmail. Gmailul a primit recent, datorită pandemiei Covid-19, si
optiunea de meet care anterior a fost doar platită. Meet este aplicația Google similară cu
Skype de la Microsoft – o platformă de comunicare instant prin video și chat, unde puteți crea
un link de întâlnire, iar participanții trebuie doar să-l acceseze, fără să aibă vreun cont, pentru
a putea intra in sesiunea online. Meet accepta până la 100 participanți gratuit și of eră aceleași
opțiuni ca și întâlnirea de pe Zoom: comunicare cu participanţii cu video, microfon și prin
chat, partajarea ecranului, activarea modului silențios pentru anumiți participanți,
împărtășirea de alte link-uri prin chat. https://meet.google.com/
eTwinning Twinspace – Accesul la platformă este gratuit și nelimitat, motiv pentru
care eTwinning și Twinspace sunt perfect accesibile pentru oricine alege să-și creeze un cont
de utilizator conectat cu emailul personal. În ceea ce privește protecția informației, trebuie
observat că, atât eTwinning, platforma-mamă, cât și TwinSpace, platforma propriu-zisă de
dezvoltare a proiectelor europene, au o parte publică și o alta accesibilă numai pentru membri
(după caz, membrii comunității eTwinning sau membrii unui anumit parteneriat).
Dintre aplicațiile disponibile pe TwinSpace, unele vizează cu prioritate managementul de
proiect(calendarul de pe pagina principală, dar trebuie luată în considerare și plasarea de
aplicații ușor de utilizat de către participanți pe paginile speciale ale profesorilor și elevilor),
altele sunt special concepute pentru a facilita comunicarea (blogul de pe pagina principală,
ferestrele în care sunt listate ultimele accesări și ultimele acțiuni din secțiunea de activități a
proiectului). www.etwinning.net
Hărți digitale– printre cele mai cunoascute tipuri de aplicaţii digitale se numără şi
hărţile dintre care enumerăm Google Maps,Tripline şi Zeemaps, ca şi instrumente
colaborative care se pot utiliza cu succes şi la ciclul preşcolar.
Pereţii virtuali– sunt aplicaţii digitale care oferă spaţiu de afişare colaborativ atât
pentru varianta text, imagine, video, site-uri web. Printre cele mai cunoscute sunt Padlet si
lino.it. Padlet– este o aplicaţie care permite utilizatorilor să afişeze materialele în acest perete
virtual. Peretele este o pagină web care permite utilizatorilor încărcarea diferitelor materiale
pe o temă dată, materiale de tipul documentelor, prezentărilor, legaturilor spre diferite site-uri
web. Este gratuită, dar necesită crearea unui cont. Te poţi loga cu contul de yahoo, gmail sau
Facebook. Se poate accesa aici: www.padlet.com
Jocuri on-line – sunt aplicaţii plăcute de către copii şi de cadrele didactice doarece îşi
păstrează simţul ludic. Cele mai utilizate la vârstele timpurii sunt puzzle-urile on-line.
JINGSAWPLANET- este o aplicaţie care permite încărcarea unui fişier de tip text sau

385
fotografie şi decuparea sub forme de piese în funcţie de complexitatea dorită( de la 3 la câteva
sute de bucaţi). Este o aplicaţie gratuită şi nu necesită crearea de cont de utilizator. Se poate
accesa de aici: www.jingsawplanet.com
Jocuri didactice – instrumente care facilitează munca în sincron în cadrul
conferințelor on-line. Dintre instrumente recomandate puteti utiliza: Worldwall sau
Learningapps. WORLDWALL – este o aplicație utilă pentru cadrele didactice deoarece se pot
crea jocuri interactive pentru susținerea învățării, fiind posibile de la 1 la 8 modele. ( De
exemplu: Cuvântul lipsă, Anagrame, Pu zzle, Rebus, Adevărat sau Fals, Sortează, Ch
estionare, Spânzurătoare, Deschide cutia et c); Este un instrument digital ușor de utilizat şi
plăcut de copii datorită elementelor ludice inserate. https://wordwall.net
Learningapps– este o platformă care oferă m odele de aplicații, precum şi
posibilitatea cre ării de conținut; Există aplicații interesante (de exemplu: reb us, uneşte
perechile, puzzle, completează cuvântul lipsă etc.); Avantajul este că se pot ușor partaja (link,
cod de încorporare) sau pot fi folosite drept material de învățare pe platforma LearningA pps
(creând clase în care să îi invitați pe cop ii ; se pot face si sondaje pentru a măsura feed-back-
ul) https://learningapps.org/
Aplicatii feed-back– instrumente de măsurare a impactului învățării, de sondaj și de
evaluare. Printre cele mai cunoscute sunt: Quizizz, Kahoot, Mentimeter etc.
Kahoot– Este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se creează
teste interactive pentru copii; profesorul creează testu l, apoi trimite codul de acces (PIN)
elevilor care accesează testul într-un timp limitat. Puteți adăuga imagini, clipuri video şi
diagrame întrebărilor pentru a crește gradul de interacțiune al jocului. Se poate juca pe deskt
op, tabletă sau telefon mobil. Rezultatele testului sunt vizibile tuturor, la încheierea acestuia,
sub forma de clasament. https://kahoot.com/
Quizizz – Este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se pot
realiza evaluări formative într-un mod distractiv pentru preșcolari. Permite inserarea de
răspunsuri multiple, imagini, audio text, sondaje, răspunsuri deschise; se pot utiliza atât
pentru învățarea sincron live, cât și pentru cea de acasă Au o interfață prietenoasă, se văd
întrebările şi sunt uşor de utilizat în diferitele modele oferite de platformă. Sunt importante
pentru că oferă profesorului statistici, progresul copiilor, precm şi rapoarte detaliate despre
răspunsuri, timp etc. https://quizizz.com/admin

Bibliografie:
1. Cerghit, Ioan, 2002, ,,Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri,
stiluri si strategii” , Editura Aramis, București;
2. Cucoș, Constantin, 2006, ,,Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizarii
formării” , Editura Polirom, Iași;
3. Curs online DIGITAL CRAFTS

IMPORTANŢA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAŢIE ŞI FORMARE

Profesor Vlaicu Jipu Ioana Smaranda

Grădiniţa cu program prelungit nr. 18 Iaşi

386
 Poveștile au o importanță majoră în dezvoltarea și evoluția copiilor. Acestea sunt un
mod pentru copii de a înțelege viața, totodată de a descoperi noi lumi, un mod de a dezvolta
imaginația și de a forma valori și principii, un mod de a îmbunătăți gândirea dar și
comunicarea.
Poveștile sunt peste tot în jurul nostru, de la felul în care înțelegem și percepem viața,
până la istorie, învățături și chiar amintiri. Ele formează caractere și dau sens vieții.
Poveștile stârnesc imaginația dar și emoțiile copiilor și le permit să exploreze lumea
într-un mod diferit, dar și să-și formeze percepția și modul de gândire și de înțelegere, dincolo
de posibilitățile oferite de realitate.
Cărțile sunt cel mai bun mod de a prezenta copiilor, pe înțelesul lor, situații complexe,
și de a le dezvolta gândirea.
Copiii pot înțelege prin exemplul din povești noțiuni legate de bine și de rău, dar și
faptul că uneori adevărul este undeva la mijloc, deoarece nimic nu este atât de simplu cum
pare la prima vedere. O poveste bine gândită și complexă îi ajută să-și dezvolte atât simțul
critic cât și spiritul de observație, și le antrenează în același timp memoria și inteligența.
Odată cu sosirea pandemiei, foarte mulţi profesori au pus accent pe cărţile online.
Acest lucru nu este rău, din punctul meu de vedere, pentru că digitalizarea asupra oricaror
obiecte la ora actuală este catogoric un plan de viitor. Există de asemenea manual care se
găsesc online, elevii lucrând din ele, profesorii pregătesc şi susţin lecţii din ele.
Lumea informatizată din care facem parte toţi în momentul actual are şi părţi pozitive.
Cărţile sunt la îndemâna oricărui copil care are acces la internet şi de multe ori gratuit.
Acest lucru scuteşte timp pierdut în ajungerea la o librărie, bibliotecă etc.
Consider că trebuie să scoatem şi lucruri pozitive din aceşti doi ani grei plini de
încercări, pentru a putea avea zâmbetul pe buze şi pentru a nu ne lăsa cuprinşi de pesimism.

Bibliografie:
1) https://lecturacentral.wordpress.com/b-avantajele-lecturii/
2)https://timtim-timy.ro/sites/all/themes/timtimtimy/pdf/Simpozion_2016-
2017/diverse/Referate/13.pdf

IMPORTANȚA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Prof. Voinescu Ana

Grădinița P.P. nr. 1 Brăila

KAHOOT- este o aplicație ce poate fi folosită cu succes în orice moment al lecției

(predare, fixare, evaluare) la majoritatea disciplinelor. Aceasta poate fi accesată de pe orice
device (telefon, laptop, calculator). Crearea unui cont este gratuită și nu presupune decât
introducerea unor date personale în secțiunea destinată creării contului de pe site-ul
www.kahoot.com. După logare, se va deschide pagina https://create.kahoot.it, unde se pot
alege spre rezolvare teste ce deja au fost create sau fiecare poate crea un test propriu. Pentru a
accesa testul, elevii vor trebui să-și aleagă un nickname. Cadrului didactic îi va apare dacă toți
elevii s-au logat și poate da START testului. Rezultatele sunt primite în timp real imediat ce

387
s-a răspuns la o întrebare. Răspunsul corect va fi indicat prin culoare verde iar cel greșit prin
culoarea roșie. La sfârșitul testului se poate vizualiza și o situație cu toate răspunsurile primite
la fiecare întrebare de la fiecare elev. Astfel, se poate trage concluzii în ceea ce privește
înțelegerea materiei evaluate.
Iată câteva puncte care subliniază importanța utilizării acestei aplicații:
 Varietatea modalităților de evaluare;
 Interactivitate;
 Rezultatele evaluării sunt obiective;
 Obținerea unui feedback în timp real atât pentru elevi cât și pentru profesori;
 Ajută la dezvoltarea creativității, a atenției, a perspicacității;
 Sunt centralizate și stocate toate rezultatele;
 Apare diversitatea ceea ce duce la înlăturarea rutinii și monotoniei.
Avantajele utilizării aplicației :
-pentru profesori:
 Ajută la îmbunătățirea calității actului de predare -învățare- evaluare;
 Dezvoltă creativitatea în actul de predare;
 Utilizează competențele digitale la standarde din ce în ce mai înalte.
-pentru elevi:
 Îmbunătățirea competențelor digitale.
WordArt- este o aplicație ce dă frâu liber imaginației prin îmbinarea armonioasă a
instrumentelor ce ne sunt puse la dispoziție. Aceasta poate fi utilizată în ideea centralizării în
cuvinte a ideilor unor lecții, păreri, impresii etc.
Pentru a realiza o lucrare în WordArt se vor parcurge următoarele etape:
 Se alege o formă în care se pot scrie cuvintele. Aceasta poate avea legătură cutema
dată( ex. Crăciun- brad, ren, fulg etc.);
 Se scriu pe rânduri separate cuvintele simbol alese de fiecare în parte (ex. Dăruire,
veselie, sărbătoare etc.);
 Alegerea mărimii,fontului, unghiului și a culorii pentru fiecare cuvânt;
 Alegerea modului de orientare al cuvintelor;
 Alegerea stilului ,gradului de opacitate pentru litere și fundal.
După ce a fost finalizată lucrarea se poate vedea accesând butonul VISUALIZE. Funcția de
animație este valabilă doar în mediul online. În cadrul acestei aplicații pot interveni și costuri
suplimentare.Apoi, se poate descărca gratuit în format PDF în propriul calculator.
Iată câteva puncte care subliniază importanța utilizării acestei aplicații:
 Ajută la sintetizarea de către copii a informațiilor primite, găsirea unor cuvinte simbol;
 Dezvoltă creativitatea, atenția;
 Este un feedback din partea elevilor pentru profesori;
 Este ,,un altfel de joc” ce îi scoate din monotonia lecției clasice;
 Se obțin rezultate variate utilizându-se aceleași instrumente de lucru.
Situația pandemică în care ne aflăm, ne-a determinat să căutăm și să utilizăm diferite
platforme de lucru în măsura în care acestea se pretează la oră, la clasă. Printre acestea se mai
numără : LearningApps, WordWall, Canva, I’m a puzzle etc. Mediul online a fost benefic atât
pentru profesori cât și pentru elevi .
Educația digitală oferă un plus de informație pentru identificarea unor modalități de
adaptare la viitor și de abordare a provocărilor cu care se confruntă sistemele de învățământ.

388
Bibliografie:
 C. Ceobanu, Ctin. Cucos, O. Istrate, I.O. Pânișoara, 2020, Educația digitală, Editura
Polirom.
 I.O. Pânișoară,D. Iancu, Ctin. Cucoș,2020, Școala online-elementepentru inovarea
educației, Editura Universității din București.
 D. Buckingham , Cambridge 2007,Beyond technology. Children’s learning in the age
of digital culture, Polity Press.

,, BLOGUL” - RESURSĂ DIGITALĂ ÎN EDUCAȚIE ȘI FORMARE

Mihaela Zachman, profesor de limba engleză

Liceul Tehnologic ,,Dimitrie Leonida” Piatra Neamț

Introducerea tehnologiei și informației în comunicare în procesul de învățare a limbii

engleze a devenit o provocare pentru profesorii de limbi moderne obișnuiți să utilizeze
metodele tradiționale,umaniste.Din acest punct de vedere se pare că forma, tehnicile și
metodele abordate sunt mereu în schimbare și adaptare, iar resursele precum BLOGUL sunt
plăcut accesate de către elevi, tehnologiile noi contribuie astfel la formarea competențelor
TIC, oferindu- le elevilor accesul facil la informație, stocare, transmitere, producere, până la
evaluare.
Aplicațiile TIC în formarea profesională a competențelor de comunicare au un efect
pozitiv în procesul de învățare, în dezvoltarea abilităților de ascultare,vorbire în comunicarea
reală și promovează dezvoltarea abilităților de scriere, de citire și promovează o paletă amplă
de abilități elevilor. Învățarea autonomă și comunicativă a limbii modern, competențele
intercultural pot fi dezvoltate de către elevi prin utilizarea diferitelor tipuri de bloguri.
Utilizarea jurnalului electronic într o limbă străină crează oportunități elevilor din țări diferite,
pot cunoaște culturi diferite,obiceiuri, tradiții cu totul diferit ,ceea ce ce nu aar fi posibil la
orele tradiționale din sala de clasă din cauza timpului scurt,limitat. În timp ce un blog care
este un website poate fi creat prin utilizarea instrumentelor digitale și updatate frecvent. Web
2.0 reprezintă o colevcție de tehnologiide exemplu, un spațiu comun, virtual, ușor de share-uit
cu alții, un psațiu virtual dedicate conversațiilor cu adminitsrare de conținut în scopul
învățării. Bineînțeles că pot varia de la Facebook, fotografii pe Instagram, muzică Sound
cloud, video pe Youtube, articole cu opinii pe Blogs , sau informații enciclopedice wikis like
Wikipedia. Însă blogul poate fi creat și administrat de obicei de persoana care poate post ape
pagina sa atât text cât și imagini.
Blogurile pot avea un character individual și o formă special unde utilizatorii se pot
întâlni la orice oră și pot să-și schimbe opiniile.În acest caz, resursele blogului au o funcție
social și servesc ca platform de întâlnire între elevi care au aceeși vîrstă, interese, atitudini,

389
care studiază limba engleză ca pe o a 2 a limbă. În ciuda faptului că tehnologiile blogului
afectează în primul rând competențele de vorbire/speaking, citire și scriere, ele pot fi însă
adaptate la abilitățile de producere a limbii străine de exemplu organizarea unie conferințe
sub formă de mesaje online.
Utilizarea blog- urilor ca instrument de formare a scrierii într-o limbă modern
deschide oportunități unice pentru elevi nu doar în termenii utilizării limbii engleze, dar și
contactul cu o cultură a limbii. Este dificil să motivezi elevii, mai ales adolescenții să
studieze temeinic limba engleză pe de o parte pentru că la îndemână Google translate ,iar pe
de altă parte lipsa încrederii că vor putea utiliza limba engleză în afara orelor de curs la
școală. Astfel devine o datorie morală pentru profesori să I încurajeze să studieze o limbă
modern, respective limba engleză prin utilizare media, întrucît ei cresc oricum înconjurați de
instrumente tehnologice digitale de comunicare cum ar fi blogurile și social networks/rețelele
sociale. Este bine cunoscut că postările pe blog se realizează chronologic ceea ce permite
profesorului să creeze o anume secvență de lecție/învățare. Blogul poate oferi posibilitatea
de a crea material personalizate, în mod moderat, au funcționalitate multimedia și au
oportunitatea de a utilize materialele în formate diferite(text,graphic,foto, video,audio).
Această oportunitate poate fi utilizată pentru a îmbogăți materialul lingvistic și din
punct de vedere socio cultural , de exemplu cînd elevii scriu eseuri, prezentări bazate pe
tehnologie. Utilizînd blogurile, profesorul de limba engleză poate construe un curs de
antrenare/exersare , să posteze pentru elevi într-un domeniu public , la o anumită oră
materiale didactice ca resurse proprii sau pot oferi elevilor șansa pentru a își crea propriile
material de varietăți mari , personalizate, să le facă publice și să le utilezeze în procesul de
învățare.
În procesul didactic se pot utilize următoarele tipuri de bloguri : Blogul profesorului
de limbi străine , blog pe care îl poate crea și administra singur, poate conține informații
personale limitate, hobby uri, dar în general cele mai importante informații sunt desigur
despre subiectul cursului, programul cursului pentru o săptămână,lună, informații despre
conținutul materialului didactic, teme, resurse recomandate pentru a fi utilizate de către elevi,
resurse pentru învățarea extracurriculară, link uri către alte resurse auxiliare de pe internet,
linkuri către teste pentru munca independent a elevului, oportunitate pentru elevi de a se testa
singuri( de exemplu după studierea unui capitol de gramatică,elevii sunt direcționați către
teste opționale online.Acest tip de conținut pentru blogul profesorului va fi util elevilor pentru
a clarifica tema, pentru a îmbunătăți abilitățile de citire/reading sau scriere/writing în limba
engleză, așa încât analizînd utilitatea blogului creat de profesor descoperim funcții multiple.
La rîndul său profesorul poate încuraja elevii să-și creeze propriul blog , profesorul
fiind modelul lor.Elevii pot începe progresiv , de la simplu la un grad de dificultate mai
amplu, vor începe a se prezenta, informații despre familie,data , locul de naștere, hobby uri,
prieteni, locul vacanței preferate etc toate prezentate în limba engleză.Elevii pot posta
fotografii, linkuri către site urile lor preferate pe internet, resurse de pe internet pe care le pot
sugera și altor elevi,colegi utilizatori ( cu mențiunea ca elevii să fie atenți la termenii cu un
conținut privat sau la limitarea informațiilor personale/private. Profesorul va verifica
materialelel pe care elevii intenționează să le posteze.
Elevii vor fi încurajați să comenteze pe blog la materialele postate de către colegii de
clasă cu scopul de a -și dezvolta abilitățile de citire și de scriere în limba engleză.

BIBLIOGRAFIE

390
Academia Letters, August 2021 Corresponding Author: Aitolkyn Ashimova, (2021). Blog
resources for teaching foreign languages. Academia Letters, Article 2917.
https://ro.thpanorama.com/blog/psicologia/los-100-mejores-blogs-para-aprender-ingls.html
https://abest.ro/ro/top-10-resurse-de-invatare-a-limbii-engleze-de-catre-copii

THE IMPORTANCE OF TECHNOLOGY IN EDUCATION

Prof. Zaharioiu Ioana

Scoala Gimnaziala Magura, Com. Mihaesti, Jud. Valcea

Technology has introduced revolutionary changes in all areas of life, from

interpersonal communication, economy, entertainment industry, even education. It seems that
today, more than ever, students are faced with changes that not only fundamentally alter the
way they learn, but their everyday life as well. It is simply impossible to ignore the
tremendous impact that modern technologies have on new generations of students.
Children grow up with laptops, tablets, various gadgets and modern digital systems, so they
have long been ready for the modernization of education. With that in mind, the importance
of technology in education only becomes more obvious. Learning styles have changed over
the years, gradually introducing new technologies with a potential to improve teaching.
Students’ readiness for technology in the classroom is excellent news, because the digital age
brings new challenges, not only in education, but in all other areas of life as well. Therefore,
it is important that students learn to harness all the potential of modern society while still at
school.
Technology as a bridge connecting students and school
Educational technology refers to the implementation of advanced technologies, i.e.
software and hardware that enable modern teaching methods. This way, students and
educators have access to numerous digital and educational resources that facilitate mutual
cooperation and make it easier for students to master the teaching material. This modern
approach has brought changes at all levels of education, from elementary school to college.
Improving the learning experience is directly related to student needs and life habits. Given
that they use social media and the Internet and play video games on a daily basis, children
expect information to be presented in a similar way at school. Lesson content should be
pictorial and entertaining, it should captivate their attention and contain as little redundant
information as possible, which is one of the major shortcomings of the traditional approach to
education. Of course, school responsibilities are not the same as playing video games, but it is
useful to know what things can draw and hold students’ attention and help them master the
teaching material.
It is clear that teachers need to understand the needs of their students, how they
communicate with each other, and things that can be used to draw their attention and make
them interested in the teaching material. This way, children will want to apply their
knowledge for educational purposes, instead of entering intergenerational conflict.
Interestingly enough, teachers also benefit from the new technologies and teaching methods,
because many segments of their job have been simplified.

391
Easier teacher-student communication and cooperation
It has been long believed that the most efficient teaching method is traditional
lecturing, where students passively follow the teacher’s lecture. A lot has changed in the last
couple of years, and teachers were given the opportunity to make use of the advantages of
modern resources. Therefore, as far as teachers are concerned, the importance of technology
in education is obvious:
 Easier communication with students
 Records of students and their progress are digitized
 Testing can be done using different apps for students
 Teachers are better informed which positively affects the quality of teaching
 Possibility of creating engaging, multimedia-assisted lectures
 More effective, and time-efficient work in the classroom
 More time and opportunities for professional development
All these things improve teacher-student cooperation and aim to provide students with the
best possible education.
Technology has permanently changed our approach to education
The importance of technology in education is visible at each level of education,
however, junior grades of elementary school and high school are where modernization is
most acutely felt, because in this period, children prepare for important challenges that await
them at the next stage of education, which is why it is crucial that they approach learning in
the right way. Many things are now easier, which allows children to focus on their personal
development.
Information has never been so accessible
In the past, students spent a large part of their time searching for information.
Nowadays, the search for information is digitized and practically everything can be found on
the Internet. Instead of going to the library, students can find the desired content on Google or
any other search engine. This way, the learning environment becomes an online environment
that provides information in all possible formats (text, audio, video, photographs,
infographics, etc.).
Thus, students get a better understanding of the teaching material that enables better learning
in line with the standards of the 21st century skills. This advanced approach is based on tools
– fast Internet, stable WiFi and a laptop (tablet or mobile phone) and therefore many schools
make great efforts to give each of their students access to a computer.
Online education
Modern communication models have greatly facilitated learning from home, i.e.
online learning. This teaching method became extremely important during the 2020 global
pandemic when schools were forced to shut down and fully switch to distance learning. Even
before that, online courses were very popular, because they provided education to people who
wanted professional development, but didn’t have enough time or money to get it. Distance
education enables individuals to attend lectures even if the lecturer is on another continent.
Not only does online education enable people to attend schools that may be physically located
in another part of the planet, but it also allows them to work and study. Namely, many
educational institutions have recognized the role of technology in education and enabled
students to attend classes, take tests and work on projects when it suits them. This way,
quality education has become available to a larger number of people.

392
 Improved development of student critical thinking
The importance of technology in education is particularly evident when it comes to the
development of critical thinking. Different educational approaches allow students to express
themselves in original ways, thus arriving at different solutions. In that process, they
approach information critically, thinking about each available piece of information to reach
the desired result.
The place that used to belong to textbooks and notebooks is now occupied by tablets,
videos, animations, Internet, audio recordings, collages, etc. This way, students can
communicate in a way that is most familiar and relatable to them, so even shy students or
those who struggle with teamwork now have the opportunity to shine and achieve better
results.
Modern classroom
Perhaps the most obvious change occurred in the classroom of modern schools. The
only ‘gadgets’ that were available in the traditional classroom were the blackboard, chalk and
the classroom globe, whereas nowadays, they have access to state-of-the-art technological
advances, even artificial intelligence. Thanks to virtual reality, students can visit any part of
the planet in geography classes, or watch a 3D movie about the ancient world in history
classes.
Education has come a long way from using a projector in class. All the things
mentioned above are used in higher education, where bigger university budgets allow a wider
and more comprehensive application of the latest technologies for educational and research
purposes.
The potential of technology in education
As you can see, the importance of technology in education is tremendous, and its
impact is growing. However, it is crucial to implement technology in education in the right
way, because many traditional teaching methods should continue to exist. In addition, the
computer is not applicable in every situation, nor is learning with it necessarily more
efficient. Therefore, it is up to teachers to strike a balance between future-ready education and
the good old offline teaching.

Bibliography:
1. Technology Tools for Online Education: A Guide for Modern Educators, Paul
William Richards
2. The Digital Era of Learning: Novel Educational Strategies and Challenges for Teaching Students in
the 21st Century, Christopher S. Keator

PROFESOR REAL ȊNTR-O ȘCOALĂ DIGITALĂ

Prof. Zapan Ana-Mihaela

Grădinița “Panseluța”, București

Ȋn zilele noastre, mediul online face parte ȋn mod natural din viața fiecăruia dintre noi,
indiferent de vârstă, sex, profesie, statut social.

393
 Mai ales in contextul pandemic, majoritatea activităților profesionale, de socializare,
de relaxare, chiar și achiziționarea de bunuri și servicii se realizează ȋn mediul online.
Dar acestă realitate virtuală nu este un mediu simplu și sigur. Pentru utilizarea
eficientă și ȋn condiții de siguranță, este necesar ca utilizatorii să-și dezvolte competențe
digitale de bază.
Competenţele digitale reprezintă sisteme integrate de cunoștințe, abilități, deprinderi,
atitudini şi valori, formate și dezvoltate prin învățare, pe care le posedă un individ și care pot
fi mobilizate pentru a soluționa diverse probleme ce apar în procesul colectării, păstrării,
prelucrării şi diseminării informaţiei prin intermediul tehnologiilor informaţieişi a
comunicaţiilor. Pe măsură ce tehnologiile sînt integrate în toate activitățile din orice domeniu,
capacitatea de a utiliza aceste tehnologii și de a ține pasul cu evoluția lor rapidă a devenit o
condiție obligatorie întrucît tehnologiile digitale transformă fiecare aspect al vieții, de la stilul
de viață personal la activitatea de la locul de muncă.
Competența digitală este una dintre cele opt competențe-cheie, concretizându-se în
utilizarea cu încredere și în mod critic a întregii game de tehnologii ale informației și
comunicațiilor pentru informare, comunicare și soluționare a problemelor în toate domeniile
vieții. Deși multora dintre noi ni se pare ceva simplu, conform tabloului de bord privind
Agenda digitală din 2015, competența digitală a 40% din populația UE se situează la un nivel
insuficient, 22% din cetățeni nefolosind Internetul.
La fel ca toți cetățenii, profesorii trebuie să dobândească abilitățile digitale necesare
atât pentru viața lor personală și profesională, cât și pentru participarea la societatea digitală.
A avea competențe digitale și a fi capabil să utilizezi tehnologiile digitale într-un mod sigur,
critic și responsabil este esențial pentru profesori, care acționează ca modele pentru generația
viitoare. Cu toate acestea, profesorii au nevoie și de un set de competențe specifice care să le
permită să utilizeze potențialul tehnologiilor digitale pentru a-și transforma modalitățile de
predare și învățare. Aceste competențe digitale specifice se extind în toate domeniile de
activitate ale profesorului, inclusiv predarea și învățarea, evaluarea, comunicarea și
colaborarea cu colegii și părinții, precum și pentru creare și schimb de conținut și resurse.

Datorită ritmului alert în care tehnologiile afectează activitățile de zi cu zi, copiii

trebuie pregătiți pentru viitor. Ei deja sunt familiarizați sau cunosc aceste tehnologii, iar rolul
profesorilor este să-i ghideze corect în utilizarea inteligentă a mediului online: conținuturile,
siguranța, amprenta digitală, riscurile .
Din fericire, eu sunt profesor pentru ȋnvățământul preșcolar, dar chiar și la vârsta
fragedă pe care elevii mei o au (4-6 ani), dispozitivele inteligente ( telefon, tabletă, laptop) nu
reprezintă pentru aceștia o necunoscută – jocurile, videoclipurile sau filmulețele vizionate
online sunt preferate de aceștia și accesate aproape zilnic. Tocmai de aceea, educația
“digitală” trebuie să debuteze la vârste cât mai fragede.
Este esențială și consilierea părinților ȋn ceea ce privește acordarea accesului celor
mici la acest tip de dispozitive, timpul acordat și activarea funcției de control parental pe
aceste dispositive.
Contextul pandemic ȋn care ne aflăm ne limitează interacțiunea fizică, socializarea cu
care eram obișnuiți și care este esențială pentru dezvoltarea optima a copiilor, mai ales la
vârste mici. O parte a aceste funcții a fost transpusă ȋn mediul online, unde procesul
educațional continua pe diverse platforme ( Google Classroom, Kinderpedia, etc), unde
jucăriile sunt ȋnlocuite cu jocuri interactive ( www.worldwall.com, www.jigsawplanet.com ,

394
www.learningapps.org , etc), iar socializarea se realizează tot ȋn mediul virtual ( Google
Meet, Zoom, etc).
Acest curs de formare a venit ȋn ȋntampinarea nevoii de formare și dezvoltare a
competențelor digitale ale cadrelor didactice, atât de necesare desfășurării activității acestora
ȋn mediul online, cât și ȋn vederea transmiterii acestor informații ȋn rândul beneficiarilor
direcți ( copiii) și indirecți ( părinți) ai educației, în contextul în care nivelul competențelor
digitale de bază și avansate ale românilor este cel mai scăzut în rândul statelor membre ale
UE, potrivit Indicatorului European DESI 2019.

395