Sunteți pe pagina 1din 1126

ASOCIAȚIA PREZENTUL EDUCĂ VIITORUL

Lucrările Simpozionului Național

INOVAȚIE ȘI PROFESIONALISM
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE
Nr. 1 / 2021

ISSN 2810 – 5222


ISSN-L 2810 – 5222
ASOCIAȚIA PREZENTUL EDUCĂ VIITORUL

Lucrările Simpozionului Național


INOVAȚIE ȘI PROFESIONALISM
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE

Nr. 1
Iunie 2021

Editura GRAFIX
Craiova, 2021
Coordonator:
ROXANA MONICA LUPUȘOR

Colectivul de redacție:
ROXANA MONICA LUPUȘOR

Responsabilitatea pentru conținutul lucrărilor aparține, în exclusivitate, autorilor.

Editura GRAFIX, România


Aleea 3 Popova, nr. 9, Craiova, Dolj
Tel.: 0763 356 496
edituragrafix@gmail.com

ISSN 2810 – 5222


ISSN-L 2810 – 5222
ASPECTE ALE ACTIVITĂȚILOR ONLINE DESFĂȘURATE CU GRUPELE
DE PREȘCOLARI

ALEXE SONIA FLORENTINA


Grădinița nr. 268

În contextual generat de virusul Covid 19, pornind de la idea că educația trebuie să continue
indiferent de vremurile pe care le traversăm, instruirea copiilor s-a mutat în mediul online.
Marea provocare a organizării și desfășurării învățământului on-line la vârsta preșco-
lară a fost identificarea unor mijloace de învățare adecvate situației, dar, cel mai important,
adecvate vârstei.
La această vârstă, copiii au nevoie de asistența adultului (citirea mesajelor scrise, des-
crierea activităților, supravegherea utilizării dispozitivelor tehnice, oferirea materialelor ne-
cesare activităților, etc). Pentru desfășurarea în bune condiții a activităților, am ținut cont de
recomandările venite din partea specialiștilor în educația timpurie și pediatrie.
Printre altele aceștia afirmă că, în perioada copilăriei, expunerea prelungită la stimulii
vizuali ai ecranelor (televizor, telefon, calculator) are consecințe negative asupra dezvoltării
armonioase a copiilor. Ținând cont de acest aspect, întâlnirile cu copiii in mediul online au
durat maxim 30 minute. Pentru comunicarea cu părinții și copiii, am folosit următoarele
canale de comunicare: WhatsApp, Mail, Kinderpedia, Zoom, Meet. Mare parte din comuni-
carea cu părinții copiilor, s-a realizat pentru acordarea de suport socio-emoțional și pentru
stimularea cognitivă corespunzătoare a copiilor în timpul suspendării cursurilor.
Comunicarea s-a axat pe transmiterea unor resurse educaționale (fișe de lucru, înregis-
trări video/audio cu cântece, povești, poezii, activități practice adecvate vârstei și interesului
copiilor, linkuri ale unor instituții de educație și cultură. În propunerile de activități am evitat
suprasolicitarea părinților sau adulților care sunt implicați în creșterea și îngrijirea copiilor .
O atenție sporită am acordat pericolului de suprasolicitare a copiilor. Activitățile au fost sub
formă de propuneri și nu de activități obligatorii.În activitatea desfășurată în mediul online,
cu preșcolarii grupei mari, am ținut cont de cele trei principii esențiale pentru predarea on-
line, elaborate de către Bill Pelz, profesor de psihologie:
1. Lasă copiii să facă cea mai mare parte a muncii - implicarea copiilor în discuții, autoe-
valuarea sau evaluarea activității colegilor, activități de documentare înainte de activități,
toate sunt modalități prin care copiii pot fi implicați direct în învățarea online.
2. Interactivitatea este sufletul predării online-interactivitatea nu înseamnă doar discuții
live între copii sau între copii și profesori. Când vine vorba de predarea online, copiii pot fi
încurajați să interacționeze prin proiecte de grup, materiale ce pot fi îmbinate pentru reali-
zarea unor filme .
Tematica abordată a fost atractivă, cu un nivel de complexitate moderat, au fost acti-
vități de exersare a achizițiilor anterioare.
3. Încurajează prezența autentică- copiii vor fi mai implicați în lecțiile online atunci când li
se permite să se exprime social cognitiv, și legat de contextual învățării.
Pentru prezentarea unor noțiuni noi, am înregistrat conținuturi video scurte pe care
copiii să le urmărească. Pentru a verifica înțelegerea informației și pentru a adăuga idei noi

3
am formulat întrebări. Continutul fiind fragmentat în segmente scurte, urmate de întrebări,
care să îi ajute pe copii să facă deducții și să înțeleagă noțiunile noi.
În activitățile live am inclus în prezentare materiale vizuale și audio (scheme, foto-
grafii relevante, video-uri etc.)
La începutul fiecărei activități am prezentat copiilor o hartă a conținutului care urma
a fi prezentat, astfel încât copiii să știe cum urmează să se întâmple în timpul activității.
Pentru buna desfasurare a întâlnirilor on-line am stabilit urmatoarele reguli:
-sunt punctual.
-am camera web pornită.
-am microfonul oprit si il conectez doar pentru a răspunde la întrebări.
-nu consum mâncare, băuturi etc. în timpul întâlnirilor.
-sunt atent la ecranul partajat și la explicațiile cadrului didactic și nu am alte preocupări
-adresez întrebări pentru explicații suplimentare,nu mă deconectez înainte de înche-
ierea întâlnirii.

Bibliografie:
1. Stan, L Pedagogia preșcolarității și scolarității mici Editura Polirom Iași (2014).
2. * * * (2019). Curriculum pentru educaţia timpurie .Anexa la ordinul ministrului Educației
Naționale nr. 4.694/2.08.2019

4
APLICAȚIA EDPUZZLE- UN FILM DESPRE APELE CURGĂTOARE,
CA SUPORT PENTRU PREDAREA LECȚIEI

Prof. ALEXANDRU LAURA-MIHAELA


Școala Gimnazială Cărpiniș, Crasna, Gorj

Aplicația Edpuzzle, se accesează gratis de către orice persoană. Aceasta oferă posibilitatea
de modificare a filmulețelor proprii sau oferite de alte canale media. Pentru a beneficia de
această aplicație, trebuie creat un cont personal. Se apasă butonul content, după care se se-
lectează canalul de pe care se caută filmulețul, și mai apoi, pentru a modifica, după prefe-
rință, se apasă butonul edit. La final se apasă butonul finish.
Mai jos am atașat un exemplu folosit la clasa a V-a, la lecția „Apele curgătoare”, disciplina
geografie. Acest material s-a constituit ca un support în transmiterea noilor cunoștințe.
https://edpuzzle.com/assignments/6079b6f4779fd3419dc872c5/watch

5
Bibliografie:
https://edpuzzle.com

6
ROLUL EDUCAŢIEI INCLUZIVE ŞI A CADRELOR DIDACTICE ÎN
VIAŢA COPILULUI CU CERINŢE EDUCAŢIONALE SPECIALE,
ÎN PERIOADA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ONLINE

Prof. ALEXANDRU VASILICA


Prof. înv. primar STOIAN MIHAELA-GEORGETA
Școala Gimnazială Petrești, Dâmbovița

Educaţia incluzivă constă în extinderea rolului unei organizaţii şcolare, pentru a răs-
punde diversităţii grupurilor de elevi, în special a celor cu probleme educaţionale speciale,
a celor proveniţi din medii defavorizate, marginalizate sau private de actul educaţional,
dintr-un motiv sau altlul.
Conceptul care stă la baza educaţiei incluzive are ca scop principiul egalităţii de şanse sau
egalitate în ceea ce presupune dreptul la o educaţie egală, pentru toţi copiii, indiferent de
mediul social sau cultural din care aceştia provin, indiferent de înclinaţiile religioase pe care
le au, etnie sau de limba pe care o vorbesc.
Această diversitate pe care cadrele didactice o întâlnesc permanent în activitatea di-
dactică, îi pune în situaţia, de cele mai multe ori extrem de dificilă, de a căuta permanent
soluţii absolut necesare unei adaptabilităţi generale şi în beneficiul educabililor.
Având în vedere faptul că fiecare copil este special prin natura existenţei lui umane,
este imperios necesar ca modul abordării educaţiei să se facă personalizat, în funcţie de ne-
voile fiecăruia, astfel încât să se relecte reuşită în toate programele realizate şi aplicate, în
raport cu necesităţile de formare ale acestora. În situația posibilă în care întâlnim dificultăţi
în soluţionarea problemelor pe care le putem experimenta la orice pas în activitatea edu-
caţională cu copiii cu CES, copii proveniţi din medii dezavantajate, familii monoparentale
sau alte categorii de elevi, este nevoie să ne adaptăm perfecţionându-ne permanent, inclusiv
pentru a putea fi un liant vizibil între aceştia şi linia succesului.
Totodată, pentru a putea oferi ajutorul necesar integrării şi formării acestor categorii
de elevi, atunci când nu găsim soluţiile cele mai eficiente, este moral şi profesional să cerem
ajutorul unor instituţii specializate şi abilitate în acest sens şi care pot concretiza prin expe-
rienţe şi bune practici procesul total sau parţial de integrare a unor astfel de categorii de
elevi speciali, dar egali.
Acest lucru se bazează pe faptul că principiul fundamental al educaţiei incluzive con-
stă într-un învăţământ egal pentru toţi, raportat şi la serviciile profesionale ale altor instituţii
ce pot oferi servicii educaţionale de calitate şi pentru categoriile sociale de copii, greu adap-
tabile, din cauza unor probleme existente indiferent de dorinţa acestora, lucru care consti-
tuie o realitate susţinută din ce în ce mai mult de majoritatea factorilor decizionali.
Educația incluzivă obligă instituțiile şcolare şi pe cele colaboaratoare, la susţinerea şi
existenţa unui proces continuu de îmbunătăţire şi la existenţa uni plan de angajare a unei
resurse umane bine pregătită, în raport cu necesităţile actuale ale elevilor şi societăţii, pentru
a putea susţine participarea tuturor copiilor veniţi din comunităţi diferite şi cu necesităţi
educaţionale speciale, la o educaţie şi un proces de învăţământ de calitate şi în beneficiul
necesităţii acestora. Schimbările organizaționale și metodologice realizate într-o unitate de
învăţământ, ca reacţie la dificultăţile de învăţare ale unor copii proveniţi din diferite medii

7
sociale şi familiale, pot conduce la ameliorarea şi chiar îmbunătăţirea procesului educaţional
de predare-învăţare-evaluare pentru toţii copiii, indiferent de mediul din care provin.
Pentru ca o instituție şcolară incluzivă să funcţioneze în favoarea tuturor elevilor, in-
diferent de gradul de probleme al acestora, este absolut necesară pregătirea acesteia din toate
punctele de vedere, investiţia în toate departamentele acesteia constituind baza reuşitei.
Pregătirea resursei materiale este cea care ajută foarte mult la transformarea unui
învăţământ obişnuit într-un învăţământ incluziv de calitate, cât se poate de diversificat şi
adaptat diferitelor cerinţe educaţionale ale beneficiarilor direcţi ai educaţiei sau ai copiilor
cu necesităţi diverse.
De asemenea, pregătirea resursei umane sau perfecţionarea resursei umane, în ton
cu necesităţile actuale ale unui învăţământ incluziv, constituie una dintre cele mai impor-
tante etape de reuşită ale unei instituţii educaţionale incluzive.
Totodată, centrarea pe necesităţile actuale ale elevilor adaptate la nevoile unei socie-
tăţi moderne, într-o continuuă schimbare, luând în calcul şi situaţia pandemică existentă,
trebuie să facă dintr-o instituţie incluzivă, o unitate prietenoasă, orientată către schimbare,
adaptată la mediul online, o unitate democratică, primitoare, care să răspundă la situaţii
educaţionale diversificate, şi totodată, o unitate şcolară flexibilă, care are rolul suprem de a
adapta, a învăţa, a forma şi a orienta educabilii către schimbare. În acest sens, educația in-
cluzivă presupune un proces permanent de îmbunătăţire a istituţiei şcolare, având ca scop
explorarea resurselor umane, pentru a putea susţine participarea frecventă la procesul edu-
caţional a tuturor copiior proveniţi dntr-o comunitate cu anumite nevoi. Învățarea centrată
pe învățământul online din ultima perioadă, a fost pentru cadrele didactice şi elevi, o ade-
vărată provocare, oferind posibilitatea unei abordări diferenţiate din prisma elevilor, inclu-
siv a celor pentru care s-a realizat o educaţie incluzivă, aceştia fiind incluşi în învăţământul
de masă, cadrele didactice fiind nevoite în acest sens să-şi cunoască foarte bine colectivul de
elevi, să le cunoască foarte bine potenţialul intelectual, să reuşească să le stimuleze dorinţa
de învăţare, să le accentueze latura de a conlucra cu ceilalţi, de a le pune în valoare calităţile
educaţionale, priceperile, deprinderile şi aptitudinile.
Pentru a putea realiza o educaţie incluzivă de calitate, pe perioda pandemică, cadrele
didactice au fost nevoite să se adapteze din mers, să-şi dezvolte abilităţi necesare folosirii
tehnologiei actuale, să analizeze permanent progresele înregistrate de colectivul de elevi, să
fie continuu preocupaţi de implicarea tuturor elevilor în cardul lecţiilor, să contribuie la
crearea unor resurse RED accesibile tuturor, să individualizeze sarcinilor de lucru cu ajuto-
rul aplicaţiilor existente pe anumite platforme educaţionale, să păstreze o permanentă legă-
tură cu elevii fiecărei clase, să solicite sprijinul părinţilor sau tutorilor legali, să-i ajute pe
elevi să fie distraşi de la capcanele unui învăţământ „de-acasă”, chiar dacă pentru majorita-
tea profesorilor toate aceste sarcini suplimentare au dus la o lentoare vizibilă în desfăşurarea
procesului instructiv-educativ şi a întregului demers didactic.
Marea problemă a perioadei arondate învăţământului online, cu toate eforturile
susţinute ale cadrelor didactice, rămâne totuşi educaţia incluzivă, deoarece elevii care ar fi
trebuit să beneficieze de ea, au rămas cei care au avut cel mai mult de suferit.
Conţinuturile activităţilor educaţiei incluzive online, chiar dacă au fost susţinute de
cadrele didactice, putem afirma cu obiectivism că nu au putut ajunge în totalitate la toţi
beneficiarii. Cu toate eforturile depuse de profesorii de sprijin, de logopezi, profesori inti-
neranţi, părinţi, profesori, învăţători, educatori, activitatea didactică realizată online a lăsat
8
lacune greu de recuperat pentru toţi beneficiarii care au avut deficienţe de percepere a me-
sajului, deficienţe generate de afecţiuni fizice, probleme de vedere, de auz, de cei cu o dez-
voltare intelectuală lentă etc. Cu siguranță că, perioada dedicată activităţilor remediale, in-
clusiv pe timpul vacanţelor şcolare, va contribui la ridicarea educaţiei incluzive şi va consti-
tui un avantaj şi un plus de recuperare pentru toţi elevii încadraţi într-o formă de învăţă-
mânt, inclusiv pentru acele categorii de elevi supuse riscului, eșecului și abandonului edu-
cațional. În concluzie, în afară de toate aceste încercări, nu trebuie să uităm faptul că, edu-
caţia incluzivă înseamnă şi un respect faţă de fiinţa umană, şi în special faţă de copil, iar
prin aceeptarea acestei forme de învăţământ înseamnă, de fapt, să acceptăm diversitatea ca
sursă a propriei dezvoltări, educaţia incluzivă dând valoare fiinţei umane, indiferent de pro-
bleme, deoarece societatea actuală are nevoie de toţi membri acesteia, fiecare fiind impor-
tant prin felul lui de a fi, valoarea umană venind chiar din străfundurile esenţei sale, motiv
pentru care societatea trebuie să accepte şi să identifice nevoile de formare ale fiecărui mem-
bru ca fiind daturi fireşti. Educația incluzivă, prin natura acesteia, asigură o educaţie egală
şi valabilă pentru toţi reprezentanţii acesteia, chiar dacă de cele mai multe ori, aceasta este
şi o adevărată provocare pentru şcoală şi pentru noi toţi.

9
RESURSE ŞI MATERIALE FOLOSITE PENTRU ACTIVITĂŢI ONLINE
CU PREŞCOLARII

Prof. înv. preşcolar AMARFEI ALINA MARIA


G.P.P. „Prichindel” Suceava

Deoarece, activitatea cu elevii şi preşcolarii s-a mutat de ceva timp ȋn mediul online,
cadrele didactice au trebuit să se reinventeze, să se specializeze ȋn folosirea platformelor
educaţionale puse la dispoziţie şi să caute sau să conceapă resurse şi materiale digitale spe-
cifice fiecărei discipline, pe diferite niveluri. Această nouă sarcină nu a fost deloc uşoară şi
a constituit o provocare, mai ales ȋn rândul educatoarelor, unde s-a putut ȋntâmpina o serie
de neajunsuri: trecerea bruscă de la activităţile faţă ȋn faţă la cele desfăşurate prin interme-
diul unui dispozitiv, particularităţile de vârstă ale copiilor de 3- 6 ani, dependenţa acestora
de ajutorul părinţilor sau a unui adult, găsirea sau crearea unor resurse specifice nivelului
preşcolar. Ȋn aceste condiţii, de un real folos a fost şi este platforma educaţională “G Suite
for Education”, care pune la dispoziţie o multitudine de aplicaţii utile şi la ȋndemână ȋn
desfăşurarea activităţilor didactice, cum ar fi Google Classroom, Meet, Formulare Google,
Jamboard, Prezentări Google şi altele, fiecare cu specificul ei.
Pe google classroom se pot ȋncărca activităţile, care pot fi programate din timp şi fie-
care părinte poate posta ceea ce a lucrat copilul la tema atribită. De asemenea, se poate co-
munica uşor pe fluxul cursului sau ȋn comentarii private. Temele create pe classroom sunt
de mai multe feluri: temă simplă, ce permite ataşarea unor fişiere, linkuri sau ȋncărcarea
unor vidioclipuri de pe youtube; teme cu chestionar, teme sub formă de ȋntrebări sau de
materiale. Ȋn această aplicaţie, temele postate pot fi reutilizate, ele fiind păstrate Ȋn Drive.
Dacă pe Google classroom se poate lucra asincrom, ȋn funcţie de disponibilitatea fiecăruia,
pe Meet activitatea va fi sincronă, ca ȋntr-o clasă virtuală, care este de asemenea foarte ofer-
tantă. Atât cadrul didactic, cât şi elevii pot lua parte la activităţile iniţiate pe această plat-
formă prin alegerea opţiunii “Participă la ȋntâlnirea video”, care de asemenea poate fi pro-
gramată din timp. Aplicaţia ne permite să ne aranjăm ecranul cum vrem (astfel ȋncât să pu-
tem vedea câţi participanţi dorim), să prezentăm ecranul nostru şi documentele ce le-am
pregătit, putem trimite link-uri de conectare la jocuri sau alte aplicaţii ȋn chat. La ȋntâlnirea
noastră pot participa chiar şi persoanele care nu au cont pe platforma noastră, prin trimite-
rea de către noi a unei invitaţii.
Formularele Google pot fi folosite cu uşurinţă ȋn completarea unor chestionare de
către părinţi, ce asigură, atât un feedback ȋn timp real, cât şi o structurare a răspunsurilor.
Aplicaţia Jamboard este o tablă interactivă, unde se poate desena “life”, scrie sau chiar lipi
“stickere” colorate şi distinctive pentru anumite subpuncte. De asemenea, Jamboard are
funcţie de ştergere, laser, casete pentru text sau chiar inserarea unei imagini. Aceasta poate
fi folosită cu uşurinţă chiar şi la preşcolari, datorită opţiunilor variate pe care le are.
Prezentările google sunt foarte utile şi cu mai multe funcţii decât ppt-urile obişnuite.
Cu ajutorul lor se poate structura ȋntreaga activitate a unei lecţii, ȋn slide-uri se pot insera
imagini, dar şi videoclipuri sau conectarea unor link-uri cu un text. Prezentarea realizată
poate fi editată şi păstrată ȋn Drive.

10
Un alt avantaj al acestei platforme educaţionale, cu toate aplicaţiile sale, ȋl constituie
faptul că, toate temele, materialele, prezentările sun salvate ȋn googe cloud şi nu ocupă
spaţiul dispozitivului nostru.
Deoarece jocul este componenta cheie ȋn ȋnvăţarea preşcolarului, aceasta nu poate fi
dată la o parte, ci trebuie regândită pentru a se putea aplica ȋn noile condiţii de predare ȋn
online. Pentru aceasta, amintim necesitatea şi utilitatea unor platforme specializate pentru
a crea jocuri sau puzzles digitale, precum: Wordwall, LearningApps, Mozaweb sau JS puz-
zle (Free Jigsaw Puzzles Online).Platforma LearningApps pune la dispoziţie o serie de
exerciţii, jocuri postate de cei care sunt ȋnregistraţi şi care permit accesul la ele ȋn mod public.
Astfel, după ce ȋţi faci cont, fără niciun cost, vei crea diferite tipuri de exerciţii, pe care le
poţi face disponibile public sau partaja. Ȋn cadrul unei activităţi online ele pot fi accesate
direct prin copierea link-ului şi trimiterea acestuia participanţilor. Exercițiile sau jocurile
care pot fi alcătuite sunt diverse: Ordonează perechi, Ordonare pe grupe, Cronologie, Or-
donare pe imagini, Ordonare simplă, Quiz cu alegere multiplă, Inserări de audio și video,
Jocul Milionarii, Puzzle – Grupe, Rebus, Joc-Perechi. Astfel, Learning apps este o platformă
foarte utilă ȋn crearea de resurse digitale şi accesibliă tuturor.
Wordwall este o platformă ce creează activităţi folosind un sistem de şabloane inte-
ractive, ce pot fi prezentate în diferite teme. Fiecare temă schimbă aspectul cu diferite gra-
fice, fonturi și sunete. Pentru a realiza o activitate nouă, trebuie să selectăm un şablon şi apoi
să adăugăm conţinut. După ce am creat o activitate, putem alegeun alt şablon, de exemplu:
o activitate de Potrivire bazată pe nume de forme, se poate transforma în Cuvinte încrucișate
cu exact aceleași nume de formă. În același mod, se poate transforma o resursă într-un Ches-
tionar sau o Căutare de cuvinte și multe alte posibilități. Un alt avantaj al acestei platforme
este faptul că ni se permite editarea şi personalizarea unei activităţi deja create, putem
adapta o temă după nivelul copiilor.
Resursele Wordwall pot fi utilizate eficient în activitatea cu preșcolarii, educatoarea
îndrumând preșcolarii și părinții către acea activitate fără a vizita pagina principală de acti-
vitate. Această caracteristică poate fi folosită în grupă, când preșcolarii au acces la dispozi-
tive sau ca o modalitate de a extinde învățarea sau de a o consolida acasă. Rezultatele fiecă-
rui preșcolar sunt înregistrate și puse la dispoziția cadrului didactic.
Ca şi ȋn cazul platformei Learningapps, orice activitate creată aici poate fi făcută pu-
blică, permiţând partajarea link-ului paginii de activitate prin e-mail, pe rețelele sociale sau
prin alte mijloace. De asemenea, permite altor profesori să găsească activitatea în rezultatele
de căutare ale comunității, după ce au creat un cont.
Mozaweb este o platformă mai complexă, care foloseşte animaţii 3D, machete 3D sau
colorare online şi este indicată atât elevilor, cât şi preşcolarilor.
JS puzzle este o platformă folosită ȋn realizarea de puuzeles online, care de asemenea
necesită crearea unui cont. După ȋnregistrare, fiecare poate realiza puzzeles cu ajutorul
opţiunii “Create New Puzzle Album” sau “Upload New Puzzle” (dacă se doreşte realizarea
unui singur puzzle). Totodată, pot fi accesate cele deja create de ceilalţi utilizatori. Pentru a
realiza un puzzle, trebuie să alegem cu atenţie o imagine, pe care o putem prelua de pe
dispozitivul nostru sau direct de pe google. Puzzle-ul creat este disponibil ȋn mai multe
variante (mai multe sau mai puţine piese) şi se poate partaja cu preşcolarii prin copierea şi
trimiterea link-ului.

11
Indiferent că ne dorim sau nu, de scenariul ȋn care ne vom desfăşura activitatea, cert
este că vom avea din ce ȋn ce mai multă nevoie de astfel de platforme educaţionale, resurse
digitale şi de bune practici ȋn ȋnvăţământul românesc.

Bibliografie:
https://epale.ec.europa.eu/ro/blog/informare-si-acces-%20la%20invatare-timpul%20pande-
miei-cazate-de%20-cronavirus

12
INSTRUMENTE DE EVALUARE PENTRU PREDAREA ONLINE
LA FIZICĂ

Prof. ANDREIEȘ EMILIA


Colegiul Național „Gheorghe Șincai” Cluj-Napoca

În contextul actual al învățământului mondial, predarea online este o adevărată pro-


vocare. Profesorii de fizică se confruntă cu o serie de probleme comune întregului sistem de
învățământ dar și cu probleme specifice disciplinei. Deoarece o bună parte din procesul de
predare-învățare la fizică se bazează pe experiment și investigație științifică, cadrele didac-
tice au fost nevoite să adapteze metodele de predare noului context internațional. Centrul
de greutate al învățării la fizică a fost deplasat spre modele, modelare, experiment virtual și
demonstrație științifică.
Dacă până acum doar am introdus mijloacele TIC în predare, în acest an școlar 2020-
2021 am folosit mediul virtual ca bază de comunicare și predare între noi și elevi. Platfor-
mele educaționale, soft-urile educative și rețelele de comunicare au fost temelia comunica-
ției și puntea de legătură dintre cadre didactice și elevi.
Evaluarea online a fost și este o piatră de încercare. Pentru ca procesul de predare-învățare
al fizicii să conducă la rezultatele dorite de noi este necesar ca evaluarea să fie adaptată
tipurilor de învățare propuse.
Obiectivul principal al procesului instructiv educativ pentru aria curriculară „Ști-
ințe”este manifestarea creativității și a spiritului inovator în scopul creșterii calității acestui
proces. În cazul predării online am adaptat strategia didactică de predare-învățare față în
față incluzând și modificarea metodelor și instrumentelor de evaluare, în funcție de situația
fiecărei clase, de mijloacele fizice, platformele și softurile educaționale. În cadrul Colegiului
Național „Gheorghe Șincai” unde îmi desfășor activitatea avem la dispoziție, pentru a alege,
două platforme educative: https://classroom.google.com și https://sincaicj.reteauaedu.ro/.
Eu le folosesc pe amândouă deoarece consider că sunt complementare. Orele de predare și
comunicarea „live” le realizez pe https://classroom.google.com iar testele sunt efectuate pe
https://sincaicj.reteauaedu.ro/.
Din punctul meu de vedere se poate face următoarea paralelă între cele două tipuri
de învățământ:
Învățământul față în față Învățământul online
Cladirea școlii Platformele educaționale
Sala de clasă Clasa virtuală (conturi pentru fiecare elev/profe-
sor), grupuri corespunzătoare colectivului de
elevi/cadre didactice

Mijloace de învățământ: truse de Laptop, tabletă, tableta grafică, telefon mobil in-
laborator, materiale didactice, tabla, teligent, camera video, sistem de sunet, tabla vir-
videoproiectorul tuală

Comunicarea față în față Comunicare virtuală prin rețele de comunicații

13
Instrumentele de evaluare identificate de mine pentru predarea fizicii online în acest
an școlar sunt cele de pe coloana din dreapta a tabelului de mai jos. Le prezint în paralel cu
abordările moderne pentru învățarea științelor1:
Instrumente de evaluare pentru învățământul Instrumente de evaluare pentru învăță-
față în față mântul online (folosite uzual)
Instrumente utilizabile pentru fiecare uni- Instrumente utilizabile pentru fiecare
tate de învăţare unitate de învăţare
Harta „Ştiu, Vreau să ştiu, Am învăţat” Harta „Ştiu, Vreau să ştiu, Am învăţat”
Grila de evaluare și fișa de evaluare poate fi folosită pentru începutul fiecărei
Grilă de evaluare criterială ale produselor unități de învățare precum și la începutul
activităţii elevilor lecțiilor
Fişa de observare a elevului pe parcursul Grila de evaluare criterială și fișele de
unităţii evaluare ale produselor elevilor sunt
Testul foarte utile pentru evaluarea și notarea
Instrumente de evaluare specifice modelelor produselor finite efectuate de către elevi
Investigaţia ştiinţifică Testul este instrumentul cel mai folosit
Fişă de observare a elevului în timpul activi- pentru evaluarea online. Modalitățile de
tăţii investigative testare diferă în funcție de platformele
Grila de evaluare criterială a gândirii critice educative folosite, caracteristicile colecti-
Proiectul vului de elevi, unitățile de invățare veri-
Planul proiectului ficate sau obiectivele propuse
Jurnalul de reflecţie-în activitatea de tip proiect Instrumente de evaluare specifice mo-
Experimentul delelor
Grilă de evaluare criterială a experimentului Proiectul este folosit din ce în ce mai des
Listă de verificare pentru elaborarea unei odată cu dobândirea abilităților de co-
prezentări municare online precum și a exercițiului
Exerciţiul-(Prelegerea interactivă) folosirii platformelor educative de către
Testul de autoevaluare elevi și cadre didactice
Listă de verificare a rezolvării de probleme Exercițiul sau rezolvarea problemelor la
Studiul de caz fizică este temelia formării deprinderilor
Fişă de observare a elevului în timpul pentru aria curriculară „Științe”
activităţii investigative Experimentul. Deoarece activitatea on-
Lista de verificare – Reflecţii finale line presupune un mediu virtual profe-
Alte instrumente de evaluare sorii de fizică au căutat să suplinescă ex-
utilizate împreună cele de perimentele frontale sau demonstrative
mai sus din laborator cu „experimente virtuale”
Chestionar pentru identificarea nevoilor de sau modelări făcute de soft-uri specifice
învăţare ale elevilor temelor. Există situații când unele expe-
Lista de verificare a prezentării rimente simple pot fi efectuate de către
Grila de evaluare a grupului elevi acasă, individual. Acestea pot fi fil-
Grilă de autoevaluare a colaborării în cadrul mate și prezentate apoi la oră sau pot fi
grupului efectuate în timp real în ora de fizică.
Listă verificare abilităţi Pentru ca experimentele să fie prezen-
Listă de verificare a parcurgerii etapelor de tate, elevul are nevoie de o cameră video

14
Instrumente de evaluare pentru învățământul Instrumente de evaluare pentru învăță-
față în față mântul online (folosite uzual)
realizare a produsului mobilă sau de un telefon mobil cu ca-
Eseul de 5 minute meră incorporată.
Listă de verificare a progresului Alte instrumente de evaluare utilizate
Listă de verificare a jurnalului învăţării împreună cu cele de mai sus
Grila de evaluare a colaborării în cadrul gru- Chestionar pentru identificarea nevoilor
pului de învăţare ale elevilor
Grila de evaluare criterială a gândirii critice Lista de verificare a prezentării
Jurnalul de reflecţie Grila de evaluare a grupului
Obs: Aproape toate instrumentele de evaluare Eseul de 5 minute
pot fi adaptate pentru a fi folosite pentru pre- Jurnalul de reflecție
darea online.
Voi prezenta câteva exemple de practică didactică proprie la clasele la care predau.
Am menționat mai sus că folosesc două platforme educaționale. Am observat că rețeua Gsu-
ite (https://classroom.google.com) 4 se pretează foarte bine pentru comunicarea online
având un mod facil de utilizare. În concluzie, am optat să predau și să evaluez proiectele și
temele curente aici. Deoarece testele de pe această rețea se pot construi doar de tipul „for-
mular” am optat ca testele de verificare pentru unitățile de învățare să fie date pe https://sin-
caicj.reteauaedu.ro (Moodle) 3. Școala noastră este înscrisă de 10 ani în rețeaua Moodle și am
urmat cursurile de perfecționare de-a lungul timpului pentru această rețea.
În opinia mea, această rețea (Moodle) este complementară celei dinainte. Are toate utilitățile
pe care le are și Gsuite dar comunicarea video-live este mai lentă iar interfața nu este intui-
tivă. Are foarte multe aplicații ce trebuie învățate dar este foarte utilă pentru crearea testelor
la „Științele reale”. Poate fi folosită cu succes la toate materiile dar la matematică, fizică,
chimie, informatică ne este de un real folos.
Pentru teste există următoarele opțiuni: data și ora deschiderii testului, data și ora
închiderii testului, timpul disponibil testului, numărul de încercări, metoda de notare-nota
maxima sau media lor, opțiune de a prezenta problemele în ordine aleatorie iar pentru pro-
fesor va fi o listă cu notele pe fiecare problemă (corectate automat) precum și opțiunea de
interveni manual. De asemenea, am optat pentru acest tip de test deoarece pot proiecta fie-
care problemă de fizică cu intervale de valori, astfel încât, fiecare elev, la fiecare încercare a
testului să aibă valori diferite pentru același tip de problemă. Astfel se elimină neajunsul
care era în rețeaua GSuite că toți elevii aveau aceleași probleme cu aceleași date.
Pe rețeaua Moodle se poate programa să se deschidă testul și în mod asincron. Am
avut de fiecare dată situații de elevi bolnavi, sportivi în cantonament sau învoiți din diverse
motive, ce nu puteau participa la testul fixat. În funcție de situația particulară, am deschis
testul pentru cazurile descrise mai sus. De fiecare dată aveam alte valori pentru probleme
iar problemele erau prezentate într-o ordine aleatorie. Mai jos voi prezenta câteva exemple
de instrumente folosite la clasă:
Exemplul 1: Proiectarea unei probleme de fizică pe rețeaua Moodle 3
Test - clasa a XI a - profil real, specializarea matematică informatică, Unitatea de învățare-
Curent alternativ
Scrierea problemei cu formalismul aferent platformei moodle:

15
Un circuit serie format dintr-un condensator de capacitate C=#C mF și un rezistor cu rezis-
tența R=#R Ω are la borne tensiunea u=#Um sin(#o t +φ) (V).Să se afle:
a) reactanța și impedanța circuitului;(Xc si Z)
c) cosφ (factor de putere);
d) valoarea efectivă a intensității curentului. (I) Scrierea intervalelor de
Xc={10:SHORTANSWER:=#Xc} valori și a formulelor pentru
Z={10:SHORTANSWER:=#Z} problemă cu editorul Wiris
cosφ={5:SHORTANSWER:=#cosf1}
I={5:SHORTANSWER:=#I}

Interfața de previzualizare a problemei:

Exemplul 2: Harta „Ştiu, Vreau să ştiu, Am învăţat” 2


Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

Acest instrument de evaluare poate fi aplicat la începutul primei ore din cadrul uni-
tăţii de învăţare, urmând ca aceasta să fie actualizată constant, pe parcursul fiecarei lecţii 2.
Exemplul 3: Grilă de evaluare criterială ale produselor activităţii elevilor 2
Criteriu de 1puncte 2 puncte 3 puncte 4 puncte
performanţă
Conţinut Pentru tema aleasă vor putea opta pentru unul din următoarele tipuri
Originalitate/ de produs: Poster, Referat, foto-jurnal, ppt.
creativitate Punctajul obţinut prin însumarea punctelor obţinute la fiecare criteriu
Design poate fi transpus în notă pe baza tabelului de corespondenţă următor:
Prezentarea orală a
produsului

Bibliografie/webografie:
„Instrumente de evaluare centrate pe elev”-Materiale didactice ale Cursului de formare con-
tinuă din Programul de formare continuă „Învățarea științelor-abordări metodologice mo-
derne” acreditat/echivalat prin Ordinul ministrului nr. 3136 din 25.01.2017
http://ceae.ro/cursceae- platforma „Fizica Altfel”-platforma pentru învățarea fizicii prin in-
vestigație
https://sincaicj.reteauaedu.ro
https://classroom.google.com

16
ȘCOALA ONLINE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC

Prof. înv. primar ANTON DANIELA


Școala Gimnazială Sascut

Latură a activității didactice față în față nu se poate face virtual. Chiar dacă profesorul
își cunoaște bine clasa și elevii și știe cine are nevoie de sprijin suplimentar, acest lucru s-ar
putea realiza eventual ulterior activității de predare online, prin consiliere individuală. In-
teracțiunea personalizată cu unii elevi este greu de realizat, în contextul în Activitatea în
mediul online are atât avantaje evidente, cât şi limite în ceea ce priveşte relaționarea cadru
didactic - elev. Aceste limite au impact negativ asupra învățării eficiente, deoarece o impor-
tantă care contactul nu este direct, cadrul didactic este urmărit online de o clasă întreagă și
fiecare elev îi solicită într-o oarecare măsură atenția.
Comunicarea online este foarte frecvent percepută ca fiind oarecum artificială, pe de-
o parte din cauza imposibilității obținerii unui feedback comunicațional real, iar pe de altă
parte din cauza contextului incomod al plasării în spațiul virtual. Faptul că poți fi înregistrat,
faptul că poți fi auzit de orice persoană (nu doar de elevii tăi), neavând un control real al
publicului țintă, îi determină pe profesori să construiască un discurs corect, consistent, fluid.
Profesorii consideră monitorizarea învățării în mediul online ca fiind dificil de realizat, gân-
dindu-ne la imposibilitatea urmăririi notițelor elevilor, dificila administrare a probelor eva-
luative, pentru care e nevoie să se apeleze, de cele mai multe ori, la altă resursă digitală
online.
Lipsa posibilităților de sprijin personalizat pentru elevii cu nevoi speciale de învățare
este semnalată de cadrele didactice de la toate ciclurile de învățământ, constituind o adevă-
rată problemă pentru profesorii din învățământul primar. Printre dificultățile în realizarea
activităților didactice la distanță se află şi lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei,
pentru feedback și evaluare, dificultăți de ordin tehnic - platforme care trebuie instalate,
care nu funcționează, lipsa suportului pedagogic pentru realizarea de activități de învățare
suficient de eficiente și/ sau atractive pentru toți elevii, lipsa instrumentelor potrivite pentru
predare-învățare-evaluare la disciplina lor, lipsa conținutului educațional (resurse digitale)
în domeniul disciplinei, lipsa unui computer suficient de performant și lipsa timpului nece-
sar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale. De ase-
menea, putem identifica probleme de natură profesională, precum carențe sau chiar lipsa
competențelor de utilizare a platformelor online, a competențelor de proiectare curriculară
pentru mediul online, managementul ineficient al timpului dedicat pregătirii și realizării
activităților didactice în mediul online. Lipsa dotărilor tehnice performante, complicațiile
generate de necesitatea instalării, mentenanței, setării și managementului platformei, lipsa
unor instrumente tehnologice necesare în managementul real al clasei, în obținerea feedbac-
kului real sunt doar câteva probleme identificate. Nici cele mai sofisticate și mai perfor-
mante platforme educaționale online nu asigură condiții similare cu o clasă reală. Clasele
virtuale nu vor putea niciodată înlocui clasa reală, pot cel mult completa. Pot fi complemen-
tare, niciodată alternative.
Analizând diferențele în funcție de mediul de rezidență al școlii, discrepanțele mai
proeminente între cadre didactice apar în zona „tehnică” și includ dotarea cu echipamente

17
și accesul la Internet. Astfel, în cazul dificultăților tehnice, acestea sunt semnificativ mai
mari în școlile din mediul rural, comparativ cu cele din mediul urban mic sau urban mare.
Pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii și elevii folosesc mai
multe mijloace specifice, dintre care cel mai frecvent utilizate sunt: Whatsapp, Facebook
messenger, apeluri telefonice/ SMS/ canal de comunicare cu fiecare elev, utilizarea resurse-
lor educaționale deschise și conținutului digital, cum ar fi site-uri cu informații și ilustrații,
biblioteci online, simulări, soft educațional, laboratoare virtuale, muzee virtuale, Digitali-
ada, LearningApps, platformele specializate de elearning - Moodle, Google Classroom, Ed-
modo, Easyclass etc., aplicațiile pentru comunicare sincronă în grup prin apeluri video/ vi-
deoconferințe precum Webex, Zoom, Meet, Teams, Skype.
Activitatea didactică este o activitate complexă, cu forme de comunicare multimo-
dale, cu feedback necesar și autoreglare în timp real. Suspendarea activităților didactice față
în față poate să afecteze în mod negativ procesul de învățare în general. Profesorii consideră
că dedică mai mult timp decât în maniera tradițională și reușesc mult mai greu să motiveze
și să mențină treaz interesul elevilor.
Dificultățile de natură tehnică, de exemplu, probleme în stabilirea conexiunii online,
probleme în activarea camerei, microfonului sau sunetului, dificultăți de încărcare a prezen-
tărilor de către profesor sau a temelor de către elevi etc., duc la deturnarea atenției elevilor
și profesorului de la activităților didactice și reprezintă una dintre provocările acestei peri-
oade. Cele mai importante avantaje în situația actuală sunt competențele digitale dobândite
de către profesori în această perioadă. Acestea sunt achiziții utile pentru activitatea didactică
viitoare, competențe pe care profesorii le pot utiliza în continuare în activitatea didactică,
față în față.
Succesul învățământului la distanță este o urmare a unui efort colaborativ dintre ca-
dru didactic, informatician, inginer de sistem, manager școlar, performativitatea rețelei de
comunicare, elevi, părinți etc. și nu un atribut exclusiv al profesorului. De asemenea, nivelul
de implicare al familiei/ părinților crește simțitor, ceea ce obligă la acțiuni pe viitor de for-
mare la părinți a unor competente specifice, complementare cu cele ale profesorului. În cele
din urmă, sunt necesare studii de specialitate pentru a identifica nevoile și practicile elevilor
care au beneficiat şi care nu au beneficiat de activități organizate de către profesori pe peri-
oada suspendării cursurilor, care au întâmpinat dificultăți, dar și pentru a identifica modele
funcționale prin care părinții, voluntarii sau alte resurse din comunitatea locală sau extinsă
pot contribui la realizarea educației în astfel de perioade, urmărind progresul elevilor.

Bibliografie:
Botnariuc P., Cucoş C., Glava C., ŞCOALA ONLINE - Elemente pentru inovarea Educației,
Editura Universității din Bucureşti, Bucureşti, 2020.

18
EDUCAȚIE DE CALITATE ÎN MEDIUL ON-LINE

ANTON DANIELA-ALEXANDRA
Școala Gimnazială Nr.1 Horoatu Crasnei

Activitatea instructiv-educativă, desfășurată de cadrul didactic, trebuie să fie una


inovativă, creativă, originală atât din punct de vedere calitativ, cât și din punct de vedere
cantitativ. De aceea, situația actuală a învățământului, în regim on-line, a fost și este o ade-
vărată provocare atât pentru dascăli, cât și pentru elevi.
O educație de calitate presupune muncă asiduă din partea cadrului didactic, dedi-
care, profesionalism și multe ore de formare continuă. Aceste condiții trebuie să le îndepli-
nească profesorul pentru a ține pasul cu modificările și noutățile care apar în cotidian. Situ-
ația actuală a scos la iveală modul în care fiecare profesor a acționat, s-a documentat, a în-
vățat pentru a satisface nevoile elevului și a-l pregăti pentru viața socială așa cum spunea
Comenius, părintele pedagogiei moderne, „Tota vita schola est” în Didactica magna. Prin
urmare, toată viața este o școală, învățăm unii de la alții. Activitatea cognitivă dacă este
stimulată, oferă noi și noi roade bogate. Tot în lucrarea Didactica magna, Comenius prezintă
importanța educației care reprezintă un „proces universal/ complex de formare a persona-
lității.” 1Rolul educației este acesta, de a crea o personalitate activă, creatoare, corespunză-
toare societății actuale.
În învățământul on-line, cadrul didactic a folosit în triada predare-învățare-evaluare
atât metode tradiționale, cât și metode moderne. Pe lângă acestea, pentru a dezvolta perso-
nalitatea elevului și comportamentul asertiv al acestuia, cadrul didactic a utilizat diferite
aplicații. De exemplu, learning.apps, wordwall, mentimeter, diferite link-uri utile, video-
uri, filmulețe, toate atrăgând și captând atenția elevilor și dezvoltându-le creativitatea, gân-
direa, limbajul, viziunea despre viață și lume.
Pe parcursul orelor on-line, profesorul a încercat să transmită gânduri, idei, conținu-
turi elevilor, însă mai mult decât atât, a încercat să dezvolte competențele cheie pe care pune
accentul noua programă școlară și a încurajat în permanență elevii, răspunzând activ nevo-
ilor acestora. De aceea, e de remarcat faptul că o educație de calitate în regim on-line ține
seama de nevoile elevului, nevoi evidențiate, în sens general, de Solomon Marcus, în lucra-
rea „Cele zece nevoi umane”. Acest decalog al lui Marcus scoate în evidență multitudinea
de nevoi pe care le are omul, de-a lungul vieții, în calitate de ființă creatoare, unică și deo-
sebită pe acest pământ. De pildă, „nevoia de greșeală și de eșec, nevoia de reîmprospătare,
nevoia de omenesc și de omenie, nevoia de identitate, nevoia de cultură, nevoia de joc, ne-
voia de a da sens vieții, nevoia de transcendență” 2, toate acestea se potrivesc activității in-
structive-educative care are în centru elevul. Prin urmare, profesorul trebuie să înțeleagă
nevoile fiecărui elev, să se raporteze diferențiat la fiecare, întrucât colectivele de elevi sunt
eterogene, de regulă, și fiecare individ e special în felul său, copilul în România având acces
gratuit în învățământul de masă și dreptul la educație.

1 Revista Retrospective pedagogice, p.47 https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Come-


nius_parintele%20pedagogiei%20moderne.pdf
2 https://ro.linkedin.com/pulse/cele-10-nevoi-umane-de-solomon-marcus-r%C4%83zvan-c%C4%83linescu-

19
Procesul instructiv-educativ formează „profilul absolventului european” bazându-
se pe dezvoltarea competențelor cheie: comunicare în limba romană, comunicare în limbi
străine, competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii, competență
digitală, A învăța să înveți, competențe sociale și civice, spirit de inițiativă și antreprenoriat,
sensibilizare și exprimare culturală. Astfel, fiecare elev trebuie să își exprime ideile în limba
maternă, în limbi străine, să aibă competențe digitale, de exemplu să știe redacta un text în
format word, să creeze o prezentare power point etc, să știe calcula, să cunoască noțiuni ce
țin de dezvoltarea fizică și stilul de viață sănătos, să aibă spirit de inițiativă, să știe coopera
într-un grup, să își dezvolte gustul estetic pentru frumosul din natură etc.
Un excemplu elocvent poate fi la disciplina limba și literatura română în cadrul stu-
dierii unității de învățare Încotro se îndreaptă lumea? la clasa a VIII-a, textul științifico-fantas-
tic Fahrenheit 451, de Ray Brandbury. Profesorul va capta elevilor atenția cu un filmuleț vi-
deo Fantasticele cărți zburătoare ale dlui Morris Lessmore, în etapa de prelectură, apoi provo-
cându-I la discuții atât oral, cât și în scris, pe chat. În etapa lecturii, profesorul va face lectura-
model, utilizând în cadrul explorării textului metode precum analiza de text literar (metodă
tradițională), metoda explozie stelară(metodă modernă) pentru a identifica locul, timpul,
personajele acțiunii textului, respectiv aplicarea unui chestionar de autoevaluare on-line fo-
losind emoticoane și imagini sugestive pentru a menține interesul pentru lectură și învățare
al elevilor. Utilizând în cadrul lecției filmulețul referitor la carte, aplicând chestionarul de
autoevaluare, exersând explozia stelară, comunicând oral, proiectând imagini referitoare la
lecția dată, profesorul va utiliza fără să își dea seama resurse educaționale deschise, dezvol-
tând personalitatea elevului și formându-i acestuia capacități intelectuale, atitudini și apti-
tudini necesare pe tot parcursul vieții.
Activitatea instructiv-educativă on-line presupune o reorganizare completă a modului
în care se abordează actul didactic, profesorul fiind supus unei provocări și unei schimbări ra-
dicale în ceea ce privește metodele și tehnicile de predare, procedee de lucru, gestionarea tim-
pului, monitorizarea elevilor și evaluarea acestora care s-a dovedit a fi destul de dificilă.
În concluzie, o educație de calitate în sistem on-line ține de creativitatea cadrului di-
dactic, de profesionalismul acestuia, de implicarea activă și de modul în care aplică meto-
dele interactive în vederea atingerii idealului educațional.

Bibliografie și surse webografice:


Ilie, D., Marian, Elemente de pedagogie generală, teoria curriculum-ului şi teoria instruirii, Editura
Mirton, Timișoara, 2005
Osterrieth, P. Copilul şi familia (trad.), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973
Şchiopu, U. (coord.) Dicţionar de psihologie, Editura Babel, Bucureşti, 1997
Şchiopu, U., Verza, E. Adolescenţă, personalitate şi limbaj, Editura Albatros, Bucureşti, 1989
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Comenius_parintele%20pedagogiei%20mo-
derne.pdf consultat în 13.04.2021
https://ro.linkedin.com/pulse/cele-10-nevoi-umane-de-solomon-marcus-r%C4%83zvan-
c%C4%83linescu- consultat în 13.04.2021
The Fantastic Flying Books of Mr Morris Lessmore, https://www.you-
tube.com/watch?v=OTVnyHwNxD0, consultat în 13.04.2021

20
EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE ON-LINE

ARDELEAN RAMONA IOANA


Școala Gimnazială „Adam Muller Guttenbrunn” Zăbrani

I. Activități educative de Ziua Internațională Non-Violență


Ziua Internațională pentru Nonviolența în Școală a fost stabilită în ziua celebrării
morții lui Mahatma Gandhi, supranumit părintele independenței Indiei și inițiatorul mișcă-
rilor de revoltă nonviolente, cel care spunea: „Nonviolența este arma celor puternici.” Ziua
de 30 ianuarie a fost aleasă pentru a celebra Ziua internațională pentru nonviolență în școală
pentru a promova armonia, toleranța, solidaritatea, respectarea drepturilor omului, valori
umane care contribuie la buna înțelegere şi conviețuire. De altfel, inițiativa mondială de a
acorda atenție sporită educării nonviolenței datează încă din anul 1964.
Activități propuse:
1. La fiecare clasă prin intermediul platformei școlii, se organizează dezbateri pe tema
nonviolenţei și elevii identifică modalităţi de eliminare a violenţei din viaţa lor. După aceste
prime activități online, elevii realizează individual desene şi afişe cu mesaje nonviolente
prezentate într-o altă ora online de către fiecare elev în parte și apoi expuse pe platforma
educațională și pagina de socializare a școlii într-o expoziție ce va fi fi completată pe par-
cursul unei săptămâni.
Scopul activităţii este acela de a asigura un climat optim de lucru, chiar și în mediul
online, menținerea unor relații sociale normale între elevii școlii noastre, reducerea numă-
rului de cazuri de violență școlară precum și promovarea armoniei, toleranţei și solidarității
în mediul online.
2. Elevii îşi exprimă sentimentele prin intermediul unor bileţele adresate atât colegi-
lor care au un comportament demn de urmat, cât și celor care sunt uneori violenți. Mesajele
sunt expuse într-un Jamboard al nonviolenței, iar cele care surprind aspecte importante sunt
citite în cadrul întâlnirii online.
Scopul activității este acela de a conștientiza problema legată de violența în școală și
identificarea modalităților de rezolvare a conflictelor prin comunicare, precum şi dezvolta-
tea abilităților de comunicare în vederea găsirii unor soluții pentru prevenirea și combaterea
violenței

II. Activitate anti-bullying în „Şcoala altfel”


O temă propusă pentru programul național „Şcoala altfel” se poate referi la o activi-
tate anti-bullying deoarece în școlile românești fenomenul de bullying are o incidență din
ce în ce mai ridicată, pericolul venind din falsa impresie de normalitate a acestuia, majori-
tatea oamenilor acceptându-l ca pe o componentă obișnuită a vieții de zi cu zi.
Având în vedere actualul context pandemic şi desfăşurarea cursurilor în mediul on-
line, activitatea propusă pentru „Școala altfel” este o campanie de informare on-line numită
„Eu ştiu ce este bullying-ul?”, ce constă în crearea unui padlet şi postarea de informaţii des-
pre bullying de către elevi şi profesori. Padlet-ul se posteză pe site-ul şcolii, pe reţelele de
socializare şi în grupurile de comunicare. Fiecare clasă implicată în activitate, sub îndruma-
rea cadrelor didactice, propune un logo al campaniei de informare. Fiecare logo se postează

21
pe pagina de facebook a şcolii şi cel care primeşte cele mai multe like-uri devine câştigător
şi logo-ul oficial al campaniei „Eu ştiu ce este bullying-ul?”
Mesajul transmis prin această activitate este informarea corectă a elevilor, a părinților
acestora și a cadrelor didactice cu privire la fenomenul ”bullying”: definire, forme de mani-
festare, cauze, efecte, statistici privind gradul de escaladare a fenomenului în școala româ-
nească, forme de prevenție, modalități de a lua atitudine, de a interveni pentru ei înșiși
și/sau pentru alții, în vederea diminuării numărului cazurilor de acest fel.
Colaboratori ai activităţii: Poliţia locală, Comitetul reprezentativ al părinţilor, Cen-
trul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, alte instituţii de învăţământ.

Bibliografie:
Tzvetina Arsova Netzelmann, Elfriede Steffan, Marina Angelova, Strategii pentru o clasă fără
bullying, manual pentru profesori și personalul școlar, f.l, f.a
Miclea, M., Vlăsceanu, L, Potolea,. D., Petrescu. P. (coord.), Nevoi şi priorități de schimbare
educaţională în România – fundament al dezvoltării şi modernizării învățământului preuniversitar,
2006, www.edu.ro/index.php/genericdocs/8246

22
ȘCOALA ON-LINE - AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE

Prof. înv. preșcolar ARHIRE MARILENA


Grădinița cu Program Prelungit nr.10 Huși

Trecerea de la desfășurarea activităților față în față la desfășurarea lor în spațiul on-


line reprezintă o provocare pentru noi toți, fie cadre didactice, elevi sau părinți, provocare
ce va deveni cu timpul un nou mod, normal, de a face educație.
Contextul actual, cel de pandemie, a dus la schimbări majore în învățământul actual,
atât la nivel național cât și la nivel mondial. Societatea contemporană se află într-o continuă
schimbare rapidă și cu efecte imediate, iar contextul în care ne aflăm, cel de pandemie, face
ca învățământul online să prindă din ce în ce mai mult contur. Indiferent de situație, socie-
tatea are nevoie permanent de educație, motiv pentru care în această situație cadrele didac-
tice au fost nevoite să găsească noi moduri de învățare trecând de la metodologia clasică de
predare- învățare- evaluare la folosirea unor mijloace cât mai atractive și plăcute pentru co-
pil, dar totodată să respecte și programa școlară.
Învățământul online reprezintă o formă de învățare la distanță, fiind destinat celor
care nu au posibilitatea de a participa față în față, adică în sistem clasic, tradițional, la
cursuri.Acest mod de învățare este impus acum în sistem de pandemie.
Învățământul online deschide posibilitatea unei pregătiri structurate, coordonate și co-
rect etapizate, fiind o formă de învățare alternativă la sistemul clasic,tradițional de învățare.
Trecerea la învățământul on-line a dat prilejul de a explora noi moduri de învățare, de
a găsi și utiliza de noi platorme educaționale, și totodată, de a folosi softuri educaționale.
Fie că activitățile se desfăsoară în mediul on-line, este evident că școala trebuie să
continue să reprezinte pentru copii o sursă de siguranță și continuitate, însă desfășurarea
activităților în online a scos la iveală multe probleme legate de modul de organizare a acti-
vităților și de lipsa unei infrastructuri tehnologice decente.
Școala în on-line prezintă o serie de avantaje, dar totodată și dezavantaje, cum ar fi:
- Materialele didactice pot fi transmise mult mai rapid– Cadrele didactice pot tran-
smite foarte repede informațiile pe care le doresc și nu mai este nevoie de sincronizarea
persoanelor pentru a se întâlni fizic iar informațiile rămân on-line;
- Existența conținuturilor multimedia
– Prin internet pot fi transmise și imagini, videoclipuri, fișiere. Aceste materiale vir-
tuale captează atenția, copilul vizionează cu plăcere conținutul prezentat și, astfel, învățarea
devine mai eficientă;
- conținuturile pot fi șterse, corectate sau actualizate cu ușurință – orice document
poate fi editat și reeditat, astfel corectarea nu mai produce dificultăți.
- Crearea de grupuri unde comunicarea devine mai facilă între mai multe persoane
în același timp.– Informațiile pot fi îndreptate spre o persoană sau către mai multe în același
timp în mod individual sau se pot crea grupuri în care utilizatorii pot să și comunice;
- Folosirea conținuturilor interactive, existența feed-back-ului – fiind existente gru-
purile, membrii pot face schimb de experiențe, păreri sau informații. De asemenea, ei pot
primi feed-back în timp real, chiar rapid de la administratorul grupului sau de la colegi.
Astfel există și interacțiune virtual și nu numai învățare individual;
-Dificultăți în utilizarea tehnologiei, dar și lipsa ei poate crea dificultăți în comunica-
rea dintre profesor și copil, motiv pentru care profesorul trebuie să găsească alte mijloace
de comunicare sau să-și adapteze conținuturile învățării în funcție de posibilități.
23
- Lipsa comunicării reale / fizice – Când învățarea și comunicarea rămân axate în me-
diul virtual, atunci când oamenii se întâlnesc nu mai știu să comunice și încep să comunice
tot prin tehnologie. Elementele de comunicare se pot pierde în această perioadă de predare
online. Nu mai avem posibilitatea de a observa chipul, reacțiile copilului atunci când îi sunt
transmise cunoștințe.
Lucrând cu preșcolari, comunicarea cu ei este mai dificilă în mediul virtual. Astfel,
părinții joacă un rol important în transmiterea informațiilor, conținuturilor învățării. Comu-
nicarea s-a făcut prin diferite platforme WhatsApp, Facebook, email sau prin telefon.
Voi prezenta activitățile stabilite pentru o zi și indicațiile necesare:
Pentru azi am pregătit următoarele materiale:
https://www.youtube.com/watch?v=IOXSP24W5OU TIMMY Time desene animate - vizio-
nare; Artă: „Personaje îndrăgite din desene animate”- colorare; Bibliotecă: „Cei trei purce-
luși”–vizionare, film de desene animate
https://www.youtube.com/watch?v=f9LuLe0G3xE - „Cei trei purceluși”; Știință: „Adunăm
bețișoare din grădină sau parc și le observăm”
Cu ajutorul bețișoarelor adunate putem desfășura o activitate matematică unde pu-
tem să-l învățăm pe copil să ordoneze bețișoarele după lungime.
Tema pentru Activitatea de matematică este „Casă pentru măgăruș construim, bețe
lungi și scurte folosim”.
Cu ajutorul unui bețișor etalon, solicitați copilului să aprecieze lungimea bețișoarelor
strânse. Sau putem folosi bețe de chibrit și scobitori. Comparam cele doua betisoare si pre-
cizam care betisor este lung și care este scurt. După care putem să alcătuim forme geome-
trice (pătrat și triunghi) și să realizăm căsuțe. O căsuță din bețișoare lungi și o căsuță din
bețișoare scurte.Apoi puteți sa vizualizati materialul realizat in PowerPoint . Material ce
conține diverse imagini pentru înțelege mai bine noțiunile: lung și scurt.
După care puteți trece la rezolvarea fisei din caietul de creație nr.1,pag.14
Activitate practică - „Casă pentru măgăruș construim,bețe lungi și scurte folosim”-
lipire. Prin lipirea de benzi lungi și scurte vom realiza o căsuță .
Aștept imagini cu lucrările copiilor! Mulțumesc!
Școala on-line ar putea deveni un sistem funcțional, care să rezolve problemele din sistemul
românesc de educație.
În acest context, procesul instructiv –educativ trebuie astfel conceput și desfășurat încât
cadrul didactic și părinții să dispună de mijloace digitale necesare unei bune comunicări, dar și
cu posibilitatea achiziționării de softuri educaționale ca suport în derularea activităților.

Bibliografie:
1. Ionescu Miron, Bocoș Mușata „Metodologia instruirii” // Ionescu Miron și Chiș Vasile
(coodonatori). „ Pedagogie.Suporturi pentru formarea profesorilor.Editura Universitară
Clujeană, 2001.
Alte surse:
https://academiaabc.ro/wp-content/uploads/2020/09/Scoala-online-%E2%80%93-intre-ne-
cesitate-si-progres.pdf
https://www.edupedu.ro/a-fi-sau-a-nu-fi-despre-scoala-romaneasca-online/
https://psnews.ro/cele-mai-populare-platforme-educationale-online-pentru-elevi-397210/

24
INOVAȚIE ȘI CREATIVATE ÎN EDUCAȚIA ON-LINE

Prof. înv. primar ȚOGOE LUCIA-MIRELA


Prof. înv. primar ARMĂȘELU DELIA-FLORENTINA
Școala Gimnazială Nr.1 Rovinari

În prezent întreaga omenire se află într-o continuă schimbare, pornind de la obice-


iurile zilnice, ieșiri cu familia și vacanțe până la schimbarea sistemului de învățământ. Im-
plementarea sistemului de învățare online nu a fost primit cu brațele deschise de toată lume,
unii fiind total nepregătiți, dar omul cat traiste învață așadar noi, cadrele didactice, trebuie
să depunem un minim de efort pentru a cerceta și a învăța tainele acestei noi tehnici. Adap-
tarea la predarea în online încurajează profesorii să colaboreze între ei, împărtășindu-și ma-
terialele și practicile pedagogice mult mai ușor, la distanțe foarte mari. Sunt profesori care
au predat cursuri online și care sunt mai familiarizați cu unele metode, iar mulți dintre aceș-
tia își doresc să împartă din cunoștințele lor cu cei care au nevoie de sprijin. Profesorii tre-
buie să descopere metodele și instrumentele concrete prin care își pot schimba în mod po-
zitiv stilul de predare și modul de a relaționa cu copiii. Menirea profesorului este aceea de
a descoperi și dezvolta măreția din fiecare copil. Nimic mai mult! Trebuie să vadă că acești
copii au daruri diferite și să potențeze aceste daruri. Trebuie să creadă că online-ul este un
mijloc, nu un scop în sine, încercând să fie creativi și mai ales flexibili cu programul și cu
nevoile copiilor.
In acest nou tip de educație ar trebui să ne focusăm mai mult atenția pe entuziasmul
elevilor de a participa la ore, aducând un strop de inovație în desfășurarea procesului in-
structiv-educativ. Învățarea de la distanță este și va fi un șir de invenții și descoperiri, crea-
tivitate și comunicare eficientă, și va contribui la consolidarea abilităților de muncă inde-
pendentă, promovarea unei culturi a încrederii și a stării de bine.
Cercetând puțin pe această temă am descoperit mai multe studii care vorbesc atât
despre avantajele cât și dezavantajele acestei opțiuni. Un set de studii realizate de Departa-
mentul de Educație al Statelor Unite vorbesc pe de-o parte de faptul că rezultatele învățării
online păreau a fi la fel ca în cursurile tradiționale, cât și despre faptul că studenții în condiții
de învățare online s-au comportat într-o manieră mai bună decât cei care primesc instrucți-
uni față în față. Mutarea cursurilor în online încurajează elevii să aibă mai multă autonomie
în învățare, folosindu-și la maxim creativitatea. Totodată, mutarea temporară a procesului
de învățare pe online, poate susține ritmul învățării și poate crește încrederea elevilor în
capacitățile și resursele proprii pentru a fi autodidacți. Confortul e crescut fiind într-un spa-
țiu personal, atât poate pentru elev cât și pentru profesori. Nu mai există gălăgie, la nivel de
management al clasei dinamica se schimbă iar părinții pot asigura cadrul potrivit pentru
învățare. Copiii au mai mult timp de odihnă, nu trebuie să se mai trezească foarte de dimi-
neață pentru a lua mijloace de transport în comun, se reduce din gradul de oboseală, părinții
pot monitoriza mult mai îndeaproape stilul alimentar pe care îl adoptă copiii.
E necesară prezența mai multor activități de predare-învățare cu elevii, să nu fie doar
teorie. Teoria ar trebui să ocupe doar 20 de minute din cadrul unei ore de curs. Pentru struc-
turarea informațiilor care urmează să fie predate, recomandăm prezentările PowerPoint.
Slide-urile vor cuprinde doar cele mai importante informații, astfel, urmând să se dezvolte
împreună subiectul cursului.
25
De asemenea, prezentările PowerPoint trebuie să fie atractive, dar nu obositoare pentru
ochi, astfel, alege o temă de culoare și culori care se pot citi. Mai mult, adaugă imagini și video-
uri, dar îți recomandăm ca video-urile să fie scurte, deoarece vei pierde atenția copiilor, fiindcă
acestea conțin prea multe informații sau prea multe detalii iar copilul se plictisește.
Mereu este nevoie de o verificare a informațiilor predate. Evaluarea sub formă de
chestionare sau quiz-uri sunt metode bune și interactive de evaluare la fiecare sfârșit de oră.
Pe internet există o mulțime de platforme care îți permit să evaluezi gradul de cunoștințe
rămase în urma informațiilor predate.
Jocul este o metodă interactivă eficientă în procesul de predare-învățare-evaluare, iar
în învățământul la distanță este mai accesibil, ușor de organizat și eficient, există jocuri deja
special concepute pentru multe subiecte care sunt predate la școală. Astfel, tu, ca și cadru
didactic, trebuie doar să îl identifici sau chiar să îl creezi tu. Există multe platforme care îți
oferă această opțiune și tutoriale despre cum ar trebui să folosești platforma. Un bun exem-
plu ar fi platforma Wordwall care permite utilizatorului sa creeze deferite jocuri interactive
pe diferite teme.
Indiferent de unde se desfășoară procesul de predare-învățare-evaluare, acesta trebuie
să fie centrate pe nevoile elevilor, să răspundă diferitelor nevoi de învățare a elevilor, deoarece
nu toți elevii învață în același ritm. Dacă materialele didactice vor fi structurate în așa fel încât
să plaseze copilul pe primul loc, atunci acesta vor participa la activitățile școlii cu plăcere.
Principala problema cu care s-a confruntat sistemul de învățământ românesc a fost
lipsa de structură și lipsa infrastructurii minimale (laptop, tabletă, telefon, conexiune la in-
ternet). dar și lipsa cunoștințelor tehnice ale cadrelor didactice, dar și a părinților.
Astfel, furnizorii de servicii educaționale s-au adaptat rapid la contextul actual, cercetând și
analizând modele de predare-învățare-evaluare online au reușit să dezvolte cursuri pentru
cadrele didactice și părinți în care îi instruiesc pe aceștia pe partea de folosire a tehnologiei
în domeniul educației.
Inițial, aceste cursuri ofereau informații minime și generale despre educația la dis-
tanță, dar la aproximativ un an de la trecerea la învățământul la distanță, aceste cursuri au
devenit mai complexe și specifice, în funcție de nevoile identificate ale cadrelor didactice.
Tot astfel, se poate observa faptul că copiii, dar și majoritatea cadrelor didactice au acceptat
această nouă realitate și se află într-un continuu proces de învățare și dobândire a compe-
tențelor digitale.

Bibliografie:
REVISTA ”EDUCAȚIE ȘI NOI ORIZONTURI” / NR. 2/SEPTEMBRIE 2020 Școala online –
între necesitate și progres, Editor: Secuiu Eugen, Redactor: prof. Secuiu Elena
Pavel Cerbuscă: “ Învățământul în mod online: eficacitate și eficiență ”

26
EXPERIMENTELE VIRTUALE ÎN DOMENIUL ŞTIINŢELOR

Prof. ARMEANU CARMEN-FLORENTINA


Școala Gimnazială Popești, Golești, Vâlcea

În ultimii ani, calculatorul ocupă un loc important printre activităţile cotidiene ale
profesorului în general. Ne aflăm într-un moment al istoriei în care se schimbă ceva funda-
mental şi inexorabil. Dezvoltarea explozivă a tehnologiei informaţionale a calculatoarelor şi
a microcalculatoarelor, a oferit variate posibilităţi de ameliorare şi modernizare a activităţii
din toate sectoarele şi a făcut să se constituie treptat, un mediu informatizat, determinat de
ştiinţa prelucrării automate a informaţiilor.
Școala are menirea să-i învețe pe elevi cum să învețe, cum să se adapteze schimbărilor
rapide, cum să facă față provocărilor prin profilări și reprofilări succesive.
Utilizarea calculatorului în procesul de învăţământ devine o necesitate în condițiile
dezvoltării accelerate a tehnologiei informației. Pentru noile generații de elevi, deja obișnuiți
cu avalanșa de informații multimedia, conceptul de asistare a procesului de învățământ de
calculator este o cerința intrinsecă. Calculatorul este perceput pe rând, ca o jucărie, o unealtă,
o resursă de informații. A intrat deja în obișnuința zilnică utilizarea calculatorului, pentru
comunicare, informare, instruire. Conceptul de asistare a procesului de învățământ cu aju-
torul calculatorului include: predarea unor lecții de comunicare de cunoștințe, aplicarea,
consolidarea, sistematizarea noilor cunoștințe, verificarea automată a unei lecții sau a unui
grup de lecții, efectuarea de experimente virtuale, verificarea anumitor parametri fizici, iar
eficienţa însuşirii disciplinelor fizică și chimie poate fi considerabil crescută prin interme-
diul conlucrării dintre laboratorul de specialitate şi laboratorul de informatică.
Tehnologiile educaţionale îmbină tradiţionalul cu ultimele noutăţi în domeniul teh-
nicii şi tehnologiilor şi sunt într-o continuă dinamică. Metoda experimentală a evoluat trep-
tat de la clasicul experiment la experimentul modern.
Folosirea unui soft educaţional poate contribui la stimularea interesului elevilor pen-
tru cunoaşterea ştiinţifică a lumii. Fascinaţia ecranului, imaginile în mişcare sunt puncte de
maxim interes pentru elevi. Pentru disciplinele fizică și chimie există o mare varietate de
soft didactic de mediere a învăţării, utilizat pentru însuşirea de noi cunoştinţe prin simula-
rea statică sau dinamică a unor fenomene, procese.
Există programe care simulează desfăşurarea unor fenomene, cu ajutorul calculatorului se
simulează un fenomen, o lege fizică sau se derulează jocuri care au ca suport legi fizice.
Lecţiile pe calculator - susţin procesul de învăţare eficientă, oferă profesorului un instrument
util în completarea mijloacelor clasice de predare şi suplinesc problema dotării laboratoarelor
şcolare. Este însă necesar, să facem atât experimente în stil clasic dar şi experimente virtuale,
cele în care calculatorul face achiziţia şi prelucrarea automată a datelor.
Fără îndoială, experimentul ştiinţific desfăşurat în scop educaţional, reprezintă o me-
todă eficientă de instruire a elevilor, solicitând o serie de capacităţi şi aptitudini ale acestora.
Pornind de la acest fapt, aproape toate programele noi de învăţămînt pentru predarea şti-
inţelor exacte au adoptat metode de învăţare multisenzoriale, lucru care permite cu uşurinţă
atingerea obiectivelor cognitive propuse în cadrul unei lecţii. Experimentul se poate des-
făşura în laboratorul de specialitate, dar poate lua şi forma unei simulări, utilizând o apli-
caţie software. În mod evident, experimentele simulate pot oferi elevilor posibilitatea de a
27
le rula de mai multe ori şi la momente de timp convenabil alese. Pe de altă parte, se poate
folosi experimentul simulat pentru demonstraţii specifice, care să completeze suportul teo-
retic
În mod evident, ştiinţele exacte se bazează pe experiment, observaţii şi rezultate ex-
perimentale. De aceea, în mod necesar, nu se pot elabora principii sau legi specifice, fără o
verificare practică a acestora, care însă, uneori poate acoperi o perioadă importantă de timp.
Din punct de vedere ştiinţific, experimentul reprezintă o „observaţie provocată, o acţiune
de căutare, de încercare, de găsire de dovezi, de legităţi”. Totodată, el este o provocare in-
tenţionată, în condiţii determinate a unui fenomen, în scopul observării comportamentului
lui, al încercării raporturilor de cauzalitate, al descoperirii esenţei acestuia, al verificării unor
ipoteze”.
La nivel educaţional, experimentele permit elevilor să observe fenomene, să testeze
ipoteze şi să aplice cunoştinţele proprii legate de lumea înconjurătoare. De aceea, în şcoală,
experimentele sunt folosite: - pentru a motiva elevii; - pentru a furniza exemple concrete
care să sprijine o serie de concepte complexe; - pentru a creşte gradul de înţelegere al mo-
dului de funcţionare şi utilizare a echipamentelor şi aparatelor; - pentru a verifica predicţiile,
teoriile sau modele. Există, desigur, o serie de întrebări şi probleme legate de utilizarea ex-
perimentelor în predarea/învăţarea ştiinţelor exacte, la diferite nivele educaţionale. Acelaşi
experiment poate fi utilizat în mod diferit în funcţie de ceea ce se doreşte ca şi rezultat: mo-
tivaţia, înţelegerea mai profundă a fenomenului sau confirmarea unui model sau a unei ipo-
teze.
Experimentul virtual reprezintă o resursă alternativă sau complementară în studiul
fenomenelor şi proceselor existente în natură. În general, abordarea utilizării experimentu-
lui virtual în clasă are o rată mai mare de succes în îmbunătăţirea eficienţiei lecţiei, deoarece
pune accent pe activităţile practice conduse de un cuplu de profesori inedit: cel care se gă-
seşte la catedră şi cel virtual! De fapt, o lecţie care foloseşte avantajele tehnologiilor internet
şi multimedia se comportă sub forma unui profesor virtual, oferind un nivel ridicat de asis-
tenţă prin: prelegeri cu suport multimedia; activităţi practice asistate de calculator; instru-
mente pentru evaluare; instrumente pentru învăţare cooperativă.
Educația on-line nu poate să constituie un scop în sine pentru lumea românească, ci
ea trebuie să fie un mijloc eficient de a completa și de a suplini – în cazuri speciale, atunci
când este absolut necesar – ceea ce educația directă, în săli de clasă, laboratoare, amfiteatre,
nu poate realiza.

Bibliografie:
Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa coord., Psihologie şcolară, Ed.Polirom, Iaşi, 2008
Ionescu, M.; Chiş, V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de instru-
ire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001

28
ȘCOALA ONLINE - ÎNTRE NECESITATE ȘI PROGRES

Prof. ARMEANU CARMEN-FLORENTINA


Școala Gimnazială Popești, Golești, Vâlcea

Internetul a început să facă din ce în ce mai mult parte din viața copiilor noștri, iar
evenimentele ultimelor luni au accelerat ritmul în care am devenit cu toții mai legați de noile
tehnologii pentru a lucra, învăța și chiar interacționa cu ceilalți. În acest context, este esențial
să explorăm beneficiile și oportunitățile pe care acest mediu le oferă copiilor, precum și me-
todele prin care îi putem proteja pe aceștia de riscuri.
Școala online este o provocare a lumii moderne prin faptul că se încearcă o înlocuire,
într-o perioadă foarte scurtă, a modului de realizare a actului educațional experimentat de
sute de ani într-un anumit format, fără o pregătire prealabilă a niciunui partener educațio-
nal, nici a profesorilor, nici a elevilor, nici a părinților, care în noul context au devenit parte
integrantă importantă a procesului de învățământ, fie prin suport fizic, fie prin asigurarea
mijloacelor tehnice de realizare a acestui tip de educație.
Învățarea în mediu virtual se bazează pe munca independentă a elevului care trebuie
să rezolve teme singur, să descarce unele materiale pe suport electronic, să urmărească altele
și să formuleze concluzii, opinii, de multe ori fără sprijinul imediat al profesorului. Acest
aspect nu este imposibil de realizat, dar schimbarea se face greu.
Învățarea online este orientată în direcția utilizării mediului virtual în scop informativ,
educativ, iar orientarea copiilor în folosirea internetului era în mare măsură direcționată spre
divertisment, calculatorul, tableta, telefonul, având asociată ideea de joacă, petrecere a timpu-
lui liber, discuții libere cu prietenii, pe scurt, o formă de distracție. Prin urmare, devine o ade-
vărată provocare șă desfășori un act didactic eficient, care să conducă la însușirea unor cunoș-
tințe și formarea unor competențe, mai ales că există destule puncte slabe și amenințări.
Apariția calculatorului ca sursă de învățare, diversificarea mijloacelor digitale mo-
derne în scop evolutiv, pătrunderea hardware-ului și software-ului în România reprezintă
o permanentă provocare pentru educație. Competența digitală este esențială pentru educa-
ție, viața profesională și participarea activă în societate. Aptitudinile digitale sunt deja o
cerință esențială pentru ca tinerii să aibă succes într-o societate din ce în ce mai digitalizată.
Școala online a apărut neașteptat, ca o mare necesitate și ne-a provocat sa fim deschiși
către noile tehnologii la un alt nivel, mai înalt decât eram pregătiți emoțional, tehnologic,
legislativ, economic etc. Învățarea online îi ajută pe elevi să progreseze, însă este important
să se ajungă la un echilibru între inovație și convenționalitate. Nu mai trebuie sa fie prezenți
fizic la clasă pentru a învăța și, în timp ce mediul învățării online este diferit de configurația
tradițională a clasei, nu înseamnă neapărat că este mai puțin eficient. Profesiunea didactică
a fost, este și va rămâne puntea de sprijin pentru un sistem social sănătos.
Cercetările psihopedagogice contemporane au arătat că cea mai eficientă investiţie a
unei societăți este cea ȋn educație, pentru a reuși să răspundă exigențelor societății. Dacă
societatea contemporană este o societate a cunoașterii și a acțiunii eficiente, atunci școala
este chemată să pregătească viitori profesioniști pentru cunoaștere și acțiune eficientă.
Activitatea cadrului didactic ȋn mediul online nu reduce promovarea entuziasmului,
a motivaței pentru ȋnvăţare. Cadrul didactic trebuie să ȋi atragă pe elevii săi pentru ca pro-
cesul de ȋnvăţare să ȋși păstreze continuitatea, iar elevii trebuie să-și păstreze aceeași pasiune
pentru ȋnvăţare.

29
Şcoala online poate aduce progrese ȋn rândul elevilor, deoarece unii dintre elevi se
pot simţii destinși, mult mai liberi ȋn a se exprima, ȋnsă acest mediu aduce cu sine și dez-
avantaje pentru elevi, deoarece unii se pot simţi constrânși, au anumite frici de a răspunde
la ȋntrebările adresate, nu mai sunt la fel de siguri pe ei ca atunci când se află și cadrul di-
dactic lângă aceștia. Pentru ca elevul să se simtă cât mai bine și ȋn mediul online, cadrul
didactic trebuie să creeze o atmosferă plăcută, să capteze atenţia elevilor, să faciliteze ȋnţe-
legerea, să participe la ȋncurajarea tuturor elevilor. Relaţia dintre elev –profesor trebuie să
rămână la fel de unită, pe tot parcursul ȋnvăţării chiar și ȋn mediul online. Şcoala online
prezintă anumite avantaje ȋn rândul elevilor, precum: se evită bullingul, o problemă des
ȋntâlnită, se pune accentul mai mult pe practică decât pe teorie, copiii descoperă programme
utile, totul este mult mai interactiv.
Noile generaţii de elevi apreciază mai mult folosirea unor mijloace noi de ȋnvăţare
față de cele tradiționale. Copiii sunt atrași în mod deosebit de mediul digital care este dina-
mic, colorat, interactiv, descoperă cu entuziasm resurse educaționale, înțeleg cu ușurință,
își aprofundează noțiuni de școală sub formă de jocuri interactive contribuind la schimbarea
atitudinii copiilor față de școală și față de pregătirea temelor zilnice.
Simplul fapt că tehnologia ne însoțește peste tot este un motiv suficient de bun pentru
a schimba modul în care tinerii asimilează informația. Pentru a facilita accesul la informații
și cursuri, orele interactive bazate pe programe software create special pentru educație au
îmbunătățit mult nu numai procesul de predare / învățare, ci și relația dintre elevi și profe-
sori și relațiile dintre părinți și elevi. Copiii reprezintă viitorul unei societăți, motiv pentru
care este important pentru ei să dobândească abilitățile necesare pentru a trăi decent în so-
cietate.
Tehnologia este în același timp o sursă de distragere a atenției, programele puse în
aplicare în școli ar trebui să urmărească să ofere elevului o experiență de învățare interac-
tivă, bogată și variată, care să îi ajute să devină mai disciplinați și mai informați. Există o
relație strânsă de determinare și împuternicire reciprocă între tehnologiile de astăzi și edu-
cație: avansarea tehnologică este o consecință a dezvoltării educației și educația, la rândul
ei, beneficiază de aceste progrese. Educația a subsumat toate progresele tehnice, ceea ce
poate fi una dintre cheile succesului.
În concluzie, școala online ne-a făcut să fim solidari în fața unui pericol, ne-a ajutat
să mergem mai departe pe drumul devenirii noastre, iar utilizarea noilor tehnologii poate
deschide oportunități în procesul de predare învățare-evaluare, dar creează, de asemenea,
provocări pentru dezvoltarea profesională și formarea profesorilor. Cu toate acestea, în
această revoluție tehnologică, nu trebuie ignorat un aspect: educația trebuie să fie centrată
pe învățarea elevilor nu pe tehnologie.

Bibliografie:
Albeanu G., Gherasim Z., Andronic M., „Tehnologii de comunicații multimedia și e-learning
în educație” Note de curs, Biblioteca virtuală a Universității Spiru Haret, București, 2014
Botnariuc P., Cucoş C., Glava C., „Școala online - Elemente pentru inovarea Educației”, Edi-
tura Universității din Bucureşti, Bucureşti, 2020
Pânișoară Ion-Ovidiu, „Ghidul profesorului”, Editura Polirom, 2017

30
CARIERA DIDACTICĂ, ÎNTRE PROFESIONALISM ŞI REALITATE

Prof. ARMIE PETRINA


Liceul Teoretic „A. Iancu” Brad, Hunedoara

Ce înseamnă să fii profesor? De- a lungul timpului, mai precis în ultimii 30 de ani, s-
a schimbat atitudinea societăţii faţă de această categorie socio- profesională. Ce este profe-
sorul? Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, profesorul este o „persoană care
predă o materie de învăţământ” sau „persoană care îndrumă, educă, învaţă pe cineva”.
Pentru a ajunge profesor, sunt necesare mii şi mii de ore de studiu, pregătire temei-
nică, pentru a reuşi la un concurs corect de admitere, într- o facultate serioasă. După absol-
virea facultăţii, trebuie să te titularizezi pe o catedră didactică, pentru a nu fi nevoit să predai
ani de zile ca suplinitor şi să fugi de la o şcoală la alta, pentru a nu întârzia la ore.
Eşti nevoit să faci faţă unui concurs de titularizare, în condiţiile în care nu prea sunt
posturi, deoarece, în unele cazuri, sunt blocate, cu scopul de a asigura plata cu ora pentru
pensionari sau ore suplimentare pentru unii titulari. Într- un fel, e de înţeles, având în ve-
dere salariile mici din învătământul nostru, comparativ cu salariile colegilor din alte ţări.
După ce te- ai titularizat, ai de învăţat pentru gradele didactice: definitivat, gradul II, I,
masterate, cursuri de formare, perfecţionare, majoritatea plătite din propriul buzunar. După
ce ți- ai dat gradele, ca şi când nu era destul, ţi se cere să faci 90 de credite la fiecare 5 ani. În
plus, hârtii peste hârtii, unele cu rost, majoritatea fără rost. Am devenit sclavii birocraţiei. În
loc să ne concentrăm pe activitatea de la catedră, pe munca cu elevii, facem hârtii, docu-
mente, dosare, portofolii, tabele, statistici, etc. Este ca şi cum o minte bolnavă, diabolică,
inventează tot felul de hârţoage, pentru a ne spăla creierele şi a ne manipula mai uşor. Tot
făcând aceste hârtii inutile, am devenit nişte roboţi. La începutul fiecărui an şcolar, suntem
„ameninţaţi” cu tot felul de inspecţii, care ne cer munţi de dosare, care nu au nici un sens,
nici o legătură cu educaţia, cu esenţa meseriei de profesor.
Înainte de 1989, e adevărat că am trăit într- un regim totalitar, dar profesorul era res-
pectat, era o mândrie să fi cadru didactic, chiar dacă unii ne respectau „de frică”. După 1990,
din cauza unei înţelegeri greşite a democraţiei, societatea românească, în loc să se aşeze pe
fundamente corecte, să se bazeze pe valori autentice- competenţa, binele, adevărul, deptatea,
corectitudinea, respectul- s- a îndeptat într- o direcţie greşită. Valorile au fost considerate
nonvalori şi invers.
În ultimii ani, învăţământul românesc şi nu numai, se confruntă cu o plagă- politiza-
rea. Tot felul de specimene incompetente, sunt numite în funcţii, pe baza apartenenţei la un
anumit partid, neavând cunoştinţe serioase de management educaţional, dar având dosarul
doldora de diplome cumpărate de la diverse universităţi fantomă. Se organizează, din când
în când, așa, să ne arunce praf în ochi, câte un concurs „de ochii lumii”, dar nu mai crede
nimeni în corectitudinea lor. Unii habar nu au ce înseamnă educaţie, îşi impun punctul de
vedere prin frică şi intimidare, fără să- i consulte pe ceilalţi. Oamenilor le este frică să- şi
spună părerea, pentru a nu fi persecutaţi. Dacă „îndrăzneşti” să nu fii de acord, „îţi arată
ei”. Dacă vrei să ocupi o funcţie de conducere, trebuie să te înscrii în partidul care e la putere,
altfel te prezinţi degeaba la concurs sau nu se organizează nici un fel de concurs, fiind numiţi
cei care „trebuie”. De subfinanţarea învăţământului românesc, nu are rost să mai vorbim, în
condiţiile în care profesorii cheltuiesc o grămadă de bani din salariile şi aşa mici, pentru mii
31
de coli de hârtie, copiat şi imprimat. Nici măcar nu ni se pune la dispoziţie o imprimantă,
toţi trebuie să ne descurcăm pe cont propriu, ceea ce nu mi se pare normal.
Profesorului i se cere să fie contabil, poliţist, gardian, paznic, psiholog, jurist şi multe
altele. Ni se cere să facem tot felul de activităţi care nu au legătură cu specializarea noastră.
Cei care nu au tangenţe cu învăţământul, nu ştiu câtă muncă presupune această meserie. Ei
cred că meseria noastră se rezumă doar la cele 4-6 ore de predare pe zi, dar nu ştiu câte ore
de studiu necesită pregătirea acelor ore de predare, câte examene, cursuri, documente şi
activităţi extracurriculare trebuie să facă un profesor.
Ne confruntăm zi de zi cu obrăznicia, lipsa de respect a unor elevi şi părinţi inconşti-
enţi. Elevilor li se acordă prea multe drepturi. Unii jignesc profesorii, deranjează orele, au
un comportament deviant, nu învaţă, ne vorbesc urât dacă sunt ascultaţi şi primesc note
mici, pe bună dreptate. Elevii şi părinţii iresponsabili dau vina pe profesori. În realitate, vina
le aparţine, pentru că nu ştiu sau nu au timp să- şi educe copiii. Profesorul nu este de vină
pentru greşelile altora. Noi nu putem face imposibilul, nu putem înlocui educaţia dată de
familie. Ne străduim, facem tot ceea ce depinde de noi. Uneori reuşim, alteori nu. Din feri-
cire, avem mulţi elevi responsabili, care fac performanţă.
Profesorul face consultaţii gratuite pentru bacalaureat, olimpiade şi alte concursuri,
îşi rupe din timpul liber să organizeze excursii şi alte activităţi extraşcolare. Mulţi nu- şi dau
seama câtă muncă gratuită prestează un profesor. E adevărat, orice pădure are şi uscături,
dar cred că majoritatea ne facem datoria cu conştiinciozitate, în ciuda ostilităţii cu care ne
confruntăm de multe ori.
De un an de zile, învăţământul se confruntă cu o nouă provocare, şcoala online. A
trebuit să învăţăm să facem faţă pandemiei, am participat la numeroase cursuri de instruire,
ne străduim să ne adaptăm. Până acum câteva luni, profesorul era vizibil, prezent printre
elevii săi, discutam faţă în faţă. Acum am devenit invizibili, facem ore prin intermediul calcu-
latorului. Comunicăm prin intermediul ecranului. Cu toate greutăţile, mergem înainte, ca
nişte soldaţi trimişi să dea piept cu gloanţele. Rezistăm, cu speranţa că mâine va fi mai bine.
Societatea actuală nu este capabilă să recunoască valoarea şi importanţa profesorului.
Toţi dăm vina pe „sistem”, dar sistemul este format din oameni. Avem puterea de a-l
schimba în bine. Dacă noi suntem prea obosiţi, măcar să educăm generaţiile viitoare, în spi-
ritul valorilor autentice, să formăm tineri competenţi, responsabili, capabili să construiască
o societate sănătoasă, corectă, civilizată.

32
UTILIZAREA PLATFORMELOR DE EVALUARE
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ONLINE

Prof. AVRAM MIHAELA


Liceul Tehnologic „Elena Caragiani” Tecuci

Conform Legii Educatiei Nationale 1/2011, Art. 71. „Scopul evaluării este acela de a ori-
enta si de a optimiza invatarea. „ Experiența actuală ne arată că tehnologia ne oferă o serie de
instrumente prin platforme și aplicații disponibile online.
Să pornim de la enumerarea unor metode alternative de evaluare precum: referatele,
proiectele, aplicațiile practice etc. Ideea este să ne îndepărtăm de sarcinile cerute și rezolvate
într-un singur document Word și să încercăm îi motivăm, să îi atragem și să le dezvoltăm crea-
tivitatea prin realizarea unor aplicații folosind variante diferite ale instrumentelor de lucru.
Voi prezenta două dintre cele mai utilizate platforme de evaluare online:
1.Kahoot este o platformă gratuită de învățare prin joc și tehnologie, adorat atât de
profesori cât și de elevi. Cu ajutorul ei putem crea o serie de teste interactive. Formatul și
numărul de întrebări depinde de alegerea fiecăruia.
Se pot adăuga imagini, diagrame, clip-uri video pentru a face testul cât mai atractiv.
Profesorul își face un cont pe https://kahoot.com/schools/ și creează testul. La clasă, pe un
ecran videoproiectat, se autentifică pe cont, lansează testul iar un cod PIN apare pe ecran.
Elevii pot folosi o tablet/telefon/computer, intră pe adresa kahoot.it, introduc PIN.ul și își
oferă un nume de participant la „joc „. Cadrul didactic verifică dacă toți elevii sunt înscriși
și pornește testul prin opțiunea Start. După terminarea timpului sau după ce au răspuns toți
elevii, va apărea situația cu răspunsurile tuturor. Prin comanda Next se va trece la întrebarea
următoare. Pe dispozitivele copiilor va apărea, în timp real, culoarea verde, dacă au dat un
răspuns corect sau culoarea roșie, dacă răspunsul a fost incorect. Rezultatele pot fi salvate
în calculator prin opțiunea Save results
Importanța utilizării aplicației Kahoot:
-obiectivitatea evaluării
-feedback rapid
-centralizarea și stocarea rezultatelor
-interactivitate
-reducerea factorilor de stress privind evaluarea
Elevii vor percepe evaluarea sub forma unui joc, sunt relaxați și dornici de a interacționa.
2. Google Forms
Pentru profesori, Google Forms poate fi un instrument de mare ajutor în evaluarea
elevilor, prin formulare care le testează cunoștințele asupra unei lecții/materii. Pentru a crea
un test/sondaj pe Google va trebui să accesezi pagina
https://www.google.com/intl/ro/forms/about/ și să selectezi „Formulare Google „.
Sunt disponibile mai multe tipuri de întrebări și putem inclusiv să permitem încărcarea de
atașamente în formular. Formularele Google permit introducerea următoarelor tipuri de
itemi: cu răspuns scurt, cu răspuns sub forma unui paragraf, cu răspunsuri multiple, casete
de selectare, dropdown, scară liniară, grilă cu mai multe variante, dată, oră. După finaliza-
rea testului, acesta trebuie trimis elevilor spre rezolvare. Trimiterea se face prin acționarea

33
butonului TRIMITEȚI. Testul poate fi trimis prin mai multe căi: prin e-mail, prin Facebook,
prin Twitter sau prin Google+.
Odată cu crearea și salvarea testului, se crează automat o foaie pentru răspunsuri în
format Excel.
Avantajele unui test online folosind Google Forms:
Abilități digitale minime
Feedback imediat
Corectare rapidă
Înregistrarea rezultatelor testului într-o foaie de calcul tabelar EXCEL
Grad mare de atractivitate
Dezavantaje:
-necesită conectare la date mobile/Internet și există posibilitatea ca unii elevi să nu reu-
șească să se conecteze în timp util
- pentru o bună interpretare a rezultatelor, este indicat să se folosească doar itemi obiectivi.
Google Forms nu poate evalua cu acuratețe itemii semiobiectivi și itemii obiectivi

Bibliografie:
https://digitaledu.ro/aplicatii/kahoot/
https://iteach.ro/experientedidactice/evaluarea-didactica-folosind-aplicatiile-google-forms-
si-flubaroo

34
EDUCAȚIA COPIILOR ÎN ȘCOALA ONLINE.
PARTENERIATUL ȘCOALĂ-FAMILIE

Prof. MIRELA BADEA


Școala Gimnazială „Mircea Eliade” Pitești

Pandemia de coronavirus a provocat o criză care afectează mai multe sectoare din
societate, unele dintre ele nepregătite să facă față unor situații critice. Este și cazul educației,
pusă în fața unei noi provocări: cea digitală. Din 11 martie, de când s-a decis închiderea
școlilor, elevii, profesorii, autoritățile și părinții încearcă să se adapteze la noua realitate, cea
a distanțării sociale, în care procesul educațional trebuie să continue în mediul online până
la sfârșitul anului școlar. Procesul a fost testat din mers, profesorii s-au adaptat situației într-
un timp foarte scurt, iar elevii și-au folosit propriile telefoane, tablete sau laptopuri, sau pe
cele ale părinților, pentru a putea urma lecțiile online.
Elevii ar trebui să fie învățați să învețe, devenind fideli parteneri ai dascălilor, des-
chiși să învețe în primul rând pentru sine, valorificând eficient multiplele sale inteligențe,
care ulterior să devină achiziții importante pentru progresul societății. Trecerea de la învă-
țământul tradițional la învățământul la distanță (online) s-a făcut destul de brusc și au fost
identificate anumite particularități, în comparație cu învățământul organizat în școală.
Trăim într-o perioadă în care apar schimbări peste schimbări: școala trece online, iar anga-
jații sunt încurajați să lucreze de acasă. E o adaptare rapidă la un ritm incert pentru părinți,
elevi și profesori, privind cu îngrijorare anul școlar. În contextul acesta, care sunt și cum se
modifică rolurile familiei și ale școlii, în educația copiilor? Cu răbdare, compasiune și susți-
nere, timpul petrecut acasă cât și conceptul de școală online pot fi o oportunitate de a întări
relația familie-școală de care e atâta nevoie pentru viitorul copiilor.
Parteneriatul familie-școală. Copiii trebuie susținuți în dezvoltarea lor educațională,
afectată de pandemie iar părinții trebuie să gestioneze bine această perioada.
Problemele care apar odată cu trecerea la școala online
Dacă în martie am navigat cum am putut prin apele tulburi ale carantinei și ale învățării
acasă, fără să știm încotro, odată cu întoarcerea în online, epuizarea pare și mai greu de
gestionat, în timp ce încă dibuim ce funcționează mai bine pentru noi.
Problemele întâmpinate de tineri
Copiii resimt în mod diferit schimbarea în online. Printre cele mai mari provocări pe
care le întâmpină se numără:
Scăderea nivelului de interacțiune și comunicare dintre profesor-elev sau dintre elevi
Pot dezvolta un program neregulat de odihnă
Trebuie să învețe să utilizeze tehnologia nu doar pentru distracție, ci pentru studiu
Evaluarea online poate fi subiectivă
Sunt distrași și nu pot să se concentreze la fel de bine ca la școală
Sunt izolați de colegi și de prieteni
Nu mai fac activitate fizică și nici activități sociale
Au nevoie de o perioadă de adaptare și de reguli potrivite.
Şcolile nu sunt doar un loc pentru educaţie academică, ci şi pentru învăţarea abilită-
ților sociale şi emoţionale, interacţiune şi sprijin social. Închiderea şcolilor nu numai că a

35
perturbat procesul de educaţie a copiilor, ci şi accesul la mese oferite în cadrul școlii, sprijin
pentru bunăstare şi referire la servicii medicale şi sociale de bază.
Pentru că aceștia se află în proces de formare și funcționează diferit, au nevoie de
sprijin, de comunicare și de susținere din partea familiei și a școlii ca parteneri în educația
lor. Dar provocările sunt semnificative pentru toți: familii, profesori, comunități.
Dacă nu se va face faţă acestei provocări, impactul asupra copiilor, tinerilor, familii-
lor, comunităților și societăților la un nivel mai larg se va resimți pe tot parcursul vieții, atât
din punct de vedere social, cât şi economic.
Provocările profesorilor legate de educația online
Chiar dacă nu este prima situație în care educația trece în digital, problemele cu care
încă se confruntă cadrele didactice încă trebuie gestionate:
Lipsa metodologiilor în situații de urgență precum pandemia
Lipsa infrastructurii pentru a facilita predarea online (tehnologii)
Lipsa de experiență cu metodele de lucru online și cu pedagogia digitală
Schimbarea mediului de predare și adaptarea la predarea experiențială
Schimbarea programului de ore.
Cu toate acestea profesorii se formează pentru a ajuta atât părinții cât și elevii, creând
un mediu prietenos pentru parteneriatul dintre aceștia.
Educația presupune un parteneriat familie-școală-comunitate
Dacă mulți părinți sunt stresați și nu fac față pentru că fie nu au cu cine lăsa copii
acasă în timpul jobului, fie lucrează de acasă și nu pot supraveghea copiii în același timp,
profesorii încă se adaptează la pedagogia digitală și învață, la fel ca elevii, principiile învă-
țării online.
De aceea, este important ca rolurile familiei și ale școlii să se completeze în contextul
actual (și în noua normalitate), fără a se afla în contradicție.
Profesorii află de la părinți ce nevoi are elevul, ce pasiuni și interese, dar și ce stări și
emoții resimte acesta în această perioadă. Părinții pot afla, în schimb, când și cum are nevoie
copilul să fie ajutat și încurajat pentru a reuși și a dezvolta un comportament pozitiv.
În parteneriatul acestora, este nevoie și de membri ai comunității care să asigure dez-
voltarea personală și socială, cât și sănătatea fizică și emoțională, prin diferite căi: consiliere,
îndrumare spirituală, programe de dezvoltare, servicii de sănătate, parteneriate cu școala
etc. - cu atât mai mult în perioada pandemiei.
Acest parteneriat educațional se menține cel mai bine, în contextul învățatului
acasă, prin:
Comunicarea periodică, onestă și eficientă a informațiilor despre copii (stări și difi-
cultăți acasă, pasiuni, nevoi particulare)
Cunoașterea de către părinți a cadrelor didactice și a comunității (colegi, alți părinți)
Evitarea învinovățirii unei tabere sau a alteia
Discuțiile individuale părinte-profesor pentru învățare personalizată a copilului
Colaborarea pentru rezolvarea problemelor copilului
Implicarea în activități organizate de școală și comunitate
Asistarea copiilor în realizarea temelor și proiectelor online
Solicitarea ajutorului când este nevoie
Participarea părinților la deciziile luate împreună cu școala

36
Implicarea în cunoașterea nevoilor copilului ca elev (părinți) și cunoașterea elevului
în mediul său familial (profesori)
Colaborarea pentru activități extracurriculare atractive pentru copii, cât stau acasă
(ateliere digitale, cursuri online în care să-și formeze pasiuni).
Dacă adesea au apărut conflicte în relația părinte-profesor (lipsa de comunicare, per-
cepții diferite, monopol asupra deciziilor luate cu privire la educație), criza poate fi o opor-
tunitate pentru o transformare pozitivă foarte interesantă.
Învățarea online sau hibrid poate fi chiar ceea ce au nevoie copiii, practic, pentru
viitorul lor: de autonomie și responsabilitate, de simțul colaborării și de încredere.
Cheia nu e să facem mai mult, ci să facem ce putem, cu îngăduință și ajutor”Reușim
împreună sau eșuăm împreună”. Mirela Ștețco (Teach for Romania).

Bibliografie:
http:// www.didactic.ro
http:// www.e-şcoala.ro
https://www.logiscool.com/ro/blog/ghid/educatia-copiilor

37
STRATEGII BAZATE PE ÎNVĂŢAREA ÎN ECHIPĂ -
METODA MOZAICULUI

BORCA MARIUS-LAURENȚIU
Liceul Tehnologic „Nicolaus Olahus” Orăștie

Predarea în echipă este o metodă didactică modernă, în condiţiile în care nu unul, ci


mai multe persoane sunt implicate în actul didactic, permițând promovarea interdisciplina-
rității în învățământ, având şi o mare forţă formativă asupra elevilor .
Munca în echipă este capacitatea de a munci împreună pentru a realiza o idee co-
mună.
Avantajele oferite de această metodă:
• Dezvoltă deprinderea de a învăţa cum să înveţe, generân astfel interesul echipelor
faţă de procesul de învăţare în care cunoştinţele achiziţionate de către elevi trebuie să devină
cu adevărat proprietatea fiecăruia dintre aceştia;
• Dezvoltă şi stabilizează voinţa şi aptitudinea de a-şi gestiona cât mai responsabil
propriul timp, cel necesar schimbării şi progresului comunităţii şcolare;
• Urmăreşte acceptarea formării asigurate de parteneri şi conştientizarea formării
proprii;
• Dezvoltă noi tipuri de relaţii interumane mai consistente şi organizate într -o ma-
nieră coerentă;
• Dezvoltă deprinderea de a învăţa să schimbi ideile proprii cu cele ale partenerilor
şi stimulează deschiderea, ca facultate de adaptare la mutaţiile care caracterizează cunoaşte-
rea şi lumea actuală;
Mozaicul este o strategie bazată pe învăţarea în echipă (team-learning). Fiecare elev
are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert . El are în acelaşi timp şi responsabi-
litatea transmiterii informaţiilor asimilate, celorlalţi colegi.
Această metodă promovează un proces mai bun de învăţare, îmbunătăţeşte motivaţia
elevilor şi permite ca un volum mai mare de conţinut să fie studiat şi împărtăşit de membrii
unui grup.
Mozaicul presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predarea
achiziţiilor dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup.
Rolul profesorului este mult diminuat în cadrul acestei metode, intervenția sa fiind
semnificativă la începutul lecţiei când împarte elevii în grupurile de lucru şi trasează sarci-
nile şi la sfârşitul activităţii când va prezenta concluziile activităţii . Există mai multe vari-
ante ale metodei mozaic .
Etapele parcurse în utilizare a metodei mozaicului sunt:
1.Pregătirea materialului de studiu
2. Organizarea colectivului în echipe de învăţare
3.Constituirea grupului de experţi
4.Reîntoarcerea în echipa iniţială de învăţare
5. Evaluarea
Metoda mozaicului prezintă avantaje și dezavantaje.

38
Avantaje:
• stimularea încrederii în sine a elevilor;
• dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul
grupului;
• dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente;
• dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup;
• optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva.
Dezavantaje:
• necesită timp pentru culegerea, însuşirea şi prezentarea informaţiilor ;
• poate deveni ineficientă când echipele nu sunt aproximativ egale numeric şi valo-
ric sau conţinuturile de învăţare nu sunt accesibile vârstei elevilor .
Obiectivele acestei metode constau în documentarea şi redarea rezultatelor studiului
în mod independent faţă de ceilalţi, devenind astfel expert pentru tema studiată.
Metoda mozaic poate fi urmată de o scurtă evaluare în cadrul căreia elevii să demon-
streze însuşirea întregului material prin completarea de tabele, realizarea de diagrame sau
dezbateri în grup.
Prin utilizarea strategiilor bazate pe învățarea în echipă (metodelor interactive mo-
derne de predare/învățare/evaluare), se produce stimularea dezvoltării creativităţii copiilor,
a învăţării experienţiale şi exersarea capacităţilor de analiză. Aceste metode promovează
interacţiunea dintre elevi, schimbul de cunoştinţe şi de idei, asigurând în acelaşi timp un
demers interactiv al procesului de predare- învăţare- evaluare.

Bibliografie:
Breben S., Gongea E., ”Metode interactive de grup”, Editura Arves, 2006
Oprea C.L., ”Strategii didactice interactive”, EDP, Bucureşti, 2007
https://www.scribd.com/
https://www.academia.edu/

39
ACTIVITATEA DE INSTRUIRE – ASPECTE GENERALE
DE ACTUALITATE

BORCA-BALABAN ADELA-CRISTINA
Liceul Tehnologic „Transilvania” Deva

În noul context, cel al tendinței contemporane de globalizare, sistemul educaţional


bazat, în exclusivitate, pe cultivarea gândirii convergente şi însuşirea cunoştinţelor perce-
pute ca sisteme închise, tinde să fie înlocuit cu un învăţământ centrat pe: spirit competitiv,
stimularea capacităţilor moral-volitive, a imaginaţiei, a creativităţii. Astfel, sistemul valori-
zării fixe care etichetează şi stigmatizează tinde să fie înlocuit cu o evaluare flexibilă cu rol
auxiliar, descriptiv şi subordonat.
Prin utilizarea noilor strategii de predare-învăţare, şcolile sunt chemate să fie mai
mult pro-active decât re-active, să pregătească structurile de acţiune în viitor, în loc să se
focalizeze asupra rezolvării situaţiilor trecute sau curente. Eficienţa educaţiei s-a dobândit
acolo unde au fost promovate abordări multiple, flexibile, iar diversitatea pedagogiilor con-
tinuă să se instaleze tot mai adânc.
Complexitatea problematicii instruirii este în creștere, atât în plan vertical, cât şi ori-
zontal. Extinderea cercetărilor în adâncime are rolul de a furniza clarificări din punct de ve-
dere logic, sociologic şi psihopedagogie, iar pe orizontală, de a extinde aria sa de cuprindere,
de la obiective, conţinut, principii, tehnologie didactică, până la tipul de arhitectonică şcolară
şi până la relaţia cu factorii umani şi tehnici implicaţi în procesul didactic
Învăţarea prin cooperare este o strategie de instruire stucturată şi sistematizată, în
cadrul căreia grupe mici lucrează împreună pentru a atinge un ţel comun. Premisa învăţării
prin cooperare este aceea conform căreia, subiecţii care lucrează în echipă sunt capabili să
aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în moduri variate şi complexe, învăţând în acelaşi timp
mai temeinic decât în cazul lucrului individual.
Munca în echipă dezvoltă capacitatea elevilor de a lucra împreună – o competenţă
importantă pentru viaţa şi activitatea viitorilor cetăţeni.
Au fost create diverse denumiri pentru a ilustra munca colaborativă de învăţare în grup,
cum ar fi: învăţarea prin cooperare, învăţarea colaborativă, învăţarea colectivă, învăţarea
comunitară, învăţarea reciprocă, învăţarea în echipă, studiu de grup.
Învăţarea prin cooperare (colectivă) determină dezvoltarea personală prin acţiuni de
autoconştientizare în cadrul grupurilor mici. Ea solicită toleranţă faţă de modurile diferite
de gândire şi simţire, valorizând nevoia elevilor de a lucra împreună, într-un climat priete-
nos, de susţinere reciprocă.
Cu toate că cele două noţiuni sunt sinonime, putem face unele delimitări de sens,
înţelegând prin colaborare o formă de relaţii între elevi/studenţi, ce constă în soluţionarea
unor probleme de interes comun, în care fiecare contribuie activ şi efectiv şi prin cooperare
o formă de învăţare, de studiu, de acţiune reciprocă, interpersonală/intergrupală, cu durată
variabilă care rezultă din influenţările reciproce ale agenţilor implicaţi.
Învăţarea prin cooperare presupune acţiuni conjugate ale mai multor persoane (elevi,
studenţi, profesori) în atingerea scopurilor comune prin influenţe de care beneficiază toţi cei
implicaţi. Colaborarea se axează pe sarcini, iar cooperarea pe procesul de realizare a sarcinii.
Cooperarea este o formă de interacţiune superioară în cadrul învăţării, incluzând colaborarea.

40
Munca în echipă are efecte semnificative asupra pesonalităţii elevilor/studenţilor,
prezenţa partenerilor de interacţiune constituind un stimulent intelectual şi un declanşator
al schimbului de opinii şi informaţii.
Învăţarea prin cooperare valorizează schimburile intelectuale şi verbale şi mizează
pe o logică a învăţării care ţine cont de opiniile celorlalţi.
Productivitatea sporită pe unitatea de timp, apreciată prin numărul de dificultăţi re-
zolvate, şi după gradul lor de complexitate recomandă folosirea strategiile de învăţare prin
cooperare în clasă.
Folosind metode active elevii sunt scoşi din ipostaza de obiect al formării şi sunt tran-
sformaţi în subiecţi activi, coparticipanţi la propria formare.
Viziunea școlii moderne, adaugă noi accepțiuni termenului de metodă, astfel putând
însemnând calea prin care profesorul își propune să-i determine pe elevii săi să descopere
singuri adevărurile, să găsească solutții la problemele cu care se confruntă în procesul in-
structiv-educativ.

Bibliografie:
S. Breben, E. Gongea, G. Ruiu, M. Fulga, „Metode interactive de grup’’, Editura Arves, Cra-
iova, 2002
Dumitru, I. Al., ”Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă”, Editura de Vest,
Timişoara, 2000
Muşata Bocoş, Vasile Chiş, luliu Ferenczi, Miron Ionescu, Voicu Lăscuş, Vasile Preda, Ioan
Radu, „Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
https://www.academia.edu/

41
STRATEGII DE EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Prof. înv. preșcolar BUTUCARU MARIANA


Școala Gimnazială Nr 1 Oituz, Bacău

Noţiunea de strategie evaluativă, defineşte cadrul de organizare, respectiv de abor-


dare folosit pentru măsurarea şi aprecierea progresului sau a calităţii unui program de in-
struire. Strategiile de evaluare prezintă modalităţile sau tipurile de integrare a operaţiilor
de măsurare – apreciere – decizie, în activitatea didactică, la diferite intervale de timp.
Strategia evaluării în trei timpi, este o strategie, foarte folosită în sistemul de învăţă-
mânt. Astfel, evaluarea iniţială, evaluarea continuă şi evaluarea sumativă se află într-o
strânsă legătură.
Evaluarea iniţială se iniţiază la începutul unei perioade de instruire, la intrarea copilu-
lui în grupa respectivă şi presupune acţiuni de măsurare a nivelului general al dezvoltării
copilului. O evaluare eficientă se bazează pe observarea sistematică a comportamentului co-
piilor, în contexte naturale cât mai variate: în sala de grupă, în timpul jocului liber, în timpul
activităţilor extracurriculare, în timpul mesei, la sosirea şi la plecarea copilului din grădiniţă.
Evaluarea continuă/formativă, însoţeşte întreg demersul didactic, se realizează con-
tinuu pe secvenţe instrucţionale mici, permiţând o verificare sistematică a tuturor copiilor.
Se raportează obiectivelor operaţionale şi de referinţă. Evaluarea continuă se realizează cu
ajutorul fişelor individuale, a jocurilor - exerciţii, a jocurilor de rol, a povestirilor şi a repo-
vestirilor, a dialogurilor în situaţii reale sau imaginate, memorizărilor, asamblărilor de figu-
rine, construcţiilor, modelajului etc..
„Pentru a-şi îndeplini funcţia formativă, evaluarea trebuie să fie continuă, analitică şi
completă, aprecierea rezultatelor să se facă în raport cu obiectivele instruirii şi nu cu rezul-
tatele altor” copiii. (Voinea)
Evaluarea sumativă/finală, se realizează la sfârşitul unei perioade mari de instruire
şi vizează nivelul de performanţă atins în raport cu obiectivele cadru şi de referinţă cuprinse
în curriculum. Pe baza constatărilor desprinse, educatoarea, schiţează profilul de persona-
litate, remarcă interesul şi posibilităţile de învăţare, pentru a argumenta recomandarea în-
scrierii sale în şcoala primară sau rămânerea lui în grădiniţă. Beneficiarii acestor rezultate
sunt părinţii, educatorii, învăţătorii, consilierul, terapeutul. (Anghelache)
În cadrul activităţilor de evaluare, cadrul didactic are libertatea de a alege o diversi-
tate a metodelor existente, care se clasifică în: metode tradiţionale şi metode complementare
de evaluare; aceste metode pot coexista în diferite combinaţii.
Din categoria metodelor tradiţionale de evaluare fac parte: evaluarea orală, scrisă şi
practică.
Evaluarea orală - se realizează printr-o succesiune de întrebări şi răspunsuri prin care
se antrenează întreaga grupă sau numai o parte dintre copii. Se verifică astfel capacitatea de
reţinere a informaţiilor, de redare şi de transfer, capacitatea de a opera cu anumite cu-
noştinţe, de a le integra în diferite contexte. Dezavantajele metodei derivă din faptul că nu
pot fi antrenaţi toţi copiii şi că prezintă un anumit caracter de subiectivitate atât în ce pri-
veşte aplicarea metodei, dar şi în aprecierea răspunsurilor.
Evaluarea scrisă – poate fi folosită în învăţământul preşcolar sub forma unor exerciţii
grafice - a fişelor de evaluare. Sarcinile didactice vor fi adaptate obiectivelor din Curriculum,
având un grad de dificultate diferit, de la uşor la greu, pentru a se putea stabili performanţele.

42
Sarcinile de lucru vor fi aceleaşi pentru toţi copiii, verificându-se astfel nivelul de
pregătire a fiecărui copil. Evaluarea scrisă, prezintă avantajul unei aprecieri mai obiective a
copiilor faţă de evaluarea orală.
Evaluarea practică – se foloseşte pentru a verifica capacitatea copiilor de a transpune
în practică anumite cunoştinţe teoretice, gradul de stăpânire a anumitor priceperi şi deprin-
deri. În învăţământul preşcolar, probele practice sunt diverse, în funcţie de domeniul de
competenţă, de conţinuturile alese, de obiective şi pot fi asociate activităţilor de pictură, mo-
delaj, construcţii, anumite experimente simple folosite pentru înţelegerea manifestării unor
anumite fenomene, rezolvarea unor sarcini matematice, sarcini de comunicare orală sau
scrisă, pe baza softurilor educaţionale adecvate vârstei. Rezultatele acestor activităţi sunt
supuse evaluării cadrului didactic, părinţilor, colegilor de grupă dar şi autoevaluării.
Evaluarea prin probe mixte - presupune utilizarea, în forme optime, a probelor orale
şi scrise, orale şi practice, practice şi scrise sau a tuturor celor trei tipuri. Prin „scris“ al
preşcolarilor înţelegem exerciţiile grafice, scrierea de simboluri, de litere izolate, de silabe,
de cuvinte cu litere de mână sau de tipar. Avantajul folosirii metodelor de evaluare mixte,
este acela că reprimă starea de încordare şi neîncredere resimţite de unii copii faţă de cerinţa
de a rezolva sarcini şi trăirea subiectivă a efortului.
Portofoliul cu produsele activităţii reprezintă un mijloc prin care se valorifică munca
individuală, independentă sau prin cooperare a preşcolarului şi acţionează ca un factor de
dezvoltare a personalităţii.
Pe lângă lucrările copiilor, portofoliul trebuie să cuprindă şi observaţiile educatoru-
lui, referitoare la progresele înregistrate de copil dar şi aspectele care implică mai mult spri-
jin sau stimulare. Întotdeauna trebuie avut în vedere că fiecare copil este în plin proces de
dezvoltare, şi de aceea trebuie multă atenţie în formularea aprecierilor.
Portofoliul de evaluare cuprinde obiective care au stat la baza realizărilor curente ale
copilului, strategii, instrumente de evaluare (tabele de rezultate, fişe de observaţie din tim-
pul activităţilor independente şi pe grupe, liste de verificare şi control, fişa de caracterizare
psihopedagogică), informaţii despre activitatea copilului în afara grupei (participarea la
concursuri, materiale din care rezultă preocuparea pentru dans, pictură, gimnastică etc.),
diagrame, grafice, informaţii asupra percepţiei de către copil asupra propriei prestaţii, co-
mentarii suplimentare, planuri de intervenţie personalizate, corespondenţa cu părinţii etc.
(PRET 1, p. 58)
Avantajele folosirii portofoliului:
- portofoliul este un instrument flexibil, care permite aprecierea şi includerea în actul
evaluării a unor produse ale activităţii copilului care în mod obişnuit nu ar fi fost valorificate;
- evaluarea prin portofoliu eliberează tensiunea şi tonusul afectiv negativ care în-
soţeşte formele tradiţionale de evaluare; evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă
pentru educatoare – copil;
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede şi uşor de evaluat şi im-
plică mai mult timp şi grijă permanentă din partea cadrului didactic, pentru a fi îmbogăţit
cu documente semnificative. Ca metodă alternativă de evaluare, portofoliul pune accentul
mai mult pe aprecierea calitativă decât pe cea cantitativă, devenind un exemplu reprezen-
tativ al activităţii şi al performanţelor copiilor unei grupe/grădiniţe.

43
METODE ȘI PROCEDEE DE RECUPERARE PENTRU ÎNLĂTURAREA
DEFICIENȚELOR ÎN CUNOȘTINȚELE ȘI DEPRINDERILE UNOR ELEVI

Prof. înv. primar BOTA-IOANA RODICA


Școala Gimnazială Nr. 1 Nucet

În ansamblul metodelor și procedeelor destinate conștientizării și însușirii fenome-


nelor de limbă, un spațiu larg se alocă exercițiilor și jocurilor didactice, acestea facilitând
dezinhibarea acelor copii cu defecte sau greutăți în pronunțarea clară, corectă, coerentă și
expresivă a unor sunete, grupuri de sunete din vorbirea proprie sau a partenerului de co-
municare, dar și în ameliorarea unor lipsuri, deficiențe în cunoștințe și deprinderi pe care le
întâlnim de multe ori în activitățile de predare-învățare- evaluare..
În acest scop, am implementat la clasă activități care să înlesnească înțelegerea și însușirea
de către elevi a noțiunilor mai puțin accesibile pentru ei prin:

Fişe de recuperare - pentru înlăturarea deficienţelor în cunoştinţele


şi deprinderile unor elevi:
Fişă de recuperare (clasa I)
Desparte în silabe cuvintele:
Rama, case, alun, teren, carte, intră;
Cameră, pădure, colorat, avion, cineva
Soneria, prietena, împreună, românească.

Construieşte propoziţii, folosind cuvintele de mai jos:


carteasa, s-a bucurat.

Grupează cuvintele pe două coloane, apoi subliniază grupurile de sunete oaşi ua:
soare, a doua, poartă, steaua, coardă, piua, ziua, frumoasă, roua, floare, cafeaua, înoată.

Subliniază cu o linie grupul ge şi cu două linii grupul gi:


Gina şi Gigel sunt la marginea pădurii. Ei culeg fragi. Gina culege în grabăgingaşi
ghiocei.
„Jocul propoziţiilor”:
Alegeţi câte un cuvânt din fiecare şir şi formaţi propoziţii despre ocupaţiile oamenilor.
şoferul, pompierul, croitorul;
stinge, croieşte, conduce;
haine, maşina, focul.

Joc: „Şi cuvintele au familia lor”


Formaţi familia cuvintelor:
pace_______________________________________________________
român____________________________________________________

44
Exemplu:
poveste:povestitor, a povesti, povestit, povestioară, povestire, repovestire.

Jocul de rol reprezintă o modalitate de îmbogăţire şi nuanţare a vocabularului.


Imaginaţi-vă că aţi fi o pasăre călătoare care a sosit acasă. Povestiţi unde aţi fost, ce-
aţi văzut şi pe unde aţi poposit în drum spre casă.
„Cuvântul interzis”
Scop: activizarea vocabularului, dezvoltarea atenţiei voluntare şi a imaginaţei;
Sarcina jocului: formularea unor întrebări, care cer în răspuns cuvântul interzis;
Cuvântul interzis: „primăvara”;
Î: -Când se topeşte zăpada?
R: În anotimpul când înfloresc ghioceii.
Î: -Când înfloresc ghioceii?
R: Când se topesc zăpezile.
Sunt evidenţiaţi elevii cu răspunsuri corecte şi cu multă fantezie.

Joc: „Silaba-crăiasă”
Scop: consolidarea deprinderii de a discrimina silabele în cuvinte;
Sarcina jocului: să despartă corect cuvintele în silabe, precizându-le numărul;
Organizarea jocului: învăţătoarea precizează o silabă şi solicită copiilor să găsească
cât mai multe cuvinte care să înceapă cu silaba respectivă, scriind totodată şi numărul de
silabe al fiecărui cuvânt. Se acordă câte un punct pentru fiecare cuvânt scris corect şi un alt
punct pentru identificarea corectă a numărului de silabe.
Exemplu:
Silaba-crăiasă „re”să fie poziţionată la sfârşitul cuvântului.
me-re (2 silabe); u-me-re (3 silabe);
Variantă: se dau o serie de cuvinte care conţin o anumită silabă-crăiasă.
Elevii au sarcina de a marca tot atâtea linii orizontale câte silabe are fiecare cuvântşi
de a evidenţia locul silabei-crăiasă.
Joc: „Găseşte cuvântul”
Scop: sesizarea corespondenţei sunet-literă;
Sarcina didactică: să găsească câte un cuvânt care să cuprindă sunetul o singură dată,
de două ori sau de trei ori.
Descrierea jocului:
Învăţătoarea va scrie la tablă o literă şi una din cifrele 1, 2, 3, ceea ce înseamnă că
elevii au ca sarcină de a găsi câte un cuvânt care să cuprindă sunetul o singură dată, de două
ori sau de trei ori.
Exemplu: „i”in, fiinţă, inimi.

Prin urmare, activitatea de învățare a cunoștințelor de limba română asigură în ace-


lași timp cultivarea „zestrei” lingvistice a copiilor și contribuie la stimularea proceselor de
cunoaștereși, în mod deosebit, a gândirii abstracte.

45
AVANTAJELE SISTEMULUI EDUCAȚIONAL ONLINE

Prof. BĂLAN LIDIA RAMONA


Prof. STAN MARIANA
Școala Gimnazială Nr.10 Giurgiu

In Romania, cel puțin, dacă nu în mai toate țările lumii, conceptul de educație tradi-
țională s-a schimbat dramatic în ultimii doi ani, dat fiind contextul pandemic cu care lumea
se confruntă de la începutul lui 2020, pandemia COVID-19 a declanșând noi modalități de
învățare. Cea mai nouă tendinţă în învăţământ, cunoscută şi apreciată ca cea mai eficientă
şi de dorit de până acum, este învăţământul electronic. Cunoscut ca „e-learning” sau, mai
nou, ca „e-education”, conceptul deînvăţământ electronic (sau virtual) este reprezentat de
interacţiunea dintre procesul de predare – învăţare si tehnologiile informaţionale. E-lear-
ning este în acest moment mai mult decât un concept, este parte din învăţământul actual,
tinzând să devină tot mai căutat prin economia de timp pe care o implică. E-learning sem-
nifică, într-o definiţie neconsacrată, şansa omului de a se informa facil, rapid, în orice do-
meniu, nefiind condiţionat de un suport fizic (cărţile din hârtie) sau de un intermediar (pro-
fesorul). Acest concept permite flexibilizarea procesului de învăţământ până la a oferi cea
mai largă gamă de cărţi electronice, sfaturi, imagine şi text.
Lucrurile se mişcă rapid, iar profesorii şi elevii trebuie să facă echipă pentru crearea
unui mediu de învățare prin utilizarea tehnologiilor moderne. Astăzi, cel mai bun și cel mai
important canal de distribuție este cel online. Mediul online sprijină abilitățile secolului XXI
precum colaborarea, comunicarea și creativitatea.
Învățarea online este acum aplicabilă nu doar pentru a învăța academicieni sau stu-
denți, ci se extinde și la școli, grădinițe și licee. Schimbarea s-a făcut rapid, cu implicații și
provocări ce păreau insurmontabile înainte de pandemie. Dacă în urmă cu doar doi ani ai fi
întrebat vreun profesor (chiar și de la universitate) sau vreun elev sau chiar vreun angajat
al vreunei companii despre posibilitatea învățării online, respectiv a muncii de acasă, cu
siguranță ar fi răspuns că nu vede cum acest lucru s-ar putea concretiza atât de rapid și de
eficient în țara noastră. Și iată cum zicala ”nevoia te învață” a devenit laitmotivul zilelor
noastre, demonstrându-și valențe cognitive și formative nebănuite!
La fel ca în majoritatea metodelor de predare, învățarea online are propriul set de
aspecte pozitive și negative; decodarea și înțelegerea lor va ajuta instituțiile de învățământ
să creeze strategii pentru a furniza mai eficient lecțiile, asigurând o călătorie de învățare
neîntreruptă pentru elevi și studenți.
Dintre avantajele învățării online, amintesc:
1. Eficiență în întreg procesul de predare-învățare-evaluare
Învățarea online oferă profesorilor un mod eficient de a oferi lecții elevilor. Are o serie de
instrumente (videoclipuri, PDF-uri, podcast-uri) pe care profesorii le pot utiliza ca parte a
planurilor de lecție. Prin extinderea planului de lecție dincolo de manualele tradiționale,
profesorii sunt capabili să devină educatori mai eficienți. Diversele platforme de evaluare
au oferit profesorilor instrumente de evaluare mult mai eficiente, mai plăcute și mai precise
și, deloc de neglijat, s-au dovedit a fi mult mai plăcute pentru elevi, care au demonstrat mult
mai multă disponibilitate în a participa la evaluările online, în a-și oferi cunoștințele ajutând
pe alții,și, deci, in a-și dovedi competențele digitale și în alte contexte decât cele extrașcolare.
46
2. Varietatea resurselor educative
Într-un spațiu atât de vast precum internetul, există abilități și subiecte nesfârșite de
predare și învățare. Concret, la orele de limbi străine, există numeroase site-uri ce pot fi
utilizate ca (re)surse de informație, vocabular, gramatică, (multe dintre ele cu autoevaluare
imediată), conversație, materiale pe YouTube sau Spotify sau platforme e-learning. De ase-
menea, în cadrul orelor de literatură romană, putem apela la vizionarea unor ecranizări
după operele studiate și astfel elevii au o viziune globală asupra creației respective; se pot
dezvolta adevărate ”procese literare”. Se pot asculta secvențe în lectura unor actori celebri,
se pot realiza apoi paralele între cele două abordări: cea scriitoricească și cea teatrală/cine-
matografică. Astfel se dezvoltă creativitatea și abilitatea de a realiza comparații și sinteze,
gândirea critică. Sau, la matematică, fizică și biologie sunt lecții interactive create deja, ca să
nu mai amintim de educație plastică sau muzicală, unde, din nou, numeroase platforme și
programe pot fi accesate cu ușurință și pot face ora de curs mult mai eficientă.
3. Accesibilitatea timpului și locului
Educația online permite elevilor și studenților să participe la cursuri din orice locație. De
asemenea, permite școlilor să ajungă la o rețea mai extinsă de elevi, în loc să fie restricționată
de granițele geografice. În plus, prelegerile online pot fi înregistrate, arhivate și partajate
pentru referințe viitoare. Astfel, elevii pot accesa materialul de învățare oricând dorește.
4. Accesibilitate financiară
Învățarea online oferă costuri financiare reduse, fiind mult mai accesibilă în comparație
cu învățarea fizică: se elimină din start costurile legate de transportul elevilor și studenților,
mesele studenților și, nu în ultimul rând, mobilierul și costurile aferente întreținerii lui și a săli-
lor de curs. În plus, toate materialele de curs/de studiu sunt disponibile online, creând astfel un
mediu de învățare fără hârtie, care este mai accesibil, fiind în același timp benefic și pentru me-
diu. La limbile străine, elevul are șansa pe care elevii generațiilor anterioare nu le-au avut, și
anume accesul la texte audio înregistrare de vorbitori nativi, ceea ce aduce un beneficiu inco-
mensurabil pentru formarea competențelor lingvistice ale elevilor. Clipurile video care însoțesc
unele lecții aduc un plus de conștientizare și prezență ”fizică”, cumva, a elevilor in ”miezul
problemei”, ceea ce asigură participare afectivă mult mai mare din partea elevilor, motivare și
determinare mult mai mare in a participa la gestionarea problemei.
5. Flexibilitate
Educația online permite profesorului și elevului să își stabilească propriul ritm de
învățare și există flexibilitatea suplimentară de a stabili un program care să se potrivească
agendei tuturor. Prin urmare, utilizarea unei platforme educaționale online permite un echi-
libru mai bun între muncă și studiu. Studiul online ne învață abilități vitale de gestionare a
timpului. A avea un program comun elev - profesor este un factor ce poate încuraja ambele
părți să accepte noi responsabilități și să câștige mai multă autonomie.
6. Îmbunătățirea prezenței studenților
Deoarece cursurile online pot fi luate de acasă sau de la locul de alegere, există mai puține
șanse ca elevii să piardă lecțiile.
7. Permite o experiență de învățare personalizată.
Fiecare elev are o călătorie de învățare diferită și un stil de învățare diferit. Unii învață vi-
zual, alții auditiv. În mod similar, unii prosperă în sala de clasă, iar alții sunt cursanți solo
care se distrag de grupurile mari.

47
Sistemul de învățare online, cu gama sa de opțiuni și resurse, poate fi personalizat în
multe moduri. Este cel mai bun mod de a crea un mediu de învățare perfect, adaptat nevo-
ilor fiecărui elev. A fi prezent fizic într-o sală de clasă nu mai este singura opțiune de învă-
țare. În prezent, avem acces la educație de calitate când și unde dorim, atâta timp cât avem
acces la un computer.
Educația are rolul de a crește abilitățile și creativitatea, ambele constituind factori
decisivi in dezvoltarea completă si complexă a copilului. Orele de educație online se înscriu
indubitabil pe linia unui învățământ inovativ. Oportunitățile de învățare online și utilizarea
resurselor educaționale deschise și a altor tehnologii pot reduce costurile asociate cu mate-
rialele necesare instruirii şi permit utilizarea mai eficientă a timpului profesorului. Astăzi,
putem vorbi despre o învățare combinată care îmbină oportunitățile de învățare față în față
cu oportunitățile de învățare online. Gradul în care are loc învățarea online și modul în care
este integrată în curriculum pot varia în funcție de școli. Strategia de combinare a învățării
online cu instruirea școlară faţă în faţă este utilă pentru a adapta diversele stiluri de învățare
ale cursanţilor şi pentru a permite fiecărui cursant să studieze în ritmul propriu.
E-mailul este cea mai simplă formă de interacţiune asincronă şi de cele mai multe ori
este folosit doar ca un supliment pentru/pe lângă alte forme de comunicare. Avantajele prin
e-mail: simplitate în utilizare, comunicarea este privată, permite suficient timp pentru re-
flecţie şi reacţie la răspuns.
Listele de mail sunt un serviciu cu o formă similară de interacţiune. Avantajele şi dez-
avantajele sunt aceleaşi ca şi la e-mail, asigurând astfel utilizarea lor cu uşurinţă, adaptarea la
lucru cu grupul, permite împărţirea studenţilor şi a secţiilor în mai multe grupuri mici, fiecare
grup fiind format din participanţi cu caracteristici/specializări comune.
Forum-urile şi listele online permit dezbateri deschise, se pot trimite întrebări, răs-
punsuri, se fac schimburi de opinii, este posibilă crearea unui nou topic, pentru grup, pe un
subiect pe care elevii sau profesorii îl pot alege.
Video conferinţe: Aplicaţiile divizate (Whiteboards) sunt o modalitate de interacţiune
sincronă, în care studenţii participă lucrând în echipă pe aplicaţia software. Avantajele acestui
mod de interacţiune sunt simularea realităţii şi încurajarea învăţării în grup.
Învăţarea electronică nu semnifică doar portaluri educaţionale, ea presupune învăţarea
pe tot parcursul vieţii - cunoscutul „life long learning”. Desigur, cea mai consacrată formă a
învăţămâtului electronic este cea instituţionalizată, în special sub denumirea de învăţământ
la distanţă, dar şi instruire asistată pe calculator, instruire prin multimedia.
E-learning câştigă teren în fiecare zi prin punerea în aplicare a noilor tehnologii în
formare. Posibilitatea de a ne conecta prin intermediul unui site web pentru a dobândi cu-
noştinţe noi pe linia de îndrumare de la oameni care sunt,uneori, la sute de kilometri dis-
tanţă şi a învăţa aproape complet aspectul acestor conţinutului în timp real, permite dobân-
direa de noi cunoştinţe fără stresul de zi cu zi.
Platformele de e-learning permit două moduri de învăţare:
• sincronă, în care instructorul controlează lecţia în întregime, creând, coordonând, adap-
tând şi monitorizând mediul educaţional
• asincronă, ceea ce implică studiu în ritmul personal al cursanţilor, proiecte de colaborare
şi învăţare la distanţă.

48
In concluzie, existenţa umană în sine este condiţionată de învăţare; pentru a supra-
vieţui suntem nevoiţi să învăţăm, să ne adaptăm, să cunoaştem mediul, să ne cunoaştem
apropiaţii şi, forma cea mai profundă, să ne autodepăşim.

Bibliografie:
- Pappas, Christofor, advantages-and-possible limitations-of-online-learning;
- Priyanka Gautam, advantages-and-disadvantages-of-online-learning;
-Josep,Gemma, 5-reasons-online-learning-is-future-of-education,studentum.fr./articles and
advice;
- https://www.didactform.snsh.ro/campanie-online/invatarea-online-avantaje-si-dezavantaje

49
MAITREYI, DE MIRCEA ELIADE – DINCOLO DE SALA DE CLASĂ

Prof. BUDĂU LILIANA VICTORIA


Liceul Teoretic „Henri Coandă” Bacău

Învățământul online este, fără îndoială, o provocare pentru elevi, dar și pentru pro-
fesori. Cu atât mai mult cu cât fiecare a încercat să caute soluții de lucru care să facă din ora
de curs un demers autentic de învățare. Personal, am experimentat abordarea altfel a conți-
nuturilor, fără a uita scopul esential: examenul de la finalul liceului. Cu alte cuvinte, rapor-
tându-mă permanent la această constrângere. Creativitatea profesorului este orientată și de
acest aspect, cu siguranță.
În acest context nou de învățare, iată cum am ales să parcurg romanul Maitreyi, la
clasa a IX-a, tema Iubirea.
Mai întâi, elevii şi-au amintit, prin vocea lui Alex Ştefănescu, ipostaza particulară pe
care o ocupă Mircea Eliade în literatura noastră (google classroom). Au descoperit, printr-o
lectură proprie, o lume nouă, despre care nu se scrisese încă în literatura română. Dincolo
de întocmirea unei fişe de lectură, au primit ca sarcină de lucru alcătuirea unui text care să
reflecte un punct de vedere personal despre roman (google classroom).
Au cunoscut un alt „punct de vedere” despre celebra poveste de iubire, aparţinând su-
rorii „interesantei” Maitreyi. Au fost încântaţi să o cunoască pe cea care, în roman, devine
Chabu. Au descoperit, prin intermediul unui documentar realizat de televiziunea naţională,
legătura dintre realitate şi ficţiune, condiţia femeii în societatea în care trăieşte exotica Maitreyi.
Pentru moment, nu „l-au mai crezut pe cuvânt” pe Eliade. Un context potrivit pentru a întelege
romanul studiat ca operă de ficţiune. Brusc, romanul „pare mai interesant” (google classroom).
În întânirile live, i-am ajutat să descopere tema şi viziunea despre lume în roman. Am
sintetizat discuţiile într-un material postat. Un moment interesant a fost receptarea tipologiei
romanului. Elevii au parcurs un material teoretic în care au fost descrise posibile moduri de a
privi romanul, aşa cum au fost formulate de critica literară. Am creat apoi o situaţie-problemă:
este Maitreyi un roman exotic? De data aceasta, i-am trimis şi mai mult, la text.
Am imaginat o fişă de lucru pe care să o completeze folosindu-se de lectura romanu-
lui. Descoperirile făcute au demonstrat faptul că romanul poate fi considerat exotic. Ele au
fost sintetizate conform modelului oferit mai jos.
1. Completează următoarea fişă, folosindu-te de lectura romanului. Vei descoperi
astfel dacă poți considera romanul Maitreyi unul exotic.
Spațiul epic al romanului: India – Calcutta (uneori Assam, Tamluk)
Ce semnificaţie are numele eroinei?
Maitreyi este, de fapt, numele unei preotese din „Upanişade”. „Maitrî” înseamnă în sanscrită,
limba scrierilor vechi indiene, „prietenie”, „iubire” şi este unul dintre principiile esenţiale
ale vieţii (nume exotic pentru noi).
Cum arată Maitreyi? Ce concluzionezi?
Ochii: prea mari şi prea negri;
Buzele: cărnoase şi răsfrânte;
Culoarea pielii: mată, brună, de un brun nemaiîntâlnit până atunci, s-ar fi spus de lut şi de ceară;
Vestimentația: sari de culoarea ceaiului palid, cu papuci albi cusuţi în argint, cu şalul ase-
menea cireşelor galbene.

50
Ce limbă vorbește Maitreyi? Bengaleza.
Este total diferită imaginea ei de cea a unui european.
Ce experiențe de iubire trăiește Maitreyi? Ce crede Allan despre asta?
- Am iubit întâi un pom, din aceia pe care noi îi numim “şapte frunze”, se pregăti ea să po-
vestească.
Începui să râd şi o mângâiai protector, ridicul.
- Asta nu e dragoste, scumpa mea.
- Ba da, e dragoste. Şi Chabu iubeşte acum pomul ei; dar al meu era mare (…) Nu mă
mai puteam despărţi de el. Stam ziua întreagă îmbrăţişaţi, şi-i vorbeam, îl sărutam, plângeam. Îi
făceam versuri fără să le scriu, i le spuneam numai lui; cine altul m-ar fi înţeles? Şi când mă mângâia
el, cu frunzele pe obraz, simţeam o fericire atât de dulce, încât îmi pierdeam răsuflarea (…)
O ascultam cum se ascultă o poveste, dar în acelaşi timp simţeam cum se depărtează de mine. Cât
de complicat îi era sufletul! Înţelegeam încă o dată că simpli, naivi şi clari suntem numai noi, civilizaţii.
Că oamenii aceştia, pe care îi iubeam atât de mult, încât aş fi voit să ajung unul din ei, ascund fiecare o
istorie şi o mitologie peste putinţă de străbătut, că ei sunt stufoşi şi adânci, complicaţi şi neînţeleşi.
Se poate adăuga dragostea pe care i-o poartă lui Tagore, gurul ei spiritual, bătrân.
Allan nu întelege, o consideră o „primitivă” (=inocentă).
Completează semnificația următoarelor simboluri, folosindu-te de lectura roma-
nului. Sunt diferenţe faţă de lumea din care vine Allan?
-florile roșii de glicină (anunţă jocul seducţiei)
-floarea de iasomie (logodna)
-ghirlanda de flori primită la templul de la Puri (logodna)
-jocul picioarelor (simbol al prieteniei, dar şi al senzualităţii)
-inelul (cum arată?)
-cerul și pământul invocate în legământul de logodnă de la Lacuri:
Mă leg de tine, pământule, că eu voi fi a lui Allan, şi a nimănui alta. Voi creşte din el ca iarba
din tine. Şi cum aştepţi tu ploaia, aşa îi voi aştepta eu venirea, şi cum îţi sunt ţie razele, aşa va fi
trupul lui mie.
DESCOPERĂ:
Pământul e simbolul fertilităţii, al funcţiei materne, simbolizând principiul feminin;
cerul e simbolul sacralităţii, al principiului masculin care se află la originea lumii; de aici,
mitul căsătoriei dintre cer şi pământ; un alt simbol prezent în roman e cel al inelului de
logodnă, lucrat după ceremonialul căsătoriei indiene, din fier şi aur, cu doi şerpi înco-
lăciţi, reprezentând principiul masculin şi cel feminin.
Devin interesante în roman următoarele credinţe:
Un oaspete e trimis de Dumnezeu.
E inimaginabil de senzuală, desi pură ca o sfântă.
Seara, la masă, d-na Sen se plânge că o chem, încă, doamnă, și nu mamă, cum e obiceiul în India.
Mânânc numai cu inginerul și cu Mantu. Femeile mănâncă după noi.
Ce crezi? Poate fi considerat acest roman exotic? DA.
Fii atent!
EXÓTIC, -Ă adj. aflat într-o regiune foarte depărtată (din afara Europei) și care impresi-
onează prin aspectele neobișnuite. ◊ care provine dintr-o asemenea regiune, propriu acesteia.
Apoi, au postat temele (pe google classroom). La final, am apreciat efortul, lectura,
răbdarea…

51
INOVAȚIE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE

Prof. BÎRSAN MIHAELA


Grădinița cu Program Prelungit „Voinicelul”

Cadrele didactice au devenit din ce în ce mai preocupate de nivelul de implicare al


prescolarilor la activitati. Profesorii caută tot mai multe metode interactive de predare pen-
tru ca experința copiilor la gradiniță să fie una de impact asupra viitorului lor.
Trăim în era informației, cunoscută și ca era digitală, care este o perioadă din istoria omenirii
caracterizată prin trecerea de la producția industrială la informație și computerizare, schim-
bând semnificativ modul în care oamenii interacționează între ei, dar și cu instituțiile pu-
blice și entitățile economice.
Dacă acum un an ni se părea învățământul la distanță o realitate îndepărtată, acesta
a ajuns la stadiul în care progresul care s-a făcut într-un an pe această direcție, ar fi durat cel
puțin 10 ani, dacă nu exista contextul actual.
Cu certitudine, faptul că toți au fost luați prin surprindere, în special cadrele didac-
tice, deoarece au trebuit ca în decurs de câteva luni să se adapteze noului sistem de predare,
care în mod normal, ar trebui să ia cel puțin un an. Pentru a-i susține și ajuta, multe entități
au elaborat cursuri prin care au instruit cadrele didactice cum să folosească tehnologia pen-
tru a-și structura informația care trebuie predată și pentru a face cursurile cât mai atractive
și interactive pentru copii.
Progresele în tehnologia digitală au permis copiilor să aleagă ce, cum și când să în-
vețe. Se străduiesc pentru o învățare personalizată care să se potrivească preferințelor și
nevoilor lor individuale. O cultură a învățării independente se dezvoltă puternic atunci când
oamenii se îndreaptă să continue să învețe.
Instruirea ar trebui să sprijine în mod direct activitățile pe care angajații le desfășoară în
lumea reală și la locul de muncă, mai degrabă decât să se concentreze pe predarea cunoș-
tințelor și a teoriei. Oamenii ar trebui să poată accesa această învățare specială în propriul
context, atunci când au nevoie de ea.
Învățarea are loc continuu, într-o varietate de contexte și moduri susținute de tehnologii
care permit oricărui elev să acceseze cu ușurință informații interne și externe și să interacționeze
în rețele cu experți și colegi. Mixarea metodelor face ca învățarea să fie mai eficientă.
Educaţie la distanţă, mediul educaţional virtual, clase virtuale, biblioteci virtuale, clasele
digitale, sunt câteva exemple de tehnologii noi informaţionale. Instruirea Asistată de Calculator
înseamnă o nouă eră în educaţie: acces rapid şi universal la resursele educaţionale.
Interacţiunea copil-calculator permite diversificarea strategiei didactice, uşurând ac-
cesul copilului la informaţii complexe, ample, structurate variat, mai logic organizate, pre-
zentate în diferite modalităţi de vizualizare. Elemente cheie ce determină cât de bine sunt
pregătiţi copiii în propriul proces de învăţare sunt: interactivitatea, utilitatea, personaliza-
rea, controlul şi divertismentul.
Aplicaţiile Google reprezintă o alternativă utilă şi gratuită pentru profesori. Misiunea
Google este de a oferi cea mai uşoară, atractivă, mai bună şi rapidă experienţă în găsirea/re-
găsirea informaţiilor pe Internet. Dezvoltatorul celui mai mare motor de căutare din lume
oferă prin Google For Education o suită de aplicaţii, ce permit profesorilor să beneficieze de
instrumente puternice în procesul de învăţământ.
52
„G Suite For Education” este o suită de instrumente de bună calitate pentru procesul edu-
caţional oferind opţiuni pentru predare-învăţare-evaluare. Platforma este concepută pentru
a da posibilitatea actorilor educaţionali (profesori şi copii) să inoveze împreună.
Cadrele didactice pot crea diverse situaţii de învăţare iar copiii să analizeze, să gân-
dească critic, să ofere soluţii şi chiar să lucreze în grup, să coopereze. G Suite For Education
ne ajută să creştem oportunităţile de comunicare, colaborare, creativitate şi gândire critică,
susţinând obiectivele de învăţare pe care le avem pentru copii. Aceste instrumente gratuite,
sunt sigure şi fiabile, sunt folosite de copiii în şcoli din întreaga lume.
Avantajele G Suite For Education:
Sunt instrumente intuitive, uşor de folosit la clasă;
• Deschid calea spre noi metode de învăţare;
• Oferă economie de timp şi energie;
• Oferă o bună colaborare profesor – copil şi comunicare în timp real;
• Copiii lucrează împreună şi folosesc simultan imagini care se salvează în mod au-
tomat; Feedback documentat pentru copii prin comentarii inserate în Google Docs, Slides
sau Sheets;
Modificările aduse documentelor păstrează un jurnal al tuturor acţiunilor pentru a
vedea contribuţiile copiilor la munca de grup.
Din suita Google face parte şi Google Classroom, Google Meet. Google Classroom repre-
zintă o predare cu instrumente digitale moderne şi o organizare eficientă pentru profesor,
activitati interactive şi interesante pentru copii care îi ajută pe aceştia să fie mai implicaţi în
propria învăţare şi să dezvolte abilităţi digitale utile în viitor. Google Classroom este un
instrument de colaborare pentru actorii educaţionali şi facilitează organizarea şi eficientiza-
rea activităţilor didactice. Cu numai câteva clickuri se crează o clasă, se adaugă copiii, se
crează teme sau anunţuri. Se poate oferi feedback copiilor şi vedea întrebările sau comenta-
riile despre teme.
Google Meet se foloseşte în cadrul activitatilor online. O reţetă de 10, nu există, pen-
tru un scenariu didactic online. Dar trebuie să se respecte următoarele cerinţe: stabilirea
regulilor de comunicare cu copiii şi părinţii, cunoaşterea metodelor de predare-învăţare-
evaluare disponibile, pregătirea activitatii online, alegerea instrumentelor Web adecvate
obiectivelor, respectarea metodologiei (scenarii de lecţie, stategii pentru planuri de lecţie),
tipul de activitate, resursele disponibile.
Pregătirea activitatilor online presupune: realizarea materialelor didactice în format elec-
tronic, utilizarea materialelor educaţionale disponibile şi proiectarea scenariului didactic. Ma-
terialele pot fi pregătite în formate electronice de tip document sau de tip prezentare.
Pentru integrarea imaginilor în materialele educaţionale se pot utiliza inserare ima-
gini, se pot decupa, modifica dimensiuni (Paint), pentru a include o imagine întrun alt do-
cument se poate folosi funcţia Prt Scr de pe tastatura calculatorului. Diagramele, graficele
se pot crea în aplicaţii foi de calcul Google Seets. Chestionarele online, pot fi pregătite în
Google Forms. Crearea unor activitati online de calitate necesită experienţă din partea ca-
drului didactic dar şi abilităţi digitale.
Metodele sunt diferite în funcţie de lecţie, de tipul de activitate şi necesită a fi adaptate
vârstei copiilor. Procesul de predare poat fi: sincron, asincron şi mixt. Predarea sincronă re-
prezintă cea mai bună interacţiune online, deoarece este apropiată de metoda tradiţională.

53
Activitatea poate fi considerată o „joacă” unde profesorul este un „actor” cu rolul
bine învăţat şi unde elevii „se transformă” la rândul lor din spectatori în actori, iar scena
este clasa virtuală.
E cert faptul că predarea în mediul online este diferită, dar nu cu un grad înalt de
dificultate, informațiile pe care le vei preda rămân la fel, doar că vor trebui selectate metode
interactive de predare, deoarece la distanță este mai greu să-i ții focusați pe copii pe o peri-
oadă mai lungă, astfel și interactivitatea va fi la același nivel. Astfel, propunem 4 metode
interactive de predare online.
Metode interactive de predare online
Pentru structurarea informațiilor care urmează să fie predate, recomandăm prezen-
tările PowerPoint. Slide-urile vor cuprinde doar cele mai importante informații, astfel, ur-
mând să se dezvolte împreună tema activitatii.
De asemenea, prezentările PowerPoint trebuie să fie atractive, dar nu obositoare pentru
ochi, astfel, alege o temă de culoare și culori care se pot citi. Mai mult, adaugă imagini și video-
uri, dar îți recomandăm ca videourile să fie scurte, deoarece vei pierde atenția copiilor, fiindcă
acestea conțin prea multe informații sau prea multe detalii iar copilul se plictisește.
Chestionare și quiz-uri
Mereu este nevoie de o verificare a informațiilor predate. Evaluarea sub formă de
chestionare sau quiz-uri sunt metode bune și interactive de evaluare la fiecare sfârșit de oră.
Pe internet există o mulțime de platforme care îți permit să evaluezi gradul de cunoștințe
rămase în urma informațiilor predate.
De asemenea, aceste metode permit cadrelor didactice să își dea seama care copii nu
au înțeles subiectul și au nevoie de o atenție sporită sau care copii nu au fost atenți la oră și
ar trebui de implicat mai mult.
Jocurile didactice
Jocul este o metodă interactivă eficientă în procesul de predare-învățare-evaluare, iar
în învățământul la distanță este mai accesibil, ușor de organizat și eficient, există jocuri deja
special concepute pentru multe subiecte care sunt predate la gradinita. Astfel, tu, ca și cadru
didactic, trebuie doar să îl identifici sau chiar să îl creezi tu. Există multe platforme care îți
oferă această opțiune și tutoriale despre cum ar trebui să folosești platforma.
De asemenea, poți informa copilul în legătură cu faptul că există astfel de jocuri di-
dactice, care sunt foarte captivante, chiar și pentru un om matur. Descoperă aici jocuri di-
dactice online.
Avantajele respectivelor metode interactive de predare:
– pregătirea devine individuală, ținând seama de caracteristicile personalității, inte-
resele și nevoile fiecărui copil;
– devine posibilă prezentarea concisă și succintă a oricărei cantități de informații edu-
caționale;
– percepția vizuală se îmbunătățește de mai multe ori, procesul de însușire a materi-
alului educațional este mult simplificat;
– activitatea cognitivă a copiilor este intensificată, aceștia primesc cunoștințe teoretice
și abilități practice.
Indiferent de unde se desfășoară procesul de predare-învățare-evaluare, acesta tre-
buie să fie centrate pe nevoile copiilor, să răspundă diferitelor nevoi de învățare a elevilor,
deoarece nu toți elevii învață în același ritm. Dacă materialele didactice vor fi structurate în
54
așa fel încât să plaseze copilul pe primul loc, atunci acesta vor participa la activitățile școlii
cu plăcere.

Bibliografie:
Gheorghe Costina Mihaela, STRATEGII DIDACTICE ÎN MEDIUL ONLINE
https://app.asq.ro/
www.alegetidrumul.ro
www.gutenberg.ro
https://www.qualform.snsh.ro/

55
JOCUL – MIJLOC DE REALIZARE A ACTIVITĂȚILOR ONLINE

Prof. înv. preșcolar BĂLȚATU ANA-MARIA


Grădinița de Copii Nr. 10 Huși

Jocurile pe calculator - utilizarea calculatorului în procesul de învăţare este un avan-


taj major, deoarece oferă copiilor posibilitatea de a învăţa în mod interactiv, disctractiv.
Aceste jocuri pe calculator pentru copii sunt variate, fiind un amestec adecvat de distracţie
şi stimulare intelectuală. Câteva elemente ce trebuie urmărite la jocurile pe calculator: pro-
fesorii ştiu că trebuie să înceapă prin explicarea regulilor şi cerinţelor şi că trebuie să verifice
dacă copilul are suficiente cunoştinţe pentru a juca jocul; evitarea plictiselii şi a monotoniei
– învăţarea este un proces care durează toată viaţa şi de aceea trebuie evitate jocurile care
distrug plăcerea de a învăţa a copiilor; simplitatea şi claritatea – regulile jocului trebuie să
fie simple şi concise. Ele trebuie să poată fi aflate la simpla apăsare a unei taste sau la exe-
cutarea unui clic cu mouse-ul în orice moment din timpul jocului .
Exemple de jocuri care se pot desfășura online:
Grupa mijlocie
Tema anuală de studiu: Când, cum și de ce se întâmplă?
Tipul activității: însușire de noi cunoștințe
Denumirea activității: ADE-DȘ (activitate matematică) - ”Cercul”
Scopul activității: Familiarizarea copiilor cu formele geometrice (cercul)
Comportamente urmărite:
- Demonstrează familiarizarea cu informații despre forma obiectelor;
- Identifică și numește formele obiectelor din mediul înconjurător.

Mesajul zilei
Bună, dragilor! Astăzi vom începe o călătorie într-o lume necunoscută de voi, adică vom călători
în umea figurilor/formelor geometrice. Pentru început vom face cunoștință cu cercul. O să va placă!
Sugestii de lucru pentru educatoare în vederea desfășurarea activității:
Creați un filmuleț de prezentare a cercului și îl încărcați pe whatsapp/ facebook/ plat-
formă dedicată activităților online;
Pentru o fixare mai bună a informațiilor, le puteți sugera să urmărească prima parte
a filmulețului de pe Youtube: https://www.youtube.com/watch?v=aoEUUkTk6-8&t=135s
Le adresați o provocare: Vă provoc, ajutați de părinți, să căutați și să fotografiați obiecte în
casa și în curtea voastră care au formă de cerc!
Materiale necesare:
- obiecte care au formă de cerc
- telefon/aparat foto.
Feedbackul zilei: Preșcolarii au fost foarte încântați, au descoperit foarte multe obi-
ecte în formă de cerc, dovada fiind zecile de fotografii pe care le-am primit.
Grupa mijlocie
Tema anuală de studiu: Când, cum și de ce se întâmplă?
Tipul activității: consolidare de cunoștințe
Denumirea activității: ADE-DOS(educație pentru societate) - ”Zarul cu surprize”
Scopul activității: exersarea unor deprinderi practic-gospodăreşti.
Comportamente urmărite:

56
manifestă deprinderi de păstrare a igienei personale;
realizează sarcinile de lucru cu consecvență.

Mesajul zilei
Buna, dragilor! Va propun un joculet diferit, în care joaca se îmbină cu munca…
Astăzi, veți fi micile ajutoare ale părinților și în același timp vă veți și distra.
Vă îmbrățișez!
Sugestii de lucru pentru desfășurarea jocului:
Pe niște cartonașe vor fi desenate puncte ca pe un zar și vor fi scrise/desenate diverse
sarcini, adecvate vârstei copiilor (de pildă, udatul florilor, strângerea jucăriilor, ștergerea
prafului în locurile accesibile, aranjarea hăinuțelor, aranjarea încălțămintei etc).
Se va lua un zar cu ajutorul căruia se va afla ce urmează a fi făcut.
În funcție de punctele de pe zar, corespunzătoare celor de pe cartonașele cu treburi
casnice, copilul se va implica într-o anumită activitate. Daca există și frați, pot da cu zarul,
pe rând și pot îndeplini sarcinile care le revin.
De asemenea pot da cu zarul și părinții și rezolva sarcinile respective.
Jocul îi va învăța pe copii să fie responsabili și harnici.
Materiale necesare:
un zar cât mai mare, 6 coli A5 cu sarcini.
Feedbackul zilei: Activitatea a fost antrenată nu numai pentru copii, dar și pentru
părinți. Am primit aprecieri, filmulețe și fotografii.
Grupa mijlocie
Tema anuală de studiu: Când, cum și de ce se întâmplă?
Tipul activității: consolidare de cunoștințe
Denumirea activității: ALA(joc distractiv) - ”Podeaua este un lac”
Scopul activității: dezvoltarea motricității grosiere, a atenției și a autocontrolului
Comportamente urmărite:
Își coordonează mișcările corpului ;
Antrenează abilitățile de rezolvare de probleme.

Mesajul zilei
Buna, dragilor! Va propun un joc în care trebuie să fiți foarte atenți pe unde călcați,dar în care vă
veți distra foarte bine!

Vă îmbrățișez!
Sugestii de lucru pentru desfășurarea jocului:
Pregătirea contextului: luați câteva foi de hârtie A4 și lipiți-le pe podea într-o cameră
mai spațioasă/în curte, astfel încât să alcătuiți un traseu.
Varianta 1: printre foile de hârtie puneți jucării și invitați copilul la joacă. Spuneți-i că
podeaua este un lac, iar jucăriile sunt în apă și au nevoie să fie salvate. Pentru a le salva
poate să calce doar pe foile de hârtie, altfel ajunge și el în apă și nu le mai poate salva. Stabiliți
un loc unde să pună toate jucăriile salvate. Puteți introduce încă o regulă: poate salva doar
câte 2 jucării o dată.
Varianta 2: lipiți pe podea foi colorate sau desenați pe fiecare câte ceva (un cerc, un
pătrat, un fluture, o ceașcă etc.). Explicați copilului regulile jocului: podeaua este un lac, iar

57
el poate merge doar pe foi pentru a îndeplini câteva sarcini: Mergi până ajungi la foaia roșie!
sau Care este cel mai scurt drum până la foaia pe care este desenat un fluture? Puteți pro-
pune provocările în funcție de cum ați aranjat traseul din foi de hârtie.
Materiale necesare:
- foi, creioane colorate, jucării.
Feedbackul zilei: Un joc care i-a antrenat pe copii, iar părinților le-a pus la încercare cre-
ativitatea, alcătuind trasee care mai de care mai interesante. Am primit foarte multe filmulețe.

Grupa mijlocie
Tema anuală de studiu: Când, cum și de ce se întâmplă?
Tipul activității: consolidare de cunoștințe
Denumirea activității: ALA(joc de atenție) - ”Respectă modelul ”
Scopul activității: dezvoltarea capacității de concentrare, a spiritului de observație si
a răbdării copiilor.
Comportamente urmărite:
manifestă curiozitate şi interes pentru diferite activități/jocuri;
realizează sarcinile de lucru cu consecvență.

Mesajul zilei
Buna, dragilor! Vă propun un joc de atenție care poate fi desfășurat în doi. Așadar, dragi părinți e
timpul pentru joacă! Vă îmbrățișez!

Sugestii de lucru pentru desfășurarea jocului:


Urmăriți filmulețul pe Youtube - primul joc
https://www.youtube.com/watch?v=3Tgm9r9OZ-k&t=38s
Aranjați colile colorate intr-o anumită ordine;
Copilul aranjează și el colile în aceeași ordine.
Variante de joc:
Varianta 1: părintele așază colile pe orizontală/vertical/oblic
Varianta 2: părintele ascunde o coală.
Materiale necesare:
- 12 coli/cartoane a5, care sa fie de 6 culori diferite(câte 2 din fiecare)
Feedbackul zilei: De fiecare dată când au ca parteneri de joacă părinții, preșcolarii
sunt foarte încântați și dornici să câștige/să se prezinte în fața părinților prin antrenarea
atenției, a răbdării etc. Și părinții au fost la înălțime și au creat materiale foarte variate în
vederea desfășurării acestui joc. Am primit multe filmulețe și fotografii.
Se poate concluziona că folosirea jocurilor de orice fel, a metodelor activ-participa-
tive, trezesc interesul şi plăcerea copiilor pentru aceste activităţi, iar rezultatele obţinute sunt
net superioare.

Bibliografie:
Ancuța, L., Ancuța, P., Jocurile de cretivitate, Timișoara, Editura Excelsior, 2009, pag. 126
Buban, S., Gorgea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive de grup, Ghid metodic, 60 de
metode şi 200 aplicaţii pentru învăţământul preşcolar, București, Editura Arves, 2002, pagi-
nile 234 - 256

58
ROLUL FAMILIEI PRESCOLARULUI IN PROCESUL
INSTRUCTIV-EDUCATIV AL GRĂDINIŢEI ON-LINE

Prof. înv. preșcolar BIRTOK VASILICA


Liceul Tehnologic „ AL. Filipaşcu” Petrova, Maramureș

Naşterea individului uman încă nu semnifică afirmarea lui. Copilul mic nu ar putea
exista fără de grija celor maturi. În mediul lor el învaţă să gândească şi să comunice, îşi dez-
voltă autonomia şi gândirea, care, mai târziu, se transformă în personalitatea individului. De-
venind matur, el va cunoaşte nu numai procesele evidente din viaţa socială, ci şi va învăţa să
anticipeze evenimentele sociale şi să îşi organizeze comportamentul în conformitate cu aştep-
tările. Această învăţare socială a fost definită cu noţiunea de socializare, adaptare.
Menţinerea echilibrului poate aduce armonie şi poate genera productivitate, condu-
când spre o stare de bine şi spre performanţă. Echilibrul este instalat atunci când un individ
este în măsură să facă faţă eficient mediului.
La reuşita copilului în viaţă contribuie, în egală măsură, principalii factori educativi:
familia, grădiniţa şi şcoala. Asigurarea unui parteneriat real între aceştia, implicarea tuturor
în realizarea unei unităţi de cerinţe conduce implicit la o educaţie corectă a copiilor, la evi-
tarea erorilor în educaţie şi la soluţionarea disfuncţionalităţilor.
Mircea Miclea precizează că „cea mai rentabilă investiţie în educaţie este în educaţia timpu-
rie: produce efectele cele mai mari cu costurile cele mai mici. Dacă nu intervii la nivelul educaţiei
timpurii, atunci pierderile pe care le ai în sistem sunt incrementale. Dacă nu ai dobândit la vâr-
sta timpurie nişte deprinderi, nu poţi asimila ulterior ceea ce şcoala îţi poate oferi prin diverse
oportunităţi de învăţare.” În viziunea lui Mircea Miclea, învăţământul modern presupune o
evaluare formativă multiaxială, ce cuprinde principalele axe de dezvoltare a preşcolarului/ele-
vului din perspectivă: cognitivă, socială, emoţională, autonomie personală, motricitate, tempe-
ramentală. Sunt axe esenţiale prin care se dezvoltă copilul .
Odată intrat în grădiniţă, în colectivitate, copilul pătrunde în jocul social, învaţă să se
respecte şi să-i respecte şi pe ceilalţi. Grădiniţa îi oferă securitate, dar copilul pricepe că
există reguli de conduită şi convenţii, care sunt perfectibile, dar care trebuie respectate.
Primii pedagogi cu care intră în contact copilul sunt părinţii. În ţara noastră există o perma-
nentă preocupare privind dezvoltarea pregătirii părinţilor pentru munca educativă.
Activitatea părinţilor, profesională sau extraprofesională, determină în mod obiectiv
necesitatea ca, alături de familie, preluând treptat sarcinile familiei, să se înscrie aportul gră-
diniţei, apoi al şcolii, dar până la preluarea treptată şi parţială a sarcinilor educative de către
grădiniţă şi şcoală, familia nu este cu nimic degrevată de rolul său important, fundamental.
Amprenta comportării părinţilor în viaţa de familie lasă urme structurale de neşters. Părinţii
continuă să aibă un puternic impact asupra copilului de vârstă preşcolară, în funcţie de can-
titatea de dragoste pe care o oferă, de cantitatea de autonomie pe care i-o permit copilului,
de receptivitatea la părerile acestuia, de anxietatea – „îngrijorarea” cu care se implică în viaţa
copilului şi de măsura în care se bazează pe metode de disciplină.
Părintele este principalul responsabil în creşterea, formarea şi educarea copilului, el
este „primul şi nelipsitul dascăl din viaţa unui copil”

59
Priceputu Mara marchează faptul că părinţii de încredere, care adoptă o atitudine
caldă, centrată pe copil, la care se adaugă un nivel moderat de control asupra copilului îi
permite acestuia să îşi asume responsabilităţi adecvate vârstei, îi oferă un context în care
acesta să se dezvolte ca un individ independent şi sigur pe sine. Copiii cu părinţii care
adoptă acest stil de parenting învaţă că conflictele sunt gestionate eficient dacă iei în consi-
derare şi punctul celuilalt de vedere şi dacă negociezi amiabil. Acest tip de atitudine este
eficientă în rezolvarea de probleme şi în dezvoltarea unor relaţii bune cu ceilalţi, ca atare,
copilul îşi poate dezvolta o reţea puternică de suport social.

Bibliografie:
1.DIMA, S. (coord.) Copilăria – fundament al personalităţii. Bucureşti: Ed. Imprimeria Coresi,
1997.
2.DUMITRANA, M. Copilul, familia şi grădiniţa. Bucureşti: Ed. Compania, 2000.
3.MICLEA, M. Psihologie cognitivă, Cluj Napoca, Polirom, 1999.
4.OPRESCU, V. Dimensiunea psihologică a pregătirii profesorului. Craiova: Ed. Scrisul Româ-
nesc, 1983.
5.PRICEPUTU, M. Strategii în psihoterapia integrativă. Bucureşti: Ed. IRPI, 2012.

60
INOVAȚIE ȘI PROFESIONALSIM ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE

P.I.P. BRATU PETRUȚA LILIANA


G.P.N. Nr. 2 Orbeasca de Jos

Educația este foarte importantă deoarece deschide mintea și joacă un rol vital în so-
cietate. De cele mai multe ori, educația are loc frecvent sub îndrumarea educatorilor. Cu
toate acestea, perioada prin care trecem reprezintă pentru noi toți mai mult decât o provo-
care obișnuită. Învățământul on-line deschide posibilitatea unei pregătiri structurate, coordo-
nate și corect etapizate (vedem acum multitudinea de platforme și soft-uri educaționale on-
line, care abundă media în această perioadă); reprezintă o formă de învățare la distanță, fa-
cilă, destinată celor care nu au posibilitatea de a accesa sistemul de învățămânț clasic, tradi-
țional, ”făță în făță” sau adecvată unor contexte speciale, așa cum se înțâmplă în perioada
actuală de pandemie, când întregul sistem de învățămânț, public și privat, indiferent de ni-
vel sau ciclu curricular este închis.
Acest mod de învӑțare este impus acum de perioada dramaticӑ pe care o tra-
versӑm. Profesorul digital și școală online sunt sintagme încă prea puțin analizate și înțelese
din punctul de vedere al practicii educaționale la noi. Și chiar din punctul de vedere al teo-
riei și al pedagogiei specifice acestor activități. Ne jucăm deocamdată, din păcâte, prea mult
cu sensul de suprafață al acestor sintagme, inclusiv la nivele înalte de decizie, introducând în
regulamente, instrucțiuni și ordine de ministru sarcini și activități pentru care nu sunt încă
pregătiți nici cei care le cer și nici cei care ar trebui să le execute.Școală on-line îți dă prilejul
să explorezi noi moduri de învățare. Metodologia clasică (predare – învățare – verificare)
poate fi înlocuită cu mijloace mai atractive. În acest răstimp am găsit o groază de videoclipuri
cu activități predate diferit făță de cum eram obișnuită. M-au ajutat să privesc subiectele pre-
date la grădiniță dintr-o altă perspectivă. Este evident că școală – chiar și repoziționată în
zona digitală – trebuie să continue să reprezinte pentru copii o resursă de siguranță și de con-
tinuitate. Voi prezența câteva avantaje și limite ale școlii on-line. Avantaje:
- Distribuirea rapidă a materialelor didactice – Profesorii pot transmite foarte repede,
oricând, oriunde și oricui informațiile pe care le doresc. Astfel nu mai este nevoie de sincro-
nizarea persoanelor pentru a se întâlni fizic și nimeni nu va pierde nimic pentru că informa-
țiile rămân on-line.
- Elevii întră în posesia materialelor printr-o simplă accesare – Orice persoană din
grupul țintă are acces la toate informațiile, oriunde și oricând. - Existența conținuturi-
lor multimedia – Prin internet pot fi transmise și imagini, videoclipuri, fișiere și orice fel de
material virtual care întotdeauna au eficientizat învățarea.
- Conținuturile pot fi șterse, corectate sau actualizate cu ușurință – orice document
poate fi editat și reeditat, astfel corectarea nu mai produce dificultăți.
- Serviciu folosit de una sau mai multe persoane, crearea grupurilor – Informațiile
pot fi îndreptate spre o persoană sau către mai multe în același timp în mod individual sau
se pot crea grupuri în care utilizatorii pot să și comunice.
- Folosirea conținuturilor interactive, existența feed-back-ului – fiind existente gru-
purile, membrii pot face schimb de experiențe, păreri sau informațîi. De asemenea, ei pot
primi feed-back în timp real, chiar rapid de la administratorul grupului sau de la colegi.
Astfel există și interacțiune virtual și nu numai învățare individual.
Limite:

61
-Dificultăți în utilizarea tehnologiei – Tehnologia avansează zi de zi și nu toate per-
soanele sunt la zi cu nouțățîle. De aceea de multe ori sunt înțâmpinate problem de utilizare
a informațiilor sau de realizare a unor proiecte sau teme
- Lipsa comunicării reale / fizice – Când învățarea și comunicarea rămân axate în me-
diul virtual, atunci când oamenii se înțâlnesc nu mai șțiu să comunice și încep să comunice
tot prin tehnologie. Folosirea mediului virtual în exces ne robotizează!
În continuare voi prezența activitățîle propuse de mine grupei de copii pe care o con-
duc (Grupa Mare), activități pe care le-am postat pe Grupul părinților, pe WhatsApp.
TEMA SĂPTĂMÂNII: „MESERII”
Luni – 18.05.2020
ALA1: Joc de rol: De-a doctorul!
ADE: DS: Meserii - prezentare https://www.youtube.com/watch?v=sWu8KfmMK3w
ALA2: Ghici, ghicitoarea mea! - dezlegări de ghicitori despre meserii
Marți – 19.05.2020
ALA1: Joc de rol: La manichiură! / De-a șoferii!
ADE: DS: Te rog să - mi dai! - joc logic
DPM: Stâng, drept! https://youtu.be/79gLGU50ceM
ALA2: Pompierul în acțiune! - joc de mișcare
Miercuri – 20.05.2020
ALA1: Știința: Jocul meseriilor! (prezentare ppt)
ADE: DOS: Facem pâine! - activitate gospodărească
DEC: Brutării! - audiție https://youtu.be/OzHDscM7q8o
ALA2:Ne învârtim! - joc cu text și cânthttps://www.youtube.com/watch?v=Dy9_
Joi – 21.05.2020
ALA1: Joc de rol: De- a educatoarea! / De-a mecanicii!
ADE: DLC: A, al, ale cui sunt obiectele? - joc didactic
ALA2: Un marinar dansează! - joc cu text și cânț https://m.you-
tube.com/watch?v=UqpFfzKx_tg
Vineri – 22.05.2020
ALA1: Joc de rol: De- a cofetării!
ADE: DEC: Uneltele meseriei preferate! – modelaj
ĂLA 2: Grădinarii harnici! – activitate gospodărească – îngrijim plantele și florile
Menționez faptul că, am primit din partea copiilor și a părinților un feed-back pozi-
tiv. Cercetările realizate în ultimii ani în diferite ţări la nivel global au arătat că utilizarea
tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în educaţie contribuie într-o foarte mare măsură
la îmbunătăţirea rezultatelor elevilor. Însă, cu toate acestea, multe cadre didactice, fie că
preferă metodele clasice de predare, fie dintr-o reticenţă şi indiferenţă generală făţă de noile
tehnologii, resping dinamicizarea orelor şi stimularea elevului cu ajutorul calculatorului,
internetului şi tuturor celorlalte instrumente asociate.
Școală on-line ar putea deveni un sistem funcțional, care să rezolve problemele din
sistemul românesc de educație,însă la noi în țară tot sistemul de învățământ nu este tocmai
în parametrii optimi.

Bibliografie:
1.Revista națională de profil psihopedagogic pentru cadrele didactice din învățământul
preșcolar și primar,Ed.Arlequin,București,2017
2. Manea Alexandra, Tabirca Mirela, Dudnicov Mariana,Suport didactic pentru aplicarea
curriculumului pentru educație timpurie,Ed.Delta Cart Educațional,Călinești,Argeș, 2019

62
TEORIE ȘI PRACTICĂ ÎN PREDAREA ON-LINE

Prof. consilier școlar BLOJ EMIL


CJRAE Mureș

Teorie
În calitate de profesor adoptarea metodei online mi s-a părut o provocare dificil de abor-
dat, încă de la început. Cu toate acestea am fost conștient că menirea unui cadru didactic este
aceea de a se adapta diferitelor situații și de a crea „contexte de învățare care să pună în valoare
caracteristicile nativilor digitali și să-i pregătească pentru viața solicitantă a secolului XXI”
Tehnologia
Folosirea tehnologiei digitaizate la clasă creează noi legături între profesori și elevi.
Elevii de azi, nativi digitali, folosesc cu ușurință și intuitiv tehnologia și ajung, de
multe ori, să ofere ei sprijin profesorilor/profesoarelor cu diferite aspecte legate de tehnolo-
gie. În plus, tehnologia are o influență majoră și asupra modului în care elevii învață, se
joacă, comunică sau socializează în aceste zile. Elevii de azi sunt nativi digitali, dar ei au
nevoie sa fie ghidați de profesori pentru a descoperi tehnologia ca un mijloc prin care pot
învață mai ușor, pot accesa resurse de învățare la care altfel nu ar avea acces, pot explora
lumea înconjurătoare dincolo de limitele clasei.
În calitate de educatori, putem apela la o multitudine de opțiuni digitale și tehnolo-
gice pentru a ajuta elevii să fie mai implicați și mai activi la clasă. Implicarea mai multor
elevi în timpul orelor și diminuarea lecțiilor tip expunere, prin înlocuirea acestora cu moda-
lități interactive de predare, au determinat și au motivat suplimentar elevii, aceștia deve-
nind atenție și dornici de a participa activ. Accesul la platformele educaționale reprezintă o
oportunitate, dar utilizarea acestora și lucrul pe platforme reprezintă o altă provocare.
Cadrele didactice
Pornind de la ideea că e necesar să-i susținem pe copii în dezvoltarea competențelor
și a abilităților care îi ajută să folosească inteligent dispozitivele digitale, în era digitală de
astăzi, responsabilitatea profesorului merge dincolo de a transmite doar elementele de bază
ale materiei predate
Aceste abilități, denumite în general abilități din secolul 21, includ capacitatea de a
gândi critic, de a face judecăți în cunoștință de cauză, a rezolva probleme complexe, gândire
creativă, comunicare complexă și colaborare folosind informațiile în moduri inovatoare.
Practică
Crearea unor contexte noi de studiu, în care elevul e pus în situația de a-și asuma
propriul rol în procesul de învățare e destul de dificil pentru materia pe care o predau. Cu
toate acestea, elevilor le-a plăcut situația nouă în care se aflau – aceea de a aplica practic, în
contexte inedite, informațiile primite.
Deși cunoșteam termeni de tipul: „Cyberbullying”, „Sexting” „Discursul instigator
la ura”, „Securitatea online”, pe care îi abordez deseori în consilierea școlară, informațiile
suplimentare primite în ceea ce privește predarea on-line mi-au fost de un real ajutor.
Pe lângă informațiile teoretice, pe care le găsin cu ușurință pe NET e nevoie și de
exerciții de „autorefecție” care într-adevăr ne dau de gândit, prin gestionarea atât a infor-
mațiilor, cât și a proceselor emoționale pe care le provoacă. Activitățile practice – atât pro-
vocările individuale, cât și cele care vizau angrenarea elevilor și a colegilor – ne surprind la
63
fiecare pas și „ne pun la treabă”. Având în vedere situația dată și faptul că ne desfășurăm
activitatea exclusiv on-line, activitățile în sala de clasă, nu le putem organiza.
Materialele suplimentare și trimiterea la site-uri suplimentare este o idee foarte bună
și necesară în contextul în care nu pot fi aprofundate toate problemele vizate.

Concluzii:
O problemă dificil de aplicat o ridică testele de evaluare. Uneori răspunsurile au di-
ferențe greu de sesizat, în situația în care există variante destul de asemănătoare.
Acestea ridică probleme și trimit la reluarea unor aspecte (până la urmă acțiunea este
benefică și în favoarea elevilor.)
În viitor ne va fi mai ușor să aplicăm la clasă tehnicile de predare on-line și cu sigu-
ranță le vom utiliza și după depășirea perioadei sensibile în care ne aflăm.

64
ȘCOALA ON-LINE ÎN PROCESUL EDUCAȚIONAL

Prof. înv. primar BIZĂU RODICA


Școala Gimnazială Săcel, Maramureș

Societatea umană evoluează continuu, uneori cu pași mai rapizi, alteori confrun-
tându-se cu diverse programe și crize. În orice situație, un domeniu important și prioritar
trebuie să rămână educația, care, la rândul său, are nevoie de o formare continuă pentru a
corespunde cerințelor actuale ale societății și să pregătească copiii și tinerii pentru a se inte-
gra activ în viața socială și personală.
În contextul actual când lumea contemporană tinde să se transforme într-o societate
informațională apare nevoia de cunoaștere și la nivel informațional prin utilizarea calcula-
torului în educație, prin crearea de competențe digitale care vor oferi tinerilor o pregătire
diversificată în viitor. Apariția calculatorului ca sursă de învățare, diversificarea mijloacelor
digitale moderne în scop evolutiv, pătrunderea hardware-ului și software-ului în România
reprezintă o permanentă provocare pentru educație. În prezent, avem accesul deschis la re-
surse educaționale, facilitate desigur de tehnologiile informației și ale comunicațiilor cu sco-
pul de a dobândi competențe și cunoștințe care să ne permită să evoluăm, să ne formăm și
perfecționăm, să participăm activ în societatea românească bazată pe cunoaștere. Este unul
din avantajele de care ar trebui să beneficieze atât elevii, cât și profesorii în vederea accesului
la educație, la schimbul de resurse on-line, pentru consultare personală sau profesională.
Actul de învățare nu mai reprezintă în totalitate munca profesorului, ci rodul interacțiunii
elevilor cu calculatorul și al colaborării profesorului cu clasa de elevi.
Instrumentele și strategiile utilizate pentu conectare la distanță sunt diferite: prin
video, filmulețe cu activități interactive, cântece, simulări, aplicații, pe care cadrul didactic
le trimite elevilor. Mai important decât metodele selectate este obiectivul interacțiunii în
această perioadă. Cadrele didactice și părinții au înțeles că cel mai mult contează starea
emoțională a copiilor și a părinților. Deoarece performața în învățare este determinată în
mare parte de strategii de instruire și demersuri didactice bine conturate, cadrele didactice
caută să se adapteaze mediului școlar modern. Din dorința de a evolua, de a transmite ele-
vilor conținut informațional nou, profesorii aleg să participe la programe de formare profe-
sională, să se documenteze, să se înscrie în forumuri de discuții pe teme de interes școlar, să
acceseze materiale existente pe diverse medii de stocare (dischete, cd-uri interactive, să des-
carce materiale didactice găsite pe diferite site-uri educaționale), să parcurgă etapele nece-
sare dezvoltării personale, să creeze teste on-line, bareme de corectare, matrici, planuri re-
mediale, scheme de progres cu diagrame care le vor ușura munca didactică.
Dacă la clasă în activitatea de învățare intervenea un filmuleț educativ, un material
PPT, o poveste de la care porneam pentru a învăța o nouă literă/cifră, pentru a desfășura o
activitate extrașcolară care se îmbina de cele mai multe ori cu o ieșire în natură, în noua
ipostază am desfășurat fiecare lecție „de la distanță”. Copiii primeau link-uri cu materialele
ce trebuiau vizionate: povești, cântecele, vizite online în muzee sau în diferite medii de viață.
Le urmăreau, apoi discutam pe marginea celor prezentate. Desigur, toate materialele i-au
încântat și au participat de fiecare dată cu dorința de a prezenta cel mai bine ceea ce au
vizionat, împărtășind colegilor impresii și fiind permanent încurajați de mine și recompen-
sați cu diferite emoticoane vesele, ceea ce le dădea încredere și satisfacția că au înțeles foarte

65
bine materialul vizionat. Am utilizat zilnic resurse digitate, fiind un real sprijin pentru acti-
vitatea mea didactică în această perioadă. Am regândit activitățile didactice, astfel încât,
proiectarea și desfășurarea acestora în mediul online să fie atractive pentru elevi și mai ales
flexibile cu programul și nevoile copiilor. Cu siguranță este nevoie de perfecționare, pentru
desfășurarea unor activități de învățare în mediul online. Creându-se noi orizonturi alter-
native predării tradiționale, este nevoie de o selecție atentă a platformelor utilizate, pentru
ca acestea să fie de un real folos elevilor.
Mai putem nota câteva avantaje pe care le-am identificat în perioada de predare on-
line: -materiale diverse, acces la orice, la un click distanță; diversitate în alegeri; stimularea
copiilor de a cerne informațiile necesare, de a gândi logic, fără a folosi tehnologia pentru a
le livra răspunsuri, etc. Nu neglijăm nici celălalt tăiș al progresului, așa că voi lăsa pe fiecare
să reflecteze asupra următoarelor întrebări: Cât timp alocăm tehnologiei în procesul de în-
vățare? Cât de des este sănătos să o folosim? Ce surse asigurăm copiilor pentru a se informa,
a cerceta, a descoperi, fără să îi expunem pericolelor online-ului? Cum putem gestiona pro-
blema controlului asupra acestui proces, pentru a fi ei în siguranță și a le oferi o educație de
calitate? Cum procedăm în cazul elevilor care nu au acces la tehnologie, din motive diverse?
Cum asigurăm o educație pentru toți, indiferent de mediu, nevoi, posibilități etc? Soluții
sunt și, în concluzie, trebuie să apelăm la copilul din noi. Acesta va fi cel mai bun liant dintre
necesitate și progres.
Nu-ți limita copilul la propria cunoaștere. El s-a născut în alte vremuri.
Rabindranath Tagore

Bibliografie:
1. Făt, Silvia & Adrian Labăr. Eficienţa utilizării noilor tehnologii în educaţie. EduTIC 2009.
Raport de cercetare evaluativă. Bucuresti: Centrul pentru Inovare în Educaţie, 2009.
http://www.scoaladevara.eu/program/module/utilizarea-noilor-tehnologii-in-educatie

66
MODALITĂȚI DE INTEGRARE A COPIILOR
CU C.E.S. PRIN POVEȘTILE DIGITALE

BOBÂRNAT GABRIELA,
Grădința de Copii Nr.10 Huși

În perioada actuală, accentul s-a mutat în direcția componentei tehnologice, iar multe
din exemplele și resursele „de-a gata” care au circulat au deturnat atenția de la planificarea
parcursului școlar și de la rezultatele așteptate ale învățării, rezultând adesea în sarcini de
lucru disproporționate ca timp alocat și discordante prin raportare la programa școlară. Pro-
fesorii trebuie să aibă mai multă încredere în propriile competențe pedagogice și în valoarea
acestora pentru proiectarea activităților de învățare la distanță – de exemplu, revizuirea pla-
nificării în funcție de nivelul propriei clase și posibilitățile elevilor; centrarea pe esențial, pe
aspectele semnificative din curriculumul prescris; realizarea unei distincții între ceea ce se
poate face online și ceea ce rămâne de făcut în sala de clasă. Un alt exemplu: pentru fiecare
situație educativă, estimarea și precizarea duratei, evidențierea competențelor specifice vi-
zate/ asocierea unor obiective educaționale precise, oferirea de suport (indicații complete
pentru realizarea sarcinilor de lucru, clarificarea și precizarea manierei de comunicare de
către elevi a rezultatului sau produsului activității) și feedback pentru temele trimise.
Măsurile instituite prin starea de urgență ne relevă maniere diferite, câteodată inedite,
de a fi și a acționa. Adulți și copii deopotrivă sunt în situația de a descoperi noi moduri de
conectare socială și de continuare a activităților profesionale, sociale, culturale, ludice și de pe-
trecere a timpului liber; în acest sens, utilizarea noilor tehnologii a luat o amploare de neimagi-
nat în urmă cu câteva luni. Toate aceste elemente au, cu siguranță, o zonă de evoluție și dezvol-
tare socială importantă, dar faptul că totul s-a întâmplat brusc „peste noapte” a pus societatea
în fața unei provocări de o magnitudine pe care nu am mai întâlnit-o până în prezent.
În era digitalizării putem vorbi despre o reinterpretare a conceptului de poveste/ sto-
rytelling, și anume de povești digitale/ digital story. Această tehnică este o îmbinare a poves-
tirii clasice cu noile tehnologii care permite crearea de prezentări multimedia utilizând o
gamă variată de elemente de comunicare. Deși conceptul de poveste digitală este strâns le-
gat de utilizarea tehnologiilor moderne, trebuie avut în vedere că importantă este povestea
în sine și nu tehnologia.
Poveștile digitale pot fi folosite pentru a introduce sau reactualiza cunoștințe din di-
ferite domenii, principalul rol fiind acela de a facilita discuțiile cu preşcolarii, încurajând
ascultarea activă și comunicarea. Astfel, poveștile digitale pot deveni o parte integrantă a
oricărei activităţi din multe domenii.
Am sugerat părinților ascultarea împreuna cu copiii a poveștilor clasice din Teatrul
Radiofonic pentru copii. Am insistat pe ascultarea poveștilor pentru educarea atenției. As-
cultând aceste povești, copii sunt ghidați prin lumi fantastice, unde imaginația nu are limite
și unde mintea este antrenată de simple cuvinte, care îi captează atenția și îi permite să intre
în contact cu personajele și firul narativ. Copiii pot împărtăși emoțiile personajelor, aju-
tându-i să dezvolte o legătură interactivă. Pe lângă acestea, poveștile:
•Facilitează învățarea dezvoltarea limbajului
•Dezvoltă abilități de rezolvare a problemelor
•Îi ajută pe copii să aibă un nivel ridicat de încredere în sine
•Dezvoltă inteligența emoțională
67
•Le insuflă virtuți și le cultivă intimitatea
•Îmbunătățesc abilitățile de ascultare
•Încurajează creativitatea
•Promovează iubirea față de lectură
•Creează amintiri plăcute
Poveștile audio sunt un minunat mijloc de a extinde ”spațiul” cognitiv al copiilor,
ajutându-i să fie mult mai atenți și mai captivați de tărâmul magic în care urmează să intre,
acest lucru facilitând învățarea. Mai mult, ascultarea poveștilor facilitează abilitatea de a citi.
Copii învață ritmul și intonațiile adecvate citirii. După ce aceste lucruri sunt deja pregătite
în mintea copilului, acestuia îi va fi mult mai ușor să transfere informațiile și va învăța mai
repede să citească fluent, corect și cu intonația potrivită.
Poveștile audio transmit mesaje copilului despre lume, din care copilul poate învăța
despre credințe, moralitate, valori, comportamente, emoții și multe alte lucruri. Poveștile
audio nu îi arată copilului o lume, ci îl ajută să creeze una. Mesajele transmise educă copii,
îi ajută să facă față unor situații cu care e posibil să se întâlnească și îi învață să abordeze cel
mai bine provocările care îl așteaptă.
Când ascultă o poveste audio, copiilor le este stimulată creativitatea și imaginația,
deoarece aceștia nu mai sunt constrânși sau ghidați de stimuli fizici. Copii intră într-un tă-
râm magic, departe de lumea realității, în care sunt liberi să își închipuie tot ceea ce își do-
resc, sunt liber să-și construiască propria lor viziune asupra personajelor, asupra acțiunii și
asupra stărilor transmise.
Poveștile audio pot fi niște instrumente cu care se poate stopa plictiseala. Acestea pot
fi ascultate în mașină, pe autobuz, sau chiar pe tren, și mai ales în această perioadă, când
copilul trebuie să stea în casă. Astfel, copii pot și învăța ceva benefic pentru ei și nici nu se
vor plictisi!
O rutină înainte de somn e foarte importantă pentru copil, deoarece îi oferă copilului
timpul necesar să se pregătească pentru somn, iar celui mic îi va fi mai ușor să adoarmă. Ac-
tivitățile din rutina înainte de somn au scop relaxarea corpului, iar copilul va asocia această
relaxare cu somnul, oferindu-i un somn calm, ceea ce este esențial pentru dezvoltarea aces-
tuia. Ascultarea poveștilor audio înainte de somn are un efect calmant pentru copii, deoarece
aceștia rămân concentrați pe poveste, astfel gândurile nu le mai zboară, iar aceștia pot adormi
liniștiți. Astfel, acestea pot crește calitatea somnului copiilor, deoarece un somn bun reduce
stresul, îi oferă corpului timp să se refacă și susține dezvoltarea și creșterea optimă a copilului.
Ce învață copiii din aceste povești?
•află ce sunt emoțiile și cum le pot gestiona
•sunt încurajați să vorbească în public printr-un exercițiu
•descoperă că ei sunt cei care își controlează emoțiile
•cum să transforme o emoție negativă într-una pozitivă

Bibliografie:
Petre Botnariuc, Constantin Cucoș, Cătălin Glava, Daniel E., Iancu Marian, D. Ilie, Olimpius
Istrate, Adrian Vicențiu Labăr, Ion-Ovidiu Pânișoară, Doru Ștefănescu, Simona Ve-
lea,ȘCOALA ONLINE ELEMENTE PENTRU INOVAREA EDUCAȚIEI Raport de cercetare
evaluativă, Editura Corint,București, mai 2020
http://www.therapeuticstories.co.za/

68
LECTURA ȘI PANDEMIA

CORINA BOȚOROGA
Școala Gimnazială Căianu

Apariția educației online a adus cu sine ca beneficiu circumstanțial dezvoltarea abi-


lităților digitale ale tuturor actorilor implicați, elevi și profesori. Există totuși și câteva riscuri
în ceea ce privește acest mod de lucru pe termen lung, unul dintre ele fiind lipsa disponibi-
lității elevilor de a aloca timp activităților individuale de lectură, deoarece este mai atractiv
un joc pe care îl pot juca pe computer cu prietenii.
Având în vedere importanța vitală a lecturii pentru dezvoltarea abilităților de înțele-
gere și reflecție asupra unui text citit, ce modalități de lucru putem aborda ca să stimulăm
interesul elevilor pentru o carte bună, adresată nivelului lor de vârstă?
Una dintre metodele care a funcționat la noi la școală, a fost înființarea unui Club de
lectură în cadrul căruia a fost desfășurată o activitate numită „Maratonul lecturii”, desfășu-
rată pe parcursul a două săptămâni din luna mai a acestui an. Cu finanțarea obținută de
școală pentru dezvoltarea acestui proiect s-a înființat o sală de bibliotecă care conține mese
și scaune de lectură precum și 150 de titluri de carte. Toate cărțile achiziționate sunt scrise
de autori români și străini, care se află în topul preferințelor pentru lectură ale cititorilor
aflați în intervalul de vârstă 7-14 ani.
Pentru a include toți elevii școlii în această activitate, indiferent că aceștia se aflau la
cursuri cu prezență fizică sau acasă, evenimentul a fost deschis și în online, pe pagina de face-
book a școlii, pentru o oferi și celor care învățau de acasă posibilitatea de a posta fotografii cu
impresiile pe care le-au cules din cărțile citite în timpul maratonului. Activitatea s-a încheiat cu
realizarea unui lanț al lecturii, în curtea școlii și prin extensie, în online. Elevii au scris pe verigile
lanțului ce le-a plăcut sau nu le-a plăcut la cartea citită, prin ce se aseamănă sau nu se aseamănă
cu personajul principal, dacă ar fi să recomande cartea cuiva ce i-ar spune, ș.a.m.d.
Feedback-ul elevilor de la finalul maratonului a fost unul extraordinar, majoritatea
acestora exprimându-și dorința de a repeta experiența și la anul.
Pentru a avea succes și în viitoarele activități de lectură pe care le vom desfășura în
școală, am întrebat elevii care au fost criteriile după care s-au orientat atunci când și-au ales
cartea pe care au citit-o. Răspunsurile majorității, în ordinea apariției, au fost: identificarea
titlului, studierea imaginilor de pe coperta cărții, citirea aleatorie a unor bucăți de text și nu
în ultimul rând recomandările altor colegi care au auzit de ea sau chiar au citit-o.
Dacă ar fi să recomand câteva titluri care au avut mare succes pentru intervalul de
vârstă 10-12 ani, m-aș referi la seria „Poptropica” scrisă de Mitch Krpata, care a fost îndră-
gită datorită benzilor desenate și la „George și miraculosul său medicament”, scrisă de
Roald Dahl, unul dintre cei mai îndrăgiți autori ai momentului, din literatura pentru copii.
Având în vedere că preferințele pentru lectură ale micilor cititori se schimbă pe măsură
ce înaintează în vârstă, este important ca adulții din jurul lor să îi ajute cu recomandarea celor
mai potrivite titluri conform nivelului de vârstă, dar și interesului pentru anumite subiecte.

Bibliografie:
Covaciu, Alina - „Cum alegi primele cărți de ficțiune pentru copilul tău?”; blogul editurii
Arthur; 17 mai, 2021;
https://www.editura-arthur.ro/.../cum-alegi-primele-carti...
69
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ȘI ȘCOALA ONLINE

CORINA BOȚOROGA
Școala Gimnazială Căianu

Inteligența emoțională este o necesitate stringentă în contextul educațional actual. Pe


parcursul ultimului an școlar o mare parte dintre elevii României au învățat în sistem online
sau hibrid. Specialiștii în psihologie și sociologie afirmă că amploarea modului în care au
fost afectate abilitățile sociale și de comunicare interpersonală ale elevilor, dar și adulților
care și-au desfășurat acasă toate activitățile pentru o perioadă lungă de timp, va fi vizibil pe
parcursul unei perioade mai lungi de timp după ieșirea din pandemie.
Dezvoltarea noțiunilor de bază în ceea ce privește modul în care putem deveni mai
inteligenți din punct de vedere emoțional este una dintre metodele prin care putem să ne
înțelegem mai bine pe noi înșine, atât elevi cât și adulți.
Pornind de la ideile de mai sus, v-ați întrebat vreodată ce s-ar întâmpla dacă elevii ar
avea acces la un manual care explică cum funcționează creierului?
Cercetătorii în neuroștiințe susțin că avem trei creiere (modelul creierului triun): cre-
ierul reptilian care este primul în ordinea apariției de-a lungul evoluției speciei umane, sis-
temul limbic și neocortexul, cea mai nouă structură a creierului.
Creierul reptilian (cerebelul), cel pe care îl avem în comun cu reptilele, este cea mai veche
structură a creierului nostru, în vârstă de aproximativ 300 de milioane de ani și se ocupă cu
menținerea organismului în viață prin asigurarea funcțiilor de bază (respirație, mâncat, dor-
mit, etc.) sub formă de automatisme.
Sistemul limbic, pe care îl avem în comun cu mamiferele, a apărut în urmă cu apro-
ximativ 200 de milioane de ani și este centrul emoțiilor noastre. Acesta se ocupă de proce-
sarea emoțiilor noastre și de menținerea în siguranță a organismului: generează reacțiile
fight - flight - freeze (luptă, fugi, îngheață). Datorită sistemului limbic putem crea legături
de atașament sau conexiuni emoționale cu ceilalți.
Neocortexul, structură care există doar la oameni, veche de aproximativ 150 000 de
ani și ultima în ordinea apariției, se ocupă de procesele cognitive superioare precum gândi-
rea rațională, luarea deciziilor, planificarea, imaginația, conștiința de sine, autoreglarea, em-
patia, capacitatea de a comunica, comunicarea asertivă, capacitatea de a călători în timp,
capacitatea de a abstractiza, etc.
Momentul în care se întrerupe comunicarea dintre primele două structuri (creierul
reptilian și sistemul limbic) și ultima (neocortexul), se numește deturnare emoțională.
Cum putem explica elevilor, pe înțelesul lor, funcționarea creierului?
Dan Siegel, utilizează în cartea sa „The whole brain child” o metaforă interesantă: casa cre-
ierului. Aceasta are două nivele: parter și etaj. La parter se află creierul reptilian și sistemul
limbic, iar la etaj neocortexul: un creier emoțional și un creier rațional.
Cele două nivele comunică printr-o ușă care se închide automat în momentul în care
creierul emoțional preia control.
Important de reținut este faptul că Dan Siegel menționează creierul integrat ca fiind
un creier în care cele trei structuri se află în armonie. În momentul în care se întâmplă de-
turnarea emoțională, creierul emoțional preia controlul și întrerupe comunicarea cu creierul

70
rațional, aceasta fiind o reacție automată de apărare a organismului în ceea ce privește peri-
colele potențiale care îl amenință.
Atunci când creierul emoțional preia conducerea nu se mai poate spune că gândim
cu un creier integrat, ci acționăm în baza automatismelor care au fost scrise în codul nostru
genetic de-a lungul unei perioade lungi de timp, aproximativ 200 de milioane de ani cât are
sistemul limbic de la apariția sa ca structură, și s-au transmis din generație în generație.
Creierul emoțional învață prin asociere și repetiție, așa cum spune cunoscutul Paul
Olteanu, formator în neuroștiință și psihologie. Acest lucru înseamnă că el asociază diferi-
tele experiențe din viața cuiva cu răspunsurile emoționale ale organismului ceea ce va duce
la repetarea sau evitarea experiențelor. Problemele mari în relaționarea și comunicarea
umană apar atunci când ceva din ce spunem noi sperie „creierul emoțional” al interlocuto-
rului, iar acesta confundă amenințarea socială cu o amenințare de viață și de moarte și pune
în mișcare aceleași mecanisme de autoapărare ca în cazul acesteia din urmă.
De exemplu, să ne imaginăm că ne aflăm la o sesiune în care primim feedback pentru
un proiect, iar unul dintre participanți ne spune că „am dat-o în bară și de data aceasta”. În
acel moment, nu mai ascultăm mesajul, ci devenim defensivi și în timp ce interlocutorul încă
vorbește, noi ne pregătim mental argumentele ca să combatem ceea ce s-a spus (reacția fight).
Pentru ca viitorii adulți, copiii noștri de astăzi, să beneficieze de un creier integrat, doc-
torul Daniel Siegel ne recomandă să încurajăm povestirea și repovestirea experiențelor care au
declanșat emoții intense. Prin povestirea întâmplării ajutăm creierul rațional să înțeleagă ce s-a
întâmplat și să pună lucrurile în ordine folosind cuvintele și logica. Acesta este motivul pentru
care atunci când scriem sau povestim despre un eveniment dificil ne vindecăm.

Bibliografie:
Dr. Siegel, Daniel; dr. Bryson Payne, Tina; „The whole brain child”; editura For You, Bucu-
rești, 2017;
Goleman, Daniel; „Creierul și inteligența emoțională”; editura Curtea Veche, București,
2018;
Olteanu, Paul; „Introducere în neuroștiință”; https://www.you-
tube.com/watch?v=2zn5AS1JeJE;

71
ŞCOALA ONLINE / ŞCOALA DE ACASĂ

Prof. BRABECEANU IONEL


Liceul „Carol I” Plopeni

Învățământul e o activitate complicată; nu știu dacă v-ați pus vreodată problema în


felul ăsta, dar practic învățământul este o refacere pe scurt a aventurii cunoașterii umane,
de la origini până în zilele noastre. E o poveste a acestei călătorii, și, la fel ca la toate poveș-
tile, contează și frumusețea intrinsecă dar contează și talentul povestitorului.
În această perioadă am îmbinat în mod cât mai riguros cerințele planificării cu nevo-
ile și cu posibilitățile elevilor din clasele la care îmi susțin activitatea în măsura în care acti-
vitățile s-au desfășurat de acasă, în sistem online.
În aceste circumstanțe au apărut, inevitabil, o serie de impedimente de natură logis-
tică, pedagogică, tehnică și de conținut în domeniul multor discipline școlare. Toate acestea
pot să fie văzute fie ca bariere, fie drept provocări cărora profesorii, elevii, părinții și deci-
denții educației încearcă să le facă față în ritmul rapid în care apar, manifestând, în proporții
variabile, disponibilitate, interes, măiestrie pedagogică, inventivitate.
Tehnologia digitală a facilitat în bună măsură continuarea unor activități didactice la
distanță, în perioada suspendării cursurilor. Cu toate acestea, o parte din activitatea didac-
tică uzuală (față-în-față) nu se poate face online/ la distanță, având astfel un impact negativ
asupra învățării temeinice. Profesorii semnalează disfuncții în ceea ce privește următoarele
activități de suport pentru învățare: comunicare autentică și relaționare umană, sprijin per-
sonalizat pentru elevii cu nevoi speciale de învățare.
Activităţile online necesită o pregătire prealabilă, competenţe de utilizare a dispoziti-
velor inteligente, un scenariu didactic care să permită utilizarea funcţiilor platfomei de lucru,
conturând astfel o lecţie familiară copiilor prin asemănarea cu lecţiile „faţă în faţă”. Privind
în perspectivă este un beneficiu pentru toţi factorii implicaţi-profesor, părinţi, copii.
Acolo unde nu s-a putut preda prin intermediul platformelor puse la dispoziția cadre-
lor didactice de diferite instituții sau ONG-uri, fie pentru că elevii și părinții acestora nu dețin
competențele digitale necesare pentru a a se conecta și crea conturi, fie din cauza lipsei dispo-
zitivelor electronice care să le permită accesul acestora la aceste platforme, s-au recurs la rețe-
lele sociale (facebook, WhatsApp, messenger) și astfel școala a continuat de acasă.
Cadrele didactice au fost nevoite să ia legătura telefonic cu unii elevi și să lucreze
individual cu aceștia.
Iar unde s-a reușit, elevii au fost ajutați să se familiarizeze cu platformele indicate.
De asemenea, au depus un efort enorm pentru ca elevii să fie menținuți în contact cu activi-
tățile de tip școlar. De multe ori părinții, au fost nevoiți să se alăture acestora și să se implice
mai mult în derularea activităților de predare-învățare-evaluare. Aceștia au ajuns să cu-
noască și să recunoască munca pe care o realizează un profesor. În această perioadă de grea
încercare legătura cu familia s-a consolidat.
Activitatea online are, dincolo de avantajele evidente, limite în relaționarea cadru di-
dactic – elev. Are însă și limite, care au impact negativ asupra învățării eficiente, întrucât o
importantă latură a activității didactice față-în-față nu se poate face virtual. În mod explica-
bil, sprijinul pe care în mod tradițional îl ofereau elevilor cu nevoi speciale sau cu dificultăți
de învățare este greu de oferit online, date fiind limitările tehnologice implicite.

72
În realitate, în mediul online, fiecare elev poate să reprezinte pentru cadrul didactic
o posibilă situație de dificultate în învățare, făcând astfel dificilă identificarea celor cu pro-
bleme reale. Chiar dacă profesorul își cunoaște bine clasa și elevii și știe cine are nevoie de
sprijin suplimentar, acest lucru s-ar putea realiza eventual ulterior activității de predare on-
line, prin consiliere individuală. Este foarte dificilă interacțiunea personalizată cu un elev
anume în contextul în care contactul nu este direct, profesorul este urmărit online de o clasă
întreagă și fiecare elev îi solicită atenția.
Platformele educaționale online, platformele de streaming, în general, facilitează comu-
nicarea în timp real între profesor și cursanții săi. Cu toate acestea, comunicarea în acest caz este
foarte frecvent percepută ca fiind oarecum artificială, pe de parte din cauza imposibilității obți-
nerii unui feedback comunicațional real (ceea ce face comunicarea autentică), iar pe de altă parte
din cauza contextului incomod al plasării în spațiul virtual. Faptul că poți fi înregistrat, faptul
că poți fi auzit de orice persoană (nu doar de elevii tăi), neavând un control real al publicului-
țintă, îi determină pe profesori să construiască un discurs corect, consistent, fluid.
Comunicarea nonverbală și utilizarea mediată a paralimbajului completează para-
digma dificilă a comunicării în mediul online în cazul în care comunicarea se realizează prin
chat instant, iar unele indicii pe care o bună comunicare nonverbală le putea produce pentru
susținerea comunicării verbale sunt acum pierdute prin întreruperi sau blocaje specifice
acestor sesiuni in condiții de capacitate de banda limitata sau de trafic încărcat.
Un element interesant este acela că profesorii apreciază monitorizarea învățării în
mediul online ca fiind dificil de realizat. Vorbim de lipsa unui dialog autentic cu clasa, im-
posibilitatea urmăririi notițelor elevilor, dificila administrare a probelor evaluative, pentru
care e nevoie să se apeleze, de cele mai multe ori, la altă resursă digitală online. Lipsa posi-
bilităților de sprijin personalizat pentru elevii cu nevoi speciale de învățare este semnalată
de cadrele didactice de la toate ciclurile de învățământ, constituind o problemă semnificativ
mai mare pentru profesorii din învățământul primar. Sincopele în monitorizarea ritmului
învățării la distanță pare să fie un impediment mai mult în învățământul secundar.
Printre dificultățile în realizarea activităților didactice la distanță, cadrele didactice
semnalează, în ordine: lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și
evaluare, dificultăți de ordin tehnic – platforme care trebuie instalate, care nu funcționează,
lipsa suportului pedagogic pentru realizarea de activități de învățare suficient de eficiente
și/ sau atractive pentru toți elevii: lipsa instrumentelor potrivite pentru predare-învățare-
evaluare la disciplina lor, lipsa conținutului educațional (resurse digitale) în domeniul dis-
ciplinei, lipsa unui computer suficient de performant și lipsa timpului necesar pentru înțe-
legerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale.
Sperăm să continuăm colaborarea cu aceștia în mediul online și după perioada de
pandemie. Pe viitor voi continua să aplic la clasă ceea ce am învățat în această perioadă și
să mențin o legătură mai strânsă cu familia prin intermediul tehnologiei. Prin utilizarea ele-
mentelor multimedia şi a învăţării interactive, am observat o creştere a motivaţiei pentru
studiul individual, asigurându-se astfel succesul școlar.
Educația online oferă oamenilor șansa de a primi instruire suplimentară, fără a re-
nunța la locurile de muncă, dar și șansa de a se ocupa de educația și pregătirea copiilor lor,
acest lucru necesitând mai puțin timp.
Considerăm acest nivel de flexibilitate ca fiind o oportunitate pentru persoanele care au ne-
voie de abilități, cunoștințe pentru a urca pe o treaptă mai înaltă a societății, dar și pentru
persoanele foarte ocupate care își doresc pentru copiii lor o educație de calitate.

73
METODE DIGITALE DE PREDARE ȘI EVALUARE A ELEVILOR
UTILIZÂND JOCURILE EDUCAȚIONALE INTERACTIVE

BALTARETU CERASELA
Colegiul Auto „Traian Vuia” Tg Jiu

Prin acestă lucrare urmărim să creăm o punte între elevii digitali de azi și cadrele didactice
care doresc să se dezvolte și să realizeze activități didactice on-line, precum și să integreze capa-
citatea creativă a elevilor de a folosi tehnologia pentru a se conecta la învățare continuă.
Lucrarea de față vă invită să explorați educația digitală într-un ritm intensiv, oferind
o abordare inovativă, atractivă și colaborativă. Părțile de teorie sunt completate de foarte
multe oportunități de a aplica practic ceea ce învățați și de a vă construi propriile contexte
la clasă în care să transferați cunoștințele dobândite.
Această lucrare trebuie să vă fie sprijin pentru a vă pregăti să utilizați tehnologia la
clasă în diferite forme cât mai utile și atractive pentru procesul de învățare al elevilor cu care
lucrați. În plus, este un ajutor pentru învățarea on-line
În primul rând, pentru a fi la fel de eficientă ca instruirea faţă-în-faţă, trebuie să se
regăsească sub forma învăţării mixte (blended learning – on line şi faţă-în-faţă). Prezența
fiecăruia dintre aceste tipuri de interacțiune, atunci când este integrată în mod semnificativ,
crește rezultatele învățării.
Privind cum învățarea este eficientizată prin folosirea internetului, putem enumera
mai multe avantaje, însă putem să vedem și câteva dezavantaje. În cele ce urmează, voi vorbi
despre cum văd eu învățarea prin internet.
Avantajele invatarii online
Distribuirea rapidă a materialelor didactice:
Profesorii sau administratorii pot transmite foarte repede, oricând, oriunde și oricui
informațiile pe care le dorește.
Astfel nu mai este nevoie de sincronizarea persoanelor pentru a se întâlni fizic; ni-
meni nu va pierde nimic pentru ca informațiile rămân online.
Elevii/ studenții intră în posesia materialelor print-o simpla accesare:
Orice persoana din grupul țintă are acces la toate informațiile, oriunde și oricând.
Prin internet pot fi transmise și imagini, videoclipuri, fișiere și orice fel de materiale
virtuale care întotdeauna au eficientizat învățarea.
Conținuturile pot fi șterse, corectate sau actualizate cu ușurință:
Dacă distribuitorul își dă seama ca a transmis o informație greșită sau poate dorește să o
actualizeze, el poate face acest lucru oriunde și oricând. De asemenea, orice document poate
fi editat și reedidat, astfel corectarea nu mai produce dificultăți.
Serviciu folosit de una sau mai multe persoane, crearea grupurilor:
Informațiile pot fi îndreptate spre o persoană sau către mai multe în acelasi timp; în mod
individual sau se pot crea grupuri în care utilizatorii pot să și comunice.
Folosirea conținuturilor interactive, existența feed-back-ului:
Fiind existente grupurile, membrii pot face schimb de experiențe, păreri sau informații. De
asemenea, ei pot primi feed-back în timp real, chiar rapid de la administratorul grupului
sau de la colegi. Astfel există și interacțiune virtuală și nu numai învățare individuală.

74
Avantajele învățării online derivă indiscutabil din faptul că activitățile online pot fi
accesate oricând și oriunde, cursanții pot alege domeniile de interes, le pot accesa în ritm
individual. Timpul nu este determinat ca într-o sală de clasă, programul fiind mult mai fle-
xibil. Fiecare elev poate parcurge în mod independent materialul propus, putând accelera
procesul de învățare sau încetini.
Învățarea online permite și elevilor și profesorilor să interacționeze într-o comunitate
online, fără a fi prezenți în același loc sau timp. Din altă perspectivă, elevii au posibilitatea
de a prezenta mai multe informații procesate cu atenție, cu o implicare emoțională redusă.
Dezavantajele învățării online
Dezavantajele învățării online sunt legate de faptul că sunt sărăcite relațiile interu-
mane între elevi și profesori;
Dificultăți în utilizarea tehnologiei:
Tehnologia avansează zi de zi si nu toate persoanele sunt la zi cu noutățile. De aceea
sunt întâmpinate probleme de utilizare și de accesare a informațiilor sau de realizare a unor
proiecte sau teme. De asemenea sunt întâlnite situații de confuzie și dezorientare, de unde
apare și lipsa de motivație. Dar această problemă poate fi rezolvată prin tutoriale video.
Lipsa comunicării reale/fizice:
Interpretarea eronată a explicaţiilor scrise reprezintă, de asemenea, o problemă. Pen-
tru elevi, învățarea online activă solicită mai multă responsabilitate, iniţiativă şi efort decât
instruirea faţă-în-faţă. Deciziile legate de mărimea grupului de elevi vor limita foarte mult
strategiile utilizate; un număr mare de elevi face imposibilă interacțiunea de calitate. Feed-
back-ul, de exemplu, devine tot mai dificil pe măsură ce dimensiunea clasei crește; se ajunge,
în cele din urmă, la un punct în care pur și simplu nu este posibil ca un profesor să ofere
feedback specific și prompt.
Învățarea in clasă îi ajută pe elevi și pe profesori să se cunoască mai bine. Acest lucru
permite profesorilor să cunoască elevii și să evalueze mai bine punctele forte și punctele
slabe, să acționeze ca mentori si să ghideze studenții în posibilitățile lor de carieră.
Într-o clasă tradițională, elevii pot să-și împărtășească în mod direct opiniile și să-și clarifice
propriile întrebari cu profesorul, obținându-și astfel răspunsurile imediat.
Înțelegând modelul de întrebări și răspunsuri și sugestiile oferite de profesori cu experiență,
elevii pot găsi mai multe informații utile decât atunci când utilizează note și sugestii online
generalizate.
De asemenea, învățarea în clasă este mai utilă datorită unei interacțiuni continue între
elevi și profesori, deoarece îi ajută pe elevi să scape de temerile lor cu privire la examene.
Platformele prezentate in această lucrare:
Wordwall este o aplicație unde se creează diverse activități interactive pentru elevi:
fișe de lucru, chestionare, chestionare concurs, identificarea unor cuvinte lipsă, deschide
caseta. Folosind instrumentul Wordwall, putem crea cu ușurință un set de întrebări pe care
să le folosim în evaluare dar și în predarea sincronă sau asincronă. Astfel toți elevii vor fi
implicați într-o mod interactiv în rezolvarea testului. Un test creat poate fi comutat pe alt
șablon și astfel vei avea un alt format de test. Rezultatele individuale ale elevilor sunt dis-
ponibile de îndată ce elevul a terminat activitatea. Wordwall poate fi utilizat pentru a crea
activități atât interactive, cât și imprimabile. Cele imprimabile pot fi imprimate direct sau
descărcate ca fișier PDF. Ele pot însoți testele interactive sau cele independente. Un film

75
despre cum se poate folosi platforma wordwall se prezinta accesand link-ul
https://www.youtube.com/watch?v=UY5vY3Qdx2c
Padlet, o platformă de colaborare online, unde puteți crea împreună cu elevii ta-
ble cu post-it-uri virtuale, imagini, link-uri și documente. Înregistrându-vă cu un email,
gratuit, puteți folosi o “tablă” virtuală pe care o puteți împărtăși cu orice elev sau pro-
fesor, printr-un link unic, unde fiecare poate contribui (de pe mobil sau laptop) și toți
pot vedea contribuțiile celorlalți. Puteți folosi aplicația pentru sesiuni de brainstorming,
pentru a aduna lucrările elevilor și a le oferi feedback individual, pentru a le urmări
progresul sau pentru a colecta, ca într-un jurnal al clasei, ce au învățat lucrând acasă, ce
îi inspiră, ce vor să învețe etc. In padlet poti:
Să scrii
Să înregistrezi
Să adaugi un hyperlink
Să adaugi o fotografie
Să adaugi un document
https://www.youtube.com/watch?v=VYowq8gNMC0
Mentimeter este o aplicație care îți permite să interacționezi cu un grup țintă în timp
real. Este un instrument pentru sondaje unde poți pune întrebarea și grupul țintă poate da
răspunsul folosind un telefon mobil sau orice alt dispozitiv conectat la internet.
Platforma TRICIDER este o platform pentru sondaje. Nu este necesara crearea unui
cont. Este o platforma pe care se pot pune intrebari, se pot dezbate subiecte, se pot vota
anumite intrebari. Pentru aceasta se cauta pe google tricider.comhttps://www.you-
tube.com/watch?v=sKEqzw86M2k

Bibliografie:
https://www.dascalidedicati.ro/invatarea-online-avantaje-si-dezavantaje/-Profesor Boambă
Eleonora, CSEI
https://www.youtube.com/watch?v=UY5vY3Qdx2c
https://www.youtube.com/watch?v=VYowq8gNMC0
https://www.youtube.com/watch?v=sKEqzw86M2k

76
INOVAȚIE ȘI PROFESIONALISM ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE:
EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ FOLOSITE LA ORELE DE LIMBĂ
ENGLEZĂ

Prof. BODI IOLANDA


Școala Gimnazială „Lascăr Catargiu” Schela, Galati

Deși există o mulțime de asemănări între învățământul față în față și lecțiile on-line
există și o mulțime de deosebiri. Aceste lucruri sunt la fel: structura de bază a începutului,
mijlocului și sfârșitului unei lecții didactice, principiile unei predări eficiente, importanța
obiectivelor de învățare și nevoia de explicație.
Totuși învățarea este diferită, interacțiunile dintre cei care învață sunt diferite și, mai
important învățarea on-line este mult mai intensă pentru toată lumea.
Idei de lecție ce pot fi folosite în predarea limbi engleze:
Începutul lecției/etapa de încălzire
Realizarea unei activități de încălzire/ warming activity sau a unei activități de genul
spargerea gheții /ice-breaking prin introducerea unor jocuri amuzante, ca de exmplu:
-Run and find/Aleargă și gasește; unde profesorul spune: Show me something yellow, blue,
round, that smells nice,soft. Elevii aleargă și aduc un obiect cu trăsăturile respective pentru a-l
arăta grupului.
-Stamp the word/Acoperă cuvântul (o variație a jocului Lovește tabla) unde pe tabla de
prezentare (whiteboard sau în powerpointul distribuit pe ecran se găsesc cuvinte acoperite
în timpul lecției, de exmplu adjective cu sens opus (opposites). Elevii folosesc instrumentul
de adnotație -săgeata (care se găsește la platforma Zoom); profesorul spune cuvântul opus,
iar elevul acoperă (stamp) cu acel instrument (săgeată) cuvântul respectiv. Instrumentul de
adnotație (săgeata) are numele elevului pe ea.
2.Etapa de prezentare a lecției/ the middle of a lesson
Profesorul poate folosi o prezentare powerpoint, o imagine, un film video, o activi-
tate din manual, un obiect real pentru a introduce tema lecției.
Se poate folosi dimensiunea font și se poate colora pentru a arăta diferite părți ale
vorbire, reguli de pronunție, obiecte care se mișcă pentru a arăta cum propozițiile devin
întrebări și imagini.
Iată niște idei:
Însușirea unor reguli gramaticale se poate realiza în felul următor: Profesorul le poate
cere elevilor să dea exemple de propoziții și să le pună în context. Se pot folosi caracterele
Bold /Italics pentru a explica sau genera regulile de gramatică. Elevii pot consolida oțiunile
prezentate în context în așa numitele breakout rooms sau în perechi.
Practicarea abilității de citire în limba engleză/ reading skills se poate realiza, de exem-
plu cu ajutorul unui text pe ecran, unde profesorul stabilește o limită de timp. Elevii mar-
chează cuvinte neștiute pe ecran. Pot folosi dicționarele online pentru a căuta cuvintele ne-
înțelese. Se poate discuta în camera de chat/breakout rooms. Profesorul poate, de asemenea
să fixeze o serie de întrebări pentru înțelegerea textului.
Practicarea abilității de audiție în limba engleză /listening skills se poate realiza cu
ajutorul vizionării unui material video dar cu sonorul închis. Elevii pot prezice sau anticipa

77
dialogul personajelor. Se poate realiza un chestionar sau un sondaj pe baza materialului
vizionat pentru a răspunde la întrebări pe marginea materialului.
În practicarea abilității de vorbire în limba engleză/ speaking skills elevii pot folosi
degetele sau papuși pentru a juca un dialog scurt cu microfoanele închise, apoi profesorul
poate nominaliza mai multe perechi pentru a juca aceea conversație în fața ecranului și im-
plicit a celorlalți.
În practicarea abilității de scriere în limba engleză/writing skills pofesorul folosește un
model și utilizează semnul de adnotație pentru a evidenția punctele de interes ale modelului
prezentat. Elevii iși realizează propria schiță. Profesorul îi poate încuraja să ceară unul altuia
ajutor.
3. În etapa de final a lecției (feedback) se pot folosi camera de chat sau tabla interactivă
pentru a prezenta cuvintele preferate din lecție sau propoziții noi.
În continuare voi prezenta câteva metode și tehnici de predare a noțiunilor de gra-
matică în limba engleză care pot fi folosite cu succes în predarea online.
Având în vedere faptul că, de multe ori predarea structurilor gramaticale în limba
engleză este percepută de elevi drept rigidă și plictisitoare, este foarte important să schim-
băm paradigma de predare-învățare a acestor concepte. Rolul profesorilor este de a proiecta
activități care implică elevii în a învăța gramatica în cadrul funcțional și comunicativ.Varie-
tatea de instrumente Web ca de exemplu Kahoot, Mentimeter sau Padlet creează activități care
stimulează motivarea și autonomia de învățare a elevilor.
Mentimeter este o aplicație care poate fi folosită în timpul orelor de limbă engleză pentru
a implica elevii în învățare, pentru a evalua pe scurt rezultatele lor în timpul orelor online, pen-
tru a le verifica gradul de implicare și atenția și pentru a stabili feedback-ul dupa o lecție.
Mentimeter asigură un context unde pot fi prezentate proiectări interactive. Poate in-
clude diferite tipuri de întrebări ca: întrebări cu alegere multiplă/multiple choice și întrebări
și răsăunsuri/q&a, întrebări cu răspunsuri deschise/open-ended questions. Profesorul poate in-
troduce imagini, filmulețe video, paragrafe odată cu slide-urile interactive atunci când folo-
sește această aplicație.
Iată câteva sugestii pentru folosirea acestei aplicații atunci când se predau noțiuni de
gramatică: Predarea verbelor cu ajutorul aplicației Mentimeter. De exemplu, putem include ac-
tivități scurte atunci când verificăm structuri ca Can/Cannot cu ajutorul unor slide-uri deschise.
Că să introducem o lecție nouă de gramatică, de exemplu: trecutul simplu Past simple,
putem pregăti un slide cu răspuns deschis /open-ended sentence: Yesterday, I did....... și un
altul cu Yesterday I didn’t...........
Pentru predarea viitorului intenției /going to ....putem proiecta o serie de slide-uri ce
prezintă situații din viața reală unde elevii trebuie să continue propoziția folosind această
formă de viitor going to. De exemplu, profesorul poate scrie: You are at the bookshop. You want
to buy a new and interesting book for your friendțs birthday. When you want to pay you discover
that you have forgotten your wallet at home. You say to the salesperson: Excuse me, I am going to......
Pentru a verifica atenția elevilor și a spori gradul lor de implicare, putem introduce
Mentimeter nu numai la începutul sau sfârșitul unei lecții dar și la mijlocul unei lecții de
predare. Aceste „jocuri” acționează ca niște energizante/energisers ce ne ajută în a-i ține pe
elevi motivați și implicați în timpul orelor online.

78
La sârșitul unei ore de gramatică se pot organiza activități de reflecție sau feedback
folosindu-se Mentimeter.Una din activitățile preferate de profesori este folosirea așa numi-
tor word-clouds.

Figura 1: Word cloud folosit in lecția de feedback si reflecție

Printre beneficiile acestei aplicații foarte folosite în predarea on-line putem aminti:
-Poate fi proiectată cu ușurință și nu consumă mult timp putem avea răspunsurile în
cel mult 2 minute;
-Răspunsurile sunt anonime și astfel putem asigura implicarea tuturor elevilor;
-Fiecare elev lucrează singur, dar rezultatul este comun pentru întreaga clasă, spo-
rindu-se astfel sentimentul că aparțin unui grup;
-Poate crea un mediu de învățare stimulant.
Fie că aplicăm Mentimeter pentru a preda noțiuni de gramatică sau pentru a realiza
feedback,putem spune că acest instrument on-line este prietenos și stimulant și nu necesită
prea mult timp pentru a crea slide-uri interactive sau a-l aplica.
În concluzie putem rezuma faptul că dacă profesorul știe cum să proiecteze activități
on-line, noțiunile fie ele de gramatică, vocabular sau funcții comunicative într-o limbă stra-
ină pot deveni relevante și interesante pentru elevi.

Bibliografie:
1.Beldiman D, 2018, Instrumente Web 2 utilizate în activitatea didactică in iTeach, availabe
at https://iteach.ro/experientedidactice/instrumente-web-2-0-utilizate-in-activitatea-didactica.
2. https://www.mentimeter.com/app

79
ROLUL CREATIVITĂȚII ȘI INOVAȚIEI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE

BRĂILA BRÂNDUȘA
Școală Gimnazială Nr.5 „Ghiță Mocanu’’ Onești / Grădiniță nr.9 Onești

Şcoala există şi se dezvoltă prin şi pentru oamenii ei, elevi, profesori, părinţi, membri
ai comunităţii. Conceptul de inovare defineşte sintetic introducerea noului. Acţiunile având
acest scop fac parte din viaţa omului nu de ieri, de azi, găsirea şi introducerea noului repre-
zentând factorii principali care au determinat evoluţia omenirii de-a lungul întregii sale exis-
tenţe. Importanţa şi volumul acestor activităţi au crescut odată cu dezvoltarea societăţii. În
special în ultimele decenii se constată o creştere fenomenală a interesului pentru inovare, că
modalitate de a obţine o creştere economică durabilă a organizaţiilor şi a societăţii.
În percepţia comună, inovarea este asociată cu progresul tehnic, care a fost de-a lungul
vremii motorul dezvoltării societăţii. Apariţia automobilului, a telefonului, a calculatoarelor
reprezintă doar câteva exemple de inovare tehnică cu un impact major asupra mediului eco-
nomic şi civilizaţiei. Dar inovarea nu se limitează la crearea de produse şi tehnologii noi (ino-
vare tehnică), ci are materializări multiple, atât în cadrul organizaţiilor cât şi în societate. În
cadrul organizaţiilor, este tot mai mare ponderea acţiunilor de inovare orientate spre intro-
ducerea unor metode moderne în logistică, marketing, managementul resurselor umane şi
alte domenii funcţionale, contribuind la obţinerea de avantaje competitive durabile.
Motivaţii ale organizaţiei pentru a inova:
ameliorarea calităţii produselor educaţionale;
creşterea cotei de piaţă/ creşterea imaginii pozitive a şcolii;
cucerirea de noi pieţe/ atragerea populaţiei şcolare de calitate din alte zone ale localităţii;
lărgirea gamei de produse/ activităţi;
înlocuirea produselor învechite.
Caracteristici ale inovaţiei în învăţământ:
inovaţia propune o ameliorare care poate fi măsurată (creşterea nivelului de educaţie
al populaţiei, a ratei de participare şcolară, a rezultatelor, performanţelor educaţionale
obţinute de elevi la diferite examene, teste naţionale sau/şi internaţionale etc.);
inovaţia trebuie să fie durabilă (descentralizarea învăţământului); inovaţia trebuie să
fie o acţiune deliberată, care să contribuie la reuşita şcolară a unui număr cât mai mare de
indivizi (prelungirea duratei obligatorii de şcolarizare, care reuşeşte să menţînă în sistem şi
populaţia şcolară expusă riscului abandonului şcolar, programe educaţionale de incluziune
în sistemul de învăţământ a persoanelor cu dizabilităţi, a celor defavorizaţi din punct de
vedere socioeconomic şi familial, a adulţilor etc.).
Procesul de schimbare în educaţie porneşte de la conştientizarea necesităţii schimbă-
rii şi continuă cu manifestarea dorinţei de schimbare, acumularea cunoştinţelor necesare,
formarea noilor competenţe, stabilizarea sistemului şi dezvoltarea durabilă. Astfel, se mo-
difică concepţia de conducere în învăţământ şi apar noi obiective manageriale.
Reforma managerială la nivelul sistemului de învăţământ presupune trei obiective:
1.democratizarea conducerii instituţiilor educaţionale;
2.formarea managerială adecvată;
3.acces şi reuşită şcolară.
La nivelul instituţiilor educaţionale, aplicarea unui nou management urmăreşte:
80
1.valorizarea individului, a capacităţilor sale printr-un demers didactic formativ;
2.guvernarea şcolii cu „instrumente” manageriale adecvate noii filozofii: manage-
ment bazat pe obiective, pe rezultate, pe competenţe;
3.crearea unui climat stimulativ, pozitiv, bazat pe comunicare deschisă, transparenţă
în actul decizional şi încurajarea iniţiativelor.
La nivelul procesului managerial, abordarea inovatoare vizează:
1.aplicarea stilurilor eficiente de conducere;
2.asigurarea calităţii educaţiei;
3.implicarea tuturor actorilor din educaţie, dar şi a comunităţii în conducere.
După Béchard (2001), factorii declanşatori și factori inhibatori ai inovaţiei în învăţă-
mânt sunt:
1. Factori care acţionează la nivelul mediului:
▪ schimbare în general – reeditarea conţinuturilor învăţământului universitar într-o
societate aflată în proces de transformare tehnologică şi pedagogică emergentă;
▪ actorii schimbării – organizaţii profesionale, private, publice, civile etc., care urmăresc
schimbarea conţinutului învăţământului;
▪ strategiile schimbării – strategii legislative, de cooperare, colaborare, competiţie.
2. Factori care acţionează la nivelul instituţiei:
▪ percepţia actorilor schimbării are o dominantă negativă asupra resurselor financiare
alocate învăţământului superior şi a necesităţii schimbării programelor de învăţământ;
▪ formularea strategiilor – analiză puterii şi slăbiciunii instituţiilor de învăţământ în
ceea ce priveşte identificarea soluţiilor, ocaziilor, pistelor de atingere a obiectivelor pe care
şi le-au propus;
▪ implementarea – transpunerea practică a soluţiilor, strategiilor identificate.
3. Factorii care acţionează la nivel de departament:
▪ climatul de muncă – climat de colaborare între cadrele didactice sau de necolaborare;
▪ rolul şefului de departament – şeful de departament poate iniţia, incită la colabo-
rare, cooperare sau poate avea o atitudine indiferentă;
▪ activităţile profesorilor – asumarea riscului, tehnici inovative de predare/ învăţare/
evaluare etc.
4. Factori care acţionează la nivel de clasă (profesori şi elevi/ studenţi):
▪ atitudine favorabilă schimbării sau rezistenţă la schimbare, la nivelul colectivului
didactic;
▪ motivaţie şi satisfacţie în muncă sau dezinteres;
▪ cultură organizaţională şcolară.
Locuri în care se produce inovaţia în învăţământ
Inovaţia acţionează în învăţământ la nivelul tuturor componentelor sale: structură şi
organizare, conţinutul învăţământului, mediul educaţional. Evoluţia inovaţiei, rezultatele
la care se ajunge depind şi de caracteristicile socioeconomice ale societăţii şi de particulari-
tăţile sistemului de învăţământ.
Inovaţia la nivel de structură şi organizare a învăţământului
Analiză procesului de inovare în învăţământ este direct legată de structura şi organi-
zarea acestuia: învăţământ centralizat sau învăţământ descentralizat. Descentralizarea în-
văţământului înseamnă, în linii generale, transferul total sau parţial al unor responsabilităţi

81
(finanţare, recrutare, salarizare personal, curriculum etc.) de la nivel central la nivel local,
sau chiar la nivel de instituţie de învăţământ.
Primul efect asupra învăţământului, din perspectiva temei pe care o analizăm aici,
este acela că, pentru a fi posibil un astfel de transfer, a fost necesară modificarea legislaţiei
învăţământului, ceea ce în opinia unora reprezintă, în sine, un mod de inovare (Conger,
1984, idem 2003).
De asemenea, se apreciază că procesul de inovare are mai multe şanse de reuşită într-
un sistem descentralizat decât într-unul centralizat şi datorită faptului că descentralizarea
permite, prin transferul de responsabilităţi, implicarea directă a unei diversităţi de actori în
procesul educaţional (ONG, asociaţii ale părinţilor, reprezentanţi ai mediului economic
etc.), schimbarea modului de lucru, participarea directă în procesul decizional etc. Pentru a
fi posibilă inovaţia solicită un număr mare şi divers de actori, pentru că procesul de inovare
presupune achiziţionarea de noi cunoştinţe, noi puncte de vedere, perspective diferite asu-
pra aceluiaşi aspect, negociere, conciliere etc. În procesul de inovare actorii „vor fi prezenţi,
după caz, în definirea problemei sau situaţiei de ameliorat, în elaborarea noilor cunoştinţe
sau noilor elemente, în identificarea de strategii proprii favorizării schimbării dorite” (Bou-
chard et al, 1997:3 idem 2003). În momentul în care indivizii trăiesc experienţe diferite faţă
de cele cunoscute deja, când aceste experienţe sunt pozitive, spiritul de iniţiativă, creativi-
tatea, gustul pentru reuşită se dezvoltă şi favorizează inovaţia, indiferent de domeniul de
activitate.
Organizarea învăţământului la distanţă, a învăţământului privat la toate nivelurile,
desfăşurarea unor programe educaţionale specifice (adresate populaţiei defavorizate din
punct de vedere socioeconomic, minorităţilor, persoanelor cu dizabilităţi etc.) au fost posi-
bile odată cu descentralizarea sistemelor de învăţământ.
Inovaţia la nivel de conţinut al învăţământului
Inovaţiile la nivelul conţinutului învăţământului urmează celor de la nivel de struc-
tură şi organizare a sistemului, pentru că, fie şi dacă ne referim doar la prelungirea duratei
obligatorii de şcolarizare, constatăm că această presupune o nouă ordonare, succesiune a
cunoştinţelor, priceperilor, deprinderilor ce trebuie transmise şi formate la elevi. Inovaţia la
nivelul conţinutului învăţământului este însă necesară şi din alte motive: pe de o parte, to-
talitatea cunoştinţelor, informaţiilor acumulate la nivelul societăţii este imposibil de cuprins
şi transmis prin conţinutul învăţământului, oricât de mult s-ar prelungi perioada de şcola-
rizare, iar pe de altă parte, cunoştinţele, informaţiile au devenit nu doar foarte numeroase,
ci chiar, în unele cazuri, perisabile, astfel că între momentul debutului şcolarizării şi finali-
zarea acesteia ceea ce şi-a însuşit individul poate să nu mai corespundă exigenţelor societăţii
şi economiei.
Susţinătorii inovării conţinutului învăţământului au propus o selecţie a cunoştinţelor,
informaţiilor ce urmează a fi transmise elevilor, dar mai cu seamă formarea la aceştia a
unor deprinderi, priceperi, abilităţi de a învăţa continuu, pe tot parcursul vieţii, pentru a
evita mai ales excluderea de pe piaţa forţei de muncă.
Descentralizarea sistemului de învăţământ a permis introducerea disciplinelor opţionale, a
curricumului la decizia şcolii, demers prin care oferta educaţională este adaptată nu numai
nevoilor individului, ci şi comunităţii. Preocupările privind inovarea conţinutului învăţămân-
tului s-au manifestat încă din anii ’70, odată cu dezvoltarea accelerată a ştiinţei şi tehnologiei

82
şi introducerea TIC în învăţământ. Cinematograful educativ, presă şcolară, învăţământul pro-
gramat, învăţământul asistat de un ordinator sunt doar câteva dintre aspectele pe care inova-
torii sistemului de învăţământ le-au luat în consideraţie în schimbarea conţinutului învăţă-
mântului. Astăzi, influenţa internetului asupra conţinutului învăţământului reprezintă preo-
cuparea majoră a oamenilor şcolii şi nu numai.
Tinerii petrec din ce în ce mai mult timp în faţa calculatorului şi a televizorului decât
în şcoală, iar acest lucru trebuie utilizat în favoarea educării populaţiei: organizarea unor
cursuri/ ore prin intermediul televiziunii, internetului, utilizarea acestuia că metodă didac-
tică. Inovaţia în învăţământ poate acţiona şi că mod de rezolvare a unor probleme la care
sunt expuşi tinerii de azi: dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei are atât pentru individ cât şi
pentru societate în ansamblu avantaje considerabile, însă şi riscuri majore, precum izolarea
indivizilor, dezvoltarea unor relaţii de comunicare artificiale.
Introducerea TIC în procesul de învăţare poate atenua parţial aceste probleme. Un alt
element supus inovării îl reprezintă tipul de competenţe ce urmează a fi formate la indivizi
într-o societate în care frontierele în faţa circulaţiei persoanelor, lucrătorilor nu mai există.
Într-o societate bazată pe cunoaştere, sistemele de învăţământ au obligaţia de a-şi pro-
teja cetăţenii, oferindu-le pregătirea şcolară şi profesională de care au nevoie.
Pentru că inovaţiile la nivel de conţinut şi cele de la nivel de structură şi organizare a învăţă-
mântului să poată fi transpuse în practică şi să conducă la rezultate durabile este nevoie de
susţinere din partea cadrelor didactice. Un aspect adesea subliniat în lucrările pe tema ino-
vaţiei în învăţământ este acela că mai mult decât structura şi organizarea învăţământului sau
conţinutul acestuia, ceea ce trebuie inovat sunt mentalităţile cadrelor didactice.
Inovaţii la nivelul mediului educaţional
Mediul educaţional este format cu precădere din personalul didactic şi din elevi/ su-
denţi şi este definit prin relaţiile care se stabilesc între cadrele didactice, între acestea şi elevi/
studenţi şi familiile lor etc. Pentru a ajunge la rezultate durabile, orice inovaţie are nevoie
de un mediu educaţional favorabil, adică de relaţii de cooperare, colaborare, încredere şi
ajutor reciproc între cei care formeazămediul educaţional. Într-un material în care abor-
dează tema inovaţiei la nivelul învăţării limbilor moderne, Michel Boiron (1999: p. 2) afirmă
că „inovaţia se construieşte pe o aparentă contradicţie: ea pune în discuţie, deranjează,
aduce schimbări, dar, în acelaşi timp, se înscrie în respectul şi voinţa instituţiei în care se
produce”. Altfel spus, inovaţia este cea care aduce noutate, iar continuitatea este reprezen-
tată de mediul, cultură organizaţională. Studiile asupra inovaţiei în învăţământ pun accent
deosebit pe rolul personalului didactic în procesul de inovaţie, pe caracteristicile, compor-
tamentele pe care trebuie să le aibă acesta împiedică formarea unei culturi şcolare favorabile
inovaţiei. Învăţământul românesc se caracterizează prin forme incipiente ale inovaţiei, dar
care, printr-o intervenţie susţinută atât din interiorul sistemului cât şi din afară acestuia, are
şanse să devină o constantă a sistemului.

Bibliografie:
BĂLOIU, L.M., Managementul inovaţiei, Ed. Eficient, 1995.
DRUKER, PETER, Inovaţia şi sistemul antreprenorial, Ed. Enciclopedică Bucureşti,1993.
NEAGU GABRIELA, Inovație în învățământ, Revista Calitatea vieții, 2009.
POPESCU MARIA, Managementul inovării, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2016.

83
EVALUAREA ON-LINE – O NECESITATE A CONTINUĂRII
EDUCAȚIEI

Prof. BALOTA MONICA


Colegiul Național Bănățean Timișoara

Oricât de performant sau prietenos ar fi o aplicație de evaluare on-line, aceasta nu


poate înlocui pe deplin multiplele acțiuni ale feedback-ului învățării, acțiuni inițiate prin
microdeciziile educatorului. Așadar, facem evaluare doar pentru că trebuie? Sau în aceste
momente grele o facem pentru continuitate.
O facem pentru a avea un scop. Pentru a nu ne izola de educație și de tot ceea ce
înseamnă ea. Pentru a crește gradul de corectitudine a unui examen on-line, în formatul
grilă, o soluție de e-learning trebuie să poată pună la dispoziția creatorului de teste urmă-
toarele funcționalități esențiale:
• Definirea și gruparea întrebărilor pe categorii ;
• Alocarea dinamică în teste a întrebărilor de pe diferite categorii;
• Dispunerea aleatorie a întrebărilor și variantelor de răspuns în test;
• Definirea diferitelor tipuri de întrebări în categorii: cu un singur răspuns, cu răs-
punsuri multiple, răspunsuri scurte și multe alte variante;
• Programarea testelor la anumite intervale orare;
• Limitarea timpului pentru execuția unui test în funcție de numărul de întrebări și
de nivelul de dificultate, validat în prealabil;
• Închiderea automată a unui test și salvarea rezultatelor la expirarea timpului alocat;
• Limitarea posibilității de întoarcere la întrebările anterioare;
• Punctaj diferit pe tipuri de întrebări și nivel de dificultate;
• Posibilitatea de reluare a testului de la întrebarea, momentul în care s-a întrerupt
accesul on-line la test, din varii motive dependente sau nu de platformă sau evaluat;
• Protejarea accesului în teste cu o parolă comunicată pe alte canale (eventual într-o
sesiune Skype sau alt instrument în care să se asigure prezența studenților);
Prin platformele și aplicațiile disponibile online, drumul este larg deschis pentru di-
verse tehnologii utile în predare și evaluare, dar ceea ce trebuie să vină întâi este modul în
care tehnologia va îmbunătăți pedagogia folosită. Deci, pedagogia mai întâi; apoi tehnologia.
Experiența actuală ne ajută să înţelegem că tehnologiile sunt instrumente de aplicat
cu atenție și în mod adecvat. Provocarea pentru profesori este să se îndepărteze de noțiunea
de evaluare ca document Word – adică de la simpla înlocuire a unei bucăți de hârtie cu un
document electronic – și să folosească tehnologia pentru a-i ajuta pe elevi să devină auto-
nomi în învățare. Învățarea – și evaluarea – bazată pe proiect, cu utilizarea media, poate
oferi elevilor o serie de opțiuni.
Experiența mea este că le place acest lucru. Creativitatea manifestată este uluitoare.
Dar nu pierdeți din vedere natura academică a misiunii – cu alte cuvinte, ce doriți ca elevii
să vă arate că știu – au învățat să facă? Profesorii care caută modalități de integrare a tehno-
logiei prin intermediul rețelelor de socializare în sarcini și evaluare au alegeri aproape neli-
mitate. Să enumerăm câteva:

84
- Google Classroom: aici puteți discuta cu elevii – Meet video chat e inclus gratuit
acum; pot fi corectate temele și poate fi oferit feedback direct fiecărui elev, se poate crea o
bancă de comentarii pentru feedback mai facil pe baza celor mai frecvente comentarii pe
care le oferiți elevilor etc.
- Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri scurte
– toți elevii pot vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
- Google Forms (permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a ob-
ține feedback, pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar și pentru a
crea teste scrise.
Serviciul permite profesorului să includă imagini sau video pentru interpretare sau
ca material de reflecție pentru elev. Elevii pot primi atât întrebări deschise, cât și închise, cu
mai multe variante de răspuns, sau nu.)
Funcția Quiz permite, pe mai departe, oferirea de feedback prompt. Elevii pot afla
imediat dacă la un test cu răspunsuri la alegere au răspuns corect sau nu. Aici măiestria
profesorului este să construiască distractori (răspunsuri 65 greșite, care rezultă dintr-un pro-
ces de gândire eronat, dar frecvent la elevi) cât mai buni. Mai mult, putem să includem ex-
plicații pentru răspunsul greșit, explicații pe care elevul să le primească de îndată ce a ter-
minat testul. În plus, elevii pot relua testul. - Kahoot – baza pedagogică a acestei aplicații
este că elevii devin „profesori”, construind ei înșiși itemi de teste.
- Wordwall – mai multe tipuri de activități potrivite pentru evaluare, mai ales la în-
vățământul primar.
Există, de asemenea, multe programe de animație pe care elevii le pot folosi pentru a
realiza prezentări: Prezi, Animaker etc. Elevii pot să realizeze filmulețe cu screencast-o-ma-
tic în care să surprindă atât imagine de pe interfața device-ului propriu, cât și vocea proprie.
Se spune că cel mai bun instrument este cel pe care oamenii îl vor folosi. De aceea, vă încu-
rajăm să explorați și permiteți si elevilor să facă același lucru. În contextele online, implica-
rea este absolut esențială și aceste instrumente trebuie să creeze o interacțiune umană mai
profundă și mai semnificativă.
Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calității educaționale, iar creativitatea
pe care tehnologia îți permite să o exprimi este ceva despre care profesori din diverse colțuri
ale lumii vorbesc în mod constant într-un sens pozitiv.

Bibliografie
•Cucoș, C., Teoria și metodologia predării, Editura Polirom, Iași, 2010, ISBN: 978-
973-46-0936
•Florea, N.M., Valorificarea evaluărilor privind rezultatele școlare pentru ameliora-
rea procesului didactic, Editura ArsAcademica, March 2010, ISBN: 978-606-8017-47-1
•Tănase, M., Evaluarea – componentă esențială a procesului instructiv-educativ, Bra-
șov, 2011, ISBN 978-973-0-11834-6,
•https://tanaseexpert.files.wordpress.com/2011/11/evaluarea-componenta-esentiala-
a-procesuluiinstructiv-educativ1.pdf
•https://www.noi-orizonturi.ro/2020/05/04/cum-evaluam-online-pedagogia-mai-in-
tai-apoitehnologia
•https://www.researchgate.net/publication/230608787_Valorificarea_evaluari-
lor_privind_rezultatele_scolare_pentru_ameliorarea_procesului_didactic/citations

85
TURUL GALERIEI ȘI METODA CUBULUI APLICATE ONLINE

BORTOAE DARIUS-LUCIAN
Școala Gimnazială Hadâmbu

Turul galeriei este o metodă de învățare interactivă, bazată pe buna colaborare între
elevi, care sunt puși în ipostaza de a găsi soluții de rezolvare a unei probleme. Această me-
todă presupune evaluarea interactivă și profund formativă a elevilor.
Turul galeriei presupune, conform lui L. Ardelean (2007), următoarele etape:
Elevii clasei se asociază în grupe de câte 3-4 persoane și rezolvă o sarcină de învățare
susceptibilă de a avea mai multe soluții.
Rezultatele muncii unei echipe trebuie prezentate sub forma unei scheme, a unui
poster, a unui grafic etc.
Posterele vor fi expuse pe tablă sau pe pereții clasei, formând adevărate galerii.
Într-o ordine stabilită de profesor, grupurile merg pe rând pe la fiecare material creat de
colegi pentru a examina soluțiile propuse de colegi. Comentariile și observațiile vizitatorilor
sunt scrise pe posterul analizat.
După examinarea și completarea fiecărui poster de către colegi, echipele revin la forma
inițială și discută despre produsul propriu și despre observațiile/notațiile scrise de colegi.
Turul galeriei poate fi aplicat simultan și cu o altă metodă de învățare, de exemplu
metoda cubului, care obligă profesorul să împartă clasa în 6 grupe care vor examina o
temă/un subiect din perspectiva cerințelor de pe fețele cubului: descrie, compară, asociază,
analizează, aplică, argumentează. Poate fi folosită o aplicație de tipul www.random.org
pentru selectarea sarcinii fiecărei echipe, iar acest lucru face, pe de o parte, ca nimeni să nu
se simtă nedreptățit, având, pe de altă parte, rolul de a-i dinamiza pe elevi.
În cazul învățământului on-line metoda turul galeriei poate fi aplicată cu succes fo-
losind un avizier online. Am folosit Padlet, disponibil la adresa https://ro.padlet.com/ de pe
internet. Aici profesorii pot crea clase virtuale în care să afișeze informații, imagini, grafice
etc. referitoare la lecțiile online.
Pentru clasele de la învățământul primar, Padlet poate fi folosit drept portofoliu pen-
tru a distribui părinţilor imagini cu munca elevilor. Richard Byrne spune că poate fi folosit
aproape ca un blog personal. Poate fi creat un Padlet al clasei unde pot fi adăugate link-uri
cu orice altceva cum ar fi teme, proiecte sau prezentări. O altă utilitate este legată de faptul
că poate fi canal de discuţii al clasei. Nu în ultimul rând, profesorii pot să îi pună pe elevi să
lucreze la o problemă iar mai apoi să o poză cu rezolvarea acesteia în Padlet-ul clasei.
Profesorul creează un avizier al clasei, iar fiecare grupă la rândul ei formează un avi-
zier propriu. După finalizarea muncii, fiecare echipă postează avizierul propriu în avizierul
clasei, permițând astfel vizualizarea de către colegi. Fiecare avizier are un loc special unde
pot fi adăugate comentarii (acele observații pe care le pot/trebuie să le facă ceilalți elevi).
Metoda turul galeriei poate fi aplicată cu succes atât în online cât și în offline la ma-
tematică la lecția Rombul de la capitolul Patrulatere de la clasa a VII-a. Conform celor spuse
de mai sus putem îmbina foarte bine această metodă cu metoda cubului. Astfel, elevii care
sunt împărțiți în 6 grupe trebuie să:
Descrie rombul: Cum sunt diagonalele? Ce unghi formează? Ce lungimi au? Cum
sunt laturile? (Vor forma avizierul cu numele Descrierea rombului.)
86
Compare cu alte patrulatere: Prin ce diferă față de paralelogram? Ce are în plus/în
minus față de acesta? Prin ce diferă față de dreptunghi? (Vor forma avizierul cu numele
Asemănări și deosebiri cu alte patrulatere.)
Analizeze rombul: Ce obțin din faptul că are diagonale perpendiculare? Ce obțin din
faptul că are laturile egale? (Vor forma avizierul cu numele Proprietățile rombului.)
Asocieze rombul cu alte elemente geometrice sau elemente din viața cotidiană: La ce
te îndeamnă să te gândești? (Vor forma avizierul cu numele Rombul-asocieri din geometrie
și viața reală.)
Aplice proprietățile rombului: Ce utilitate au? Ce poți face/demonstra cu ele? (Vor
forma avizierul cu numele Aplicații ale proprietăților rombului.)
Argumenteze utilitatea proprietăților rombului: să formuleze argumente pro și con-
tra legate de proprietățile rombului și de înrudirea acestuia cu alte patrulatere. (Vor forma
avizierul cu numele Păreri argumentate despre romb.)
După finalizarea fiecărui avizier acestea vor fi publicate într-un alt avizier care să le
includă pe toate. În continuare va fi aplicată metoda turul galeriei, așa cum am prezentat
mai sus.
În concluzie învățământul online obligă să ne adaptăm din ce în ce mai mult și face
ca toate metodele de învățare din învățământul față în față să fie ajustate în așa fel încât să
poată avea aplicabilitate în online.

Bibliografie:
Ardelean Liviu, Secelean Nicolae, Didactica Matematicii, Editura Univ. „L. Blaga” din Sibiu,
Sibiu, 2007.
Padlet: www.padlet.com accesat la data de 04.05.2021

87
DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE LA ELEVI - PRESMISĂ PENTRU
UN ÎNVĂȚĂMÂNT MODERN

Prof. BORCEA CIPRIAN


Colegiul Economic Călărași

Formarea şi dezvoltarea gândirii critice, constructive şi eficiente a elevilor, presu-


pune promovarea unui nou mod de predare-învăţare. Gândirea critică este o condiţie şi o
modalitate de realizare a învăţării eficiente cu rol esenţial în dezvoltarea personalităţii indi-
vidului. Gândirea critică este un proces complex care începe cu asimilarea de cunoştinţe, cu
dobândirea unor operaţii şi procedee mintale de procesare a informaţiilor, continua cu for-
marea unor convingeri care fundamentează adoptarea unor decizii şi se finalizează prin
manifestarea unor comportamente adaptive adecvate şi eficiente. Nu toate cunoştinţele cu
care elevul intră în permanenţă în contact îi sunt utile şi valoroase. Cunoştinţele au valoare
când sunt înţelese şi – prin aceasta – se dovedesc a fi utile în rezolvarea problemelor de
viaţă, putând fi aplicate în practică, în mod creativ, constructiv, critic. Pentru a face faţă cu
succes solicitărilor cotidiene, oamenii trebuie să ştie multe lucruri, să obţină multe infor-
maţii. Dar explozia informaţională şi posibilitatea omului de a avea acces la informaţiile din
lumea întreagă creează adesea derută şi provoacă anxietate.
Într-o lume în permanentă mişcare, în schimbare accelarată, într-o societate democra-
tică şi deschisă, în care informaţia se perimează rapid, oamenii trebuie să înveţe să discearnă
între ce este important sau nu, între ceea ce are valoare şi utilitate practică şi ce nu.
Asta înseamnă că ei trebuie să înveţe să gândească critic, creativ, constructiv, eficient.
Gândirea critică presupune, printre altele: formularea de către fiecare elev a unor păreri
proprii, personale, eventual originale referitoare la o problemă, dezbaterea responsabilă a
ideilor şi soluţiilor avansate de fiecare individ, în mod unic sau ca rezultat al muncii în grup,
alegerea raţională a unei soluţii optime dintre mai multe posibile rezolvarea de probleme în
timp optim şi cu eficienţă maximă. Gândirea critică are, prin natura şi modul ei de manifes-
tare, două dimensiuni esenţiale: o dimensiune socială potrivit căreia învăţarea şi munca în
colaborare determină construirea şi manifestarea solidarităţii umane, a comportamentului
de întrajutorare, cu efecte benefice asupra reuşitei în activitate şi cu sentimentul fiecăruia că
aparţine grupului, că lucrează pentru creşterea prestigiului social al acestuia. Mândria de a
aparţine unui grup, unei comunităţi generează individului sentimente pozitive, contribuind
la trăirea de către acesta a unei stări de confort psihologic; o dimensiune pragmatică prin care
învăţarea bazată pe dezvoltarea gândirii critice creează posibilitatea şi oportunitatea impli-
cării plenare a elevilor în activitate, pornindu-se de la stârnirea curiozităţii acestora şi con-
tinuând cu implicarea efectivă a lor în rezolvarea unor probleme autentice, de viaţă.
Lucrul cu elevii, în clasă, trebuie astfel realizat încât să genereze un climat de încre-
dere, care să-i determine să se implice în discutarea/dezbaterea unei idei interesante, în re-
zolvarea cu succes şi eficienţă a problemelor. Elevii trebuie obişnuiţi cu investigaţia temei-
nică, cu dezbaterea autentică, cu găsirea unor răspunsuri adecvate la problemele cu care se
confruntă. Pe măsura obişnuirii elevilor cu acest mod de a lucra, de a învăţa, ei dobţndesc
deprinderi valoroase de gândire critică şi de învăţare eficientă, autentică.

88
Gândirea critică nu se dobândeşte spontan, de la sine, ci se învaţă prin practicarea ei
şi prin conştientizarea acestei practici. A gândi critic este o capacitate care trebuie încurajată
şi dezvoltată într-un mediu de învăţare adecvat. Pentru a deveni cu adevărat persoane cu
gândire critică, elevii trebuie să dobândească prin experienţă proprie, anumite capacităţi şi
abilităţi sub îndrumarea profesorului. Învăţarea gândirii critice se realizează eficient atunci
când sunt respectate anumite condiţii. Dintre acestea, esenţiale sunt:
Crearea unor situaţii de învăţare, a unor ocazii pentru ca elevii să-şi exerseze procesul gândirii
critice şi alocarea timpului necesar pentru aceasta. Promovarea gândirii critice necesită timp.
Elevii trebuie puşi în situaţia de a gândi, de a produce idei şi opinii proprii, de a le comunica
şi celorlalţi şi a avea un feed-back constructiv.
Acceptarea diversităţii de opinii şi idei. Libertatea de a specula generează diversitatea de
păreri. Se renunţă astfel la mentalitatea „unicului răspuns corect” pe care elevii îl aşteaptă
de la profesor, dar şi invers – răspunsul pe care profesorul îl aşteaptă de la elevi. Chiar şi
atunci când, într-o situaţie-problemă dată, există un singur răspuns corect, totuşi elevii con-
stată că ajungerea la acesta se poate face pe căi diferite, având astfel ocazia de a-şi exersa
gândirea.
Încurajarea elevilor să gândească independent, să speculeze şi să reflecteze. Profesorul tre-
buie să permită tuturor elevilor să-şi exprime gândurile, fără nici un fel de îngrădire. Când
constată că acest mod de comportament este acceptat de către profesor, elevii se angajează
mai activ în analiza şi evaluarea critică. Permisiunea de a gândi critic, speculativ, nu în-
seamnă acceptarea unui mod superficial de a aborda lucrurile. Trebuie creat un cadru, un
context stimulativ, în care se gândeşte în mod autentic.
Implicarea activă a elevilor în realizarea învăţării prin confruntarea de idei, prin colaborare şi
cooperare pentru a găsi soluţii adecvate. Implicarea elevilor în rezolvarea unor probleme le sti-
mulează gândirea şi îi ajută pe elevi să gândească eficient, critic. Acolo unde elevii rămân
pasivi, neangajându-se în rezolvarea probelemelor, se constată că gândirea critică lipseşte
din comportamentul lor.
Încrederea în capacitatea fiecărui elev de a gândi în mod critic. Gândirea critică nu este o
capacitate doar a elevilor mai mari şi cu un anumit nivel de dezvoltare intelectuală, ci ea
poate fi practicată la orice vârstă, de către fiecare elev. Dacă există respect prin opiniile fie-
cărui elev, toţi vor avea grijă să exprime idei valoroase, responsabile. Ei vor lua în serios
procesul învăţării în care se manifestă respectul cuvenit pentru gândirea fiecăruia.
Convingerea elevilor că nu riscă să fie ridiculizaţi pentru opiniile exprimate. Ridiculizarea
ideilor cuiva sau, mai grav, a persoanei acestuia, subminează gândirea critică. Dacă nu sunt
ridiculizaţi pentru ideile lor, elevii vor avea curajul să le exprime liber. Uneori, ideile „trăs-
nite” conduc la găsirea unor soluţii ingenioase şi utile practic.
Aprecierea pozitivă a gândirii critice, manifestată în orice situaţie. Este esenţial să-i asigu-
răm pe elevi că opiniile lor sunt valoaroase. Astfel, vom încuraja manifestarea gândirii cri-
tice. Fără a avea încredere în valoarea ideilor lor, valoarea recunoscută şi de ceilalţi, elevii
vor refuza să se implice activ în soluţionarea problemelor, să contribuie critic şi constructiv
la rezolvarea acestora.
Cei care gândesc critic trebuie să aibă anumite calităţi şi să menifeste anumite com-
portamente. Pentru a ajunge să gândească critic, elevii trebuie să dobândească încredere în
forţele proprii şi să conştientizeze valoarea propriilor lor idei şi opinii, să se implice activ în
procesul de învăţare, să accepte opinii diferite, să fie pregătiţi pentru a formula şi a demonta
89
judecăţi. Dacă procesul gândirii critice se învaţă, se dobândeşte prin exerciţiu, atunci sunt
necesare însuşirea şi utilizarea unor metode şi tehnici specifice, a unor strategii de predare-
învăţare adecvate care să potenţeze funcţionarea minţii, să stimuleze capacitatea ei de ex-
plorare şi descoperire, analiză şi sinteză, raţionarea şi evaluarea.
Aşadar, capacitatea de a redescoperi, de a reconstrui şi de a reface trecutul istoric nu
poate fi dobândită decât prin crearea unor situaţii de învăţare al căror scop este redescope-
rirea şi rezolvarea problemelor. Acest lucru înseamnă, în principal, dezvoltarea gândirii cri-
tice la elevi. Gândirea critică conduce la toleranţă, relaţionare pozitivă cu ceilalţi, rezolvarea
pe cale non-violentă a conflictelor, acceptarea şi asumarea diversităţii etnice, sociale, religi-
oase şi culturale, acceptarea reprezentărilor multiple asupra istoriei (multiperspectivitate),
culturii, vieţii sociale, dezvoltarea atitudinilor pro-active în viaţa socială şi cea personală.
Toate acestea sunt valori, atitudini şi comportamente pe care profesorul trebuie să le urmă-
rească astăzi (sau ar trebui să le urmărească!) în procesul de predare-învăţare în societatea
secolului XXI.

Bibliografie:
Ion Al. Dumitru – Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara, 2000.
Ioan Scheau – Gândirea critică. Metode active de predare-învăţare, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004.
Ligia Sarivan – Predarea interactivă centrată pe elev, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti, 2005.
Miron Ionescu, Ioan Radu – Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004.
Otilia Păcurari, Anca Târcă, Ligia Sarivan – Strategii didactice inovative, Editura Educaţia
2000+, Bucureşti, 2003.

90
UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN PROCESUL
INSTRUCTIV-EDUCATIV

BLIDĂRAN CLAUDIA LIDIA


Grădinița P. P. Giroc, Timiş

În societatea contemporană, cu schimbări rapide şi efecte imediate, educaţia şi în-


văţământul trebuie reînnoite, completate, adaptate, astfel încât putem vorbi despre o per-
manentă inovaţie şi creaţie in activitatea didactică.
Obiectivul general este acela de a promova creativitatea ca factor cheie în dezvoltarea
competenţelor personale, antreprenoriale şi sociale prin învăţarea pe tot parcursul vieţii dar şi
de a găsi strategii moderne folosite pentru asigurarea unei educaţii de calitate în învăţământ.
Pentru elevi, şcoala viitorului trebuie să promoveze o educaţie de calitate şi să fie axată
pe valori în care elevii să creadă, în care să se regăsească, îndeplinind două condiţii, funda-
mentale din punctul lor de vedere: şcoala viitorului trebuie să le placă şi să fie eficientă.
Prioritatea învăţământului o constituie informatizarea, softul educaţional, reprezen-
tat de programele informatice special dimensionate în perspectiva predării unor teme spe-
cifice, ceea ce reprezintă o necesitate evidentă .
Utilizarea calculatorului în procesul instructiv-educativ facilitează realizarea scopurilor
didactice şi idealurilor educaţionale.
Calculatorul nu este utilizat pentru a înlocui activitatea de predare a cadrului didac-
tic, ci pentru a veni tocmai în sprijinul predării, ajutându-l astfel să-şi îndeplinească mai bine
funcţia sa didactică fundamentală. Programul de calculator poate deveni un suport impor-
tant pentru o predare eficientă.
Formarea capacităţii de a utiliza calculatorul,de a folosi internetul este benefică ele-
vilor,atât în activitatea şcolară cât şi în cea extraşcolară, în plan cognitiv cât şi psihic,prin
relaţionarea cu lumea oferită de aceste instrumente de lucru ale mileniului al III-lea.
Un obiectiv important ce ar trebui stabilit pentru anii următori este de a dezvolta un
indicator internaţional al capacităţii de a învăţa, toate acţiunile bazându-se pe cercetarea
ştiinţifică. Învăţământul modern are ca sistem de referinţă competenţele generale şi specifice
pe care trebuie să le dobândească cel ce învaţă – elevul – pe parcursul şi la finele unui ciclu
de instruire, al unui an de studiu etc. Centrarea pe competenţe reprezintă o preocupare ma-
joră în triada predare-învăţare-evaluare.
Procesul instructiv-educativ trebuie astfel conceput şi desfăşurat, încât să-i convingă
pe elevi să preţuiască propria moştenire naţională, să primească contribuţiile originale ale
oricărei naţiuni la civilizaţia modernă, pregătind atât elevii, cât şi dascălii să înţeleagă va-
loarea diversităţii şi a independenţei de spirit.
Educaţia este factorul hotărâtor al dezvoltării psihoindividuale a persoanei. Ea siste-
matizează şi organizează influenţele mediului,dezvoltă personalitatea.
Creativitatea, in termeni generali, este un proces mental care permite generarea de idei şi
concepte noi sau asocieri originale intre concepte şi idei deja existente.
Lumea modernă pune accentul pe folosirea mai eficientă a cunoaşterii şi a inovaţiei.
Este necesară extinderea abilităţilor creatoare ale întregii populaţii, mai ales ale acelora care

91
le permit oamenilor să se schimbe şi să fie deschişi faţă de idei noi într-o societate diversă
din punct de vedere cultural, bazată pe cunoaştere.
Noul mileniu aduce noi cerinţe educaţionale care impun noi metode, altele decât cele
folosite pânǎ acum. O importanţǎ majoră în pregǎtirea elevilor pentru noile cerinţe, o au
cele trei forme ale educaţiei şi anume:
-educaţia formală însemnând învăţare sistematică, structurată si gradată cronologic,
realizată in instituţii specializate de către un personal specializat;
-educaţia nonformală constând in activităţi educative desfăşurate in afara sistemu-
lui formal de învăţământ de către diferite instituţii educative;
-educaţia informală care se referǎ la experienţe de învăţare spontană, cotidiană, exis-
tenţială, desfǎşurate în medii culturale care nu au educaţia ca scop principal.
Astăzi, când învăţământul trebuie să răspundă exigenţelor contemporaneităţii, la ni-
velul segmentului preşcolar se conturează dezvoltarea unei noi abordări educaţionale. Este
vorba de o abordare care determină organizarea şi trăirea unor experienţe de învăţare ţi-
nând seama de cerinţele viitorului şi de necesitatea producerii unor schimbări dorite în com-
portamentul copilului de astăzi, o abordare care încearcă o îmbinare suplă a ideilor peda-
gogiilor alternative moderne, cu ideile pedagogiei tradiţionale autohtone.
„Nu toţi educatorii pot să ajungă la calitatea de cercetător în sensul ştiinţific al termenului,
dar o activitate de căutare a noi soluţii pentru activitatea curentă realizează orice dascăl care se res-
pectă.” -Rodica Mariana Niculescu

Bibliografie:
1. Ionescu M., Radu I.-” Didactica modernă”, Ed. Dacia, Cluj – Napoca, 2001;
2. Alois Gherguţ,- “Management general şi strategic în educaţie”, Ed. Polirom, Iaşi, 2007;
3. I..Cerghit – “Sisteme de instruire alternative”, Aramis, Bucuresti, 2002.

92
POVESTEA TERAPEUTICĂ ŞI ROLUL EI

BLIDĂRAN CLAUDIA LIDIA


Grădinița P. P. Giroc, Timiş

Scopul poveștii terapeutice este depășirea durerii și a suferinței prin elaborarea unor
narațiuni ce decurg din logica gândirii pozitive, pornind de la elemente ca bucurie, speranță,
șansă, atitudine, înțelegere, acceptare. Având ca ținte: informarea, educarea, vindecarea in-
dividului, dezvoltarea personală, povestea terapeutică ”păcălește” subiectul prin blocarea
mecanismelor sale de apărare și rezistență și intrarea în contact cu inconștientul și multitu-
dinea de soluții depozitate în acesta (dovadă că orice carte cu care rezonezi devine ”terape-
utică” chiar și atunci când citești!). Tocmai pentru a reuși accederea la inconștient, povestea
terapeutică nu trebuie explicată (fapta, întâmplarea, alegoria), dacă nu dorim inducerea per-
cepției noastre, provocarea voluntară la rezistență și crearea condițiilor ca subiectul să ridice
obiecții. Specificul poveștilor terapeutice la vârsta școlară mică: Copiilor le plac poveștile și
prin intermediul lor se caută pe sine încercând să-ți întărească EUL. Povestea terapeutică
devine punct de pornire în a aborda copilul atunci când acesta nu se simte confortabil cu a
vorbi despre sentimentele sale. Copiii au o nevoie firească și un talent deosebit pentru jocuri
creative și pline de imaginație, astfel că, pentru ei, folosirea conștientă a imaginarului nu
presupune aproape niciun efort.
Povestea terapeutică presupune o anumită flexibilitate care permite valorificarea la
maximum a anumitor stări, trăiri, sentimente ce aduc în prim plan experiențe de viață și
modificări comportamental-atitudinale. Pentru ca povestea să aibă efectul scontat trebuie să
îndeplinească trei cerințe minimale: să placă și să suscite interes, să îl implice direct pe as-
cultător și să nu fie lungă.
Exemple de activități creative legate de povestea terapeutică:
• activități practice (construcție, grădinărit, îngrijirea animalelor etc);
• activități de pictură/desen;
• activități de desen realizat în paralel terapeut-copil (cei doi stau față în față împăr-
țind o coală mare de hârtie; fiecare începe desenul improvizând de la capătul său, ajun-
gând să se armonizeze la mijloc);
• jocuri creative care pun în prim-plan amintirea, ca factor-cheie în descoperirea
problemei, având avantajul ”terapiei” în grup, pentru că se joacă în lanț:
Poveștile terapeutice mizează, de regulă, pe trei componente: dezvoltare emoțională,
dezvoltare cognitivă și dezvoltare comportamentală. Iată un exemplu de poveste terapeu-
tică folosită pentru dezvoltarea emoțională: „Povestea creionului”
Povestea se adresează copiilor timizi, descurajaţi, care se confruntă cu probleme
emoţionale datorate convingerilor iraţionale de tipul”sunt lipsit de valoare”. Mulţi copii
prezintă la debutul şcolarităţii convingeri iraţionale legate de propria persoană, care dau
naştere unor emoţii şi atitudini disfuncţionale de genul “sunt un copil urât, fără valoare,
nimeni nu mă bagă în seamă” etc. Este foarte important ca în acest stadiu de dezvoltare
copiii să înveţe să se accepte pe ei înşişi.
Obiectivul poveştii este acela de a înţelege că fiecare om are calităţi şi defecte, că ori-
cât de mici şi neînsemnaţi se cred, copiii sunt capabili să realizeze lucruri importante,că
fiecare persoană este importantă.
93
Concluzii:
Poveștile terapeutice sunt folosite cu precădere în spațiul școlar şi preşcolar elemente
ale acestora pot fi utilizate în cadrul oricăror activități .
Poveștile de acest tip joacă un rol important și puternic în educație, prin ajutarea co-
piilor să își dezvolte abilitățile și sistemul de valori, dezvăluindu-le resursele necesare pen-
tru a duce o viață liniștită.
Poveștile au, de asemenea, un rol important și în terapia cu copiii și adolescenții, aju-
tându-i să se regăsească și să-și dezvolte abilitățile de a face față și de a supraviețui tumul-
tuoasei vieți cotidiene. În cele mai multe cazuri, poveștile sunt cele mai eficiente mijloace de
comunicare cu copiii și adolescenții care refuză să discute direct despre problemele care îi
macină.

Bibliografie
Pasca, Maria Dorina. Povestea terapeutică. Editura Ardealul: Tg. Mureș, 2004.
Roco, Mihaela. Creativitate și inteligență emoțională. Editura Polirom: Iași, 2004.
Vernon, Ann. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale, educaţie raţional-emotivă şi comporta-
mentală, Editura ASCR: Cluj-Napoca, 2006.

94
ROLUL VOLUNTARIATULUI ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII
ELEVILOR

Prof. BOTEZATU PAULA LARISA


Liceul „Ștefan D. Luchian” Ștefănești, Botoșani

Voluntariatul este activitatea care ne ajută să ne asigurăm personal că lumea se îndreaptă


în direcția dorită de noi. Deși mulți oameni definesc voluntariatul superficial spunând că
aceasta reprezintă muncă neplătita a unor oameni, voluntariatul este ceva mult mai profund.
Prin voluntariat investim întâi în propria persoană și apoi în ceilalți, respective, lumea
în mijlocul căreia trăim. În lume sunt milioane de oameni care au nevoie de ajutor într-un fel
sau altul, fiecare dintre noi poate deveni un voluntar, putem să dăruim atât cât ne permitem
și nu doar în ceea ce privește resursele materiale. Putem să dăruim deopotrivă lucruri mate-
riale dar și timp din timpul nostru, atunci când, de exemplu, ne dorim să petrecem timp cu
persoane care nu au familii sau să oferim cunoștințe dobândite anterior de noi.
Voluntariatul presupune schimb de cunoștințe, idei, servicii, oportunități de a cu-
noaște oameni noi și de a lega tot felul de relații cu aceștia. Voluntariatul nu impune o anu-
mită vârstă, putem să fim voluntari și în perioada copilăriei, adolescenței și la vârsta matu-
rității sau vârste mai înaintate, singura limită fiind impusă de posibilitățile, disponibilitatea
fiecăruia și voință.
Voluntariatul a cunoscut în ultimul timp o ascensiune rapidă în domenii diverse.
Voluntariatul înseamnă să socializăm mai mult, să-i ajutăm pe semenii noștri dând
dovadă de compasiune, înțelegere, dragoste. Prin acțiunile de voluntariat putem obține abi-
lități și cunoștințe noi, dar și competențe sociale. Voluntariatul rămâne o activitate demnă
de a fi practicată și sprijinită în școală.
În România, activitatea de voluntariat a cunoscut în ultimul timp o dezvoltare rapidă,
începând de la nivel local, până la nivel național și internațional, în domenii extrem de di-
ferite (asistența și serviciile sociale, cultural, medico-sanitar, educativ etc). Se știe că volun-
tariatul este un element însemnat în dezvoltarea educației și formării profesionale.
Criteriul de bază al acestuia este responsabilitatea obținută efectiv numai prin
muncă, din care derivă respectul, la care se adaugă și alți factori importanți, respectiv co-
municarea și socializarea. De asemenea, activitatea de voluntariat presupune interacțiune,
spirit civic și organizatoric, curaj, încredere, colaborare, inițiativă, responsabilitate și dina-
mism. Participând la această mișcare, înveți să promovezi într-o formă creativă ideile per-
sonale și să lupți pentru realizarea lor până la final. Așadar, prin acțiuni de voluntariat poți
dezvolta sau obține abilități și cunoștințe noi, dar și competențe sociale (încredere, solidari-
tate, toleranță, etc), devenind astfel mai conștienți de ceea ce se întâmplă în jurul nostru.
De ce si cum am putea să convingem elevul să facă voluntariat? Iată câteva motive:
- Prin voluntariat își creionează mai bine setul de valori după care se conduce în viață;
- Învață să aprecieze lucrurile pe care le au și să se bucure chiar și de mărunțișuri;
- Își setează obiective mai realiste în viață;
- Obține abilități de comunicare și relaționare socială care îi vor fi utile pe viitor și în
carieră;

95
- Într-un CV, activitățile de voluntariat sunt considerate de mulți angajatori ca experi-
ență profesională;
- Poate descoperă în activitățile de voluntariat realizate, hobby-uri și își poate
forma orientări profesionale pe această linie;
- Își formează abilități de lider, dobândește o capacitate mai bună de a lua decizii;
- Își formează prieteni noi;
- Îi crește încrederea în sine și se simte util societății;
- Își petrece timpul într-un mod cât se poate de plăcut, în același timp învățând lucruri noi;
Cu siguranță, voluntariatul rămâne o activitate atractivă și demnă de a fi practicată
și sprijinită de copii sau adulți, deoarece se desfășoară printr-un proces al flexibilității și al
alegerii libere.

Bibliografie:
https://iteach.ro/experientedidactice/importanta-activitatii-de-voluntariat-pentru-educatie
Andronic, R.-L., 2009, Comportamentul prosocial şi voluntariat în România postdecembristă. O
abordare psihosociologică a programelor de intervenţie (teză de doctorat), Facultatea de Sociolo-
gie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti.
Asociaţia pentru Relaţii Comunitare şi Allavida, 2003, Tendinţe ale comportamentului filantro-
pic în România: donatori individuali şi companii, Asociaţia pentru Relaţii Comunitare şi Al-
lavida, Cluj-Napoca.

96
CUM SĂ DINAMIZĂM ORA ÎN ONLINE

BOZIEANU ALINA-MĂDĂLINA
Școala Gimnazială „Vlad Dănulescu” Pâncești

Metode care funcționează în mediul online dar și în mediul offline, pentru a crea ore
captivante și memorabile pentru elevi sunt:
Implicarea elevilor în mod direct și invitarea să găsească soluții
Edward de Bono, în introducerea cărții sale Gândirea Laterală, susține că implicarea
directă a elevului poate da un sentiment de implicare personală, pentru că elevul își poate
prezenta punctul de vedere personal. Cea mai puternică tehnică este invitația la răspuns sau
invitația de a prezenta propriul punct de vedere. Această tehnică funcționează pentru că
fiecare elev se așteaptă să își prezinte punctul de vedere și astfel fiecare este implicat în actul
de predare.
Câștigarea și menținerea atenției
Metoda ”Cârligul” – în literatura de specialitate, în limba engleză, ”cârligul” este de-
numit ”trigger” sau ”clicker” și funcționează ca un element introdus de către dascăl în tim-
pul orei pentru captarea atenției elevilor. Se pot folosi acțiuni, obiecte, întrebări sau chiar
povești interesante și neobișnuite, care funcționează ca un cârlig pentru atenția elevilor.
Metoda ”Merită să notați asta” – atunci când adresăm o informație importantă sau o
întrebare care considerăm că merită să fie discutată, putem folosi această metodă. Metoda
are 3 pași:
Întrebarea este adresată oral sau poate fi notată pe tablă (virtuală) sau pe ecran;
Elevii notează în caiet întrebarea, timp în care putem analiza comportamentul lor;
Profesorul provoacă elevii la o discuție facilitată pentru a sublinia și mai mult conceptul sau
răspunsurile.
Metoda ”Haideți să ...”
”Acolo unde este atenția ta, este toată energia ta” este un citat cunoscut al lui Albert Einstein.
Metoda aceasta este o metodă simplă de redirecționare a atenției. De fiecare dată când
dorim să recâștigăm atenția grupului, tot ce trebuie să facem este să le redirecționăm atenția
către o nouă etapă a lecției. De exemplu: ”Haideți să mergem mai departe la următorul ca-
pitol!” sau ”Haideți să vedem ce s-a întâmplat în 1941 în țara noastră!”.
Povești captivante relevante – povestea și metafora sunt pentru dascăl precum cio-
canul și nicovala pentru fier. Fără aceste două elemente eficiența orelor de curs ar scădea
considerabil. Fără o poveste bună, filmele ar înceta să mai existe! Poveștile merită să fie in-
tercalate de interesele elevilor și să faciliteze procesul de învățare. Exemplele personale sunt
de asemenea de natură să stârnească curiozitatea.
Limbajul non-verbal și paraverbal – au un rol foarte important în captarea și men-
ținerea atenției. Statisticile arată că un elev poate să-și păstreze concentrarea la cote înalte
cel mult 10 minute. De aceea, pentru captarea atenției, putem folosi gesturi care să focalizeze
atenția către ecran, flipchart sau proiector, utilizează expresii faciale care să susțină cele
spuse și să ofere credibilitate. O poziție deschisă, orientată către privitori, fără gesturi ner-
voase și ticuri non-verbale ajută și contribuie la menținerea atenției. În ceea ce privește co-
municarea paraverbală, ea este una dintre cele mai utile metode de captare a atenției. Un

97
dascăl abil trebuie să aibă în tolbă cunoștințele necesare pentru a mânui cât mai eficient:
tonul, ritmul, accentul, pauzele, claritatea și volumul.
Utilizarea studiilor de caz – atunci când nu învățăm din propria experiență, învățăm
din experiențele altora, iar studiul de caz face trimitere tocmai către experiențele altora.
Aceste experiențe au o valoare formativă puternică pentru elevii. Deși este o metodă euris-
tică veche, cunoscută și aplicată de peste o sută de ani, studiul de caz totuși este o metodă
modernă prin intermediul căreia învățăm să extragem corect concepte, bazându-ne pe cali-
tatea argumentelor, creativitate, calitatea variantelor de rezolvare a cazului și viabilitatea
soluției finale.
Folosirea umorului
Profesorul la ora de fizică întreabă elevii:
Cine îmi poate spune ce este vidul?
Am în cap dar nu vă pot spune, răspunde Ionuț.
Umorul captivează! Glumele și caricaturile sunt o soluție la îndemână, ușor de folosit
atât în introducere cât și pe parcursul orei. Umorul are darul de a induce o stare de relaxare
în rândul elevilor, atrăgând după sine atenția acestora.

Bibliografie:
Iepure C., Curcubătă R., Vida B., Captivează-ți elevii în online mai ceva ca în clasă!, Editura
Sympoesium, București, 2020
Stoica M., Pedagogie și Psihologie, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 2005

98
GRĂDINIȚA... ONLINE

Prof. înv. preșcolar CEAUŞU MARIA COSMINA


Școala Gimnazială Dârmăneşti / G.P.N. Valea Nandrii, Argeş

Pandemie, criză, izolare, școală online sunt câteva cuvinte pe care le auzim des, din
martie anul acesta. Fiecare dintre aceste cuvinte ne va afecta, uneori ne simțim copleșiți, plini
de energia lor negativă. Nimeni nu ne poate spune exact ce vom face și ce se va întâmpla în
continuare, pentru că niciuna dintre generațiile noastre nu a trăit o astfel de situație.
Sunt educatoare într-o grădiniță urbană și m-am alăturat recent scenariului Roșu ",
astfel încât activitatea a fost mutată online. Părinții copilului și-au exprimat nemulțumirea
această realizare online este „pentru că trebuie transformată într-un cadru peste noapte pro-
fesorii lucrează cu copiii lor. Pentru părinți, aceasta este o presiune uriașă, după ce ajung
acasă de la ieșirea din serviciu, trebuie să se ocupe de copii. Ca profesor, vom oferi atât de
mult sprijin cât permite sistemul online, dar ei vor să meargă la grădiniță, ceea ce este nor-
mal pentru ei.
Izolarea acasă și lipsa de interacțiune cu colegii îi fac pe copii să fie anxioși. Lipsa
posibilității jocurilor în aer liber le poate face mai iritabile și mai frustrate.
În calitate de educator, sfatul meu este să ajut părinții care rămân cu copiii lor. Petreceți timp
de calitate cu ei. Fiecare zi din trecut nu se va mai întoarce niciodată și nu va trece niciodată
o zi arată ca altul. Îi îndemn să folosească această perioadă, cu alte cuvinte, să se concentreze
asupra copii. Sugestiile de activitate pe care le-am trimis copiilor în această perioadă includ
învață multe activități de practică în familie. Prin aceste activități, copiii își vor petrece tim-
pul de calitatea de a fi alături de familie necesită un sentiment de responsabilitate și partici-
pare deplină la viața de familie.
Uneori, mediul online te poate distinge de ceea ce se întâmplă în jurul tău, de aceea
ei bine, cel puțin pentru preșcolari, evităm sarcinile care implică starea computerului. Desi-
gur, le place să se joace pe tablete, telefoane mobile, laptopuri, dar ca adulți responsabili,
noi trebuie să știm să gestionăm bine timpul, astfel încât să nu existe exces demon. Pentru a
trece prin această perioadă populară, trebuie să fie o perioadă bună cooperarea dintre gră-
diniță și familie.
Părinții sunt cei mai valoroși parteneri din tot procesul predarea copiilor, în special
în această perioadă, este o resursă importantă pentru întreaga școală formarea și dezvolta-
rea generațiilor viitoare.
Trebuie să formăm o echipă puternică depășește cu succes obstacolele care au apărut
în toate viețile noastre, după cum spune citatul: "Să formezi o echipă este doar începutul, să
rămâi împreună este progresul, să lucrezi împreună este succesul."- Henry David Thoreau

99
VALORIFICAREA ISTORIEI LOCALE ÎN PROGRAMA
ȘCOLARĂ

Prof. COSTAN CĂLIN


Liceul Teoretic „Samuil Micu” Sărmașu

Timp de mai multe decenii, noțiunile de istorie locală sau de istorie regională au fost
criticate și de multe ori ignorate. În zilele noastre datorită proceselor de descentralizare și
regionalizare valorile locale sunt repuse la locul pe care îl merită.
Vreme îndelungată istoria a fost scrisă avîndu-se în vedere marile fapte istorice, pa-
cea, războiul sau viețile marilor oameni, acum istoria și-a revizuit orientările, considerând
demne de studiat viețile oamenilor obișnuiți, problemele cu care s-au confruntat aceștia,
aspirațiile și temerile lor.
Drept urmare, istoriile locale, istoriile regionale, studiile monografice, în care sunt aduși în
atenția publicului acești oameni au început să capete amploare și să se bucure de atenție sporită.
Orice localitate, județ sau regiune îşi are istoria ei, are o vechime, o extindere în timp
şi spaţiu, are personalităţile ei, are OAMENI, LOCURI, FAPTE cu care se poate mândri. Este
rolul profesorului de istorie să le descopere, să încerce să le pună în valoare, să-i facă pe
elevi să le conştientizeze însemnătatea, să fie interesaţi şi mândri de comunitatea locală. Nu-
mai cunoscând istoria locală ne cunoaştem mai bine, învăţăm să fim mai buni, să apreciem
valorile poporului nostru, ne dezvoltăm spiritul patriotic.
În procesul de instruire elevul este pregătit modelat în raport cu cerințele actuale dar
ținându-se cont și de viitoarea dezvoltare a societății. Prin însăși natura sa istoria trezește și
cultivă sentimente, creează și cultivă acele stări raționale și afective de care are nevoie orice
ființă umană pentru a trăi și a-și dezvolta capacitățile creatoare în conformitate cu nevoile
de progres ale societății contemporane. Un alt element important în stabilirea activităţilor
de predare - învăţare sunt resursele. Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul
necesar pentru buna desfăşurare a activităţilor de învăţare, dobândirea cunoștințelor, for-
marea deprinderilor, evaluarea unor achiziții, realizarea unor aplicații practice în cadrul
unor lecții de istorie.
Într-un opțional de istorie locală sau regională se pot integra o serie de resurse, nu-
mite adesea auxiliare didactice. Acestea aduc un plus de informație care susține perfor-
manța, contribuie la consolidarea competențelor, contribuie la individualizarea învățării,
facilitează înțelegerea, susțin procesul de evaluare.
Printre resursele educaționale care pot să fie folosite într-un opțional de istorie locală
putem aminti:
- culegerile de texte;
- manualul de istorie;
- hărțile cu caracter istoric;
- documentele istorice aparținând istoriei naționale și locale;
- tablouri;
- fotografii, ilustrații, portrete;
- romane istorice;
- caiete de muncă independentă pentru elevi;
Pentru obținerea informațiilor mai putem folosi:
100
- obiecte arheologice(unelte, obiecte casnice, monede, medalii,podoabe);
- modele, machete, mulaje;
La transmiterea și recepționarea informației pot fi folosite:
- retroproiectoare;
- platforme educaționale;
Parcurgerea cursului de către elevi presupune realizarea unui proiect și a unui studiu de
caz, la alegere din propunerile tematice ale programei. Fiecare din aceste proiecte include:
- cercetarea preliminară;
- strângerea documentației;
- transcrierea, elaborarea unui text, a unui film documentar;
- prezentarea rezultatelor cercetării;
- dezbateri libere.
Cursul oferă posibilitatea ca elevii înșiși să muncească indepenent, căutând sursele
sub supravegherea cadrului didactic. În vederea centrării actului educativ pe elevi şi pentru
asigurarea formării competenţelor specifice prevăzute de cursul opţional se vor concepe ac-
tivități de învățare care:
- utilizează metode activ – participative;
- activitățile care decurg din folosirea acestor metode se vor desfășura preponderent în
clasă, dar și în afara clasei;
- valorifică activitatea independentă și de grup (realizarea de portofolii, prezentarea is-
toriei locale, vizionarea de filme);
- utilizează noile tehnologii informatice.
Cursul opțional favorizează folosirea a umeroase surse: documente, manuale școlare,
articole de presă, filme documentare și artistice, fotografii, interviuri, vizite la muzee.
Modalități de evaluare
Evaluarea inițială se realizează printr-un test.
Evaluarea formativă se realizează prin observarea activităților elevilor, profesorul obține
informații diverse și directe asupra implicării elevilor in realizarea portofoliilor.
Evaluarea sumativă se realizează prin elaborarea de către elevi a unui proiect și a unui
studiu de caz, alese și prezentate de către elevi. Are loc o dezbatere finală. La sfârșitul anului
elevii vor primii un test pentru a vedea progresele realizate.

Bibliografie:
Cucoș, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2006
Cucu, Vasile, Geografia populaţiei şi a aşezărilor umane, E.D.P., Bucureşti, 1981
Didactica specializată și abilitare curriculară, Modulul I, București, 2011
Felezeu, Călin, Didactica istoriei, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca, 2004
Nicoară, Toader, Istorie locală și surse locale, Proiect pentru învățământ, București, 2005

101
PROVOCĂRILE ÎNVĂȚĂRII ON-LINE

Prof. CIORCILĂ ELENA


Colegiul „Nicolae Vasilescu-Karpen” Bacău

Educația este cheia care deschide poarta spre libertate și tocmai de acea ea are un rol fun-
damental în societate. În această perioada, școala clasică, tradițională s-a transformat în școala
de acasa, iar vocile cristaline ale elevilor au prins glas on-line, pe platformele educaționale.
Învățământul on-line deschide posibilitatea unei pregătiri structurate, coordonate și
corect etapizate; reprezintă o formă de învățare la distanță, facilă, destinată celor care nu au
posibilitatea de a accesa sistemul de învățământ clasic, traditional, ”față în față” sau adec-
vată unor contexte speciale, așa cum se întâmplă în perioada actuală de pandemie, când
întregul sistem de învățământ, public și privat, indiferent de nivel sau ciclu curricular este
închis. Acest mod de învӑțare este impus acum de perioada dramaticӑ pe care o traversӑm.
Tehnologia digitala a facilitat în bună măsură continuarea unor activități didactice la dis-
tanță, în perioada suspendării cursurilor. Cu toate acestea, o parte din activitatea didactică
uzuală (față-în-față) nu se poate face online/ la distanță, având astfel un impact negativ asu-
pra învățării temeinice.
Activitatea online are limite în relaționarea cadru didactic – copil. Are însă și limite,
care au impact negativ asupra învățării eficiente, întrucât o importantă latură a activității
didactice față-în-față nu se poate face virtual.
Centrarea pe calitate centrarea pe mecanisme de suport, recomandări care să promo-
veze și să susțină calitatea procesului didactic, progresul autentic, interacțiunea și implica-
rea copiilor– și nu utilizarea unor platforme și instrumente digitale. Mai mult decât orice,
trebuie eliminat în aceste zile riscul centrării pe tehnologie și al utilizării improprii, dispro-
porționate în raport cu rezultatele așteptate ale învățării. Ar trebui evitate recomandările de
utilizare a instrumentelor tehnologice fără indicarea clară a cadrelor în care acel instrument
tehnologic este eficient din punct de vedere didactic. Trebuie reamintite reperele pedago-
gice ale funcționării procesului de educație.
Cu certitudine atât cadrele didactice, dar și copii și părinții acestora și-au îmbunătățit
substanțial abilitățile digitale, de asemenea sunt mai creativi, ceea ce a schimbat calitativ
relația educatoare-copii, dar și școală-familie. De asemenea societatea civilă a fost conectată
mai activ la problemele educației, venind cu sugestii constructive de îmbunătățire, în special
a modalităților de învățare de la distanță și a instrumentelor digitale. Exercițiul de învățare
de la distanță a fost urmat de un șir de invenții noi și descoperiri, creativitate și comunicare
eficientă, a contribuit la consolidarea autonomiei învățării, dezvoltarea abilităților de muncă
independentă, promovarea unei culturi a încrederii și a stării de bine. Totuși majoritatea
respondenților simt nevoia de interacțiune în offline și așteaptă cu nerăbdare revenirea la
grădiniță și școală.
În această perioadă cadrele didactice, precum și elevii, părinții și managerii școlari
au fost autodidacți, au învățat din experiența proprie, au studiat mai multe materiale și in-
strumente digitale, au comunicat activ cu colegii și au aplicat bunele practici, adaptate la
particularitățile de vârstă, la condițiile concrete în care a fost organizat procesul educațional
de la distanță. Un element important a fost modalitatea de organizare a activităților de la
distanță și folosirea diferitor instrumente și achiziții online.

102
Cercetările realizate în ultimii ani în diferite ţări la nivel global au arătat că utilizarea
tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în educaţie contribuie într-o foarte mare măsură
la îmbunătăţirea rezultatelor elevilor. Însă, cu toate acestea, multe cadre didactice, fie că
preferă metodele clasice de predare, fie dintr-o reticenţă şi indiferenţă generală faţă de noile
tehnologii, resping dinamicizarea orelor şi stimularea elevului cu ajutorul calculatorului,
internetului şi tuturor celorlalte instrumente asociate.
Învățământul on-line reprezintă o tema pentru reflecție pentru întreaga omenire. Di-
mensiunile psihologice și pedagogice ale acestui proces trebuie să rămână o reflecție priori-
tară, iar tehnologia trebuie adaptată în funcție de particularitățile de învățare cunoscute și
să respecte trăsăturile beneficiarilor.

103
ORARUL MODULAR – FUNDAMENT AL ÎNVӐȚӐMȂNTULUI ONLINE
ȘI IGIENA ACTIVITĂȚII INTELECTUALE PRIN RAPORTARE LA
STRUCTURA ORARULUI

CHISĂLIŢĂ VALENTINA-CAMELIA
Școala Gimnazialӑ Nr. 4 Vȃlcea

Prin raportare la studiile efectuate de cӑtre teoreticienii domeniului de specialitate,


igienă activitӑții intelectuale reprezintӑ o ramurӑ din cadrul igienei muncii, ce analizeazӑ,
studiazӑ și interpreteazӑ particularitӑțile care structureazӑ ansamblul psihic posedat de
cӑtre om, dar și factorii care stimuleazӑ funcționalitatea activitӑții intelectuale.
Activitatea intelectualӑ constituie un demers intens ce stӑ la baza derulӑrii existenței
umane, iar acest proces de efort de ordin intelectual, necesitӑ din partea individului adop-
tarea unor mӑșuri de ocrotire a stӑrii de sӑnӑtate a organismului, dar și adoptarea unor teh-
nici necesare ce sporesc productivitatea obținutӑ în practicarea muncii de orice tip.
Societatea contemporanӑ se aflӑ într-un permanent proces evolutiv, fapt ce determinӑ
creșterea volumului informațional, a progresului tehnico-științific, ceea ce înseamnӑ cӑ individul
își intensificӑ activitatea intelectualӑ pentru a asimila toate cunoștințele și noțiunile existente.
Acțiunile cognitive au la bazӑ funcționarea sistemului nervos central și cuprinde do-
menii variate de activitate. Omul își utilizeazӑ sistemul intelectual în desfӑșurarea tuturor
activitӑților necesare atȃt traiului zilnic, cȃt și domeniului profesional.
Ȋn cadrul unitӑților de învӑțӑmȃnț, copilul este implicat cu toate funcțiile psiho-fizice,
pe care le deține, în procesul educațional, astfel cӑ pentru a obține randament în activitatea
didacticӑ și pentru a asimila eficient conținuturile de învӑțare, acesta depinde un efort inte-
lectual intens și își solicit antrenarea tuturor forțelor psihice și fizice pentru îndeplinirea
obiectivelor instructiv-educative fixate.
Efortul elevului și activitatea intelectualӑ a acestuia necesitӑ sӑ fie desfӑșuratӑ în con-
diții optime, prin intermediul unei planificӑri riguroase a muncii didactice, demers realizat
prin intermediul orarului școlar. Așadar, igienă activitӑții intelectuale este în raport de in-
terdependențӑ cu elaborarea unui orar școlar eficient, care sӑ respecte particularitӑțile copi-
lului, dar și nivelul de dezvoltare personalӑ.
Psihopedagogii considerӑ igienă activitӑții intelectuale un pilon fundamental în asi-
gurarea eficientizӑrii actelor didactice, întrucȃt supraîncӑrcarea elevului și depunerea unui
efort intelectual prea mare, pot conduce la apariția unor deficite în plan psihic, a unor stӑri
de obosealӑ, stres, surmenaj sau la apariția unui dezinteres fațӑ de școalӑ.
Capacitatea de depunere a efortului intelectual reprezintӑ o funcție psihicӑ, ce deter-
minӑ deprinderea de concentrare a atenție, necesarӑ învӑțӑrii. Aceastӑ funcție psihicӑ im-
plicӑ curbă fiziologicӑ a depunerii efortului în muncӑ, astfel cӑ indiferent de durata acti-
vitӑții intelectuale este dovedit științific cӑ la debutul unei acțiuni cognitive, copilul de-
punde efort cu un nivel crescut, iar spre finalul activitӑții acesta depunde un efort cu un
nivel scӑzut. Pornind de la aceastӑ premisӑ pentru eficientizarea procesului de învӑțӑmȃnț
este esențial că planificarea materiilor sӑ fie realizatӑ optim prin respectarea recomandӑrilor
formulate de cӑtre specialiști și sӑ fie accentul pus pe dezvoltarea armonioasӑ a copilului.
De asemenea, curbă fiziologicӑ a activitӑții intelectuale are un nivel înalt în primare
parte a zilei și un nivel scӑzut dupӑ-amiazӑ, iar din acest motiv indicat este că elevul sӑ învețe
dimineața. Un alt element biologic prin intermediul cӑruia teoreticienii militeazӑ pentru par-
curgerea disciplinelor școlare dimineața este conferit de circulația sȃngelui, ce se deplaseazӑ în

104
organele digestive pentru a stimula digestia dupӑ orele 13:00-14:00, ceea ce presupune un efort
intens din partea organismului și implicit necesitatea de relaxare pe care omul o resimte.
Igienă activitӑții intelectuale a elevilor este strȃns legatӑ și de alimentația acestora,
astfel cӑ în elaborarea orarului școlar pauzele, recreațiile sunt fundamentale.
Este recomandat că elevul sӑ consume alimente bogate în glucozӑ pentru a stimula
activitatea cerebralӑ și pentru a aerisi încӑperea, astfel încȃt acesta sӑ aibӑ energia necesarӑ
și starea optimӑ pentru parcurgerea actelor didactice.
Așadar, igienă activitӑții intelectuale a elevilor este dependent de planificarea corectӑ
a conținuturilor învӑțӑrii, de elaborarea unui orar școlar riguros, prin plasarea materiilor
dificile în prima parte a zilei și a materiilor ușoare spre finalul programului educative, dar
și de respectarea volumului de teme și a programului de somn. De asemenea, în igienă in-
telectualӑ un rol important îl au și activitӑțile extrașcolare, ce necesitӑ sӑ fie abordate fӑrӑ a
supraîncӑrca copilul.
Școala reprezintӑ un mediu instituționalizat, cu reguli și norme stabilite, în cadrul cӑruia
este desfӑșurat procesul de învӑțӑmȃnț, demers didactic de dezvoltare psiho-fizicӑ a copiilor.
Ȋn contextul pandemic situațional actual, prin corespondențӑ cu schimbӑrile cotidi-
ene produse, învӑțӑmȃntul romȃnesc, atȃt sistemul educațional, cȃt și cel modern au suferit
o serie de modificӑri astfel încȃt sӑ se mențînӑ caracterul educației permanente în cadrul
unitӑților de învӑțӑmȃnț, printre care:
a) trecerea de la activitӑțile fizice la activitӑțile derulate online;
b) abordarea unor moduri de predare-învӑțare variate prin intermediul scenariilor:
fizic, online, hibrid;
c) parcurgerea materiilor școlare prin raportare la orarul modular, impus de cӑtre M.E.C;
d) elaborarea unor noi ghiduri metodologice pentru organizarea în școli, pe fiecare
nivel educațional.
Orarul modular reprezintӑ planificarea disciplinelor școlare prin corespondențӑ cu
normele impuse în contextul pandemic actual. Orarul de tip modular se deruleazӑ de-a lun-
gul unui semestru școlar prin însumarea orelor reprezentative pentru fiecare materie didac-
ticӑ și planificarea acestora conform unei perioade didactice regӑsite în ghidurile metodolo-
gice sub denumirea de module.
Orarul modulare este raportat la planul-cadru aferent, astfel cӑ într-o perioadӑ de
învӑțare școlarii parcurg cȃte douӑ sau trei ore pe zi la aceeași disciplinӑ. Noul mod de abor-
dare al învӑțӑmȃntului și introducerea orarului modular, contribuie la asigurarea eficienței
actelor educative, la menținerea unui echilibru didactic și la asigurarea transmiterii conți-
nuturilor de învӑțare, necesare dezvoltӑrii corespondente vȃrstei copiilor.
Ȋn cadrul disciplinelor din planul-cadru care determinӑ un numӑr mare de ore pe
sӑptӑmȃnӑ, conform orarului de tip modular, cadrele didactice organizeazӑ două, trei sau
patru module pe semestru. Un exemplu în acest sens este desprins din ghidul metodologic:
“pentru 4 (patru) ore pe sӑptӑmȃnӑ, în 17 sӑptӑmȃni sunt 68 de ore care pot fi planificate în
2 (douӑ) module de cȃte 2 (douӑ) sӑptӑmȃnӑ și unul de (aproape) 3 (trei) sӑptӑmȃni”.
De menționat este faptul cӑ abordarea modulelor în cadrul școlii online este
asemӑnatӑ cu parcurgerea epocilor de învӑțare din cadrul alternativei educaționale Waldorf.
De asemenea, elaborarea orarului modular constituie un demers ce face parte din
Curriculumul la decizia școlii, deoarece abordarea și realizarea unui astfel de orar nu nece-
sitӑ reglementӑri legislative, ci este utilizat pentru respectarea principiului de continuitate
al educației asupra elevilor.

105
ȘCOALA ONLINE – AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE

Prof. psihopedagogie specială CAZAN ELENA-LELIANA


Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Tg-Jiu, Gorj

Trăim vremuri fără precedent, atât pe plan social, medical, economic, financiar, psi-
hologic, spiritual, cât și educațional, datorită pandemiei de coronavirus care a cuprins întreg
mapamond-ul.
Dacă până acum, elevii români au cunoscut comunitatea școlară colectivă, care presu-
punea îmbinarea învățării tradiționale cu învățarea pe baza tehnologiei, dar în cadrul colecti-
vității școlare, în această perioadă de criză, învățarea s-a limitat doar la învățarea online.
Pandemia de coronavirus a mutat școala acasă și pe internet.
Educația românească nu a fost pregătită pentru un astfel de salt, a fost luată pe ne-
pregătite. Profesorii,elevii, părinții și autoritățile au încercat să se adapteze la noua realitate
- cea a distanțării sociale, în care procesul educațional trebuia să continue în mediul online.
Procesul a fost testat oarecum din mers, profesorii fiind nevoiți să se adapteze situației într-
un timp relativ scurt, iar elevii să-și folosească propriile telefoane, tablete sau laptopuri pen-
tru a putea urma cursurile/lecțiile online. Dincolo de sincope, greutăți, lipsa colaborării și
decizii impuse peste noapte, majoritatea unităților de învățământ s-au adaptat cu succes
noilor metode de învățământ online, considerând că este important să se pregătească pentru
școala viitorului- şcoala online.
Ne punem,de ceva timp, o serie de întrebări: Ajută tehnologia procesul de învățare?
Dacă s-ar introduce tablete și laptopuri pe fiecare bancă din fiecare clasă, de exemplu, ar
învăța elevii mai repede, mai ușor, mai mult și cu mai multă plăcere ? Ar fi ei mai interesați
de școală? Ar pricepe mai ușor ce le explică profesorul dacă în loc să-și ia notițe, de exemplu,
ar putea asculta ce spune acesta și ar primi online suportul de curs?
O serie de studii, ale unor universități din SUA, Canada, Franța, arată că tehnologia
susține procesul de învățare, dacă este folosită nu pentru a livra răspunsuri, ci pentru a sti-
mula gândirea logică, pentru a permite accesul facil la resurse și opinii diferite, nu la soluții
gata ambalate.
Dacă ar fi să găsim câteva puncte tari și câteva puncte slabe ale școlii online, am pu-
tea face referire la următoarele aspecte:
Puncte tari:
• Asigură comunicarea și ajută la menținerea acesteia;
• Facilitează transmiterea cunoștințelor și ușurează evaluarea, deoarece aceasta se
poate face prin platformele utilizate;
• Se pot folosi diverse materiale publicate online, care se transmit elevilor mult mai ușor;
• Se poate da mai ușor un feedback în momentul activității online;
• Comunicarea se realizează în mai multe forme vizual și audio;
• Dezvoltarea competenței digitale atât pentru elevi, cât și pentru profesori prin uti-
lizarea cu încredere și în mod critic a tehnologiei informației și comunicațiilor pentru
muncă și comunicare;
• Flexibilitate mare în sensul că pe platforme, poți intra la orice oră pentru a reve-
dea activitatea;
• Posibilitatea explorării unor noi metode de învățare;
106
• Avantaj pentru introvertiți, deoarece se elimină agitația zilnică din clasă, ceea ce
oferă acestor elevi posibilitatea de a lucra în liniște, în ritm propriu;
• Accesibilitate - elevii și profesorii au putut participa la cursuri online de oriunde,
continuând învățarea;
Puncte slabe:
• Școala în format online este o soluție de criză care satisface doar o parte din definiția
consacrată a școlii/ educației;
• Copiii nu vor reuși să-și dezvolte abilitățile de socializare, dialogul online fiind lip-
sit de emoție și de elemente de comunicare nonverbal;
• Izolarea în spațiul camerei generează uneori o stare psihică negativă, știut fiind
faptul că școala înseamnă educație, dar și pauze în aer liber și socializare;
• În învățământul online se pune accentul pe teorie, pe acumulare de cunoștințe, în
defavoarea laturii practico - aplicative;
• Spațiul personal al copiilor este invadat și nu toți dispun de condiții confortabile;
• Se constată un efect negativ asupra unor elevi cu cerințe educaționale speciale care
au nevoie de ajutor suplimentar, de sprijinul profesorului sau al colegilor;
• Se mărește timpul petrecut în fata computerului/telefonului;
• Nu toți elevii au acces la tehnologie;
• Chiar și cei care au acces nu pot fi stimulați să ia parte la toate activitațile, deși li s-
a amintit obligativitatea participarii la cursurile online;
• Stârnește reacții diferite din partea unor părinți, tocmai din cauza faptului că se
simt forțați să asigure copiilor tehnologia necesară;
Dacă în trecut, foarte mulți copii afișau o atitudine mai puțin pozitivă la adresa școlii,
pandemia a reușit să facă ceea ce zecile de modificări, metode și strategii de atragere a copiilor
în clase n-au reușit. În ultima vreme în limbajul copiilor s-au auzit tot mai des exclamații de
genul: „Vreau la școală!” ... „Mi-e dor de colegi!”... „Mi-e dor de doamna învățătoare!”
Școala online este o alternativă în situații de criză, însă școala se face la școală.

Bibliografie:
1.Cucoş,C., Istrate,O.,Pânişoară,O., Bodnariuc,P., Vela,S., „Şcoala online-elemente pentru ino-
varea educaţiei”, Editura Universităţii, Bucureşti, 2020;
2. Marineascu, M., Tendințe și orientări în didactica modernă, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2009;
3. https://www.psih.uaic.ro/wp-content/uploads/sc_onl_rap_apr_2020.pdf;
4. http:// www.didactic.ro.

107
EVALUAREA ONLINE - DEMERS MODERN ÎN STUDIUL LIMBII
ENGLEZE

Prof. CĂRUNTU MONICA


Școala Gimnaziala „Titu Maiorescu”

Evaluarea modernă presupune un parteneriat continuu între cei doi factori direct
implicați, elevi și profesori, informarea elevilor în legătură cu obiectivele și așteptările eva-
luării, stabilirea unor criterii de corectare agreate de ambele parti, astfel încât impactul eva-
luării la nivel emoțional sa fie diminuat sau chiar eliminat.
În continuare, voi prezenta cateva metode, site-uri și aplicații care pot fi utilizate cu
succes de către profesorii de limba engleză pentru evaluarea continuă sau sumativă.
Site-ul www.didactic.ro este unul dintre cele mai accesate deoarece oferă multe
exemple de bună practică, dar și oportunitatea de a crea propriile teste online. Modul de
elaborare a testelor este asemănător cu google forms, avantajul fiind acela că pot fi utilizate
și în afara platformei classroom. Pe de altă parte, rezolvarea cerințelor de către elevi este
anevoioasă, deoarece fiecare răspuns trebuie trimis imediat după rezolvare, la care se ada-
ugă presiunea timpului de răspuns.
Google forms- are avantajul că pot fi introduse imagini sau filmulețe în test și că
oferă posibilitatea de a utiliza toate tipurile de itemi. De asemenea, rapoartele ulterioare
evaluării sunt extrem de utile pentru cadrele didactice, oferind posibilitatea unor analize
complexe. De menționat că itemii subiectivi trebuie evaluați separat de către profesor, iar
elevii primesc rezultatul final după aceasta operațiune.
Site-ul www.englishexercises.org oferă o multitudine de teste interactive, fiind
structurat pe secțiuni diferite de gramatică și teme de vocabular. Elevii primesc rezultatul
la finalul testului și le este facilitată verificarea greșelilor online.
Wordwall este o altă bancă de teste ce permite și crearea acestora, cu mențiunea că
ele sunt compatibile cu nivelul învățământului primar, oferind animații și jocuri atractive
pentru această grupă de vârstă.
Teste de plasare/ poziționare pentru identificarea nivelului de cunoștințe , dar și alte mate-
riale utile cadrelor didactice care pregatesc elevii în vederea obținerii certificatelor Cam-
bridge (A2, B1, B2, C1, C2, IELTS) pot fi accesate la adresa https://www.cambridgeen-
glish.org/ro.
Un site util deoarece exercițiile sunt diversificate, iar verificarea se face imediat de
către elevi este https://www.english-grammar.at/ . O opțiune interesantă este HINT care le
oferă un răspuns parțial, doar pentru a-i ghida către răspunsul corect. Puteți găsi o multitu-
dine de exerciții grupate pe capitole (gramatica, vocabular, exerciții audio, scriere de texte
funcționale), dar și pe nivel (începător, mediu, avansat).
De asemenea, elevii isi pot testa gratuit nivelul pe https://www.perfect-english-
grammar.com/, însă le sunt oferite și exerciții online axate pe verificarea cunoștințelor de
gramatică (în special timpurile verbale).
Storyjumper este ideal pentru crearea de produse media sau portofolii și dezvoltă
competențele de comunicare și lucru în echipă, gândirea critică, creativitatea, originalitatea.

108
De precizat că profesorul, dar și elevii trebuie să- și creeze un cont pentru a putea lucra pe
platformă .
Parlay este o platformă pentru dezbateri, discuții pe anumite teme și poate fi utilizată
cu succes începând cu clasa a șaptea. Discuțiile sunt bazate pe lecturarea unor texte sau
vizionarea de filmulețe, iar activitățile propuse dezvoltă gândirea critică și încurajează elevii
în exprimarea propriilor opinii.
Padlet are utilitatea unei table și presupune colaborare, egalitate de șanse și implicare
din partea elevilor. Are un design atractiv, profesorul poate alege culoarea de fundal (sau o
imagine). De asemenea, exista setari interesante, cum ar fi acordarea de like-uri, stele, notare
sau vot pentru o anumită postare.
Canva este o platforma in care elevii creeaza lucrări mai elaborate, specifice instru-
mentelor de evaluare moderna. De exemplu, pot realiza prezentări, clipuri și colaje video,
cărți de vizita, invitații, postere, flyere, albume foto, broșuri.
https://quizizz.com/ pare a fi cea mai îndrăgită platformă online de către elevii de toate vâr-
stele. Este necesar un cont pentru cadrul didactic, iar clasele de pe google classroom pot fi
încărcate automat. Testele pot fi atribuite sincron sau asincron (ca și temă ). În timpul rezol-
vării, profesorul urmărește sincron evolutia elevilor, iar la final primește statistici persona-
lizate pentru fiecare participant la test. Ceea ce probabil este foarte atractiv pentru elevi este
faptul că profesorul poate introduce in test meme-uri si power-ups.
Evaluarea online este dificilă și are multe dezavantaje în ceea ce privește gradul de onesti-
tate a elevilor, tocmai de aceea metodele folosite trebuie sa fie variate, astfel încât să avem o
imagine cat mai clară a progresului școlar.
Utilizarea echilibrată a strategiilor de evaluare este cheia pentru un proces de evaluare co-
rect, care are în centrul atenției elevul, oferindu-i acestuia exact ceea ce noi, cadrele didactice
pretindem de la el: RESPECT.

Bibliografie:
Daniela State, Evaluarea online:metode/ tehnici/ instrumente de evaluare, ProDidactica,
2020

109
ACTIVITATEA ON-LINE, O PROVOCARE ȘI LA GRĂDINIȚĂ

Prof. înv. preșcolar CĂTĂRIG DANIELA-MĂDĂLINA


Prof. înv. preșcolar MODORA AURELIA
Grădinița cu P.P. „ Manpel” Tg-Mureș

Lumea virtuală a acaparat întreaga societate, schimbându-ne radical și viața. Tehno-


logia ne influențează modul în care percepem viața, felul în care gândim și luăm decizii, dar
și modul în care ne raportăm la noi înșine.
Fie că vorbim despre Internet, calculator sau alte gadget-uri, societatea a devenit, mai
mult sau mai puțin, dependentă de acestea. Apariția noilor tehnologii în viața oamenilor a
condus la inovarea procesului de învățământ.
În prezent, Internetul are un rol important atât în învățământul universitar cât și în
cel preuniversitar. Internetul și calculatorul au devenit instrumente de lucru necesare pen-
tru educatori, atât în sala de grupă cât și în afara sa.
Privind situația actuală, accesul la Internet și la calculator a favorizat activitatea didactică a
profesorilor din întreaga lume. Internetul a devenit una dintre singurele modalități de co-
municare a elevilor cu profesorii, un mijloc prin care actul educațional s-a putut desfășura
pe întreaga perioadă a pandemiei. Activitatea on-line a fost una destul de dificilă pentru
majoritatea cadrelor didactice și elevii acestora, însă nu imposibilă.
Activitățile didactice s-au desfășurat pe întreg anul școlar prin intermediul unor re-
surse educaționale on-line care au favorizat predarea. Cu ajutorul resurselor on-line s-a pu-
tut învăța cu ușurință de acasă, fără ca cei implicați în actul învățării să se deplaseze la o
instituție de învățământ. Cu ajutorul conexiunii la Internet, elevii și profesorii au reușit să
acceseze platforme educaționale, precum: Microsoft Teams, Google Meet, Zoom, Google
Classroom, etc., prin intermediul cărora s-au transmis conținuturi și s-au desfășurat activi-
tăți educaționale. Aceste platforme au schimbat modalitățile de predare, dintr-un model
static, în care elevul era considerat „ receptor”, într-unul dinamic, în care procesul de pre-
dare-învățare-evaluare se ghidează după nevoile și interesele elevului, oferindu-i-se șansa
de a descoperii singur noțiuni noi.
După cum bine știm, predarea on-line în învățământul preșcolar a fost una dificilă, dar
nu imposibilă. În unitatea noastră de învățământ, activitățile didactice s-au desfășurat prin
intermediul platformei educaționale Google Classroom. Google Classroom este o platformă
educațională gratuită, dezvoltată de Google pentru școli, care permite cadrelor didactice și
elevilor să partajeze sracini, noțiuni, video-uri între ei. Un scop important al acestei platforme
este de a eficientiza procesul de distribuire a sarcinilor între profesori și elevi.
Noi, educatoarele am creat o clasă în Google Classroom, am distribuit codurile de acces
preșcolarilor, iar cu ajutorul părinților aceștia au reușit să se conecteze. Apreciem implicarea
părinților în procesul educațional, deoarece fără colaborarea familie-grădiniță acest proces nu
ar mai fi avut loc. În preșcolaritate copiii sunt dependenți de părinți, aceștia nu se descurcă
singuri în folosirea Internetului și a calculatorului având nevoie de sprijin din partea adulților.
Procesul de transmitere a noțiunilor către preșcolari s-a desfășurat, cel mai adesea,
prin intermediul video-urilor. În fiecare săptămână ne alegeam o temă pe care o transmi-
team părinților prin intermediul platformei pentru a-i familiariza pe aceștia cu ceea ce vom
discuta pe parcursul întregii săptămâni. Ziua începea cu transmiterea unui video pentru „
110
Întâlnirea de dimineață”, unde reaminteam copiilor ziua, luna, anul, anotimpul, dar și tema
săptămânii, urmând ca mai apoi să precizăm Actitățile pe Domenii Experiențiale (ADE).
Am încercat pe toată această perioadă să păstrăm legătura cu preșcolarii pentru ca aceștia
să nu uite anumite noțiuni. Ne-am axat în mare parte pe transmiterea de video-uri, deoarece
ni s-a părut această metodă mult mai eficientă. Preșcolarii aveau acces nelimitat la ceea ce
transmiteam, iar părinților le era mult mai ușor deoarece în video-uri copiii aveau deja ex-
plicațiile pentru desfășurarea activităților.
În desfășurarea activităților ce țin de Activitățile Liber Alese, dar și a Activităților pe
Domenii Experiențiale ne-am folosit de două platforme educaționale, precum: Jigsaw Puz-
zle și Word Wall.
Jigsaw Puzzle este o resursă educațională gratuită care permite cadrelor didactice să
creeze puzzle-uri legate de tema săptămânii. În realizarea unui puzzle se alege o imagine
legată de tema săptămânii, iar mai apoi se împarte imaginea în piese de puzzle în funcție de
nivelul de vârstă a preșcolarilor (nivelul I sau nivelul II). În urma realizării puzzle-ului se
obține un link de acces care se transmite părinților pentru ca preșcolarii să rezolve puzzle-
ul on-line. Această platformă ne-a oferit șansa de a ne desfășura centrul Joc de masă și prin
intermediul activităților on-line.
O altă resursă educațională care ne-a sprijinit în desfășurarea activităților on-line a
fost Word Wall. Această platformă poate fi utilizată pentru a crea activități atât interactive,
cât și imprimabile. Activitățile interactive pot fi redate cu ușurință de către copii și profesori
de pe orice dispozitiv, precum calculator, telefon, tabletă, etc. Fiecare cadru didactic are
șansa de a-și realiza propria activitate ținând cont de tema unei săptămâni. Pe această plat-
formă se regăsesc și activități gata realizate pe care avem șansa să le personalizăm după
bunul plac.
În activitatea noastră didactică desfășurată on-line ne-am creat prin intermediul
„Jigsaw puzzle” puzzle-uri pe diferite teme, precum: „Animale domestice”, „Toamna – ano-
timp bogat”, „Început de iarnă”, etc., dar și activități în „Word Wall”, precum: „Roata ano-
timpurilor”, „Eu spun una, tu spui multe!”, „Repede și bine”, „Mima”, etc.
Ne-am axat în marea majoritate a activităților pe nou, pe descoperire pentru a între-
ține cu preșcolarii o interacțiune permanentă și pentru a-i atrage către învățare. Aceste două
resurse educaționale au adus un plus actului didactic desfășurat în perioada activității on-
line, deoarece aceste activități interactive au ținut treaz interesul preșcolarilor, au dezvoltate
imaginația și creativitatea micuților stimulându-i în învățare.
Considerăm că această perioadă a fost una destul de delicată, dar ajutorul și comuni-
carea permanentă a familiei cu grădinița a favorizat desfășurarea actului educațional. În
urma activităților desfășurate on-line, am rămas plăcut surprinse să observăm faptul că în
momentul întoarcerii la grădiniță copiii au rămas cu numeroase noțiuni, lacunele fiind unele
superficiale.

111
TRATAREA DIFERENTIATA A ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR

Prof. înv. primar COJOCARU ANGELA


Școala Gimnazială Parcovaci

O modalitate importanta de prevenire si inlaturare a eșecului școlar o constituie ac-


tivitatea diferențiata cu elevii. Reprezintă strategia de adaptare a structurilor, conținutului
invățământului, a metodologiei si tehnologiei didactice și a formelor de organizare a instru-
irii la posibilitățile si particularitățile elevilor. „Instuirea diferențiată nu reprezintă doar o
cerință care privește doar un aspect sau altul al procesului complex de instruire sau educare
a elevilor, ci un principiu general care vizează activitatea de invățământ atât ca macrosistem,
cât și componentele sale, ca microsistem.Ea constituie un imperativ al învățământului in
vremea noastră și,ca urmare,trebuie concepută ca o veritabilă strategie de organizare și des-
fășurare a acestuia.”[1]
Diferențierea se realizează prin obiective, structuri, conținuturi, care se adresează
unor categorii de elevi cu nivele diferite de posibilitați. Instruirea diferențiată reprezintă un
ansamblu de măsuri pedagogice care urmareste sa adapteze educația intelectuală, morală
la posibilitățile fiecărui elev. Implică instruirea pe baza unui conținut structurat și dozat
diferențiat și a unor metode elastice care să poată fi adaptate fiecărui elev in condițiile de
activitate școlară organizată pe colective și dirijată de învățător.
Tratarea diferențiată ține cont de diferențele temperamentale, de caracter și intelec-
tuale ale elevilor din aceeași clasă,de toți factorii personalității ce intervin in activitatea șco-
lară a elevului, permițând fiecăruia să efectueze, în ritmul său propriu, sarcini adecvate po-
sibilităților de care dispune. Învățământul unitar (obiective, structură, conținut) nu exclude,
ci presupune diferențierea – îndeplinirea unor cerințe unice se poate realiza în mod diferen-
țiat, la nivelul posibilităților fiecărui elev. În acest mod se asigură o pregătire diferențiată, o
instruire nuanțată prin forme de sprijin acordate elevilor pentru a se realiza fiecare la nivelul
capacităților sale și pentru a-i ajuta pe toți să atingă obiectivele comune. Aceasta formă de
instruire diferențiată se încadrează cu termenul individualizare a invățământului. Așa cum
arată I.T.Radu,’’Procesul de individualizare a activității pedagogice privește îndeosebi teh-
nologia didactică,tratarea adecvată a unor elevi în desfășurarea lecțiilor,nuanțarea lucrărilor
de muncă independentă în clasă și acasă, precum și o modalitate adecvată de prezentare a
conținutului în concordanță cu particularitățile însușirii acestuia de către elevi”[2]. Este
vorba de adaptarea conținutului (unitar) și a tehnologiei didactice la particularitățile indi-
viduale ale elevilor,a unor instrumente de muncă independentă.
Am fost nevoită să fac un efort suplimentar pentru sporirea accesibilitații informației
în rândul tuturor elevilor,pentru aducerea la zi a celor ce prezintă ramâneri in urmă, precum
și stimularea gândirii.
Organizarea, desfasurarea și conținutul activității diferențiate cu elevii se realizează
după anumite coordonate:
1. Activitatea diferențiată cu elevii asigură realizarea sarcinilor învățământului for-
mativ.
2. Activitatea diferențiată se desfășoară cu întregul colectiv al clasei.
3. În timpul lecției se realizează obiectivele instructiv – educative ale activității dife-
rențiate cu elevii.

112
4. Activitatea diferențiată va cuprinde pe toți elevii clasei pentru a se realiza stimula-
rea dezvoltării lor la nivelul maxim al disponibilităților pe care le are fiecare.
5. Suprasolicitarea și subsolicitarea elevilor față de potențialul psihic de care dispun
se evită în tratarea diferențiată.
6. Conținutul invațării este comun și obligatoriu pentru toți elevii clasei,doar moda-
litățile de predare-învățare sunt diferențiate.
7. În timpul activității diferențiate se folosesc metode si procedee care antrenează ca-
pacitățile intelectuale ale elevilor,trezesc și mențin interesul pentru învățătură,stimulează
atitudinea creatoare,asigură o învățare activă și formativă.
8. Diferențierea activității se poate realiza atât in momentele lecției,cât si în dozarea
temei pentru acasă.
Elaborarea instrumentelor de utilizare a instruirii diferențiate pe nivele înseamnă
conceperea unor instrumente care să asigure instruirea diferențiată pe baza unor scurte sar-
cini date de învățător, derivate din obiectivele propuse pentru respectiva unitate. Formula-
rea sarcinilor trebuie să fie clară și precisă,pe înțelesul elevilor,pentru a putea fi usor par-
curse în timpul alocat. Acest tip de evaluare trebuie să fie incheiat în clasă pentru a oferi
cadrului didactic posibilitatea de a acorda asistență pe loc sau de a interveni cu un nou tip
de ajutor, deseori sub forma unor sarcini de lucru pentru acasă. Dacă s-a greșit în clasă, se
reiau corect sarcinile din fișele de instruire diferențiată pa nivele sau se dă o cerință din
manual care să urmărească aceleași obiective. Fiecare instrument pentru instruirea diferen-
țiată grupează sarcini derivate dintr-un anumit grup de obiective.
Nivelul 1 - cu sarcini derivate din obiectivele stabilite pentru un nivel minim de per-
formanță
Exemplu:
1. Unește fiecare substantiv din coloana A cu adjectivul cu care se acordă din coloana B
A B
copilărie harnic
cer fericită
școlar liberă
țară senin

2. Realizează acordul adjectivelor din paranteze cu substantivele alăturate:


meri(înalt)....................
pară(galbene)
țăran(harnici)
fructe(dulce)
3. Scrie adjectivele din paranteză la forma corespunzătoare:
Balta (adânc) se umpluse de lumină(strălucitor). Din când în când, prin fundul ghio-
lului, treceau lișițe (cenușiu).
Pe firele(verde) de papură se așezau niște păsărele (mic ) și (auriu) cu ochișori de
mărgele (negru).
Nivelul 2 - cu sarcini derivate din obiectivele stabilite pentru nivel mediu,dar prelu-
ând sarcini de lucru situate la intretăierea dintre obiectivele minime și maxime.

113
Exemplu:
1. Subliniază adjectivele din textul următor:
În livezile satului nostru sunt plantați meri înalți, cu coroana rotundă. Ei fac mere
mari,roșii și acrișoare. În livada noastră sunt și niște peri cu coroana lunguiață care au pere
galbene,dulci și aromate. Fermierii pricepuți și harnici îngrijesc livada cu dragoste.

2. Scrie câte un adjectiv care să arate:


forma.....................
mărimea.........................
gustul........................

3. Alcătuiește propoziții cu adjectivele:prevăzătoare,gustos,dulce.


Nivelul 3 - fișe cu cerințe derivate din obiectivele maxime.
1. Găsiți pentru substantivele de mai jos adjective potrivite:vreme, cer ploaie,iarbă,
copac, munte, vară, holde.
2. Analizați adjectivele din proverbele următoare:
Buturuga mică răstoarnă carul mare.
Vorba dulce mult aduce.
(Acordul adjectivului în gen și număr cu substantivul).
În activitățile diferențiate sunt folosite metode și procedee care, combinate specific
particularităților individuale ale elevilor, antrenează capacitățile lor intelectuale, trezesc și
mențin interesul față de învățătură curiozitatea față de obiectele și fenomenele studiate, sti-
mulează creativitatea, solicită eforturi proprii, asigură o învățare activă .

Bibliografie:
1. Radu, I.T.- „Instruirea diferențiată,concepții și strategii’’, București, Editura Didactică și
Pedagogică, 1980
2. ***Dicționar de Pedagogie Contemporană, București. Editura Enciclopedică Română,
1969
3. Gliga, Lucia, (coord.)-Instruirea diferențiată’’, Editura Tipogrup Press, București, 2001

114
FILMUL – INSTRUMENT AL EDUCATIEI

CLUCERESCU CARMEN SIMONA


Liceul „Toma N. Socolescu” Ploieşti

Iniţial, emisiunile televizate aveau un caracter instructiv amplu, fără finalitate pre-
cisă, lipsite de o concepţie prospectivă; cu timpul, o serie de studii, confruntări cu caracter
chiar internaţional, simpozioanele UNESCO, toate au relevat noi valenţe, aspecte, ale micu-
lui ecran. „Televiziunea devine, din mijloc didactic, deseori, subsistem educaţional” (Sardar,
2001, p. 79).
Televiziunea este privită ca o resursă ambientală, cu scopul de a crea un fundal sonor
şi vizual, care devine centru de interes, atunci când indivizii sau grupurile doresc acest lu-
cru. Filmele vizionate des de elevi, corespunzătoare vârstei şi potenţialului informativ al
acestora, contribuie la crearea mediului social, prin derularea unui constant şi relativ ames-
tec de sunete şi imagini, ceea ce dă aparenţa unui program încărcat, a unei vieţi pline. Tele-
vizorul garantează o comunicare verbală, aproape neîntreruptă, a celor de pe ecran, ce poate
fi oricând folosită ca pretext pentru construirea unor schimburi interpersonale. Pe de altă
parte, televiziunea reflectă caracteristica structurală, ce se constituie drept un reglator com-
portamental; în limbajul curent pătrund, însă, multe expresii şi aspecte particulare ale co-
municării, inadecvate vârstei şcolare.
Emisiunile, filmele şi personajele TV sunt utilizate, în procesul educativ, ca material
ilustrativ, ce va facilita conversaţiile. Copiii, de exemplu, folosesc personajele şi programele
TV ca pe un prim element de referinţă, recunoscut ca atare, în clarificarea unor probleme şi
dispute ce apar. Aceste trimiteri la mass-media sunt utilizate, atât în discuţiile dintre ei, cât
şi în cele cu părinţii sau profesorii. Adolescentul, şi nu numai, foloseşte des televiziunea
pentru a intra într-o conversaţie. Atunci când este ignorat de adulţi, el poate pătrunde în
discuţia lor, utilizând un exemplu furnizat de micul ecran, exemplu care să ilustreze ele-
mentele comunicării. Pe lângă o serie de efecte negative, televiziunea poate elabora unităţi
de contact sau de evitare interpersonală. Vizionarea programelor TV reprezintă un compor-
tament ce poate fi cu uşurinţă realizat de către toţi membrii familiei; un sentiment de soli-
daritate familială poate fi dobândit cu ajutorul acestor particularităţi, în paralel cu stările,
emoţiile induse: râs, tristeţe, furie sau stimulare intelectuală. Dar, în acelaşi timp, ce se în-
tâmplă cu sensibilitatea umană, ce rol mai are o voce caldă, intimă, apropiată, înţelegătoare,
ce-ţi deschide sufletul? Sunt coordonate specifice firii umane, care nu vor putea fi niciodată
înlocuite pe deplin, de mijloacele audio- vizuale, indiferent la ce cote vaste, tehnologice se
va ajunge. Părinţii îşi încurajează copiii să urmărească emisiunile concurs şi unele programe
cu caracter educativ, găsind în acestea şi un substitut sau o completare a unei experienţe
şcolare eficiente. Uneori, emisiunile TV oferă spectatorului posibilitatea de a-şi afirma com-
petenţa lingvistică şi/sau profesională, alteori frânează imaginaţia şi creativitatea individu-
ală. Teleşcoala este privită ca o formă de mare eficienţă, pentru cei care studiază la distanţă.
Există şi în România sisteme de învăţământ, cu examene on–line, la sfârşitul cărora se pot
primi certificate, diplome de absolvire. Cea mai răspândită formă de emisiuni educative o
constituie studierea limbilor moderne în cicluri, atât pentru elevi, cât şi pentru adulţi.
În concluzie, trebuie să solicităm apariţia audio-vizualului în procesul educativ, dar
nu ca scop în sine, nu ca profesor surogat, ci ca un instrument de maximă eficienţă în mâna
115
profesorilor. Mijloc audio-vizual riguros, complet şi eficient, filmul poartă noi forme de ex-
presie. Efectele lui benefice fac subiectul unor documentate liste: „accelerează memorarea
informaţiei, facilitează fixarea acesteia, creşte receptivitatea, solicită, provoacă interpretări,
opinii, observaţii, atrage atenţia şi o reţine, nu provoacă oboseală şi stres, combate plicti-
seala, diversifică ritmul activităţilor şcolare, apropie realitatea” (Silverstone, 1998, p. 79),
până atunci inaccesibilă, are o extraordinară putere de evocare şi reconstituire, sintetizează
spaţiul şi timpul vizual-auditiv. Excelent mijloc în pregătirea tinerilor, filmul e cel ce tran-
sformă învăţarea într-o activitate plăcută şi dorită. Aşadar, cele două coordonate - lectura
unei cărţi şi vizionarea atentă a filmului cu aceeaşi temă - vor contribui, cu siguranţă, la eficienţa
învăţământului. De exemplu, elevii clasei a XI-a A, s-au dovedit foarte interesaţi în a des-
făşura o oră de activitate obişnuită, sub forma unei dezbateri, cu tema: Moara cu noroc, de
Ioan Slavici - Psihologic şi moral în lumea tradiţională/societatea contemporană, acţiuni în care au
fost utilizate şi filmul şi cartea; curiozitatea şi interesul lor sporit, m-au surprins în mod
favorabil, dorinţa lor de a analiza o serie de aspecte ale moralităţii, ale căror valenţe cu greu
mai pot fi detectabile în societatea contemporană.
Lectura îşi poate redobândi rolul şi valoarea artistică, educativă, conturând totodată
personalităţi armonioase, încrezătoare în propriile forţe, dinamice, dornice de cunoaştere şi
de autoperfecţionare.

Bibliografie:
Sardar, Z., Van Loon, B., (2001), Câte ceva despre mass-media, Ed.Cartea Veche, Bucureşti
Silverstone, R., (1998), Televiziunea în viaţa cotidiană, Ed. Polirom, Iaşi

116
DEZVOLTAREA PERSONALĂ ÎN MEDIUL ONLINE:
LECŢIA DE DIRIGENŢIE

COMĂNECI IOAN
Școala Gimnazială „ Nicolae Pâslaru” Caşin
COMĂNECI ELENA
Şcoala Gimnazială Coţofăneşti

Datorită situaţiei actuale (SARS CoV-2), care a împins multe ţări să închidă şcolile pe
o perioadă nedeterminată, cadrele didactice din România au trebuit să se adapteze rapid şi
sa treacă de la lecţiile clasice desăşurate în faţa clasei (la catedra/sala de sport) la lecţiile
online desfăşurate în faţa ecranelor (tabletă, laptop, telefon).
Pentru aceasta conducerea şcolilor a trebuit să coordoneze organizarea şcolii online
iar profesorii au creat clase online pentru elevi, au comunicat cu aceştia prin intermediul
grupurilor de Facebook, Messenger, Whatsapp i-au învăţat sa folosească platformele oferite
de Google Suite (în special google Classroom).
Nu vă imaginaţi că acest lucru a fost făcut cu uşurinţă de către profesori sau elevi,
mulţi dintre profesori au avut nevoie de cursuri specializate (personal am urmat cursuri
online pentru a şti să folosim platformele online, am urmarit foarte multe tutoriale pe you-
tube care ne explicau amănunţit paşii ce trebuia urmaţi pentru a reuşi să creem clase online,
pentru a pune note în catalogul online, pentru a folosi la capacitate maximă toate instru-
mentele existente).
Cu atâta tehnologie la dispoziţie nu am putut decât să ne bucurăm de reuşita orelor,
în special a orelor de dirigentie. Mai jos voi ataşa o poză cu ora desfăşurată online la care
tema a fost dezvoltarea personală a elevilor.

Elevii lucrează câteodată individual, alteori în echipă în „breakout rooms” pe Meet,


la această oră au lucrat in echipe mici. Fiecare elev a trebuit să lipească un post-it, alegând

117
câte un cuvant reprezentativ legat de dezvoltarea personală. Am folosit Jamboard-ul de la
google, un fel de tablă online în care fiecare echipa a trebuit sa aleagă un singur cuvânt care
sa definească grupul atunci cand se gândesc la dezvoltare personală. La final tabla noastă
arata cam ca în imaginea de mai sus.
În timpul orei eu îi vizitez în grupurile mici şi îi ajut dacă au nevoie, le fixez şi un
timp pe care îl aloc camerelor mici, urmând ca la expirarea timpului să ne revedem în ca-
mera principală, să vedem rezultatele, să ne împărtăşim părerile, ideile, etc. Cel mai mult
îmi place când ne revedem în camera principală „ îmi place să-i văd cum îşi spun părerile
personale, ce au făcut ei in grupurile mici, simt că se creeză o legătura puternică între ei,
depăşesc barierele pe care şcoala din 2021 le-a impus (păstrarea distanţei sociale) în online
acestea pot fi înlăturate cu success si avem parte de o apropiere din toate punctele de vedere.
Odată cu aceste lecţii online observ că elevii mei au devenit mai responsabili de pro-
pria învăţare, au devenit mai independenţi.
La finalul lecţiei vin cu completările potrivite, împărtăşesc cu elevii experienţa pro-
prie referitoare la tema aleasă, le dau sugestii despre care ar fi paşii pentru o dezvoltare
personală optimă. Întotdeauna le amintesc sa profite de această perioada când sunt la şcoală,
să îmbine jocul cu cartea. De exemplu pentru mine dezvoltarea personală este pentru psihic
aşa cum este sportul pentru corp, un mod de a te ţine în formă, de a avea mai multă energie.
La fel ca la sport această schimbare se poate petrece în două feluri: te poţi duce la sală, poţi
avea trainer personal, poţi să alergi pe banda cu căştile în urechi sau poţi ieşi afară să alergi
în natură printre copaci, pe malul apei, ambele ajutandu-te să-ţi menţii corpul în formă, aşa
şi pe latura personală poţi citi cărţi, poţi merge la tot felul de cursuri sau poţi să te joci, să-ţi
inventezi singur jocuri care să te ajute să-ţi uşureze viaţa. Eu sunt adepta echilibrului de
aceea recomand folosirea informaţiilor din cărţi împreună cu jocurile, ieşitul cu pretenii,
socializarea, etc.
De regulă sunt o persoană pozitivă si văd doar partea plină a paharului, de aceea
consider această perioadă o oportunitate de a deprinde aptitudini/abilităţi noi, de a învăţa
mai multe despre elevi şi consider că profesorii au o mare responsabilitate de a fi alături de
elevii lor, de a îi ghida să treacă cu uşurinţă peste această perioadă.
În concluzie consider că tema simpozionului „Inovaţie şi profesionalism în învăţă-
mântul online” a fost atinsă prin mijloacele pe care le am enumerat mai sus şi m-am adaptat
cu uşurinţă noilor metode de predare.

118
COMUNICARE ŞI RELAŢIONARE ONLINE EFICIENTĂ CU ELEVII LA
ORELE DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LIMBI MODERNE
(PLAN PERSONAL DE ACŢIUNE)

Prof. COSTEA ELENA-ALEXANDRA


Școala Gimnazială Nr. 4 Rm. Vâlcea

Introducere
Dacă am dori să aducem în discuţie cea mai simplă şi generală definiţie a conceptului de
„comunicare”, aceasta ar putea fi: comunicarea se referă la transferul de informaţie de la emiţă-
tor la receptor, dar şi la schimbarea rolurilor acestora. Astfel, comunicativitatea este un atribut
fundamental al fiinţei vii. Literatura de specialitate atestă faptul că, după nivelul interacţiunii,
se pot distinge următoarele tipuri de comunicare: comunicarea intrapersonală (persoana poartă
un dialog cu sine pentru a-şi limpezi anumite gânduri, relaţii, situaţii); comunicarea interperso-
nală, care este şi cea mai răspândită (între două persoane); comunicarea de grup, tipică fiind
comunicarea în grupuri mici (o formă a comunicării interpersonale în care numărul emiţătorilor
sau al receptorilor poate să difere); comunicarea publică, în care emiţătorul este unic, iar recep-
torul se constituie dintr-un auditoriu mai însemnat (de pildă, aici pot fi exemplificate prelegerile
universitare, discursul electoral, sesiunile de comunicări ştiinţifice şi exemplele pot fi mult mai
numeroase); comunicarea de masă, care este identificată generic cu termenul de mass-media
(aceasta având un puternic impact asupra unui număr considerabil de receptori). De asemenea,
după codul utilizat în comunicare, se pot distinge următoarele tipuri: verbală (orală şi scrisă),
nonverbală şi paraverbală.
În contextul de faţă, specialiştii în domeniu au descoperit prin studiu, de-a lungul tim-
pului, numeroase modele ale comunicării; unele dintre cele mai cunoscute fiind: Modelul mate-
matic – un model liniar, care priveşte comunicarea într-un mod mecanic, schema unui astfel de
model de comunicare incluzând următoarele componente (sursa de informare, transmiţătorul
sau emiţătorul, canalul, destinatarul sau receptorul, mesajul şi sursa de zgomot) şi Modelul psi-
hosociologic – acesta subliniază faptul că esenţa comunicării constă în procese relaţionale şi inte-
racţionale şi că orice comportament are o valoare comunicativă, modelul bazându-se pe urmă-
toarele principii: comunicarea este inevitabilă; comunicarea este un proces continuu; comuni-
carea este ireversibilă (odată ce se produce, nu mai poate fi anulată).
Dată fiind tema simpozionului, trebuie aduse în discuţie şi conceptele de: comunicare
educaţională sau pedagogică (este cea care mijloceşte realizarea fenomenului educaţional în
ansamblul său, indiferent de conţinuturile, formele, nivelurile sau partenerii implicaţi) şi
comunicare didactică (este o formă particulară a comunicării educaţionale, care are în centru
relaţia profesor-elev, indispensabilă fiind aceasta în vederea vehiculării unor conţinuturi
determinate, specifice unui act de învăţare sistematică). În accepţiunea pedagogiei contem-
porane, relaţia profesor-elev este privită ca o relaţie de mare profunzime, în care ambii par-
teneri colaborează permanent şi în cadrul căreia este bine precizat statutul fiecăruia: profe-
sorul ca factor educativ, iar elevul ca obiect şi subiect al educaţiei.
Astfel, profesorul, pentru a-şi îndeplini menirea de organizator şi factor de decizie în
stabilirea strategiilor educative, de mediator al accesului la informaţii şi de evaluator al ran-
damentului şcolar, trebuie să cunoască psihologia elevului, să se transpună în modul de a

119
fi, de a simţi şi de a acţiona al acestuia. El trebuie să urmărească schimbarea locului şi a
rolului elevului în actul educaţional, să stimuleze activitatea şi angajarea lui în procesul pro-
priei formări. În ceea ce-l priveşte pe elev, între calitatea sa de obiect al influenţei educative
şi cea de subiect al propriei sale formări, trebuie să existe un raport dialectic, eficienţa acţiu-
nii educative fiind dependentă de gradul său de angajare şi participare la demersurile in-
structiv-educative. Deci, în vederea realizării unei comunicări didactice eficiente, se cer a fi
îndeplinite următoarele caracteristici: trebuie pus accentul, în mod prioritar, pe înţelegera
celor transmise; această formă de comunicare se bazează, printre altele, şi pe o organizare
didactică a informaţiilor furnizate; profesorul are un rol activ, acţionând ca un filtru ce aran-
jează, personalizează, selectează conţinuturile ştiinţifice; trebuie îmbinate comunicarea
orală şi cea scrisă, fiind luate în seamă diverse paricularităţi ce ţin de formă şi de ritm (ac-
centuarea dimensiunii paraverbale a comunicării), dar şi de conţinut; trebuie animaţi selec-
tiv partenerii de dialog; comunicarea didactică trebuie „ritualizată”, fiecare dascăl utilizând
anumite expresii, sintagme, în funcţie şi de specificul disciplinei/disciplinelor de studiu
(„Nu vorbiţi neîntrebaţi!”, „Citiţi cu atenţie cerinţele date!”, „Nu vă grăbiţi în procesul lec-
turii, citiţi cu intonaţie!”); iar astăzi, date fiind contextul socio-educaţional pe care-l traver-
săm şi activitatea intensă pe deja foarte utilizatele platforme, există exemple sugestive şi în
acest sens („Nu intraţi pe platformă înaintea cadrului didactic!”, „Staţi cu camerele pornite
şi deschideţi-vă microfoanele doar atunci când vorbiţi!”, „Încărcaţi-vă la timp temele pe
platformă!”).

Plan personal de acţiune


Identificarea şi stabilirea modificărilor dorite de: atitudine, comportament, obice-
iuri, perspectivă, în ceea ce-i priveşte pe elevi
utilizarea metodelor activ-participative în predarea-învățarea-evaluarea Limbii şi li-
teraturii române şi-a Limbilor moderne (Limba franceză) în învăţământul gimnazial;
dezvoltarea creativității elevilor;
crearea unei atitudini pozitive în relația profesor-elev.

Stabilirea paşilor necesari pentru producerea modificărilor dorite


a)selectarea metodelor activ-participative adecvate în predarea-învăţarea-evaluarea
disciplinelor mai sus-menţionate la gimnaziu;
documentare, participare la cursuri de formare cu specific;
aplicarea practică a unor astfel de metode cu clasa de elevi;
analiza beneficiilor utilizării unor astfel de metode didactice;
observarea punerii în practică a unor astfel de metode;
analiza rezultatelor prin concluzii şi exemple practice (acolo unde este cazul).
b)- identificarea factorilor creativității;
- identificarea unor indicatori de analiză și apreciere;
- utilizarea unor metode specifice pentru dezvoltarea creativității (Metoda Lotus,
Brainstorming-ul, Studiul de caz, Proiectul/Tema de cercetare, Ciorchinele, Cubul, Explozia
stelară, Mozaicul, Pălăriile gânditoare, Diamantul, Metoda cadranelor, Dramatizarea, Jocul
teatral, Metoda acvariului, Turul galeriei);

120
- creșterea numărului de elevi capabili să rezolve cerinţe mai complexe în vederea
obținerii unor rezultate bune şi foarte bune la examene, dar şi la diverse concursuri şi olim-
piade şcolare.
c)- modul cum spun și cum traduc în practică, prin atitudinile și comportamentele
lor, ideile pe care le transmite profesorul;
- crearea unei relații profesor-elev în vederea unei bune conlucrări, bazate pe respect
și înțelegere reciprocă, prin lucrul pe echipe şi grupe de lucru, proiecte;
- încrederea în sine, siguranța în ton și gestică, comportament deschis, sociabil al pro-
fesorului în clasa de elevi;
- încurajarea învățării elevilor prin aprecieri verbale, dar şi prin acordarea de recom-
pense simbolice şi, bineînţeles, de note mari pentru răspunsurile bune ale acestora.
Identificarea resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor propuse (modifică-
rilor) - interne/personale, externe
interne: informare/documentare, disponibilitate, calm, răbdare, perseverență, tact
pedagogic, diplomaţie, efort personal, susținerea elevilor pentru dezvoltarea competențelor
TIC (dat fiind contextul socio-educaţional actual – şcoala online);
externe: materiale diverse (cărți, reviste de specialitate, dicţionare, fişe de lectură, fişe
de lucru, portofolii etc), Internetul, platforme, cursuri de dezvoltare personală/profesională,
aplicații, table interactive ș.a.
Stabilirea ordinii şi-a unor termene realiste de punere în practică a acţiunilor (pen-
tru fiecare dintre ele)
utilizarea metodelor activ-participative în predarea-învățarea-evaluarea discipline-
lor încă de la început amintite – anul școlar 2020-2021;
dezvoltarea creativității elevilor – aprilie 2021;
crearea unei atitudini pozitive în relația profesor-elev – noiembrie 2020.
Stabilirea termenelor intermediare de evaluare a progreselor - vor fi evaluate re-
zultatele (consecinţe, impact, reacţii) intermediare - directe şi indirecte - şi vor fi integrate
observaţii diverse, concluziile, descoperirile personale utilizarea metodelor activ-partici-
pative în evluarea procesului instructiv-educativ desfăşurat:
evaluare finală – iunie 2021;
evaluare intermediară – la sfârşitul fiecărei luni.
dezvoltarea creativității elevilor:
evaluare finală – aprilie 2021;
evaluare intermediară – la sfârşitul unei perioade de două luni.
crearea unei atitudini pozitive în relația profesor-elev:
evaluare finală – noiembrie 2020;
evaluare intermediară – la sfârşitul fiecărei săptămâni.

121
EDUCAȚIE ONLINE – PRIETEN SAU DUȘMAN AL ÎNVĂȚĂRII?

COPOS ELENA
Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Dej

„Instruirea reprezintă activitatea principală realizată în cadrul procesului de învăţă-


mânt, conform obiectivelor pedagogice generale elaborate la nivel de sistem, în termeni de
politică a educaţiei.”
Instruirea online se referă la instruirea care se desfăşoară prin intermediul unui calcula-
tor conectat la o reţea, conţinutul educaţional putând fi sub forma unei lecţii tradiţionale sau a
unei sesiuni de lucru colaborativă, realizată cu ajutorul tehnologiilor de comunicaţie.
Materialele educaţionale pot fi prezentate sub formă de text, grafice, materiale audio, vi-
deo. Termenul de sistem de instruire online desemnează un ansamblu de tehnologii, proceduri,
mijloace, participanţi care conlucrează pentru atingerea obiectivelor procesului de instruire.
Procesul de învăţare defineşte oamenii la orice vârstă. Existenţa umană în sine este
condiţionată de învăţare; pentru a supravieţui suntem nevoiţi să învăţăm: să cunoaştem me-
diul, să ne cunoaştem apropiaţii şi, forma cea mai profundă, să ne autodepăşim.
Cea mai nouă tendinţă în învăţământ, cunoscută şi apreciată ca cea mai eficientă şi de dorit
de până acum, este învăţământul electronic. Cunoscut ca „e-learning” sau, mai nou, ca „e-
education”, conceptul de învăţământ electronic (sau virtual) este reprezentat de interacţiu-
nea dintre procesul de predare – învăţare si tehnologiile informaţionale. E-learning este în
acest moment mai mult decât un concept, este parte din învăţământul actual, tinzând să
devină tot mai căutat prin economia de timp pe care o implică. E-learning semnifică, într-o
definiţie neconsacrată, şansa omului de a se informa facil, rapid, în orice domeniu, nefiind
condiţionat de un suport fizic (cărţile din hârtie) sau de un intermediar (profesorul). Acest
concept permite flexibilizarea procesului de învăţământ până la a oferi cea mai largă gamă
de cărţi electronice, sfaturi, imagine şi text.
Profesorii care reușesc să fie eficienți în mediile online sunt cei care se angajează într-
o pedagogie activă, bazată pe atenția crescută la nevoile de învățare și, deopotrivă, la cele
emoționale ale elevilor. Eforturile pe care aceștia trebuie să le facă pentru a menține moti-
vația și angajamentul educabililor sunt mai crescute, deoarece, în condițiile unei interacțiuni
virtuale, cadrul didactic nu poate controla mediul de învățare și factorii ce distrag atenția și
concentrarea elevului. Așadar, realizarea procesului educațional în mediul online vine cu o
provocare majoră, respectiv aceea de a găsi noi metode prin care elevul să beneficieze de
orientarea constantă oferită de profesor în învățare. Entuziasmul profesorului, umorul,
exemplele și analogiile trec mai greu dincolo de ecran, motiv pentru care profesorul trebuie
să își dezvolte competențe de a transmite conectare și emoție, cu scopul de a susține optim
procesul de învățare (Macklem, 2015).
În același timp, anumite emoții negative asociate cu învățarea pot fi mai accentuat
prezente în contextul educației online, decât în contextele față în față. Desigur, acestea pot
fi identificate relativ facil de către comunicatorul educațional printr-o analiză atentă a feed-
back-ului, inclusiv al celui personal. Spre exemplu, elevii pot simți descurajarea cauzată de
dificultatea de a înțelege materialul sau de a se concentra în mediul de acasă, însingura-
rea ca urmare a absenței interacțiunii directe cu profesorii și colegii și chiar frustarea gene-
rată de provocările ce vizează limitarea comunicării online, funcționarea platformelor de
122
învățare ș.a.m.d. Aceste atitudini pot duce, pe termen mediu și lung, atât la abandonarea
unor cursuri, cât și la amplificarea nesiguranțelor, a temerii de eșec, a sentimentului de nea-
jutorare și a incapacității de a recupera individual conținuturile pe care nu le-au înțeles
(Hew și Cheung, 2014). Astfel, devine și mai provocator pentru elevi să își stabilească auto-
didact și autoreglat obiective de învățare. Acesta este motivul pentru care cadrul didactic ar
trebui să ofere ajutor suplimentar în reglarea motivațională și emoțională a educabililor.
Desigur, în procesul de predare-învățare online, însuși specificul acestui mediu creează di-
ficultăți în monitorizarea efectivă din partea profesorului, fiind mai dificil de implementat
feedback-ul sau ajutorul imediat oferit elevului. Practic, capacitatea profesorului de a ob-
serva în mod direct greșelile și elementele, unde elevul are nevoie de îndrumare, este mult
redusă. Pentru facilitarea învățării autoreglate se impune un ajutor suplimentar din partea
cadrului didactic, poate uneori chiar a psihologului școlar. O a doua metodă eficientă de a
susține activarea strategiilor de învățare autoreglată constă în oferirea de feedback corobo-
rat cu instrucțiuni suplimentare.
În ciuda lipsurilor și riscurilor precizate, există și câteva avantaje evidente ale educa-
ției online. În primul rând, spre exemplu, un beneficiu ar putea fi utilizarea unor materiale
video extrem de bine structurate, care să permită celui ce învață să fixeze informațiile rele-
vante și să le aplice cât mai concret. Aceste materiale au avantajul că pot fi oprite și reluate
oricând, astfel că elevul își poate ajusta parcurgerea lor în funcție de capacitatea de înțele-
gere, de starea emoțională etc., fără să fie nevoit să le parcurgă în ritmul mediu al clasei/gru-
pei. De asemenea, educația online poate încuraja dezvoltarea învățării autoreglate prin fap-
tul că elevii sunt puși să își monitorizeze procesul de învățare, să își planifice și să se auto-
evalueze în raport cu cerințele și scopurile personale. În al doilea rând, posibilitățile multi-
ple de susținere a procesului educațional, pe care le oferă instrumentele online, pot dezvolta
autonomia în învățare, creativitatea și flexibilitatea cognitive. Această abordare poate spori
încrederea elevilor în capacitatea lor de a-și gestiona propriul proces de învățare, astfel con-
tribuind și la un angajament mai ridicat în raport cu sarcinile de învățare.
Un alt aspect pozitiv al predării și învățării online este că accesul la resursele de în-
vățare se face mai facil și oferă elevului un control ridicat asupra conținutului pe care do-
rește să îl parcurgă, precum și asupra timpului sau locului în care studiază. În absența unui
ghidaj sistematic, în selectarea informațiilor relevante și valide, oferit de cadrul didactic,
elevul poate să găsească dificilă selectarea conținuturilor și să se încarce emoțional cu frus-
trare care, deseori, duce la dezangajarea din procesul de învățare. De aceea, atenția din par-
tea cadrului didactic rămâne esențială în orientarea procesului educativ.
S-au putut expune câteva idei, însă cu toții știm că internetul este foarte util în învă-
țare, atât a celor mici, cât și a celor mari. Pentru cei mici tehnologia este atractivă, iar pentru
cei mari trebuie să existe o motivație puternică pentru a o utiliza în mod eficient.
Pot fi numite situații limită cazurile în care o persoană este într-un anumit context în
care nu poate avea acces la internet sau nu își permite acest lucru. Din acest motiv, se poate
întampla să piardă o anumită informație care îi era utilă în acel moment dar pe care nu o
poate accesa pe loc. Aceste situații de criza chiar nu pot fi controlate.
Elevii au astăzi la dispoziție resurse la care mulți dintre noi nu am visat niciodată.
Cele mai multe dintre aceste resurse pot fi utilizate și pot ajuta elevii să învețe și să progre-
seze, însă este important să se ajungă la un echilibru între inovație și convenționalitate. Este

123
clar că avantajele sunt mai mari decât dezavantajele, dar cheia tehnologiei în clasă va fi în-
totdeauna relația profesor-elev, pentru că acolo are loc educația.
Poate fi frustrant și consumă timp, dar, în final, tehnologia în educație poate deschide
uși către noi experiențe, noi descoperiri și noi moduri de învățare și colaborare, însă nicio
tehnologie din clasă nu poate înlocui profesorii talentați și inspirați.

Bibliografie:
Hew, K. F., & Cheung, W. S. (2014). Students’ and Instructors’ Use of Massive Open Online
Courses (MOOCs): Motivations and Challenges. Educational Research Review, 12, 45-58.
www.edu.ro

124
PRINCIPIILE DIDACTICE ÎN PREDAREA DISCIPLINEI RELIGIE

Prof. CEAPĂ SVETLANA


Școala Gimnazială „Miron Costin” Galați

Principiile didactice sunt normele generale pe care se întemeiază procesul de învăţă-


mânt, asigurând condiţiile necesare îndeplinirii scopurilor şi obiectivelor pe care le urmă-
reşte în desăvârşirea sa. În proiectarea, desfăşurarea, evaluarea şi ameliorarea sau reglarea
unei lecţii, aceste principii se întrepătrund, între ele existând o strânsă interdependenţă.
Principiile didactice aplicate studiului religiei sunt următoarele: principiul intuiţiei,
principiul accesibilităţii, principiul sistematizării cunoştinţelor, principiul îmbinării teoriei
cu practica, principiul hristocentric, principiul eclesiocentric, principiul asigurării conexiu-
nii inverse (feed-back-ul).
Principiul intuiţiei indică faptul că accesul în lumea credinţei trece prin simţuri, cu-
noaşterea concretă, senzorială fiind baza abstractizării şi generalizării cunoştinţelor.
Intuiţia vizează influenţa directă a obiectelor ce nu înconjoară asupra simţurilor noastre.
Importanţa acestui principiu în educaţie este susţinută de textul biblic şi de Sfinţii
Părinţi: Domnul Iisus Hristos a expus în învăţătura Sa, atât prin vorbirea directă, cât şi prin
parabole care reprezentau imagini luate din lume.
Cunoaşterea adevărată se întemeiază pe sensibilitate şi gândire. Cu cât este vorba de
lucruri abstracte, cu atât este mai necesară utilizarea intuiţiei. Adevărurile de credinţă tran-
smise elevilor la lecţia de religie sunt suprasensibile, iar pentru a fi înţelese trebuie făcute
accesibile cu ajutorul materialului intuitiv. Şi aici icoana îşi are rolul ei primordial.
Omul are nevoie de ceva concret pentru a înţelege ce-i spui. De aceea in cadrul orei de
religie se impune a se folosi mult material intuitiv (cărţi, planşe, desene, imagini, icoane, etc.).
Principiul accesibilităţii este impus de specificul gradului de pregătire, de cel al dez-
voltării psiho-fizice al elevilor, de mediul cultural, precum şi de alte particularităţi.
Cel puţin pentru primele veacuri creştine, acest principiu didactic poate fi identificat în arta
creştină. Arta creştină veche a demonstrat o preocupare atentă pentru comunicarea cu lu-
mea primelor veacuri, folosind, pentru exprimarea unor concepte creştine, diverse simbo-
luri şi alegorii, preluate din cultura acelor vremuri.
În procesul de învăţământ actual, cunoştinţele predate influenţează în mod diferit
raţiunea, voinţa şi sentimentele elevilor. Se cere ca predarea cunoştinţelor să fie realizată
într-o modalitate accesibilă şi să ţină cont de capacităţile reale ale elevilor.
Pentru realizarea accesibilităţii cunoştinţelor este necesar ca predarea să se facă gradat, de
la cunoscut la necunoscut, de la concret la abstract, de la particular la general, de la simplu
la complex.
Principiul sistematizării cunoştinţelor se impune a fi selectat în cazul întocmirii pla-
nurilor-cadru, programelor şi manualelor şcolare, dar şi în activitatea concretă de transmi-
tere şi însuşire a cunoştinţelor.
În predarea religiei, documentele şcolare se alcătuiesc, plecându-se de la un nucleu
de cunoştinţe în jurul cărora se structurează şi alte noţiuni. Pentru ca materia să poată fi
predată şi înţeleasă, apare necesitatea difuzării ei într-o succesiune de secvenţe logice şi ac-
cesibile pe plan informaţional, care vor asigura un învăţământ coerent, apt pentru formarea

125
şi dezvoltarea personalităţii religios -morale. Programa şcolară la disciplina religie este sis-
tematizată şi organizată logic şi continuu, respectând cerinţele acestui principiu.
În ceea ce priveşte poziţia icoanei în procesul instructiv-educativ, acestui principiu
se pretează şi sistematizarea istorică a scenelor în dispunerea iconografică din biserici. Isto-
ric sau dogmatic, este limpede că scenele din biserici se grupează sistematic şi logic după
anumite principii.
Principiul îmbinării teoriei cu practica cere ca informaţiile transmise elevilor să fie
legate de realitate şi transpuse în viaţa de zi cu zi.
Învăţătura Evangheliei trebuie să devină o putere care să dirijeze viaţa creştinului, dat fiind
faptul că adevărul a fost descoperit ca să îndemne spre o viaţă duhovnicească. Învăţăturile
religioase vor fi expuse astfel încât elevii să-şi dirijeze viaţa după ele, având drept exemple
pe Domnul Iisus Hristos şi pe Sfinţi ale căror chipuri sunt reprezentate în sfintele icoane.
„Icoanele îi stimulează pe credincioşi spre a imita virtuţile şi faptele sfinţilor.
Principiul hristocentric cere ca educaţia religioasă să se orienteze în jurul persoanei
Domnului Iisus Hristos, ca Dumnezeu adevărat şi om adevărat. Domnul Iisus Hristos va fi
prezentat ca desăvârşire absolută. El s-a înomenit pentru a ridica firea noastră cea căzută
prin păcat şi pentru a se face nouă model şi pildă de urmat.
Profesorul de religie va arăta icoanele ce reprezintă Întruparea, viaţa, jertfa pe cruce, Învie-
rea, arătările de după Înviere, Înălţarea la cer, trimiterea Duhului Sfânt în lume şi prezenţa
Lui reală în Sfânta Euharistie. Totul se raportează la El şi la lucrarea sa mântuitoare. Atunci
când priveşte icoana oricărui sfânt, creştinul îşi înalţă gândul la izvorul sfinţeniei. Contem-
plând chipul zugrăvit al unui sfânt, creştinul, rememorând viaţa şi întâmplările care l-au
făcut pe acela fericit, se va gândi la pricina pentru care cel reprezentat în icoană a pătimit, a
suferit, la Hristos.
Principiul eclesiocentric
Omul îşi poate atinge scopul pentru care a fost creat doar în cadrul Bisericii, fiind membru
al acesteia.
În predarea cunoştinţelor, profesorul trebuie să prezinte elevilor învăţătura despre
Biserică astfel încât să dezvolte sentimente de dragoste, respect, admiraţie faţă de ea, să lege
inima lor de această instituţie divino-umană, întemeiată de Mântuitorul Hristos.
Icoanele din biserică sunt foarte grăitoare şi sugestive în acest sens. Când creştinii intră în
biserică şi îşi înalţă ochii spre pereţii zugrăviţi ei îmbrăţişează dintr-o privire istoria mântu-
irii. Astfel icoana devine dogma văzută a Bisericii.
„Arta icoanelor este mai mult decât o simplă artă, este o mărturisire de credinţă”, de aceea
„icoana nu poate fi înţeleasă decât din punct de vedere al învăţăturii dogmatice”. Învăţătura
dogmatică transmisă credincioşilor în cadrul Bisericii a devenit astfel izvor şi fundament
teologic în iconografie.
Principiul asigurării conexiunii inverse (feed-back) este folosit în orice activitate
umană atunci când dorim să ştim care sunt efectele acţiunii întreprinse, în vederea reglării
şi autoreglării continue ca bază a ameliorării rezultatelor finale.
Conexiunea inversă sau informaţia inversă este urmărită de profesor în fixarea cu-
noştinţelor predate. Acesta va alege diferite metode de lucru pentru a realiza evaluarea ele-
vilor, cât şi autoevaluarea propriei sale activităţi cu scopul identificării fragmentelor sau
secvenţelor ce trebuie ameliorate. Principiul asigurării conexiunii inverse exprimă cerinţa

126
reîntoarcerii şi a îmbunătăţirii rezultatelor şi proceselor în funcţie de informaţia primită des-
pre rezultatele anterioare.
Poate nici unul dintre principiile didactice enumerate nu se regăseşte atât de preg-
nant în icoană ca acesta. O dată deprinse la cateheză din omilii sau din textele sacre lecturate,
întâmplările sunt retrăite tot de atâtea ori când privirea întâlneşte icoana.
Poate că aceste principii didactice aplicate imaginii religioase par „cam forţate”; dacă însă
imaginea sacră (icoana) va fi privită în contextul său liturgic, mult mai amplu decât o simplă
admiraţie estetică şi unde cuvântul este susţinut de icoană, de actul şi gestul liturgic, de
muzica bisericească şi de arhitectură, atunci se va găsi pentru argumentaţia noastră o justi-
ficare reală.
Principiile didactice alcătuiesc un sistem unitar, se presupun şi se completează unele
pe altele. Dacă le privim în mod izolat, fiecare dintre acestea se referă la anumite aspecte ale
procesului de învăţământ; prin corelarea lor se asigură interdependenţa componentelor pro-
cesului de învăţământ: proiectarea, realizarea şi evaluarea.

Bibliografie:
Floroaia Mihai, Rolul metodei didactice în învăţământul religios, Editura Alfa, Piatra Neamţ,
2004;
Gheorghe Alexandru, Iordăchescu Nicolae, Metodica predării religiei în învăţământul preuni-
versitar, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 2000;
Ionescu Miron, Radu Ioan, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj - Napoca, 2001.

127
PERSONALIZAREA METODELOR TRADIȚIONALE
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE

Înv. CIOCÎRLAN SONIA-VALERICA


Liceul Tehnologic Beceni, Buzău

Societatea umană evoluează continuu . Un domeniu important și prioritar trebuie să


rămână educația care are nevoie de o formare continuă pentru a corespunde cerințelor ac-
tuale ale societății.
Analizând demersul de organizare a învățării de la disatanță și instrumentele digitale
de organizare a învățării online, s-a demonstrat că sistemul educațional tradițional trebuie
resetat, să includă elementele învățării personalizate, individualizate atât în cadrul institu-
țiilor de învățământ, cât și în mediul familiei sau al comunității.
Pentru eficientizarea învățării personalizate este necesar să fie valorificate posibilită-
țile copilului, utilizate mai eficient resursele mediuluiîn care trăiește și învață copilul, posi-
bilităților instituțiilordin comunitate și mijloacelor mass-media, dar și utilizarea tehnologii-
lorde învățare online, fiind o oportunitatepentru situații speciale sau imprevizibile.
Pandemia de coronavirus a pus toți factorii implicați în procesul de educație: părinți,
elevi, profesori față în față cu o nouă realitate.
Deprinderea de a învăța se învață, iar metodele de învățare eficiente și învățarea tra-
dițională pot fi eficiente și în online, trebuie doar personalizate .
Capacitatea de stăpâni tehnologiile moderne reprezintă provocarea majoră a acestui
secol . Obiectele pedagogice apar într-o formă inedită: cărți programate, situri web, secvențe
audio sau video, bănci de date, etc.
Suporturile și referențialurile în învățare și-au schimbat înfățișarea . Obiectele peda-
gogice se pot livra într-un mod diferențiat: foi imprimate, CD-uri, situri web.
Calculatorul și instrumentele informatice au o putere semnificativă în a sprijini pro-
cesul de orientare și adresare a întrebărilor prin captarea atenției și curiozității celor impli-
cați.
Competențele digitale dobândite de profesori în această perioadă, reprezintă achiziții
utile pentru activitatea didactică viitoare . Utilizarea noilor tehnologii în activitățile de învățare
determină profesorii să regândească procesul didactic, vor utiliza în continuare în activitatea
didactică instrumentele și resursele digitale pe care le-au folosit pe perioada de acasă.
Lecția poate fi identificată pe un site al profesorului, unde se poate intra pe baza unei
parole . Aici se poate afla conținutul dezvoltat, diferențiat pe niveluri al alecției. Întâlnirea
„față în față”, va ocaziona lămurirea unor probleme, descifrarea unor răspunsuri. Tema de
evaluat poate fi identificată și transmisă prin e-mail, în funcție de posibilitățile elevilor.
Portofoliul digital dobândește noi dimensiuni și asigură funcționalități pe următoa-
rele direcții: predare, învățare, evaluare .
Suporturile propriu-zise pot fi clasice (dar preluate din universul virtual), dispuse pe
dischete, CD-uri sau pe o pagină web.
Portofoliul digital presupune manipularea unui computer și utilizarea eficientă a
unei rețele cu multiple informații.

128
Informatizarea tot mai multor domenii ale activității umane impune ca necesitate in-
formatizarea procesului didactic la cea mai fragedă vârstă. Ea trebuie să înceapă din grădi-
niță pentru a fi amplificată în stadiile următoare . În acest fel școala se adaptează cerințelor
și imperativelor dezvoltării sociale.

Bibliografie:
Pavel Cerbușca – „Învățământul general în mod online – eficacitate și eficiență”, Chișinău,
2020
Ciprian Ceobanu, Constantin Cucos, Olimpius Istrate, Ion Ovidiu Pânișoară – „Educația
digitală”, Editura Polirom, București, 2020
Mariana Marinescu – „Tendințe și orientări în didactica modernă”, E.D.P București, 2009
Ioan Nicola – „Tratat de pedagogie școlară”, Editura Aramis, București, 2003

129
SCOALĂ ONLINE ȘI INOVAȚIE

COLȚIȘOR PETRUȚA-ALINA
Școala Gimnazială Nr.1 Ciolpani

Cu cât elevul este mai autonom în învățare, cu atât va avea nevoie de mai puțină structură și
interacțiune. (Dr. Michael G. Moore, Teoria tranzacțională a învățării)
Școala online este o provocare pentru sistemul de învățământ din România. În lipsa
aparaturilor și a echipamentelor tehnologice de calitate soluțiile nu au întarziat să apară.
Așa a luat naștere Programul national “Educație în siguranță” prin care elevii au primit
dispozitive pentru a putea intra să participe la orele online.
Nu au întarziat să apară nici cursurile de îndrumare a cadrelor didactice în învătarea
online, deasemenea s-au facut cunoscute foarte multe platforme și aplicatii pe care poți intra
și lucra atât cu elevii învățământului primar, gimnazial, liceal cât și cu cei din învatamantul
preșcolar.
Modele de învatare online:
sincron - sunt activități live, în care toată lumea este conectată în același timp asincron
- sunt activități individuale ale elevului/elevei, pe care le primește prin platforme mai de-
grabă sub formă de mesaje sau clase virtuale: Whatsapp, Google Classroom, Edmodo etc.
Punctele tari ale predării sincron:
- construiește o strânsă legatură între elevi și participant;
- foarte bun pentru activitățile în grupuri mici;
- elevii cât și profesorii pot obtine feedback și răspunsuri la întrebări în timp real.

Punctele slabe ale predarii sincron:


are nevoie de o conexiune foarte buna la internet;
nu toți elevii și poate, chiar, nici toți profesorii nu vor avea conexiune foarte bună la
internet pentru a gestiona întanlirile in online;
mai puțin flexibil;
mai puțin individualizat;

În activitățile și experiențele în online apar cele trei tipuri de interactiuni:


interacțiunea elevilor/elevelor cu cadrul didactic;
interacțiunea elevilor/elevelor cu conținutul;
interacțiunea dintre elevi/eleve.
În interacțiunea elevilor/elevelor cu cadrele didactice sincron trebuie să se folosească
tehnologia colaborativă pentru a face schimb de materiale/resurse și pentru a interacționa
in timp real;
se poate lucre in grupuri mici pentru a crea un mediu mai intim de învătare și cone-
xiune intre elevi si profesori;
se poate oferi și cere feedback.
Asincron:
se pun cât mai multe materiale în platforma pe care se lucrează cu clasa respectivă
se crează inregistrari video sau audio în care cadrul didactic explică și predă elevilor
ce au de învățat.
130
Interacțiunea elevilor/elevelor cu conținutul lectiilor din cadrul orelor sincron trebuie
să fie mai scurte, interesante și activitățile să conțina cât mai multe jocuri și aplicații care să
îi atragă pe elevi, iar aceștia să aiba oportunitatea de a reflecta și de a trimite feedback-uri.
Asincron:
se folosesc videouri,aplicații interactive;
se pot crea momente de reflecție.
În interacțiunea dintre elevi/eleve sincron trebuie să se creeze contexte pentru discu-
ții,dezbateri,proiecte în grupuri mici și apoi împărtășirea ideilor,a rezultatelor în grup.
Asincron:
se creaza grupuri pe retelele de socializare unde elevii pot dezbate anumite teme le-
gate de lecția propiuzisă.
Din puctul meu de vedere explozia de învățare la distantă, învățare prin descoperire,
accesul la instrumentele din mediul online, sustinerea morală a cadrelor didactice a fost un
lucru benefic pentru învătămantul romanesc, doar așa putem să avansăm și să ajungem la
un nivel la care putem să îi îndrumăm pe elevi,să avem altă mentalitate și aceea că învatatul
se face mult mai usor pin lucruri practice, prin joaca, pentru că joaca este principala activi-
tate de baza prin care copiii învață mai usor și cu drag și nu prin tocit și memorat pe de rost.
Elevii din ziua de azi sunt nativi digitali, folosesc cu usurinta tehnologia și aplicațiile, de
multe ori oferă ei sprijin cadrelor didactice, au nevoie să fie ghidați de profesori/profesoare
pentru a descoperii tehnologia ca un mijloc prin care pot învăța.

Bibliografie:
https://indreptardigital.ro/topic/4-3-profesorul-facilitator-al-invatarii-2/

131
ȘCOALA ONLINE - O PROVOCARE

Prof. HORVAT NADIA


Prof. MUREȘAN ANA-MARIA
Colegiul Tehnic „Alesandru Papiu Ilarian” Zalău

Școala în online a fost și este o provocare a tuturor cadrelor didactice, deoarece până
în anul 2019 sistemul de învățământ din România și nu numai, nu s-a mai confruntat cu o
asemenea provocare. Acomodându-ne cu greu la noile metode de predare și evaluare în
sistem online din anul școlar 2019-2020 am reușit să finalizăm cu bine anul școlar.
Vacanța de vară nu a fost una obișnuită în care să ne putem ”încarca bateriile” pentru
anul care se apropia cu pași repezi și cu multe semne de întrebare: oare vom putea participa
fizic la ore, vom reuși să ne acomodăm restricțiilor impuse de pandemie, o să finalizăm cu bine
anul care urmează și nu în ultimul rând dacă vom trece cu bine, sanătoși peste acestă perioadă.
Inceput de septembrie.
Obișnuiți ca în fiecare an să ne revedem colegii, să ne îmbrățișăm și să împărtășim
bucuriile vacanței, să ne bucurăm de un nou început de an școlar, acum însă totul s-a limitat
la cât de puține lucruri am făcut în această vacanță și dacă am reușit să trecem cu bine,
sănătoși peste problemele pandemiei
Început de an școlar atipic pentru elevi și profesori, marcat de măsurile fără precedent
cauzate de pandemia de coronavirus. După o absență de cîteva luni, tuturor ne era dor de
școală, de colegi, de prieteni și de profesori. Ne lipsea acea îmbățișare a revederii, însă a trebuit
să ne abținem și să zîmbim cu ochii, dincolo de fețele acoperite de măști. În acest an școlar slo-
ganul liceului nostru este: ”Nu ne îmbrățișăm mâine ca să ne putem îmbrățișa la final”, datorită
respectării normelor de distanțare socială. Așa a inceput noul an școlar 2020-2021 cu reguli pe
care le știam cu toții și pe care trebuia să le aplicăm, să fim responsabili.
La finalul primei saptamâni ne simțeam învingători, dar eram conșienți că urmează
să câștigăm victorie după victorie până la final de an. Deși masca și distanțarea împiedică
orele normale, obișnuite, elevii au suportat și s-au adaptat noii realități. Au urmat cateva
saptamâni dificile în care am respectat normele impuse de pandemie. Datorită numărului
mare de îmbolnăviri și a ratei de incidență mare la numărul de locuitori s-a trecut în online.
Am revenit la problemele cu care ne-am mai confruntat și la finalul anului școlar
2019-2020 precum: nu imi merge microfonul, pornește camera, îndreaptă camera spre tine,
mi-a cazut netul, s-a luat curentul, nu mă lasă să mă conectez etc. Toate acestea ne obosesc
și am constatat ca ne era dor de interacțiune, de vorbe și de zîmbete naturale și nu trecute
prin filtrul unui microfon și al unei camere.
Trăim într-o perioadă în care apar schimbări peste schimbări: școala trece online, iar
angajații sunt încurajați să lucreze de acasă. E o adaptare rapidă la un ritm incert pentru
părinți, elevi și profesori, privind cu îngrijorare anul școlar. În contextul acesta, care sunt și
cum se modifică rolurile familiei și ale școlii, în educația copiilor?
Cu răbdare, compasiune și susținere, timpul petrecut acasă cât și conceptul de școală online pot
fi o oportunitatea de a întări relația familie-școală de care e atâta nevoie pentru viitorul copiilor.
Trecerea de la școala tradițională la online, problemele de organizare, restricțiile, lipsa
de resurse au provocat multă oboseală, dar și o performanță scăzută în rândul elevilor, care
simt izolarea și neputința mai puternic. În plus, școala tradițională nu se compară cu școala
132
online, existând cercetări care arată un randament mai scăzut în educația digitală. E foarte
important pentru ei să fie sprijiniți și apreciați chiar și pentru eforturi minime, zi după zi.
Recunoaște-le reușitele la final de zi sau la începutul zilei următoare, ca să aibă un start bun.
Învățarea online sau hibrid poate fi chiar ceea ce au nevoie copiii, practic, pentru viitorul
lor: de autonomie și responsabilitate, de simțul colaborării și de încredere, de reziliență.
Ce poți face ca să petreceți timpul în mod plăcut, dar și explorat la maximum? Din-
colo de teme și școală, elevii au nevoie să se deconecteze cu jocuri care îmbină plăcutul cu
utilul: jocurile! Cum ar fi să învețe să creeze propriile jocuri sau aplicații?
Există o mulțime de beneficii: stimularea creativității, deprinderea de abilități de pro-
gramare și design, abilități de logică și de rezolvare de probleme, dar și comunicare virtuală
și lucru în echipă (practic, îl pregătești de meseriile viitorului!).
Tranziția de la clasă la școală poate să fie demotivantă. E demonstrat că puterea de
concentrare scade odată cu trecerea educației în digital, iar izolarea nu ajută.
Nu există proces educativ separat, el are loc acasă, la școală și în societate. De aceea, este
atât de important să existe o comunitate unită, în care fiecare membru contribuie cu resurse,
dar și cu compasiune, pentru același scop: binele copiilor.

Bibiografie:
1. Educația copiilor în pandemie: ce rol și soluții au familia și școala, când copiii învață on-
line de acasă, Logiscool, București, Sectotul 1; https://www.logiscool.com › blog › ghid ›
educatia-copiilor;;
2. V a l e n t i n a - M i h a e l a M a t r e s u - B i n j u n g , Școala românească – între trecut, prezent
și viitor, editura Edict, Revista Educației,1 martie 2019

133
ȘCOALA ONLINE

Prof. CHIRCA MIHĂIȚĂ


Școala Gimnazială „Anghel Manolache” Scrioaștea

Educația nu este pregătirea pentru viață, educația este viața însăși. (J. Dewey)
În zilele noaste, unitatea de învățământ trebuie să fie pregătită să facă față unor ce-
rințe tot mai complexe din partea societății contemporane și să își revendice locul său în
viața copiilor pe care îi educă dar și în centrul comunității, chiar in acest context al predarii
- invatarii - evaluarii online. Cerințele beneficiarilor fac din unitatea de învățământ un cadru
viu, un mediu în continua schimbare.
Internetul, privit cu reticență inițial, a devenit acum un mediu de promovare nelimitat,
prin care o școala își poate construi o imagine. Deschiderea spre nou se realizează datorită
cadrelor didactice pregătite, care intervin în favoarea acestei dezvoltări continue a școlii.
Școala noastră, în ochii comunității, este rezultatul unei munci constante. Educația
de calitate este rezultatul unui efort colectiv al cadrelor didactice, fiecare contribuind indi-
vidual asupra imaginii de ansamblu a instituției școlare. Responsabilitatea aceasta este în
mâinile noastre, deoarece această imagine pozitivă se creează greu!
Perioada actuală, cea a pandemiei, a venit cu multe schimbări în toate domeniile, în
special în domeniul educației, solicitând cadrelor didactice, dar și elevilor, să desfășoare pro-
cesul instructive educativ în mediul on line. Aceasta solicitare a devenit o adevarată provo-
care pentru marea majoritate a cadrelor didactice, deoarece nu au mai fost puse în asemenea
situații. Cu toate acestea, din punctul meu de vedere, au facut față cu brio acestei provocări,
reușind să atingă obiectivele procesului instructiv-educativ. Un pas important în desfășurarea
acestor activități a fost accesarea de către cadrele didactice si utilizarea diferitelor platforme
educaționale adaptate fiecărui nivel educațional. Şcoala româneascǎ trebuie sǎ iasǎ din nor-
mele stricte ale ideii de transfer de cunoştinte cǎtre elevi, idée care încǎ mai stǎ ca temei de
bazǎ a tot ceea ce şcoala face sau trebuie sǎ facǎ. Şcoala sǎ fie locul unde elevii primesc infor-
maţii, dar accentul sǎ nu cadǎ pe dimensiunea informativǎ, ci din ce în ce mai mult pe formare,
integrare, relaţionare. Valorile instituţionale şi viziunea sunt importante deoarece ele dau di-
recţie şi sens instituţiei, asigurǎ consecvenţa în acţiune, motiveazǎ şi promoveazǎ angajaţii,
pun bazele culturii şcolii. Pentru a-şi îndeplini acest obiectiv, şcoala trebuie să câştige încre-
derea părinţilor şi a elevilor transformându-i în parteneri ai propriei formări.
În contextul desfășurării online a cursurilor școlare, crearea şi promovarea unei ima-
gini instituţionale pozitive în comunitate se realizează, în primul rând, prin rezultatele edu-
caționale pozitive ale elevilor, părinții fiind deosebit de interesați de acest aspect. Trebuie să
ținem cont de calitatea actului educațional, de măsurile luate pentru asigurarea desfășurării
activității, de calitatea profesorilor care susțin educația online, sincron sau asincron. Putem
afirma că opțiunea pentru cursurile online au oferit posibilitatea fiecărei școli să-și demon-
streze potențialul instructiv-educativ, procesul educativ devenind practic o carte deschisă tu-
turor beneficiarilor, elevi, părinți, comunitate. Activitatea virtuală nu trebuie să constituie un
impediment al promovării imaginii pozitive a școlii, ci dimpotrivă, un mijloc al remedierii
acestei imagini în comunitate, dacă este cazul. Fiecare cadru didactic poate contribui la schim-
barea percepției asupra școlii, prin seriozitatea, etica, profesionalismul de care dă dovadă. Nu

134
trebuie să uitam, că în ciuda provocărilor privind imaginea personala a cadrului didactic, ac-
tivitatea profesorilor și învățătorilor în mediul online poate crește încrederea părinților și ele-
vilor, poate determina un sentiment pozitiv de apartenență la o instituție educativă.

Bibliografie:
• Constantin Cucoș, Școala online – Elemente pentru inovarea educației, Ed. Universității
din București, București, 2020.
www.upit.ro

135
AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE EDUCAŢIEI ON-LINE
LA PREŞCOLARI

Educ. CORNEA ILDIKO-EVA


G.P.P. „Floare de colţ”

Procesul de învăţare defineşte oamenii la orice vârstă. Existenţa umană în sine este
condiţionată de învăţare, pentru a supravieţui suntem nevoiţi să învăţăm: să cunoaştem me-
diul, să ne cunoaştem apropiaţii şi, forma cea mai profundă, să ne autodepăşim.
Ce avantaje are educaţia on-line?
- se desfășoară în confortul unui mediu cunoscut de copil, bazat pe încredere și siguranță,
iar acest lucru favorizează o învățare eficientă și durabilă. Copiii petrec mult timp în familie, ală-
turi de părinți, se bucură de prezenţa şi sprijinul acestora în realizarea sarcinilor de lucru. Îşi des-
făşoară activitatea într-un mediu familiar, plăcut şi fără zgomotul şi agitația din grupă.
-activitățile online nu încep atât de devreme, astfel preşcolarii se pot bucura de o oră
de somn în plus dimineața
- cei mici pot parcurge materialele video în ritmul propriu, în funcție de nevoile și
interesele individuale
- copiii se obișnuiesc mai bine cu tehnologia, descoperă programe utile, totul este mai
interactiv (anterior, preșcolarii erau obișnuiți mai degrabă cu jocurile pe smartphone și pe
tabletă, mai puțin cu programele, și chiar utilizarea laptopului sau a computerului desktop);
-se pune mai puțin accent pe teorie și mai mult pe practică;
-există o varietate de programe prin care se pot realiza activitățile cu cei mici, mult
mai atractive, îndrăgite de ei, prin care se realizează evaluarea mult mai ușor;
-părinții pot supraveghea activitatea preșcolarilor, petrec mai mult timp împreună, îi
pot monitoriza mai ușor.
Relațiile între şcoală şi familie au de câştigat, deoarece părinţii observă în mod direct
efortul făcut de cadrul didactic în reuşita procesului de predare şi învățare;
Favorizează învățarea şi dezvoltarea unor noi aptitudini părinților prin folosirea in-
strumentelor şi platformelor pe care lucrează copiii
Favorizează colaborarea profesorilor, prin împărtăşirea de noi experiențe, schimbul
de materiale şi idei.
Ce dezvantaje are educaţia on-line online:
-este impersonală, spre deosebire de educația în clasă în care există o interacțiune
față în față reală între educatoare și preșcolar. Prin interacțiunile față în față, educatoarea
pote ajuta pe copil să-și construiască respectul de sine, încrederea și maturitatea emoțională.
calitatea informațiilor și sursele pe care copiii le găsesc poate să nu fie de calitate.
– există, de asemenea, problema gradului de securitate a programelor de învățare online.
copiii nu au acces egal la resursele tehnologice.
-autenticitatea muncii.
-evaluările au tendința de a fi bazate doar pe cunoștințe și nu neapărat pe partea
practică.
Învățarea online ne-a permis să accesăm instruiri de calitate de oriunde din lume și
să ne adaptăm la nevoile copilului.

136
METODE ȘI INOVAȚII DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE
LA ORA DE MATEMATICĂ

Prof. înv. primar CUZENCU LOREDANA


Şcoala Gimnazială „Petru Mușat” Siret, Suceava

Metodele de învăţământ (“odos” = cale, drum; “metha” = către, spre) reprezintă căile
folosite în şcoala de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa, natura, lumea,
lucrurile, ştiinţa. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile,
deprinderile şi capacităţile elevilor de a acţiona asupra naturii, de a folosi roadele cunoaşte-
rii transformând exteriorul în facilităţi interioare, formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi
personalitatea.
Metodologia didactică desemnează sistemul metodelor utilizate în procesul de în-
văţământ precum şi teoria care stă la baza acestuia. Sunt luate în considerare: natura,
funcţiile, clasificarea metodelor de învăţământ, precum şi caracterizarea, descrierea lor, cu
precizarea cerinţelor de utilizare.
Metodele de învăţământ sunt un element de bază al strategiilor didactice, în strânsă
relaţie cu mijloacele de învăţământ şi cu modalităţile de grupare a elevilor. De aceea, opţiu-
nea pentru o anumită strategie didactică condiţionează utilizarea unor metode de învăţă-
mânt specifice.
Sistemul metodelor de învăţământ conţine:
- metode tradiţionale, cu un lung istoric în instituţia şcolară şi care pot fi păstrate cu
condiţia reconsiderării şi adaptării lor la exigenţele învăţământului modern;
- metode moderne, determinate de progresele înregistrate în ştiinţă şi tehnică, unele
dintre acestea de exemplu, se apropie de metodele de cercetare ştiinţifică, punându-l pe elev
în situaţia de a dobândi cunoştinţele printr-un efort propriu de investigaţie experimentală;
altele valorifică tehnica de vârf (simulatoarele, calculatorul).
Un criteriu de apreciere a eficienţei metodelor îl reprezintă valenţele formative ale
acestora, impactul lor asupra dezvoltării personalităţii elevilor.
În şcoala modernă, dimensiunea de bază în funcţie de care metodele de învăţământ
sunt considerate inovative este caracterul lor activ adică măsura în care sunt capabile să
declanşeze angajarea elevilor în activitate, concretă sau mentală, să le stimuleze motivaţia,
capacităţile cognitive şi creatoare.
Aceste metode inovative se numesc metodele interactive centrate pe elev, acele mo-
dalităţi moderne de stimulare a învăţării şi dezvoltării personale încă de la vârstele timpurii,
instrumente didactice care favorizează interschimbul de idei, de experienţe, de cunoştinţe.
Interactivitatea presupune o învăţare prin comunicare, prin colaborare, produce o con-
fruntare de idei, opinii şi argumente, creează situaţii de învăţare centrate pe disponibilitatea şi
dorinţa de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă şi activă, pe influenţa reciprocă din
interiorul microgrupurilor şi interacţiunea socială a membrilor unui grup.
Implementarea acestor instrumente didactice moderne presupune un cumul de cali-
tăţi şi disponibilităţi din partea cadrului didactic: receptivitate la nou, adaptarea stilului di-
dactic, mobilizare, dorinţă de autoperfecţionare, gândire reflexivă şi modernă, creativitate,
inteligenţa de a accepta noul şi o mare flexibilitate în concepţii.

137
Uneori considerăm educaţia ca o activitate în care continuitatea e mai importantă decât
schimbarea. Devine însă evident că trăim într-un mediu a cărui mişcare este nu numai rapidă
ci şi imprevizibilă, chiar ambiguă. Nu mai ştim dacă ceea ce ni se întâmplă este “bine” sau
“rău”. Cu cât mediul este mai instabil şi mai complex, cu atât creşte gradul de incertitudine.
Datorită progresului tehnologic şi accesului sporit la cunoaştere şi la resurse ne putem
propune şi realiza schimbări la care, cu câtva timp în urmă nici nu ne puteam gândi.
Exemplu de metode innovative folosite în cadrul orelor de matematică:
1. Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat
Este utilizată cu precădere în faza de evocare, dar şi în cea de realizare a sensului, fiind
o modalitate de conştientizare de către elevi a ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un subiect,
o problemă şi, totodată, ceea ce nu ştiu şi ar dori să ştie, să înveţe. Procedeul este simplu:
▪ elevilor li se cere să inventarieze – procedând individual, prin discuţii în perechi
sau în grup – ideile pe care consideră că le deţin cu privire la tema investigaţiei ce va urma.
Aceste idei sunt notate în rubrica „Ştiu”;
▪ totodată, ei notează ideile despre care au întrebări sau ceea ce ar dori să ştie în legă-
tură cu tema respectivă. Aceste idei sunt grupate în rubrica „Vreau să ştiu”.
▪ urmează apoi studierea unui text, realizarea unei investigaţii sau dobândirea unor
cunoştinţe referitoare la acel subiect, cunoştinţe selectate de profesor. Apoi, elevii inventa-
riază noile idei asimilate pe care le notează în rubrica „Am învăţat” .
Ştiu – Ce credem că ştim? Vreau să ştiu – Ce vrem să ştim? Am învăţat – Ce am în-
văţat?
Metoda va fi utilizată ca procedeu în cadrul Cubului de către elevii din grupul de
studiu pentru realizarea sarcinii de lucru: Ce ştiţi despre patrulatere?
2. Cubul
Cubul este o strategie de predare care ne ajută să studiem o temă din perspective
diferite. Aplicarea implică parcurgerea următoarelor etape:
1. Realizarea unui cub pe ale cărui feţe se notează: descrie, compară, asociază, anali-
zează, aplică, argumentează; 2. Anunţarea subiectului pus în discuţie: Patrulatere; 3. Con-
stituirea grupurilor: patru grupe a câte cinci membri şi două a câte patru membri; 4. Exami-
narea, de către fiecare grup a temei din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului: a)
Descrie! – Patrulaterul. b) Compară! – Tipuri de patrulatere. c) Asociază! – asemănări și de-
osebiri ale patrulaterelor cunoscute. d) Analizează! – Paralelogramul”. e) Aplică! – cu-
noştinţele dobândite prin studierea paralelogramului în raport cu alte patrulatere cunos-
cute. f) Argumentează! – Pe baza proprietăților paralelogramului argumentaţi de ce drep-
tunghiul este un paralelogram.
3. SINELG – Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi a gândirii
Este o metodă de monotorizare a înţelegerii şi de menţinere a implicării elevilor în
procesul de predare. Aceasta se bazează pe activitatea de lectură şi presupune identifica-
rea în conţinutul unui material, prin marcarea cu semne specifice:
– informaţie deja cunoscută
– informaţia citită contrazice sau este diferită de ceea ce ştiau
– informaţia este nouă pentru elev
– ideile par confuze, neclare, insuficiente, necesitând lămuriri suplimentare.
Categorizarea informaţiilor se poate realiza cu ajutorul tabelului SINELG, utilizând
coloanele:
138
Informaţiile obţinute se discută în cadrul grupului, apoi se comunică profesorului
care le centralizează într-un tabel la tablă. Cunoştinţele incerte pot rămâne ca temă de cer-
cetare pentru lecţiile următoare.
Metoda va fi utilizată ca procedeu în cadrul Cubului, de către elevii dintr-un grup de
studiu în studierea proprietăților patrulaterelor pentru îndeplinirea sarcinii de lucru Aplică
cunoştinţele dobândite în realizare unei scheme logice privind patrulaterele- asemănări și
deosebiri.

Bibliografie:
1. Oprea, Crenguţa - Lăcrămioara – “ Strategii didactice interactive”, ed. a III-a, EDP, Bucu-
reşti, 2008
2. Pânișoară, Ion- Ovidiu – “ Comunicarea eficientă”, ediţia a III-a, Editura Polirom, Iaşi, 2006
3. Cojocariu, Venera Mihaela – “ Teoria şi metodologia instruirii”, EDP, Bucureşti, 2004
4.Cerghit,I – Metode de învățământ, Ediția a IV-a revizuită și adăugată, Ed. Polirom. Bucu-
rești, 2006

139
ÎNVĂȚAREA ONLINE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ

CONSTANTINESCU DRAGOȘ
Colegiul Național „Alexandru Lahovari” Rm. Vâlcea

Lecțiile online, în pofida emoțiilor firești ale unui început forțat de împrejurări triste, sunt
o provocare pentru cei mai mulți dintre noi, obișnuiți fiind să ne desfașurăm orele în sala de
clasă, dar aceasta este singura metodă ramasă pentru a continua studiul în timpul pandemiei.
Privind cum învățarea este eficientizată prin folosirea internetului, putem enumera
mai multe avantaje, însă putem să vedem și câteva dezavantaje. Acestea sunt prezentate în
cele ce urmează.
Cu ce ne ajută tehnologia să avansăm în educație? Ce avantaje și dezavantaje are?
Merită investiția? ...Acestea sunt doar câteva întrebări de care ne lovim adesea.
Privind cum învățarea este eficientizată prin folosirea internetului, putem enumera mai
multe avantaje, însă putem să vedem și câteva dezavantaje. În cele ce urmeaza, voi vorbi
despre cum văd eu învățarea prin internet.

Avantaje:
1. Distribuirea rapida a materialelor didactice
Profesorii sau administratorii pot transmite foarte repede, oricand, oriunde si oricui
informatiile pe care le doreste. Astfel nu mai este nevoie de sincronizarea persoanelor pen-
tru a se intalni fizic si nimeni nu va pierde nimic pentru ca informatiile raman online.
2. Elevii/ studentii intra in posesia materialelor print-o simpla accesare
Orice persoana din grupul tinta are acces la toate informatiile, oriunde si oricand.
3. Existenta continuturilor multimedia
Prin internet pot fi transmise si imagini, videoclipuri, fisiere si orice fel de materiale
virtuale care intotdeauna au eficientizat invatarea.
4. Continuturile pot si sterse, corectate sau actualizate cu usurinta
Daca distribuitorul isi da seama ca a transmis o informatie gresit sau poate doreste
sa o actualizeze, el poate face acest lucru oriunde si oricand. De asemenea, orice document
poate fi editat si reedidat, astfel corectarea nu mai produce dificultati.
5. Serviciu folosit de una sau mai multe persoane, crearea grupurilor
Informatiile pot fi indreptate spre o persoana sau catre mai multe in acelasi timp in
mod individual sau se pot crea grupuri in care utilizatorii pot sa si comunice.
6. Folosirea continuturilor interactive, existenta feed-back-ului
Fiind existente grupurile, membrii pot face schimb de experiente, pareri sau informa-
tii. De asemenea, ei pot primi feed-back in timp real, chiar rapid de la administratorul gru-
pului sau de la colegi. Astfel exista si interactiune virtuala si nu numai invatare individuala.
Limite:
1. Dificultati in utilizarea tehnologiei
Tehnologia avanseaza zi de zi si nu toate persoanele sunt la zi cu noutatile. De aceea de
multe ori sunt intampinate probleme de utilizare si de accesare a informatiilor sau de realizare
a unor proiecte sau teme. De asemenea sunt intalnite situatii de confuzie si dezorientare, de
unde apare si lipsa de motivatie. Dar aceasta problema poate fi rezolvata prin tutoriale video.
2. Lipsa comunicarii reale/ fizice
140
Cand invatarea si comunicarea raman axate in mediul virtual, atunci cand oamenii
se intalnesc nu mai stiu sa comunice si incep sa comunice tot prin tehnologie. Folosirea me-
diului virtual in exces ne robotizeaza!
3. Situatii limita
Numesc situatii limita cazurile in care o persoana este intr-un anumit context in care
nu poate avea acces la internet sau nu isi permite acest lucru. Din acest motiv, se poate in-
tampla sa piarda o anumita informatie care ii era utila in acel moment dar pe care nu o poate
accesa pe loc. Aceste situatii de criza chiar nu pot fi controlate.

Concluzii:
Am putut expune cateva idei, insa cu totii stim ca internetul este foarte util in inva-
tare, atat a celor mici, cat si a celor mari. Pentru cei mici tehnologia este atractiva, iar pentru
cei mari trebuie sa existe o motivatie puternica pentru a o utiliza in mod eficient.

Resurse bibliografice:
http://isjvl.ro/images/stories/food/site/LRO/MAI_2020/%C3%8Env%C4%83%C8%9Ba-
rea%20online.pdf
https://ro.yestherapyhelps.com/online-training-7-advantages-and-7-disadvantages-of-lear-
ning-online-11345
https://www.youtube.com/watch?v=oh2ED95j2Z8

141
METODE ȘI TEHNICI DE EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE

Prof. înv. primar COVALIU LENUȚA


Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Huși, Vaslui

Evaluarea online este o metodă a evaluării ce poate fi aplicată pe oricare dintre cele
trei forme ale evaluării tradiţionale: iniţială, continuă şi cumulativă.
Evaluarea online este susţinută de aceleaşi principii de valabilitate, fiabilitate, flexi-
bilitate şi echidistanţă şi utilizează multe din strategiile folosite în predarea şi evaluarea tra-
diţională faţă în faţă. Diferenţa constă în contextul evaluării, în interacţiunile dintre evalua-
tor şi cei care sunt evaluaţi şi procesele de colectare şi administrare.
Ea poate furniza mai mare flexibilitate asupra locului, momentului şi modului în care
este efectuată evaluarea si o mai largă gamă de opţiuni elevilor pentru a-şi demonstra cu-
noştinţele şi abilităţile.
Evaluarea poate fi efectuată de către cadrul didactic, elev, colegi sau de către o per-
soană sau un grup din afară. Cele mai comune strategii de evaluare online utilizate sunt în
prezent: utilizarea comunicării prin computer că mediu de transfer pentru a trimite şi a co-
menta pe marginea temelor; alcătuirea şi predarea de portofolii şi pentru testarea pe com-
puter, de exemplu răspunsuri scurte, întrebări cu răspuns de tipul alegere multiplă şi quiz-
uri. Unele dintre opţiunile online enumerate în literatura de specialitate includ: teme scrise,
participarea la discuţii online, eseuri, publicarea lucrărilor/prezentărilor elevilor, quiz-uri şi
întrebări online, teme colaborative, jocul de rol, dezbateri, portofolii, revizuiri, examene on-
line etc
Portofoliul reprezintă un instrument de evaluare complex, care include rezultatele
relevante obţinute prin diverse metode şi tehnici de învăţare. Portofoliul permite evaluarea
și aprecierea globală a deprinderilor, capacităților și performanțelor dobândite în timpul
procesului de învățare.
Învăţarea online, prin natura sa, necesită un grad de independenţă al elevilor şi abi-
litatea de a rezolva probleme (adică, abilitatea de a rezolva probleme de învăţare şi pro-
bleme tehnice).
Autoevaluarea, evaluarea de către colegi, învăţarea prin descoperire și reflecţia sunt
doar câteva metode prin care elevii sunt încurajaţi să-şi administreze propria învăţare şi
evaluare. Alte metode includ opţiuni de discutare a activităţilor de evaluare, mod de pre-
zentare, durată a evaluării şi decizii referitoare la punctaj sau notare.
Cea mai frecventă punere în practică a evaluării online este reprezentată de testele tip ches-
tionar. Acestea pot presupune răspunsuri de tip „da”/”nu” („adevărat”/”fals”) sau selecta-
rea uneia sau mai multor variante corecte de răspuns din mai multe posibile, asociere de
imagini, texte, sau întrebări cu răspuns deschis.
Astfel, evaluarea online prin teste de tip chestionar este o metodă ce poate fi aplicată
indiferent de materie, are un nivel înalt de obiectivitate şi provoacă elevii să aibă o atenţie
sporită pentru a face alegerile sau completările corecte, în acelaşi timp creându-le o imagine
de ansamblu asupra materiei.
Există un număr de beneficii percepute în utilizarea computerelor în procesul de eva-
luare, dintre care se pot enumera:

142
• posibilitatea de a nota cu rapiditate şi în mod adecvat un număr mare de răs-
punsuri;
• monitorizarea răspunsurilor elevilor;
• evaluarea poate avea loc într-un mediu cu acces deschis;
• evaluările pot fi păstrate şi reutilizate;
• furnizarea de feedback imediat.
În concluzie, oricare ar fi procedeele de apreciere, profesorul trebuie să-şi fixeze pentru
început nişte criterii care să acorde o tot mai mare valoare calităţii cunoştinţelor, participării
active a elevului la lecţie, deplasând accentul de pe latura informativă pe cea formativă.
Implementarea Tehnologiilor Informaționale (TI) în educație este una dintre cele mai
importante probleme într-o societate informațională. Eficiența instrumentelor multimedia în
metodologia educațională câștigă tot mai mult spațiu din aria metodelor tradiționale de învă-
țare. Prin platformele și aplicațiile disponibile online, drumul este larg deschis pentru diverse
tehnologii utile în predare și evaluare, dar ceea ce trebuie să vină întâi este modul în care
tehnologia va îmbunătăți pedagogia folosită. Deci, pedagogia mai întâi; apoi tehnologia. Pro-
vocarea pentru profesori este să se îndepărteze de noțiunea de evaluare ca document Word –
adică de la simpla înlocuire a unei bucăți de hârtie cu un document electronic – și să folosească
tehnologia pentru a-i ajuta pe elevi să devină autonomi în învățare.
Învățarea – și evaluarea – bazată pe proiect, cu utilizarea media, poate oferi elevilor
o serie de opțiuni. Experiența mea este că le place acest lucru. Creativitatea manifestată este
uluitoare. Dar nu pierdeți din vedere natura academică a misiunii – cu alte cuvinte, ce doriți
ca elevii să vă arate că știu – au învățat să facă?
Profesorii care caută modalități de integrare a tehnologiei prin intermediul rețelelor de so-
cializare în sarcini și evaluare au alegeri aproape nelimitate.
Să enumerăm câteva:
– Google Classroom: aici puteți discuta cu elevii – Meet video chat e inclus gratuit
acum; pot fi corectate temele și poate fi oferit feedback direct fiecărui elev, se poate crea o
bancă de comentarii pentru feedback mai facil pe baza celor mai frecvente comentarii pe
care le oferiți elevilor etc.
– Google Jamboard este un mod de vizualizare foarte facil al unor răspunsuri scurte
– toți elevii pot vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
– Google Forms (permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a ob-
ține feedback, pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar și pentru a
crea teste scrise. Serviciul permite profesorului să includă imagini sau video pentru inter-
pretare sau ca material de reflecție pentru elev. Elevii pot primi atât întrebări deschise, cât
și închise, cu mai multe variante de răspuns, sau nu.) Funcția Quiz permite, pe mai departe,
oferirea de feedback prompt. Elevii pot afla imediat dacă la un test cu răspunsuri la alegere
au răspuns corect sau nu. Aici măiestria profesorului este să construiască distractori (răs-
punsuri greșite, care rezultă dintr-un proces de gândire eronat, dar frecvent la elevi) cât mai
buni. Mai mult, putem să includem explicații pentru răspunsul greșit, explicații pe care ele-
vul să le primească de îndată ce a terminat testul. În plus, elevii pot relua testul.
– Kahoot – baza pedagogică a acestei aplicații este că elevii devin „profesori”, con-
struind ei înșiși itemi de teste.
– Wordwall – mai multe tipuri de activități potrivite pentru evaluare, mai ales la în-
vățământul primar.
143
Există, de asemenea, multe programe de animație pe care elevii le pot folosi pentru
a realiza prezentări: Prezi, Animaker etc.
Elevii pot să realizeze filmulețe cu screencast-o-matic în care să surprindă atât ima-
gine de pe interfața device-ului propriu, cât și vocea proprie.
În contextele online, implicarea este absolut esențială și aceste instrumente trebuie
să creeze o interacțiune umană mai profundă și mai semnificativă.
Produsele elevilor sunt cea mai bună dovadă a calității educaționale, iar creativitatea
pe care tehnologia îți permite să o exprimi este ceva despre care profesori din diverse colțuri
ale lumii vorbesc în mod constant într-un sens pozitiv.

Bibliografie:
VRASMAS, T. „ Invatamant si⁄sau inclusiv”, Ed. Aramis, 2015
VERZA, E., PAUN, E. „Educatia integrata a copiilor”, Unicef, 2013

144
INSTRUMENTE ON-LINE DE ÎNVĂȚARE

Prof. CHELBA ANCA


Șc. Gimnazială „Cristofor Simionescu” Plopeni

Pentru a înţelege specificitatea procesului de instruire online, pentru a-l p utea


organiza, conduce şi controla este importantă cunoaşterea unor termeni specifici care vor
fi definiţi în cele ce urmează, conform resurselor bibliografice:
„Instruirea reprezintă activitatea principală realizată în cadrul procesului de în-
văţământ, conform obiectivelor pedagogice generale elaborate la nivel de sistem, în
termeni de politică a educaţiei.”
Instruirea online se referă la instruirea care se desfăşoară prin intermediul unui calcula-
tor conectat la o reţea, conţinutul educaţional putând fi sub forma unei lecţii tradiţionale sau a
unei sesiuni de lucru colaborativă, realizată cu ajutorul tehnologiilor de comunicaţie. Materia-
lele educaţionale pot fi prezentate sub formă de text, grafice, materiale audio, video.
Termenul de sistem de instruire online desemnează un ansamblu de tehnologii, proce-
duri, mijloace, participanţi care conlucrează pntru atingerea obiectivelor procesului de instruire.
Platforme de e-Learning Open Source Platforma Moodle Modular Object-
Oriented Dynamic Learning Environment (Moodle) este un pachet software destinat
producerii de cursuri bazate pe Internet, oferind un bun suport pentru securitate şi
administrare şi având conturată o comunitate amplă de utilizatori şi dezvoltatori.
Sistemul Moodle pleacă de la ideea că orice participant la un curs poate fi în acelaşi
timp elev şi profesor, înlăturând imaginea profesorului ca „sursă de cunoştinţe” şi promo-
vând-o pe cea a profesorului ca modelator de personalităţi, care lucrează într-o manieră par-
ticulară cu fiecare student pentru a-l ajuta să dobândească deprinderile şi cunoştinţele de care
este interesat, şi care moderează discuţiile şi activităţile într-o manieră care ajută studenţii să
colaboreze pentru a atinge în mod colectiv obiectivele generale ale cursului. Sistemul Moodle
oferă un cadru pentru dezvoltare şi utilizare de materiale şi metode moderne de lucru, dar şi
de adoptare a unei pedagogii ce stimulează creativitatea.
1educat – portalul ofertei de cursuri: www.1educat.ro 1educat este un portal specializat
în prezentarea ofertelor de cursuri, promovând perfecţionarea în anumite domenii de
interes general. Conţine informaţii utile despre planificarea carierei şi mediului educaţio-
nal, precum şi numeroase resurse, dispunând şi de un asistent online.
Are următoarele secţiuni:
1. Oferta de cursuri – sunt prezentate oferte de cursuri din domenii ca:
economic, sociouman, IT&C (Information Technology and Communications), limbi stră-
ine, calificare. Este descris modul de alegere a unui curs, sunt prezentate cursurile online
gratuite, există un program special de consiliere, se poate consulta piaţa locurilor de
muncă sau se afla cum se redactează un CD. Această secţiune prezintă şi câteva aspecte
negative: unele cursuri, informaţii despre anumite domenii, cursuri sau furnizori de in-
struire lipsesc, ele existând doar cu titlul (exemplu: proprietate intelectuală).
2. Planificarea carierei – sprijină pe cei aflaţi în procesul de consolidare a carierei
oferind detalii despre: • managementul carierei – ajută în alegerea unei cariere optime, în
condiţiile în care condiţiile pieţei de muncă se schimbă; • consilier de carieră – stabileşte
obiectivele de carieră, abilităţile şi aptitudinile necesare; • programe de consiliere – clasic
145
sau online; • societăţi de plasare – oferă adrese Web ale celor mai importante societăţi de
plasare din ţară, locuri de muncă, burse, studii în străinătate;
3. Editor – secţiune destinată publicaţiilor educaţionale;
4. Mediul educaţional – cuprinde ştiri, informaţii, legi, ordonanţe, acte norma-
tive din domeniul educaţiei.
Fig. 1 – 1educat – portalul ofertei de cursuri: www.1educat.ro

Proiectul Şcoala Online: http://www.e-scoala.ro/ Proiectul Şcoala Online oferă resurse


gratuite utile elevilor, studenţilor, profesorilor, persoanelor dornice de instruire şi informare:
dicţionare, biblioteci, eseuri, referate, cursuri, consiliere pentru e-learning şi altele.
Acest site este pentru a fi o platformă deschisă, oricine putând să contribuie la
dezvoltarea conceput şi la distribuirea lui pe Internet. A fost realizat prin colaborarea unei
echipe formate din elevi, studenţi şi profesori .
Scopul Şcolii Online este sporirea eficienţei procesului de învăţare în şcoli prin ofe-
rirea de informaţii ce vin în sprijinul sau completarea celor predate la clase, punerea
la dispoziţia profesorilor a unor modalităţi moderne de predare şi evaluare, încurajarea
comunicării pe teme didactice prin intermediul forumului. Printre cele mai importante
şi utile secţiuni amintim: lecţii virtuale, referate online, jocuri, download gratuit a
unor prezentări didactice multimedia şi programe, forum sau ajutor în utilizarea sitului.
Având un aspect clar şi atractiv, conţinutul sitului se îmbogăţeşte permanent cu ajutorul
numeroşilor colaboratori, oricine putând să adauge noi referate sau programe cu caracter
cultural sau educaţional. Trebuie subliniat, însă, că realizatorii sitului nu garantează co-
rectitudinea tuturor informaţiilor. De asemenea, ar fi de dorit un design uniform al
lecţiilor din diverse domenii, precum şi îmbunăţăţirea designului paginii principale.

146
eTwinning este un program educațional care pune la dispoziția tuturor cadrelor di-
dactice din Uniunea Europeană un mediu virtual și instrumente online pentru derularea
de proiecte școlare. Portalul eTwinning (www.etwinning.net) este disponibil în 25 de limbi
europene și oferă oportunități deosebite oricărui profesor să găsească parteneri pentru pro-
iecte, să participe în grupuri, ateliere de lucru, evenimente, camere ale profesorilor și semi-
narii de formare, să progreseze, să fie la curent cu ultimele noutăți, să beneficieze de sprijin
și de resurse puse la dispoziție de alți utilizatori ai platformei.
Învățarea interactivă, colaborarea cu elevi din alte școli similare europene, exersarea
limbilor străine, dezvoltarea gândirii critice, a abilităților TIC și a lucrului în echipă sunt
doar câteva din avantajele pe care le are un elev implicat într-un proiect eTwinning.

147
O echipă alcătuită din specialiști TEHNE- Centrul pentru Inovare în Educație
și ISE-Institutul de Științe ale Educației, a derulat o cercetare pe tema implicării profeso-
rilor din școlile românești în programul eTwinning. Proiectele eTwinning nu sunt doar
niște activități în sine, ci produsele lor sunt integrate și valorificate mai departe de către
participanți pentru îmbunătățirea calității în educație. De fapt, cerințele actuale sunt
de a integra în curriculum-ul obligatoriu proiectele colaborative online eTwinning, deci
trebuie să crească numărul celor care implementează astfel de parteneriate.

Concluzii:
Beneficiile platformei eTwinning pentru elevii implicați în proiecte on-line de învă-
țare prin colaborare la nivel european sunt foarte mari datorită unor factori cum ar fi:
oportunitatea de a interacționa cu elevi și profesori din alte țări europene, suport didactic
și tehnologic oferite de portal la cele mai înalte standarde europene, instrumente
inovatoare de lucru, abordare inter și transdisciplinară a temelor alese, munca în echipă,
stimularea interesului și a gândirii critice, ocazia de a purta un dialog constructiv,
aprofundarea cunoștințelor, valorificarea aptitudinilor și a creativității participanților.

Bibiografie:
http://www.e-scoala.ro/Proiectul Şcoala Online etwinning.ro/eTw_RO12_raport_prelimi-
nar.pdf
www.1educat.ro
www.edu.ro

148
METODE INTERACTIVE DE ÎNVĂȚARE –
UTILIZAREA PLATFORMELOR EDUCAȚIONALE ȘI A SOFTURILOR,
ÎN PROCESUL PREDARE-ÎNVĂȚARE- EVALUARE

Prof. CHELBA ANCA


Șc. Gimnazială „Cristofor Simionescu” Plopeni

În secolul nostru învățarea școlară are dimensiuni noi, care ne obligă pe noi profe-
sorii la o abordare diferită total de cea pentru care am fost pregătiți marea majoritate. Profe-
sorii au o capacitate surprinzatoare de a se adapta la nou, mai ales atunci când își doresc din
tot sufletul.
Avem în față elevi care aparțin acestei societăți, care au fost formați și sunt depen-
denți de aceste tehnologii, elevi care au crescut cu telefoane, tablete, laptopuri și într-o
mică măsură cu televizoare, acestea din urmă nemaifiind atât de atractive pentru ei. Elevii
de azi sunt mai inteligenți, mai creativi mai îndrăzneți, receptivi la imagini dar mai puțin
motivați pentru învățătură.
Utilizarea tehnologiei de către copii și adolescenți, faptul că își petrec ore în șir într-o
realitate virtuală, pe telefon, jucând jocuri cu efecte speciale, explozii grafice, unde li se cer
reacții rapide, face ca, revenind în spațiul școlii, în sălile de curs, urmărirea unui profesor
real, să fie o adevarată provocare pentru ei.
Tehnologia informațiilor și a comunicațiilor, TIC, utilizată corect la ore, contribuie la
motivarea elevilor pentru dobândirea de cunoștințe și capacități noi.
Am observat că elevilor le face plăcere să se autoevalueze, pe telefon, în cadrul unor teste
de pe platforme de învățare, teste realizate de profesorul lor sau de către alți profesori. Re-
zolvând aceste teste am abservat la elevi creșterea motivației pentru obiect, creșterea încre-
derii în sine, văd că pot rezolva și pot învăța unele lucruri, creșterea capacității de asimilare
a informațiilor.
Softurile educaționale și platformele educaționale sunt agreate de elevi, acestea ba-
zându-se pe predispoziția elevilor pentru activități online. Softurile au numeroase atribuții:
elevul reacționează la stimulii programului, feedback-ul este imediat, fiecare acțiune a ele-
vului este apreciată și adusă la cunoștință acestuia și în final și profesorului. Elevul este sti-
mulat prin recunoașterea progresului, este motivat să rezolve și alte exerciții, este încântat
să rezolve în ritmul propriu sarcinile de lucru.
O platformă online în care se poate crea conținut interactiv sub formă de exerciții,
foarte generoasă în ceea ce privește varietatea tipului de exerciții pe care le poate crea un
profesor pentru elevii săi este: LearningApps.org. LearningApps este un program interna-
țional, care se poate accesa și folosi gratuit, ușor de gestionat, cu interfață și în limba ro-
mână. Este foarte bun pentru activități de exersare și consolidare. O aplicatie Web 2.0 con-
cepută pentru a sprijini procesele de învățare și predare prin module interactive:
https://learningapps.org/createApp.php.
Jocul didactic are o importanță deosebită în activitățile instructiv educative. Cu
această aplicație, LearningApps, putem motiva elevii în procesul de învățare și evaluare.
Putem crea teste-jocuri de tipul: ordonează perechi, ordonează pe grupe, cronologie, ordine

149
simplă, răspuns text liber, potrivire de imagini, text spații goale, spânzurătoarea, cuvinte
încrucișate, puzzle, rebus, cursa de cai și îndrăgitul joc milionarii.
Profesorul devine în această activitate interactivă, creator de material didactic, ani-
mator care inițiază metodele de evaluare și le explică elevilor, sfătuitor care ajută elevii în
rezolvarea testelor. Profesorul creează teste, jocuri în care imaginea de pe ecran este im-
portantă, modul de prezentare trebuie să fie atractiv și relativ simplu.
Profesorul își creează un cont, și are posibilitatea să-si creeze propriile clase de elevi,
să le distribuie exercițiile pe care le consideră potrivite și să verifice activitatea elevilor săi,
să-i noteze.
Un exemplu de exercițiu de tip Spânzuratoarea, la lecția “Transformarea izotermă”.
Elevii se loghează în aplicație și caută acest exercițiu după care rezolvă căutânt noțiunile
potrivite, urmărind indiciul prin care trebuie să identifice soluția, ghicind anumite litere.
Profesorul vede la secțiunea “Clasele mele” ce-au lucrat elevii săi (fig.1).

(fig.1)

Un exercițiu de tip Ordonează perechi la lecția “Lucrul mecanic”(fig.2). Elevii cre-


ează perechi cu noțiuni învățate și definițiile lor, mărimi fizice cu unitățile lor de măsură.
Pe panoul de lucru, profesorul poate așeza și scurte probleme pe care elevii trebuie să le
împerecheze cu rezultatele lor, care sunt pe același panou, după ce le-au rezolvat pe caiet.

(fig.2)

Pentru o învățare eficientă aceste metode interactive, moderne, trebuie împletite


judicios, cu creativitate, de către profesori, cu metodele clasice, tradiționale, pentru ca învă-
țătura să fie ” un drum și un orizont “ pentru elevii noștri, după cum spunea marele Nicolae
Iorga.

150
Am folosit si folosesc in aceasta perioada in care invatam de acasa, aceasta plat-
forma, am creat exercitii de diferite tipuri, elevii intra si le rezolva iar eu pot vedea ce exercitii
au rezolvat, exercitiile de tip joc, pot include si mici probleme. Pot sa trimit elevilor mei de
pe aceasta platforma mesaje, aprecieri.

Aici văd ce au rezolvat si la ce dată . Acel sters care apare în dreptul elevului este o
traducere nefericită din engleză a cuvantului solved, mă anunta că elevul a rezolvat un
anume exercitiu.

151
Mi se pare utilă si plăcută .

152
BUNE PRACTICI ÎN ÎNVĂȚAREA ONLINE

Prof. COZMA ALINA


G. P.P. „Prichindel” Suceava

Perioada izolării este foarte provocatoare atât pentru părinți, cât și pentru copii: pe
lângă schimbările de rutină care apar, părinții trebuie sa gestioneze emoțiile lor, oboseala,
sarcinile casnice și cele de la muncă în același timp cu nevoile de conectare și joacă ale
preșcolarului.
Astfel, grădinița poate juca un rol important de sprijin pentru părinte în organizarea
unor rutine, momente reper, acces la activități potrivite pentru copii. De asemenea, în aceste
momente rolul și energia educatorului trebuie să fie orientate pe lângă acest sprijin pentru
părinte, către conectarea cu copilul preșcolar, menținerea stabilității și a continuității relației
lor și mai puțin pe obiectivele învățării și a planurilor curriculare. În vremea covid-19 asi-
gurarea suportului emoțional și conectarea cu preșcolarii atât din perspectiva părinților, cât
și a educatorilor contează mai mult decât cantitatea de activități sau scopul lor. .
Comunicarea îi poate ajuta pe copii să integreze mai bine schimbările care au avut
loc în viața lor în ultima vreme. Părinții pot comunica cu preșcolarii despre noul virus și
despre cum s-au schimbat rutinele și poate chiar rolurile în casa lor. Comunicarea trebuie
să fie simplă, clară, prin repere cunoscute copiilor și cu mult accent pe emoții: ce simțim în
această perioadă, ce simt copiii, ce simt părinții și cum se pot organiza ca să depășească
această perioadă. Validarea și acceptarea emoțiilor atât a copiilor, cât și a părinților, chiar și
cele de frică și panică, incertitudine și instabilitate, ne poate ajuta să recăpătăm controlul și
să acționăm în direcțiile în care putem avea un impact.
Conectarea părintelui cu grădinița și cu educatorul îl va ajuta pe părinte să ca-
pete sprijin în organizarea rutinei și a activităților preșcolarului. În condițiile în care mulți
dintre părinți muncesc, înțelegerea nevoilor copilului, organizarea unei rutine similare cu
cea din timpul grădiniței și a unor activități zilnice poate fi un ajutor esențial și poate men-
ține copilul conectat la un program familiar lui. Deopotrivă, comunicarea constantă dintre
părinte și educator, îl poate ajuta pe cel din urmă să înțeleagă mai bine contextul familiei în
această perioadă, jocurile și jucăriile care îl atrag pe preșcolar și să vină în întâmpinarea
părinților și copiilor cu activități personalizate pe interesele sale.
Conectarea educatorului cu copilul. În perioada preșcolară, discuția învățării în peri-
oada izolării se mută de la activități conform unui curriculum sau al unui plan de învățare
elaborat către conectare. Educatorii au fost o prezență constantă în viața copiilor înainte de
izolare, iar șansele ca ei să resimtă lipsa lor, a grădiniței și a copiilor, sunt mari. Unii vor
reuși să verbalizeze sau să semnaleze acest lucru, alții se vor exterioriza prin comportamente
provocatoare aparent fără un motiv anume. Conectarea zilnică cu educatorul este impor-
tantă pentru a reda stabilitatea și continuitatea copilului. Metodele prin care cei doi se co-
nectează pot fi diferite: prin video call 1:1, prin filmulețe cu activități, cântece, etc. pe care
educatorul le trimite părinților pentru copil sau prin video conference în grupuri mici. Fie-
care copil e diferit și este important ca metodele de conectare să fie experimentate până se
ajunge la una atrăgătoare pentru copil și potrivită pentru părinte. Însă, mai important decât
metoda, este obiectivul interacțiunii în această perioadă și anume conectarea cu preșcola-
rul, nicidecum activități care mai de care mai sofisticate. Preșcolarii au nevoie de oamenii
153
dragi lor aproape, de stabilirea conexiunii și adaptarea la noile rutine. Planurile curriculare
pot aștepta, emoționalul copiilor și al părinților sunt prioritatea în această perioadă de izo-
lare.
Încurajarea plictiselii. Una dintre grijile părinților în această perioadă este să ofere cât
mai multe activități și jucării copiilor. Motivele sunt diverse: fie pentru că părinții sunt ocu-
pați și vor să umple timpul copiilor, fie pentru că le este teamă ca aceștia “să nu rămână în
urmă”. În ambele cazuri, soluția nu este suprastimularea copiilor, ci încurajarea unui pro-
gram echilibrat în care momentele de plictiseală nu doar că nu sunt combătute cu jucării,
activități sau diverse sugestii și direcționări, ci sunt încurajate. Plictiseala dezvoltă imagina-
ția și creativitatea. Un copil care nu are ce să facă (sau nu i se spune ce să facă) își va căuta
singur de lucru. Va folosi obiectele și jucăriile pe care le are la îndemână pentru a crea noi
scenarii și jocuri de rol, își va dezvolta autonomia față de părinți și va găsi soluții creative la
diverse provocări. Deși inițial poate părea o provocare pentru părinți și copii să gestioneze
plictiseala, pe termen mediu și lung aceasta va fi benefică pentru ambele părți.
Jucăriile open ended sunt ideale pentru perioada izolării. Câteva exemple pot fi plas-
tilina, creioanele, foarfece pentru copii, hârtie colorată, lipici, seturile de construcții (forme,
magneți, grimms, kapla, etc), materiale naturale (ghinde, nuci, castane, conuri de brad, cren-
guțe, etc), costume pentru joc de rol, instrumente muzicale, cărți. Combinația dintre astfel
de materiale duce la bogăția jocurilor și la manifestarea creativității. Cu cât materialele pot
avea mai multe întrebuințări și pot fi combinate, cu atât îi vor ține mai mult timp ocupați și
vor facilita învățarea. Cu cât jucăriile sunt mai specifice și presupun etape clare, cu atât vor
limita interacțiunea copiilor cu ele și vor implica adultul pentru a ghida etapele.
Mișcarea fizică este esențială pentru perioada izolării. Părinții sunt extrem de ocupați
însă dacă ar fi să alegem o activitate pe care trebuie să o pregătească sau să o încurajeze
zilnic, aceasta este cu siguranță una de motricitate grosieră. Fie că vorbim de momente
de dans, jocuri psihomotrice (aici educatorii pot veni cu o serie de sugestii), jocuri de imi-
tare (ex: Simon says, scaunele muzicale, freeze dance, etc) sau de trasee prin casă, este nece-
sar ca părinții să stimuleze motric copiii în această perioadă. Astfel, ei își vor consuma ener-
gia chiar dacă nu ies afară și se vor odihni mai bine, vor colabora mai bine.
Implicarea copiilor în treburile casnice este utilă deopotrivă pentru ei și pentru pă-
rinți. Având în vedere că cei mai mulți părinți nu mai beneficiază de ajutor din exterior
pentru treburile casnice și unii dintre ei și muncesc de acasă, navigarea printre toate sarcinile
poate fi o provocare. Se știe, însă, că preșcolarilor le place să se implice în treburile casnice,
să îi imite pe părinți și în felul acesta să îi și ajute. Astfel, activități precum aranjatul mesei,
sortatul hainelor și al vaselor pentru mașina de spălat, strânsul jucăriilor și datul cu aspira-
torul pot fi activități îndrăgite de copii și foarte utile pentru dezvoltarea încrederii în sine, a
autonomiei și a multor alte abilități practice. Ajutorul este și pentru părinți, deoarece își pot
rezolva treburile în casă într-o companie cel puțin plăcută.
Disponibilitatea unui adult. Cea mai mare provocare pentru părinții care lucrează de
acasă în această perioadă este să își îndeplinească sarcinile de la serviciu și în același timp
să răspundă nevoilor copilului sau chiar al copiilor. Și este frustrant pentru ambele părți
când nevoile lor nu sunt satisfăcute și când reacția copilului la lipsa de atenție a părinților
degenerează în comportamente provocatoare. Din experiența noastră, organizarea unui
program în care părinții își împart timpul astfel încât unul dintre ei să fie prezent pentru
copil majoritatea timpului este cazul ideal. Copilul va accepta mai repede faptul că mama
154
lucrează, de exemplu, dacă tatăl este disponibil și se joacă sau măcar îl supraveghează.
Atunci când lucrează acasă cu un preșcolar este necesar ca părinții să își calibreze așteptările
și să se pregătească pentru o serie de întreruperi din partea copilului care deseori chiar și
când se joacă singur va veni să îi arate ce a făcut și să primească validarea și aprecierea
părintelui. Productivitate la muncă cu preșcolari în izolare nu există, ci doar supraviețuire.
Conectați-vă înainte și apoi cereți: încurajați joaca liberă, însă de preferat după ce îi
oferiți copilului atenție și vă jucați cu el înainte; altminteri se poate frustra și poate manifesta
comportamente menite să vă atragă atenția și să vă testeze limite. Puteți organiza dimineața
astfel încât să vă conectați cu copilul pentru 2-3 ore timp în care pregătiți masa, mâncați îm-
preună și vă jucați. În tot acest timp puteți discuta despre succesiunea activităților și des-
pre nevoia de a lucra ulterior acestor activități. Șansele ca preșcolarii să colaboreze dacă îna-
inte le-a fost acordată atenția de care aveau nevoie sunt mai mari decât dacă părintele începe
munca la scurt timp după trezire.

Bibliografie:
 Breben, S.; Gongea, E., Ruiu, G.; Fulga, M, Metode interactive de grup, Editura Arves, Cra-
iova 2015
 Culea, Laurenţia, coord., Activitatea integrată din grădiniţă, Didactica Publishing House,
Bucureşti, 2008,
 Culea, Laurenţia, coord., Aplicarea noului curriculum, Editura Diana, Piteşti, 2009,
 MEN, Curriculum pentru educație timpuri,; 2019,

155
CREAŢIE ŞI PROFESIONALISM ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL ON-LINE

Prof. COLGIU LUMINIŢA


Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” Brăila

În societatea contemporană, educaţia şi învăţământul trebuie reînnoite, completate, adap-


tate, astfel încât putem vorbi despre o permanentă inovaţie şi creaţie in activitatea didactică.
Dezvoltarea profesională este cea care în mare măsură îţi poate pune bazele pentru o
carieră realizată şi o viaţă plăcută.
Astazi, metodele de instruire se coagulează în strategii din ce mai inovative pentru a
face din fiecare oră o cale de acces la metode şi instrumente de cunoaştere. De cele mai multe
ori, profesorii sunt nevoiţi să apeleze la cursuri de formare continuă pentru a afla ce este
inovator şi pentru a se putea adapta la specificul materiei predate. Reţelele parteneriale sunt
o soluţie a realizării formării profesionale a cadrelor didactice, iar aceste reţele se pot susţine
pe o bază informaţională foarte bine pusă la punct. Noile tehnologii pot contribui la dezvol-
tarea profesională cadrelor didactice şi fac posibile rezultate din cele mai interesante.
Elevii pe care îi formăm trăiesc într-o societate care nu mai este aceeaşi în care ne-am
dezvoltat personalitatea majoritatea dintre noi. Dacă noi am început să lucrăm cu calculato-
rul la o anumită vârstă, acum majoritatea dintre ei se nasc cu calculatorul în casă, îl folosesc
de la vârste fragede când pot să asimileze cunoştinţe în mod natural, fără să conştientizeze
greutatea celor învăţate. În acelaşi timp, este necesar ca noi, profesorii, să avem aceeaşi des-
chidere către societatea informaţională în care producerea de informaţie şi folosirea ei în
cele mai neaşteptate moduri constituie o provocare pentru toţi.
Utilizarea calculatorului în procesul instructiv-educativ facilitează realizarea scopu-
rilor didactice şi idealurilor educaţionale.
Calculatorul nu este utilizat pentru a înlocui activitatea de predare a cadrului didac-
tic, ci pentru a veni tocmai în sprijinul predării, ajutându-l astfel să-şi îndeplinească mai bine
funcţia sa didactică fundamentală. Programul de calculator poate deveni un suport impor-
tant pentru o predare eficientă.
Astfel, tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor sunt instrumente de bază, iar această
societate informaţională devine una reală. Adaptarea presupune schimbarea modului de
gândire pentru a ne adapta la noile cerinţe.
Dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice trebuie văzută din două per-
spective:
- pentru perfecţionarea metodelor de instruire în vederea dezvoltării profesionale
proprii;
-pentru adaptarea la noile cerinţe ale generaţiei de elevi.
Din prima perspectivă, formarea continuă a cadrelor didactice reprezintă o activitate
cu conţinut pedagogic şi social proiectată, realizată şi dezvoltată în cadrul sistemului de
învăţământ, cu funcţie managerială de reglare – autoreglare continuă a procesului de în-
văţământ, la toate nivelurile sale de referinţă funcţional, structural şi operaţional (Sorin Cris-
tea, Dicţionar de termeni pedagogici). Această formare continuă este necesară fiecărui cadru
didactic în vederea perfecţionării metodelor pe care le aplică la predarea la clasă.

156
Aplicaţia Quizizz
- Quizizz - instrument gratuit de evaluare a claselor care permite tuturor elevilor să
învețe împreună. Este foarte ușor să creezi teste și să te distrezi!
- Quizizz are avatare amuzante, tabele live, teme, muzică, memuri și multe altele,
de asemenea conține o bază de date cu milioane de teste create de profesori;
Testele create cu această aplicaţie pot fi accesate de către elevi de pe telefoanele mo-
bile, tablete, laptop sau calculatoare conectate la Internet.

Din a doua perpectivă, fiecare profesor trebuie să facă predarea cât mai pe înţelesul
tinerei generaţii, cât mai atractivă şi mai apropiată de practică, de aplicarea teoriei în prac-
tică. Generaţia de tineri din ziua de astăzi este mult mai pragmatică şi mai orientată către
concret şi, astfel, fiecare dintre noi suntem datori să îi conştientizăm de necesitatea învăţă-
rii şia a descoperirii de aplicaţii în viaţa de zi cu zi a noţiunilor teoretice aplicate. Şi nu pu-
tem face aceste lucruri fără o pregătire substanţială a noastră în a preda într-un limbaj cu-
noscut de ei şi folosit zilnic.
Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice trebuie să fie o prioritate a tuturor fac-
torilor de decizie astfel ca toţi elevii să beneficieze de o căt mai bună pregătire şi având la
dispoziţie cele mai noi tehnologii.

Bibliografie:
1. Alois Gherguţ,- “Management general şi strategic în educaţie”, Ed. Polirom, Iaşi, 2007;
2. I..Cerghit – “Sisteme de instruire alternative”, Aramis, Bucuresti, 2002.

157
CREATIVITATE ȘI INOVAȚIE ÎN EDUCAȚIE

Prof. CAZANOI LAURA


Grădinița „Albă ca Zăpada și piticii” București

Creativitatea pedagogică defineşte modelul calităţilor necesare cadrului didactic pentru


proiectarea şi realizarea unor activităţi eficiente prin valorificarea capacităţilor sale de înnoire
permanentă a acţiunilor specifice, angajate la nivelul sistemului şi al procesului de învăţământ.
Componența principală a creativităţii o constituie imaginaţia, dar creaţia de valoare reală mai
presupune şi o motivaţie, dorinţa de a realiza ceva nou, ceva deosebit. Pentru elevi, şcoala vii-
torului trebuie să promoveze o educaţie de calitate şi să fie axată pe valori în care elevii să
creadă, în care să se regăsească, îndeplinind două condiţii, fundamentale din punctul lor de
vedere: şcoala viitorului trebuie să le placă şi să fie eficientă. Prioritatea învăţământului o con-
stituie informatizarea, softul educaţional, reprezentat de programele informatice special dimen-
sionate în perspectiva predării unor teme specifice, ceea ce reprezintă o necesitate evident. Uti-
lizarea calculatorului în procesul instructiv-educativ facilitează realizarea scopurilor didactice
şi idealurilor educaţionale. Formarea capacităţii de a utiliza calculatorul, de a folosi internetul
este benefică elevilor, atât în activitatea şcolară cât şi în cea extraşcolară, în plan cognitiv cât şi
psihic, prin relaţionarea cu lumea oferită de aceste instrumente de lucru ale mileniului al III-lea.
Creativitatea este o capacitate mai complexă. Ea face posibilă crearea de produse reale sau
pur mintale constituind un progres în planul social. Componenta principală a creativităţii o
constituie imaginaţia, dar creaţia de valoare reală mai presupune şi o motivaţie, dorinţa de a realiza
ceva nou, ceva deosebit. Şi cum noutatea, azi nu se obţine cu uşurinţă, o altă componentă este
voinţa, perseverenţa în a face numeroase încercări şi verificări.
Munca de creaţie parcurge mai multe etape:
• Perioada de preparare când se adună informaţii, se fac observaţii, se delimitează
scopul sau problema, se schiţează o ipotecă sau un proiect general.
• Incubaţia este timpul încercărilor sterile, când nu se găseşte soluţia, incubaţia
poate dura foarte mult, ani de zile!
• Iluminarea este momentul fericit când apare soluţia, se vorbeşte de intuiţie adică
o cunoaştere sintetică, integrală a demonstraţiei care elucidează toate aspectele problemei
• Verificarea este necesară pentru a elimine eventualele erori sau lacune
Metode pentru stimularea creativităţii
Stimularea creativităţii este un demers socio-educaţional complex ce cuprinde simul-
tan fenomene de activizare (incitare şi susţinere), antrenare, cultivare şi dezvoltare a po-
tenţialului creator. În acest sens, ca scop practic este necesar să avem în vedere întregul sis-
tem al condiţiilor sau factorilor favorizanţi afirmării şi dezvoltării creativităţii.
Cea mai răspândită metodă este aşa numitul brainstorming (asaltul de idei), când un
grup de 10-12 persoane îşi exprimă pe rând şi în mod liber tot ce le vine în minte în relaţie
cu o anumită problemă propusă. Alţi specialişti analizează apoi ce sugestii benefice poate
oferi una sau alta din ideile exprimate.
Se fac următoarele recomandări privind activitatea grupului de brainstoring:
• evitarea oricărei critici în emiterea ideilor noi;
• acceptarea oricăror idei prin eliberarea de frânele posibile ale autocontrolului in-
hibitiv sau ale evaluării care poate bloca ritmul căutărilor noi;

158
• extinderea cât mai mare a numărului de idei pentru a amplifica astfel şansele de
apariţie a soluţiilor noi şi valoroase;
• valorificarea constructivă a ideilor altora prin reformularea şi combinarea origi-
nală a lor, pentru sporirea disponibilităţii creatoare a grupului.
După desfăşurarea şedinţei, ideile, care au fost consemnate cu fidelitate, se supun
unei analize critice în vederea găsirii soluţiei adecvate la problema pusă. Strategiile „asaltu-
lui de idei” pot fi adaptate cu prudenţă în anumite forme de desfăşurare creativă a activi-
tăţilor instructiv-educative şcolare.
O altă metodă asociativă este şi sinectica În acest caz, se caută metafore, comparaţii,
în relaţie cu dificultatea aflată în discuţie. Apoi aceleaşi persoane descifrează consecinţele
imaginilor evocate.
Metoda 6-3-5-este vorba de împărţirea unei adunări în grupuri de 6 persoane, în care
fiecare propune trei idei într-un timp maxim de 5 minute. Primul grup discută problema şi,
pe o fişă sunt trecute trei idei, fiecare fiind capul unei coloane ce se va completa de către
celelalte grupuri. După 5 minute, fişa este trecută unui alt grup care adaugă alte trei idei în
coloane, sub celelalte ş.a.m.d. până ce fiecare fişă trece pe la toate grupurile. Conducătorul
strânge foile, le citeşte în faţa tuturor şi se discută pentru a se hotărî care din propuneri să
fie însuşită.
Pshilips 6-6 este tot o metodă menită să consulte un număr mare de persoane.
Această mulţime se grupează în câte 6 persoane, urmând a discuta problema timp de 6 mi-
nute. Mai întâi animatorul explică metoda şi avantajul ei, apoi expune problema. Se urmă-
reşte ca grupurile să fie cât mai eterogene. Fiecare îşi alege un coordonator şi se discută timp
de 6 minute. La urmă, fiecare grup îşi anunţă părerea. Urmează o discuţie generală, după
care se trage concluzia. În felul acesta, într-un timp scurt, se consultă opinia multora: 4-5
minute organizarea, 6 minute discuţia în colectiv, 2 minute raportează rezultatul fiecare;
dacă sunt 10 grupe = 20 minute. Deci avem circa 30 minute. Discuţia finală poate dura 30
minute, deci în circa o oră se pot rezuma părerile a 60 de persoane. Când e vorba de o pro-
blemă complexă, se pot organiza grupuri de 4 membri, având la dispoziţie 15 minute.
Discuţia panel. Termenul panel în engleză „juraţi”. Şi în acest caz este vorba de par-
ticiparea unor colectivităţi mai mari. Discuţia propriu-zisă se desfăşoară într-un grup res-
trâns („juraţii”), e format din persoane competente în domeniul respectiv. Ceilalţi pot fi zeci
de persoane – ascultă în tăcere ceea ce se discută. Aceştia pot intervenii prin biletele tran-
smise „juraţilor”. Uneori biletele sunt de hârtie colorată: cele albastre conţin întrebări, cele
albe – sugestii, cele roşii – păreri personale. Mesajele sunt primite de unul din membrii par-
ticipanţi la dezbatere, care introduce în discuţie conţinutul unui bilet atunci când se iveşte
un moment prielnic (i se spune „injectorul de mesaje”). Discuţia este condusă de un „ani-
mator”. La urmă persoanele din sală pot interveni şi în mod direct, prin viu grai. În înche-
iere, animatorul face o sinteză şi trage concluzii.

Bibliografie:
Cucoş Constantin - Pedagogie, Editura Polirom Iasi, 2008;
Maria Gârboveanu – Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţământ, Editura Di-
dactică şi Pedagogică, București, 1981;
Sorin Cristea – Dicţionar de termeni pedagogici, Editura Didactică şi Pedagogică, București,
1998.

159
VOLUNTARIATUL ŞI VALENŢELE LUI ÎN PANDEMIE

Prof. CARABAŞU MANUELA


Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Alexandria, Teleorman

Marjorie Moore spunea despre voluntariat, că este „cel mai bun exemplu de demo-
craţie ‘’. Fiind voluntar, „votezi’’ în fiecare zi pentru comunitatea în care vrei să trăieşti. A
fi voluntar, nu înseamnă doar să participi la activităţi ; înseamnă că vrei să ajuti oamenii,
animalele, mediul înconjurător, să dai dovadă de umanitate, de solidaritate şi de simţ civic.
Poate vă întrebaţi de ce am ales această temă acum, când suntem într-o perioadă foarte
grea pentru întreaga lume? Vă raspundem: a fi om nu trebuie să ţină cont de timp, de loc sau
de… vremuri. Din contră, acum se poate pune în practică, mai mult ca oricând, voluntariatul.
Potrivit legii, voluntarul este orice persoană fizică, fără deosebire de rasaă origine
etnică, religie, sex, opinie, apartenentă politică, ce a dobândit capacitatea de muncă. Ştim,
noi nu suntem încadraţi în muncă, dar nimic nu ne împiedică să fim nişte mici voluntari,
fapt dovedit din acţiunile noastre din anii trecuţi şi de anul acesta.
Activităţile de voluntariat cuprind mai multe sectoare:
1. voluntariatul pentru mediu(activităţi eco): strângerea deşeurilor, colectarea selec-
tivă, plantarea copacilor etc;
2. voluntariatul pentru persoanele din medii dezavantajate: colectarea de haine, mân-
care, rechizite etc;
3. voluntariatul în comunitate: asistarea persoanelor din situaţii cu risc, personae
vârstnice/dizabilităţi;
4. voluntariatul de mentorat: petrecerea timpului alături de copiii mai mici care se
confruntă cu probleme la unele materii de studiu/probleme disciplinare. Acest lucru îl pu-
tem pune în practică şi on-line, cu cei nou-veniţi de la altă şcoală sau dintr-o altă ţară;
5. voluntariatul religios: duc Sfânta Împărtăşanie sau Lumina Sfântă în noaptea de
Înviere;
6. voluntariatul creativ: copiii talentaţi cu anumite aptitudini, pot transmite şi ajuta
alţi copii;
7. voluntariatul cultural; copiii pot mediatiza anumite activităţi cultural-educa-
tive(ex. Ideo Ideis).
Voluntariatul reprezintă, astfel, mijlocul prin care iţi faci prieteni; te responsabili-
zează ajutându-te să-ţi gestionezi timpul şi-ţi dezvoltă anumite capacităţi; te face să te simţi
împlinit pentru că ai contribuit la comunitatea din care faci parte; observi realitatea din jurul
tău şi descoperi punctele vulnerabile ale lumii în care trăieşti; ajuţi la corectarea nedrep-
tăţilor învăţând că poţi să fii chiar tu schimbarea pe care o vrei în lume.
Privit din perspectiva educaţiei, practica voluntariatului este raportată la interacţiu-
nea factorilor principali ai educaţiei: familia, şcoala, societatea. Interdependenţa acestora
descrie un exerciţiu de sprijin reciproc, în care rolurile de voluntar şi beneficiar sunt, pe
rând, asumate de fiecare dintre ei. O societate care susţine dezvoltarea actului educativ din
şcoala online, va beneficia ulterior de rezultate bune în a răspunde nevoilor de moment. Se
poate constata că acţiunile de voluntariat nu sunt temporare sau imediate,ci, abordate pe
termen lung, vizând dezvoltarea durabilă atât în spaţiul educaţional, cât şi în cel social.

160
Bibliografie:
1. Iluţ, Petru, Dragoste, familie si fericire, Editura Polirom, 2015;
2. Simon, Marinela, Cristina, Voluntariatul in mediul social, Institutul European, 2017;
3. Velea, L.S,Toderas, N,Ionescu,M, Participarea elevilor în şcoală şi în comunitate. Ghid pentru
profesori şi elevi, TEHNE Centrul pentru inovare în educaţie, EdituraAgata, Botoşani, 2006.

161
REPERE METODOLOGICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE

CHIRIAC FLORINELA
Școala Gimnazială Șimian

Activitatea didactică prin intermediul tehnologiei şi al internetului este o formă de


organizare a procesului didactic ce implică înlocuirea orelor de predare-învăţare-evaluare,
care presupun prezenţa fizică a elevilor în sala de curs, cu activităţi de studiu individual şi
activităţi didactice în sistem on-line. Este organizată de către cadrele didactice, acestea asi-
gurând continuitatea procesului didactic prin intermediul tehnologiei şi al internetului.
Un ansamblu de mijloace educaţionale digitale şi de comunicare asigură desfăşura-
rea procesului educaţional prin activităţi specifice, precum:
- platforme digitale educaţionale sau destinate creării şi partajării resurselor educaţio-
nale deschise (RED);
- aplicaţii destinate comunicării prin intermediul tehnologiei şi al internetului speci-
fice dispozitivelor: desktop, laptop, tabletă, telefon, cu ajutorul cărora se poate comunica în
sistem de videoconferinţă;
- resurse informaţionale digitale - se referă la resurse educaţionale deschise de tip lecţie,
test, tutorial etc. disponibile pe platforme digitale educaţionale, precum şi alte resurse de
tip text, imagine, modele ce pot fi folosite în procesul educaţional.
Activităţile didactice prin intermediul tehnologiei şi al internetului vor urmări dez-
voltarea competenţelor elevilor, fixarea şi consolidarea cunoştinţelor, educaţia remedială,
pregătirea elevilor pentru susţinerea evaluărilor.
Materialele didactice utilizate în format digital pot fi din categoria: manuale şcolare,
auxiliare curriculare aprobate/avizate de către MEC, ghiduri, broşuri, platforme on-line, dar
şi diverse aplicaţii, platforme și resurse recomandate de către MEC (manualele digitale).
Materialele didactice trebuie să fie accesibile pentru toţi elevii. Se pot elabora şi utiliza
orice alte materiale educaţionale, în conformitate cu programa şcolară.
Se pot folosi, adapta şi redistribui liber, ţinând cont de drepturile de autor, resurse
educaţionale deschise (RED) - materiale pentru învăţare, cum ar fi: cursuri, proiecte de lecţii,
prezentări, cărţi, manuale, teme pentru acasă, chestionare, jocuri, teste, resurse audio sau
video etc., puse la dispoziţie în format digital sau fizic şi la care există acces liber.
Materialele utilizate şi încărcate pe platforme dedicate constituie material didactic.
Se verifică sistematic realizarea sarcinilor de lucru de către elevi şi îi încurajează prin
oferirea feedbackului constructiv/pozitiv cu accent permanent pe proces, soluţii şi pe rezul-
tat, nu pe consecinţe. În procesul evaluării sarcinilor de lucru se recomandă încurajarea ele-
vilor să aplice autoevaluarea şi evaluarea reciprocă. Se recomandă ca feedbackul privind
activitatea desfăşurată de elevi să fie în raport cu progresul şi potenţialul fiecăruia.
În elaborarea sarcinilor de lucru trebuie să se urmărească respectarea particulari-
tăţilor de vârstă ale elevilor în ceea ce priveşte resursa de timp, nivelul de înţelegere al aces-
tora şi gradul de dificultate a itemilor. Sarcinile de lucru trebuie să fie creative, să nu con-
ducă la pierderea interesului elevilor faţă de învăţare, la oboseală fizică şi emoţională, la
reducerea timpului destinat unor activităţi recreative, familiale sau comunitare, inclusiv a
timpului destinat somnului, alimentaţiei etc.

162
Organizarea procesului de învățare în mediul on-line presupune o pregătire specială,
nu numai din perspectiva adaptării și gestionării conținutului, a asigurării mijloacelor ne-
cesare procesului de instruire, a flexibilității metodologiei de predare, ci, mai ales, din per-
spectiva pregătirii resursei umane (profesori și elevi) pentru o astfel de experiență didactică.
În alegerea instrumentelor digitale, profesorii trebuie să urmărească valențele peda-
gogice ale acestora, gradul de interacțiune, de comunicare și colaborare, dezvoltarea com-
petențelor . Utilizarea tehnologiei de către profesori e necesară pentru derularea activităților
on-line, salvându-se timp și energie, captându-se ușor atenția școlarilor, fiind și un mediu
de învăţare mult mai confortabil, dar care necesită suportul adulţilor (al părinţilor, în cazul
învăţării de acasă).
Cadrele didactice au accesat de la mijloace de comunicare informaționale precum
Whatsapp, Facebook, Messenger, e-mail la platforme educaționale variate de la varianta „free”
- Google Meet, Zoom, până la platforme educaționale recomandate instituțional, precum Suita
Google for Education sau Google Classroom.
Sugestii de jocuri/propuneri pentru menținerea unui climat afectiv, propice actu-
lui educațional
Cadrele didactice pot dedica 10-15 minute în fiecare zi comunicării cu elevii despre
subiecte legate de starea lor emoțională, îi pot încuraja pe copii să facă mișcare după
ore sau să încheie orele cu un minut sau două de relaxare (exerciții de respirație sau min-
dulfulness).
Pe cât posibil, este bine să îi implicăm cât mai mult pe copii în lecții, să evităm
prezentările lungi, în care copiii trebuie doar să asculte. Întrebările și exercițiile scurte
în timpul predării sunt modalități prin care copiii pot rămâne implicați în lecții și prin care
poate fi evitată monotonia, care afectează negativ echilibrul emoțional al copiilor.
Când ora a mers bine, se ascultă o melodie preferată a copiilor (pot chiar dansa).
Copiii să fie implicați cât mai mult în activitate, să li se ceară părerea, să fie ajutați să
își evalueze participarea, dar și învățarea (Spre exemplu: „Cine consideră că a înțeles modul
de rezolvare a exercițiului, să bată din palme de trei ori”, „Cine crede că mai are întrebări,
să ridice patru degete în aer”).
Să se alterneze activități de mișcare cu statul pe scaun: de exemplu, când copilul a
răspuns la întrebări în caiet, primește un exercițiu fizic de făcut (poate să sară mingea de
cinci ori).
Să se profite de mediul în care se află copilul. Acolo se află surprinzător de multe
„materiale didactice”: de exemplu, la matematică se pot număra obiectele din casă (caută
un pat, două scaune, trei ferestre etc), la dezvoltare personală copilul își poate aranja lucru-
rile pe birou/ hainele din dulap, jucăriile; la comunicare, să găsească în jurul lui un obiect
care începe cu L (lampă).
Copiii să fie lăudați, să le arătăm că le apreciem efortul.
Cadrele didactice care au timpul și resursele necesare pot organiza pentru copii clu-
buri școlare online, bazate pe interesele extrașcolare ale copiilor (scriere creativă, activități
artistice, abilități de comunicare). Asemenea cluburi le pot oferi copiilor ocazia de a interac-
ționa în afara lecțiilor online, de a învăța lucruri care îi interesează și de a-i menține implicați
în proiecte interesante.

163
Măsuri de ameliorare și îmbunătățire a demersului didactic desfășurat on-line
Întâlnirile on-line facilitează transmiterea de informații în timp real și învățarea sin-
cron a școlarilor.
Ne propunem să ținem o legatură cât mai apropiată cu elevii, astfel cât să trecem cu
bine peste acest moment dificil. Credem cӑ feedback-ul în timp util este esențial pentru în-
vățarea elevilor; acest lucru este valabil mai ales în mediile de învățare on-line.
Câteva măsuri de ameliorare și îmbunătățire a activității de învățare la distanță,
proprie acestei perioade:
→ Asigurarea unei comunicări clare, nuanțate, explicite și, în același timp, ferme în
cazul în care elevii adresează întrebări și omiterea unui așa-zis ”dialog suprapus” astfel în-
cât, într-un timp limitat și noi și elevii să oferim răspunsuri clare;
→ Monitorizarea continuă și activă a mesajelor și temelor trimise, atât pe platforma
utilizată, cât și a telefonului mobil în vederea aigurării unei comunicări eficiente, optime, de
suport, cu toți elevii, împlicați în acest proces de învățare, dar și cu părinții acestora;
→ Evitarea, cu excepția cazului în care sunt programate cu atenție și limitate, conver-
sațiilor on-line îndelungi, fără eficiență didactică sau afectivă; Premium
→ Evitarea solicitӑrii imprimӑrii (listării) tuturor fișelor de lucru individual recoman-
date (toate aceste ctivități ar putea sӑ fie finalizate pe un dispozitiv sau încărcate ca ima-
gine); online
→ Asigurarea și respectarea sistematică a activităților de pregătire și explicare supli-
mentară oferită elevilor cu astfel de nevoi.
În cazurile unde elevii nu au acces la Internet și nu au acasă echipamentul necesar pen-
tru a se putea conecta, ar trebui să concepem fișe și activități speciale și să discutăm cu per-
soana care are elevul în grijă săptămânal, pentru a ne asigura că acești copii continuă să lu-
creze. Putem comunica și telefonic cu elevii și chiar dacă nu toți vor putea ține pasul, e foarte
important să le arătăm că ne preocupă starea fiecăruia și că avem în continuare așteptări și
sarcini clare. Chiar și așa, vor fi mulți copii care rămân izolați, iar profesorii iau în calcul deja
organizarea unei școli de vară de recuperare pentru aceștia.

Bibliografie:
Ministerul Educației și Cercetării, Ghid pentru învățământul primar – Anul școlar 2020-
2021, editura Didactică și Pedagogică S.A.

164
CREATIVITATEA ȘI INOVAȚIA
LA BAZA UNUI PROCES DE ÎNVĂȚARE

CIUBOTARU ELENA
L. P. S. „Nadia Comăneci’’/ Grădinița nr.14 Onești

Procesul de învăţământ reprezintă un ansamblu de acţiuni exercitate într-un mod


conştient şi sistematic de către educatori asupra educaţilor, într-un cadru instituţional orga-
nizat, în vederea formării personalităţii acestora în conformitate cu cerinţele idealului edu-
caţional reprezintă procesul de învăţământ.
Învăţământul îndeplineşte un rol esenţial în educaţie, iar această se finalizează prin
intermediul instrucţiei. Caracteristicile unui proces de învățământ cuprinde câteva caracte-
ristici cum ar fi: caracter instructiv, caracter formativ, bilateral și de autoreglare.
Abordările pedagogice și didactice privind încurajarea creativităţii elevilor includ
spaţiul, timpul adecvat precum şi un set de instrumente care la rândul lor stimulează ino-
varea şi unicitatea prin implicarea elevilor la un nivel superior abilităţilor lor de gândire.
În afară şcolii, creativitatea poate fi încurajată prin desfăurarea unor activităţi ex-
traşcolare şi extracurriculare, ce pot completă activităţile de învăţare din clasă.
Creativitatea poate fi definită printr-un complex de aptitudini psihice care generează
produse noi și extrem de valoroase pentru societate, numai în condiții favorabile acesteia
(Roșcă, 1981). De asemenea, poate semnifică și abilitatea de a oferi răspunsuri noi la pro-
bleme, de a realiza răspunsuri noi și originale (Limbos, 1988). Jaoui, 1990, consideră că orice
om poate fi creativ, creativitatea existând și făcând parte din fiecare persoană. După aceste
afirmații putem aborda creativitatea că fiind capacitatea de a realiza produse eficiente și
originale folosind elemente preexistente. Taylor a clasificat creativitatea în patru tipuri de
creativitate.
Dacă vorbim de creativitate această poate fi considerată o sursă de inovare majoră și
care poate transformă noile idei creatoare în produse şi servicii. Astfel, creativitatea este
mereu implicată atunci când inovarea duce la rezultate economice. Dacă are loc respectarea
diversităţii culturale atunci creativitatea şi inovarea poate duce la economii durabile. Putem
spune că, ea însăşi este o sursă de creativitate şi inovare.”
Educaţia cuprinde toate părțile personalităţii unui elev. Este o activitate socială com-
plexă ce cuprinde un lanţ nesfârşit de acţiuni exercitate în mod conştient, sistematic şi orga-
nizat. În accepțiunea largă, învățarea reprezintă dobândirea de către individ a unor noi
forme de comportament, că urmare a repetării situațiilor sau a exersării . Învățarea este mo-
dalitatea de asimilare a cunoștințelor și de formare intelectuală, emoțională, de elaborare a
deprinderilor, a conștiinței și comportamentului social cult .
În ceea ce privește creativitatea în educație, această este exprimată prin ideile fluide,
flexibile și originalitate (Pânișoară, 2019). Contribuția acestora este semnificativă privind
dezvoltarea limbajului și gândirii elevilor, cât și la dezvoltarea capacității de transfer analo-
gic (Gick & Holyoak, 2004).
Învățarea eficientă are în vedere raționamentul și depinde de capacitatea de transfer.
Ajută elevii să rezolve problemele noi prin analogii cu problemele vechi, deja rezolvate. În

165
orice proces de învăţare putem distinge trei etape strâns legate care se spijină reciproc: achi-
ziție,transfer,procesare și stocare. Elevii pot să îşi folosească diferitele simţuri pentru a do-
bândi noi informaţii. Copiii învață văzând, privind, percepând, auzind, ascultând, prin sen-
timente şi emoţii, atingând, gustând, mirosind. Toate cele menționate sunt cuprinse în achi-
ziții. Ilustraţiile adaugă farmec şi culoare unui anumit subiect, astfel se pot folosi ilustraţii,
modele sau machete. Procesarea şi stocarea are loc prin explorare, rezolvarea de probleme,
prin înţelegere, prin comprehensiune, dobândind, memorând, prin reamintire, repetare și
obişnuinţă.
Conţinuturile sunt astfel organizate încât etapele precedente de învăţare să le facili-
teze pe cele ce vor urmă. Elevii au posibilitatea să asocieze noile informaţii cu cunoştinţele
lor anterioare.
Sarcinile sunt stabilite pentru fiecare elev solicitante şi provocatoare, dar în acelaşi
timp accesibile.
Inovarea este deseori întâmpinată că mijloc de progres către o societate mai unitară
şi durabilă şi, în acelaşi timp, necesită adevărate modificări. Capacitatea de dezvoltare de
idei noi şi de transformare a acestora în produse şi servicii inovatoare este esenţială pentru
dezvoltare. Oamenii creativi sunt disciplinaţi şi perseverenţi. Creativitatea poate necesită
un anumit grad de ludic, dar această nu înseamnă că putem acţiona în orice fel (Roco, 2004).
Creativitatea necesită muncă (Weston, 2008). Pentru că cineva să fie considerat a fi creativ
trebuie să elaboreze ceva inovator și valabil (Roco, 2018).
Modelul structural al creativității care s-a realizat include trei componente necesare.
Astfel sunt reprezentate prin motivația intrinsecă. Abilitățile creative relevante și gradul de
specializare în domeniul respectiv (Amabile, 1983). Abilitățile relevante într-un domeniu se
referă la talentul special în domeniu, la cunoștințele de specialitate, cât și la abilitățile teh-
nice. Aceste abilități contribuie la producția creativă, fiind dependențe de capacitatea crea-
tivă, perceptivă și motorie înnăscute, dar și de educația în domeniul respectiv, atât cea for-
mală, cât și cea informală. Abilitățile creative se referă la un set cognitiv şi unul perceptiv
favorabile abordării din perspective noi în rezolvarea unei probleme; la euristicile necesare
pentru a genera idei noi, originale; un stil de muncă plin de energie și perseverent care sunt
specifice actului creator; motivația intrinsecă pentru sarcină, ceea ce înseamnă realizarea
unor activități care ne aduc bucurie și satisfacție, activități care sunt interesante și provoca-
toare prin ele însele, ci nu prin impunerea lor de către alte persoane sau de alte nevoi și
necesități (Amabile, 1983).
În practică elevii au oportunitatea de a pune în practică abilităţile nou dobândite
într-o varietate cât mai mare de contexte posibile.
Elevii au suficient timp şi posibilităţi pentru a utiliza cât mai bine noile informaţii şi
experienţe.
Profesorul poate acordă timp suficient unui subiect pentru a permite elevilor să îl
cerceteze atent.
Transferul informaţiilor se referă la aplicare, abordare flexibilă, testare, abordarea
unor sarcini noi de lucru, încredere, acces, acţiune.
Procesul de învăţare trebuie să includă întotdeauna oportunităţi de transfer pentru
elevi – pentru a evita evaluări de genul informaţii „învăţate, dar deja uitate”.
Experienţa eficienţei (motivare)

166
Se poate pune întrebarea dacă au experimentat elevii au experimentat în mod direct,
relaţia dintre efort şi progres, în învăţare. Astfel elevii realizează faptul că, ei înşişi sunt
responsabili de îmbogăţirea cunoştinţelor, înţelegerii şi abilităţilor lor, adică, faptul că ei pot
realiza ceva prin eforturile şi activităţile lor de învăţare.
Activitatea de învăţare pe care elevii o realizează le stimulează interesul de a se an-
gaja în studii viitoare şi/sau mai avansate. Astfel elevii pot rămâne implicaţi emoțional.
Că și aplicare elevilor li s-a oferit o varietate mare de oportunităţi pentru a aplică ceea
ce au învăţat. Astfel aceștia știu în ce fel îşi pot aplică abilităţile şi dacă există limite ale
aplicării cunoştinţelor şi abilităţilor lor.
Creativitatea constă într-o structura caracteristică a psihicului, care face posibilă rea-
lizarea unor producții, opere noi. Originalitatea produsului creat e foarte variată.
Cultivarea spiritului inovator constituie una din sarcinile școlii de azi, când operațiile
stereotipe din producție sunt efectuate de mașini automate conduse de calculatoare.
Funcția psihică esențială procesului de creație este imaginația, proces de sinteză a
unor reacții fenomene psihice noi. Însușirile ei definesc particularitățile actului creator, flu-
iditatea,plasticitatea și originalitatea.
Imaginația constituie o aptitudine, deci factorul ereditar are o influență,mai mult sau
mai puțîn inportanță.Totuși fără experiență, fără muncă susținută, nu se realizează nimic
original.
Cunoștințele dobândite prin muncă au un rol esențial . Experiență poate fi directă
sau indirectă. În ambele situații varietatea informațiilor este deosebit de importantă. Școală
poate contribui din plin la dezvoltarea creativității.
Inteligență – gândirea influențează și ea creația.Ea înlesnește analiză și stabilirea de
noi relații și mai ales contribuie la aprecierea critică a produselor create. Indicii de corelație
între testele de inteligență și cele de creativitate nu sunt prea mari.Cotele mari de creativitate
presupun un nivel de inteligență cel puțîn mijlociu .Invers însă, un nivel ridicat de inteli-
gență poate coincide cu slabe posibilități creatoare. Creația presupune anumite însușiri de
caracter o motivație adecvată, interesul, aspirația de a descoperi sau a crea ceva nou
Metode pentru stimularea creativității
Pentru a se utiliza la maxim resursele inconștientului, care are un rol important în
procesul de creație, s-au precizat metode având în centru « asocierea liberă », adică consem-
narea acelor idei care ne vin spontan în minte, fără un efort special de memorie sau raționa-
ment. Cea mai răspândită este așa numitul brainstorming(asaltul de idei), când un grup de
10-12 persoane își exprimă pe rând și în mod liber tot ce le vine în minte în relație cu o
anumită problema propusă. Alți specialiști analizează apoi ce sugestii benefice pot oferi una
sau altă din ideile experimentate. O altă metodă asociativă este și sinectică. În acest caz, se
caută metafore comparații, în relație cu dificultatea aflată în discuție. Apoi aceleași persoane
descifrează consecințele consecințele imaginilor evocate.
În conținutul învățământului, trebuie promovată în continuare cultură generală
această favorizând creativitatea. Programul trebuie să prevadă lecții speciale pentru dezvol-
tarea imaginației;
Profesorul trebuie să aibă relații prietenoase cu elevii, să-i încurajeze să pună întrebări,
să nu-i ironizeze când fac greșeli . Elevii trebuie să-și poată manifestă în voie curiozitatea.
Există mijloace pentru dezvoltarea creativității: le cerem elevilor să elaboreze o com-
punere având în centru un obiect simplu ; o frază, un nasture sau un gard de nuiele. Altfel
167
de procedee: le cerem să formuleze cât mai multe întrebări în legătură cu elementele cunos-
cute: « piatră, aer, stele, foc » etc. Probleme mai complexe pot fi cerințe de a formulă morală
ce se degajă dintr-o imagine complexă. Asemenea procedee favorizează formarea unei ati-
tudini creative și a aptitudinii de a caută și a găși probleme.
Rolul creativității în viața oamenilor este crucială. Această are un rol fundamental în
economie sau politică (Shaheen, 2010). Datorită creativității oamenii pot fi capabili să își
găsească un loc de muncă și să facă față competiției (Davies, 2002).
Școala este un spațiu în care se poate încuraja creativitatea, făcându-se acest lucru
printr-o manieră eficientă astfel încât să cultive și să dezvolte această abilitate la toți elevii,
nu doar la cei mai buni, la elitele ce reprezintă școlile (Walberg, 1988).
În concluzie, se pot face multe pentru educarea spiritului creativ în școală. Dar, se
vede necesitatea de a modifică destul de mult modul de gândire și stilul de lucru în clasa,
cristalizate în secole de învățământ tradițional, prea puțîn preocupat de această latura a per-
sonalității elevului, care capătă în zilele noastre o valoare din ce în ce mai însemnată.
Putem spune așadar că, creativitatea trebuie încurajată și cultivată prin respectul de
sine, ea nu este doar un har dăruit de Dumnezeu unui Eminescu, Enescu, sau Edison, ci este
însăși exprimarea de sine a ființei umane, în orice domeniu se manifestă.

Bibliografie:
Piaget,J., Psihologia Inteligenței, Editura Științifică, București, 1965
Constantin Cucoș (coordonator psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade
didactice)
Amabile, T.M., The Social Psychology of Creativity. New York: Springer-Verlag,1983
Anderson, M., Margaret, A., Mind styles: Anthony Gregorc. Cortland Press, 2003
Brennan, M.A., Dance Creativity Measures: A Reliability Study. Research Quarterly for Exer-
cise & Sport, 54(3), 293-295,1983
Buckley, S., Jakovljevic, M., Knowledge Management Innovations for Interdisciplinary Edu-
cation. Hershey, PĂ: Information Science Reference,2013
Burnard, P. (2006). Reflecting on the creativity agenda în education. Cambridge Journal of
Education, 36, 313-318. doi:10.1080/ 03057640600865801 Craft, A. (1999). Creative development
Butler, R., Kathleen, A., Gregorc, A. (1988). It’s all în your mind: a student’s guide to learning
style. Columbia, CT: Learner’s Dimension. ISBN 0945852010. OCLC 20848567

168
ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE ȘI PROVOCĂRILE SALE

Prof. CATANĂ VERONICA IONELA


Liceul Tehnologic „Ștefan Anghel” Băilești, Dolj

Prin decizia Ministerului Educației și Cercetării, din data de 11.03.2020, de a suspenda


cursurile față - în - față, sistemul de învățământ din România a suferit numeroase modificări
fiind nevoit să se reorienteze către metode noi de comunicare cu elevii pentru a asigura conti-
nuitatea învățării. Dată fiind situația, atât profesorii cât și elevii au abordat maniere noi de lucru
pentru continuarea anului școlar. Astfel, totul a devenit o provocare deoarece evenimentele s-
au desfășurat cu o repeziciune extraordinară, bruscă. Instituții guvernamentale, școli, companii
private, profesioniști ai educației și specialiști în tehnologia modernă s-au așezat la o discuție
serioasă încercând să găsească soluții pentru viitorul tinerei generații. Chiar dacă perioada
aceasta a luat prin surprindere pe mulți, metodele și resursele digitale nu reprezintă o noutate
pentru toate cadrele didactice, mai ales în mediul urban. Așadar, ne-am axat pe identificarea
avantajelor și a oportunităților pe care instruirea la distanță le oferă, cât și pe recunoașterea
limitelor și dificultăților întâmpinate de cadrele didactice în activitatea desfășurată on-line.
În absența unei infrastructuri tehnologice decente în cadrul școlilor, fără acces la plat-
forme on-line de tipul e-learning, fără un obiectiv clar care să susțină activitatea on-line, ca-
drele didactice au fost nevoite să lucreze într-un regim cu totul special. Tehnologia digitală a
facilitat,în bună măsură, continuarea unor activități didactice la distanță, în perioada suspen-
dării cursurilor. Cu toate acestea, nu la toate disciplinele se poate lucra ”la distanță”, deoarece
educația fizică, educația plastică sau disciplinele tehnice constau în implicarea efectivă a ele-
vului. Platformele educaționale on-line, platformele de streaming, în general, facilitează co-
municarea în timp real între profesor și cursanții săi. Cu toate acestea, comunicarea în acest
caz este foarte frecvent percepută ca fiind oarecum artificială, pe de o parte din cauza impo-
sibilității obținerii unui feedback comunicațional real (ceea ce face comunicarea autentică), iar
pe de altă parte din cauza contextului incomod al plasării în spațiul virtual. Faptul că poți fi
înregistrat, faptul că poți fi auzit de orice persoană (nu doar de elevii tăi), neavând un control
real al publicului-țintă, îi determină pe profesori să construiască un discurs corect, consistent,
fluid. Din păcate, nici cele mai sofisticate și performante platforme online nu sunt ideale, astfel
încât să asigure condiții similare cu o clasă reală.Clasele virtuale nu vor putea înlocui nicio-
dată clasele reale, pot cel mult completa.Pot fi complementare, niciodată alternative.
Ascunși în spatele unui ecran, reduși la dimensiunea unui pătrat pe monitor, partici-
panții la o lecție online nu pot percepe limbajul corporal, inflexiunile vocilor, sau zâmbetul
de apreciere al unui coleg. Toate aceste mici elemente sunt de fapt esențiale în comunicare,
în dezvoltarea unui relații deschise, bazate pe încredere. Există articole care demonstrează
că lipsa acestor elemente nonverbale din comunicare, mărește sentimental de oboseală.
Atenția copiilor /elevilor e mai greu de păstrat căci sunt distrași de alte elemente și de faptul
că este mult mai greu să intervină atunci când nu înțeleg ceva. Prelegerile și explicațiile
clasice care se întind mai mult de 10 minute in mediul online obosesc elevii. Dacă în discu-
țiile față în față, un profesor poate “preda” o jumătate de oră fără să piardă interesul și aten-
ția elevilor, lucrurile stau diferit în online iar elevii se simt deconectați. Soluția o reprezintă
adaptarea tehnicilor de predare la învățământul online, deși, chiar folosirea celor mai mo-
derne metode nu se ridică la nivelul învățământului clasic care presupunea interacțiune față
în față. Elevii nu pot fi supravegheați la fel de bine online, comparativ cu supravegherea în

169
sala de clasă, iar lăsarea microfoanelor pornite ca mijloc de supraveghere creează zgomot
de fond și microfonie, fiind o soluție cu prea multe neajunsuri pentru a fi fezabilă.
Un avantaj al învățământului online îl reprezintă în schimb transparența: Acum părin-
ții pot vedea cum se desfășoară o oră, pot chiar lua parte la ea, pot vedea care este limbajul
folosit de profesor și felul în care gestionează anumite probleme delicate, conflicte apărute
între copii. Pot să vadă și să aprecieze care este nivelul copilul lui față de nivelul clasei, pot
vedea dacă copilul se confruntă cu probleme la anumite materii sau subiecte, și nu în ultimul
rând, pot învăța și ei de la profesori. Un om care toata viața a lucrat cu copii, de multe ori știe
cum sa gestioneze situațiile de conflict, cum să se facă înțeles de către copii, cum să le explice.
Evaluările pot fi subiective. Dacă la învățământul clasic, colegii de clasă puteau fi mar-
torii unei evaluări subiective, în situația în care evaluarea se face pe format profesor elev pe
un canal separat față de ceilalți copii, șansele ca evaluarea subiectivă să fie descoperită și “ta-
xată” scad drastic. Iar un părinte, chiar dacă asistă la evaluare, neavând termen de comparație
cu alți studenți/elevi nu poate trage o concluzie pertinentă. Tocmai de aceea ar trebui stabilite
prin programarea didactică foarte clar criteriile de evaluare iar acestea criterii să fie publice.
Învățământul și examenele online ridică probleme: cum se poate demonstra că cel care dă
examenul e cel care a fost înscris (nu s-a substituit altcineva în locul lui), că mama /tata /cole-
gul nu îi șoptește, că altă persoană nu se conectează pentru a da examenul în locul lui.
O soluție ar fi examinarea individuală a fiecărui elev, dar pentru a evita părerile su-
biective este nevoie de 2 profesori. Soluția ar fi extrem de eficientă în detectarea încercărilor
de fraudare și pentru a obținere note corecte, dar are două deficiențe majore: numărul mare
de profesori care ar trebui să evalueze și factorul uman: oboseala. Nu e sigur că profesorul
va putea fi la fel de atent la ora 8 dimineața și la ora 7 seara.
Așadar, vorbind despre învățământul online, putem spune că ridică numeroase pro-
bleme, atât legate de infrastructura deficitară, cât și de modul de desfășurare a procesului
instructiv-educativ. Problemele țin de o regândire a materiei, a modalităților de predare, a
educării profesorilor, dar și de evaluarea elevilor. Există și probleme specifice vârstei elevi-
lor căci capacitatea de concentrare a elevilor diferă în funcție de vârsta, iar tehnicile de pre-
dare trebuie să țină cont și de acest aspect. Partea pozitivă e că folosind învățământul online,
ar putea avea acces la informații și la o explicații detaliate și copiii din mediile defavorizate.
Cadre didactice cu experiență pot înregistra lecții și pot oferi explicații pe diferite teme, în-
registrări pe care copii le vor putea accesa în cazul în care vor mai multe detalii sau în cazul
în care nu au înțeles un anumit concept.
Privit în ansamblu, învățământul online impune numeroase provocări.Desigur, este
preferat învățământul clasic, cu avantajele posibilității de socializare între elevi, extrem de
necesar elevilor, însă în caz de pandemii sau dezastre naturale, sănătatea copiilor primează.

Bibliografie:
1. Raport despre educația din timpul pandemiei. Răspunsuri la criza nesfârșită a sistemu-
lui educațional românesc https://www.revistasinteza.ro/raport-despre-educatia-din-tim-
pul-pandemiei-raspunsuri-la-criza-nesfarsita-a-sistemului-educational-romanesc
2. Școala online ”Elemente pentru inovarea educației”Raport de cercetare evaluativă,
Ed.Universității București,mai 2020.
3. https://www.comunicatii.gov.ro/proiecte-in-implementare/proiectul-ro-net/

170
TEORIA ÎNVĂȚĂRII ÎMBINATĂ CU STILUL DE PROCESARE
A INFORMAȚIILOR

Prof. înv. primar DUCA ELENA MONICA


Școala Gimnazială „Horea” Cluj-Napoca

Învățarea eficientă se realizează atunci când cadrul didactic este capabil să descopere
punctele tari ale copiilor şi să construiască la aceştia capacitatea de a învăţa într-o gamă largă
de stiluri. Tehnicile interactive de predare-învăţare determină rezultate foarte diferite în
funcţie de grupul de copii implicaţi, de indivizii care compun aceste grupuri. O explicaţie în
acest sens o poate constitui asimetria dintre stilul de învăţare al elevului şi oportunitatea de
învăţare oferită de cadrul didactic. De aceea, oportunităţile de învăţare trebuie să abordeze o
gamă completă a stilurilor de învăţare existente în cadrul clasei.
Un profesor bun își lasă definitiv amprenta asupra dezvoltării armonioase a elevilor săi,
printr-o sumă de calități esențiale care îl ajută să facă cinste vocației îmbrățisate.
Pun accent pe construirea competențelor cognitive, fizice, atitudinale, emoționale și
sociale ale copiilor. Astfel, profesorii constructiviști integrează în procesul didactic multe
componente spontane, cum ar fi învățarea prin descoperire, jocul, curriculumul la alegere,
lucrul în echipă, experimentele etc.
Proverbul „Omul cât trăiește, învață” are o importanță deosebită în vocația de dascăl.
Un profesor bun se preocupă în permanență de propria sa perfecționare, găsind în sine
resurse infinite de voință în a evolua. Iar această instruire continuă nu se referă doar la
stăpânirea disciplinei predate, ci și la îmbunătățirea metodelor didactice și de relaționare cu
copiii, ca un bun psiholog care știe ce abordare să adopte la nivel comportamental.

Stilul democratic
Un profesor care utilizează preponderent un astfel de stil:implică activ elevii în
procesul învățării;
promovează inițiativa elevilor; încurajează potențialul creativ al acestora; pune elevii
în situația de a experimenta; cooperează cu elevii în organizarea situațiilor de învățare;
încurajează feed-back-ul și întărirea pozitivă;oferă elevilor posibilitatea de decizie cu privire
la organizarea contextului învățării și posibilitățile de asociere în realizarea sarcinilor.Un
astfel de stil se distinge prin dezvoltarea parteneriatul cu elevii și valorizarea experiențelor,
alegerilor și rezultatelor acestora.
Personalitatea profesorului, experiența sa pedagogică, dar și particularitățile elevilor și
contexxtul educațional configurează și orientează stilul de predare. În realitate, întâlnim doar
stiluri individuale care se exprimă printr-o sinteza unică și irepetabilă. Prin urmare, clasificarea
stilurilor de predare oferă mai degrabă cadre de referință. Profesorul poate determina
dezvoltarea stilurilor de învățare ale elevilor folosind el însuși diferite stiluri de predare.
O altă modalitate de valorificare superioară a stilurilor de învățare o reprezintă
utilizarea metodelor centrate pe elev. O posibilă soluţie de a pune de acord diferitele stiluri
cu activitatea la clasă este cea de a construi cunoaşterea elevilor prin construirea
(scaffolding) abordării conţinuturilor.

171
-formulez reguli pentru elevi,dar am reguli şi în ceea ce mă priveşte (Avem grijă de
lucruri, toți suntem prieteni, ridic mâna când răspund, nu alergăm în clsă sau pe
coridoare…)
- implic elevii în stabilirea regulilor
-aloc timp pentru a discuta cu elevii problemele lor
-când se impune să critic, o fac în mod constructiv
Legat de conținutul predat:
-le permit elevilor să-mi adreseze întrebări de clarificare (dacă au nevoie)
-le solicit feedback privind calitatea / atractivitatea orei
-iau în considerare opiniile / sugestiile elevilor
Astfel, elevii:
- vor ȋnvăţa din greșelile lor
- își vor gestiona propriile probleme
-vor învăța să se bazeze pe ei înșisi
- vor fi mai înclinați spre a învăța, a-şi ȋnsuşi achiziții și a fi motivați.
Astfel,nu există un stil bun sau rău de învățare, așa cum nu există un stil bun sau rău
de predare. Stilul personal de predare poate fi privit ca modalitate eficientă de luare a
deciziilor înainte, în timpul și după instruire pentru facilitarea învățării fiecărui elev.

Bibliografie:
Diana Șaitiș,Silvia Veronica Ținică, Metodele didactice între artă și rigorile predării, ianuarie
2017
Sorin Cristea - Dicţionar De Termeni Pedagogici,Editura Didactică și Pedagogică, R.A-
Bucureşti
Ioan Neacsu – Instruire și învățare. Editura Stiințifică, Bucureşti, 1990.

172
ŞCOALA ON-LINE

Prof. DĂNILĂ LETIŢIA-MARIA


Liceul Tehnologic „Ion Creangă” Curtici, Arad

MOTTO:
Educația este cheia care deschide poarta de aur a libertății.
(George Washington Carver)

Odată cu intrarea în pandemie, profesorii se găsesc în situaţia de a fi confruntaţi cu


un număr mare de schimbări ale mediului educaţional: resurse reduse, aglomerare de acti-
vităţi, noile cerinţe şi aşteptări ale pieţei forţei de muncă faţă de agenţii educaţionali, etc.
Dacă mai punem la socoteală şi adoptarea unei noi tehnologii educaţionale, împreună cu
toate implicaţiile complexe ce decurg din acest proces, este lesne de înţeles cum se simt şi
cum ar putea reacţiona cei implicaţi în procesul instructiv-educativ al noilor generaţii. În
acest sens, rezistenţa la schimbare îşi face simţită prezenta şi reprezintă o provocare pentru
oricine care se află în sistemul de învăţământ.
Perioada prin care trecem reprezintă pentru noi toți mai mult decât o provocare obiș-
nuită. Învățământul on-line deschide posibilitatea unei pregătiri structurate, coordonate și
corect etapizate (vedem acum multitudinea de platforme și soft-uri educaționale on-line,
care abundă media în această perioadă); reprezintă o formă de învățare la distanță, facilă,
destinată celor care nu au posibilitatea de a accesa sistemul de învățământ clasic, traditional,
”față în față” sau adecvată unor contexte speciale, așa cum se întâmplă în perioada actuală
de pandemie, când întregul sistem de învățământ, public și privat, indiferent de nivel sau
ciclu curricular este închis. Acest mod de învӑțare este impus acum de perioada dramaticӑ
pe care o traversӑm.
Cert este că, în această perioadă, în contextul pandemiei globale, învățământul online
pare singura posibilitate responsabilă, iar țara noastră trebuie să-și accelereze investițiile în
digitalizarea educației. În învățământul privat lucrurile stau ceva mai bine, căci acolo există
resurse financiare mobilizate mai bine. Însă în învățământul public există numeroase probleme
cu care se confruntă elevii, părinții și profesorii.
Școala on-line îți dă prilejul să explorezi noi moduri de învățare. Metodologia clasică
(predare – învățare – verificare) poate fi înlocuită cu mijloace mai atractive. În acest răstimp
am găsit o groază de videoclipuri cu activități predate diferit față de cum eram obișnuită.
M-au ajutat să privesc subiectele predate la grădiniță dintr-o altă perspectivă.
Este evident că școala – chiar și repoziționată în zona digitală – trebuie să continue să
reprezinte pentru copii o resursă de siguranță și de continuitate.
Voi prezenta câteva avantaje și limite ale școlii on-line.
• Avantaje:
- Distribuirea rapidă a materialelor didactice – Profesorii pot transmite foarte repede, ori-
când, oriunde și oricui informațiile pe care le doresc. Astfel nu mai este nevoie de sincroni-
zarea persoanelor pentru a se întâlni fizic și nimeni nu va pierde nimic pentru că informațiile
rămân on-line.
- Elevii intră în posesia materialelor printr-o simplă accesare – Orice persoană din grupul
țintă are acces la toate informațiile, oriunde și oricând.
173
- Serviciu folosit de una sau mai multe persoane, crearea grupurilor – Informațiile pot fi
îndreptate spre o persoană sau către mai multe în același timp în mod individual sau se pot
crea grupuri în care utilizatorii pot să și comunice.
- Folosirea conținuturilor interactive, existența feed-back-ului – fiind existente grupurile,
membrii pot face schimb de experiențe, păreri sau informații. De asemenea, ei pot primi
feed-back în timp real, chiar rapid de la administratorul grupului sau de la colegi. Astfel
există și interacțiune virtual și nu numai învățare individual.
• Dezavantaje:
-Dificultăți în utilizarea tehnologiei – Tehnologia avansează zi de zi și nu toate persoa-
nele sunt la zi cu noutățile. De aceea de multe ori sunt întâmpinate problem de utilizare a
informațiilor sau de realizare a unor proiecte sau teme
- Lipsa comunicării reale / fizice – Când învățarea și comunicarea rămân axate în mediul
virtual, atunci când oamenii se întâlnesc nu mai știu să comunice și încep să comunice tot
prin tehnologie. Folosirea mediului virtual în exces ne robotizează!

Bibliografie:
Cioflica, S. M., Iliescu, B. (2003), Prietenul meu, calculatorul(Ghid de utilizare pentru
preșcolari, Editura Tehno-Art, Petroșani. Curteanu, S.(2001), PC Ghid de utilizare, Editura
Polirom, București. Roșca, I. G., Apostol, C., Zamfir, G., Elearning – paradigma a instruirii
asistate, Revista Informatica Economica, nr. 2 (22)/2002.

174
STRATEGII DE CREȘTERE A ÎNVĂȚĂRII ÎN MEDIUL ONLINE

Prof. înv. primar DEAC ALINA SIMONA


Liceul Teoretic „Ana Ipătescu” Gherla

Cu toții știm că internetul este foarte util în învățare, atât a celor mici, cât și a celor
mari. Pentru cei mici tehnologia este atractivă, iar pentru cei mari trebuie să existe o moti-
vație puternică pentru a o utiliza în mod eficient.
Utilizarea mediului virtual în procesul instructiv– educativ cadrul didactic este în
primul rând un manager al procesului instructiv-educativ, în realizarea căruia se va folosi
de o serie de mijloace didactice.
Utilizarea mediului virtual ca mijloc didactic devine necesară în câteva puncte cheie
ale activităţii didactice, după cum urmează:
• Proiectarea activităţii didactice - selectarea unor resurse didactice de calitate, care
facilitează atingerea scopurilor educaţionale urmărite şi centrarea învăţării pe conţinuturi
relevante pentru competenţele care trebuie formate la cursanţi; utilizarea textului, imagini-
lor, sunetelor şi animaţiei; angajarea cursanţilor în activităţi de învăţare bazate pe explorare,
descoperire şi cooperare.
• Derularea procesului de predare-învăţare-evaluare - care înseamnă în acest caz,
adaptarea mediului virtual la nevoile de predare ale profesorilor, în condiţiile asumării ro-
lului de facilitatori ai învăţării şi implică:
- activizarea procesului de predare-învăţare, asigurarea unui cadru interactiv de în-
văţare; - implicarea cursanţilor în căutarea şi prelucrarea informaţiei;
- asigurarea pentru cursanţi a unui ritm propriu de parcurgere a activităţilor de în-
văţare şi de rezolvare a sarcinilor de evaluare, în funcţie de nivelul lor de pregătire;
- creşterea atractivităţii lecţiilor desfăşurate.
• Managementul învăţării - concentrarea activităţii profesorului pe elev, ajutându-l
să înveţe cum să înveţe, adică să-şi construiască singur cunoaşterea.
Mediul virtual poate facilita în acest context următoarele:
- organizarea unor parcursuri diferenţiate de învăţare;
- îmbinarea lucrului individual, cu lucrul pe echipe;
- angajarea elevilor în activităţi de învăţare care necesită conexiuni interdisciplinare
şi transdisciplinare.
Limite referitoare la utilizarea mediului virtual în activităţile instructive-educative:
- maniera în care alegem să proiectăm activitatea didactică (de exemplu, trebuie ca
mediul virtual să se subordoneze scopurilor educaţionale urmărite în vederea desfăşurării
unor lecţii interactive şi nu invers) ;
- alocarea unui timp generos activităţii pe calculator, care depăşeşte activitatea de
învăţare propriu-zisă (de exemplu, decuplarea de la comunicarea reală, în favoarea comu-
nicării în medii virtuale) ;
- activităţile de învăţare realizate cu formabilii (este util să fie realizate activităţi de
învăţare complexe, care presupun mai mult decât accesarea informaţiilor) ;
- excesul utilizării mediului virtual în procesul de predare-învăţare-evaluare (este
recomandat un echilibru între tradiţional şi modern în învăţare şi în evaluare) ;

175
Integrarea mediului virtual în activităţile de predare-învăţare-evaluare
Dezvoltarea competenţelor de specialitate şi metodice presupune o pregătire în spe-
cialitate solidă şi transferul totodată a cerinţelor specifice curriculare referitoare la mediul
virtual în situaţii şi în activităţi de învăţare adecvate acestuia.
Devine astfel evident că, în activitatea de proiectare didactică, profesorul trebuie să
răspundă la întrebările:
· ce?, unde?, cum?, când? poate utiliza mediul virtual în activitatea cu formabilii;
· ce?, unde?, cum?, când? nu este recomandat să utilizeze mediul virtual în activita-
tea cu formabilii.
Integrarea mediului în activităţile de predare-învăţare-evaluare nu se rezumă doar la
utilizarea calculatorului ca mijloc modern pentru activităţile de instruire ci implică mai
multe niveluri de integrare, respectiv:
1. folosirea de echipamente, computere, telefoane, televiziunea, dispozitivele digitale
sau analogice de înregistrare, camerele de filmat etc.;
2. integrarea unor resurse specific tehnologiei informaţiei şi comunicării în strategiile tra-
diţionale de învăţare – spre exemplu, utilizarea prezentărilor PowerPoint, Prezi;
3. adaptarea metodologiei de predare-evaluare în funcţie de noile tehnologii şi re-
surse multimedia;
4. misiunea cadrului didactic, dintr-o nouă perspectivă, anume aceea de facilitator al
învăţării;
5.proiectarea demersului didactic în manieră integratoare în baza unei noi para-
digme a învăţării - paradigma constructivistă.

Resurse software utile în procesul instructiv-educativ


Softurile educaţionale sunt programe sau lecţii în format electronic, proiectate în ra-
port cu o serie de exigenţe pedagogice (obiective, conţinut specific, caracteristici ale elevilor,
metode, feedback secvenţial şi evaluări formative).
În raport de funcţiile (sarcinile) asumate, respectiv, funcţia pedagogică îndeplinită,
softurile pot fi clasificate astfel:
- softurile de investigaţie - lasă posibilitatea celui care învaţă să-şi aleagă propria cale
pe care o va urma în vederea însuşirii noilor cunoştinţe, potrivit stilului şi ritmului personal
de învăţare;
- softurile tematice - permit ca învăţarea să devine posibilă în cadrul interactivităţii
elev – program calculator, urmând un traseu impus sau sugerat. Sunt recomandate pentru
predarea şi învăţarea de cunoştinţe noi;
- softurile de simulare - oferă posibilitatea modificării unor parametri şi observării
comportamentului sistemului prin reprezentarea controlată a unui fenomen, proces sau sis-
tem real, prin intermediul unui model cu comportament analog;
- softurile de exersare – utile pentru însuşirii unor date, proceduri, tehnici, în forma-
rea unor deprinderi specific. Permit lucrul în ritm propriu și validarea promptă a răspun-
sului dat; - softurile pentru testarea cunoştinţelor - aplicate fie independent, fie integrate
într- un mediu de instruire complex, sunt în general foarte variate întrucât depind de mai
mulţi factori: momentul testării, scopul testării, tipologia interacţiunii, feedback prompt;
- softurile pe bază de jocuri didactice - presupun aplicarea inteligentă a unui set de
reguli sau în vederea amplificării posibilităţilor de explorare euristică a realităţii, creşterii
176
motivaţiei, nivelului de efort, încurajării interactivităţii între colegi etc. Sunt de regulă utili-
zate în cadrul unui proces de rezolvare de probleme.
Softuri educaţionale sau didactice au o serie de avantaje în sensul că permit celor
care învaţă următoarele:
· să acceseze diverse surse informaţionale;
· să proceseze informaţii;
· să construiască pe aceste baze cunoştinţe noi;
· să dobândească competenţe/capacităţi prin demonstraţii, exemple, explicaţii,
exersări, simulări etc.

Metodica predării – repere esențiale


Procesul de învăţământ reprezintă ansamblul activităţilor instructiv-educative, orga-
nizate, planificate şi desfăşurate în instituţii de învăţământ, sub coordonarea cadrelor di-
dactice.
Predarea - În concepţie modernă, predarea semnifică complex de acţiuni şi compor-
tamente didactice cu rol de a determina învăţarea. Când vorbim despre predare, avem în
vedere următoarele stiluri de predare: Autoritar Profesorul cu putere coercitivă, dispune de
două tipuri de abordări: abordare dură (intimidează, umileşte, controlează elevii), abordare
mai delicată (descurajează, inhibă, întristează elevul). Pasiv Profesorul fără putere, indife-
rent la clasă, elevii profitând de apatia acestuia Democratic Profesorul lider, este răbdător şi
integru în activitatea la clasă, impunându-se prin atitudine şi exemplu personal.
Învăţarea Asimilare activă a informaţiei (prin confruntarea cu situaţii problemati-
zante şi experienţa de viaţă) în scop adaptativ. Când vorbim despre învăţare, vom avea în
vedere, în principal tipurile de învăţare. Aceste se grupează în funcţie de:
1. Procesele psihice implicate: - Învăţare conştientă (asimilarea raţională a informaţii-
lor) - Învăţare mecanică (doar memorarea informaţiilor)
2. Modul de achiziţionare a informaţiilor:
- Învăţare prin receptare: - Pasivă (mecanică) - Activă (conştientă)
- Învăţare prin descoperire (prin propria experienţă, explorare)
- Învăţarea şcolară, are loc în procesul de învăţământ şi este o activitate sistematică,
dirijată, intensivă, în care experinţa este organizată pedagogic în mai multe etape:
A. Receptarea materialului
B. Înregistrarea datelor
C. Înţelegerea materialului
D. Fixarea materialului
E. Actualizarea materialului prin reproducere sau punere în practică.
Evaluarea didactică
Proces de măsurare, apreciere şi decizie cu privire la rezultatele procesului de învăţă-
mânt. După momentul în care se realizează evaluarea se pot distinge trei forme de evaluare:
• Iniţială;
• Continuă (formativă);
• Finală (sumativă, de bilanţ).
Această nouă abordare a educației, cea online trebuie să fie direcționată în spiritul
dezvoltării autoeducației, atât a cadrelor didactice, cât și a elevilor, pentru că nimeni nu a
fost pregătit pentru învățarea în totalitate în mediul online. Pe parcursul orelor am folosit
177
diferite resurse în format digital care au fost de folos elevilor. Cu ajutorul lor am realizat fișe
de lucru, jocuri educative și alte resurse educaționale.

Bibliografie:
BOCOŞ, M.(2013), Instruire interactivă, Editura Polirom, Iaşi;
CERGHIT, I.(1988), Mijloace de învăţământ şi strategii didactice, Curs de pedagogie, Tipo-
grafia Universităţii, Bucureşti;
MIHAIELA BRUT, (2006), Instrumente pentru e-learning, Ghidul informatic al profesoru-
lui modern, Editura Polirom, Iași;
VELEA, S.(2009), Noile tehnologii în educaţie – între slogan şi impact autentic în activitatea
de predare-învăţare, Editura Universităţii din Bucureşti.

178
STUDIUL FIZICII LA GIMNAZIU ÎN ȘCOALA ON-LINE

Prof. DUDUIALĂ GIANINA


Colegiul Național „Mihai Eminescu” Petroșani

La fel ca și ceilalți dascăli din lume, și profesorul de fizică a trebuit să facă față unei noi
provocări, și anume predarea- evaluarea-învățarea on-line. În plus, la fizică,principalul obsta-
col a fost modalitatea de a reproduce virtual experimentele de laborator din lecția de fizică.
Astfel, în studiul fizicii la gimnaziu, pe lângă celebrele resurse www.didactic.ro,
unde sunt numeroase lecții ppt, modele de teste, fișe de lucru,etc.,precum și youtube-o ade-
vărată resursă de materiale filmate, se pot utiliza următoarele resurse:
1. https://phet.colorado.edu/ro/simulations/filter?sort=alpha&view=grid, este una
din resursele cele mai folosite în studiul fizicii. Conține numeroase experimente virtuale
grupate astfel:Mişcare,Sunet şi Unde,Lucrul mecanic, Energia, Puterea,Căldură şi Termodi-
namică,Fizică cuantică,Lumină şi Radiaţii,Electricitate şi Magnetism

2. http://www.elearning.hum.ro/lectii-online-fizica- conține materiale pentru urmă-


toarele lecții de gimnaziu: Viteza medie; Greutatea;Magneții.Refracția luminii;Lucrul meca-
nic;Difuzia.Legea lui Arhimede;Forța elecromagnetică.

179
3. https://www.vascak.cz/physicsanimations.php?l=ro,conține aplicații (animații și si-
mulări) pentru: Mecanică, Câmp gravitațional,Oscilaţii şi unde mecanice,Fizica mo-
leculară și termodinamica,Electrostatică,Curent electric,Semiconductor,Curentul
electric în lichide, Curentul electric în gaze și în vid, Câmp magnetic, Curent alter-
nativ,Optică,Teoria relativității restrânse,Fizică atomică, Fizică nucleară

4. https://sites.google.com/site/laboratorvirtualdefizicaii/home/simulari-experimente,
conține resurse despre ; Bacalaureat la fizică,Experimente de fizică,Materiale de in-
vatare, Resurse online, Şcoala Altfel,Evaluare națională clasa a VI-a,TIC.

5. In lecțiile de fizică on-line, de un real ajutor sunt manualele digitale:


-manual Fizică, clasa a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică (format pdf),
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VI-a/Fizica/EDP/A538.pdf,
-manual Fizică, clasa a VII-a, Editura ArtKlett,
https://manualedigitaleart.ro/biblioteca/art-fizica7
- manual Fizică, clasa a VIII-a, Editura ArtKlett,
https://manualedigitaleart.ro/biblioteca/art-fizica8
sau Editura Litera,
https://manuale.litera.ro/manuale/fizica-8/index.html
6.Alte site-uri utile pentru cadrele didactice de fizica:
https://fizicachimia.wordpress.com/

180
http://www.learner.org/interactives/parkphysics/parkphysics.html
http://www.upscale.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/Flash/
http://www.physicsgames.net/
http://www.myphysicslab.com/
http://www.physics.ccsu.edu/LEMAIRE/genphys/virtual_physics_labs.htm
http://www.edinformatics.com/il/il_physics.htm
http://interactivesites.weebly.com/physics-and-motion.html
http://higheredbcs.wiley.com/legacy/college/halliday/0471320005/simulations6e/in-
dex.htm?newwindow=true
http://ael.ctcnvk.ro/econtent-fizica/
http://resources.hwb.wales.gov.uk/VTC/2010-11/science/science3-for-
ces/eng/startHere.html
http://resources.hwb.wales.gov.uk/VTC/16022007/electricity_circuits/lesson.html
http://www.yteach.co.uk/index.php/search/re-
sults/Physics,1,0,3665;18633,0,25,1,tn,1.html
http://physics.bu.edu/~duffy/classroom.html
http://physics.bu.edu/~duffy/NS548_simulations/ITOP_EJS.html
http://www.ostralo.net/3_animations/animations_phys_mecanique.htm
http://webphysics.davidson.edu/physlet_resources/physlet_physics/contents/me-
chanics/one_d_kinematics/default.html
https://sites.google.com/site/suporteducational/home
http://www.physagreg.fr/animations.php#phys
http://www.walter-fendt.de/ph14ro/
http://www.fizica.com/

181
MATEMATICA ÎN ÎNVĂȚȚĂMÂNTUL ON-LINE

Prof. DIACONESCU MANUELA MIRELA


Colegiul National „Ana Aslan” Brăila

Odata cu școala online activitatea cadrelor este percepută ca fiind influențată de tran-
spunerea interacțiunii cu elevii în spațiul virtual și felul în care cadrele didactice percep acti-
vitatea online în comparație cu activitățile tradiționale față-în-față. Voi analiza avantajele și
oportunitățile pe care instruirea la distanță le oferă, cât și pe recunoașterea limitelor, disfunc-
țiilor și dificultățile întâmpinate de mine profesorul de matematică în activitățile desfășurate
online. Am creat o infrastructură tehnologice decente acasă: tablă alba cu laptop iar școala a
creat conturi fiecărui elev și profesor astefel ca in perioada excusiv online să avem acees la
platforme digitale, Meet și Clasroom,dar unii elevi au avut resurse didactice digitale și multi-
media precare, fără un orizont de timp care să fie destinat activității online, fiind nevoită să
susțin activități didactice într-un regim cu totul special. Experiențele, pozitive sau negative,
dobândite în acest răstimp reprezintăb un pim pas, pentru că decantarea acestor experiențe
poate fi valorificată prin remedierea pas cu pas a erorilor, a conținuturilor curriculare, a for-
mării inițiale și continue a cadrelor didactice.
Activitate didactică Tehnologia digitala a facilitat în bună măsură continuarea unor
activități didactice la distanță, în perioada suspendării cursurilor. Cu toate acestea, o parte
din activitatea didactică uzuală (față-în-față) nu se poate face online/ la distanță, având astfel
un impact negativ asupra învățării temeinice. Am semnalat disfuncții în ceea ce privește
următoarele activități de suport pentru învățare: comunicare autentică și relaționare umană,
sprijin personalizat pentru elevii cu nevoi speciale de învățare și cel mai multe disfuncții au
fost in etapa de evaluare. Activitatea online are, dincolo de avantajele evidente, reliefate și
de studiul de față, limite în relaționarea cadru didactic – elev. Are însă și limite, care au
impact negativ asupra învățării eficiente, întrucât o importantă latură a activității didactice
față-în-față nu se poate face virtual. În mod explicabil, sprijinul pe care în mod tradițional îl
ofereau elevilor cu nevoi speciale sau cu dificultăți de învățare este greu de oferit online,
date fiind limitările tehnologice implicite.
În realitate, în mediul online, fiecare elev poate să reprezinte pentru cadrul didactic o
posibilă situație de dificultate în învățare, făcând astfel dificilă identificarea celor cu probleme
reale. Chiar dacă profesorul își cunoaște bine clasa și elevii și știe cine are nevoie de sprijin
suplimentar, acest lucru s-ar putea realiza eventual ulterior activității de predare online, prin
consiliere individuală. Este foarte dificilă interacțiunea personalizată cu un elev anume în
contextul în care contactul nu este direct, profesorul este urmărit online de o clasă întreagă și
fiecare elev îi solicită atenția. Platformele educaționale online, platformele de streaming, în
general, facilitează comunicarea în timp real între profesor și cursanții săi. Cu toate acestea,
comunicarea în acest caz este foarte frecvent percepută ca fiind oarecum artificială, pe de parte
din cauza imposibilității obținerii unui feedback comunicațional real (ceea ce face comunica-
rea autentică), iar pe de altă parte din cauza contextului incomod al plasării în spațiul virtual.
Faptul că poți fi înregistrat, faptul că poți fi auzit de orice persoană (nu doar de elevii tăi),
neavând un control real al publicului-țintă, îi determină pe profesori să construiască un dis-
curs corect, consistent, fluid.

182
Comunicarea nonverbală și utilizarea mediată a paralimbajului completează paradigma
dificilă a comunicării în mediul online în cazul în care comunicarea se realizează prin chat in-
stant, iar unele indicii pe care o bună comunicare nonverbală le putea produce pentru susține-
rea comunicării verbale sunt acum pierdute prin întreruperi sau blocaje specifice acestor sesiuni
in condiții de capacitate de banda limitata sau de trafic încărcat.
Printre dificultățile în realizarea activităților didactice la distanță, am constatat: lipsa
instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare, dificultăți de ordin teh-
nic – platforme care trebuie instalate, care nu funcționează, lipsa suportului pedagogic pentru
realizarea de activități de învățare suficient de eficiente și/ sau atractive pentru toți elevii: lipsa
instrumentelor potrivite pentru predare-învățare-evaluare la disciplina matematică, lipsa
conținutului educațional (resurse digitale) în domeniul disciplinei, lipsa unui computer sufi-
cient de performant și lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a in-
strumentelor și resurselor digitale
Paradoxal, toate elementele mai sus amintite sunt la fel de relevante și importante
pentru mine,dar și pentru toate cadrele didactice. Putem sesiza pe de o parte probleme de
natură profesională, mai exact carențe sau chiar lipsa competențelor de utilizare a platfor-
melor online, a competențelor de proiectare curriculară pentru mediul online, managemen-
tul ineficient al timpului la oră (ora s-a redus la 40 minute) sau dedicat pregătirii și realizării
activităților didactice în mediul online. Lipsa dotărilor tehnice performante(foarte mulți
elevi intrau la oră pe telefonul mobil), complicațiile generate de necesitatea instalării, men-
tenanței(se pot conecta sau nu în timp util), setării și managementului platformei, lipsa unor
instrumente tehnologice necesare în managementul real al clasei, în obținerea feedbackului
real, adică nu puteai să-i vezi,să realizezi cât au înteles, scriu odata cu tine sau au rămas în
urmă). Din păcate nici cele mai sofisticate și mai performante platforme educaționale online
erau depășite în acest caz, iar pentru disciplina matematică, care cred eu că a avut cel mai
mult de suferit și asta și din prisma examenelor naționale atât de importante și pentru cei
de gimnaziu și pentru cei de liceu unde ponderea de aproape 80% intra la facultăți cu media
de la bacalaureat.
Consider că am un rol important în dezvoltarea unui mediu școlar incluziv pentru că ȋn-
cerc să găsesc cele mai potrivite căi prin care să ȋmi ȋnsoţesc elevii către cunoaștere și integrare,
totodata tratez demersul educativ ȋntr-o manieră interactivă astfel ȋncât aceștia să cunoască, să
ȋnţeleagă lumea ȋn care trăiesc și să aplice ceea ce au ȋnvăţat ȋn diferite situaţii de viaţă.
Utilizez în activitatea didactică și resurse educaționale deschise: filmulețe, jocuri in-
teractive, manualel digitatele, PPT-uri. Astfel, împreună cu elevii mei am format o comuni-
tate de învățare care le asigură starea de bine și dorința de a veni la școala și a învăța, stâr-
nindu-le curiozitatea și gândirea critică.

183
RELIGIA ON-LINE. ELEMENTE PENTRU INOVAREA EDUCAȚIEI

Prof. DAMEAN NICOLETA


Școala Gimnazială Nr. 116 București

Scopul principal al învățării este acela de a contribui la profilul de formare al absolven-


tului. Pentru atingerea acestui scop, profesorul trebuie să asigure contextele de învățare care
să permită fiecărui elev să își capete gradul de independență și implicare în propria învățare.
Profilul de formare al absolventului se conturează pornind de la cele opt competențe cheie:
comunicare în limba maternă; comunicare în limbi străine; competențe matematice și compe-
tențe de bază în științe și tehnologii; competență digitală; a învăța să înveți; competențe sociale
și civice; spirit de inițiativă și antreprenoriat; sensibilizare și exprimare culturală. Cele opt
competențe cheie se formează prin studiul tuturor disciplinelor prevăzute în planul de învă-
țământ și sunt definite ca un ansamblu de cunoștințe, abilități și atitudini care urmează să fie
formate tuturor tinerilor, ca instrumente pentru învățarea pe tot parcursul vieții.
În vederea formării la elevi a acestor competențe, profesorul de religie poate să con-
tribuie prin:
-utilizarea de metode și strategii didactice variate;
-utilizarea de resurse educaționale deschise;
-abordare temelor de studiu prin legarea lor la viața cotidiană pentru a le face acce-
sibile și atractive pentru elevi.
În perioada de învățare-predare-evaluare online, profesorul a trebuit să îmbine crea-
tiv metodele tradiționale cu cele moderne, să aibă mai multă încredere pentru competențele
pedagogice și valoarea acestora, pentru proiectarea activităților de învățare la distanță.
Vă prezint mai jos planul desfășurarii unei ore de Religie onli-ne la clasa a V-a:
Domeniul: Iubirea lui Dumnezeu și răspunsul omului
Titlul lecției: Răspunsul omului la chemarea lui Dumnezeu
Competențe specifice vizate:
1.1. Explicarea rolulului personalităților din Vechiul Testament în devenirea umanității;
1.2. Identificarea mesajului moral - religios din texte sau suporturi expresive date.
Condiții și resurse necesare desfășurării activității (instrumentele utilizate pentru a
susține activitatea):echipamente (laptop/computer, tabletă, conexiune stabilă la Internet) ca-
nal youtube, site-uri religioase și de cultură.
Contextul de învățare: activitate online
Timpul alocat: 40 min
 DESFĂȘURAREA LECȚIEI
 Stiu
Metode: asaltul de idei (oferire padlet ) și evaluare prin apreciere verbal.
Activitatea „Ce înseamnă să asculţi de cineva?”
1. elevii notează ideile în padlet
2. elevii primesc de la profesor un feedback (excelent, bine, mai încearcă)
Introducere în noua temă:
Vechiul Testament ne prezintă modele de oameni care au știut să asculte de Dumnezeu.
 Vreau să știu
Elevii notează pe caietul de religie: data, titlul lecției
184
Predarea noilor cunoștințe:
Metode: expunerea, demonstrația cu substitut, exercițiul
Chemarea profetului Samuel
Iconografie
• Resurse: https://doxologia.ro/sfantul-proroc-samuel
Sfântul Proroc Samuel a trăit cu o mie de ani înainte de întruparea Domnului nostru
Iisus Hristos, atunci când poporul evreu era cârmuit de judecători. Sfântul Proroc Samuel
era fiul lui Elcana şi al proorociței Ana. La fel ca și Ana, mama Maicii Domnului, Ana, mama
lui Samuel a cerut ajutorul lui Dumnezeu. Dumnezeu a ascultat rugăciunea Anei, iar aceasta
va avea un băiat căruia îi pune numele Samuel pe care, la vârsta de 3 ani îl va încredința Lui
Dumnezeu. Samuel a slujit sub îndrumarea marelui preot Eli în sanctuarul din Șilo. El a fost
cel de-al cincisprezecelea şi cel din urmă judecător al poporului evreu.
• Resurse:
https://ziarullumina.ro/teologie-si-spiritualitate/sinaxar/sf-proroc-samuel-sf-mc-se-
ver-eliodor-si-teoharie-156477.html
https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/an-omagial/cand-copiii-nu-urmeaza-
exemplul-parintilor-152222.html
Localizare pe hartă a localității Șilo .
• Resurse:
//ro.maps-jerusalem.com/vechiul-testament-arat%C4%83-hart%C4%83
https://www.churchofjesuschrist.org/study/scriptures/bible-maps/map-10?lang=ron
https://www.churchofjesuschrist.org/study/scriptures/bible-maps/map-4?lang=ron
Elevii sunt rugați să vizioneze filmul de la min. 15.05 la min. 18.41 și să completeze
afirmația cu răspunsul corect.
Scrieți sfatul pe care îl primește Samuel de preotul Eli:
„Într-o noapte, la vârsta de 11 ani, Samuel a auzit o voce care îi striga numele. Preo-
tul Eli i-a spus lui Samuel să răspundă astfel atunci când este strigat: ................................
• Resurse:
https://youtu.be/M5-E805heYo
Chemarea profetului Ieremia
-vizionare icoane
• Resurse: https://doxologia.ro/viata-sfant/viata-sfantului-prooroc-ieremia
Profet în Vechiul Testament, Ieremia s-a născut într-o familie de preoţi şi a profeţit în
Iuda între 626–586 î.H. S-a născut aproape de Ierusalim, în cetatea Anatot, cetate departe de
Ierusalim ca la trei mile. Sfântul Ieremia era de 15 ani şi atunci când Dumnezeu l-a chemat
să îi slujească ca profet, a încercat să se scuze: "Ah! Doamne Dumnezeule, vezi ca eu nu știu
să vorbesc, căci sunt un copil". Dar Domnul mi-a zis: Nu zice: "Sunt un copil," căci te vei
duce la toți aceia la care te voi trimite si vei spune tot ce-ți voi porunci, nu te teme de ei; căci
Eu sunt cu tine ca să te scap," (Ieremia 1:6-8)
 Am învățat
Metodă bazată pe acţiune - Efectuarea de exerciţii şi aplicaţii
Răspundeți la următoarele întrebări:
1. Cum se poate ajunge în situația ca părinții buni să aibă parte de copii care nu le
urmează absolut deloc căile?
Răspunsuri așteptate: sunt indulgenți, își răsfață copiii, nu stiu să stabilească limite....
185
2.Cum ne vorbește astăzi Dumnezeu?
Răspunsuri așteptate: prin alți oameni, prin predică, prin Biblie.
personal - prin conștiința noastră
Condiții: să fim dispuși, sa fim deschiși, să fim atenți, Dumnezeu caută oameni cre-
dincioși și dispuși să-L urmeze.
Evaluare: Profesorul oferă elevilor un link în care să ofere un feedback:
https://www.surveymonkey.com/create/?sm=LdCE-
zIVfKStjURjg5zMigpPN091TPbU6iIMpPrqk1Ek_3D&tbyb_collect=true
sau
https://answergarden.ch/1850336

Bibliografie:
1. John Hattie, Învățarea vizibilă, educație și formare, TREI, 2014.
2. Școala online. Elemente pentru inovarea educației. Raport de cercetare evaluative, Bucu-
rești, mai, 2020.

186
PREDAREA ONLINE – NOUA PROVOCARE A SISTEMULUI
DE EDUCAȚIE ROMÂNESC

IRINA MARILENA DUMITRAȘCU


Școala Gimnazială „Mircea Eliade” Pitești

Internetul a schimbat semnificativ modul în care comunicăm între noi, precum și modul
în care accesăm, împărtășim și facilităm informațiile. Drept urmare, în momentul în care am
fost nevoiți să mutăm sala de clasă în spațiul virtual, ne-am trezit în fața unei provocări majore.
Problema nu mai este ține deja de modalitatea de utilizare a tehnologiei pentru a preda, ci una
în care profesorii recunosc modul în care lumea se dezvoltă deja și înțeleg importanța alfabeti-
zării online și rolul pe care îl joacă implicarea și colaborarea online în învățarea elevilor.
Tehnologia se schimbă foarte rapid și poate fi dificil să ținem pasul cu aceste evoluții.
Prin urmare, este important să ne concentrăm asupra înțelegerii unor strategii pedagogice
eficiente pentru predarea online, mai degrabă decât asupra tehnologiei în sine.
Principalele avantaje ale predării online:
 Se potrivește tuturor stilurilor de învățare
Fiecare elev are propriul stil de învățare diferit. Unii elevi învață vizual, în timp ce
alții preferă să învețe prin ascultând informația. În mod similar, unii elevi înregistrează suc-
ces școlar în sala de clasă, iar alții se simt mai bine atunci când învață singuri.
Sistemul de învățare online, cu gama sa de opțiuni și resurse, poate fi personalizat în
multe moduri. Este un mod bun de a crea un mediu de învățare perfect, adecvat nevoilor
fiecărui elev.
 Flexibilitate sporită a timpului
Învățarea și predarea pot avea loc în momente mai convenabile și mai productive atât
pentru elevi, cât și pentru profesori. Elevii pot lucra în ritmul lor într-un cadru dat, iar pro-
cesul de implicare online de învățare și predare poate fi împărțit în porțiuni mai mici de
timp mai frecvente, cu o oportunitate de reflecție între ele.
 Flexibilitatea locației
Învățarea și predarea pot avea loc în orice locație (acasă, birou, în timpul navetei,
cafenea) și pot include elevi și profesori din diverse locații geografice.
 Partajarea informațiilor
Educația online oferă oportunități de accesare și partajare a informațiilor mai ușor și
mai rapid.
 Resurse online
Educația online oferă acces la o mai mare gamă de resurse și informații.
 Experiență diversificată
Educația online poate îmbunătăți experiența de învățare a elevilor, oferind oportuni-
tăți pentru colaborări interdisciplinare și interculturale. Această experiență de învățare
poate avea loc la nivel local, național sau internațional și poate fi îmbogățită prin interacți-
une și implicare sporită, feedback între colegi și abilități de lucru în grup.
 Accesibilitate și echitate
Livrarea online oferă un mecanism pentru șanse egale în rândul elevilor și profesori-
lor care cu dizabilități sau care au dificultăți de accesibilitate care le restricționează capaci-
tatea de a participa la orele de curs clasice, față în față.
187
 Alfabetizarea informațională digitală
Învățarea online dezvoltă abilități de alfabetizare digitală care sunt din ce în ce mai
solicitate în societatea contemporană și în mediile profesionale.
 Administrare
Educația online poate eficientiza unele aspecte administrative ale predării.
În egală măsură, predarea online presupune și existența unor restricții / dezavantaje
impuse de:
• Accesul la tehnologie
În unele cazuri, elevii și profesorii pot avea acces limitat la o tehnologie fiabilă sau
adecvată. Mai multe persoane pot împărți un computer sau dispozitiv mobil într-o singură
gospodărie sau se pot baza pe utilizarea computerelor într-un loc public (de exemplu, bibli-
otecă publică, internet cafe etc.). De asemenea, elevii sau profesorii pot avea acces limitat la
software-ul necesar.
• Acces la internet
Nu toți elevii și profesorii au acces regulat la Internet. În multe cazuri, accesul la In-
ternet poate fi limitat la viteza de apelare sau poate exista o utilizare lunară plafonată pe
Internet, care le poate restrânge capacitatea de a accesa sau de a interacționa cu informațiile.
• Abilitatea de a utiliza tehnologia
Unele tehnologii și instrumente necesită instruire. În unele cazuri, este posibil ca in-
struirea tehnică să nu fie ușor disponibilă pentru elevi sau profesori.
• Izolare
Profesorii sau elevii care nu au beneficiat de sprijin pentru inițiativele lor online se
pot confrunta cu o experiență singură și izolatoare, căreia să îi facă față cu dificultate.
• Supraîncărcare informațională
În multe cazuri, cantitatea de informații, ghiduri, ajutor și resurse furnizate online
pot avea tendința de a deveni copleșitoare și confuză dacă acestea nu sunt gestionate cores-
punzător. Poate fi dificil pentru elevi și profesori să discearnă care sunt relevante sau im-
portante pentru activitatea lor.
• Timpul petrecut de elevi în fața ecranului
Mulți părinți sunt îngrijorați de pericolele pentru sănătate ale copiilor care petrec atât de
multe ore privind un ecran. Această creștere a timpului de expunere la un ecran este una dintre
cele mai mari preocupări și dezavantaje ale învățării online. Uneori, elevii dezvoltă, de aseme-
nea, o postură proastă și alte probleme fizice din cauza stării încovoiate în fața unui ecran.

Bibliografie:
1. Ko, Susan; Rossen, Steve, Teaching online, a practical guide, Editura Routledge, 2017
2. Hockly, Nicky; Clandfield, Lindsay, Teaching online – tools and techniques, options and op-
portunities, Editura Delta Publishing / Art Klett – CLS, București, 2017.

188
ȘCOALA ONLINE

Prof. DOBRE MARINELA


Școala Gimnazială „I .D. Sîrbu” Petrila

Școala online a apărut neașteptat, ca o mare necesitate și ne-a provocat sa fim deschiși
către noile tehnologii la un alt nivel, mai înalt decât eram pregătiți emoțional, tehnologic,
legislativ, economic.
Învățarea online îi ajută pe elevi să progreseze, însă este important să se ajungă la un
echilibru între inovație și convenționalitate. Nu mai trebuie să fie prezenți fizic la clasă pen-
tru a învăța și, în timp ce mediul învățării online este diferit de configurația tradițională a
clasei, nu înseamnă neapărat că este mai puțin eficient.
Internetul se extinde și se înnoiește în permanență. El poate oferi soluții pentru orice
abordare didactică, dar totul depinde de flexibilitatea și deschiderea profesorului către inovație.
Avantajele școlii online:
-elevii pot studia oricând, în orice moment al zilei (au libertatea de a alege orele cele
mai propice pentru studiu din perspectiva propriei persoane );
-ei nu trebuie să se deplaseze de acasă, ci realizează lecția în confortul propriului cămin
(nu se mai pierd bani și timp cu transportul la școală și nu se mai trezesc devreme );
-resursele oferite sunt oricând valabile, pot fi accesate la orice oră și din orice loc;
-promovează învățarea independentă;
-fiecare elev învață în ritmul propriu; în cazul în care termină mai repede temele, el
alocă mai mult timp pentru interacțiunea cu ceilalți membri ai familiei, activitățile în aer
liber și pentru hobby-urile pe care le are;
-materialele distribuite de profesor pentru studiu pot fi văzute de n ori de către elevi
până când acestea sunt înțelese, receptate, posibil a fi aplicate;
-nu există restricții generate de cultură, naționalitate, rasă, locație.
Dezavantaje:
-este impersonală, spre deosebire de educația în clasă în care există o interacțiune față
în față reală între elev și profesor. Învățarea online oferă un tip intens de învățare, în timp
ce educația în clasă vine cu interacțiunea umană. Prin interacțiunile față în față, profesorii
pot ajuta elevii să-și construiască respectul de sine, încrederea și maturitatea emoțională;
-utilizarea internetului și a altor instrumente digitale au adăugat noi cerințe în viața
profesorilor și au crescut dramatic gama de conținut și abilități pe care aceștia trebuie să le
cunoască, astfel a crescut și volumul lor de muncă;
-calitatea informațiilor și sursele pe care elevii le găsesc poate sa nu fie de calitate;
-există, de asemenea, problema gradului de securitate a programelor de învățare online;
-elevii nu au acces egal la resursele tehnologice;
-lipsa motivării elevilor în rezolvarea temelor:
-mulți părinți nu sunt de acord cu folosirea mult timp a calculatorului și a internetului;
-autenticitatea muncii. Oricine poate realiza un proiect și nu elevul propriu-zis;
-este greu de oferit sprijin de către profesor elevilor cu cerințe speciale de învățare;
-evaluările au tendința de a fi bazate doar pe cunoștințe și nu neapărat pe partea
practică.
Este clar că avantajele sunt mai mari decât dezavantajele, dar cheia tehnologiei în
clasă va fi întotdeauna relația profesor-elev, pentru că acolo are loc educația.

189
Într-o lume din ce în ce mai globalizată, persoanele au nevoie de o gamă largă de
abilități pentru a se adapta și a prospera într-un mediu aflat în rapidă schimbare. Ritmul
dezvoltării sociale, noile tehnologii, economia globalizată fac necesare dobândirea și apro-
fundarea unor abilități speciale. Aceste achiziții trebuie să fie dobândite la nivel de masă de
către absolvenți. Profesorii trebuie să fie bine pregătiți în domeniul lor de specialitate, să
aibă abilități pedagogice necesare pentru a le transmite elevilor cunoștințele de specialitate,
să fie capabili să predea la clase de elevi eterogene, să utilizeze efectiv TIC și să-i ajute pe
elevi să-și formeze competențe transversale.
Profesorul eficace este acela care știe să selecționeze, să combine, să varieze diferitele
metode, alegând strategii adecvate. În acest context, rolul profesorului este de:
• a ghida elevul în utilizarea informațiilor;• a verifica înțelegerea corectă și completă a in-
formațiilor;• a încuraja elevii să reflecteze asupra unor probleme de interes general și să ia
decizii pe baza informațiilor; • a stimula curiozitatea elevilor pentru a se informa și dincolo
de paginile manualelor;• a încuraja elevii să beneficieze de facilitățile oferite tinerilor prin
diferite programe sociale, culturale și educaționale.
Introducerea și folosirea calculatoarelor în educație constituie cea mai mare victorie
a acesteia. Acest succes este echivalent cu descoperirea tiparului. Progresul rapid al infor-
maticii și al tehnologiei informației a adus schimbări radicale în organizarea sistemului edu-
cațional școlar și universitar, extrașcolar și extrauniversitar, a deschis noi perspective opti-
mizării procesului instructiv-educativ.
Modernizarea învățământului românesc este un obiectiv strategic, care vizează struc-
tura învățământului, conținutul (curriculum), resursele umane, managementul.
Utilizarea instruirii programate, a instruirii computerizate și a mijloacelor audiovi-
zuale au generat un nou mediu educațional. Construirea unui mediu informatizat de învă-
țare, bazat pe utilizarea combinată și simultană a unor surse diferite de informare, a contri-
buit la creșterea rolului elevului în procesul propriei instruiri. Se vorbește despre o nouă
alfabetizare a mileniului III, cea computațională, care nu este liniară, astfel încât omul aces-
tui mileniu să nu fie prizonierul fără speranță al tehnicilor ; el trebuie să fie un om liber,
posesor al unei culturi tehnologice și în egală măsură al unei conștiințe tehnologice.
În cadrul activităților umane este vizibilă informatizarea tot mai multor domenii de
viață, ceea ce impune, datorită faptului că școala trebuie să fie cu un pas înainte, informati-
zarea procesului didactic de la cea mai fragedă vârstă.
Cultura tehnologică presupune cunoștințe și deprinderi tehnologice, absolut nece-
sare omului pentru a beneficia de procesul tehnic, dar și atitudini raționale în raport cu apli-
carea (limitele aplicării) progresului tehnic în diverse domenii de viață.
Tehnologia a devenit o parte a vieții noastre. Aceasta a schimbat educația într-un
mod care a fost inimaginabil cu câteva decenii în urmă. Nu ne putem întreba decât cum va
fi în viitor. Dar un lucru este sigur. Tehnologia în educație este o inovație importantă,
aceasta nefiind doar o simpla tendință.

Bibliografie:
Botnariuc P., Cucoș C., Glava C., Școala online-Elemente pentru inovarea Educației, Editura
Universității din București, București, 2020.
„Școala online. Elemente pentru inovarea educației” Raport de cercetare evaluativă, Edi-
tura Universității din București, mai, 2020;

190
EXPERIENȚA ON-LINE-ULUI LA GRĂDINIȚĂ

DINCU MONICA
G.P.P. „Cozia” Rm. Vâlcea

Ne dăm seama din ce în ce mai mult că folosirea, la clasă, a tehnologiilor informațio-


nale computerizate, reprezintă, nu o modă, ci o necesitate și, în același, timp o modalitate
de a echilibra balanța între ritmul accelerat și continuu al schimbărilor care au loc în socie-
tate și ritmul lent al schimbărilor din educație. Odată cu apariția virusului ce ne-a dat viața
peste cap a început un experiment, aflat încă în desfășurate, în domeniul educativ, procesul
didactic, așa cum îl știam, trebuind să se adapteze, să se reinventeze. Copiii au fost obligați
să stea în casă iar profesorii să își mute activitatea online, să învețe să utilizeze diferite teh-
nologii și platforme digitale, pentru a continua predarea și pentru a păstra legătura cu copiii.
În ciuda dificultăților întâmpinate: lipsa unui mijloc de conectare (laptop, tabletă, telefon),
lipsa conexiunii la internet, lipsa cunoștințelor în domeniul tehnologiei pentru unii părinți
sau cadre didactice, am observat că atât profesorii cât și copiii au fost capabili să se adapteze
la noul mod de abordare al educației și la un nou mod de comunicare.
De când grădinița s-a cam mutat acasă, din propria experiență pot evidenția câteva
aspecte pro și contra predării online, cu accent pe ceea ce au pierdut sau au câștigat preșco-
larii în această perioadă. Printre aspectele pozitive se numără: timpul pe care cei mici l-au
petrecut în familie, alături de părinți, frați, surori, bunici, muncind și distrându-se împre-
ună. Statul acasă a întărit legătura afectivă dintre părinte și copil, acesta din urmă simțindu-
se respectat, apreciat, ascultat, iubit; preșcolarii au învățat și realizat sarcinile de lucru în
confortul propriei case, într-un mediu familiar, plăcut și fără zgomotul și agitația din clasă;
programul activităților online a fost destul de flexibil, în sensul că se puteau desfășura pe
zoom, pe meet sau pe alte platforme, sincron, doar o parte din activități, de regulă cele din
domeniile experiențiale, celelalte: întâlnirea de dimineață, activitățile liber-alese din prima
și ultima parte a zilei, putându-se desfășura asincron, prin accesarea, în orice moment al
zilei, de diverse link-uri sau urmând pur și simplu instrucțiunile de desfășurare trimise pe
grupurile de whatsapp. Acest lucru a permis ca cei mici să se bucure de mai multe ore de
somn dimineața; muncind cot la cot alături de copii, fiind nevoiți, într-o oarecare măsură,
să suplinească prezența fizică a educatoarei, cu tot ceea ce implică acest lucru, părinții au
conștientizat, în mod direct, efortul depus zi de zi de către aceasta în munca desfășurată iar
relațiile grădiniță-familie au avut de câștigat; vrând nevrând, părinții au învățat despre utili-
zarea diferitelor platforme și instrumente, aceste noi aptitudini digitale fiindu-le de ajutor și
ulterior, atât pentru propria dezvoltare personală cât și spre sprijinirea copiilor la școală; ca-
drele didactice au învățat și ele noi modalități de integrare a tehnologiei în procesul instructiv-
educativ, au colaborat mai intens, au făcut schimb de idei, și-au împărtășit experiențe…
Drintre aspectele negative pot evidenția: lipsa întâlnirii fizice cu alți copii, interacțiu-
nea reală, față în făță cu aceștia, socializarea în general. (Există foarte multe studii de speci-
alitate care arată că educația online și educația acasă privează copilul de interacțiunea-cheie
specific doar colectivului școlar și care îl modelează pentru integrarea în societate într-un
fel pe care părinții nu îl pot garanta. Copilul riscă să ajungă un școlar/viitor adult lipsit de
obiective și incapabil de adaptare social); la clasă, cadrul didactic deținea un mai bun control

191
în captarea și menținerea atenției copiilor, precum și în dirijarea modului de realizare a sar-
cinilor individuale de lucru. De asemenea, eu nu am simțit că pot da atenția cuvenită fiecă-
ruia dintre ei. Mediul virtual este greu controlabil, copiii au diferite nevoi și, în fond o inte-
racțiune virtuală are limitele ei psihologice ; lipsa timpului părinților, a disponibilității lor,
a materialelor necesare desfășurării unor activități sau confecționării unor obiecte…, oricât
s-ar fi străduit educatoarea să utilizeze materiale obișnuite; majoritatea părinților din me-
diul rural sunt plecați la muncă, în străinătate iar bunicii, în grija cărora sunt lăsați, nu cu-
nosc tainele internetului; refuzul celor mici de a sta în fața calculatorului, de a asculta, de a
vorbi, de a participa activ la activități; lipsirea copilului de influența propriu-zisă a grădini-
ței, aceasta reprezentând un factor esențial în dezvoltarea autonomiei și independenței co-
pilului. Grădinița nu înseamnă doar transmitere/receptare de informații, ci înseamnă prie-
tenie, alergare, recreere, gândire, joc, respectarea unor rutine, învățatul în grup, păreri per-
sonale, comportamente pe care onlin-ul nu le poate oferi. Plus că, prin intermediul calcula-
torului, preșcolarul nu înțelege nici minimul de informație dat, la capacitate maximă, și
poate nici părintele nu i-l poate explica; lipsa calculatoarelor, a imprimantelor sau utilizarea
lor de către mai mulți membri ai familiei simultan, fapt ce a împiedicat preșcolarul să parti-
cipe la activități; impactul, pe termen lung, asupra sănătății copiilor a statului în fața ecra-
nului. Psihologii sunt de părere că un preșcolar nu trebuie expus unui astfel de tip de edu-
cație, deoarece îi dăunează sănătății fizice și, mai târziu, îi poate facilita alunecarea în cap-
cana internetului.
Eu consider că digitalizarea este bună, dar nu permanent, prezența în clasă a copilu-
lui cu profesorul fiind absolut necesară. Nădăjduiesc că tot ceea ce am trăit și încă mai trăim
din martie anul trecut și până în prezent să reprezinte o situație ce se va sfârși cât mai curând
și sunt convinsă că toate lecțiile învățate de către profesori și elevi în această perioadă, ca
urmare a nevoii de adaptare, vor aduce un plus de valoare sistemului educațional din țara
noastră și ne vor face să apreciem lucrurile mărunte pe care le desconsideram înainte și care
acum ne lipsesc.

Bibliografie:
Bocoș M., Jucan D., (2007) Teoria și metodologia instruirii, Teoria și metodologia evaluării,
Paralela 45, Pitești.
Ionescu, M., (2011), Instrucție și educație, Editura Eikon, Cluj-Napoca.\
Surse web:
https://www.edupedu.ro/dragos-iliescu-digitalul-atunci-cand-vine-in-plus-fata-de-edu-
catia-fata-in-fata-creste-cam-cu-20-25-efectul-e-o-corelatie-masiva-intre-numarul-de-ore-
petrecut-de-parinte-cu-copilul-si-perfor-
man/?fbclid=IwAR36fGIL8083ACzo3B6r2EEfA0GtPHW2rRYc6YQHaF7sQvF2It-s-mejoFw

192
MULTIMEDIA – EFICIENȚĂ ȘI ATRACTIVITATE
ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Prof. înv. preșcolar DRĂGHICIU FLORENTINA


Școala Gimnazială Nr. 88 București

„Căutarea metodei celei mai bune trebuie înlocuită cu căutarea unor căi de inte-
racţiune având ca obiectiv o predare şi o învăţare cât mai reală.” (I. Cerghit)
În contextul societăţii actuale, confruntată cu numeroase şi complexe provocări, edu-
catorii sunt chemaţi „să părăsească algoritmul monoton al rutinei, să apeleze cu curaj şi res-
ponsabilitate la aplicarea creativă a noilor paradigme(cognitivismul, socioconstructivismul,
practicianul reflexiv) în proiectarea şi realizarea activităţilor educative. Aşa se explică ori-
entarea didacticii moderne către dezvoltarea unei metodologii centrate pe elev, pe demer-
suri interactive respectă profilul psihologic de vârstă şi individual al elevului, trebuinţele şi
ritmul propriu de învăţare.
În cazul folosirii multimediei în activitatea didactică, aceasta are şi avantajul de a
reda în condiţii spectaculoase a informaţiilor oferite, iar combinarea informaţiilor cu pro-
iecţii, ajută mult în înţelegerea şi reţinerea informaţiilor oferite de către professor. Mijloacele
multimedia sunt în mare măsură şi dispozitive deosebit de atractive în comparaţie cu cele-
lalte mijloace clasice de învăţare, lucru care face important şi dorinţa de a descoperi noul de
către elevi.
Aşadar, multimedia îşi are locul său în activitatea didactică, există chiar o nevoie ab-
solută de a folosi noile evoluţii ale societăţii în activitatea de predare-învăţare şi chiar eva-
luare. Am constat că toate aceste mijloace au un ritm al dezvoltării uluitor, iar implementa-
rea lor în acest proces trebuie să fie în ton cu această evoluţie. De asemenea, am înţeles că
folosirea mijloacelor multimedia în activitatea didactică este şi ea condiţionată de mai mulţi
factori, de la spaţiul în care sunt folosite diferitele mijloace până la pregătirea prealabilă a
profesorului, dar şi a elevilor cu modul de utilizare a diferitelor dispozitive, astfel încât obi-
ectivele propuse la începutul lecţiei să fie atinse.
Procesul de învăţământ reprezintă un ansamblu de acţiuni exercitate în mod conştient
şi sistematic de către educatori asupra educaţilor, într-un cadru instituţional, şi care are drept
scop formarea personalităţii educaţilor, în concordanţă cu idealul educaţional. Reprezintă cea
mai înaltă formă de organizare şi desfăşurare a instruirii şi educaţiei. Noţiunea de proces de
învăţământ este legată de cea de „ transformare” deoarece provoacă o schimbare în timp,
spaţiu şi formă a experienţelor de cunoaştere, care, la rândul lor, trebuie să provoace schim-
bări în comportamentul individului ori în structura cunoştinţelor sau a deprinderilor sale
mentale. Activităţile de bază ale procesului de învăţământ sunt: predarea, ca aspect logic, în-
văţarea, ca aspect psihologic şi evaluarea.
Predarea reprezintă acţiunea desfăşurată de cadrul didactic, cu scopul de a produce
modificări în comportamentul elevului/preşcolarilor. Aceasta e privită ca aspect logic al pro-
cesului de învăţământ, deoarece se conduce după:
- logica ştiinţei (a conţinuturilor de predat)
- logica dezvoltării psiho-fizice a elevilor/preşcolarilor
- logica didactică

193
Evaluarea este o dimensiune fundamentală a procesului de învăţământ, ea determi-
nând valoarea rezultatelor şi progreselor învăţării. Prin urmare, predarea se justifică numai
dacă generează învăţare, dacă îi motivează pe elevi şi îi implică în efortul de învăţare, obi-
ectivele acesteia şi modul de realizare fiind deduse din obiectivele învăţării. Spre deosebire
de perspectiva clasică a învăţământului, ce avea în centrul procesului, actul predării, în con-
cepţia modernă, accentul se pune funcţiile învăţării, participarea elevilor/ preşcolarilor în
dobândirea cunoştinţelor şi formarea de priceperi şi deprinderi. Evaluarea, în calitate de
reglator al procesului, este indispensabilă atât predării, cât şi învăţării, mai mult, aceasta
fiind intrinsecă. Prin evaluare, cadrul didactic urmăreşte cum învaţă elevii / preşcolarii, îi
ajută să conştientizeze propriile succese sau eşecuri, să-şi amelioreze performanţele şi efor-
turile, îşi evaluează propria sa activitate, elaborează judecăţi de valoare despre el însuşi, ca
educator, despre calitatea lecţiilor, reuşita sau nereuşita unor strategii utilizate. Deşi apare
ca instrument de transformare a învăţării şi predării, evaluarea se modelează, la rândul său
în raport cu cerinţele acestora.
Evaluarea reprezintă actul didactic complex, integrat procesului de învăţământ, ce
urmăreşte măsurarea cantităţii cunoştinţelor dobândite, valoarea, performanţele şi eficienţa
acestora la un moment dat, oferind soluţii de perfecţionare a actului didactic.A evalua în-
seamnă a determina măsura în care obiectivele propuse au fost atinse, eficienţa metodelor
de predare – învăţare; pe baza informaţiilor obţinute activitatea fiind ameliorată la timp.
Evaluarea, însă, nu vizează doar preşcolarul, ci şi educatoarea. Pentru educatoare, aceasta
reprezintă un feed-back asupra eficienţei activităţii didactice desfăşurate; îi arată cât de efi-
cient îşi dozează materialul, cât de bine comunică cu preşcolarii, cât de utile au fost metodele
folosite în timpul predării. În ceea ce îl priveşte pe copil, scopul principal al evaluării este
de a supraveghea şi determina tendinţele acestuia de învăţare, ajutându-l să-şi cunoască şi
să-şi dezvolte aptitudinile, formându-i deprinderi de muncă independentă.
Noile schimbări apărute în învăţământul preşcolar privind modalităţile de predare
care să aşeze în centrul actului educaţional copilul şi interesele acestuia impun şi noi strate-
gii de evaluare. Dacă în actul predării, educatoarea poate utiliza cu succes metode activ par-
ticipative, evaluarea, la rândul său, trebuie să fie coerentă cu noile strategii de predare-în-
văţare, fapt pentru care au apărut metodele interactive de evaluare. Activitatea didactică mo-
dernă este centrată pe demersuri intelectuale interdisciplinare şi afectiv-emoţionale, educa-
toarea urmărind realizarea unor obiective interdisciplinare, ca de exemplu: să culeagă infor-
maţii despre o temă dată, să identifice, să rezolve probleme diferite, să realizeze conexiuni.
Astfel, obiectivele evaluării trebuie să fie în concordanţă cu obiectivele interdisciplinare ale
actului predării. Printre metodele şi procedeele interactive de fixare şi evaluare a cunoştinţelor
utilizate în grădiniţă, se înscriu următoarele: turul galeriei, scaunul autorului, piramida, ghi-
citorile, tehnica fotolimbajului, ciorchinele, posterul, blazonul, diagrama Venn, examinarea
povestirii, jurnalul grafic, harta conceptuală / cognitivă, tehnica florii de nufăr, metoda colţurilor,
tehnica analitico-sintetică, cubul „ R.A.I. (Răspunde. Aruncă. Interoghează.), jurnalul grupei.
Jocul didactic sau jocul educativ este metoda preferată a elevilor, deoarece implică o
doză de distracţie şi bună dispoziţie în ceeea ce priveşte desfăşurarea demersului didactic. Este
o modalitate de educare, deoarece dezvoltă capacităţile creatoare ale elevilor, dezvoltă gândirea
şi imaginaţia facilitând procesul de asimilare şi consolidare a cunoştinţelor. Jocul didactic este
un element important în dezvoltarea personalităţii elevilor

194
Din punctul meu de vedere, metodele moderne sunt mai atractive în activitatea de
predare învăţare, deoarece nu doar metodele au evoluat ci şi elevii, aceştia devenind chiar
ei o parte a modernităţii. Într-o lume modernă este mult mai uşor să treci de partea moder-
nităţii pentru a face faţă acesteia. Epoca în care trăim necesită acceptarea că tot ceea ce este
vechi trebuie schimbat cu ceea ce este nou. Generația modernă nu aduce cu sine doar mo-
dernul ci și schimbarea mentalității, perceptarea școlii și a educației.
Învăţământul modern pune accentul din ce în ce mai mult pentru activizarea elevilor,
pe ideea învăţării centrată pe elev, în care elevul este principalul factor al dezvoltării sale.
Activizarea se referă la transformarea elevului dintr-un subiect pasiv al învăţării, într-un
subiect activ, implicat în desfăşurarea activităţii didactice. Cadrul didactic trebuie să pună
elevul în faţa unor situaţii concrete, care să îl implice în procesul de învățare. Multimedia în
activitatea didactică înseamnă, în primul rând, deschidere şi evoluţie, şi, mai apoi, paşi im-
portanţi în perfecţionarea sistemului de educaţie contemporană.

Bibliografie:
1.Cerghit, I., „Metode de învăţământ, Ediţia a IV–a revăzută şi adăugită, Editura Polirom,
Iaşi,2006
2. Cucoş Constantin – Pedagogie generală, Editura Polirom, Iaşi, 2007.
3. Jinga I., Educaţia în perspectiva noii calităţi, Editura Ştiinţifică şi Enciclpopedică, Bucu-
reşti, 1978.
4. Marinescu Mariana, Tendinţe şi orientări în didactica modernă, Editura didactică şi Pe-
dagogică.
5. Stoica Adrian – Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Editura Humanitas
Educational,Bucureşti, 2003;

195
CUNUNA GRÂULUI - CEREMONIAL AL RECOLTEI

Prof. DREPTATE IOANA-FLOAREA


Școala Gimnazială „Dr. Aurel Vlad” Orăștie

Ceremonialul acestui obiceei al cununii grâului îşi are originea în credinţele şi ritua-
lurile agrare, prin practicarea cărora omul primitiv căuta să stabilească o relaţie favorabilă
între el şi puterile sacre, manifestate în recoltă, pentru ca, astfel, să asigure generarea lor
periodică, după cum explică Mircea Eliade.
N. Bot afirma că “Pentru a ocroti spiritul grâului, refugiat în ultimele spice, se pare
că, în forma cea mai veche, atât la noi, cât şi la alte popoare, acestea se lăsau pe holdă nese-
cerate, cu credinţa că, astfel, se transmite puterea de rod la noua recoltă. Într-o fază urmă-
toare, au fost tăiate şi aduse acasă sub formă de mănunchi sau snop, iar apoi, în ultima fază,
sub forma unui obiect ritual -cunună - pentru a fi apărate de distrugere şi, probabil, pentru
a se putea împărtăşi din puterea lor şi gospodăria. Astfel, spicele nesecerate ar reprezenta
forma originară, cununa - forma cea mai evoluată a lăcaşului puterii de rod a grâului.
Cununa, ca obiect ritual, reprezintă puterea pământului de pe care s-a strâns recolta şi
implică posibilitatea refertilizării magice a acestui pământ: pentru aceasta cununa trebuia pur-
tată de o fecioară - reprezentând idealul de puritate - şi trebuia udată, iar sămânţa ei trebuia
amestecată cu sămânţa care urma să fie aruncată pe ogor în următoarea perioadă de vegetaţie.
„Cununa” este un obicei străvechi. La terminarea secerişului, se împleteşte o cunună
de spice de către fetele satului. Cununa este purtată pe cap de cea mai frumoasă fată din sat
şi este dusă la casa celui mai harnic gospodar După terminarea seceratului avea loc împle-
tirea cununii din spicele cele mai frumoase, din ultimul snop ori dintr-o fîşie de holdă nese-
cerată. De regulă, cununa era împletită de fete tinere.
În satele din zona Orăştiei, ea se aducea între secerători, care jucau o horă înainte de
a o preda celor care o vor purta până la casa gospodarului. Purtatul cununii reprezintă o
parte foarte importantă a ceremonialului şi se realizează în cadrul unui alai întotdeauna
sărbătoresc. Cununa e purtată fie de o fată, fie de un fecior, în funcţie de specificul zonei.
Dar, oricum, protagoniştii sunt aleşi după anumite criterii: curăţenie rituală, în cazul fetei,
sau prestigiu masculin, în cazul feciorului.
Pe drumul spre gazda sărbătorii, localnicii udă purtătoarea cununii şi alaiul. Acesta
era compus şi dintr-o ceată de muzicanţi şi un “cor” al fetelor secerătoare care, pe parcursul
drumului, cântau cântecul cununii.
Sătenii udă cununa de grâu, deoarce cred cu tărie că acest gest ritualic este asigurarea
rodului bogat prin provocarea ploilor la vreme, dar şi sporul în grâul secerat.
Gazda este cea mai vrednică familie din sat. Familia de gospodari, îmbrăcată în straie
de sărbătoare, cu secera pe umăr aşteaptă fetele şi feciorii să-i cinstească gospodăria. Gazda
îi serveşte pe tinerii secerători cu plăcinte, cozonaci şi alte bunătăţi pregătite în casă. Masa
bogată este urmată de joc, cântec şi glume ce aduc buna dispoziţie.
Cununa grâului reuneşte tinerii din comunităţile rurale.
Vom prezenta în continuare cuvintele magice ce dau farmecul acestui minunat obicei:
Dragu mi la secerat,
La cunună de strigat.

196
Dragu mi-i la veselie,
Cununa mândră să fie.

Mă luai, luai,
Pe din sus de Plai,
Sus pe la fânaţe,
Cu secera-n braţe.
Mă plecai, plecai,
Mănunchi adunai,
Să gat cununa,
Ca să pot pleca.
De unde cununa pleacă,
Rămâne ţarina-ntreagă.
De unde cununa vine,
Rămân ţarinile pline
Şi stau clăile pe par
Ca luminile-n pahar.
Ca lumina cea de ceară
Care-o au domnii-n pahară.
Ca lumina cea de său
Care-o au domnii-n hinteu.
Deschide, gazdă, şura,
Că-ţi aducem cununa!
Deschide, gazdă, poarta,
Că intrăm cu cununa!

Fata care poartă cununa pe cap o dă gazdelor.


Cununiţă cu fluturi,
Eu te joc, tu te scuturi.
Cununiţă-nrourată,
Trebuiu-t-ai adăpată.
Cu apă de la Buna,
Cu vin bun de la badea.
Cu apă de la Ciurgău,
Cu vin bun din făgădău.
Ia găzduţă, cununa,
Că-i mare şi tare-i grea.

Cinstiţi gospodari de frunte,


Aţi avut bucate multe!
Cununa ce v-am adus
Să vă fie de folos.

S-o puneţi la loc de cinste,


Să aveţi noroc şi minte!
197
La lucrul pământului,
La cununa spicului.
Iar la anul care vine,
Cununi să fie O MIE!

Gazdele primesc cununa şi servesc fetele cu cozonac


Fete dragi şi frumuşele,
Cununa parcă-i din stele.
Cinste mare ne-aţi făcut
Cununa că ne-aţi adus.

Din grâu pâine noi vom face,


S-ajungă la şapte sate,
Să fie pâine pe masă,
La copii în orice casă.
Noi cu drag vă mulţumim
Şi în casă vă poftim,
Să jucăm toţi împreună,
Cum se joacă la cunună!

198
INVATAMANTUL ON-LINE, UN RAU NECESAR

Prof. DRAGOI LUMINITA MIHAELA


Grădinița Nr. 236

Învățământul românesc a avut și are în continuare neșansa de a fi obligat să practice


”școala online” în lunile cele mai dificile și încărcate ale anului școlar, respectiv în lunile
aprilie-iunie. O perioadă urmată de o alta la fel de dificilă, aceea a examenelor naționale și
a admiterii în învățământul superior. În fapt, după cum o demostrează realitatea, nu a fost
și nu este vorba nici despre școală online în sensul propriu și pedagogic al sintagmei, nici
despre vreun experiment cu valențe științifice și rigoare desfășurat la scară națională. Ci
despre o struțocămilă specific românească, o bâlbâială jalnică și o dovadă clară a lipsei de
perspectivă și de management la nivel de sistem educațional. Un sistem aflat demult în ago-
nie și care, odată cu pandemia de Covid-19, a fost înghesuit într-o izoletă a confuziei și in-
competenței. Din păcate, nu am fost în situația de a alege între online și offline, ci între online
sau nimic. Ce a urmat se stie: învățarea ”online” a devenit ”obligatorie”, deși nu e și n-a fost
nici online și nici obligatorie, din moment ce este o învățare care se întâmplă numai dacă
elevul vrea și/sau dacă poate. Adică dacă are chef, mijloace și device-uri. Sau dacă nu le are.
Ceea ce este o altă realitate care se vede mult mai bine și mai clar acum, deși nu are nicio
legătură cu pandemia. Doar cu efectele ei. Este vorba de aproximativ 35% dintre elevii aces-
tei țări care nu dispun de baza materială pentru participarea la activitățile online, nu au nici
acces la internet, la programe, la aplicații sau la platforme digitale.
Pe de altă parte, Ministerul Educației și Cercetării ”implementează” o ”școală on-
line” cu profesori offline, nepregătiți pentru acest tip de învățare, confuzi și nemotivați. O
babilonie în care marele perdant – elevul – este superprotejat (Vă aduceți aminte de schița Dl
Goe… a lui Caragiale?!) și în care stresați sunt doar profesorii și părinții elevilor. Și dintre
aceștia doar o parte, pentru că sunt și printre profesori, ca și printre părinți, oameni mai
motivați sau mai puțin motivați, mai conștiincioși sau mai puțin conștiincioși, cu vocație sau
fără vocație.Stresați – părinții, pentru că, obligați să rămână acasă din cauza pandemiei și să
preia astfel o parte din sarcina și din responsabilitățile școlii, au realizat în majoritatea lor
cât de complexă și de dificilă este munca învățătorului și a profesorului. Au realizat că în-
vățământul este o activitate complicată și că problema nu era la școală, ci, cel puțin în parte,
chiar la ei și la copiii lor. Și, mai ales, au realizat că nu sunt pregătiți și nu se pricep să gesti-
oneze această aventură a cunoașterii umane numită învățare.
Stresați sunt și profesorii, pentru că, obligați să iasă din rutina școlii tradiționale și să
intre în necunoscutul erei digitale, trăiesc acum momentul adevărului. Acela că e greu să te
schimbi, dacă schimbarea nu e pregătită minuțios și, mai ales, dacă ea nu vine din interior.
Și, cu atât mai mult dacă, impusă fiind de dispoziții și ordine ministeriale, schimbarea
aceasta e fie imposibilă, fie un tramvai numit dorință, ca să-l parafrazăm pe Tennessee Williams.
De ce nu sunt realizabile acum aceste obligații și ”activități” ale cadrelor didactice
cerute de minister prin recentul ordin de ministru? În primul rând, pentru că nu poți deveni
peste noapte profesor digital, după o carieră la clasa reală, cu bănci în care elevii socializează
nemijlocit, interacționează multiplu, învață, ies în pauze, se joacă, râd, se ceartă și se împacă,
se îndrăgostesc și visează, iau note mai bune sau mai rele, dau teze, participă la examene,
dau admitere. Au, altfel spus, universul lor real, în care se simt bine nu numai datorită obiș-
nuinței și avantajelor rutinei, ci și datorită lui, profesorului, care le dă siguranță, îi asistă, îi
îndrumă, îi veghează și-i ocrotește. La dă încredere. Ceea ce nu se întâmplă acum, chiar dacă

199
cu ajutorul aplicației Zoom, spre exemplu, profesorul și elevii ”se văd” (sau se ascund vă-
zându-se!) și se încurajează. Pentru că e vorba de o altă vizibilitate, de realități, mai precis,
de virtualități cu totul diferite față de cele din școala tradițională. E mult de discutat aici, o
întreagă filosofie și o pedagogie cu totul diferită de pedagogia tradițională.
Cu mult mai multe capcane și neclarități ce trebuie deslușite și pentru care nu avem
încă antrenamentul necesar ca să le decriptăm cu artificiala clipire de ”camera eye”, așa cum
am putea-o face în școala tradițională cu o subtilă observare cu ”coada ochiului”. Un ochi
educațional format în ani, luni și zile de exersare în activități didactice formale, informale sau
non-formale. Credem că nu este necesar să insistăm pe adevărul că profesorul din școala tra-
dițională care s-a familiarizat cu internetul, cu laptopul, videoproiectorul, cu power point-ul
și filmul didactic (de cele mai multe ori ajutat de elevii lui, așa-zișii digitali nativi), nu este un
profesor digital, după cum nici o lecție tradițională înregistrată și transmisă pe internet nu
asigură prin ea însăși învățarea online. Nicidecum. Chiar dimpotrivă! După cum nici infor-
maticienii și IT-iști, deși foarte buni și necesari prin ceea ce fac, nu sunt profesori digitali.
Profesorul digital și școala online sunt sintagme încă prea puțin analizate și înțelese
din punctul de vedere al practicii educaționale la noi. Și chiar din punctul de vedere al teo-
riei și al pedagogiei specifice acestor activități. Ne jucăm deocamdată, din păcate, prea mult
cu sensul de suprafață al acestor sintagme, inclusiv la nivele înalte de decizie, introducând
în regulamente, instrucțiuni și ordine de ministru sarcini și activități pentru care nu sunt
încă pregătiți nici cei care le cer și nici cei care ar trebui să le execute.
Iată câteva exemple din recentul OMEC 4135 prin care toate cadrele didactice (indi-
ferent de vârstă, specializare, de mediul urban sau rural dezavantajat în care funcționează,
de dotarea cu mijloace pentru învățarea și școala online etc.) trebuie să realizeze în această
perioadă următoarele activități:
– să proiecteze activitățile-suport pentru învățarea online din perspectiva principiilor
didactice și a celor privind învățarea online;
– să desfășoare activități didactice în sistem online cu asigurarea calității actului edu-
cațional;
– să elaboreze, să adapteze, să selecteze resurse educaționale deschise, sesiuni de în-
vățare pe platforme educaționale, aplicații, precum și alte categorii de resurse și mijloace
care pot fi utilizate în procesul de învățare online;
– să elaboreze instrumente de evaluare aplicabile online, pentru înregistrarea progre-
sului elevilor;
– să ofere feedback constructiv permanent fiecărui elev, în urma participării la acti-
vitățile desfășurate și a rezolvării sarcinilor de lucru; Referitor la aceste ”activități obligato-
rii”, vreau să fiu bine înțeles. Nu afirm că ”obligațiile” stabilite de ordinul de ministru nu
sunt fezabile în România anului 2035, pe când va fi fiind și România educată, cu sau fără
programul prezidențial. Nicidecum! Spun doar că ele nu sunt fezabile acum. Pentru că pro-
fesorilor (și inspectoratelor școlare deopotrivă) li se cere să facă ceea ce nu știu încă să facă,
ceva pentru care nu au expertiză, nu au fost pregătite și instruite, nici la facultate și nici
prin cursurile de formare continuă.
E suficient să exemplificăm doar cu prima cerință prezentată mai sus, pentru că de
aici (de la proiectare) pornește totul: Să proiecteze activitățile-suport pentru învățarea on-line din
perspectiva principiilor didactice și a celor privind învățarea online. Citiți încă o dată cerința, vă
rog! Veți constata că, dacă principiile didactice clasice sunt cunoscute (sau ar trebui să fie
cunoscute) de către profesori, pentru că li s-au predat în facultate, iar ei le-au aplicat la acti-
vitățile directe de la clasă, cele pentru învățarea online (unde sunt cu totul alte principii)
lipsesc cu desăvârșire.

200
A nu se confunda IAC (instruirea asistată de calculator – o metodă didactică sau de în-
văţământ care valorifică principiile de modelare şi analiză cibernetică a activităţii de instruire în con-
textul noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii caracteristice societăţii contemporane)
cu învățarea și cu școala online. De altfel, nici nu avem cunoștință de vreo metodică a proiectării,
organizării și evalării învățării online în școlile din România, deși nu suntem străini de ce se
petrece în învățământul nostru și, deopotrivă, în științele educației la nivel global.
Fără a intra acum în detalii ce țin de educație în relație cu noile tehnologii, de conver-
gența sau divergența lor, vom menționa doar că societatea cunoașterii pe care o construim
și o trăim parțial și noi datorează enorm digitalizării informației care, la rândul ei, a adus la
o uriașă revoluție în sfera comunicațiilor, prin utilizarea sistemelor multimedia și prin ex-
pansiunea spectaculoasă a rețelelor informaționale. O revoluție vitală pentru cunoașterea și
înțelegerea lumii de azi și, prin urmare, imperios necesară pentru educație și învățământ.
O educație care transmite pentru că vrea să păstreze. Și vrea să păstreze pentru a pune
în valoare în mod pozitiv anumite cunoștințe, comportamente, abilități, idealuri și tehnologii.
Educație care, deși se deosebește de politic, nu este niciodată neutră. Ea alege, verifică, face
presupuneri, convinge, elogiază, integrează și, uneori, elimină. Este și cazul relației dintre
educație și lumea virtuală creată de supertehnologii în această Ultra Modern Era, cum o nu-
mește UNESCO, organizație care a și propus un observator UNESCO pentru aceste noi teh-
nologii informaționale, dintre care internetul rămâne ”la meilleure et la pire des choses” (Ed-
gar Morin, La Voie. Pour l’avenir de l’humanité, Edition Pluriel, Paris, p. 274). Ceea ce înseamnă
că, dacă dorim să fim și să rămânem oamenii acestei educații, va trebui să cunoaștem, să ana-
lizăm, să integrăm și chiar să eliminăm secvențe sau părți întregi din ceea ce societatea tehno-
logică actuală. Și, toate acestea ”îmbrăcate” în principii și supuse metodelor noii pedagogii a
activităților virtuale. Desigur, cu trecere prin ceea ce pedagogii numesc faza intermediară
a blended learning, adică a îmbinării învățării tradiționale, față în față, cu învățarea online. Nu-
mai așa ne vom putea pregăti temeinic pentru adevărata școală românească online.
Până atunci însă, ar trebui să nu uităm nicio clipă că, fără afi esențial conservatoare
(rămânând, totuși, conservatoare) școala trebuie să promoveze și să organizeze o învățare
solidă, temeinică și de esență. Să formeze caractere puternice, atât în spațiul real, cât și în cel
virtual. Pentru că, dacă toate acestea fi-vor învățate, viitoarele ordine de ministru nu vor
mai cuprinde niciodată pasaje labirintice de nonsens ca acelea care spun în recentul ordin
că participarea elevului la activitățile de învățare online stabilite de unitatea de învățământ
este obligatorie, pentru ca după aceea să se menționeze sau să se înțeleagă subliminal că
elevul nu poate fi pus absent și nici nu poate fi notat de către profesor decât cu permisiunea
și binecuvântarea Măriei sale Elevul și a părintelui său. Ceea ce este, în conformitate cu de-
ontologia profesională în educație, absolut inadmisibil. Pentru că, după cum am mai afirmat
în articole publicate pe acest site, faptul că ne confruntăm cu o situație de urgență nu trebuie
să însemne abdicarea de la obligațiile din fișa postului, nici pentru profesori, nici pentru
elevi, și, nici într-un caz renunțarea la calitate în educație. Niciodată în ultimii 30 de ani
școala românească nu a suferit o asemenea umilință. Și nici prestigiul și autoritatea cadrului
didactic! Nu vom putea rămâne cu demnitate pe terenul fertil al educației autentice cu ase-
menea precizări, adrese și ordine de ministru. De aceea va trebui să ne asigurăm de acum
că, înainte de a se generaliza ceva, acel ceva a fost testat și experimentat. După toate rigorile
științifice și pedagogice. Altfel, vom rătăci în continuare, pierzându-ne potecile. Ceea ce în
istoria unui neam, tocmai despre educație fiind vorba, se contabilizează enorm.

201
VÂNĂTOAREA OUĂLOR DE PAȘTI

Prof. EFTIMIE ELENA CAMELIA


C. S. E. I. „Brădet” Săcele, Brașov

Activitățile extracurriculare influențează în mod semnificativ educația elevilor. Pen-


tru că pandemia a afectat organizarea activităților extracurriculare, parteneriatul cu părinții
pentru realizarea acestora este foarte important. În mod normal aria de desfășurare a acti-
vităților extracurriculare este greu de delimitat, în context pandemic acestea se desfășoară
mai ales în jurul casei, sub supravegherea părinților, respectând sarcinile transmise on-line
de cadrul didactic. Pot fi vizionate filme de desene animate cu subiectul sărbătorilor pascale,
copiii pot pariciparea alături de mămici la vopsirea ouălor de Paști, participă alături de co-
legii din clasă la activități organizate în mediul on-line pentru clasa de elevi.
„Vânătoarea ouălor de Paști” este o activitate pe care elevii și părinții lor o desfășoară
în perioada sărbătorilor pascale. Li se poate propune părinților să organizeze o vânătoare de
ouă de Paști împrună cu elevii, frații acestora, prietenii apropiați ai familiei. Sarcinile activită-
ții le sunt transmise de profesor părinților, stabilindu-se regulile ce urmează să fie respectate.
Sunt situații în care părinții pot interveni în funcție de specificul familiei, de dizabilitatea co-
pilulul. Părinții ascund în iarbă și în jurul casei ouă de Paști și copilul pornește împreună cu
frații, prietenii și cu părinții la vânătoarea de ouă. Această activitate are valențe educative și
distractive, mai ales că este implicată toată familia.
Pentru a organiza o vânătoare de ouă de Paști în familie, este bine ca părinții să țină
cont de următoarele aspecte transmise părinților de cadrul didactic în mediul on-line:
Alegerea unui loc potrivit din grădina casei. Ouăle sunt ascunse în iarbă, în gardul viu, sau
pot fi atârnate de pomi. Pentru ca elevii să nu se îndepărteze de locurile în care sunt ascunse
ouăle, este bine ca părinții să delimiteze clar perimetrul zonei în care se desfășoară jocul.
Alegerea ouălor pe care urmează să le găsească copiii: părinții ascund ouă de ciocolată și
ouă vopsite, ouă de plastic, pe care urmează să le picteze copiii împreună cu părinții, după
vânătorea propriu-zisă. Condițiile pandemiei nu permit ca să se strângă mai mulți copii de
aceea pot participa și adulții din cadrul familiei. Poate fi stabilit un cod al culorilor: copiii
vor căuta numai ouă albastre, adulții ouă roșii și galbene.
Părinții au o listă cu ascunzătorile pentru a se asigura că vor fi găsite toate ouăle as-
cunse. Este important să nu rămână ouă rătăcite prin ascunzători, pentru a nu fi consumate
ulterior.
Selectarea accesoriilor pentru o vânătoare reușită pot fi folosite coșulețe din carton sau
din rafie, mai mititele, ouăle pe care urmează să le descopere copiii și părinții, indicatoare
pentru delimitarea zonei de căutare, recompensele de la finalul vânătorii.
Evitarea copetiției! Dacă participă mai mulți copii, li se cere copiiilor să găsească anu-
mite culori, vor fi împărțite ouăle în mod egal, pentru a nu se certa.
La sfârșit, premierea copiilor! Chiar dacă este evitată competiția, la sfârșit sunt oferite
recompensele, care țin cont de faprul că fiecare copil a respectat regulile stabilite și s-a im-
plicat în activitatea desfășurată.
La acest tip de activitate pot participa cu succes copiii cu dizabilități alături de prie-
tenii și frații lor, rolul principal în supravegherea și dirijarea desfășurării jocului îl au părin-
ții, ca parteneri în desfășurarea activităților extracurriculare. Activitățile bine pregătite sunt
202
atractive pentru elevii cu cerințe educative speciale, facilitează acumularea de cunoștințe,
asigură implicarea familiilor, dezvoltă spiritul practic, manualitatea, dând posibilitatea fie-
cărui elev să se implice și să se exprime în limita dizabilității. Elevii respectă regulile stabi-
lite, se implică activ în activitatea propusă, se autodisciplinează, își asumă responsabilități,
imită comportamentul fraților, prietenilor sau adulților implicați în desfășurarea activității
„Vânătoarea ouălor de Paști”.

Bibliografie:
Cernea, M. (2000). Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de învăță-
mânt în Învățământul primar, nr 1. București: Discipol.
Webografie:
https://www.totuldespremame.ro/copilul-tau/activitate-si-joaca/cum-sa-organizezi-o-va-
natoare-de-oua-pentru-copiii-tai, accesat la 31.05.2021, or

203
ȘCOALA ONLINE - ASPECTE POZITIVE SAU NEGATIVE

Prof. KURUNCZI FLAVIUS


Liceul Tehnologic de Construcții și Protecția Mediului Arad

S-a constatat că dezaprobarea comportamentelor negative, respectiv corecţia fizică


sunt forme ce se centrează pe comportamentul nedorit şi nu îl învaţă pe copil cum să se
comporte adecvat. Alte forme de disciplinare neadecvată sunt comenzile de genul "stai jos
şi nu vorbi!", „să nu te mai aud!” sau afirmaţiile explozive "ai intrat într-un necaz mai mare
decât crezi!", „stai să vezi ce păţeşti!”.
Nu sunt de folos nici criticile " numai atât poţi?" sau ameninţările "dacă nu te potoleşti
vei fii pedepsit" sau aprecierile depreciative "vei învăţa vreodată faci ceva bine?". Uneori se
întâmplă ca aceste metode să aibă rezultate dar mult mai adesea ele generează frustrare, o
stimă de sine scăzută şi chiar o dorinţă de răzbunare.
La polul opus este disciplinarea pozitivă care trebuie să îl înveţe pe copil auto-con-
trolul şi încrederea în sine prin concentrarea asupra lucrurilor pe care părinţii şi profesorii
doresc să le transmită.
Strategiile de disciplinare sunt specifice pentru următoarele trei categorii de situaţii:
- In învăţarea unui comportament nou folosim ca metode modelarea şi învăţarea. În
aplicarea cu succes a învăţării este esenţială observarea micilor progrese, care, chiar dacă
par nesemnificative, trebuie mai întâi recompensate, iar apoi consolidate. Aceasta presu-
pune efort și munca repetată, dar rezultatele vor fi pe măsură.
- In consolidarea unui comportament după ce ne-am asigurat că un comportament a
fost învăţat, e necesar să aplicăm tehnici care duc la persistenţa comportamentului în timp:
recompensa şi controlul mediului. Cu cât sunt mai naturale recompensele pe care le utili-
zăm, cu atât e mai mare şansa consolidării şi persistenţei comportamentului ţintă. Dacă îi
vom da mereu copilului aceaşi recompensă s-ar putea ca la un moment dat să se plictisească
de ea, şi să nu mai aibă efectul pe care l-a avut la început. Cu cât i-a lipsit mai mult acel lucru
cu atât va avea un efect mai mare ca şi recompensă. Recompensele vor fi mai puţin materi-
ale, oprindu-ne asupra celor care îl motivează pe elev în activitatea sa nu pentru valoarea
materială. Prin urmare, în alegerea recompenselor trebuie să avem în vedere acest lucru.
Putem să oferim lucruri simple, pe care le avem la îndemână şi sunt atractive pentru copil
(ex. buline, steluţe).
Opusa recompensei, pedeapsa presupune exercitarea unui control exterior, prin forţă,
asupra copiilor cu scopul de a le modifica un comportament problematic şi se recurge la ma-
nifestarea unor forme de abuz fizic si emoţional. Deşi adultul nu doreşte să recurgă la astfel
de metode, pentru că nu par a fi cele mai potrivite. Totuşi, de cele mai multe ori profesorii
aleg să disciplineze în acest fel din mai multe motive: au primit ei înşişi acelaşi „tratament”
când au fost copii, nu cunosc nici o altă metodă prin care să obţină rezultatul aşteptat, cred în
eficienţa pedepsei, sau uneori sunt încurajaţi de părinţii elevilor.
Apariţia imediată a efectului pedepsei poate funcţiona ca o recompensă pentru cel
care o foloseşte şi, prin urmare, poate duce la utilizarea ei abuzivă. De exemplu, dacă îl
pedepseşte pe copil punându-l la colţ pentru că se juca prea gălăgios, profesorul obţine ca
beneficiu imediat încetarea gălăgiei în clasă. Fără să-şi dea seama, profesorul nu mai caută
alte soluţii la o situaţie nedorită, fiind tentat să o rezolve rapid prin pedepsirea celui care a
204
produs-o. Pedeapsa poate modela comportamentul celui pedepsit. Adesea au fost situaţii în
care „copiii problemă” ai unei clase au fost „creaţi” de modul în care dirigintele sau învăţă-
torul au reacţionat în rezolvarea problemelor de disciplină ridicate de aceştia. Se ajunge ca
orice problemă de disciplină apare să fie opera aceluiaşi elev chiar dacă acesta nici nu ştie
despre ce a fost vorba. Iată deci, că strategia pe care o va aplica profesorul la clasă trebuie
bine gândită pentru ca să nu avem astfel de situaţii.
O serie de studii au evidenţiat, în mod repetat, că acei copii care au fost martorii sau
ţinta unor pedepse excesive tind să recurgă ei înşişi la pedepsirea oamenilor din jurul lor.
Uneori, exprimarea pedepsei poate fi amânată până când devin ei înşişi adulţi şi intră în
rolul de părinţi. Mediul în care trăim influenţează modul de manifestare a comportamentu-
lui. Am observat de nenumărate ori că un comportament al copilului se manifesta doar într-
un anumit mediu sau în prezenţa anumitor persoane. De aceea, o condiţie importantă în
realizarea disciplinei prin întărire pozitivă este existenţa unei bune relaţii cu familia de pro-
venienţă a elevului. Strategiile aplicate de profesor trebuie să aibă continuitate şi acasă pen-
tru a fi viabile. Profesorul trebuie să fie informat în legătură cu orice schimbare ce ar putea
influenţa comportamentul elevului. Sunt situaţii în care starea de sănătate sau conflictele
dintre părinţi îşi pun amprenta în mod inevitabil asupra modului de manifestare a copilului.
O bună comunicare dintre profesor şi familia elevului poate avea efecte benefice în discipli-
narea lui.
Nu trebuie să tratăm cu indiferenţă modelul personal atât în cazul profesorului cât şi
al părintelui. Nu este indicat să fim altfel decât le cerem lor să fie, este o problemă de mora-
litate şi respect reciproc. Dacă noi înşine suntem „indisciplinaţi” cum să-i determinăm pe
elevi să fie?

Bibliografie:
1. Romita Iucu - Managementul clasei de elevi, ed. Polirom, 2006
2. Emil Stan - Managementul clasei, Aramis,2006
3. Adrian Neculau - Psihologia câmpului social, ed. Polirom, 1997
4. Emil Păun - Şcoala-abordare sociopedagogică, ed. Polirom, 1999
5. Managementul clasei - ghid pentru profesori şi învăţători, UNICEF Romania, 2007

205
ROLURILE PROFESORULUI ÎN MANAGEMENTUL
CLASEI DE ELEVI - ȘCOALA ONLINE

Prof. KURUNCZI OFELIA


Școala Gimnazială „Vladimirescu”

Cadrul didactic este cel care reunește toate resursele materiale și umane și le confi-
gurează într-o manieră proprie la nivelul clasei pe care o conduce. Cu alte cuvinte este ma-
nagerul clasei de elevi. Oricare ar fi latura din care privim clasa de elevi, rolul profesorului
este proeminent, iar exercitarea concretă a acestui rol depinde de personalitatea lui si de
situațiile educative cu care se confruntă si pe care le are de rezolvat. Profesorul este lider
numit. Prin hotărârea conducerii școlii el primeste un număr de clase cu care va lucra si o
clasă pe care o va îndruma ca diriginte.
După cum se știe, profesorul si elevii nu se aleg unii pe alții. Profesorului îi revine
sarcina si răspunderea integrării sale în clasă si în colectivul de elevi pe care urmează să-l
închege, iar într-un colectiv deja format, profesorul devine unul din membrii acestuia cu
statut special. Profesorul conduce si decide, organizează, influențează, consiliază si contro-
lează, apreciază si îndrumă, este model de conduită civică si morală, este un adevărat pro-
fesionist. El își exercită atributele si calitățile asupra grupului si asupra fiecărui membru al
acestuia în parte pentru obținerea succesului școlar si formarea comportamentelor dezira-
bile, dirijează relațiile interpersonale din grup în scopul asigurării unui climat psihosocial
favorabil dezvoltării personalității elevilor si pentru a îmbunătăți relațiile interpersonale.
Influența educativă exercitată de manager asupra clasei de elevi este determinată de mo-
dul în care acesta își îndeplinește rolurile manageriale. Ca profesor în învățământul liceal teh-
nologic aș dori să evidențiez rolurile cel mai des utilizate în relația cu clasa de elevi.
În procesul de formare, cadrul didactic este figura centrală pentru elevi. Această po-
ziție nu se primeşte de undeva, ci se câştigă. Conducerea unui colectiv de elevi este insepa-
rabil legat de organizare si are ca moment hotărâtor decizia. Profesorul poate lua decizii cu
privire la tot ceea ce se întâmplă în procesul instructiv-educativ, îsi exercită puterea asupra
principalelor fenomene ce au loc în grup, supraveghează si îndrumă întreaga activitate a
clasei. Întreaga activitate a clasei de elevi este organizată de profesor, cu consultarea mem-
brilor grupului şi cu delegarea responsabilităților în rândul elevilor. Participarea la organi-
zarea muncii a elevilor clasei conduce la o atitudine pozitivă a acestora față de obiectivele
urmărite şi îi motivează pentru îndeplinirea lor.
Un alt rol extrem de important este comunicarea. Comunicarea este esențială. Ea tre-
buie înțeleasă ca proces ce se desfăşoară de la profesor la elev, de la elev la profesor şi între
elevi. Aceste relații ar trebui să fie deschise, sincere, nestresante, pentru ca mesajul să fie
bine perceput şi liber acceptat. Calitatea comunicării influențează climatul din interiorul
grupului, care, la rândul lui, influențează procesul învățării. Climatul afectiv al clasei este
rodul nu numai al comportamentului profesorului, ci si al conlucrării lui cu elevii si se rea-
lizează cu contributia ambelor părți. Profesorul trebuie să sesizeze si sã încurajeze orice în-
cercare, oricât de timidă, a elevilor de a se apropia de el. Elevului îi este frică să nu gresească
si mai ales sã nu fie înțeles greșit, dar el dorește din toate puterile sã-si deschidă sufletul în
fața profesorului. Tonul afectiv pe care profesorul îl imprimă relațiilor sale cu elevii si pe

206
care îl induce în relatiile dintre elevi generează climatul afectiv, favorabil sau nefavorabil
bunei desfășurări a activității. Profesorul poate interveni conștient în crearea unei stări afec-
tive pozitive la nivelul clasei ajutându-i pe elevi să-și dozeze rațional efortul de învățare
prin modul de predare, prin cerințe si prin îndrumarea studiului individual. Solicitarea prea
mare, neraționalã sau neînțeleasã de elevi are efecte negative în comportamentul acestora,
manifestate prin chin, minciună, fraudă, anxietate, pasivitate, plictiseală, sustragere de la
îndatoririle școlare. Prin tonusul pe care îl imprimă grupului, profesorul favorizează efortul
elevilor si rezultatele lor sau dimpotrivă, le face munca mai grea, chiar apăsătoare.
În ceea ce privește motivarea, un alt rol al profesorului ca manager al clasei, aș vrea
să punctez faptul că acesta este un rol esențial al profesorului în societatea de astăzi. Moti-
varea elevilor pentru învățarea online ar trebui să fie o dorință care vine din interiorul fie-
căruia și să fie doar o obligație. Profesorul trebuie să știe să-și motiveze elevii prin forme de
întăriri pozitive sau negative, fie că activitățile școlare se desfășoara online sau fizic la școală.
În sistemul de învățământ, rolurile profesorului se exercită direct asupra elevilor. În-
tre cei doi actori nu se interpune altceva. De asemenea, profesorul trebuie să fie conştient că
în educație rezultatele nu se pot recondiționa şi că influența lui asupra elevilor este hotărâ-
toare. În sistemul social de educație si învățământ cadrele didactice trebuie să se raporteze
la cei pe care îi educă, să stabilească relații de cooperare cu părinții acestora. “Rolul de edu-
cator” nu se limitează doar la catedră si în clasă, ci prin fiecare contact relațional cu elevii si
părinții acestora. Activitatea cadrelor didactice se desfașoară in fața unor individualități în
formare, munca având rolul de creștere si dezvoltare, conducere si direcționare. Dacă la
clasele mici educatorul este privit ca un model, ca singurul adult în grupul de elevi, la clasele
mari pot interveni situații de criză (indisciplină, violența, nonimplicare). Aceste situații pot
genera conflicte, de aici intervine rolul unui bun manager de clasă ce trebuie sa rezolve pro-
blemele imediat, găsind soluții.

Bibliografie:
Crişan. Alexandru - coordonator, Cinci exerciţii de politică educaţională în România, ED. Vane-
monde, Bucureşti, 2008
Cucoş C., „ Pedagogie” Editura Polirom, Bucureşti, 2002
Iosifescu Şerban, Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ,Institutul de Şti-
inţe ale Educaţiei, Bucureşti, 2001
Verboncu Ion „ Management general, Editura Economică, Bucureşti, 2000 învăţământ, In-
stitutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, 2001.

207
GRĂDINIȚA ÎN VREMEA PANDEMIEI

Prof. înv. preșcolar IVAN SIMINA


G. P. P. „Lumea copiilor” Cluj-Napoca

Învățământul preșcolar , din cauza pandemiei COVID 19, implică o abordare nouă a
întregului sistem de învățământ.
Datorită regulilor de distanțare socială și igienă colectivă impuse, procesul de pre-
dare învățare a devenit, involuntar,o adevărată provocare pentru cadrele didactice.
Abordarea conținuturilor trebuie realizată atât în concordanță cu nivelul de dezvol-
tare al copiilor, cât și implicând factori de ordin social și sanitar, pentru a preveni răspândi-
rea virusului și infectarea noastră, a tuturor.
Dacă până acum conceptul de predare -învățare a fost realizat doar față în față, ne-
voia de prevenție a virusului ne-a învățat că transmiterea cunoștințelor se poate face și în
mediul online.
Datorită dinamicii virusului, conținuturile abordate în anii școlari 2019-2020 și 2020-
2021, trebuie să poată fi transmisibile și aprofundate atât în mediul fizic(la grădiniță), cât și
în cel online.
Cred ca profesia care ne-am ales-o (una nu tocmai ușoară, dar acesta este farmecul
ei), ne face să ne depășim limitele profesionale și să dăm dovadă de responsabilitate în pri-
mul rând față de cei care se bazează pe noi, de creativitate pentru a reuși să integrăm toată
informația intr-un mod cât mai perceptibil și transmisibil în orice variantă și nu în ultimul
rând de dragoste și sensibilitate față de cei pentru care reprezentăm a doua familie. Respec-
tând normele de distanțare și igienă impuse, consider că trebuie să fim alături de ei, de piticii
care ne trec pragul grădiniței în această toamnă, și nu în ultimul rând de părinții lor, majo-
ritatea mai panicați decât copiii. Indiferent de modalitatea în care conținuturile sunt tran-
smise, dacă cei mici ne simt prezenți, „acolo” pentru ei, dezvoltarea lor psiho-emoțională
nu va fi afectată.
Consider că, mediul grădiniței, cea de-a doua casă pentru copiii noștri, indiferent de
modalitatea în care o regăsim în această perioadă, trebuie să asigure un climat socio-emoți-
onal pozitiv, să structureze informațiile transmise în maniera în care accentul să fie pus pe
latura emoționalăși socialăși nu neapărat pe transmiterea unor informații/cunoștințe.
Pandemia SARS-COV-2 a produs dificultăți în ceea ce privește expansiunea dezvol-
tării sociale, atât în mediul familial restrâns, cât și în cel social extins (grădiniță/comunitate).
Din cauza vremurilor dificile, a regulilor impuse pentru prevenția răspândirii virusului, cli-
matul social este într-o continuă schimbare, iar persoanele cu care interacționăm sunt tot
mai puține. Din această cauză, dezvoltarea psihosocială la vârsta preșcolarăși nu numai este
afectată. Misiunea noastră, a cadrelor didactice este diminuarea efectelor negative produse
de pandemie și valorificarea acelor jocuri și activități cu caracter psihosocial, pentru îmbu-
nătățirea calității vieții sociale a copiilor.
Până la apariția pandemiei, climatul grădiniței, jocurile și activitățile desfășurate în
cadrul programului zilnic facilita interacțiunea atât între copiii aceleași grupe, între copii și
educatoare și nu în ultimul rând între copiii din întreaga grădiniță. Scopul nostru este crea-
rea unui mediu propice dezvoltării copiilor, ținând cont de particularitățile de vârstă, dar și

208
de unicitatea fiecărui copil, astfel încât climatul grădiniței să confere starea de bine necesară
dezvoltării și integrării ulterior în societate.
Din punct de vedere personal, consider că dezvoltarea psiho-socială a copiilor este
fundamentalăîn această perioadă, pentru stabilirea bazelor unei adaptări eficiente la școala
și ulterior în societate, ca adulți cu competențe emoționale și sociale bine structurate.
Studiile din domeniu arată că,așa cum bine știm cu toții, jocul este activitatea de bază
a copilului, activitate prin care acesta învațăși se dezvoltă, însușindu-și abilități și compor-
tamente. Cu toții ne dorim un învățământ de calitate pentru copiii noștri, pentru formarea
acestora ca adulți adaptabili în societatea ce-i așteaptă, se pare că, cu foarte multe schimbări
și provocări. Dacă până acum procesul educativ a fost bazat pe folosirea metodelor clasice
de predare-învățare, iată că acum, suntem „nevoiți” să ne reinventăm, să schimbăm ceea ce
clasicul ne-a oferit cu ceea ce societatea și în primul rând copiii noștri au nevoie.
Am întocmit o planificare semestrială, încercând sa găsesc acele teme de interes esen-
țiale pentru nivelul grupei mele, grupa mijlocie Năzdrăvanii, care pot fi integrate și realizate
în sala de grupă, outdoor sau online.

Nr.crt. Perioada Proiectul Tema Subtema


1. 14.09-18.09 Evaluare iniţială Bun venit la
grădiniță
2. 21.09-25.09 Evaluare iniţială Iată ce mai
știu din
grupa mică!
3. 28.09-02.10 Ce și cum vreau să Murdărel și
fiu? Curățel au
plecat la
grădiniță!
4. 05.10-09.10 Eu și ceilalți împreună - proiect Cine sunt/suntem? Împreună în
tematic familie
5. 12.10-16.10 Eu și ceilalți împreună - proiect Cine sunt/suntem? Împreună la
tematic grădiniță
6. 19.10-23.10 Eu și ceilalți împreună - proiect Cine sunt/suntem? Împreună în
tematic comunitate
26.10-01.11 VACANŢĂ
7. 02.11-06.11 Exploratori în natură-Toamna Când/cum şi de ce Povestea
Proiect tematic se intâmplă? frunzelor de
toamnă
8. 09.11-13.11 Exploratori în natură-Toamna Când/cum şi de ce De vorbă cu
Proiect tematic se intâmplă? prietenele
mele, fruc-
tele!
9. 16.11-20.11 Exploratori în natură-Toamna Când/cum şi de ce Legumici
Proiect tematic se intâmplă? cel priete-
nos ne po-
vestește!

209
10. 23.11-27.11 Cum exprimăm O poveste
ceea ce simțim? să-ti mai
spun!
11. 30.11.- Iarnă albă și pufoasă- proiect Cum este/a fost şi va Fulgușor
04.12 tematic fi aici pe Pamânt? venit în zori
12. 7.12.-11.12 Iarnă albă și pufoasă- proiect Cum este/a fost şi va Tainele ier-
tematic fi aici pe Pământ? nii(obiceiuri
și tradiții)
13. 14.12-18.12 Iarnă albă și pufoasă- proiect Cum este/a fost şi va În țara lui
tematic fi aici pe Pământ? Moș
Crăciun
14 21-22.12 Iarnă albă și pufoasă- proiect Cum este/a fost şi va Globuri co-
tematic fi aici pe Pământ? lorate, în
brad așe-
zate!
23.12-10.01 VACANŢA DE IARNĂ
15. 11.01-15.01 Cum exprimăm Jocurile co-
ceea ce simțim? piilor iarna
16. 18.01-22.01 Animalele, prietenele mele!- Ce și cum vreau să Animale de
proiect tematic fiu? la fermă
17. 25.01-29.01 Animalele, prietenele mele!- Ce și cum vreau să Viețuitoa-
proiect tematic fiu? rele pădurii

În această perioadă, când dascălii au devenit la rândul lor novici în folosirea tehno-
logiei, cred că am înțeles cu toții că, (după părerea mea) cea mai importantă caracteristică a
noastră, a tuturor este adaptabilitatea la tot ce ne oferă viitorul.
Acești ani școlari implică trecerea mai multor obstacole dificile, dar, cu siguranță, vor
fi ani pe care umanitatea îi va memora.
Aș vrea să cred că putem păstra și amintiri frumoase despre acest an.
Haideți să ne creăm acele amintiri începând de azi!!

Bibliografie:
Bocoș, M., Jucan, D. (2008), Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculum-ului. Re-
pere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor, Editura Paralela 45, Pitești;
Catrinel, A. Șt., &Kallay, E., (2010) „Dezvoltarea competențelor emoționale și sociale la preșcolari-
ghid pentru educatori”, ed a II-a, Editura ASCR, Cluj – Napoca;
Tătaru, L., Glava, A., Chiș, O., (2015 ), Piramida cunoașterii – repere metodice în aplicarea
curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Cluj – Napoca;
Curriculum pentru învățământul preșcolar. Prezentare și explicitări, (2009 ), Editura Didactica
PublishingHouse, București;
Curriculum pentru educaţia timpurie (2019 ), Anexa la ordinul ministrului Educației Naționale
nr. 4.694/2.08.2019.

210
PROFESORUL, ÎNTRE ONLINE ȘI OFFLINE

Prof. IONIŢĂ OLIMPIA


Colegiul Economic „Viilor”

MOTTO:
Dacă îmi spui - o să uit, dacă îmi arăți - o să ţin minte, dar dacă mă implici - o să înţeleg.
Anonim

În ultima perioadă și în contextul pandemic,


despre şcoala românească se tot discută ca despre o
şcoală în schimbare. Învăţarea online a câştigat teren,
impunând noi cerinţe didactice. Metodele de predare
– învăţare s-au diversificat, au apărut noi tehnici edu-
cative bazate pe tehnologie, pe colaborare, interacti-
vitate şi comunicare. Poate că inovaţia didactică, deşi
forțată și încă timidă, trebuie să aibă în vedere o serie
de teme transversale care, pe de-o parte limitează se-
lectarea cunoştinţelor derivate din disciplinele tra-
diţionale, iar pe de altă parte, propun încorporarea în
noul curriculum învăţarea de probleme care privesc experienţa cotidiană, cunoştinţe utile
pentru dezvoltarea personală şi socială (educația civică, educația media, educaţia pentru
mediu etc.).
Dezideratele de modernizare şi de perfecţionare a metodologiei didactice se înscriu
pe direcţiile sporirii caracterului activ al metodelor de învăţământ, în aplicarea unor metode
cu un pronunţat caracter formativ, în valorificarea noilor tehnologii instrucționale (e-lear-
ning), în suprapunerea problematizării asupra fiecărei metode şi tehnici de învăţare,
reuşind astfel să se aducă o însemnată contribuţie la dezvoltarea întregului potenţial al ele-
vului. Metodologia diversificată, îmbinarea dintre activităţile de cooperare, de învăţare în
grup, cu activităţile de muncă independentă reprezintă o cerinţă primordială în educaţia
postmodernistă. Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează inte-
racţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o învăţare mai
activă şi cu rezultate evidente.
Ion Berca spune în cartea sa Metodica predării limbii române că prin metodă de învăţă-
mânt se înţelege o cale, un drum de străbătut deopotrivă de elevi şi profesori, prin care,
conform unor principii (didactice), dar şi unor legi (legile învăţării) se înfăptuiesc obiectivele
instruirii, adică se însuşesc de către elevi anumite cunoştinţe de bază şi se formează anumite
capacităţi intelectuale şi convingeri în vederea integrării progresive în societate. Plecând de
la această idee, se poate spune că, în ultima perioadă, elevii și profesorii au învățat deopo-
trivă, au fost nevoiți să se adapteze unui sistem care a pornit cu mulți ani în urmă, dar al
cărui progres nu se prea observa.
Aplicarea unor metode care generează învăţarea activă şi prin care elevii sunt iniţiaţi
în gândirea critică nu este simplă, ci necesită timp, răbdare, exerciţiu şi este de preferat să
se facă de la vârste mici, la toate disciplinele, însă cu măsură. Acestea trebuie să fie selectate
şi utilizate în mod riguros, creativ, în funcţie de obiectivele propuse, de specificul grupului
211
educaţional şi nu trebuie să constituie un trend sau un moft al cadrului didactic. Metodele
active şi interactive au multiple valenţe formative care contribuie la dezvoltarea gândirii
critice, la dezvoltarea creativităţii, implică activ elevii în învăţare, punându-i în situaţia de
a gândi critic, de a realiza conexiuni logice, de a produce idei şi opinii proprii argumentate,
de a le comunica şi celorlalţi, de a sintetiza/esenţializa informaţiile, se bazează pe învăţarea
independentă şi prin cooperare, elevii învaţă să respecte părerile colegilor.
Modelul tradiţional de predare nu răspunde noilor tendinţe în didactica modernă,
fiind fondat pe „triada învăţare frontală – studiul manualului – chestionarea”, pe un model
de învăţare pasiv. În mod tradiţional, cadrului didactic îi revine rolul major şi activ în cadrul
procesului didactic (cel de emiţător), acela de a transmite cunoştinţele spre un receptor
aproape pasiv, determinat să memoreze şi să reproducă informaţia.
Noul model de învăţare este un model activ şi presupune implicarea directă a elevu-
lui în procesul de dezvoltare a capacităţilor de învăţare, în asimilarea cunoştinţelor şi do-
bândirea gândirii critice. Acest model impune în activitatea la clasă un nou tip de relaţionare
pe mai multe direcţii: profesor – elev, elev – elev, elev – profesor, aflate în opoziţie cu tipul
unidirecţional profesor – elev ce caracterizează modelul standard. Diferenţele sunt sem-
nificative, nu de puţine ori, modelul tradiţional de predare a fost identificat ca fiind unul
informativ, pe când cel modern este definit ca un proces activ. Metodele moderne au ten-
dinţa de a se apropia cât mai mult de metodele cercetării ştiinţifice, antrenând elevii în acti-
vităţi de investigare şi cercetare directă a fenomenelor. Utilizarea tehnologia și apli-
când metode interactive în activitatea didactică au ca rezultat creșterea motivaţiei pentru
învăţare şi a încrederii în sine, contribuie la formarea atitudinii pozitive faţă de obiectele de
studiu în şcoală şi asigură condiţiile formării capacităţii elevilor de a interacţiona şi de a
comunica, pregătindu-i mai bine pentru activitatea socială. Prin măiestria şi priceperea de
care dascălul dă dovadă, poate dezvolta creativitatea elevilor, dar există și riscul de a se
ajunge la o autostimulare a creativităţii.
În didactică sunt încercări de a prezenta raportul între procesul de învăţare activ şi
procesul de învăţare pasiv ca reflex al raportului teoretic-practic, informal–formativ. În lu-
mina celor afirmate se poate spune că activ – pasiv în procesul de învăţare nu se identifică
cu teoretic – practic şi nici cu informal – formativ, ci aceste atribute ale profesorului se com-
pletează, se influenţează, se suprapun în combinaţii metodice mai mult sau mai puţin
reuşite. În învăţământul de tip tradiţional se cultivă competiţia între elevi cu scopul ierarhi-
zării acestora şi activitatea individuală. Competiţia stimulează efortul şi productivitatea in-
dividului şi pregăteşte elevii pentru viaţă, care este foarte competitivă, dar poate genera
conflicte şi comportamente agresive, lipsă de comunicare între colegi, marginalizarea ne-
dreaptă a unora dintre aceştia, amplifică anxietatea şi teama de eşec, cultivă egoismul.
Ştiinţa educaţiei se află în era constructivistă, iar constructivismul propune o schim-
bare de paradigmă – trecerea de la un model normativ la unul interpretativ. Aplicată în şti-
inţele educaţiei, concepţia constructivistă propune „schimbarea paradigmei educaţionale, de
la transmiterea de tip behaviorist a cunoaşterii la abordarea cunoaşterii într-un proces de co-
municare şi cooperare, în care elevul are un rol activ” (Păcurari, Târcă, Sarivan, 2003, ). Centra-
rea pe cel care învaţă, pe nevoile, pe interesele şi aspiraţiile sale, pe subiectivitatea sa, impune
o reconsiderare a competenţelor necesare pentru exercitarea profesiei didactice, respectiv a
standardelor specifice acesteia. Valorizând elevii, aplicând principiile pedagogiei diferenţierii
şi ale constructivismului pedagogic, educatorul trebuie să îşi proiecteze strategia didactică
212
astfel încât de intervenţia sa formativă să beneficieze fiecare elev, iar învăţarea să devină un
proces constructiv.
În organizarea şi implementarea demersului lui strategic, cadrul didactic trebuie să
pornească de la următoarele idei cu valoare de principii aplicative: deplasarea accentului
dinspre activitatea de predare spre cea de învăţare, centrată pe elev, reconsiderarea rolului
profesorului ca organizator şi facilitator al procesului de învăţare în care sunt implicaţi elevii
săi, conştientizarea elevilor cu privire la necesitatea implicării lor în procesul propriei for-
mări, încurajarea şi stimularea participării active a elevilor în planificarea şi gestionarea pro-
priului parcurs şcolar, diferenţierea demersurilor didactice în raport cu diferitele stiluri de
învăţare practicate de către elevi.
Modelul învăţământului modern face apel la experienţa proprie a elevului, utilizarea
tehnologiei, promovează învăţarea prin colaborare, pune accentul pe dezvoltarea gândirii
în confruntarea cu alţii. Adevărul este că modelul modern nu va putea supravieţui fără fun-
damentul celui tradiţional. Profesorul trebuie să deprindă măiestria de a le combina şi a le
demonstra eficienţa şi aplicabilitatea.
În fiecare dascăl există dorinţa de a evolua profesional, de a se perfecţiona, de a se
autodepăşi. Important este să descoperim aceste calităţi în noi şi să le exploatăm pentru a
ajunge exact acolo unde ne dorim cu adevărat. Pentru a ne uşura munca la clasă şi pentru a
avea rezultate profesionale, nu ajunge să ne fixăm doar scopul, trebuie să găsim resortul
potrivit, dar şi metodele necesare, să fim bine informaţi, să nu ignorăm tehnologia care e tot
mai prezentă în activităţile noastre cotidiene.

Bibliografie:
• Păcurari, Otilia, Târcă, Anca, Sarivan, Ligia, Strategii didactice inovative, suport de curs,
Centrul Educaţia 2000+, Bucureşti, 2003;
• Căpiţă, Laura, Căpiţă, Carol, Tendinţe în didactica istoriei, Editura Paralela 45, 2005;
• Dulamă, Maria Eliza, Strategii didactice, Ed. Clusium, 2000;
• Berca, Ion, Metodica predării limbii române, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1974.

213
ȘCOALA ONLINE – ÎNTRE PROVOCARE ȘI SCHIMBARE

MUȘAT FLORENTINA
IONEL ECATERINA
Grădinița Nr. 42 București

Școala online a reprezentat și reprezintă, în continuare, o provocare pentru toți cei


implicați în procesul educațional, atât la nivel de macrosistem, cât și de microsistem. Trece-
rea de la formula „față în față” la modalitatea „online” de livrare a educației, a presupus o
pliere pe cerințele impuse de urgență, dar și o „cotitură” didactică și de paradigmă.
În lipsa unei infrastructuri tehnologice decente, fără abilitare consistentă în zona com-
petențelor digitale ale profesorilor, fără acces gratuit la platforme online, cu resurse didac-
tice digitale și multimedia precare, cadrele didactice au fost nevoite să identifice rapid solu-
ții pentru a asigura tuturor copiilor acces la o educație de calitate.
Cei mai buni prieteni au devenit platformele educaționale online și platformele de
streaming, modalitățile cele mai potrivite pentru continuarea procesului educațional în
acest context sensibil. A existat o explozie de experiențe didactice la distanță, soluții ad-hoc,
dar și profesioniste, eclectisme operaționale, dar și viziuni unitare.
Perioada aprilie – iunie a fost destul de greu de gestionat atât din pricina lipsei de
experiență a dascălilor în ceea ce privește modul de predare online, cât și din pricina lipsei
device-urilor necesare. Din septembrie, însă, situația este vizibil îmbunătățită. Cadrele di-
dactice au avut timp să se perfecționeze în domeniul utilizării platformelor și aplicațiilor
informatice, iar autoritățile publice și ONG-urile au reușit să acopere, în mare parte, nece-
sarul de dispozitive digitale.
Școala online presupune o reorganizare completă a modului în care se abordează ac-
tul didactic, pornind de la metode și tehnici de predare, procedee de lucru, dozajul diferit
al timpului și terminând cu materialele și mijloacele didactice utilizate. Monitorizarea învă-
țării se realizează într-un alt mod acum, câteodată chiar foarte greu. Lipsa unui dialog au-
tentic cu clasa, imposibilitatea urmăririi modului în care elevii își iau notițe, dificila admi-
nistrare a probelor de evaluare reprezintă aspecte care trebuie regândite și îmbunătățite.
Rolul părintelui ca partener al cadrului didactic, în situația mutării școlii în noul sis-
tem, este unul extrem de important. Părintele este unul dintre factorii care trebuie să gesti-
oneze activitatea de acasă și să se asigure atât de funcționarea fizică a sistemului informatic,
de frecventarea cursurilor de către elev, cât și de motivarea și implicarea acestuia în actul
de învățare. De asemenea, părintele deține rolul de suport emoțional pentru stările specifice
acestei perioade restrictive. Trebuie să empatizeze cu copilul, să discute cu el, oferind multe
explicații despre situația actuală și să susțină cauza educației și a învățării, chiar și în aceste
condiții dificile.
Consumul de resurse personale- energia, concentrarea atenției- depinde foarte mult de
modul în care este organizat învățământul la distanță, de calitatea actului educațional și de
implicarea profesorilor, a elevilor și a părinților în gestionarea aspectelor didactice și a celor
afective. De asemenea, sunt foarte importante acceptarea acestui sistem de învățare și acorda-
rea unei atenții sporite, așa cum i se acordă școlii „față în față”.

214
Cu toate că interesul tuturor actorilor educaționali este foarte vizibil, procesul de instru-
ire își pierde, din punctul meu de vedere, din calitate și din consistență. Există, conform studii-
lor efectuate de specialiști, probleme legate de nivelul scăzut al rezultatelor școlare, dar sunt
convinsă că noile experiențe prin care trecem cu toții vor reprezenta puncte de plecare pentru
găsirea unor soluții eficiente de reglare a procesului de învățămant.
În ceea ce urmează, voi enumera câteva avantaje și dezavantaje ale învățământului online:
• nu se mai consumă timp și bani pentru drumul spre grădiniță, copiii nu mai fac
efort fizic îndelungat și riscant (mai ales în cazul unor copii din mediul rural, din comunități
mici, unde se merge la mare distanță la grădiniță, adesea pe jos), nu se mai face naveta nici
măcar în interiorul localităților
• copiii se obișnuiesc mai bine cu tehnologia, descoperă programe utile, totul este
mai interactiv (anterior, preșcolarii erau obișnuiți mai degrabă cu jocurile pe smartphone și
pe tabletă, mai puțin cu programele,și chiar utilizarea laptopului sau a computerului
desktop);
• se pune mai puțin accent pe teorie și mai mult pe practică;
• există o varietate de programe prin care se pot realiza activitățile cu cei mici, mult
mai atractive, îndrăgite de ei, prin care se realizează evaluarea mult mai ușor;
• părinții pot supraveghea activitatea preșcolarilor, îi pot monitoriza mai ușor.
Dezvantaje ale învățării online:
• este impersonală, spre deosebire de educația în clasă în care există o interacțiune
față în față reală între educatoare și preșcolar. Învățarea online oferă un tip intens de învă-
țare, în timp ce educația în clasă vine cu interacțiunea umană. Prin interacțiunile față în față,
profesorii pot ajuta elevii să-și construiască respectul de sine, încrederea și maturitatea emo-
țională.
• utilizarea internetului și a altor instrumente digitale au adăugat noi cerințe în viața
profesorilor și au crescut dramatic gama de conținut și abilități pe care aceștia trebuie să le
cunoască, astfel a crescut și volumul lor de muncă.
• calitatea informațiilor și sursele pe care elevii le găsesc poate să nu fie de calitate.
• există, de asemenea, problema gradului de securitate a programelor de învățare
online.
• elevii nu au acces egal la resursele tehnologice.
• autenticitatea muncii. Oricine poate realiza un proiect și nu elevul propriu-zis.
• evaluările au tendința de a fi bazate doar pe cunoștințe și nu neapărat pe partea practică.
Analizând toate aceste avantaje și dezvantaje, fiecare cadru didactic are oportunitatea
de a alege elementele pe care le poate păstra în continuare în activitațile face to face, cele
care i-au fost utile în perioada desfășurată online și care au suscitat interesul copiilor.

215
UTILIZAREA JOCULUI DIDACTIC ÎN CADRUL LECȚIILOR
ON-LINE DE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Prof. IRIMIA ANCA


Școala Gimnazială Nr. 2 Hunedoara

În desfăşurarea procesului de învăţământ, şcoala, ca factor activ al procesului, trebuie


să utilizeze cele mai eficiente căi, cele mai variate metode şi mijloace care să asigure şi să
stimuleze, în acelaşi timp, creşterea ritmului de însuşire a cunostinţelor.
Unul dintre mijloace, folosit din ce în ce mai intens şi care îşi dovedeşte eficienţa, este
jocul didactic. O îmbinare armonioasă se poate realiza între activitatea de învăţare şi joc,
reluându-se într-o formă atractivă cunoştinţele predate, ceea ce favorizează fixarea acestora.
În acelaşi timp, jocul este şi un mijloc de control al gradului în care elevii şi-au însuşit cu-
nostinţele. El poate fi integrat în lecţie, fie în partea introductivă, fie în cea finală.
În clasa I am utilizat atât jocuri de silabe, indicate în manual (de completare a silabe-
lor care lipsesc), precum si alte jocuri, cum ar fi: “Cuvântul hoinar”. Se scrie pe tablă o pro-
poziţie din care a fost omis un cuvânt, se cere elevilor să-l găsească şi să-l adauge. Cu cât
vor găsi mai multe cuvinte, cu atât satisfacţia va fi mai mare.
Exemplu: Mama face ........ . (mâncare, curăţenie, ciorapi)
Copilul ....... lecţia. (ascultă, învaţă, repetă)
............. scrie ......... . (Adina scrie frumos)
Ca variante pentru activizarea vocabularului toate cuvintele pot fi omise, indicându-
se doar numărul lor prin linii oblice. Grupa care a obţinut un număr mare de variante va fi
câştigătoare.
De un real ajutor ne sunt culegerile de jocuri pentru citit-scris: exemplu, “Ştim să
citim”, în care majoritatea jocurilor sunt de forma loto-uri cu ilustraţii şi litere, ilustraţii şi
silabe, din care copiii pot recompune cuvinte sau loto-uri numai cu silabe. La acestea se
adaugă şi jocurile întrebări-răspunsuri care conţin propoziţii din textele din manual, dar cu
unele schimbări menite a conştientiza procesul citirii.
Pentru activizarea şi îmbogăţirea vocabularului elevilor din ciclul primar se mai pot
organiza jocuri didactice de enumerare a cât mai multe cuvinte care să înceapă cu o anumită
literă, enumerarea a cât mai multor nume de meserii, a cuvintelor învăţate la lecţiile cu
conţinut istoric (sau la istorie), de enumerare a cuvintelor noi auzite în diverse împrejurări
de copii şi verificare a înţelegerii lor prin alcătuirea de propoziţii, de adăugare a cât mai
multe adjective la un substantiv dat, de găsire a cât mai multe sinonime pentru cuvintele
date, în scopul formării vorbirii nuanţate, înlocuirea unor expresii fără a schimba sensul
propoziţiei, de formare a propoziţiilor în care se găsesc omonime, de găsire a antonimelor etc.
Multe jocuri se pot organiza sub formă de concursuri. Acestea mobilizează elevii,
contribuind la dezvoltarea vorbirii, imaginaţiei, atenţiei, memoriei şi spiritului inventiv,
exerciţii de “gimnastică a minţii”. Câteva exemple:
- adăugarea literei la un cuvânt în oricare parte a lui pentru o obţine alt cuvânt: arsă-
varsă; moară-doară;
- desfacerea cuvântului în 2-3 părţi şi adăugarea unei singure litere la una din părţi:
morar-mor- rar; autobuz: auto-obuz; cântăreţ: cânt-măreţ;

216
- prin gruparea progresivă a câte 2-3 sau mai multe litere aşezate în ordinea dorită,
să se formeze alte cuvinte: televizor: zor; vizor, elevi, lei, zorit, zori, roz, rotile etc. Se pot
organiza astfel de jocuri şi cu alte cuvinte: macara, macaroane, adulmeca, leagănă, magis-
trat, anotimpuri etc. Jocuri de acest tip am efectuat după iniţierea copiilor în asimilarea lui
a cu ă, i cu î, s cu ş, t cu ţ;
- jocuri de schimbare a unei litere şi formare a noi cuvinte (denumite în termeni re-
busistici metagrame): lac-sac-fac-tac-zac-rac-mac-pac-ţac; cort-şort-corp-corb;
- găsirea de cuvinte care se pot citi şi invers; cal-lac; car-rac; soc-cos; coş-şoc;
- cuvinte care-şi păstrează sensul şi citite invers: coc, sos, dud, apa, rar, capac, cazac,
cojoc;
La clasele I-IV este mai greu pentru copii să găsească şi propoziţii care se pot citi şi
invers, dar pentru dezvoltarea interesului pentru acest fel de jocuri, putem noi da exemple:
ele fac cafele. Era mama mare.
- alcătuirea propoziţiilor a căror cuvinte să înceapă toate cu aceleaşi litere: Cucul ca-
ută cuibul. Maria merge mâine. Viviana vine vineri.
- crearea ghicitorilor de către copii, chiar dacă nu sunt în versuri, constituie o activi-
tate plăcută, interesantă şi distractivă, precum şi instructivă: Scrii pe ea, dar nu-i caiet. (tabla)
Ţine de cald dar nu-i haină. (zăpada) Spală toate hainele, dar nu e mama. (maşina) Are
coarne, dar nu-i bou/ n-are picioare, dar nu e şarpe. (melcul);
- dezlegarea careurilor “rebus”, adaptate la particularităţile de vârstă ale ciclului pri-
mar;
- citirea textelor în care unele cuvinte sunt înlocuite cu desene:

Dragi ,

Am fost cu în la .

Acolo erau cu şi o cu

şi .
- jocuri de completare a versurilor:
“Vrând să fac un bal odat’ Apoi din tort am …….
Oaspeţi mulţi am ........ Şi cum tortul mi-a plăcut
Era totul pregătit Am mâncat cât am .......
Dar oaspeţii n-au ........ Oaspeţii când au venit
Am tot stat şi-am aşteptat O fărâmă n-au .......”

217
Colecţionând asemenea jocuri, putem oferi şi peste ani altor generaţii de copii mo-
mente de desfătare, iar nouă satisfacţie că am dezvoltat încrederea şi siguranţa copiilor în
posibilităţile lor. Exemplele date demonstrează, cred, faptul că jocurile respective apelează
la memorie, gândire, cultivă imaginaţia, activizează vocabularul şi, prin caracterul lor, se
dovedesc atractive.

Bibliografie:
1. I. Berca, Metodica predării limbii române, E. D. P., Bucureşti, 1972;
2. Ghiţă Iulian, Dezvoltarea vocabularului elevilor – sarcină complexă cu finalitate practică, în Re-
vista de pedagogie, nr.9, 1978;

218
ÎNVĂȚAREA ONLINE – EVALUAREA ONLINE

Prof. ISTODOR LOREDANA


Colegiul Național Bănățean Timișoara

În anul școlar 2019 – 2020, începând cu 11 martie 2020, Ministerul Educației și Cerce-
tării a luat decizia de a suspenda cursurile față-în-față, iar o primă urmare a fost faptul că
sistemul de învățământ a trebuit să se reorientează către practici noi de comunicare și de
cooperare prin care să asigure continuitatea învățării și funcționarea organizațională.
În acel moment măsurile instituite prin starea de urgență ne-a relevat maniere dife-
rite, câteodată inedite, de a fi și a acționa. În acel moment, profesori, părinți, și copii deopo-
trivă ”ne-am trezit” în situația de a descoperi noi moduri de conectare socială și de continu-
are a activităților profesionale, sociale, culturale, și de petrecere a timpului liber.
Deoarece toate acestea s-au întâmplat brusc „peste noapte” a pus societatea în fața
unei provocări de o magnitudine pe care nu am mai întâlnit-o până în prezent. În aceste
circumstanțe au apărut, inevitabil, o serie de impedimente de natură logistică, pedagogică,
tehnică și de conținut în domeniul unor discipline școlare, ce pot să fie văzute fie ca obsta-
cole, fie drept provocări cărora profesorii, elevii, părinții și decidenții educației au încercat
și încearcă să le facă față în ritmul rapid în care apar, manifestând, în proporții variabile,
disponibilitate, interes, măiestrie pedagogică, inventivitate.
În același timp, trebuie menționat că nu au existat și cred că nu existănici în prezent
măsuri care să poată fi aplicate la nivelul întregii populații școlare, tocmai de aceea, soluțiile
adoptate la nivelul unităților de învățământ și al claselor variază foarte mult de la unele ex-
periențe antrenante și memorabile de învățare prin sesiuni de învățare online și ajungând la
situații în care perioada de suspendare a cursurilor față în față a însemnat pentru unii elevi
un haos total față de școală și, implicit, față de învățarea formală.
Activitatea online are, avantaje, dar și dezavantaje, astfel că dincolo de avantajele
evidente, are și limite în relaționarea cadru didactic – elev, care au impact negativ asupra
învățării eficiente, întrucât o importantă latură a activității didactice față-în-față nu se poate
face virtual.
Pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii și elevii folosesc mai
multe mijloace specifice, dintre care cel mai frecvent:
• aplicații simple/ cunoscute deja, pentru comunicare asincronă de grup, precum
Whatsapp, Facebook messenger etc.
• apeluri telefonice/ SMS/ canal de comunicare cu fiecare elev;
• utilizarea resurselor educaționale deschise și conținutului digital, cum ar fi site-uri
cu informații și ilustrații, biblioteci online, simulări, soft educațional, laboratoare virtuale,
muzee virtuale, Digitaliada, LearningApps etc.;
• platformele specializate de e-learning – Google classroom, Edmodo, Easyclass etc.:
• aplicațiile pentru comunicare sincronă în grup prin apeluri video/ videoconferințe
precum Webex, Zoom, Meet, Teams.
La toate acestea, se adaugă instrumente și aplicații online pentru activități de învă-
țare (ex.: Kahoot, Padlet, Bubbl.us, Dotstorming, Wordwall etc.), precum și platforma
eTwinning pentru proiecte colaborative complexe.

219
Majoritatea profesorilor consideră că timpul dedicat predării online este mai mare
decât în maniera tradițională și reușesc mult mai greu să motiveze și să mențină treaz inte-
resul elevilor.
Cadrele didactice descoperă limitele instrumentelor de lucru și ale platformelor on-
line prin experiență directă, concluziile la care ajung fiind, de fapt, cunoscute din literatura
de specialitate din ultimii ani.
Evaluările pot fi subiective dacă se aplică o metoda de evaluare “one to one”: profe-
sor – elev. Dacă la învățământul clasic, colegii de clasă puteau fi martorii unei evaluări su-
biective, în situația în care evaluarea se face pe format profesor elev pe un canal separat față
de ceilalți copii, șansele ca evaluarea subiectivă să fie descoperită și “taxată” scad drastic.
Iar un părinte, chiar dacă asistă la evaluare, neavând termen de comparație cu alți elevi nu
poate trage o concluzie pertinentă.
Tocmai de aceea ar trebui stabilite prin programarea didactică foarte clar criteriile
de evaluare iar acestea criterii să fie publice. Experiența actuală ne ajută să înţelegem că
tehnologiile sunt instrumente de aplicat cu atenție și în mod adecvat. Provocarea lansată
profesorilor este aceea de a se îndepărta de noțiunea de evaluare ca document Word – adică
de la simpla înlocuire a unei bucăți de hârtie cu un document electronic – și să folosească
tehnologia pentru a-i ajuta pe elevi să devină autonomi în învățare. Învățarea – și evaluarea
– bazată pe proiect, cu utilizarea media, poate oferi elevilor o serie de opțiuni, aceștia mani-
festând o creativitate uluitoare.
Profesorii care caută modalități de integrare a tehnologiei prin intermediul rețelelor
de socializare în sarcini și evaluare au alegeri aproape nelimitate.
Astfel putem enumera:
– Google Classroom: aici se poate discuta cu elevii
– Meet video chat e inclus gratuit acum; pot fi corectate teme și se poate fi oferi feed-
back direct fiecărui elev, etc.
– Google Jamboard aici se poate vizualiza foarte facil răspunsurile scurte – toți elevii
pot vedea toate răspunsurile date pe post-it-uri virtuale.
– Google Forms - permite conceperea unor formulare care pot fi utilizate pentru a
obține feedback, pentru a trimite confirmări de participare la un eveniment, dar și pentru a
crea teste scrise. Serviciul permite profesorului să includă imagini sau video pentru inter-
pretare sau ca material de reflecție pentru elev. Elevii pot primi atât întrebări deschise, cât
și închise, cu mai multe variante de răspuns, sau nu.
Funcția Quiz permite, pe mai departe, oferirea de feedback prompt. Elevii pot afla
imediat dacă la un test cu răspunsuri la alegere au răspuns corect sau nu. Aici măiestria
profesorului este să construiască distractori (răspunsuri greșite, care rezultă dintr-un proces
de gândire eronat, dar frecvent la elevi) cât mai buni. Mai mult, putem să includem explicații
pentru răspunsul greșit, explicații pe care elevul să le primească de îndată ce a terminat
testul. În plus, elevii pot relua testul. – Kahoot – baza pedagogică a acestei aplicații este
că elevii devin „profesori”, construind ei înșiși itemi de teste.
Există, de asemenea, multe programe de animație pe care elevii le pot folosi pentru a
realiza prezentări: Prezi, Animaker etc.
Elevii pot să realizeze filmulețe cu screencast-o-matic în care să surprindă atât ima-
gine de pe interfața device-ului propriu, cât și vocea proprie.

220
Bibliografie:
- Lewin, C., Smith, A., Morris, S. and Craig, E. (2019). Using Digital Technology to Improve
Learning: Evidence Review. London: Education Endowment Foundation; ONLINE:
https://educationendowmentfoundation.org.uk/public/files/Using_Digital_Techno-
logy_to_Improve_learni ng_Evidence_Review.pdf
- Tănase, M., Evaluarea – componentă esențială a procesului instructiv-educativ, Brașov,
2011, ISBN 978-973-0-11834-6, ONLINE:
https://tanaseexpert.files.wordpress.com/2011/11/evaluarea-componentaesentiala-a-proce-
sului-instructiv-educativ1.pdf
- Școala online, Elemente pentru inovarea educației, Constantin Cucoș, București, Mai 2020

221
MEDIUL ONLINE-O PROVOCARE DE LA MIC LA MARE

Prof. înv. primar IONESCU PAULINA COSTINA


Școala Gimnazială „Anghel Manolache” Scrioaștea

Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei
vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.
(Maria Montessori –”Descoperirea copilului”)
În orice domeniu este necesar să cunoști materialul de prelucrat, astfel încât să poți
utiliza uneltele adecvate pentru finalitatea dorită. În domeniul educației, această identificare
trebuie făcută foarte atent, cu atât mai mult cu cât „materialul” este unul uman, prin urmare
individual, de cele mai multe ori chiar imprevizibil.
Marii pedagogi afirmă că orice copil, în orice stadiu s-ar afla și la orice nivel, își poate
însuși cu succes orice temă, indiferent de dificultatea ei, dacă metodele și procedeele utili-
zate sunt în concordanță cu nivelul de pregătire al copilului, dacă predarea are loc într-un
mediu plăcut și prezentată într-o formă cât mai simplă. În contextul actual, când mediul
online a devenit din facultativ, imperativ, școlii nu i-a rămas decât să meargă la pas cu pre-
zentul, să își adune toate sevele și să facă față acestei provocări. Deoarece activitatea educa-
tivă eficientă în mediul online nu presupune doar transmiterea de informații prin interme-
diul tehnologiei, resursele specifice (cadre didactice și elevi) au fost nevoite să se adapteze
cu rapiditate, căutând metode de eficientizare a actului educativ. În tot acest timp, școala,
pilonul de bază al unei educații de calitate, prin acțiunile întreprinse, a trebuit să faciliteze
accesul tuturor elevilor la educație și să sprijine cadrele didactice în realizarea activităților
online. A fost o perioadă trăită cu intesitate, de o importanță deosebită, în care școlile au
demonstrat că pot face față cu succes provocărilor, sau, de ce nu, a fost un moment prielnic
să realizăm că mai sunt multe de îmbunătățit. În oricare scenariu s-ar regăsi, imaginea insti-
tuțională primează, iar obiectivul general este acela de a creiona o imagine pozitivă a școlii
în comunitate. Rolul școlii în dezvoltarea academică, socială și emoțională este conștientizat,
iar activitățile educative reazilzate în mediul online contribuie semnificativ la promovarea
imaginii școlii, facilitând tuturor accesul la informație. Transparența existentă în cadrul ore-
lor online oferă posibilitatea etalării resurselor existente și valorificarea potențialului forma-
tiv al fiecărui cadru didactic.
Școala online, o nouă realitate a societății contemporane, a reprezentat o provocare
pentru toți actorii actului instructiv-educativ, solicitând deschidere, valorificare a spiritului
creativ, capacitate de adaptare a tuturor. În perioada online la nivelul unității noastre de
învățământ, activitățile se derulează pe platforma Google Classroom. Astfel, se obține o
imagine de ansamblu asupra demersurilor specifice școlii, se face schimb de informații între
cadrele didactice, devin posibile monitorizarea și îndrumarea activității. Am creat clasele
digitale, am postat activități, teme, materiale, teste. Din rândul aplicațiilor, cele mai utilizate
(și foarte îndrăgite de elevi) sunt Kahoot, Quizizz, Wordwall, cu interfață prietenoasă, cu
itemi variați.
Pregătirea orelor de curs din mediul online implică timp pentru informări, căutări, ela-
borări de materiale, spre a întâmpina elevii cu propuneri plăcute, interactive, care să comunice
un mesaj foarte important referitor la faptul că școala continuă prin intermediul instrumentelor
online, elevii pot să lucreze independent și că se pot înregistra progrese. Prin fișele de lucru,
222
prin link-uri către cântece, prin imaginile viu colorate, prin rebusuri, prin proiecte individuale
și de grup, copiii și-au format, exersat și dezvoltat capacitățile, abilitățile, simțindu-se valorizați.
Li s-a permis elevilor să învețe în ritmul propriu, stimulându-li-se gândirea logică, deprinderea
de a vorbi în fața altor personae, comunicarea într-o limbă străină. S-a creat oportunitatea im-
plicării elevilor în sesiuni educaționale interactive și distractive adaptate mediului online, cum
ar fi Harta Reciclării Challenge.
În altă ordine de idei, toleranța, empatia, rigurozitatea, comunicarea continuă între
elevi, familiile acestora, colegi s-au manifestat la un alt nivel de intensitate. Utilizarea medi-
ului virtual în scop instructiv-educativ rămâne o provocare, în contextul în care trebuie să
conducă la formarea unor competențe, să-i învețe pe copii cum să învețe, cum să facă față
schimbărilor tot mai rapide.

Bibliografie:
• Constantin Cucoș, Școala online – elemente pentru inovarea educației, Ed. Universității
din București, București, 2020.
• www.upit.ro

223
PROFESORUL ROMÂN, ELEMENT CHEIE AL ȘCOLII ONLINE

P.Î.P. IONESCU MAGDALENA


Școala Gimnazială „Ștefan Cel Mare” Alexandria

Pandemia de coronavirus a adus cu ea o criză care afectează și educația, aceasta fiind


pusă în fața unei noi provocări: cea digitală.
Şcoala, cu toţi factorii implicaţi: elevi, profesori, autorități și părinți, încearcă să se
adapteze la noua realitate, cea a distanțării sociale, în care procesul educațional trebuie să
continue în mediul online. Procesul a fost testat din mers, profesorii s-au adaptat situației
într-un timp foarte scurt, iar elevii și-au folosit propriile telefoane, tablete sau laptopuri, sau
pe cele ale părinților, pentru a putea urma lecțiile online.
Școala ON LINE a devenit în scurt timp, o realitate la care toți membri implicați -
elevi, profesori, părinți – au fost nevoiți să se adapteze, fără o instruire prealabilă.
Calitatea de autodidact a profesorului român, a ieșit imediat la iveală, a crescut vă-
zând cu ochii, a fost salvatoare. În mediul online, au apărut fel și fel de oferte de cursuri,
care mai de care cu titluri atractive, ce promiteau să facă puțină lumină în acest domeniu
nou, neexplorat, al școlii românești. Cu toate acestea, învățământul românesc, nu a reușit să
obțină ceea ce dascălii, părinții și elevii și-ar fi dorit: eficiență.
Dar elementul care a condus la o presiune majoră asupra sistemului de învățământ
și a societății în ansamblul ei, a constat în utilizarea exclusivă a mijloacelor de comunicare
la distanță pentru a face educație. Trebuie să recunoaștem din capul locului că:
• sistemul de învățământ este doar parțial pregătit, o parte din cadrele didactice nu
posedă în acest moment suficiente informații și competențe specifice instruirii asistate de
calculator;
• curriculumul permite într-o măsură variabilă/ secvențială/ revizuită transpunerea
în activități la distanță;
• companiile edtech nu au fost stimulate pentru a construi soluții interoperabile, mu-
late pe nevoile de sistem ale educației.
În aceste circumstanțe au apărut, inevitabil, o serie de impedimente de natură logis-
tică, pedagogică, tehnică și de conținut în domeniul multor discipline școlare.
Toate acestea pot să fie văzute fie ca bariere, fie drept provocări cărora profesorii, elevii,
părinții și decidenții educației încearcă să le facă față în ritmul rapid în care apar, manifestând,
în proporții variabile, disponibilitate, interes, măiestrie pedagogică, inventivitate.
Profesorul va trebui să stabilească norme pentru implicare, jocuri interactive și de
stimulare a elevilor să intervină în cadrul lecțiilor, să pună în mod regulat întrebări și să
răspundă colegilor lor, etc. Având în vedere că studiile au arătat că elevii își folosesc intens
simțurile pentru a învăța, a face învățarea distractivă și eficientă prin utilizarea tehnologiei
este crucială. Astfel, pentru a obține beneficii complete ale învățării online, trebuie să existe
un efort concertat pentru a oferi această structură, folosind o serie de instrumente de cola-
borare și metode deimplicare care promovează incluziunea, creativitatea, asertivitatea.
Deoarece performața în învățare este determinată în mare parte de strategii de in-
struire și demersuri didactice bine conturate, cadrele didactice caută să se adapteaze medi-
ului școlar modern. Din dorința de a evolua, de a transmite elevilor conținut informațional
nou, profesorii aleg să participe la programe de formareprofesională, să se documenteze, să
se înscrie în forumuri de discuții pe teme de interes școlar, să acceseze materiale existente
pe diverse medii de stocare (dischete, cd-uri interactive, să descarce materiale didactice gă-
site pe diferite site-uri educaționale), să parcurgă etapele necesare dezvoltării personale, să

224
creeze teste on-line, bareme de corectare, matrici, planuri remediale, scheme de progres cu
diagrame care le vor ușura munca didactică.
În activitatea desfășurată, profesorii folosesc calculatorul ca suport pentru obținerea
abilităților de lucru. Sunt deschiși la tot ce presupunere inovație în educație pentru a livra
cunoștințe moderne de actualitate astfel încât elevii să facă față, pe viitor, testelor de evalu-
are (evaluări anuale, examene de capacitate, de bacalaureat, olimpiade și concursuri șco-
lare), dar și mediului lucrativ când vor urma o carieră.
Se pot remarca, astfel, valențele benefice pe care le are internetul în actul de predare-
învățare-evaluare, necesitatea accesului la informație, adaptarea rapidă la nou. Chiar dacă
se configurează ideea că elevii asociază, din ce în ce mai des, internetul cu un veritabil pro-
fesor, calculatorul nu va înlocui niciodată total acțiunea profesorului, rolul acestuia nepu-
tând fi ignorat, fiind mai mult decât constructiv.
Elevii nu învață din ceea ce le spun profesorii sau din ce le arată tehnologia, ci din
felul în care ce le spun profesorii și ce le arată tehnologia îi incită să gândească. Interacțiunea
lor cu informațiile îi ajută să se dezvolte.
Modurile în care tehnologia susține procesul de învățare sunt:
– o mai bună înțelegere a informațiilor, prin oferirea de exemple, video, demonstrații
– lecțiile sunt mai interesante dacă vin împreună cu obiecte și acțiuni care le plac
elevilor (tablete, laptopuri, smartphones), elevii sunt mai atenți la un video sau o prezentare
dinamică decât la discursul unui prof.
– tehnologia permite elevilor să învețe în ritmul lor
– tehnologia îl ajută pe profesor să își pregătească mai rapid lecția și să aibă mai mult
timp pentru a se conecta cu elevii
– tehnologia salvează timp
– te pune în contact cu mii de surse de informare, experiențe și contexte diferite
– elevii nu se plictisesc, au mereu ceva de făcut, trebuie să dea click, să caute, să fil-
treze informații
Remarc și faptul că sunt cadre didactice care nu reușesc să se adapteze și mediul on-
linele oferă adevărate bătăi de cap. Întâlnirile pe Zoom, Google Classroom și alte platforme
sunt un necunoscut și cu toate acestea, elevii transmit faptul că ei încearcă să își ajute profe-
sorul, dar acesta susține că se descurcă și nu primește ajutor, orele se scurg și lecția este un
amalgam de emoții negative, nervi, frustrări și orgolii rănite care dacă ar fi depășite și am
accepta ca generația lor digitală să ne ofere o mână de ajutor, am reuși și să ne ținem lecția
și să ne apropiem mai mult de elevi. A avea încredere în elevii noștri și a-i respecta este o
premisă esențială pentru a fi cu toții în aceeași echipă care luptă pentru un scop comun.
Scopul este de a trece cu bine peste aceste încercări și de a reuși să parcurgem materia, adap-
tându-ne la toate resursele pe care tehnologia ni le oferă. Tot ce trebuie să facem este să
avem răbdare, să căutăm, să cerem ajutorul când suntem depășiți și începem să gândim „out
of the box”. Elevii apreciază profesorii implicați, dedicați care reușesc să le fie alături mai
presus de aspectele ce țin strict de materie. Vor să cunoască lumea cu alți ochi, au alte per-
spective și idei cu privire la viitor și noi le suntem datori să le permitem să iasă din tipare și
să le cultivăm o gândire critică, să le oferim oportunitatea de a dobândi prin intermediul
școlii, acele abilități pe care societatea, aflată într-o continuă schimbare, le solicită viitoarelor
generații care ies de pe băncile școlii.

Bibliografie:
• Petre Botnariuc, C-tin Cucoș și echipa, București, mai, 2020
• Revista electronică de educație Academia ABC, Nr. 2, Septembrie, 2020, https://acade-
miaabc.ro/wp-content/uploads/2020/09/Scoala-online-%E2%80%93-intre-necesitate-si-pro-
gres.pdf
225
ÎNVĂȚAREA ONLINE – EXEMPLE DE BUNE PRACTICI

IVAN DIANA
Școala Gimnazială Găgești, Vrancea

Această nouă abordare a educației, cea online trebuie să fie direcționată în spiritul
dezvoltării autoeducației, atât a cadrelor didactice, cât și a elevilor, pentru că nimeni nu a
fost pregătit pentru învățarea în totalitate în mediul online. Pe parcursul orelor am folosit
diferite resurse în format digital care au fost de folos elevilor. Cu ajutorul lor am realizat fișe
de lucru, jocuri educative și alte resurse educaționale.
De ce este învățarea online pe placul elevilor
Când vine vorba de studiu individual, de cele mai multe ori ne vine în minte aceeași
imagine: un elev excedat de toate sarcinile pe care le are de îndeplinit, cu privirea pierdută
către un teanc intimidant de cărți, culegeri, caiete, manuale sau gazete matematice. Pasionați
de gadgeturi smart, aplicații interesante, resurse digitale sau jocuri online spectaculoase, ado-
lescenții rezonează destul de greu cu vechile metode de învățare. Din fericire, dezvoltarea
tehnologiei a presupus și dezvoltarea unor produse educaționale create în acord perfect cu
noile generații de elevi ai erei digitale.
De ce elevii învață cu plăcere folosind platformele online
Pot fi utilizate oricând, oferă filmulețe explicative foarte utile, probleme rezolvate în
pași, exerciții cu grade diferite de dificultate și posibilitatea de testare pe noțiuni – iată doar
câteva dintre motivele pentru care tot mai mulți elevi de gimnaziu descoperă eficiența plat-
formelor online de învățare. Aceste metode educaționale alternative completează în mod
firesc studiul la clasă susținut de profesori și îi încurajează pe elevi să aibă o atitudine pozi-
tivă față de învățare.
Avantaje învățării online întâlnite în orele desfășurate:
1. distribuirea rapidă a materialelor didactice
2. elevii intră în posesia materialelor printr-o simplă accesare
3. existența conținuturilor multimedia
4. conținuturile pot fi șterse, corectate sau actualizate cu ușurință
5. serviciu folosit de una sau mai multe persoane, crearea grupurilor
6. folosirea conținuturilor interactive, existența feedback-ului
Limite și dificultăți/ Dezavantaje ale învățării online:
1. dificultăți în utilizarea tehnologiei
2. lipsa comunicării reale/ fizice
Elevii sunt atrași de noua predare online. Există un variat material suport de desfă-
șurare a orelor în această formă. Voi exemplifica cu câteva instrumente și aplicații.
Resurse utile în format digital pe care le folosim la activități:
• wordwall.net (exerciții interactive sau printabile pentru aprofundarea cunoștințelor
despre vocabular, matematică, științe, istorie etc.)
• miro.com (este o aplicație online colaborativă care partajează un editor mai multor
utilizatori și poate fi folosită ca tablă interactivă)
• www.manuale.edu.ro (manuale digitale)
• clasamea.eu/(materiale didactice, activități, experințe)
• gombis.ro/jigsaw-puzzle(jocuri puzzle)

226
• www.jigsawplanet.com(jocuri online)
• learningapps.org/(module de învățare mutimedia într-o formă atrăgătoare pentru a
crea și gestiona online)
• voxvalachorum.ro/jocuri/ciclul-primar/(jocuri, fișe online)
• www.esero.ro (resurse online )
• www.scientix.eu/ (resurse educaționale pentru științe).
Aplicații utile gratuite pe care le folosim la activități:
• Wordart.com (creare de desene cu ajutorul cuvintelor)
• Canva (creare de afișe, orare, prezentări, felicitări)
• Chatter Pix kids (aplicație de editare foto care dă voce unor imagini)
• Padlet (aplicație colaborativă care permite elevilor să co-creeze materiale, proiecte)
• Flipgrid (website și aplicație de creare resurse media, evaluare, prezentări de pro-
iecte)
• EdPuzzle (platformă care promovează interacțiunea elevilor cu conținutul de învă-
țare sub forma unui videoclip presărat cu întrebări create special pe conținutul video)
• Nearpod (platformă de implicare activă a elevilor în activitatea de învățare interac-
tivă Are elemente de EdPuzzle și Padlet. Copiii au acces la conținut multimedia, rea-
litate virtuală, obiecte 3D, simulări PhET)
• Quik (realizare de film din fotografii deja existente)
• Google Jamboard (tablă interactivă)
• Paint by number (aplicație de colorat după un tipar prestabilit)
• Cum să atragă animale pas cu pas, lecții de desen (cum să desenezi animale)
• Jigsaw puzzle (jocuri gratuite).
Cu toții știm că internetul este foarte util în învățare, atât a celor mici, cât și a celor mari.
Pentru cei mici tehnologia este atractivă, iar pentru cei mari trebuie să existe o motivație
puternică pentru a o utiliza în mod eficient.
Pot fi numite situații limită cazurile în care o persoană este într-un anumit context în care
nu poate avea acces la internet sau nu își permite acest lucru. Din acest motiv, se poate în-
tâmpla să piardă o anumită informație care îi era utilă în acel moment, dar pe care nu o
poate accesa pe loc. Aceste situații de criză chiar nu pot fi controlate.

Bibliografie:
1.Mihaela Brut – Instrumente pentru e-learning, Ghidul informatic al profesorului mo-
dern, Editura Polirom, Iași, 2006.
2.didactform.snsh.ro/campanie-online/invatarea-online-avantaje-si-dezavantaje
digitaledu.ro/activitati-de-invatare-digitala
digitaledu.ro/resurse-educationale-deschise/

227
SUGESTII DE UTILIZARE A SURSELOR ISTORICE VIZUALE ÎN
CADRUL ORELOR DE ISTORIE - FOTOGRAFIA CA SURSĂ ISTORICĂ

Prof. ILIE LEONARD CORNEL


Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu” Călărași

Activitatea cu sursele istorice este una deosebit de importantă în demersul didactic,


în cadrul orei de istorie. Competenţele din programele şcolare pe care trebuie să le atingem,
ne obligă să folosim sursele istorice, atât cele scrise cât şi cele vizuale. Profesorul de istorie
trebuie să îşi selecteze cu mare atenţie conţinuturile şi, în funcţie de ele, sursele istorice. El
va analiza în prealabil sursa istorică şi se va asigura că elevii pot să analizeze informaţiile
oferite de sursă pe baza cunoştinţelor, abilităţilor dobândite de către ei anterior. Mai întâi
de toate, profesorul trebuie să se întrebe: posedă elevii destule cunoştinţe cu privire la subi-
ectul aflat în discuţie şi la perioada de timp la care se referă sursa istorică. Dacă da, se poate
răspunde la întrebări apelându-se la abilităţile şi la instrumentele de lucru ale elevilor.
Ne-am propus în cadrul acestui material, să ne oprim asupra fotografiei ca izvor is-
toric precum şi la modul în care putem folosi fotografia în cadrul orelor de istorie, în proce-
sul de predare – învăţare – evaluare.
Fotografia reprezintă un document vizual, un instrument important în predarea is-
toriei. Este prezentă în manualele şcolare sub diferite forme: scene de viaţă cotidiană, scene
de confruntări militare, portrete de personalităţi, aspecte ale vieţii sociale, economice, poli-
tice şi culturale. Ea are un impact deosebit asupra elevilor, analiza ei îi ajută să înţeleagă mai
bine şi mai clar unele conţinuturi istorice, stimulează imaginaţia elevului şi capacitatea de
observaţie. Fotografia poate fi folosită ca sursă istorică pentru toate perioadele istorice, însă
forţa evocatoare a acesteia este pentru perioada secolelor XIX-XX. Fotografia reprezintă un
document vizual, un martor al istoriei secolului XIX-XX şi nu doar. Fotografia reprezintă un
instrument decisiv în cadrul mijloacelor moderne mass-media şi un instrument important
în predarea istoriei.
Avantajele folosirii fotografiei în cadrul orelor de istorie:
• Stimulează imaginaţia elevului;
• Are o forţă de evocare deosebită;
• Elevul poate să îşi folosească capacitatea de observaţie;
• Elevul poate învăţa să gândească şi să observe critic;
• Poate oferi profesorului ocazia de a reface o mică parte din atmosfera perioadei;
• Are un impact deosebit asupra elevilor, ajutându-i să înţeleagă mai bine eveni-
mentul/faptul istoric.
Există, evident, şi unele dezavantaje ale folosirii fotografiei la clasă:
• Un timp destul de mare afectat în cadrul lecţiei;
• Prezenţa unei a doua imagini poate altera cadrul şi semnificaţia primei fotografii;
• Fotografia poate fi manipulată sau trucată.
Profesorul de istorie trebuie să selecteze cu mare atenţie fotografiile pe care urmează
să le folosească în demersul didactic. Iată câteva posibile criterii pentru alegerea fotografiilor
pentru ora de curs:
• Să poată fi uşor puse în legătură cu alte surse istorice;

228
• Să pună în valoare cunoştinţele şi aşteptările elevilor;
• Să prezinte anumite ambiguităţi sau chiar contradicţii ce necesită a fi explicate
şi investigate;
• Să poată fi analizate de către elevi.
Ce ar trebui să ştie profesorii dar şi elevii în legătură cu o fotografie ?
• Fotografiile care sunt păstrate ca documente/surse istorice au fost la rândul lor
supuse unui proces de selecţie;
• Fotografiile respectă convenţiile şi perspectivele perioadei în care au fost realizate;
• Fotografiile pot fi uşor manipulate sau trucate;
• Fotograful poate avea un efect direct asupra evenimentelor care sunt fotografiate.
Atunci când folosim o fotografie în demersul didactic, ea trebuie analizată foarte
atent, trebuie să privim dincolo de imagine, adică să descifrăm şi să descoperim „mesajul”
transmis prin intermediul imaginii. Iată care sunt principalele aspecte pe care trebuie să le
urmărim atunci când analizăm o fotografie în demersul didactic:
 Tema: manifestaţie, miting, reuniune internaţională, scenă din viaţa cotidiană,
scenă de război, personaje.
 Datarea: poate fi făcută observând:
o indicaţii directe – titlu, legendă, inscripţii, vegetaţie;
o indicaţii indirecte – costume, obiecte, arhitectură.
 Personajele: sunt personalităţi cunoscute sau anonimi aparţinând unor tipologii
sociale, se observă vestimentaţie, obiectele, alte atribute, atitudinea personajelor.
 Dispunerea personajelor: se poate realiza în jurul unui personaj principal, indi-
cându-se astfel o ierarhie, poate fi o imagine de ansamblu cu personaje prezentate
egal, personajele aflate în prim-plan sau aflate în fundal.
 Locul (spaţiu): poate fi indicat graţie unei construcţii sau a unei inscripţii.
 Planul: exprimă un cadru general, larg, permite descrierea unei scene, situarea
într-un context sau prezintă un cadru izolat dintr-o acţiune.
 Interpretarea imaginii:
o Autorul: comportă aceiaşi analiză ca şi autorul unui text;
o Imaginea: este reprezentativă, este spontană, este exagerată, trucată, mani-
pulată;
o Locul publicării: publicaţie oficială, de propagandă, de opoziţie;
o Contextul publicării imaginii: contextul desfăşurării unui eveniment, mo-
mentul ales.
 Semnificaţia imaginii: se analizează prin raportarea la subiect, la temă, la cadrul
cultural pe care îl reprezintă, la referinţele ideologice pe care le comportă.
Un tip aparte de fotografie îl reprezintă fotografia de presă. Ea se prezintă sub forma
unui instantaneu, al unei acţiuni, al unui personaj sau grup de oameni aflaţi într-o anumită
situaţie considerată reprezentativă pentru evenimentul respectiv. Fotografia de presă este
percepută ca o expresie foarte fidelă a realităţii şi de aceea poate fi considerată un document
istoric.
În continuare dorim să arătăm modalitatea folosirii unor fotografii atunci când le uti-
lizăm în demersul didactic, ca surse istorice. Am ales spre exemplificare câteva activităţi de
învăţare-evaluare pe baza unor fişe de lucru pe care le-am utilizat la clasa a VII-a în cadrul
orelor de istorie.
229
Activităţile de învăţare, au urmărit formarea la elevi a unor competenţe bazate pe
folosirea surselor istorice în cunoaşterea unor evenimente şi fapte din trecut, cu scopul de
stimula elevilor creativitatea, spiritul de observaţie şi de a le trezi interesul pentru studiul
istoriei.
Desfăşurarea activităţilor: Elevii primesc fişele de lucru, le analizează câteva minute,
apoi răspund întrebărilor conform cerințelor. De remarcat că, activitatea se poate desfășura
eficient în cadrul predării online, folosind platforma Google Classroom. Profesorul are li-
bertatea de a desfășura cât mai adecvat activitatea, și de a o adapta la cerințele predării
online.

APLICAȚII PRACTICE / FIŞĂ DE LUCRU

Foto: Entuziasm la Paris. 11 noiembrie 1918

Priviţi fotografia de mai sus. Pe baza cunoştinţelor dobândite şi din analiza imagi-
nii, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Identificaţi tipul de sursă istorică.
2. Identificaţi faptul istoric care a prilejuit acest ”entuziasm”.
3. Cine credeţi că a realizat sursa istorică şi în ce context?
4. Imaginaţi-vă ca sunteţi un personaj din acea mulţime. Descrieţi în aproximativ 10
rânduri atmosfera de pe străzile Parisului.
5. Credeţi că imaginea este trucată, exagerată, manipulată? Argumentaţi răspunsul.
6. Ce semnificaţie/importanţă are sursa istorică analizată.
7. Daţi un alt titlu sursei istorice. Argumentaţi alegerea făcută.
8. La ce alte surse istorice mai putem apela pentru a înţelege şi mai mult momentul
imortalizat de sursa istorică.

Bibliografie:
x x x – Curriculum Naţional. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de istorie clasele a IV-
a – a VIII-a, Bucureşti, 2001.
230
Băluţoiu, Valentin, ş.a., Istorie. Istoria secolului al XX-lea şi educaţia pentru cetăţenie democratică,
Editura Educaţia 2000+, Bucureşti, 2006.
Căpiţă, Laura, Căpiţă, Carol, Tendinţe în didactica istoriei, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2005.
Căpiţă, Laura, Plesciuc M., O încercare de diagnoză asupra predării istoriei, în „Revista de pe-
dagogie”, nr. 10/1991.
Căpiţă, Laura, Plesciuc M., Pregătirea lecţiei de istorie, în „Studii şi articole de istorie”, LX-
LXI.,Bucureşti,1993.
Felezeu, Călin, Didactica istoriei, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004.
Iutiş, Gh., Pânzariu, Argentina, Iriciuc, Valerica, Ghid metodic pentru studenţi şi profesorii de-
butanţi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005.
Manea, Mihai, Palade, Eugen, Sasu, Nicoleta, Istorie. Predarea istoriei şi educaţie pentru cetăţe-
nie democratică: demersuri didactice inovative, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti, 2006.
Păcurari, Otilia, Târcă, Anca, Sarivan, Ligia, Strategii didactice inovative, Bucureşti, 2003.
Stamatescu, Mihai, Predarea–învăţarea istoriei şi noile tehnologii de informare şi comunicare, în
„Studii şi articole de istorie”, LXV, Bucureşti, 2000.
Stradling, Robert, Să înţelegen istoria secolului XX, Editura Sigma, Bucureşti, 2002.
Tănasă, Gh., Metodica predării – învăţării istoriei în şcoală, Editura „Spiru Haret”, Iaşi, 1996.
Vitanos, Constantin, Didactica Istoriei. Educaţie pentru cetăţenie europeană, în „Studii şi articole
de istorie”, LXX, Bucureşti, 2005.

231
COMUNICAREA EFICIENTĂ ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂŢARE
ÎN SISTEM ON-LINE

Prof. IACOBEANU LOREDANA NARCISA


Liceul Tehnologic „Anghel Saligny” Bacău

Din perspectiva noilor paradigme educaţioanle, Limba şi literatura română este de-
finită ca o ştiinţă de graniţă, care produce efecte controlabile şi verificabile prin ceea ce de-
numim competenţă de comunicare, dezvoltată la toate disciplinele de învăţământ. Realita-
tea confirmă faptul că în şcoală competenţa de comunicare a elevilor la toate celelalte disci-
pline şi implicit comprehensiunea cunoştinţelor de specialitate se realizează parţial în tim-
pul orelor de limba română, prin segmentul de vocabular, dar şi prin însuşirea logicii dis-
cursului, în diferite stiluri funcţionale. Se conturează astfel, rolul instrumental al limbii ro-
mâne în dobândirea de către elevi a unor abilitaţi de comunicare, producere şi interpretarea
de text. In contextul aplicării modelului comunicativ- funcţional în predarea ce vizează stu-
diul integral al limbii, al comunicării şi al interpretării textuale se observă o mutarea a ac-
centului de pe achiziţionarea de informaţie pe formarea de competenţe. Prin competenţa de
comunicare nu se înţelege doar reproducerea unor itemi memoraţi, ci mai degrabă se face
apel la un sistem de strategii euristice ce dau posibilitatea elevului să înţeleagă elementele
lingvistice într-un context interpretativ şi să opereze cu diferite valenţe ale limbajului.
Care este finalitatea dezvoltării competenţei de comunicare în mediul educaţional?
In primul rând, se dezvoltă abilitatea elevului de a opera cu noţiuni semantice, nu doar
pentru a-şi augumenta capacitatea mnezică, cât mai ales pentru a fructifica valoarea funcţio-
nală a cunoştinţelor de vocabular, generatoare de activităţi de interrelaţionare. Se desprinde
astfel, dimensiunea socială a utilizării limbajului, atât în mediul educaţional, cât si dincolo
de el.
Ştiinţele educaţiei au definit competenţa de comunicare prin capacitatea de a reactu-
aliza cunoştinţe, de a manifesta atitudini, de a le valorifica într-un context interrelaţional.
Complexitatea procesului trebuie privită şi din perspectiva implicaţiilor formative pe care
le au cele două acţiuni fundamentale: înţelegerea de text şi producerea de text, atât în com-
ponenta scrisă, cât şi în cea orală. Inţelegerea şi producerea de text sunt două procese care
pot fi materializate prin verbe de tipul: a asculta, a vorbi, a citi, a scrie. In procesul de predare
– învaţare- evaluare a limbii române, verbele respective generează roluri specific, pe care
elevul trebuie să le joace alternativ, pentru a dobândi competenţa de comunicare adecvată.
Rolurile amintite sunt de: auditor, lector, scriptor, ducând la un statut de participant activ
în procesul comunicaţional, de implicarea al acestuia, în sensul activării tuturor componen-
telor care favorizează o comunicare adecvată.
Indreptându-ne privirea spre noile orientări curriculare, programele şcolare recente
se raportează adiacent la problematica limbajului şi a comunicării, evidenţiind mai mult
pragmatismul în procesul de învăţare al limbii române. În noul model curricular al discipli-
nei se precizează că scopul limbii şi literaturii române este “construirea unei culturi comu-
nicaţionale şi literare de bază, elevul putând să înteleagă lumea, să comunice şi să intere-
laţioneze cu semenii, să-şi utlizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru re-
zolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidiană”.

232
Din perspectiva acestui deziderat am considerat că o comunicare eficientă la disci-
plina limba şi literatura română, cât şi în întreg contextual educaţional se poate realiza
printr-o schimbare de paradigmă, mai exact, renunţarea la perpetuarea unor tipare comu-
nicaţionale dezadaptative care funcţionau, dar care nu produceau schimbări. Am introdus
în actul de comunicare elev- profesor, şi în special, în procesul de evaluare orală, elemente
din sfera programării neurolingvistice. De ce programare neurolingvistică? Din consideren-
tul potrivit căruia prin intermediul limbajului putem construi programe mentale care să
activeze comportamente de succes, pentru că prin intermediul unui limbaj non-contaminat
putem dezamorsa conflicte, putem trasmite clar şi eficient cerinţe educaţionale, putem
atinge performantă şi construi punţi de legătură între profesori şi elevi, între cerinţele edu-
caţionale ale profesorilor şi nevoile cognitive- afective ale elevilor.
Eficienţa actului de comunicare la disciplina limba şi literatura română a devenit pal-
pabilă în momentul în care, în procesul de comunicare, am valorificat componenta ascultării
reflective şi a depistării reprezentaţionale, care m-au ajutat să identific meta-modelele de
limbaj folosite în interacţiunea didactică. Meta-modelul de limbaj operează prin distincţii
lingvistice ca: omisiuni, generalizări, distorsiuni.
Cartografierea prin omisiuni este pozitivă în măsura în care reduce lumea şi o aduce
la proporţii ce sunt mai uşor de manevrat. Prin aceasta, noi creăm o versiune mai redusă a
realităţii şi mai uşor de mânuit. Limbajul ce indică prezenţa omisiunii implică mai întâi pre-
zenţa verbelor şi a substantivelor nedefinite, a referinţelor şi a comparaţiilor. Printre acestea
vom căuta expresii care indică informaţii ce lipsesc şi sărăcesc astfel, modelul nostrum men-
tal, conducând la reducerea opţiunilor comportamentale. In acest caz vom pune meta-între-
bări de genul: este această reprezentarea complete?, lipseşte ceva din această descriere?, ce
anume ar putea completa lacunele?
In categoria generalizărilor, meta-modelul distinge structuri lingvistice prin care
creăm reguli, clase, clasificări şi abstracţii. Acestea pot îmbogăţi hărţile sau le pot sărăci.
Printre distincţiile lingvistice ale generealizărilor identificăm: cuantificatorii universali (toti,
toată, nimeni, singura), operatori modali (trebuie, nu suport, nu pot). În cazul acestora, la
fel ca în cazul omisiunilor, importante sunt întrebările de explorare a acestor disctincţii lin-
gvistice, pentru a putea identifica adevărata intenţie a interlocutorului.
Folosirea, îmbunătăţirea şi formarea intuiţiilor noastre lingvistice pentru a auzi aceşti
marcatori lingvistici astfel încât, să putem chestiona şi cere informaţii despre ei ne permit să
îi supunem unui control calitativ, perfomând astfel o comunicare eficientă, de aceea, urmă-
rind o corelare a abordării teoretice cu cea aplicativă, am realizat o fişă de lucru care îşi
propune să dezvolte abilitatea de comunicare orală a elevilor.
Fișa elevului
1. Sarcina 1 (max 1 minut/elev)
Te rog să prezinți pe scurt maniera în care iți petreci timpul liber: ce faci, unde mergi,
cu cine mergi etc
2. Sarcina 2 (max 2 minute)
Spun care a fost ultima carte lecturată. Mentionează cum ai ales-o și folosește trei
argumente pe care le-ai folosi pentru a convinge un coleg să o lectureze și el.
3. Sarcina 3 (max 3 minute/elev)

233
Privește imaginile de mai jos și spune 3 elemente comune acestora și construiește apoi
un interviu cu unul dintre posibilii locuitori ai zonei despre modalitățile de a petrece un
week-end acolo.

4. Sarcina 4 (max 3 minute/elev)


Lucrați în perechi! Planuiești împreună cu colega ta să organizați un club de lectură
în liceul tău. Faceți împreună un plan. Prezintă-i colegei tale ideile cu privire la maniera în
care va funcționa acest club de lectură și ce rol va avea el pentru adolescenții care sunt în
căutarea unui loc unde să-și împărtășească emoțiile post lectură. Colega ta este interesată
de proiect și vrea să afle cât mai multe detalii. Colega poate să accepte colaborarea sau să o
refuze. Discutați despre proiect timp de 3-4 minute.

Bibliografie:
1) Bărboi, Constanţa – Metodica predării limbii şi literaturii în liceu, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1983
2) Cerghit, Ioan – Metode de învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti, 2003
3) Cojocariu, Venera – Educaţia pentru schimbare şi creativitate, Editura Didactică şi Peda-
gogică, Bucureşti, 2003
4) Corniţa, Georgeta – Metodica predării şi învăţării limbii şi literaturii române, Editura
Umbria, Baia-Mare,1993
5) Pamfil, Alina – Structuri didactice deschise, Editura Corint, Bucureşti, 2007

234
ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE ONLINE PRIN
UTILIZAREA METODELOR INTERACTIVE

Prof. înv. primar IMBREA LAURA-MIRELA


Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” Roman, Neamț

Educaţia este numai atunci eficace, când tratează pe fiecare conform cu natura sa şi când dă
fiecăruia hrana mintală de care are nevoie. (P. Ştefănescu)

Un învăţământ modern, bine conceput permite iniţiativa, spontaneitatea şi creativi-


tatea copiilor, dar şi dirijarea, îndrumarea lor, rolul profesorului căpătând noi valenţe, de-
păşind optica tradiţională prin care era un furnizor de informaţii.
Pentru a avea cu adevărat elevul în centrul activităţii instructiv-educative, cadrul di-
dactic îndeplineşte roluri cu mult mai nuanţate în învățământul online. În abordarea cen-
trată pe elev, succesul de competenţele cadrului didactic de a crea oportunităţile optime de
învăţare pentru fiecare elev. Astfel, în funcţie de context, acesta acţionează mereu, dar adec-
vat şi adaptat nevoilor grupului.
În organizarea unui învăţământ centrat pe copil, profesorul devine un coparticipant
alături de elev la activităţile desfăşurate. El însoţeşte şi încadrează copilul pe drumul spre
cunoaştere. Strategiile, metodele tehnicile și platformele educaționale utilizate în activitatea
didactică, pentru dezvoltarea gândirii critice promovează învăţarea prin cooperare şi cola-
borare. Învăţând să colaboreze cu alţii în rezolvarea problemelor, elevii constată că scopurile
personale ale fiecăruia pot fi realizate într-o muncă în echipă, că succesul grupului depinde
de contribuţia fiecărui membru al său. Astfel, elevii, din “singuratici care învaţă”, pot deveni
“colegi care învaţă împreună”, care ating niveluri ale competenţei academice în cadrul gru-
pului şi ca membrii ai echipelor. Utilizarea metodelor interactive de predare – învăţare fo-
losind diverse platforme educaționale contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului in-
structiv - educativ, având un caracter activ – participativ şi o reală valoare activ – formativă
asupra personalităţii elevului.
Bunul mers al procesului de învăţământ şi rezultatele obţinute depind de metodele
utilizate. Marii pedagogi au evidenţiat faptul că folosindu-se metode diferite se obţin dife-
renţe esenţiale în pregătirea elevilor, că însuşirea unor noi cunoştinţe sau comportamente
se poate realiza mai uşor sau mai greu, în funcţie de metodele utilizate.
Metodele sunt instrumente importante aflate la dispoziţia cadrului didactic, de a că-
ror cunoştinţe şi utilizare depinde eficienţa muncii educative. Ioan Cerghit consideră că me-
toda este „o cale eficientă de organizare şi conducere a învăţării, un mod comun de a pro-
ceda care reuneşte într-un tot familiar eforturile profesorului şi ale elevului.”
Antrenarea permanentă a elevilor la un efort intelectual susţinut şi înarmarea acestora
cu capacităţi necesare unei activităţi de învăţare productivă reprezintă modalitatea cea mai efi-
cientă de educare a elevilor în spiritul unei atitudini conştiente şi active.
Metoda cubului folosind aplicația Jamboard:
- este o modalitate de lucru care poate fi aplicată individual, în perechi sau în grupuri
pentru o abordare a unei situaţii problematice, prin solicitarea gândirii elevului;

235
- profesorul le cere elevilor să scrie despre un anumit concept sau temă prin parcur-
gerea feţelor cubului. Este preferabil să se respecte ordinea prezentată pentru că aceasta îi
conduce pe elevi în mod treptat spre o gândire complexă.
Etapele acestei metode corespund celor 6 feţe ale unui cub:
Descrie! – explică/defineşte o noţiune un concept
Compară! – stabileşte asemănări şi deosebiri
Asociază! – la ce te face să te gândeşti?
Aplică! – ce aplicabilitate practică poate avea?
Analizează! – analizează conceptual din diferite puncte de vedere
Argumentează pro sau contra! – este bine/rău, util/nefolositor?
Fiecare instrucţiune/cerinţă de pe faţeta cubului presupune sarcini de lucru.
În echipele constituite pentru atingerea unui obiectiv, care nu au un caracter perma-
nent, membrii au roluri diferite în funcţie de înclinaţiile lor personale şi de nevoile echipei.
Profilul unui membru al echipei, rolul care i se potriveşte cel mai bine, poate fi sta-
bilit pe baza următoarelor caracteristici:
•relaţionarea cu ceilalţi membri;
•modul în care participă la luarea deciziilor;
•căile prin care obţine informaţiile şi utilizarea lor;
•metoda preferată în organizarea activităţii
Exemplu:
Cubul
Pentru a afla cât mai multe informaţii despre cifra 6, solicit elevii să lucreze în grup.
Clasa se grupează în 5 grupe. Pentru ca activitatea să fie cât mai atractivă, în funcţie
de noroc, fiecare grupă va arunca cubul, iar activitatea se va desfăşura în ordinea numărului
picat. Prezint elevilor un cub care are feţele divers colorate, asociind fiecărei culori cele şase
etape:
1 – Descrie 4 – Asociază
2 – Compară 5 – Analizează
3 – Aplică 6 – Argumentează
Ultima etapă Argumentează se va realiza frontal. Elevii îşi exprimă propriile opinii
despre formarea şi utilizarea cifrei 6.
CUBUL
1. Descrie numărul de elemente!
2. Compară numărul dat cu numărul 6!
3. Asociază numărul de elemente cu cifra corespunzătoare!
4. Analizează compunerea numărului!
5. Aplică descompunerea numărului!
6. Argumentează cum a apărut cifra 6 în poveste!

Ciorchinele folosind aplicația Jamboard:


Solicit elevii să identifice, timp de 2 minute, conexiuni între numărul scris şi mulţi-
mile de elemente date.
• CIORCHINELE: lucru pe echipe (5 minute), prezentarea rezultatelor (5 minute)
Sarcina de lucru: Completaţi cât mai multe operaţii în timp de 5 minute pentru cior-
chinele dat:
236
………: ………> 100

Concluzie:
În contextul societăţii actuale, în care informaţiile circulă cu repeziciune şi copiii
noştri îşi pun întrebări cu privire la eficienţa orelor de curs, trebuie să acordăm o atenţie
deosebită întregului act instructiv – educativ. Un rol important în cadrul demersului nostru
la clasă îl ocupă felul în care ştim să gestionăm ora şi să captăm atenţia elevilor. Lecţiile în
care se folosesc metode specifice învăţării prin cooperare dau roade şi au serie de valenţe
educative: valorizează fiecare copil, favorizează dezvoltarea gândirii critice şi creative, va-
lorifică experienţa proprie a elevilor, stimulează încrederea în forţele proprii şi comunicarea
cu cei din jur, activează întregul colectiv de elevi, creează o relaţie de cooperare şi colaborare
între profesori şi elevi
Pedagogia modernă nu caută să impună nici un fel de reţetar rigid, dimpotrivă, con-
sideră că fixitatea metodelor conservatorismul educatorilor, rutina excesivă aduc mari pre-
judicii efortului actual de ridicare a învăţământului pe noi trepte. Ea nu se opune în nici un
fel iniţiativei şi originalităţii individuale sau colective de regândire şi reconsiderare în spirit
creator a oricăror aspecte care privesc perfecţionarea şi modernizarea metodologiei învăţă-
mântului de toate gradele.
A pregăti fiinţa umană pentru o lume din ce în ce mai complexă înseamnă a-i oferi
şansa de a se regăsi, iar pentru aceasta grija educatorilor pentru conţinuturi este foarte im-
portantă. Ea trebuie să se subordoneze celor mai potrivite modalităţilor de acces la conţinu-
turi, acestea fiind calea spre a putea face faţă complexităţii şi culturii actuale.

Bibliografie:
1. Ana Stoica, Creativitatea elevilor – Posibilităţi de cunoaştere şi educare, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1983;
2. Ioan Cerghit, Metode de învăţământ, EDP, Bucureşti, 2005;
3. Ion- Ovidiu Pânişoară, Comunicarea eficientă, ediţia a III-a, Editura Polirom, Iaşi, 2006;
4. Rodica Leonte, Mihai Stanciu, Strategii activ-participative de predare-învăţare în ciclul pri-
mar, Editura Casei Corpului Didactic, Bacău, 2004.

237
RESURSELE WEB-SUPORT ȘI INOVAȚIE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
ON-LINE

ILIESCU CRISTINA MARIANA


Grădinița Nr. 42

Modul de invățare tradițional a devenit greu de gestionat în comparație cu învăță-


mântul bazat pe resursele Web. Perioada pe care o traversăm este dominate de o pandemie
care a determinat schimbări massive în modul de abordare a învățământului, dar și a resur-
selor utilizate în procesul educational.Putem spune că acest tip de resurse reprezintă, de
fapt, noile cărți ale epocii moderne.
Web site-ul este un instrument nou, foarte eficient, care facilitează procesul de pre-
dare/ învățare și nu numai. Web-ul asigură elevilor un pachet variat de informatii științifice
fiind incluse in baze de date, biblioteci online, etc. Atât profesorii, cât și elevii pot schimba
idei, opinii, prin intermediul e-mailului, chat-ului sau site-uri de socializare. Aceștia pot or-
ganiza excursii virtuale în muzee de artă sau știință, în centrele de cercetare, locuri mai greu
accesibile elevilor. De asemenea, elevii pot publica proiecte, lucrări online acestea fiind vi-
zualizate si evaluate, fie de cadrele didactice, fie de colegi.
Clasa este acum un mediu virtual de învățare iar aceasta nu mai este determinată de
timp si spațiu. Lecțiile on-line pot prezenta același conținut și pot fi dezbătute la fel ca și lecțiile
“convenționale”. Avantajul este faptul că aceste lecții pot fi accesate oricând și oriunde. În con-
dițiile unei motivații suficiente, orice student care are acces la un calculator poate obține o edu-
cație cel puțin egală cu unul care beneficiază de un program tradițional.
Invățământul bazat pe resurse Web prezintă numeroase avantaje față de învățământul
tradițional. Cursanții iși pot alege domeniile de cunoaștere, iși pot urmări propriile interese și
pot accesa informațiile la propriul nivel. Timpul nu este determinat ca într-o sală de curs, pro-
gramul fiind mult mai flexibil. Elevii pot accelera procesul de învățare sau îl pot încetini. De
asemenea, acest tip de învățare permite atât elevilor cât și profesorilor să interacționeze într-o
comunitate on-line fărț a fi prezenți în același loc sau timp.
Elevii au posibilitatea să prezinte mai multe informații procesate cu atenție fără a mai
fi implicați emoțional. Spre exemplu, într-o discuție on-line, elevii introvertiți tind să fie mai
activi din mai multe motive. În mediul virtual, inhibiția cauzată de aspectul fizic este diminu-
ată. Astfel, elevii au mai mult timp pentru dezvoltarea cognitivă, pentru adaptarea, corectarea
și prezentarea ideilor fără distractori din afară. Ei nu trebuie să concureze cu extravertiții din
punct de vedere emoțional, care tind să domine sala de clasă într-un timp relativ scurt.
Acest tip de invățământ permite profesorului personalizarea cursurilor, introducerea
de link-uri externe, slide-uri PowerPoint, documente de tip audio si video în clasa sa virtuală.
Astfel, elevul devine un „căutător de cunoaștere, mai degrabă decât un depozit” (Freire, 1970).
CBT (Computer Based Training) sau educația cu ajutorul calculatorului este mult mai
eficientă decât modalitatea clasică de predare, elevii având acces la mai multe cursuri dintr-
un anumit domeniu, spre deosebire de metodele tradiționale de predare în care aveam pre-
zenta doar opinia profesorului de curs. Fără îndoială accesul factorilor implicați în activitatea
educațională la resursele web cresc calitatea procesului de învățământ. Internetul este
aproape indispensabil atât pentru elevi cât și pentru profesori. Acesta îmbunătățește procesul

238
de predare-învățare, ajută la transmiterea informațiilor de către profesori și la asimilarea aces-
tora de către elevi. Cele mai populare aplicații utilizate în acest domeniu sunt cele de desen
sau prezentare, organizare, calcul tabelar, navigare pe web, aplicatii de pregătire pe compu-
ter, e-mail, site-uri de socializare.
Studiile realizate in ultimii ani la nivel global demonstrează că utilizarea TIC in edu-
cație contribuie într-o mare măsură la înbunătățirea rezultatelor acestora. Cu toate acestea,
muțti profesori, fie ca preferă metodele clasice de predare, fie dintr-o reticență generală față
de noile tehnologii, resping dinamicizarea orelor și stimularea elevului cu ajutorul calcula-
torului, Internetului și tuturor celorlalte instrumente asociate.Acest lucru s-a observat, cu
precădere pe perioada derulării cursurilor online generate de pandemie.
Cu ajutorul resurselor web cadrele didactice au posibilitatea de:
• a se informa, documenta și extrage informații utile dezvoltării lor profesionale
• a vizita site-ul ministerului, inspectoratului pentru a fi la curent cu noile programe
școlare și cu programele în derulare la care pot participa; de asemenea, pot accesa
forumuri dedicate cadrelor didactice și pot comunica cu colegi din alte școli pe teme
de interes comun
• a accesa informații de pe site-uri de tip wiki(exerciții de auto-evaluare/ teste)
• a declanșa desfașurarea unor activități/aplicații
• a crea o bibliotecă on-line, etc.
În același timp însă, resursele Web pot influența învățământul într-un mod negativ.
În multe școli, educația on-line este egală cu postarea cursurilor pe o platformă de speciali-
tate. Desigur că acest lucru este absolut util, dar de multe ori informațiile nu mai sunt asi-
milate de către elevi așa cum ar fi trebuit să fie.
Cele mai utilizate instrumente Web in educație:
• E-mailul -face conexiunea între două sau mai multe persoane care au o adresa de e-
mail. De asemenea prin intermediul acestui instrument se poate trimite același me-
saj(mail) către mai multe persoane, în același timp, fără a mai fi necesară duplicarea
acestuia. Grupurile sunt un alt motiv pentru folosire e-mailului. Acestea oferă posi-
bilitatea susținerii unei discuții cu un grup de persoane prin e-mail, cu condiția ca
toți aceștia să aibă o adresă de e-mail, prin care să poată fi contactați.
• Platformele educaționale, prin intermediul cărora sunt facilitate desfășurarea cursu-
rilor online,participarea la concursuri, olimpiade, schimburi de experiență, atât de
importante și de utile atât profesorilor, cât și elevilor.
• Forumuri de discuții -oferă posibilitatea de interacționare, discuții și schimb de ex-
periență cu ceilalți utilizatori fără a fi necesar ca aceștia să fie conectați sau se afle în
același timp și în același loc cu tine.
• Chat-ul-oferă posibilitatea de a discuta cu oricine se află conectat la rețea în același
timp, și care folosește același program. Este similar cu o conversație telefonică, folo-
sind, însă, tastatura.
• Video conferințe – pentru comunicarea prin intermediul camerei web la distanță.
• Wiki-uri. Sunt reprezentate prin colecții de pagini Web proiectat pentru a permite
oricui accesul liber pentru a adăuga sau schimba conținutul, utilizând un limbaj de
marcare simplificat.

239
• Bloguri și microbloguri. Un blog este un site Web, menținut în mod obișnuit de către
o singură persoană, companii sau alte instituții, cum ar fi cele educaționale, conți-
nând intrări și comentarii. Intrările sunt descrieri ale unor evenimente, incluzând text
și alte materiale, așa cum sunt imaginile si secvențele video.
• Rețele sociale (social networks). Este un software pentru creearea online a unor rețele
sociale pentru comunități care au activități comune pe Web sau sunt interesați în ex-
ploatarea intereselor și activitățile altora.
• Fluxuri de știri (in format RSS sau Atom). Poate fi un canal de știri sau feed care
furnizează utilizatorilor conținut Web actualizat.
• Servicii pentru partajarea conținutului grafic (photo sharing). Este un serviciu pentru
găzduirea imaginilor, numit de asemenea serviciu de partajare de imagini. Acesta
permite utilizatorilor să încarce imagini pe un site Web.
• Servicii pentru partajarea conținutului audio/video (video sharing). Este un serviciu
Web de găzduire video și permite indivizilor să încarce videoclipuri pe un site Web.
Serviciul poate stoca videoclipul pe serverul său și îl va afișa într-un format care să
permită si altor vizitatori să îl vizioneze.
• Servicii pentru partajarea prezentarilor. Ca și alte servicii de tip social sharing, utili-
zatorii pot adauga conținut (powerpoint), marcaje și comentarii.
Putem spune despre aceste instrumente ca au un rol foarte important pentru cadrele
didacatice, acestea având posibilitatea să: coordoneze o conferință, un proiect sau un colocviu,
să realizeze prezentări, să gestioneze documentele unei clase/ grup, să creeze un spațiu de
dezbateri și discuții pentru membrii unei glase/ grup sau să colecteze date.

Concluzii:
Resursele Web au devenit aproape indispensabile în predare, învățare și evaluare.
Noile tehnologii oferă o gamă variată de aplicații, metodele convenționale de predare având
din ce în ce mai mult o alternativă viabilă. Aplicațiile Web sunt mult mai complexe, accesi-
bile și variate, astfel cei care invață pot accesa de acasă resursele necesare, doar cu câteva
click-uri.
Dezvoltarea tehnologiei informatiei și comunicațiilor a condus la nuanțarea modului
clasic de a invăța. Astfel, putem observa ca ne îndreptăm spre o revoluție în educație; rolul
actual al profesorului, acela de intermediar al cunoașterii, își pierde mult din pregnanță.
Învățarea este orientată către persoana, permițând elevilor/ studenților să-și aleagă conținu-
tul și instrumentele corespunzătoare propriilor interese.
Deși învățământul prin intermediul resursele web prezintă numeroase avantaje față
de învățământul tradițional, putem afirma faptul că nu întotdeauna metodele de e-learning
sunt cele mai eficiente. Este evident faptul că numărul utilizatorilor de resurse web este în
ascensiune iar odată cu aceștia și calitatea învățământului crește. Putem remarca, de aseme-
nea, valențele benefice pe care internetul le are în predarea, învățarea sau evaluarea disci-
plinelor școlare și faptul că nu mai există multe domenii in care resursele web să nu joace
un rol fundamental în rezolvarea problemelor curente. Învățământul de tip e-learning câș-
tigă teren în fața celui tradițional iar elevii aproape că asociază internetul cu un veritabil
profesor.

240
ÎNVĂȚAREA MODERNĂ ȘI EDUCAȚIA ONLINE

JURUBIȚĂ MIRELA
Scoala Gimnaziala Nr, 1 Malu Spart

Lucrarea prezentată mai jos va defini învățarea modernă, va detalia principiile învă-
țării moderne și va oferi exemple de buna practica în ceea ce privește aplicarea acestora în
mediul online.
Învățarea modernă poate fi definită ca o modalitate de a stimula creativitatea elevilor
și independenta in gandire prin folosirea unor mijloace și metode interactive.
Toate acestea nu vor putea fi însă îndeplinite dacă nu se ține cont de particularitatile de
varsta ale elevilor, de nevoile lor de învățare și mai ales fără oferirea de exemple de buna
practica, idee ce pot fi cuprinse chiar în citatul de mai jos:
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi
mai mari şi nimic nu ne va permite să ştim cum va fi lumea lor.”
Eficienta procesului de învățare online pleacă de la respectarea unor principii ca: compi-
leaza, contribuie,combina, schimba .Aceste principii au fost definite de o organizație specializată în
formarea continua a profesorilor, Teachthought (https://www.teachthought.com/the-future-of-
learning/12-principles-of-modern-learning/)
Toate principiile menționate mai sus pornesc de la ideea învățării moderne dar o în-
vățare centrată pe elev, astfel ca fiecare principiu încearca sa stabilească un obiectiv clar
pentru a eficientiza întregul proces.
Primul principiu “ compilează / compile” propune găsirea informației și salvarea ei
într-o varietate de formate care sa corespundă nevoilor elevilor.
Al doilea principiu “ contribuie/ contribute” pune accentul pe participarea și impli-
carea în proiecte care sa ofere dezvoltarea de abilități,și prin aducerea unei contribuții în-
seamnă ca totodata se dezvolta si spiritul de echipa/ munca în echipa.
“Combina/combine” este al treilea principiu ce se referă la abilitatea de a construi pe
baza a ceva deja scris. Astfel pornim de la un concept deja studiat si cercetat dinainte iar prin
propriile noastre reflectii si gandire critica construim o nouă perspectiva asupra acestuia.
Ultimul principiu “ schimbă / change” dezvolta abilitatea de a cere feedback din mai
multe surse și de a modifica sau schimba conținutul creat. La randul lui acest lucru implica
un alt set de reguli ce se impune a fi respectat atunci cand oferim feedback: orientat spre
obiectiv, transparent, implementabil, prietenos, durabil, pe parcurs/ ongoing, consistent
https://www.teachthought.com/pedagogy/7-key-characteristics-of-better-learning-feed-
back/
Puteți crea activități pentru elevi bazate pe principiile definite anterior, proiecte de
învățare care să le includă, precum un copac interactiv al familiei, o dezbatere dintre vechi
și nou, un playlist de învățare pe YouTube, proiecte educaționale care să impună lucrul pe
echipe, responsabilizand astfel elevii și dezvoltandu-se totodată creativitatea acestora.Indi-
ferent de metoda de învățare aleasă important este sa nu uităm ca în mijlocul activității edu-
cative sa existe elevul și nevoile acestuia de învățare dar nu în utimul rand sa fie ținut cont
și de particularitatile de varsta și capacitățile și abilitățile lor de învățare.

241
PROVOCĂRILE ANULUI 2020

Prof. COTOI ALINA


Prof. FĂGĂRAȘI ANCA
Colegiul Tehnic „Alesandru Papiu Ilarian” Zalău

Secolul în care trăim marchează existența omenirii prin apăsarea unui buton -
„HOLD” - în derularea normală a activităților cotidiene. Societatea umană, cu toate mani-
festările ei, resimte acut nevoia de reinventare, de inovație, pentru a asigura perpetuarea
dorinței de normalitate, pentru păstrarea vie a speranței că lucrurile, așa cum le știam, vor
reveni la cotidianul cunoscut.
În toată nebuloasa de necunoscute, un lucru rămâne cert: tehnologia poate asigura
puntea între oameni. Suntem oare pregătiți să o folosim? Cel mai greu poate răspunde, la
această întrebare, educația. În ultimii ani, până la acest „HOLD”, educatorii duceau o muncă
de Sisif în a ține generațiile departe de tehnologii, de gadget-uri, încercând să-i întoarcă spre
activități desfățurate în aer liber. Experți în comunicare combăteau anumite trend-uri con-
temporane, sugerând că se preferă orice în detrimentul comunicării față în față și a scrisului
de mână. Se milita intens pentru activități și proiecte menite să exploreze latura artistică a
alevului, să-l pregătească pentru integrare socială și acumulare de practici de calitate pentru
o viață sănătoasă. Calendarele proiectelor educaționale la nivel național împart proiectele
în domenii precum civic, cultural-artistic, științific, voluntariat, sportiv etc. Și se observă
tendința tuturor instituțiilor de învățământ, indiferent de profil, să se ralieze la domenii ce
necesită abilități practice.
Pandemia Covid-19 aruncă sistemul educativ într-o necunoscută, oprind derularea de
concursuri și proiecte și mută toată sfera educațională în mediul virtual, online, creând posi-
bilitatea formării unei noi realități - realitatea virtuală pe care, inițial, o desconsidera. Sincron
sau asincron, se derulează, sub ochii neputincioși ai tuturor actorilor și spectatorilor educați-
onali, o pistă a absurdului - „Scaunele” de Eugen Ionesco. Se preiau și se așează strategic o
masă de lucru cu PC, laptop sau orice device conectat la internet și un scaun ergonomic, cât
mai confortabil și rezistent. Șase ore, zilnic, conectarea la platforme educaționale noi este un
imperativ al conștiinței de dascăl și, treptat, o obligație reglementată legal. Firme internațio-
nale de profil oferă - dacă nu aveau deja - spațiu virtual cu acces gratuit tuturor educabililor,
pentru a-și putea desfășura fără impedimente activitatea online. Întreaga societate înțelege că
actul educațional trebuie să reziste, să nu fie perturbat și să continue, indiferent de circum-
stanțe. Martie-iulie 2020 poate fi definită ca o perioadă a experiențelor, a descoperirilor pro-
fesionale și personale. Procesul de trecere în online este anevoios și greu cuantificabil, tocmai
pentru că a fost realizat brusc și declanșat de factori externi necontrolabili.
Inițial, o pauză pare binevenită și trecerea în on-line poate fi o binefacere, un dezide-
rat. Profesorii îți realizează conturi profesionale și/sau instituționale, descoperă - majoritatea
singuri - ce costuri și eforturi sunt necesare pentru trecerea în on-line. Procesul acesta de
descoperire este o mângâiere binefăcătoare şi ajută să se treacă mai liniştitor peste restricţii
impuse şi care îngrădesc socializarea şi restricționează libertatea de mişcare. Elevii şi profe-
sorii savurează mersul în doi în lumea virtuală, iar procesul educaţional şi progresul sunt
direct proporţionale cu dedicaţia dascălului şi curiozitatea intelectuală a elevului. Lumea
întreagă caută soluţii de a se conecta cu realitatea, astfel că orice neajuns - lipsa internetului,
242
calitatea scăzută a device-ului de conectare, navigarea anevoioasă pentru înţelegerea lucru-
lui pe platformă - este întâmpinat cu speranţă și dorinţă de depăşire cu succes.
Entuziasm, necesitate de relaxare, curiozitate, bucurie, extaz, frustrare, dezamăgire -
un amalgam confuz de reacţii şi sentimente definesc relaţia termenilor şcoala - profesor - elev
- părinte şi dinamizează, dar şi spulberă, relaţia clasică predare - învăţare - evaluare. Oricum,
timpul primăvăratic 2020 se scurge repede şi vara lasă loc speranţei că toamna va fi altfel.
Se poate vorbi de inovaţie şi profesionalism în învăţământul online, la scară largă, abia
din toamna anului 2020. Conştienţi că pericolul pandemiei nu a trecut şi avertizaţi la nivel
mondial de specialişti în sănătate, referitor la trecerea în online a multor domenii, profesorii
au participat la cursuri de formare şi perfecţionare pentru specializare in domeniul IT.
Toamna îi găseşte în şcoli, dar, treptat, se întelege că trecerea în on-line devine inevitabilă.
Atât elevii cât şi profesorii descoperă noi laturi ale predării, noi abordări şi noi teh-
nici. Domeniul virtual este explorat la maximum din două direcţii: inovaţie pentru a con-
centra şi păstra atenţia elevilor la oră, precum şi descoperirea de noi platforme pentru cola-
borare în timp real. Munca în on-line îşi arată şi neajunsurile, dar şi ofertele atrăgătoare
pentru oricare din cei doi actori principali, elev şi profesor. Entuziasmul şi dedicarea din
primăvară se amestecă, treptat, cu sentimente precum dezamăgire, tristeţe şi frustrare. Lipsa
dotărilor, a aparaturii şi conexiunii la internet, dublată de saturaţia şi oboseala indusă de
tehnologie se dezvoltă şi afectează considerabil procesul educaţional. De asemenea, presiu-
nea socială cere imperativ întoarcerea fizică la școală și astfel se conștientizează necesitatea
reluării cursurilor.
Dacă putem să sintetizăm analiza unui an și jumătate de învățământ on-line, putem
spune că beneficiile sunt și vor rămâne extraordinare. Se poate concluziona, dincolo de orice
dubiu, că, indiferent de extraordinara dezvoltare a ramurilor tehnologice, profesia de dascăl
rămâne, iremediabil, imposibil de înlocuit. Roboți sau programe specializate nu vor reuși
niciodată să egaleze calitatea educativă garantată de binomul elev-profesor, de prezența fi-
zică a profesorului în clasa de elevi. Relațiile interumane bazate pe respect și comunicare
asigură 90 % din reușita actului educațional. Astfel, quod erat demonstrandum pentru orice
specialist - invoția și profesionalismul aduse de trecerea în învățământ on-line constă în fap-
tul că profesorul poate folosi cu succes tehnologia, însă tehnologia nu va putea niciodată,
singură, să asigure reușita actului educațional.

243
ÎNVĂŢAREA ON-LINE ȘI APARIŢIA UNOR NOI FORMAŢIUNI
VERBALE

VIVIANA-MONICA FĂTU ILIE


Liceul teoretic „Dimitrie Bolintineanu”

În această lucrare ne propunem să răspundem la două întrebări: 1) Care sunt avan-


tajele şi dezavantajele în procesul învăţării on-line? 2) Influenţa calculatorului poate duce la
apariţia unor noi verbe în limba română?
1) O activitate foarte importantă care stă în atenţia învăţământului preuniversitar de
astăzi este dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator, a posibilităţilor asigurate de
domeniul informaticii, astfel încât elevii să-şi îmbunătăţească performanţele de învăţare şi
de înţelegere cu ajutorul computerului. Acest proces trebuie să se realizeze în mod firesc,
într-un continuu dialog cu calculatorul. Munca viitorului profesor va consta mai întâi în
descoperirea modului în care trebuie educată viitoarea generaţie, ţinând cont de faptul că
aceasta va trebui să dobândescă o viziune cu totul nouă despre lume.
Dacă ne gândim la avantaje şi la dezavantaje, înclinăm să afirmăm că învăţarea on-
line aduce mai multe avantaje.
Calculatorul presupune o tehnologie avansată care reacţionează imediat la orice în-
cercare a elevului şi care, în plus, nu-şi pierde niciodată răbdarea, oferind astfel şansa unei
învăţări conform ritmului fiecărui elev. De asemenea, oferă posibilitatea lucrului diferenţiat
în funcţie de rapiditatea şi de cunoştinţele elevilor.
Conştientizarea valorii interactive a informaţiei alese, sistematizarea rapidă a unui
număr foarte mare de informaţii şi difuzarea lor eficientă unui număr ridicat de participanţi
la actul didactic, toate acestea se regăsesc printre numeroasele avantaje ale utilizării compu-
terului în predarea-învăţarea noilor cunoştinţe.
Pe lângă aplicarea, consolidarea şi sistematizarea noilor cunoştinţe, cu ajutorul în-
văţării on-line, elevii au posibilitatea să-şi îmbogăţească vocabularul limbii române cu neo-
logisme, în special, verbe împrumutate din limbajul informaticii (vezi punctul 2).
Cu toate aceste avantaje, învăţarea on-line are şi unele dezavantaje (sau am putea să
le numim limite). Printre acestea s-ar număra: negarea dialogului elev-profesor şi izolarea
actului de învăţare în contextul său psihosocial; segmentarea prea mult a materialului de
învăţat; împiedicarea dezvoltării capacităţilor creatoare, prin dirijarea pas cu pas a activităţii
raţionale a subiectului; limitarea formării unor motivaţii superioare, a spiritului critic şi a
gândirii independente.
2) Răspunsul la a doua întrebare este cu siguranţa da. Când vorbim despre apariţia
unor noi verbe în limba română, ne referim la împrumuturile necesare. Metodele de pre-
dare-învăţare cu ajutorul calculatorului au dus simultan la învăţarea de noi formaţiuni ver-
bale, dar şi de creare a unora noi.
Împrumuturile necesare nu au de obicei corespondent în limba românã sau, dacã
au, cunosc o anumitã precizie semanticã, o anumitã scurtime şi simplicitate care le fac dina-
mice în vorbire.
Împrumuturile din francezã nu întâmpină probleme în ceea ce priveşte adaptarea lor
în limba românã, ambele fiind limbi romanice. Multe verbe pătrund în limba românã, din

244
latină, prin filieră franceză (etimologie dublã): aflui, aliena, conflua, duplica, expia, gradua, in-
sola. Majoritatea verbelor împrumutate din limba francezã aparţin, în limba de origine, con-
jugãrii I, cu excepţia câtorva de conjugarea a II-a (calcuri) şi a III-a: amprenta < ampreindre,
bondisa < bondir.
Majoritatea verbelor împrumutate din limba englezã aparţin domeniului informa-
tic, care a impus un vocabular în majoritatea limbilor. Anglicismele recente din acest do-
meniu nu întâmpinã probleme în ceea ce priveşte adaptarea morfologicã. Deoarece sunt
utilizate mai mult în scris (chat-uri, forumuri, messenger, reviste etc.) au un grad mai mic
de adaptare foneticã (computeriza): accesa, boot-a, clica, digitiza, downloada, formata, heckãri,
loga, printa, procesa, reseta, restarta, scana, seta, starta, upgrada.
Din punct de vedere fonetic apar unele neconcordanţe. Dacã în românã, de obicei,
avem ortografie foneticã, prin împrumuturile din englezã are loc o neadecvare la normã.
Xenismele, adica acele cuvinte strãine a cãror grafie şi pronunţie rãmân ca atare, ar trebui
sã fie cât mai puţine într-o limbã bogatã cum este limba românã.
Derivarea cu sufixe constituie pricipala modalitate de formare a verbelor recent in-
trate în vocabularul limbii române actuale.
a. Cel mai productiv sufix verbal este –iza, cu etimologie multiplã: fr. –iser, it. –izzare,
engl. –ize. Acesta se poate ataşa:
• unor baze substantivale româneşti (recente): bivolariza (Bivolaru + -iza), cotroceniza
(Cotroceni + -iza), editorializa (editorial+ -iza), embargoiza (embargo + -iza), feseniza (fesene + -iza),
manageriza (manager + -iza), mozart-iza (Mozart + -iza) mediatiza (media + -iza), peremiza (pereme +
-iza), peuneriza (peunere + -iza), pygmalioniza (Pygmalion + -iza).
Exemple: Cuvîtul care ... editorializează, flutură şi eroicizează. (Academia Caţavencu, nr. 47)
Io mă duc să mă mozart-izez niţel! (www.urma-forum.com/viewtopic.php)
Ariela, deşi embargoizez “masiv”, îmi iau un time out să-ţi dau eu o posibilă sugestie de
răspuns la întrebarea ta. (matrimoniale.3x.ro/forum)
• unor baze adjectivale româneşti: compactiza (compact + -iza), pirandelliza (pirandellian
+ -iza).
Sufixul –iza creeazã, de obicei, perechi de verbe: un verb tranzitiv factitiv (cauzativ):
a mediatiza un lucru, a-l face (sã devinã) mediatic, şi un alt verb intranzitiv, reflexiv, eventiv: a
se mediatiza, a deveni mediatic.
Dupã modelul francez al derivatelor de la etnonime, s-au format, în limba românã,
derivate de la nume proprii de persoane publice şi organizaţii politice: barbiza, bivolariza,
cefericiza, feseniza, iordãni, peuneriza, peremiza. Exemple: Dacă tânărul începător care barbiza
liber „pe teme clasice“ în poemul în hexametri Nimfaunesca (1944) avea să-şi recupereza abia ca
sexagenar … (proscris.web 1000); Mai târziu, PNL a fost "fesenizat", prin fuziunea cu ApR (des-
prins din PDSR) şi alte personalitãţi provenite din FSN… (www.romanialibera.ro); Se remarca,
totusi, un suflu pedeserist in administraţia publicã localã... – Dar Gheorghe Funar nu şi-a "peune-
rizat" sau "peremizat" Primaria din Cluj?... (www.evenimentul.ro); Se observã faptul cã
aceste verbe sunt folosite, în majoritatea cazurilor, între ghilimele, ele nefiind încã receptate
ca fãcând parte din vocabularul limbii române. Acest tipar devine din ce în ce mai productiv,
tiparul fiind unul uşor de aplicat şi altor termeni. Dupã modelul lui –a, -iza tinde sã devinã,
prin ataşarea la baze diverse, un clasificator verbal, cu rol asemãnãtor lui –uri, pentru sub-
stantive.

245
b. Alt sufix lexico-gramatical este mai vechiul –a, specific conjugãrii I: benzina (benzină
+ -a), body-guarda (body-guard + -a), cnocauta (cnocaut + -a), faxa (fax + -a), engrama (engramã + -
a), focusa (focus + -a), kitschiza (kitsch + -iza), paradoxa (paradox + -a), procusta (Procust + -a),
slaloma (slalom + -a), xerografia (xerografie + -a) 3.
Exemplu: M-a făcut să mă întorc în televiziune ca învingător. Orgoliul m-a benzinat de
multe ori în viaţă, dar este vorba de un sentiment pozitiv. (Revista Femeia, Nr. 1)
c. Mai puţin productiv este sufixul i: prãjituri (prãjiturã + -i), prostovãni (prostovan + -
i), vrăjitori (vrăjitoare + -i). Clasa verbelor în –i cunoaşte o stagnare cantitativã în raport cu
ultimele decenii. O poziţie aparte au verbele terminate în –ui: bipui, chatui, hãkui, zãpui. Acest
sufix devenind un clasificator verbal, încãrcat stilistic.
Exemplu: Bunica … prăjitureşte de nu se mai opreşte. (reclamă TV)
Jiu Petroşani vrăjitoreşte de nu se mai opreşte. (Focus Sport, Prima TV)
În comparaţie cu sufixarea, derivarea cu prefixe, ca şi pentru bazele nominale, este
mai puţin productivă la bazele verbale neologice. Inventarul de prefixe este relativ bogat:
• a-: amortiza (a- + marte + -iza);
• anti-: antivirusa (anti- + virusa);
• dez-: dezerotiza.(dez- + erotiza).
Majoritatea verbelor de conjugarea a IV-a sunt formate pe teren românesc, excepţie
fac verbele aflui şi zãpui, împrumutate din limba francezã şi verbul heckãri, împrumutat din
englezã. Numãrul verbelor de conjugarea a IV-a, obţinute de la baze neologice nu este foarte
mare: bipui, chatui, e-maili, heckãri, hãkui.
Exemplu: Ce e nou: hăckuieşti mail-uri, seifuri, loveşti după colţ. (v. AC, nr. 47)
Variante duble ale unor verbe neologice
Termeni înregistraţi in DOOM2 Termeni neînregistraţi in DOOM2
bip a bipăi / a bipui
a clicăi / a clica a clicui
- a googla / a googlăi / a google-ui
- a killui / a killări
- a knokăi
link a linka / a linkui
- a mesegiui
nul a nulla / a nulliza
- a uploadui / a uploada
a zapa a zăpui
Exemple: Păi am googlit puţin pe motorul de căutare de la yahoo. (v. AC, nr.47)
Ce face acum ? Googleşte, mesegiuieşte, într-un cuvânt: zace ore în şir pe zi în faţa calcu-
latorului. (v. DM)
Analizând aceste verbe putem face mai multe observaţii:
• foarte puţine verbe neologice sunt înregistrate în noul DOOM; există cel mult ter-
menul de la care provin, iar toate aceste verbe fac parte din limbajul specializat al interne-
tului;
• majoritatea variantelor îşi păstrează aceeaşi conjugare (de obicei conjugarea I sau
a IV-a); existã şi inovaţii în flexiune: de cele mai multe ori, forma în –ui dubleazã, în acest

3 Unele dintre bazele acestor verbe sunt recent înregistrate: cnocaut, engramã, paradox, slalom, xerografie.

246
limbaj, forma oficialã în –a, aparţinând conjugarii I: clicui, alãturi de clica, download-ui, alãturi
de downloada,google-ui alãturi de googla, host-ui alãturi de hosta,link-ui alãturi de linka, sms-ui
alãturi de smsa, update-ui, alãturi de a updata; forma în –ui poate sã înlocuiascã şi un verb de
conjugarea a III-a: emerge-ui, alãturi de emerge; invers, un verb de conjugarea I poate sã
substituie un verb de conjugarea a IV-a: e-mail-iza, alãturi de destul de recentul a e-maili.
• în ce priveşte modul de formare al acestora, majoritatea s-a format prin derivare
cu diferite sufixe de la substantivele deja neologice (foarte multe dintre ele înregistrate de
DOOM2): clik, link, bip etc.;
• unele verbe de tipul celor de mai sus nu au variante duble si nici măcar nu sunt
înregistrate în DOOM2 (ex.: a knokăi - * a knokui);
• multe dintre aceste verbe s-au adaptat fonetic limbii române (scriindu-se exact
cum se aud: bipui, bipăi, zăpui etc), însă au rămas numeroase verbe care păstrează particula-
rităţi ale limbii de provenienţă: knokăi, linkui etc);
• unele pot fi considerate argotice, datorită sensului cuvântului de provenienţă (ex.:
to kill (eng) = a omorî; a killări (rom) = a chinui, a distruge).
Aceste formaţiuni verbale le întâlnim, nu doar pe internet, ci şi în presa actuala, la
radio, la televizor şi chiar în conversaţiile de zi cu zi. Din dorinţa de a ieşi în evidenţă sau
chiar din dorinţa de „a părea citiţi”, numeroşi vorbitori (persoane publice sau necunoscute)
utilizează cuvinte neînregistrate în niciun dicţionar, care pot fi uneori chiar invenţii proprii.
Datoritã scurtimii şi preciziei, sunt preferate verbele delocutive unor expresii sau
locuţiuni verbale deja existente în limba românã: bipui = a da beep, clica = a da un click, e-
maili = a trimite e-mail, moţiona = a depune o moţiune, prãjituri = a face prãjituri, slaloma = a
face slalom. Derivarea cu sufixe verbale poate fi, de asemenea, o ilustrare a principiului “eco-
nomie în exprimare”, dar şi o încercare de accentuare a ceea ce doreşte să spună vorbitorul
(ex. a se prostovăni = a deveni din ce în ce mai prost).
Concluzii:
Existã termeni întâlniţi numai în scris, cu şanse mai mari de a se integra în limbã şi
de a fi înregistraţi în dicţionare, sau termeni, mai puţin rezistenţi, creaţii individuale sau
specifice anumitor limbaje, care apar, mai frecvent, în comunicarea oralã sau în cea scrisã
reproducând replici orale. Uneori, cuvântul strãin e impus de moda unui moment, alteori,
întrebuinţarea unor verbe din registrul neologic ţine de domeniul livresc sau de un nivel
cultural înalt 4.
Caracterul oral şi diversitatea registrelor stilistice, în care sunt folosite aceste verbe,
se poate observa şi din sursele utilizate spre exemplificarea lor: radio, televiziune şi mai ales
site-urile de chat de pe internet. Existând atâtea mijloace media de preluare a informaţiei,
iar predarea şi învăţarea on-line ar reprezenta un „motiv” în plus ca aceste noi verbe să-şi
facă apariţia în limba română.
Cu toate că unele formaţii verbale par, mai degrabă inventate, decât formate cu o
anumită logică, (din cauza utilizării lor în mod curent de către vorbitori), nu ne rămâne
decât să aşteptăm ca dicţionarele limbii române (generale sau de specialitate) să găsească o
soluţie: acceptare sau respingere a acestor formaţii verbale recente.

4 Hristea 2004: 27.

247
Bibliografie:
[1] Ciobanu, Georgeta, Adaptation of the English Element in Romanian, Editáura Mirton,
Timişoara, 2004.
[2] Corbeanu, Ramona Cãtãlina, Verbe „neologice” în limbajul comunicãrii informale me-
diate (creaţii trecãtoare).
[3] Cuniţă, Alexandra, Din nou despre sufixul –iza, în Aspecte ale dinamicii limbii române
actuale, volumul al doilea, Editura Universitãţii din Bucureşti, 2003, p. 107-117.
[4] Florea, Anca, Formaţii verbale în limba românã actualã şi încadrarea lor morfologicã, în
Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, volumul I, Editura Universitãţii din Bucureşti, 2002,
p. 77-105.
[5] Hristea, Theodor, Conceptul de neologism în lingvistica româneascã, în Tradiţie şi ino-
vaţie în studiul limbii române, coord. Gabriela PANÃ DINDELEGAN, Editura Universitãţii
din Bucureşti, 2004, p. 23-37.
[6] Pană Dindelegan, Gabriela, Aspecte ale dinamicii sistemului morfologic verbal, Bucu-
reşti, 1987.

248
PRIVIND SPRE VIITOR

Prof. FOLDVARI MONICA ANA


Școala Gimnazială Nr. 1, Remetea

Pornind de la afirmația marelui umanist olandez Erasmus-care observa că „viitorul


unei națiuni este hotărât de modul în care aceasta își pregătește tineretul”- apreciem încă o
dată importanța pe care educația o are în viața individului și a societății atât în prezent cât
și în viitor.
Privind spre educația viitorului se impune să acordăm o atenție specială modului în care
aceasta se conturează-adică în sistem dual,atât în modul clasic față–în–față cât și online.
Noile realități din societate au adus sistemul de educație în fața unei provocări-școala
online,cercetarea acestui subiect devenind o necesitate și reprezentând o tendință în mode-
lele educative actuale.Studiile referitoare la această temă demonstrează că există o multitu-
dine de factori implicați in educația online –între care un rol important îl are platforma de
comunicare,ca element de noutate față de sistemul clasic. Educația la distanță are o serie de
aspecte cunoscute dar și aspecte mai puțin definite ce vor fi urmărite în timp.
Aspectele cunoscute privesc programele școlare,respectiv competențele-cheie euro-
pene urmărite de profesor,însă în cazul școlii online este necesară o abordare diferită,pliată
pe modul de comunicare virtual.
Discutănd pe marginea acestui subiect în calitate de profesor de istorie și geografie am
observat că o mare parte din succesul temelor propuse ține de managementul clasei,de modul
de organizare a lecțiilor,distribuirea corectă a resurselor de timp și nu în ultimul rând de in-
troducerea unor scurte prezentări,filme,documentare bine selecționate pentru tema pro-
pusă.Este recomandat ca durata acestora să nu depășească 10-15 minute pentru a capta și a
menține atenția elevilor.Introducerea unor elemente de joc didactic în special la reactualizarea
cunoștințelor atrage de asemenea interesul copiilor.Feed-backul oferit de participanți la fina-
lul fiecărei ore este de regulă relevant pentru succesul activității.
Aspectele mai puțin cunoscute ale educației la distanță urmăresc parametrii de atin-
gere a performanțelor școlare,modul în care elevii recepționează și utilizează informația pe
termen scurt și lung,confortul emoțional al participanților,etc.
Rezultatele raportului de cercetare evaluativă „Scoala online.Elemente pentru inova-
rea educației” evidențiază fapt ul că elevii s-au confruntat în timpul scolii online cu anumite
dificultăți tehnice dar mai ales cu lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii
și nu în ultimul rând cu accesul limitat la internet,in special în zonele rurale.De asemenea
profesorii au menționat faptul că prea muțte aplicații și platforme îi pun în dificultate pe
elevi.S-au remarcat și discrepanțe între elevii cu rezultate foarte bune și bune -care reușesc
să parcurgă curriculum-ul de trunchi comun conform planificărilor existente în condițiie
școlii online -și elevii cu rezultate slabe care reușesc să atingă obiectivele propuse doar în
proporție mai mică.
Pe de altă parte există și aspecte pozitive,elevii au fost încurajați să lucreze indepen-
dent,să continue învățarea și dincolo de școală și poate cel mai important aspect-să învețe
să se adapteze.

249
În concluzie putem afirma că succesul învățământului la distanță este o rezultantă a
unui efort colaborativ între toți factorii implicați.cadre didactice,elevi,parinți,manager șco-
lar,informatician etc și nu un atribut exclusiv al uneia dintre părți În prezent privim cu spe-
ranță spre viitor și cu convingerea că împreună putem face o educație de calitate și o lume
mai bună.

Bibliografie:
Foldvari Monica-Ana,Din trecutul locurilor noastre-Istoricul Școlii Primare de Stat din Pă-
călești-Țigănești 1920-2008,Editura Aureo,Oradea,2018
Botariuc Petre, Glava Cătălin, Ilie Marian, Labăr Adrian Vicențiu, Stefănescu Doru, Con-
stantin Cucoș, Iancu Daniel, Istrante Olimpius, Pânișoară Ion-Ovidiu, Velea Simona, Scoala
Online Elemente Pentru Inovarea Educației Raport de Cercetare Evaluativă, Editura Uni-
versitații din București, București 2020
Webografie
https://www.upit.ro/ro/upit-pentru-comunitate/educatia-fata-cu-provocarile-unei-situatii-
exceptionale,accesat in 31.05.2021

250
WORDWALL. NET ÎN STUDIUL LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE

Prof. FACA NICOLETA ANCA


Școala Gimnazială Nr 1 Remetea

Școala online a debutat cu incertitudini, cu teama de necunoscut și mai ales cu gândul


că nu vom mai avea finalitate în educație. Acel moment a reprezentat startul reinventării
cadrului didactic, pus în situația de a-și coordona elevii de la distanță. De cealaltă parte,
elevii erau antrenați într-un proces al cunoașterii nou, care se potrivea cu activităților lor
zilnice de a călători în lumea virtuală prin cea mai atractivă activitate, jocul.
Platforma WORDWALL.NET este o platformă educațională atractivă pentru elevi.
Am folosit această platformă la orele de Limba și literatura română, în vederea consolidării,
dar și a evaluării cunoștințelor. Această platformă poate fi utilizată atât la orele de grama-
tică, cât și la orele de literatură. Pe lângă platformele Google Classroom și Socrative, am
folosit această platformă pentru a capta interesul elevilor și pentru a facilita înțelegerea no-
țiunilor gramaticale și de teorie literară.
Accesând această platformă, am reușit să construiesc jocuri educaționale interactive,
în format digital. Acestea la rândul lor pot fi inserate în alte platforme de învățare sau dis-
tribuite prin link.
Caracteristicile platformei sunt numeroase. Prin intermediul ei se pot crea resurse
după tipare exacte, profesorul poate alege teme și opțiuni de personalizare a resursei ținând
cont de particularitățile elevilor și sarcinile create pot fi atribuite acestora. După crearea re-
sursei, ea poate fi vizibilă și altor profesori, constituind astfel o resurse educațională digitală.
WORDWALL.NET se poate accesa ușor cu ajutorul motorului Google. După acce-
sare, cadrul didactic își poate crea propria pagină, unde vor fi stocate toate materialele. Jo-
curile pot lua mai multe forme.

Am folosit două dintre aceste jocuri în cadrul lecțiilor de consolidare a noțiunilor


despre pronume la clasa a VII-a și adjectiv la clasa a VI-a. Cele două activități au fost reali-
zate cu ajutorul jocului numit Roata norocului (Random Wheel ) și Deschide cutia. (Open
the box).

251
Deschide cutia (Open the box) este o activitate plăcută elevilor. Cu ajutorul ei am
evaluat Adjectivul la clasa a VI-a. Am alcătuit 14 întrebări, pe care le-am ascuns în spatele
cutiuțelor albastre numerotate.

Numind cutia, elevii descoperă întrebarea.


Roata norocului (Random wheel ) este un joc atractiv, muzical și colorat care stârnește
interesul elevilor. Ora de limba română s-a transformat într-o competiție, elevii fiind dornici
să răspundă la cât mai multe întrebări. Elevii clasei a VII –a au aprofundat pronumele ju-
cându-se de-a Roata norocului. Roata poate cuprinde un număr nelimitat de întrebări.

252
Apăsând butonul Spin It, roata se învârte. Elevii răspund la întrebarea selectată cu
ajutorul săgeții roșii.
După ce itemii sunt rezolvați, pot fi eliminați pentru a evita repetarea lor. Rămân însă
salvați în aplicație, astfel încât aceasta să poată fi refolosită la nevoie.
Școala online poate fi plăcută de elevi și profesori. Important este să conștientizăm
beneficiile acesteia, să considerăm că fiecare început este un pas spre viitor, care ne respon-
sabilizează mai mult pe fiecare dintre noi.
Consider că fiecare cadru didactic trebuie să fie într-o continuă perfecționare, adaptat
cerințelor societății pentru că are o menire nobilă: formează și pregătește tinerele generații
pentru viață. Școala online ne-a dat ocazia să ne reinventăm pentru noi, pentru copiii noștri
și pentru elevii noștri.

Webografie:
1. www. rei. plus, Georgiana Soare, Wordwall.Net.
2. wordwall.net, Visual Education Lid.

253
NECESITATEA INOVAȚIEI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC

FARCAȘ FELICIA
Școala Gimnazială Nr. 1 Orbeni, Bacău

Inovația în domeniul educației este una dintre preocupările centrale ale instituțiilor
de învățământ deoarece acestea trebuie să se adapteze la rapidele schimbări tehnologice,
culturale și economice ale societății de azi. În articolul de față vom încerca să realizăm o
scurtă introducere asupra acestui subiect încercând să răspundem la următoarele întrebări:
Ce înțelegem prin termenul de inovație? De ce este atât de important pentru instituțiile de
învățământ în contextul social și cultural actual?
În dicționarul Merriam Webster, termenul inovație este definit ca „ceva nou sau o
schimbare adusă unui produs, idei, domeniu deja existent.” Se poate realiza astfel o diferențiere
între termenul inovație și invenție. Prin invenție înțelegem o descoperire a ceva încă necu-
noscut lumii, un produs al imaginației, pe când inovația, cu ajutorul creativității aduce îm-
bunătățiri unor produse deja existente, inventate deja. Pe scurt, inovația face referire la trei
termeni cheie: noutate, schimbare și modificare. Aceste schimbări ce se realizează într-un
anumit domeniu au ca scop principal îmbunătățirea calității unui produs sau a unui servi-
ciu. Această schimbare nu se face doar de dragul schimbării, ci pentru a aduce valoare, pen-
tru a răspunde noilor nevoi și cerințe ale societății.
În sistemul de învățământ românesc au avut loc de-a lungul anilor numeroase schim-
bări cu rol de a îmbunătăți situația deja existentă, de a moderniza pentru a răspunde schim-
bărilor societății contemporane. Așa cum bine știm, orice inovație aduce cu sine o serie de
comportamente, printre care și reticența la schimbare care de multe ori împiedică imple-
mentarea unor idei noi ce ar putea facilita învățarea și ar pregătii elevii pentru câmpul mun-
cii din ce în ce mai competitiv. Bineînțeles, schimbările trebuie să se producă treptat, în urma
unei analize realizate în prealabil, adaptate nevoilor și contextului socio-cultural a țării res-
pective ținând cont de specificul societății respective. Reticenți la schimbare sau nu, în con-
textul pandemiei provocate de coronavirus, toate sistemele de învățământ din lume, inclu-
siv cel românesc au încercat să se adapteze „din mers” și să facă față noilor provocări.
În ultimul deceniu aproape tot în jurul nostru s-a schimbat, cu excepția școlii care a
rămas aproape neschimbată. Trebuie să conștientizăm faptul că dacă vrem ca elevii noștri
să devină niște adulți activi și eficienți într-o societate aflată în continuă schimbare, trebuie
să ne implicăm și suținem inovația în domeniul educației. Școala secolului XXI trebuie să se
asigure că elevii dețin următoarele abilități: gândire critică, creativitate, abilități de comuni-
care și colaborare. Școala în societatea contemporană bazată pe utilizarea tehnologiei ar tre-
bui să ofere elevilor o mai mare autonomie în ceea ce privește propria învățarea deoarece
informațiile sunt mult mai accesibile, rolul profesorului schimbându-se astfel din resursă,
în facilitator și mediator.
Deseori, atunci când li se prezintă idei noi de schimbare, cadrele didactice dar și pă-
rinții se gândesc la toate motivele pentru care aceste idei nu pot funcționa fără a mai lua
analiza beneficiile pe care acestea le-ar putea aduce.
Fiecare cadru didactic poate contribui la inovarea sistemului de învățământ prin uti-
lizarea de strategii și metode inovative în cadrul lecțiilor. Competența digitală este o com-

254
petență esențială pe care atât cadrele didactice cât și elevii ar trebui să o stapânească în con-
textul socio-cultural actual când predarea în sistem online a devenit o necesitate. Digitaliza-
rea școlii a devenit astfel o problemă acută a societății, o inovație atât de necesară în special
în sistemul educațional românesc rămas în urmă. În ciuda crizei educaționale și a vulnera-
bilităților școlii evidențiate în contextul pandemiei, numeroase oportunități a fost scoase la
suprafață de asemenea. Cadrele didactice și-au arătat disponibilitatea să învețe și să utili-
zeze practici alternative de predare-învățare-evaluare astfel, asigurând o continuitate a pro-
cesului de învățare. Totodată, sistemul de învățământ poate privi această criză și ca pe o
oportunitate de regândi anumite aspecte ale procesului de învățare. Un exemplu ar putea fi
modificarea programei școlare, includerea unor activități de învățare variate și flexibile, as-
tfel, instruind elevii spre a deveni cetățeni capabili să funcționeze într-o societate tehnologi-
zată aflată în continuă mișcare.

Bibliografie:
Bush, Tony, Leadership și management educațional. Teorii și practici actuale, Editura Polirom,
București, 2015;
Frangopol, Petre, Mediocritate și excelență. O radiografie a științei și învățământului din România,
Editura Albatros, București, 2002.
https://www.merriam-webster.com/dictionary/innovation
https://en.unesco.org/sites/default/files/education_in_a_post-covid_world-
nine_ideas_for_public_action.pdf

255
VALENȚELE MEDIULUI VIRTUAL DE ÎNVĂȚARE

Prof. înv. primar FUGACIU VICTORIA TASI


L.P.S. „Petrache Trișcu” Craiova

„Procesul de învățare ar trebui să fie distractiv” – afirmă J. Olsen şi Th. W. Nielsen (2009),
folosind o metodologie adaptată, diversă și incitantă. „Dacă învățarea nu e distractivă – com-
pletează autorii – vom face eforturi imense, atât elevii, cât și noi, profesorii.”
Elevii noștri afirmă adesea că își petrec cea mai mare parte a timpului liber în fața
calculatorului. Putem chiar spune că sunt ”nativi digital” dovedind competențe informatice
care uneori le depășesc pe cele ale educatorilor. De aceea consider că trebuie să-i învățăm
pe copii să-l folosească în scop educativ, determinându-i astfel să renunțe la acele jocuri
care, pe lângă faptul că nu educă, uneori incită la violență.
Resursele web pot fi utilizate atât în predare și învățare cât și în procesul de evaluare.
Prin învățarea cu ajutorul calculatorului conținutul informativ este distribuit pe cale elec-
tronică.
Metodele de predare utilizând internetul se bazează pe cele clasice conversația, exer-
cițiul, problematizarea, demonstrația, cu facilitățile oferite de aplicațiile web. Predarea de-
vine mai atractivă și eficientă, iar evaluarea mai diversificată.
Dacă învățământul modern își propune învățarea centrată pe elev, acum putem vorbi
despre centrarea pe utilizator. Elevul devine ”un căutător de cunoaștere, mai degrabă decât
un depozit”(Freire, 1970).
În sistemul e-learning elevii:
- sunt mai puțin implicați emoțional;
- au mai multă autonomie;
- au acces la informații oricând și oriunde;
- lucrează în ritm propriu;
- își manifestă gândirea creativă;
- pot comunica cu colegi din alte școli pe teme de interes comun.
La nivelul învățământului primar mediul virtual de învățare are anumite limite date
de vârsta școlarilor, competențele informatice dobândite până acum. Ei sunt familiarizați cu
folosirea tastaturii și a unor comenzi simple.
Utilizarea calculatorului este vitală în societatea de azi, de aceea introducerea manu-
alelor digitale la clasele I-IV este un pas necesar spre modernitate, o adaptare a sistemului
de învățământ la lumea tehnologiei. Prin intermediul manualelor digitale, școala româ-
nească se apropie de elevi și răspunde mai bine nevoilor și așteptărilor acestora. Manualele
în format digital sunt considerate atractive de către școlarii mici.
Softurile educaționale sunt foarte bune și utile în activitatea din școală, copiii învață
mult mai ușor anumite noțiuni, sunt atractive și sunt concepute interdisciplinar, ceea ce ne
determină să abordăm tema din mai multe perspective.
Prezintă o serie de avantaje incontestabile: întrebărilor le sunt date răspunsuri exact;
deprinderile se formează mai ușor dacă se folosesc imagini, sunete, animație; copilul învață
prin descoperire, el caută informația nu o primește de-a gata; informația primită este mai
ușor asimilată și de durată deoarece copilul învață într-un mediu cunoscut și preferat de el,

256
furnizează un mare volum de date, asigură o instruire individualizată, favorizează parcur-
gerea unor secvențe de instruire complexe prin pași mici, adaptați nevoilor individuale de
progres în învățare, facilitează realizarea unui feed- back rapid și eficient, oferă posibilitatea
simulării unor procese greu sau imposibil de accesat în mod direct, stimulează implicarea
activă a copilului în învățare.
Calculatorul poate fi folosit in:
-predarea unor cunoștințe noi; Elevii vor învăța să numere și să citească folosind anumite
soft-uri educaționale. Marele avantaj al acestui program este acela că toți copiii pot folosi
conținutul informațional la un nivel propriu, îl pot achiziționa într-un ritm personal, ceea
ce contribuie la sporirea stimei de sine și a încrederii în forțele proprii.
-consolidarea cunoștințelor acumulate, înțelegerea unor noțiuni; Exercițiile din softurile
educaționale sunt prezentate într-o formă care permite copiilor vizualizarea în mod cores-
punzător conceptul însușit. Imaginile permit restructurarea unei probleme, aceasta fiind
mai ușor procesată de sistemul vizual și perceptiv al copiilor, sporind abilitatea acestora de
a înțelege fenomenele mai dificile.
-evaluarea cunoștințelor; Jocurile didactice de evaluare, indiferent de domeniu,îi stimulează
să participe la activitate și creează o atmosferă destinsă. Sarcinile sunt prezentate sub forma
unor jocuri care cuprind exerciții vizualizate într-o formă grafică atractivă, cu elemente de
animație și sunet. Elementele de joc pe care softul le conține sunt provocatoare, stârnesc
curiozitatea, mențin atenția un timp mai îndelungat și dezvoltă imaginația copiilor, ofe-
rindu-le în același timp și o motivație intrinsecă, deosebit de importantă pentru îmbunătă-
țirea performanțelor la disciplinele specifice învățământului primar.
Softurile educaționale se pot folosi în cadrul tuturor tipurilor de activități. Unele sof-
turi educaționale pot fi utilizate în cadrul mai multor discipline, deoarece sunt concepute
interdisciplinar.
Utilizarea soft-urilor educaționale se dovedește a fi un instrument de învățare efici-
ent, care determină apariția unor modificări semnificative în achiziția cunoștințelor și în ati-
tudinea față de învățare a copiilor. Copiilor le place mai mult să învețe prin intermediul soft-
urilor educaționale, decât prin metode tradiționale, acestea contribuind la dezvoltarea unor
atitudini pozitive față de învățare și la îmbunătățirea rezultatelor obținute.
Mediul virtual ajută la transformarea orelor tradiționale în ore interactive, captivante
și chiar mai distractive, ajutând astfel elevii să învețe într-un cadru mai prietenos, mai rela-
xat, eliminând astfel bariera dintre băncile din sala de clasă și catedră și mărind astfel efici-
ența în procesul de învățare.

Bibliografie:
Mihaela Ilie, Radu Jugureanu, s.a., Manual de instruire a profesorilor pentru utilizarea plat-
formelor de eLearning, Editura Litera Internaţională, Bucureşti, 2008.
Ciprian Ceobanu, Învățarea în mediul virtual, Editura Polirom, București, 2016

257
ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC ȘI PROVOCĂRILE
DIN MEDIUL ONLINE

Prof. FĂNICĂ DANIEL


Școala Gimnazială Cândești, Buzău

Pe fundalul pandemiei de coronavirus, care a împins multe state să închidă școlile pe


o perioadă nedeterminată, profesorii din România au fost provocați să se adapteze rapid și
să transmită un mesaj important copiilor: „învățarea va continua dincolo de școală/grădi-
niță, cu instrumente online accesibile tuturor și cu multă determinare, vom face progrese
împreună și, mai mult decât oricând, vom încuraja copii să învețe și să lucreze independent.
Pentru a crea niște obiceiuri de succes, conducerea fiecărei școli a trebuit să coordo-
neze organizarea școlii online și profesorii să comunice cu fiecare clasă în parte, în grupuri
de mesagerie instantă organizate în prealabil. Tot acest context înseamnă mai mult timp de
pregătire și un efort mai mare de coordonare pentru profesori. Chiar dacă nu va putea fi
recuperată întru totul interacțiunea din clasa fizică și nu toate orele au putut fi organizate
online, exemplele reușite ale celor care au reușit să aplice aceste măsuri arată că oricât de
anevoios, procesul este fezabil, cu motivație și multă răbdare. Succesul unui astfel de de-
mers ține întâi de toate de o planificare cât mai bună.
Mai multe școli au organizat deja „cancelarii online” – ședințe de coordonare cu pro-
fesorii pe platforme precum Skype, Google Meet, Whatsapp sau Facebook Messenger.
Cel mai popular instrument de colaborare online cu aplicații care acoperă toate ne-
voile de comunicare și colaborare online este Google. Pentru a accesa gratuit Suita Google
for Education, e nevoie ca școala să aibă un domeniu și să se înregistreze cu un cont G Suite
for Education. Un singur administrator poate crea acest cont de unde poate crea adrese de
email tuturor utilizatorilor pentru acel domeniu.
Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o clasă reală, profesorii s-au
folosit de trei tipuri de resurse:
1. O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text – Zoom și Google Meet
(accesul gratuit)
2. Aplicații sau platforme de colaborare online, care au facilitat schimbul de docu-
mente, teste sau teme pentru acasă și au înregistrat o evidență a acestora, care au permis și
un feedback din partea profesorului – Google Classroom și alternative, precum Edmodo,
EasyClass și ClassDojo.
3. Resurse și aplicații de învățare pe care le-a creat profesorul sau resursele deja exis-
tente sub formă de prezentări, lecții, fișe, imagini și clipuri pe care le-au putut folosi atât în
timpul lecțiilor live, cât și ca teme de lucru pentru acasă. Aici sunt incluse aplicațiile precum
ASQ, Kahoot, Quizziz, Wordwall, Padlet, Twinkl sau Digitaliada, precum și alte surse de
inspirație pentru filme, teme și studiu individual.
Multitudinea de practici și aplicații a generat oboseală și confuzie atât în rândul pro-
fesorilor, cât și a elevilor. Dacă în unele școli s-a decis utilizarea unor anumite aplicații, în
altele fiecare profesor a folosit metode diferite. Nu este nevoie doar de liste de resurse (există
chiar o inflație), ci de asistență de a organiza munca cu ajutorul acestora. Profesorii simt

258
nevoia de coordonare și de lucru după un plan organizat, dar și asistență din partea institu-
țiilor abilitate. Așadar, pe lângă nevoia de a înțelege cum se utilizează instrumentele online,
profesorii au evidențiat nevoia de a primi sprijini pedagogic.
Un studiu arată că ”45% din persoanele implicate în procesul educațional au spus că
le-ar fi fost necesar un training pentru gestionarea situațiilor de criză care i-ar fi putut ajuta
să poată lua decizii mai bune în această perioadă”
În România, accesul la internet și lipsa echipamentelor rămân încă problematice în
familiile unde există profesori și unul sau mai mulți elevi dacă nu dețin mai multe echipa-
mente. Mai multe persoane au ținut să atragă atenția asupra situației dificile a școlilor din
mediul rural unde nici profesorii și nici copii nu au acces la instrumente digitale, făcând
imposibilă desfășurarea de cursuri în mediul online.
Ultimul studiu realizat arată că:”62% dintre profesori au spus că le-a lipsit echipa-
mentul potrivit (laptop, tabletă, telefon, dar și acces la internet) pentru desfășurarea acestor
cursuri online și 56% dintre ei au răspuns că le-ar fi fost necesar training real pentru utiliza-
rea platformelor online”
Situația actuală a demonstrat gradul scăzut de alfabetizare IT în rândul profesorilor
de toate vârstele. Astfel, s-a menționat și inutilitatea unor cursuri urmate de profesori în
trecut, inclusiv în programe oficiale de formare, care nu i-au ajutat pe aceștia să își desfă-
șoare activitatea în condiții optime în aceste momente. Nici în rândul elevilor situația nu
este neapărat mai bună, având în vedere că unii dintre elevi nu au reușit să se conecteze la
lecții ușor pentru că ei sau părinții lor nu aveau cunoștințe pentru a folosi astfel de instru-
mente.
Una dintre provocările menționate de cea mai mare parte a profesorilor a fost conexi-
unea reală cu elevii și obținerea de feedback. De aceea, mulți dintre ei au menționat faptul
că elevii simt nevoia de a se vedea și de a interacționa în offline. Profesorii au experimentat
metode diverse pentru a reuși să le atragă atenția copiilor și de a-i putea implica, dar succe-
sul a depins în mare parte, pe lângă aplicațiile folosite, de interacțiunea pe care o aveau în
mediul offline.
Lucrul cu grupe mari de elevi este dificil și obositor, iar în acest context interacțiunea
scade. Și prezența pentru un timp îndelungat în fața unui computer sau telefon a unui elev
poate dăuna; unii profesori considerând eficientă din acest punct de vedere combinarea
muncii online cu cea individuală, care nu necesită neapărat utilizarea unor resurse online.
Dacă privim partea pozitivă, totuși, mulți dintre profesori privesc această criză ca pe
o oportunitate de a deprinde abilități noi, de a învăța mai multe despre ei și simt că au o
mare responsabilitate de fi alături de elevii lor și de a-i ghida să treacă prin această perioadă
grea.

259
NOUA ABORDARE PEDAGOGICĂ ÎNTR-UN SISTEM DE EDUCAȚIE
ONLINE

Prof. înv. preșcolar FELICAN LEONTINA


G.P.P. „Căsuța cu povești” Bistrița

Vremurile pe care le traversăm ne pun în față noi provocări pe care trebuie să învă-
țăm să le depășim cu succes. Trăim într-o nouă eră, oamenii sunt din ce în ce mai ocupați,
întâlnim o diversitate de gadgeturi, internetul este de mare viteză, și implicarea rețelelor
sociale în viața noastră au redefinit felul în care ne comportăm, vorbim, ne informăm și
învățăm zi de zi.
Situația nou generată, a impus o învățare experimentală, adaptare rapidă care s-a
concretizat rapid într-o învățare de tip online, sincronă, care a fost primită. La început cu
scepticism de către cei mai mulți profesori și cu entuziasm și curiozitate de către cei mai
mulți elevi/studenți. În acest context, profesorii au fost nevoiți să integreze într-un timp
foarte scurt TIC și noile tehnologii de predare în programele lor de instruire.
Apariția pandemiei la nivel global a produs schimbări sistematice la nivel educatio-
nal, sistemul national de educația a trebuit să se adapteze rapid, să găsească soluții funcțio-
nale în cel mai scurt timp iar învățarea online și predarea la distanță fiind noile modalități
de educație și noua abordare pedagogică.
A fost neceară o adaptare a tuturor, o adaptare rapidă, neplanificată. Profesorii, ele-
vii, părinții, autoritățile s-au confruntat cu dificultăți fie de ordin tehnic (cum folosim noile
platforme, cum ne conectăm, ce opțiuni de utilizare există, cum înregistrăm participanții,
calitatea conexiunii la internet), fie de ordin material (ce calculatoare, telefoane, tablete avem
la dispoziție, conexiune la internet, spațiul de conectare, de realizare a cursurilor), fie de
ordin al resurselor umane și al siguranței digitale (disponibilitatea părinților de a oferi su-
port copiilor, competențele părinților de a oferi suport digital copiilor, accesul nemonitori-
zat al minorilor la internet).
În acest context, sistemul de educație s-a confruntat și cu alte lipsuri și așteptări din
partea părinților. Unii părinți și elevi considerau că învățământul online de desfășoară în
același fel ca orele față în față. Cu timpul au constatat că implicarea părinților în acest timp
de învățate și participarea lor, alături de copii la orele online este impetuos necesară, în spe-
cial pentru copiii din clasele primare și preprimare. Pentru elevi a fost foarte obositor să
asiste la orele de curs în fața calculatorului, lipiți de iteracțiunea cu colegii de clasă.
Profesorii au constata că pregătirea lecțiilor pentru predarea online este cronofagă,
aceasta necesitând un interval de timp mult mai mare decât învățarea obișnuită. Parcurge-
rea unor cursuri de formare online pentru a se iniția cu diferite platforme, programe și apli-
cații educaționale a fost un alt pas pe care profesorii au trebuit să îl urmeze.
Iar provocările tehnice au existat de toate părțile: noi reguli de conduită în online, o
nouă dinamică (o dinamică cu care nu se mai întâlniseră nici elevii, nici profesorii, nici pă-
rinții), interactivitate (sau mai bine spus lipsa interactivității), conexiune mai bună sau ine-
xistentă la internet, cameră video on/off, nivelul atenției și al concentrării în sesiunile online.

260
Organizarea procesului de învățare în mediul online presupune o pregătire specială,
nu numai din perspectiva adaptării și gestionării conținutului, a asigurării mijloacelor ne-
cesare procesului de instruire, a flexibilității metodologiei de predare, ci, mai ales, din per-
spectiva pregătirii resursei umane (profesori și elevi/studenți, deopotrivă) pentru o astfel de
experiență didactică. Implementarea diferitelor modalități de interacțiune educațională în-
tre cadrele didactice și elevi a fost una dintre prioritățile decizionale ale managementului
instituțiilor de învățământ.
Modalitățile de interacțiune educațională au luat diverse căi, fiecare unitate de învă-
țământ s-a orientat spre o anumită platform educațională. Concomitent cu utilizarea plat-
formelor în activitatea educațională cadrele didactice și elevii au accesat diferite forme mai
puțin convenționale, de la mijloace de comunicare informaționale precum Whatsapp, Face-
book, e-mail, Skype, la platforme educaționale variate care au fost promovate în această
perioadă pe internet și sunt în varianta Google Meet, Zoom și aplicații ASQ, Kahoot, Qu-
izziz, Wordwall, LearningApps, Jigsaw puzzle, Padlet, Twinkl, Digitaliada, până la plat-
forme educaționale recomandate instituțional, precum Suita Google for Education, Google
Classroom, Edmodo, EasyClass și ClassDojo, Moodle etc.
Trecerea rapidă la o altă modalitate de interacțiune educațională, fără o pregătire
prealabilă are efecte pe termen lung negative, însă pe termen scurt și într-o situație de criză,
cum este cea în care ne aflăm, pare a fi o soluție corectă pentru a asigura continuitatea și
stabilitatea în procesul educațional.

Bibliografie:
C. Cucoș, O. Pănișoara, C. Glava,- Școala online elemente pentru inovarea educației Raport de
cercetare evaluativă București, 2020
C. Langa, L. S. Tudor, M. Stan, I. Bulgaru, Educația față cu provocările unei situații excepționale,
2020
https://www.upit.ro/ro/upit-pentru-comunitate/educatia-fata-cu-provocarile-unei-situatii-
exceptionale
http://e-istet.ro/scoala/educatia-online/

261
MODALITĂȚI CONCRETE DE PLANIFICARE A ACTIVITĂȚILOR DIN
GRĂDINIȚĂ ÎN MEDIUL ONLINE

Prof. HOLCA ANDREEA


UPJ: G.P.P. „Așchiuță”/ G.P.P. Nr 6 „Albinuța”

Grupa mijlocie
Tema anuală de studiu: Cum exprimăm ceea ce simţim?
Tema săptămânii: „Cartea cu povești de iarnă!”
În fiecare zi a săptămânii se va citi o altă poveste, iar întrega activitate a zilei se va
desfășura în jurul poveștii citite.
Luni: „Iepurilă și prima zăpadă”
Ziua începe cu momentul de mișcare pe o melodie la alegerea copiilor.
Ascultați povestea „Iepurilă și prima zăpadă”(poveste audio, citită de educatoare). Dis-
cutați cu un părinte despre personajele din poveste, despre aventurile lui Iepurilă, despre
anotimpul descris în poveste. Dacă v-a plăcut Iepurilă, puteți să îl desenați, să îl modelați
din plastilină sau aluat.
Faceți apoi din hârtie câțiva bulgări de zăpadă (hârtie mototolită), apoi bulgăriți-
vă cu membrii familiei voastre!
Marți: „O zi de iarnă” (https://www.youtube.com/watch?v=bpZs0dn93ac )
Să începem dimineața cu momentul de mișcare:
https://wordwall.net/resource/6626401/moment-de-mi%C8%99care-
Povestea de astăzi se numește „O zi de iarnă” . Ascultați-o cu mare atenție, apoi răs-
pundeți la următoarele întrebări: „Cu cine s-a întâlnit ariciul în drumul său spre bursuc?”,
„Ce a oferit șoriceilor?”, „Dar vidrei?”, „Dar căprioarei?”, „De ce credeți că a oferit aceste
lucruri?”, „De ce este bine să facem fapte bune?”, „Ce a primit drept răsplată pentru faptele
sale bune?”.
Poți enumera care sunt prietenii ariciului? (șoriceii, vidra, căprioara, bursucul). Nu-
mără prietenii și spune câți sunt. Așază-i în ordine crescătoare, de la cel mai mic, la cel mai
mare. Scrie numărul corespunzător pe fiecare prieten. Acum așază-i în ordine descrescă-
toare, de la cel mai mare la cel mai mic.
Construiește din lego sau din alte materiale pe care le dorești tu o căsuță pentru arici,
confecționează un arici din hârtie sau dintr-un cartof și realizează puzzle-ul următor:
https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=2c618a0a53fe
În încheiere, îți propun două jocuri pe care le poți desfășura:
1. „Suflă vântul”: mototolește o foaie de hârtie și așaz-o pe o masă. Imaginează-ți că
ești vânt și suflă cu putere ca să faci foaia să se miște. Suflă până când o dai jos de pe masă!
2. „Fugi de furtună!”: desfășoară următorul joc cu un membru al familiei tale: când
părintele spune „Afară e soare”, te plimbi prin casă, mergând normal. Când părintele spune
„Vine furtuna!”, trebuie să fugi prin casă și să găsești un loc unde să te adăpostești.
Miercuri: „Povestea bradului”
Momentul de mișcare se va realiza cu ajutorul unei poezii cunoscute de copii.
Povestea acestei zile este „Povestea bradului!”. Ascultă povestea din linkul de mai jos și
discută cu părinții tâi despre aceasta.

262
Observă imaginile și discută cu un adult din familia ta despre brad (mărime, cu-
loare, rădăcină, ace, conuri), decorează bradul dat respectând ordinea și culoarea globu-
rilor desenează un brăduț.
Confecționează un brăduț din nasturi, hârtie colorată sau orice alte materiale pe
care le ai la dispoziție. În acest timp poți asculta cântecul „Bradul” și să îl cânți și tu dacă
îți place!
Ca recompensă pentru munca depusă, poți decora bradul următor: https://www.li-
veworksheets.com/ry1421950ib
Joi: „Elmer, elefantul prietenos!”
Momentul de mișcare se va realiza pe melodia „Dansează bughi- bughi”
https://www.youtube.com/watch?v=OS7IUOBdwRY.
Ziua de astăzi i-o dedicăm lui Elmer. Vă invit să faceți cunoștință cu el, ascultând
o poveste foarte frumoasă: https://www.youtube.com/watch?v=CTXRYXyUyao. Ați des-
coperit acum cine e Elmer? Elmer este un elefant prietenos și deosebit deoarece este mul-
ticolor.
Elmer vă propune să alegeți ceea ce veți face în continuare: îl puteți construi pe
Elmer din materialele de construcții pe care le aveți la dispoziție, puteți colora drumul
corect care îl conduce pe elefant la copac (fișă labirint) sau puteți uni elefantul cu umbra
potrivită!
Elmer vrea să aibă cât mai mulți prieteni așa că vă invită să îi faceți voi câțiva. Veți
avea nevoie de o coală albă, un burete de bucătărie, 4 tempera de culori diferite, farfurie
de plastic. Turnați puțină tempera în farfuria de plastic. Tăiați buretele în patru părți egale
apoi înmuiați-le în culoare. Desenați un elefant pe coala de hârtie, apoi ștampilați cu bu-
retele pentru a-l colora. Elefantul vostru este gata!! (îi puteți da și un nume dacă vreți!).
În drumul lor spre vârful muntelui, Elmer și elefănțeii au cântat și s-au jucat! Unul
din jocurile lor preferate se numește „Am spus bine, n-am spus bine?”. Jucați și voi acest
joc împreună cu familia voastră!
La finalul acestei zilei vă propun un joc distractiv pentru care aveți nevoie doar de
un pai și niște bucățele de hârtie (video).
Vineri: „Noapte de Crăciun”
Gimnastică de înviorare se va realiza cu ajutorul unui joc cu text și cânt.
Povestea acestei zile este „Noapte de Crăciun”. Ascultați povestea citită de unul
dintre părinții voștri, observă imaginile, apoi răspundeți la următoarele întrebări: „Des-
pre cine este vorba în poveste?”, „Ce face Moșul pentru a se pregăti de noaptea de Cră-
ciun?”, „Ce culoare are hârtia cu care Moșul a împachetat cadourile?”, „Câte prăjiturele
face Moșul pentru el și renii lui?”, „Ce formă au prăjiturelele?”, „Poți descrie îmbrăcă-
mintea Moșului?”, „Pe unde intră Moșul în casele copiilor?”, „Cum sărbătorește Moșul
Crăciunul?”.
După cum ați văzut, Moș Crăciun are foarte multă treabă, așa că vă propun să de-
venim astăzi ajutoarele lui, adică să ne transformăm în mici spiriduși. Veți putea modela
din aluat sau din plastilină niște fursecuri cu forme diferite, să construiți din materialele
dorite de voi un cuptor pentru prăjiturele sau să uniți punctele pentru a crea etichete
pentru prăjituri.
Cât timp așteptați să se coacă minunatele fursecuri, vă invit să desfășurați un joc:
https://wordwall.net/resource/2751416/provocare-%C8%99i-mi%C8%99care
263
După ce ați terminat scos fursecurile din cuptor, așezați-le pe o tăviță/ foaie albă.
Formați mulțimi de fursecuri de același fel, numărați-le și spuneți câte fursecuri aveți
(exemplu: „Eu am trei fursecuri în formă de stea și două în formă de lună” etc), apoi
așază-le în perechi și spune ce observi! Decorează fursecurile, dacă dorești, folosind pro-
duse din bucătăria ta.
Odată așezate fursecurile, numărați câți spiriduși au reușit să termine
treaba: https://wordwall.net/resource/7831713/sa-num%C4%83r%C4%83m-spiridusi
Drept răsplată pentru această zi, Moșul v-a trimis o medalie pentru cei mai buni
spiriduși!

Bibliografie:
Resurse online:
• https://www.liveworksheets.com/ry1421950ib
• https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=2c618a0a53fe
• https://www.youtube.com/watch?v=bpZs0dn93ac
• https://www.youtube.com/watch?v=OS7IUOBdwRY
• https://www.youtube.com/watch?v=CTXRYXyUyao
• https://wordwall.net/resource/2751416/provocare-%C8%99i-mi%C8%99care
• https://wordwall.net/resource/7831713/sa-num%C4%83r%C4%83m-spiridusi
• https://wordwall.net/resource/6626401/moment-de-mi%C8%99care-

264
ADAPTAREA CU SUCCES LA NOU
(PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA ONLINE)

Prof. înv. preșcolar HODOROG GEORGIANA-DENISA


Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu” Comănești, Bacău

Tehnologia este parte a vieții de zi cu zi. Încă din primul an de viață, copiii sunt atrași de
tehnologie și, pe măsură ce cresc, experimentează expunerea la diverse device-uri smart.
Încă de la grădiniță, copiii descoperă jocurile online și ajung să fie abili utilizatori ai
internetului, dezvoltându-și deprinderi de utilizare a echipamentelor și softurilor care de-
pășesc uneori nivelul părinților și al profesorilor lor. Pe măsură ce cresc, tehnologia este din
ce în ce mai mult folosită pentru a se exprima, pentru a relaționa, a comunica etc.
Pe de altă parte, școala reprezintă o provocare atât pentru copii, cât și pentru părinți.
Învățarea există și în online, iar pentru școli, profesori, părinți și elevi înseamnă doar noi
ferestre către educație. Adaptarea la predarea în online încurajează profesorii să colaboreze
între ei, împărtășindu-și materialele și practicile pedagogice mult mai ușor, la distanțe foarte
mari. Sunt profesori care au predat cursuri online și care sunt mai familiarizați cu unele
metode, iar mulți dintre aceștia își doresc să împartă din cunoștințele lor cu cei care au ne-
voie de sprijin.
Predarea online presupune flexibilitate în învățare și aduce rezultate clare, deschide
multe ferestre spre stilul de învățare al cursantului, preferințele lui, bineînțeles punctele lui
slabe, cadrul didactic putând, astfel, crea o experiență personalizată pentru fiecare în parte.
Se vor vedea rezultate imediat!
Pentru un profesor este imposibil la clasa să poată să se ocupe suficient de fiecare
copil în parte. In mediul online învățarea se poate personaliza în funcție de necesitățile şi
lipsurile elevului. Se poate face aprofundare personalizată, centrată pe noțiunile știute şi
astfel se observă clar ceea ce nu știe elevul. Spre deosebire de învățarea clasică, metodele
interactive din mediul online sunt variate, îl ajută să rețină mai ușor informațiile, îi sunt
întotdeauna la îndemână. Internetul îi pune la dispoziție imagini, filmulețe, planșe şi o mul-
țime de teste interactive.
Mutarea cursurilor în online încurajează elevii să aibă mai multă autonomie în învă-
țare, folosindu-și la maxim creativitatea. Totodată, mutarea temporară a procesului de în-
vățare pe online, poate susține ritmul învățării și poate crește încrederea elevilor în capaci-
tățile și resursele proprii pentru a fi autodidacți (de altfel, învățarea continuă pe tot parcur-
sul vieții adulte este guvernată de capacitatea de a fi autodidact). Confortul e crescut fiind
într-un spațiu personal, atât poate pentru elev cât și pentru profesor. Nu mai există gălăgie,
la nivel de management al clasei dinamica se schimbă iar părinții pot asigura cadrul potrivit
pentru învățare. Copiii au mai mult timp de odihnă, nu trebuie să se mai trezească foarte de
dimineață pentru a lua mijloace de transport în comun, se reduce din gradul de oboseală,
părinții pot monitoriza mult mai îndeaproape stilul alimentar pe care îl adoptă copiii. Fie că
nu înțeleg lecțiile de la clasă, refuză să-și facă temele sau pur și simplu vor să se joace pe
device-urile lor preferate – copiii din generațiile digitale par să-și dorească ceva mai mult
atunci când vine vorba de școală și învățare.

265
Copilul are nevoie să fie susținut în acest proces de învățare. Părinții, profesorii ob-
servă atracția copiilor față de jocurile digitale și ajung să includă în experiențele de învățare
ale copiilor resursele digitale, tocmai pentru a răspunde intereselor lor. În primii ani de
școală, copiii continuă dezvoltarea abilităților sociale (începută la grădiniță) și încep un pro-
ces complex de învățare. Descoperă științe structurate pe materii, învață să citească, să scrie,
să socotească, deprind noțiuni între care stabilesc legături, își pun întrebări noi, vor răspun-
suri complexe și provoacă atât învățătoarea, cât și părinții la dezbateri cu final neașteptat.
Studiului clasic din băncile școlii i se alătură acasă metoda inedită a învățării online,
ce completează perfect îndrumările primite din partea dascălilor și încurajează un tip bene-
fic de relație între copii și educație. Atunci când accesează un produs educațional online, de
pildă, copiii pot alege singuri între diferitele secțiuni ale platformei. Prin jocuri ce comple-
tează perfect manualul, copiii pornesc într-o călătorie virtuală prin lume, uimindu-ne de
câte lucruri minunate află. Informațiile pot fi accesate ori de câte ori este nevoie, fără ajutorul
părinților sau al unui profesor meditator. Astfel, elevii lucrează în ritmul lor, vizionează ori
de câte ori au nevoie un anumit filmuleț explicativ și își pot urmări îndeaproape evoluția.
Multe dintre cursurile online sunt vizuale, dinamice și ușor de înțeles, calități care nu pot fi
mereu atinse în lecțiile din clasă.
Există o serie de factori specifici învățării online care pot diminua motivația copiilor și
adolescenților pentru învățare: cadrele didactice joacă un rol esențial în menținerea motivației
copiilor pentru învățarea online, dar și părinții pot să ajute. Iată cum: Pentru mulţi tineri din
acest început de secol XXI, personalitatea online, activităţile şi interacţiunile sociale din me-
diul virtual sunt la fel de importante precum cele din viaţa reală.
Prin urmare, profesorii trebuie să fie conştienţi de acest lucru şi să-i ajute pe tineri să
profi te de oportunităţile pe care tehno-logiile online şi reţelele de socializare le oferă pentru
a-şi dezvolta competenţele-cheie. Mai mult decât atât, profesorii trebuie să-i ajute pe tineri
să devină cetăţeni responsabili, cu spirit critic.
Profesorii trebuie să integreze tematica legată de activităţile online în programa şco-
lară, datorită unor planuri de lecţie şi fişe de lucru bazate pe interactivitate şi, în acelaşi timp,
conforme cu cadrele naţionale de competenţă. Temele şi obiectivele fiecărei activităţi sunt
prezentate sub forma unui index cuprinzător, facilitând astfel utilizarea publicaţiei. Elevii
care folosesc aceste materiale au ocazia: să înţeleagă mai bine provocările şi oportunităţile
pe care le prezintă internetul, şi să dobândească competenţele de care vor avea nevoie în
viaţă şi carieră.
Când deschidem un computer conectat la internet, o întreaga lume se deschide în faţa
noastră. Timpul petrecut online nu înseamnă doar divertisment şi relaxare, ci poate fi timp
dedicat cresterii şi evoluţiei noastre. Iar pentru copii, acest lucru este adevărat cu atât mai
mult cu cât tehnologia devine tot mai frecvent parte a experienţei copiilor în mediul şcolar.
Aşadar invatarea online poate fi realizată cu succes şi acasa, aducând cu ea o
mulţime de avantaje şi beneficii. Dacă la clasă, profesorul explică o dată sau de câteva ori
lecţia, acasă, în faţa calculatorului, copilul poate reciti informaţiile de câte ori are nevoie. De
asemenea, poate căuta explicaţii suplimentare, poate cere ajutorul „colegilor” virtuali sau
chiar profesorilor care predau cursul online.
Un studiu recent realizat arată că elevii care folosesc educaţia online petrec mai multe
ore pe săptămână implicaţi în sarcinile şcolare, reuşesc să recupereze mai uşor dacă pierd
informaţiile transmise la scoala si sunt mult mai interesati să îşi continue studiile decât elevii
care folosesc doar mediul de învăţare tradiţional.

266
ȘCOALA ONLINE - O PROVOCARE

Prof. HORVAT NADIA


Prof. MUREȘAN ANA-MARIA
Colegiul Tehnic „Alesandru Papiu Ilarian” Zalău

Școala în online a fost și este o provocare a tuturor cadrelor didactice, deoarece până
în anul 2019 sistemul de învățământ din România și nu numai, nu s-a mai confruntat cu o
asemenea provocare. Acomodându-ne cu greu la noile metode de predare și evaluare în sis-
tem online din anul școlar 2019-2020 am reușit să finalizăm cu bine anul școlar.
Vacanța de vară nu a fost una obișnuită în care să ne putem ”încarca bateriile” pentru
anul care se apropia cu pași repezi și cu multe semne de întrebare: oare vom putea participa
fizic la ore, vom reuși să ne acomodăm restricțiilor impuse de pandemie, o să finalizăm cu
bine anul care urmează și nu în ultimul rând dacă vom trece cu bine, sănătoși peste acestă
perioadă.
Început de septembrie.
Obișnuiți ca în fiecare an să ne revedem colegii, să ne îmbrățișăm și să împărtășim
bucuriile vacanței, să ne bucurăm de un nou început de an școlar, acum însă totul s-a limitat
la cât de puține lucruri am făcut în această vacanță și dacă am reușit să trecem cu bine,
sănătoși peste problemele pandemiei
Început de an școlar atipic pentru elevi și profesori, marcat de măsurile fără prece-
dent cauzate de pandemia de coronavirus. După o absență de cîteva luni, tuturor ne era dor
de școală, de colegi, de prieteni și de profesori. Ne lipsea acea îmbățișare a revederii, însă a
trebuit să ne abținem și să zîmbim cu ochii, dincolo de fețele acoperite de măști. În acest an
școlar sloganul liceului nostru este: ”Nu ne îmbrățișăm mâine ca să ne putem îmbrățișa la
final”, datorită respectării normelor de distanțare socială. Așa a inceput noul an școlar 2020-
2021 cu reguli pe care le știam cu toții și pe care trebuia să le aplicăm, să fim responsabili.
La finalul primei saptamâni ne simțeam învingători, dar eram conșienți că urmează
să câștigăm victorie după victorie până la final de an. Deși masca și distanțarea împiedică
orele normale, obișnuite, elevii au suportat și s-au adaptat noii realități. Au urmat cateva
saptamâni dificile în care am respectat normele impuse de pandemie. Datorită numărului
mare de îmbolnăviri și a ratei de incidență mare la numărul de locuitori s-a trecut în online.
Am revenit la problemele cu care ne-am mai confruntat și la finalul anului școlar
2019-2020 precum: nu imi merge microfonul, pornește camera, îndreaptă camera spre tine,
mi-a cazut netul, s-a luat curentul, nu mă lasă să mă conectez etc. Toate acestea ne obosesc
și am constatat ca ne era dor de interacțiune, de vorbe și de zâmbete naturale și nu trecute
prin filtrul unui microfon și al unei camere.
Trăim într-o perioadă în care apar schimbări peste schimbări: școala trece online, iar
angajații sunt încurajați să lucreze de acasă. E o adaptare rapidă la un ritm incert pentru
părinți, elevi și profesori, privind cu îngrijorare anul școlar. În contextul acesta, care sunt și
cum se modifică rolurile familiei și ale școlii, în educația copiilor?
Cu răbdare, compasiune și susținere, timpul petrecut acasă cât și conceptul de școală
online pot fi o oportunitatea de a întări relația familie-școală de care e atâta nevoie pentru
viitorul copiilor.

267
Trecerea de la școala tradițională la online, problemele de organizare, restricțiile,
lipsa de resurse au provocat multă oboseală, dar și o performanță scăzută în rândul elevilor,
care simt izolarea și neputința mai puternic. În plus, școala tradițională nu se compară cu
școala online, existând cercetări care arată un randament mai scăzut în educația digitală. E
foarte important pentru ei să fie sprijiniți și apreciați chiar și pentru eforturi minime, zi după
zi. Recunoaște-le reușitele la final de zi sau la începutul zilei următoare, ca să aibă un start
bun.
Învățarea online sau hibrid poate fi chiar ceea ce au nevoie copiii, practic, pentru vi-
itorul lor: de autonomie și responsabilitate, de simțul colaborării și de încredere, de rezili-
ență.
Ce poți face ca să petreceți timpul în mod plăcut, dar și explorat la maximum? Dincolo
de teme și școală, elevii au nevoie să se deconecteze cu jocuri care îmbină plăcutul cu utilul:
jocurile! Cum ar fi să învețe să creeze propriile jocuri sau aplicații?
Există o mulțime de beneficii: stimularea creativității, deprinderea de abilități de pro-
gramare și design, abilități de logică și de rezolvare de probleme, dar și comunicare virtuală
și lucru în echipă (practic, îl pregătești de meseriile viitorului!).
Tranziția de la clasă la școală poate să fie demotivantă. E demonstrat că puterea de
concentrare scade odată cu trecerea educației în digital, iar izolarea nu ajută.
Nu există proces educativ separat, el are loc acasă, la școală și în societate. De aceea,
este atât de important să existe o comunitate unită, în care fiecare membru contribuie cu
resurse, dar și cu compasiune, pentru același scop: binele copiilor.

Bibliografie:
1. Educația copiilor în pandemie: ce rol și soluții au familia și școala, când copiii învață on-
line de acasă, Logiscool, București, Sectorul 1; https://www.logiscool.com › blog › ghid ›
educația-copiilor;;
2. Valentina-Mihaela Matresu-Binjung, Școala românească – între trecut, prezent și viitor,
editura Edict, Revista Educației,1 martie 2019

268
CÂND PREDAREA ON-LINE DEVINE O NECESITATE…

Prof. HALAȘAG LAURA


Liceul Tehnologic „Gh. Miron Costin’’ Constanța

De-a lungul vremii, istoria omenirii ne-a dovedit de foarte multe ori ca, o societate
educată are sorți de izbândă atunci când populația școlară frecventează cursurile unei forme
de învățământ de stat sau privat, într-un cadru instituționalizat, unde se bucură de cadre
didactice specializate pentru activitatea educativă, de resurse educaționale diverse, de stra-
tegii didactice tradiționale și moderne.
În starea igienico-sanitară actuală, se impune o redimensionare a formelor de pre-
dare-învățare-evaluare, o acomodare a tuturor actorilor procesului de învățare în vederea
adaptării la un nou stil de viață. Este un efort imens atât din partea creatorilor actului edu-
cational, cât și din partea beneficiarilor, elevii noștri cei de toate zilele.Ca o modalitate de
adaptare la cerințele educației contemporane și la meseriile viitorului se impune în mod
imperios o educație digitalizată, la care să aibă acces atât elevii din mediul urban, cât și cei
din mediul rural. Așa cum bine se știe, foarte mulți copii provin din familii dezavantajate
atât din punct economic, material, social, al condițiilor de mediu, cât și din punct de vedere
medical. Studiile neuroștiințifice arată faptul că foarte mulți copii au pierdut in timpul pan-
demiei ceva- o ruda apropiata, plăcerea de a socializa, bucuria studiului alături de colegii
de scoală,etc. În același timp cu toții am câștigat ceva- puterea solidarității umane in fața
bolii, respectul pentru ceea ce altădată treceam cu vederea, valori spiritual, încrederea într-
o etapă a devenirii ….
Cea mai nouă tendinţă în învăţământ, cunoscută şi apreciată de unii uitilizatori ca
fiind cea mai eficientă şi blamată de cei care nu și-au format deprinderea de a învăța perma-
nent, este învăţământul electronic. Cunoscut ca „e-learning” sau, mai nou, ca „e-education”,
conceptul de învăţământ electronic (sau virtual) este reprezentat de interacţiunea dintre
procesul de predare – învăţare si tehnologiile informaţionale.E-learning oferă şansa omului
de a se informa facil, rapid, în orice domeniu, nefiind condiţionat de un suport fizic (cărţile
din hârtie) sau de un intermediar (profesorul),într-o perioadă scurtă de timp, la „un click
distanță.
Profesorii şi elevii trebuie să facă echipă pentru crearea unui mediu de învățare prin
utilizarea tehnologiilor moderne. Astăzi, cel mai bun și cel mai important canal de distribu-
ție este cel online. Mediul online sprijină abilitățile secolului XXI precum colaborarea, co-
municarea și creativitatea.
Pe măsură ce cultura societăţii noastre se schimbă ca răspuns la inovațiile tehnolo-
gice, instituțiile și profesorii trebuie să se adapteze.
Astăzi, putem vorbi despre o învățare combinată care îmbină oportunitățile de învățare
față în față cu oportunitățile de învățare online. Gradul în care are loc învățarea online și modul
în care este integrată în curriculum pot varia în funcție de școli. Strategia de combinare a învățării
online cu instruirea școlară faţă în faţă este utilă pentru a adapta diversele stiluri de învățare ale
elevilor şi pentru a permite fiecărui elev să studieze în ritmul propriu.
Resursele online permit revoluționarea sistemului educațional, nu numai pentru că sunt
convenabile și accesibile, ci pentru că permit ca întregul proces de predare și învățare să devină
mai mai interesant și adaptat elevului digital. Astfel, se realizează o personalizare a învățării.
269
Astăzi, elevii şi profesorii beneficiază de resurse online gratuite și resurse online plătite. Fiecare
elev preferă resurse diferite în funcție de subiectele de interes și de stilul de învățare. Profesorii
şi elevii doresc instrumente de bună calitate care să fie gratuite.
Învăţarea electronică nu semnifică doar portaluri educaţionale, ea presupune învăţarea
pe tot parcursul vieţii - cunoscutul „life long learning”.Desigur, cea mai consacrată formă a în-
văţămâtului electronic este cea instituţionalizată, în special sub denumirea de învăţământ la
distanţă, dar şi instruire asistată pe calculator, instruire prin multimedia.
E-learning câştigă teren în fiecare zi prin punerea în aplicare a noilor tehnologii în
formare. Posibilitatea de a ne conecta prin intermediul unui site web pentru a dobândi cu-
noştinţe noi pe linia de îndrumare de la oameni care sunt,uneori, la sute de kilometri dis-
tanţă şi a învăţa aproape complet aspectul acestor conţinutului în timp real, permite dobân-
direa de noi cunoştinţe fără stresul de zi cu zi.
Posibilitatea apariției, pe plan uman, a reducerii capacității de exprimare verbală a
examinatului, însoțită de o pierdere a capacităților de prezentare-argumentare-contraargu-
mentare și accentuarea gradului de dezumanizare, paradoxal chiar în condițiile în care teh-
nica și tehnologia au deschis noi drumuri și au oferit noi instrumente și tehnici pentru co-
municarea interumană.
Observând numărul mult mai mare de avantaje decât al dezavantajelor, putem spune
că utilizarea platformelor eLearning este o oportunitate oferită celor care doresc să obțină o
formare continuă. Ea nu exclude educația clasică, în care sunt utilizate obiecte reale ca sursă
de informare ci îi adaugă resursele virtuale. Este indicată o îmbinare între metodele clasice
de învățare și evaluare și a celor eLearning pentru a obține performanțe în ceea ce privește
dezvoltarea competențelor elevilor.
Pasionați de gadgeturi smart, aplicații interesante sau jocuri online spectaculoase, adoles-
cenții rezonează destul de greu cu vechile metode de învățare. Din fericire, dezvoltarea tehnolo-
giei a presuspus și dezvoltarea unor produse educaționale create în acord perfect cu noile gene-
rații de elevi ai erei digitale.În consecină, cu toții ne vom conforma, deoarece oamenii culți sunt
veșnic deschiși la schimbare, la o educație permanentă!

270
UTILIZAREA APLICAȚIEI NEARPOD
ÎN CADRUL ORELOR ONLINE

HOGYE CRISTINA ERIKA


Școala Gimnazială „I. L. Caragiale” Baia Mare

Implicarea și interacțiunea elevilor, în special în cadrul clasei mari, este


destul de provocatoare. Întrucât elevii pot veni cu o varietate diversă de experiențe și aștep-
tări, este important să transmiteți cunoștințele într-un mod eficient. Învățarea activă și inte-
ractivă oferă elevilor o platformă pentru a îmbunătăți cunoștințele și experiențele de învă-
țare. Trecerea de la prelegerea tradițională la învățarea interactivă poate fi facilitată cu teh-
nologiile emergente. Prin încorporarea unei tehnologii antrenante în mediul de învățare al
elevilor, ar putea crea o sesiune de învățare semnificativă și un mediu interactiv. Învățarea
interactivă are ca rezultat faptul că elevii își asumă participarea la activitatea de învățare și,
ulterior, își dezvoltă cunoștințele. Nearpod este un instrument bazat pe web care permite
elevilor să se angajeze cu profesorul în timpul sesiunii de prelegere. Elementele interactive
sunt adăugate în software-ul Nearpod, iar prezentarea este transmisă pe dispozitivele stu-
denților prin internet. Este recomandat ca tehnologia bazată pe web, precum Nearpod, să
fie introdusă ca metodă de predare și învățare, în special în cadrul clasei mari, pentru a
încuraja interacțiunea și a promova învățarea independentă în rândul elevilor.
Utilizarea aplicației Nearpod
Nearpod este accesibil cu conexiune la internet. Elevii își pot vizualiza materialele de
învățare în timpul lecției folosind browserul web sau aplicația gratuită Nearpod folosind
propriile dispozitive electronice precum smartphone-uri, tablete și laptopuri. Profesorii pot
partaja diapozitivele de prezentare cu elevii lor, oferind un cod unic la începutul sesiunii.
Odată ce elevul va avea acces, aceștia vor putea vedea prezentarea pe ecranul lor individual.
Profesorul va avea controlul asupra ritmului prezentării. Elevii pot vizualiza diapozitivul
numai până când profesorul alege să ruleze prezentarea. Profesorul poate vizualiza numă-
rul de elevi care sunt activi în timpul sesiunii de predare. Acest lucru permite profesorului
să monitorizeze angajamentul elevilor și să înțeleagă progresul învățării prin activitățile on-
line pregătite cu ajutorul software-ului. Activitățile de evaluare formativă precum teste, son-
daje, funcții de desen, colaborare și întrebări deschise pot fi adăugate prezentărilor Near-
pod. Acest lucru permite elevilor să interacționeze cu conținutul, iar profesorul poate vedea
răspunsul fiecărui elev pentru o anumită activitate. Apoi, profesorul poate alege să discute
în continuare sau să ofere feedback formativ.
Realizarea unei prezentări
Există două moduri de a construi o prezentare. În primul rând, o prezentare complet
nouă poate fi pornită de la zero cu funcția numită „prezentare nouă”. Crearea de diapozitive
în Nearpod este similară cu cele create folosind Powerpoint. Imagini, audio, video, conținut
web, pdf etc. pot fi adăugate drept conținut în diapozitive. În al doilea rând, diapozitivele
de prezentare PowerPoint existente pot fi importate în Nearpod. Software-ul publică dia-
pozitivul ca imagine, prin urmare nu sunt permise alte modificări în text. Profesorul poate
încorpora videoclipuri pe subiect, astfel încât conținutul clipului să poată fi folosit pentru o
discuție. Odată ce diapozitivele de prezentare sunt gata, pot fi încorporate activitățile de

271
evaluare formativă. Activitățile disponibile în software-ul Nearpod sunt teste, sondaje,
funcții de desen, colaborare și întrebări deschise care pot fi utilizate ca evaluare formativă.
În timpul unei sesiuni, prezentările pot fi susținute prin Nearpod. După prezentare,
se pot da întrebări tip test sau cu întrebări cu răspunsuri multiple pentru a evalua înțelege-
rea elevilor cu privire la tema prezentării. Cu Nearpod, nu există o notare ulterioară făcută
de profesor, deoarece notarea pentru fiecare elev din clasă este realizată instantaneu de către
software. Chiar și datele întregii clase sunt generate instantaneu. Fiecare întrebare tip test
poate fi discutată în clasă ca feedback formativ. Acest lucru permite profesorului să abor-
deze orice problemă ridicată cae necesită clarificări.

Întrebările deschise pot fi puse în timpul sesiunii pentru a permite elevilor să gân-
dească și să răspundă. Strategiile deschise de evaluare formativă permit elevilor să gân-
dească singuri și pot întări abilitățile de gândire critică ale elevului. Dintre răspunsurile date
de elevi, profesorul poate decide să partajeze unele dintre răspunsuri și să aducă mai multe
discuții gândite pentru elevi.

Activitatea de colaborare, pe de altă parte, îi determină pe elevi să se angajeze în


discuții în timp real. De obicei, elevii nu vor participa deschis pentru a răspunde sau a dis-
cuta orice întrebări. De cele mai multe ori elevii nu se simt încrezători sau se simt timizi să
fie auziți cu voce tare. Unul dintre motive este că sunt îngrijorați dacă răspunsul sau părerea
lor pare greșită altora. Utilizarea software-ului Nearpod le oferă libertatea de a da răspun-

272
suri sau opinii, deoarece nu trebuie să vorbească în fața celorlalți. Astfel se stabilește inte-
racțiunea. Elevii au, de asemenea, posibilitatea de a vedea postarea altor elevi, deoarece
postarea va fi pe peretele diapozitivelor. Acest lucru poate crea mai multe gândiri și discuții
în rândul elevilor. Toți elevii pot participa și pot încorpora imagini și linkuri în cadrul dis-
cuției.

O activitate de desen oferă posibilitatea elevului de a participa activ prin desenarea


și transmiterea schiței. Uneori, înțelegerea mecanismelor, a diagramelor și a matematicii
poate fi exprimată prin desen. Dacă este greu de desenat, elevii au opțiunea de a găsi ima-
gini de pe internet și de a le posta sau pot desena manual răspunsuri, pot face o fotografie
și o pot încărca.

Utilizarea sondajelor le permite elevilor să se autoevalueze propria învățare cu întrebări


adevărate sau false sau să evalueze concepțiile greșite. Acest lucru va fi favorabil pentru profesor
pentru a vedea cum este răspunsul elevilor la întrebările din sondaj. Profesorul poate alege să
partajeze răspunsurile la sondaje sau exemple de trimiteri din instrumentul de desen sau întrebări
deschise, oferind astfel feedback instantaneu despre învățare.

273
După sesiune, profesorul poate vizualiza un raport detaliat al interacțiunii studenți-
lor în timpul prezentării. Raportul poate fi obținut și ca document PDF. Sesiunea ritmată a
elevilor este disponibilă pentru studenții care doresc să vadă cursul după sesiune. Elevilor
li se va oferi un pin separat și pot accesa materialul la momentul ales de ei. De asemenea,
poate fi obținut un document PDF al prezentării.

Concluzii:
Predarea interactivă poate fi realizată în clase mari folosind instrumente de învățare
ce încorporează elemete de tehnologie. Utilizarea Nearpod pare să ofere o abordare didac-
tică alternativă în comparație cu prelegerile tradiționale pentru a atrage elevii pentru o ex-
periență de învățare mai bună. Au existat câteva provocări evidențiate în această lucrare,
dar beneficiile utilizării Nearpod depășesc provocările suportate. Se recomandă ca Nearpod
să fie utilizat la predare, deoarece aplicația este ușor de utilizat, foarte interactivă, crește
implicarea elevilor și monitorizează progresul elevilor în timp real. Profesorii ar trebui să
utilizeze mai mult Nearpod, astfel încât să poată fi încorporat în predare pentru a crea o
experiență de învățare semnificativă.

274
CHESTIUNI DE EDUCAȚIE DIGITALĂ

HAȚEGAN MIHAELA SIMONA


Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orăștie

Mulţi specialişti au încercat să identifice şi să clasifice „proprietăţile” sau „caracteris-


ticile” TIC ceea ce, în esenţă, poate fi util ca exerciţiu academic. Preocuparea majoră constă
în: – Cum ne-ar putea ajuta, acestea, să fim mai eficienţi în sala de clasă?
În mod particular, lista de „caracteristici unice” a lui Gary Beauchamp (2012 - 2013),
pentru că deşi este în esenţă vorba de o clasificare descriptivă, conține un model foarte util
pentru profesorii care s-au decis să utilizeze instrumente de e-learning într-un anumit con-
text şi, bineînţeles, care dintre acestea ar putea fi utile şi pe viitor. Ţinând seama de lista lui
Beauchamp sunt evidențiate următoarele aspecte în procesul de introducere a elementelor
TIC în actul didactic:
• Viteza - Utilizarea TIC permite ca atât profesorii, cât şi elevii să facă lucrurile să se
întâmple mai repede. Astfel, avem posibilitatea parcurgerii în ritm alert a unor serii de dia-
pozitive dintr-o prezentare PowerPoint, să jonglăm printre imagini, clipuri audio sau video,
să aducem informaţii suplimentare printr-o simplă căutare pe Internet în cazul în care dorim
să ilustrăm un punct de vedere sau doar să răspundem la o întrebare. Nu trebuie să uităm
că lecţiile multimedia nu sunt o noutate pe piaţa educaţională, ele sunt prezente de foarte
multă vreme în şcoli. Contează însă viteza cu care ne mişcăm în a introduce noi instrumente,
a adopta şi adapta noi tehnici şi metode de asistare a procesului didactic cu ajutorul TIC.
• Automatizarea - Dacă ne pierdem în acomodarea tehnologică cu instrumentele
TIC, riscăm să furăm din timpul alocat pregătirii lecţiilor. De aceea ar fi util să creem şa-
bloane pentru foi de lucru şi activităţile de bază care pot fi personalizate ulterior prin inclu-
derea de noi imagini, schimbarea culorilor, înlocuirea textelor ş.a.m.d. Prezentări PowerPo-
int noi pot fi create relativ uşor doar prin remixajul diapozitivelor existente. Textul şi ima-
ginile pot fi regenerate cu câteva apăsări de taste, automatizând astfel procesul de instruire.
• Capacitatea de memorare - În prezent, cantităţile mari de date pot fi stocate şi ex-
trase cu uşurinţă pe dispozitive care sunt din ce în ce mai mici şi mai ieftine. Dacă presupu-
nem că într-o şcoală primară medie, echipată cu un aparat de fotografiat digital în fiecare
clasă, se efectuează activităţi care au ca rezultat crearea a 20.000 de imagini anual, ele pot fi
depozitate cu uşurinţă pe un singur dispozitiv de memorare extern aflat în dotarea şcolii,
de mărimea unui volum broşat. Deoarece preţul unităţilor USB şi / sau al cardurilor de me-
morie flash este foarte mic, nu ar fi niciun motiv pentru care fiecare elev să nu poată avea o
copie a ceea ce face digital în sala de clasă. Cu toate acestea, din ce în ce mai mult se preferă ca
datele să nu fie stocate în dispozitive locale, ci pe servere remote.
• Formatele - Acelaşi conţinut informaţional poate fi prezentat diferit. De exemplu, un
elev poate citi o poveste pe un dispozitiv special de citire, cum ar fi un Kindle, ca apoi să comute
lectura în mod audio, pentru a o asculta. Elevii şi profesorii pot crea „texte dinamice”, care
conţin hyperlinkuri către imagini, sunete şi / sau clipuri video. De exemplu, cei dintâi pot capta
experiențele dintr-o excursie sau înregistra un experiment ca un podcast, atât sub formă scrisă,
cât şi electronică. Informaţiile pot fi, de asemenea, colectate dintr-o mare varietate de surse –
vorbim atât de date primare (de exemplu, înregistrarea unui interviu), cât şi de cele secundare
aflate în diverse locaţii virtuale (cel mai simplu exemplu este textul prezent pe un site Web). În
275
acest context, numărul mare de surse de date generează nevoia de competenţe suplimentare
pentru căutarea şi stocarea datelor.
• Provizoratul - Datorită tehnologiilor curente, datele pot fi uşor transformate, analizate,
manipulate şi readuse în starea lor originală, iar modificările pot fi urmărite în totalitate. Acest
lucru face modelarea mai uşoară şi oferă şansa de a explora rezultatele învăţării pentru scenarii
de tipul „Ce-ar fi dacă...” într-un mod simplu şi fără bătăi de cap suplimentare.
• Interactivitatea - „Interactivitatea” a fost mereu un cuvânt la modă. Simpla pre-
zenţă a tehnologiei în sala de clasă redefineşte ceea ce înseamnă de fapt acest lucru. Utiliza-
rea de software social creează oportunităţi pentru ca elevii să interacţioneze nu doar unul
cu altul, ci, prin publicarea muncii lor pe Web, ajung să interacţioneze cu oameni din toată
lumea. „Şcoala din comunitate” capătă astfel o nouă dimensiune, deschizându-şi larg porţile
unei lume aflate geografic „la un clic distanţă”. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte inte-
racţiunea copilului cu tehnologia – putem spune dacă avem creatori pasivi de conţinut sau
consumatori activi. Nu în ultimul rând, ne putem gândi, de asemenea, la interacţiunea cu
tehnologiile pe care copiii au nevoie să le exploreze ca fundament al înţelegerii unei lumi în
continuă schimbare. De exemplu, ei trebuie să fie capabili să înţeleagă că datele pot fi intro-
duse într-o foaie de calcul tabelar, că pot fi vizualizate sub forma unui grafic, adăugate într-
un PowerPoint, încărcate pe SlideShare.net, încorporate într-un blog, ascunse într-un cod
QR sau pur şi simplu accesibile pe un smartphone.
• Mobilitatea - Indiferent ce fel de dispozitiv mobil avem la îndemână, fie acesta
smartphone, tabletă, mp3 playere, cameră video sau aparat foto digital, datorită faptului că
sunt portabile, furnizează oportunităţi suplimentare pentru noi contexte de predare-în-
văţare. Cele mai multe echipamente au dimensiuni relativ mici, ceea ce face ca un copil să
le poată transporta cu uşurinţă (şi aproape că nu există elev de vârstă şcolară mică să nu
aibă un gadget în buzunare sau ghiozdane). Aşa cum menţionează Gary Beauchamp „dato-
rită vitezei cu care are loc schimbarea tehnologică, în momentul în care elevii părăsesc şcoala
primară, ei sunt capabil să facă mult mai lucruri cu un telefon decât cu un calculator”.
• Colaborarea - „Lucrul în colaborare” este o altă provocare adresată educaţiei – cel
puţin în cercetarea academică. Suntem bombardaţi cu idei despre cum am putea să-i în-
văţăm pe copii să lucreze în colaborare, precum şi despre potenţialul noilor tehnologii care
ne ajută să facem acest lucru. În acelaşi timp, ni se spune că învăţarea pe tot parcursul vieţii
înseamnă a oferi oamenilor posibilitatea de a lucra independent, a face propriile alegeri cu
privire la ceea ce vor să înveţe şi cum să devină educabili autonom. Cu toate acestea, învăţă-
torii, de exemplu, fac aceste lucruri de ani de zile – grupuri de lucru, proiecte în colaborare
şi activităţi de echipă sunt parte din viaţa de zi cu zi într-o sală de clasă primară obişnuită.
În acelaşi timp, toate cadrele didactice din învăţământul primar ştiu că a-i ajuta pe copiii să
lucreze independent este la fel de important – şi de multe ori mult mai greu de realizat.
Presupunând că există un fel de continuum între colaborare şi autonomie, tehnologia ne
poate ajuta să atingem cu cât mai multă precizie obiectivele propuse. De exemplu, elevii pot
folosi Google Docs pentru a lucra simultan în timp real, pe acelaşi raport, Wiki-uri pentru a
lucra în colaborare, dar asincron, blog-ul clasei cu acces multi-utilizator în care au propriul
lor spaţiu de scriere sau pot lucra independent cu un program de matematică pe calculator.
Tehnologia ridică de asemenea întrebări cu privire la modul în care definim colaborarea.
Luaţi exemplul unui elev care are de făcut o temă de casă, în mod independent. Pentru su-

276
biectul de studiu, elevul caută pe Internet informaţii şi găseşte o comunitate online de per-
soane interesate de acelaşi lucru (să zicem pe Pinterest). La fel ca şi membrii comunităţii,
începe să adauge conţinut sau se alătură fluxului conversaţional. Este acest proces de în-
văţare autonom sau este colaborativ – şi, oricum, chiar contează?
• Globalizarea - După cum afirmă Beauchamp „globalizarea facilitată de TIC per-
mite elevilor, claselor individuale şi şcolilor să fie prezenţi pe mapamond ... astfel încât pro-
cesul prin care o şcoală sau grădiniţă se face cunoscută decurge în linie dreaptă”, fără ob-
stacole majore. Acest lucru are implicaţii enorme pentru cadrele didactice. Unul din aspec-
tele pozitive este acela că permite profesorilor să se angajeze în comunităţi de practică din
care altfel ar fi excluşi sau care nici nu ar exista. Ca exemplu putem da o comunitate de
practică construită în jurul cadrelor didactice din întreaga lume interesate în e-learning (sau
orice alt subiect de interes). Acest lucru pur şi simplu nu ar fi putut să se întâmple acum
zece ani. Apar astfel întrebări cu privire la organizarea locală a şcolilor în „districte” sau
„clustere”, care provoacă modelele noastre existente de formare iniţială a cadrelor didactice
şi dezvoltare profesională continuă şi schimbă modul de relaţionare şi socializare în reţea.
Un alt aspect de luat în considerare este „amprenta digitală instituţională”, prin care şcolile
îşi fac simţită prezenţa în spaţiul virtual.
Ar trebui să subliniem ideea că utilizarea metodelor de e-learning în clasă nu ar avea
nevoie de o „teorie” proprie, specială. Există suficiente teorii despre învăţare şi predare care
sunt pe deplin adecvate actului didactic. Cu toate acestea, trebuie să recunoaştem că TIC
oferă oportunităţi care nu se pot realiza cu ajutorul metodelor şi tehnicilor specifice unui
demers educaţional tradiţional.

Bibliografie:
Beauchamp Gary – ICT in the Primary School: From Pedagogy to Practice, Ed. Routlege, Londra
2013
Grosseck Gabriela, Malița Laura – Ghid de bune practici e-learning, Ed. Univ. de Vest, Timi-
șoara 2015
Agenţia Executivă pentru Învăţământ, Audiovizual şi Cultură EURYDICE - Datele cheie re-
feritoare la învăţare şi inovare prin intermediul TIC în şcolile din Europa, http://eacea.ec.eu-
ropa.eu/education/eurydice

277
UTILIZAREA APLICAȚIEI CANVA ÎN REALIZAREA UNUI POSTER

GRAD LOREDANA ELENA


Școala Gimnazială „Bogdan Vodă” Rădăuți

Canva este o platformă de design grafic, utilizată pentru a crea grafică de socializare
și documente cu conținut vizual: postere, flyere, felicitări, afișe, broșuri, coperte, semne de
carte, etc; . Serviciile adiționale permit imprimarea produsului grafic construit de către uti-
lizator/ elev.
În loc să genereze grafice, Canva încearcă să transforme utilizatorul (elevul) într-un
designer grafic prin intermediul unei suite de unelte bazate pe inteligența artificială.
Pentru a crea un poster on-line utilizând platforma Canva, se vor urma următorii pași:
Pasul 1 - Tastați www.canva.com și vă creați un cont de utilizator. Dacă aveți cont de
FaceBook, vă puteți loga direct, cu acel cont de FaceBook, ori de câte ori intrați în program.
Dacă intrați de pe același computer, programul vă identifică imediat contul.
Pasul 2 – După ce v-ați logat, selectați secțiunea Poster sau dați click pe dreptunghiul
albastru din partea dreapta sus: Creează un design și selectați Poster.
Pasul 3 - Pentru crearea posterului vi se vor afișa în partea stângă, pe verticală, o serie
de instrumente. Puteți începe prin a selecta un șablon din zona Șabloane. În mod automat, șa-
blonul selectat va fi încărcat în secțiunea albă din mijloc. Dacă nu vă place șablonul selectat,
puteți încerca rând pe rând altele, până vă decideți pentru varianta potrivită.
Pasul 4 – După ce ați încărcat șablonul dorit, puteți începe editarea. Introduceți textul
dorit pe care aveți posibilitatea de a-l poziționa în zonele permise de setările șablonului.
Pentru editare, aveți opțiunile din Word, în bara de sus.
Pasul 5 - Pentru a face posterul cât mai atractiv vizual, puteți introduce și Elemente,
accesând zona Elemente, de pe bara verticală din partea stângă.
Pasul 6 - Dacă doriți să
schimbați fundalul posterului,
dați click pe secțiunea Fundal din
bara verticală din stânga și expe-
rimentați fundalurile puse la dis-
poziție de platformă, până deci-
deți forma finală a posterului.
Pasul 7 - Dacă ați decis
forma finală a posterului, selectați
descărcarea fișierului în format
PDF, din chenarul din dreapta pa-
ginii. Produsul final poate fi în-
cărcat în Google Classroom, pe o
pagină de Facebook, pe What-
sApp, Messenger, etc.

278
279
EDUCAȚIA ONLINE. AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE ÎN PROCESUL
INSTRUCTIV-EDUCATIV

Prof. GÎLĂ CATRINELA FELICIA


Școala Gimnazială Nr. 1 Malu Spart

Învățarea online este în zilele de azi o necesitate și astfel se impune folosirea diferite-
lor mijloace și metode de predare cu ajutorul tehnologiei. Prezenta lucrare va sublinia avan-
tajele și dezavantajele educației online în procesul instructiv- educativ.
Educația online are ca prim avantaj flexibilitatea deoarece oferă posibilitatea tuturor
participanților la actul educativ să se implice în acest proces, pe cand în educația tradițională
nu e posibilă implicarea activă a tuturor în același timp (de exemplu aplicația online Padlet
unde elevii pot scrie online în același timp pe o tablă interactivă virtuală, în timp ce fizic la
școală nu este posibil acest lucru).
Un alt avantaj considerabil stă în faptul că învățarea este centrată pe elev, obiectiv
implementat în formatul educațional online prin activitățile proiectate cu scopul de a im-
plica activ elevul. Cercetările facute au arătat faptul că elevii dezvoltă o mai bună înțelegere
a conținutului transmis și asimilarea de informații la un nivel mai bun decat în predarea
tradițională.
Predarea online pune accentul pe scris, tehnologie, managementul timpului, inde-
pendența și autodisciplina. Astfel elevii învață să își pună ideile în scris cu ajutorul tehno-
logiei, învață cum să își organizeze timpul pentru realizarea sarcinilor, învață să fie inde-
pendenți în activitatea de învățare dar se și autodisciplineză.
Educația online pe langă promovarea predării centrate pe elev, pune accentul și pe
învățarea activă și creativitatea activităților prin folosirea unor stiluri de predare variate.
In ceea ce privește tipologia elevului se observă urmatoarele caracteristici: automoti-
vare, buna organizare și management al timpului, orientare spre cunoaștere și căutare de
informații. Aici se poate discuta și despre abilitățile care se dezvoltă în acest proces instruc-
tiv educativ online: familiarizarea cu tehnologia, folosirea internetului și a aplicațiilor afe-
rente dar și a platformelor online.
Educația online pune accentul pe un mediu de învățare interactiv, proiectat să stimu-
leze dialogul între participanți și implica ca ambele părți, atat profesorul cat și elevii să aibă
un rol activ. Profesorul adesea acționează ca un mediator, organizator și alege activități care
să solicite direct elevii și nu pune accent doar pe lectură și memorare.
Clasa online necesită strategii noi de predare care să nu recreeze atmosfera din clasa
tradițională ci să inoveze că să crească interesul elevului pentru nou. Profesorul trebuie să
poată compensa lipsa prezenței fizice prin crearea unui mediu unde elevii să se simtă con-
fortabil cand participă la oră. Tot aici cea mai importantă parte este oferirea unui mediu de
învățare interactiv, stimulant, așa încat să se poată simți aceeași atmosferă ca în clasa tradi-
țională.

280
SOLUȚII ȘI SUGESTII PENTRU PREDAREA ONLINE

Prof. GRIGORE MIOARA


Școala Gimnazială Bogdănești

În ultima perioadă, un număr din ce în ce mai mare de școli și universități din în-
treaga lume au trecut la învățarea online. Sute de mii de profesori sunt ocupați să lucreze
pentru a-și transforma lecțiile concepute tradițional în formatul online Însă, proiectarea
cursurilor online necesită timp și efort semnificativ, timp de care nu dispunem și prin ur-
mare suntem nevoiți să găsim soluții pentru simplificarea acestui proces. În urma lecturării
mai multor articole pe această temă, am identificat o serie de sfaturi pentru a îmbunătăți
predarea online.
*Înregistrați prelegerile-nu le transmiteți în flux! Dacă elevii nu se simt bine sau se con-
fruntă cu lipsa accesului la internet, vor rata o prelegere transmisă în direct. Înregistrați vi-
deoclipuri și trimiteți-le elevilor dumneavoastră, astfel încât aceștia să le poată viziona
atunci când dispun de timp și internet.
*Folosiți camera web! Cercetările au arătat că videoclipurile prelegerilor care arată fe-
țele instructorilor sunt mai eficiente decât simplele prezentări de slideuri. Astfel, este nece-
sară o împletire a diapozitivelor folosite în prezentări cu momente de discuție în care parti-
cipanții să se poată vedea.
*Păstrați videoclipurile scurte! Videoclipurile mai lungi de 15 minute pot cauza pro-
bleme de descărcare lentă și distragerea atenției elevilor. Dacă aveți mai multe de spus, în-
registrați două sau trei scurte videoclipuri.
*Testați diapozitivele! Asigurați-vă că testați diapozitivele pe un smartphone înainte
de a realiza prelegerile, astfel încât tot textul să poată fi citit pe ecranele mici. Dimensiunile
fontului, culorile, modelele șabloanelor și raporturile de ecran pot fi verificate de mai multe
ori. Este posibil ca mulți elevi să utilizeze smartphone-uri pentru a accesa învățarea online
și prin urmare această verificare este necesară.
*Folosiți resursele existente! Nu este realist să ne așteptăm să producem, pe cont pro-
priu, videoclipuri de înaltă calitate. Puteți utiliza resursele pre-dezvoltate disponibile online
și le puteți oferi studenților linkuri.
*Asigurați-vă că acestea au acces deschis! Utilizarea resurselor deschise ajută la preveni-
rea problemelor de acces pentru elevi. Dacă oricare dintre resursele sugerate nu este accesi-
bilă, veți pierde mult timp citind mailurile cu sesizările elevilor referitoare la imposibilitatea
accesării materialelor și, în cele din urmă, veți pierde timpul răspunzând acestor mailuri.
Dacă petreceți câteva minute suplimentare căutând cu atenție materiale cu acces complet
deschis, veți evita o durere de cap mai târziu.
*Dați instrucțiuni specifice! Când sugerați videoclipuri online care rulează mai mult de
15 minute, elevii vor avea tendința să amâne vizionarea acestora. În schimb, sugerați părțile
exacte de care au nevoie, deoarece acest lucru poate provoca curiozitatea elevilor. Când fur-
nizați mai mult de două resurse, etichetați-le în ordinea în care doriți ca elevii să le abordeze.
Numerotarea simplă, bazată pe nivelul de dificultate sau importanță a fiecărui element de
resursă, poate fi de mare ajutor pentru elevii dumneavoastră.

281
*Oferiți activități interactive! Majoritatea platformelor educaționale, precum Moodle,
Edmodo și Blackboard, includ o serie de funcții pentru a crea activități interactive de învă-
țare, cum ar fi teste. Ghidurile pas cu pas pentru crearea acestora sunt disponibile pe scară
largă online. Utilizati-le!
*Stabiliți așteptări rezonabile! Când creați teste, ar trebui să vă asigurați că la toate în-
trebările se poate răspunde referindu-vă la resursele de învățare date. Când cereți elevilor
să scrie un rezumat al videoclipurilor prelegerii, ar trebui să clarificați că sarcina va fi notată.
Făcând acest lucru o sarcină obligatorie, dar o sarcină cu miză redusă, va produce cele mai
bune rezultate și răspunsuri din partea studenților. Un set de 20 întrebări la test sau o limită
de 400 de cuvinte va fi suficientă pentru a implica studenții timp de 30 de minute.
*Verificați prezența! Dacă le spuneți elevilor că prezența lor va fi măsurată prin parti-
ciparea lor la cursul online, acest lucru va crește și implicarea lor. Cu toate acestea, chiar
dacă nu veți avea mereu timp să verificați prezența personal, puteti utiliza funcțiile de veri-
ficare și notare automată disponibile pe diverse platforme educaționale.
*Folosiți cu atenție comunicarea de grup! Comunicarea de grup nu ar trebui utilizată
pentru predarea directă. În schimb, configurați „orele de birou virtuale” pe un instrument
de videoconferință precum Zoom. Pur și simplu conectați-vă la ora stabilită și așteptați stu-
denții. Concentrați-vă pe furnizarea de asistență socială și verificarea dacă orice probleme
trebuie soluționate imediat. Aceasta poate fi o modalitate excelentă de a colecta feedback-ul
elevilor și despre predarea dvs. online. Faceți întâlnirile opționale și fiți relaxați. Nu trebuie
să fiți frustrați când nu apare nimeni: elevii sunt totuși fericiți să știe că această opțiune este
disponibilă.
*Lăsați elevii să preia controlul! Puteți configura spații de grup online pentru grupuri
mici de elevi și le puteți cere să se sprijine și să se consulte reciproc înainte de a vă trimite e-
mailuri direct. Puteți posta câteva întrebări pentru a ajuta elevii să spargă gheața și să în-
ceapă conversația.
*Nu-ți ascunde sentimentele! Deschiderea emoțională a profesorilor online este o stra-
tegie instructivă excelentă. Spuneți elevilor că este prima dată când predați online și că în-
vățați în timp ce predați. Vor fi empatici, deoarece împărtășesc aceleași emoții.
*Repetați! Elevilor online nu le plac schimbările frecvente în stilul lor de învățare. Sunt
bucuroși să repete aceeași structură și activități. Odată ce ați găsit un stil de predare care
funcționează pentru dumneavoastră, nu ezitați să îl repetați în fiecare săptămână până când
vă întoarceți în sala de clasă.

Webographie:
Didem Yesil, Reimagining Teacher Professional Development, https://medium.com/@didolo-
res/8-online-teaching-platforms-that-will-make-you-want-to-teach-online-1b9b23dc2503
Flower Darby, How to be a better online Teacher, https://www.chronicle.com/article/how-to-
be-a-better-online-teacher/
Thomas J. Law, Online Teaching: Everything you need to know in 2020,
https://www.oberlo.com/blog/online-teaching

282
INOVAȚIE ȘI PROFESIONALISM ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ON-LINE

Prof. GĂITĂNARU GEORGETA


C.N.I. „Matei Basarab” Râmnicu Vâlcea

Învățarea online poate fi definită ca o formă alternativă de învățământ în cadrul căreia se


asigură continuarea procesului educațional în condiții normale sau de autoizolare, de intemperii etc.,
prin intermediul diverselor instrumente informatice de comunicare la distanță.
Cu un an în urmă, odată cu începutul pandemiei de Covid 19, nimeni nu se aștepta
ca educația să se desfășoare on-line. Astfel că, începând cu 11 martie 2020, sistemul de învă-
țământ a fost nevoit să se reorienteze către practici noi de comunicare și de cooperare prin
care să se asigure continuitatea învățării. Măsurile instituite prin starea de urgență au luat
prin surprindere profesorii, elevii și părinții, utilizarea noilor tehnologii fiind mijlocul prin
care s-au desfășurat orele. Ca urmare, instituții guvernamentale, școli, ONG-uri și companii
private, profesioniști ai educației și din zona tech s-au trezit la o masă rotundă a dezbaterilor
(de cele mai multe ori online, la distanță) pentru a găsi soluții, punând la dispoziție exper-
tiză, idei, resurse, portaluri, instrumente și platforme de e-learning. Fiecare dintre noi, pro-
fesori, elevi sau părinți, am căutat soluții practice pentru a ieși din impas. Elementul care a
condus la o presiune majoră asupra sistemului de învățământ și a societății în ansamblul ei
a constat în utilizarea exclusivă a mijloacelor de comunicare la distanță pentru a face edu-
cație. Trebuie să recunoaștem că sistemul de învățământ este doar parțial pregătit, o parte
din cadrele didactice nu posedă în acest moment suficiente informații și competențe speci-
fice instruirii asistate de calculator; curriculumul permite într-o măsură variabilă/ secvenți-
ală/ revizuită transpunerea în activități la distanță; companiile EdTech nu au fost stimulate
pentru a construi soluții interoperabile, mulate pe nevoile de sistem ale educației.
Tehnologia digitala a făcut posibilă continuarea activității didactice la distanță în pe-
rioada suspendării cursurilor. Cu toate acestea, s-au costatat derapaje în comunicarea au-
tentică și relaționarea umană, dar s-a simțit și lipsa sprijinului pentru elevii cu nevoi speciale
de învățare. A fost foarte greu de urmărit notițele elevilor, mai ales în situația în care o parte
dintre elevi nu comunicau și aveau camerele închise.
Pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii și elevii folosesc mai
multe mijloace specifice, dintre care cele mai des întâlnite sunt:
• aplicații simple/ cunoscute deja, pentru comunicare asincronă de grup, precum
Whatsapp, Facebook, messenger, etc.;
• apeluri telefonice/ SMS/ canal de comunicare cu fiecare elev.
Pe locurile următoare se situează:
• utilizarea resurselor educaționale deschise și conținutului digital, cum ar fi site-uri
cu informații și ilustrații, biblioteci online, simulări, soft educațional, laboratoare virtuale,
muzee virtuale, Digitaliada, LearningApps;
• platformele specializate de elearning – Moodle, Google classroom, Edmodo,
Easyclass ;
• aplicațiile pentru comunicare sincronă în grup prin apeluri video/ videoconferințe
precum Webex, Zoom, Meet, Teams, Skype.
Exercițiile de pe LearningApps au fost utilizate cu succes, elevii fiind captivați de
exercițiile de tipul: puzzle-grupe, ordine simplă, ordonează perechi, ordonare pe grupe, text
283
spații goale, Jocul Milionarii, răspuns text liber, rebus, quiz cu alegere multiplă, App Matrix,
Audio/Video cu inserări, Cursa de cai, Joc-perechi, Spânzuratoarea, etc.
În acastă perioadă au fost folosite în mare măsură și manualele digitale. Ele sunt
atractive, au un design modern și aerisit, adaptat vârstei elevilor. Sunt utile în toate momen-
tele învățării: predare, învățare, evaluare; captează atenția elevilor cu ajutorul elementelor
video și audio, pe care le conțin.
Planificarea atentă a învățării online presupune proiectarea atentă a tipurilor de inte-
racţiune, cu scopul de a susţine procesul de învăţare. Ea trebuie adaptată particularităților
de vârstă și chiar individuale ale elevilor, pretându-se mai bine vârstelor mari, ciclului liceal
și studenților.
Învățarea online de calitate înseamnă timp de planificare, pregătire și dezvoltare pen-
tru o lecție, situația actuală determinându-ne mai degrabă să acționăm cu resurse minime
disponibile și într-un timp redus.
Impactul inovațiilor în formare, predare și învățare se bazează în mare măsură pe
profesori și formatori. Tehnologiile schimbă modul în care profesorii și formatorii interacți-
onează prin furnizarea de platforme digitale pentru coordonarea educației și formării pro-
fesionale la clasă și la locul de muncă.
Profesorii și formatorii au nevoie de abilități și mentalități pentru a fi inovatori și, în
fața schimbărilor cu care se confruntă educația și formarea profesională, există acum o ne-
voie mai mare de formare inițială eficientă și dezvoltare profesională continuă. Aceasta, cu
condiția ca profesorii și formatorii să primească sprijinul de care au nevoie. Există o serie de
oportunități de învățare virtuală și fizică prin tehnici de învățare mixte și dezvoltarea de noi
forme de învățare socială prin intermediul platformelor online.
În același timp, dezvoltarea rețelelor și a comunităților de practică poate permite ca-
drelor didactice și formatorilor să împărtășească experiențe și expertiză în ceea ce privește
metodele de instruire, predare și învățare și instrumentele digitale.

Bibliografie:
Școala Online, Elemente pentru inovarea educației, Raport de cercetare evaluativă, Editura Uni-
versității din București, București, Mai, 2020

284
ȘCOALA ON-LINE – INOVAȚIE ȘI PROFESIONALISM

Prof. GAIER DANIELA


Colegiul Tehnic „Constantin Brâncuși” Petrila, Hunedoara

În absența unei infrastructuri tehnologice adecvate la nivelul cadrelor didactice, dar


mai ales la nivelul elevilor, fără abilitare consistentă în zona competențelor digitale a profe-
sorilor, fără acces la platforme online dedicate, de tipul Virtual Learning Environment sau
Virtual Classroom, cu resurse didactice digitale și multimedia precare, fără un orizont de
timp care să fie destinat activității online, cadrele didactice au fost nevoite să susțină activi-
tăți didactice într-un regim cu totul special. Experiențele, pozitive sau negative, dobândite
în acest răstimp reprezintă resurse valoroase nu doar pentru cei direct implicați în activitate,
ci mai cu seamă pentru specialiștii din științele educației, pentru că decantarea acestor ex-
periențe poate fi valorificată epistemologic prin sugestiile de optimizare a politicilor educa-
ționale, a conținuturilor curriculare, a formării inițiale și continue a cadrelor didactice.
Tehnologia digitala a facilitat în bună măsură continuarea unor activități didactice la
distanță, în perioada suspendării cursurilor. Cu toate acestea, o parte din activitatea didac-
tică uzuală (față-în-față) nu se poate face online/ la distanță, având astfel un impact negativ
asupra învățării temeinice.
Profesorii semnalează disfuncții în ceea ce privește următoarele activități de suport
pentru învățare: comunicare autentică și relaționare umană, sprijin personalizat pentru ele-
vii cu nevoi speciale de învățare.
Activitatea online are, dincolo de avantajele evidente, limite în relaționarea cadru di-
dactic – elev. Are însă și limite, care au impact negativ asupra învățării eficiente, întrucât o
importantă latură a activității didactice față-în-față nu se poate face virtual. În mod explica-
bil, sprijinul pe care în mod tradițional îl ofereau elevilor cu nevoi speciale sau cu dificultăți
de învățare este greu de oferit online, date fiind limitările tehnologice implicite. În realitate,
în mediul online, fiecare elev poate să reprezinte pentru cadrul didactic o posibilă situație
de dificultate în învățare, făcând astfel dificil identificarea celor cu probleme reale.
Chiar dacă profesorul își cunoaște bine clasa și elevii și știe cine are nevoie de sprijin
suplimentar, acest lucru s-ar putea realiza eventual ulterior activității de predare online,
prin consiliere individuală. Este foarte dificilă interacțiunea personalizată cu un elev anume
în contextul în care contactul nu este direct, profesorul este urmărit online de o clasă întreagă
și fiecare elev îi solicită atenția.
Platformele educaționale online, platformele de streaming, în general, facilitează co-
municarea în timp real între profesor și cursanții săi. Cu toate acestea, comunicarea în acest
caz este foarte frecvent percepută ca fiind oarecum artificială, pe de parte din cauza impo-
sibilității obținerii unui feedback comunicațional real (ceea ce face comunicarea autentică),
iar pe de altă parte din cauza contextului incomod al plasării în spațiul virtual. Faptul că
poți fi înregistrat, faptul că poți fi auzit de orice persoană nu doar de elevii, neavând un
control real al publicului-țintă, îi determină pe profesori să construiască un discurs corect,
consistent, fluid.
Comunicarea nonverbal și utilizarea mediată a paralimbajului completează para-
digma dificilă a comunicării în mediul online în cazul în care comunicarea se realizează prin
chat instant, iar unele indicii pe care o bună comunicare nonverbală le putea produce pentru
285
susținerea comunicării verbale sunt acum pierdute prin întreruperi sau blocaje specifice
acestor sesiuni in condiții de capacitate de banda limitata sau de trafic încărcat.
Printre dificultățile în realizarea activităților didactice la distanță, cadrele didactice
semnalează, în ordine: lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și eva-
luare, dificultăți de ordin tehnic – platforme care trebuie instalate, care nu funcționează, lipsa
suportului pedagogic pentru realizarea de activități de învățare suficient de eficiente și/ sau
atractive pentru toți elevii: lipsa instrumentelor potrivite pentru predare învățareevaluare la
disciplina lor, lipsa conținutului educațional (resurse digitale) în domeniul disciplinei, lipsa
unui computer suficient de performant și lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utiliza-
rea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale.
Succesul învățământului la distanță este o rezultantă a unui efort colaborativ dintre
cadru didactic, informatician, inginer de sistem, manager școlar, performativitatea rețelei
de comunicare etc. și nu un atribut exclusiv al profesorului. În perioada actuală, accentul s-
a mutat în direcția componentei tehnologice, iar multe din exemplele și resursele „de-a gata”
care au circulat au deturnat atenția de la planificarea parcursului școlar și de la rezultatele
așteptate ale învățării, rezultând adesea în sarcini de lucru disproporționate ca timp alocat
și discordante prin raportare la programa școlară.
Profesorii trebuie să aibă mai multă încredere în propriile competențe pedagogice și
în valoarea acestora pentru proiectarea activităților de învățare la distanță – de exemplu,
revizuirea planificării în funcție de nivelul propriei clase și posibilitățile elevilor; centrarea
pe esențial, pe aspectele semnificative din curriculumul prescris; realizarea unei distincții
între ceea ce se poate face online și ceea ce rămâne de făcut în sala de clasă.
Cele mai semnificative experiențe și inițiative de sprijin pentru profesori țin de pro-
pria activitate, de interesul și motivația pentru performanță în domeniul profesional, carac-
teristici ale unui cadru didactic proactive, propriile încercări anterioare de introducere a TIC
în activități didactice.
Competențele digitale mai avansate ale profesorilor cât și ale elevilor, accesul cât mai
facil la conexiuni la Internet de mare capacitate și stabil, la infrastructură informatică mai
bună, toate acestea sunt avantaje ale mediului urban, evidente în statistici naționale privind
consumul de bandă de Internet și accesul la servicii online, care însă par să se estompeze
atunci când vorbim de situații de învățare și de activități didactice.

Bibliografie:
1. Botnariuc P., Cucoş C., Glava C., Şcoala online - Elemente pentru inovarea Educației, Edi-
turaUniversității din Bucureşti, Bucureşti, 2020;
2. https://epale.ec.europa.eu/ro/blog/impactul-inovatiei-si-digitalizarii-asupra-educatiei-si-
formarii-profesionale;
3. https://educatiafnonf.wordpress.com/2020/11/20/invatare-si-inovare-in-mediul-virtual-iv-2.

286
INOVAŢIE IN EDUCAŢIE

GRAURE FLORENTINA DANIELA


Școala Gimnaziala Nr. 1 Oinacu

Plecând de la afirmația lui Platon „Educația este cel mai frumos dar pe care îl poate dobândi
omul” putem spune ca educaţia este factorul hotărâtor al dezvoltării psihoindividuale a per-
soanei. Ea sistematizează și organizează influențele mediului, dezvoltă personalitatea.
Obiectivul general este acela de a promova creativitatea ca factor cheie în dezvoltarea
competenţelor personale, antreprenoriale şi sociale prin învăţarea pe tot parcursul vieţii dar şi
de a găsi strategii moderne folosite pentru asigurarea unei educaţii de calitate în învăţământ.
Pentru elevi, şcoala viitorului trebuie să promoveze o educaţie de calitate şi să fie axată
pe valori în care elevii să creadă, în care să se regăsească, îndeplinind două condiţii, fundamen-
tale din punctul lor de vedere: şcoala viitorului trebuie să le placă şi să fie eficientă.
Creativitatea, in termeni generali, este un proces mental care permite generarea de
idei şi concepte noi sau asocieri originale intre concepte şi idei deja existente.
Învăţământul modern pune accentul pe folosirea mai eficientă a cunoaşterii şi a ino-
vaţiei in sistemul online. Este necesară extinderea abilităţilor creatoare ale întregului sistem
educational, mai ales ale acelora care le permit elevilor să se schimbe şi să fie deschişi faţă de
idei noi într-o societate diversă din punct de vedere cultural, bazată pe cunoaştere.
Prioritatea învăţământului o constituie informatizarea, softul educaţional, reprezen-
tat de programele informatice special dimensionate în perspectiva predării unor teme spe-
cifice, ceea ce reprezintă o necesitate evidentă .
Utilizarea calculatorului în procesul instructiv-educativ facilitează realizarea scopu-
rilor didactice şi idealurilor educaţionale.
Calculatorul nu este utilizat pentru a înlocui activitatea de predare a cadrului didac-
tic, ci pentru a veni tocmai în sprijinul predării, ajutându-l astfel să-şi îndeplinească mai bine
funcţia sa didactică fundamentală. Programul de calculator poate deveni un suport impor-
tant pentru o predare eficientă.
Formarea capacităţii de a utiliza calculatorul,de a folosi internetul este benefică elevi-
lor,atât în activitatea şcolară cât şi în cea extraşcolară, în plan cognitiv cât şi psihic,prin relaţio-
narea cu lumea oferită de aceste instrumente de lucru ale mileniului al III-lea.
În abordarea creativitǎţii in procesul educaţional, elevul trebuie încurajat să gân-
dească independent. Procesul instructiv-educativ trebuie astfel conceput şi desfăşurat, încât
să-i convingă pe elevi să preţuiască propria moştenire naţională, să primească contribuțiile
originale ale oricărei națiuni la civilizația modernă, a sistemul online, pregătind atât elevii,
cât şi dascălii să înțeleagă valoarea diversității și a independenței de spirit.
Pentru a susține creativitatea, predarea declarativă, de tip clasic trebuie depășită şi
înlocuită cu metode de tip online, care pun accent pe explorare, pe descoperire, pe încura-
jarea gândirii critice a elevului, pe participarea activă a acestuia la formarea şi dezvoltarea
sa intelectuală.
În viziunea metodologilor moderne, demersul didactic se centrează pe elev şi are in
vedere transformarea acestuia din “obiect” al procesului didactic in” subiect activ” al pro-
priei deveniri.

287
În societatea contemporană, educația şi învățământul trebuie reînnoite, completate,
adaptate la mediul online astfel încât putem vorbi despre o permanentă inovație şi creație
in activitatea didactică.

Bibliografie:
1. Ionescu M., Radu I.-” Didactica modernă”, Ed. Dacia, Cluj – Napoca, 2001;
2. Alois Gherguţ,- “Management general şi strategic în educaţie”, Ed. Polirom, Iaşi, 2007;
3. I..Cerghit – “Sisteme de instruire alternative”, Aramis, Bucuresti, 2002.

288
CALCULATORUL – MIJLOC DE ÎNVĂȚĂMÂNT INTERACTIV

Prof. GRECU ELENA-ALINA


Școala Gimnazială Nr. 1 Costești, Argeș

Utilizarea mijloacelor TIC în învăţământ va conduce la deplasarea accentului de la un


mediu de învăţare centrat pe profesor la unul centrat pe elev, în care profesorii nu mai repre-
zintă sursa-cheie de informaţie şi de transmitere a cunoştinţelor, ci colaboratori ai elevilor, iar
elevii nu mai sunt receptori pasivi de informaţie, ci se implică activ în propria lor educaţie.
Dezvoltarea fără precedent a tehnicii şi tehnologiei şi impactul lor asupra procesului
de învăţământ au generat reacţii dintre cele mai neaşteptate: de a vedea în cele mai moderne
mijloace de învăţământ soluţia pentru a scoate educaţia din impas până la înlocuirea profe-
sorilor cu maşini şi transformarea elevilor în roboţi. Altfel spus, de la optimismul maxim
până la pesimismul extrem. Păstrând măsura şi încercând să nu uităm că uneltele oricât de
sofisticate ar fi, sunt produsul omului şi deci normal ar fi ca omul să nu devină un rob al lor,
pentru că asta echivalează cu pierderea libertăţii, subliniez faptul că mijloacele de învăţă-
mânt din cadrul cărora face parte conform criteriului istoric „generaţia 4’’, care are ca suport
de utilizare dialogul direct între elev şi maşină, aşa cum se realizează el prin intermediul
învăţământului programat, trebuie să rămână auxiliare ale procesului didactic, înzestrate
cu acele valenţe necesare eficientizării actului educativ, aflate la îndemâna cadrului didactic,
alese şi combinate cu măiestrie de acesta.
Intrarea calculatorului în lumea educaţiei s-a constituit ca un act necesar de adaptare
a învăţământului la societatea informatizată din care copilul de azi va face mâine parte, dar
disputele cu privire la ponderea introducerii calculatorului în învăţământ, precum şi valoa-
rea şi limitele sale nu sunt nici pe departe încheiate.
Considerăm extrem de importantă utilizarea calculatorului în procesul educațional,
deoarece atunci cand este folosit calculatorul la clasă, elevii sunt mai atenți și mai motivați la
ore, învățarea devenind activă. În plus, predarea este mai usoară pentru că noțiunile abstracte
sunt predate mai ușor datorită suportului vizual. Cadrele didactice care au folosit materiale
educaționale în format electronic în procesul de predare au observat cu siguranță că lecția de-
vine interactivă și mult mai atractivă. Cercetarea a evidențiat faptul că prin folosirea calculato-
rului la clasă pot fi diminuate anumite probleme identificate în sistemul tradițional de abordare
a lecției cum ar fi interesul scăzut al elevilor și caracterul prea teoretic al informațiilor.
În privința impactului asupra elevilor aceștia sunt mai atrași de lecție datorită anima-
țiilor și conținutului multimedia, iar exemplele din viața reală și simulările virtuale le captează
atenția și îi ajută să rețină mai ușor informațiile din materia scolară. Profesorii pot folosi cal-
culatorul pentru a-și pregăti lecția, ca suport în predare și în evaluarea elevilor.
Calculatorul trebuie privit ca un instrument în educația elevilor. Depinde de fiecare
profesor cum alege să-l folosească și cum îi invață pe elevi să-l utilizeze. Prin lecțiile pe cal-
culator și jocurile educaționale, profesorii cresc interesul elevilor pentru școală, le stimu-
lează imaginația și învățarea prin descoperire. De aceea este foarte important ca fiecare ca-
dru didactic să stăpânească cunoștințe în domeniul IT și să le utilizeze eficient în demersul
didactic. Computerul aduce în școală calitatea sa de mijloc de învățământ interactiv, pe care
nu o aveau celelalte mijloace didactice.
Calculatorul a devenit indispensabil în educația modernă, fiind utilizat de către ca-
drele didactice în procesul de predare-învățare. Fiind un mijloc modern de educație, utili-
zarea sistemelor informatice a câștigat teren datorită virtuților foarte atractive pentru elevi,

289
accesibilității pentru aceștia și facilitării prezentării informațiilor. Utilizarea calculatorului
în educație are marele avantaj de a facilita trecerea de la acumularea pasivă de informații de
către elevi la învățarea prin descoperire, ei învață să învețe, dezvoltându-și în acest mod
abilitățile și strategiile cognitive pe care le vor folosi şi adapta în diverse alte situații. Acest
fapt aduce o mare flexibilitate în învățare și la stimularea elevilor de a se implica în procesul
educațional și de a deveni partene