ȘCOALA ONLINE – O PROVOCARE PENTRU TOȚI ACTORII EDUCAȚIEI

Prof. Man Daniela Dorina

În aceste vremuri tulburi, când nimic nu mai este cum știam că trebuie să fie, când totul s-a
schimbat și nu întotdeauna într-un mod plăcut, există două subiecte de maxim interes: Covid-19
și școala online!
Dacă despre virusul care ne-a dat viața peste cap mă feresc să fac afirmații, întrucât sunt
suficienți specialiști ( adevărați sau pseudospecialiști) care să ne ,,lumineze” sau ...alarmeze,
despre școala online sunt în măsură să îmi dau cu părerea. Nu mă voi erija în vreun ,,maestru”
care să susțină cu multe argumente eficiența sau ineficiența acestui nou stil de lucru, ci voi
relata ,,de la locul faptei” cum au stat lucrurile. Vorbesc la trecut pentru că am decis să mă întorc
în acest material la primele mele experiențe ca dascăl din spatele unui ecran de laptop, momente
care au devenit amintiri foarte dragi mie și elevilor mei.
În luna martie a anului trecut era prima dată în viața mea de dascăl ( și a tuturor
profesorilor din lume...cred) când am fost pusă în fața a două alternative: stau și îmi plâng de
milă pentru că nu știu cum să fac lecții de acasă, cum să ,,trec” de bariera ecranului și să ajung la
sufletul și mintea copiilor, sau să găsesc soluții. Și așa a început, cu mari emoții și multă, multă
muncă, cercetare, schimb de experiență, activitatea online ( a se citi platforme educaționale, ppt-
uri, tutoriale, materiale video, jocuri online, activitate zilnică online, aplicatii și multe asemenea
lucruri menite să facă posibilă educația în condiții de pandemie). Nu a fost ușor, nici acum nu
este, deși cu toții am facut cursuri de perfecționare , împletite cu mii de ore de lucru la
calculator... Nu a fost nici plăcut întotdeauna, nici încununat de succes mereu, dar ...școala și
continuă și în perioadele de criză, și în momentele în care dascălii, părinții și copiii deopotrivă ne
reinventăm zi de zi. TOTUL VA FI BINE dacă nu depunem armele și continuăm să ne adaptăm
vremurilor.
Cu toții stim că săptămâna ȘCOALA ALTFEL este o perioadă minunată pentru elevi, căci
înseamnă deplasări, vizite, excursii, drumeții, activități în afara perimetrului școlii. Cum să mai
facem astea în condițiile în acre cu toții eram închiși în ,,colivia de aur a propriei locuințe”? Păi,
iată cum am făcut eu!
Zilnic activitate online pe Zoom dimineața, în care le-am explicat elevilor și le-am
exemplificat prin video-uri, tutoriale sau prezentari ppt sarcinile pentru ziua respectivă, urmând
ca fiecare să realizeze acasă lucrările propuse și să trimită fotografii sau filmulețe cu produsul
finit. Au fost zile speciale, zile pline de zâmbete, căci au pictat cu furculița sau pe pietre, au
realizat jucării din hârtie, au făcut exerciții fizice după cele propuse în materialele video puse la
dispoziție, și-au exprimat numele prin mișcări fizice, au realizat vulcani în plină erupție, au
vopsit ouă de Paști (dar nu orice fel de ouă, ci doar ouă...vesele), au învățat să lucreze cu aplicații
online amuzante , au realizat rame în care să-și pună diplomele primite drept recompensă pentru
efortul depis în acea săptămână specială.
 Cum eu sunt o mare iubitoare a serbărilor școlare, am decis că nu putem încheia anul acela
,,ciudat” decât printr-o ...serbare! Una virtuală, adevărat, dar tot un moment plin de emoții am
reușit să creez! Timp de o săptămână fiecare elev a avut ca sarcină să realizeze un videoclip cu el
făcând lucrul care îi place cel mai mult! Am vrut să cunoaștem copiii așa cum sunt ei..cu
talentele lor, cu frământările lor, cu emoțiile lor, să vedem copilul din spatele fiecărui elev. Și ,
într-adevăr, am avut momente pline de umor și bucurie, căci unii s-au filmat dansând, alții
gătind, alții jucând teatru, alții reparând bicicleta, alții recitând sau jucându-se. Eu le-am oferit o
călătorie ,,virtuală” prin amintirile respectivului an, prezentând un material pps cu începutul și
sfârșitul școlii, cu amintirile frumoase din locurile în care am reușit să mergem sau experiențele
prin care am trecut pe parcursul lunilor de școală față în față. Apoi am încheiat seara aceea
minunată , chiar dacă a fost online, cu câte un gând bun pentru fiecare. A fost o ,,serbare” altfel,
în care am învățat că numai împreună suntem puternici și putem învinge chiar și tristețea, și
neajunsurile online-ului.
Din păcate, ne aflăm din nou în aceeași situație, când încercăm sa transmitem emoție și să
formăm competențe prin intermediul internetului. Nu este ușor, dar suntem mult mai pregătiți.
Nu este plăcut, dar încercăm să ne facem frumoasă fiecare zi și să trecem împreună cu zâmbetul
pe buze și credința în Dumnezeu peste orice neajuns, peste orice frică, peste orice...Covid-19...

https://prezi.com/p/edit/kjxpvdmsr4ve/?
fbclid=IwAR2UW8a5pwe8a8di6mauG8PxQSg2a_QVWvAID9MHNzrNij2ug4QkdaNnM6A