Sunteți pe pagina 1din 2

ROLUL FORMATIV AL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN

EDUCAȚIA COPIILOR

Prof. Înv. primar UNGUREANU VIOLETA


ȘCOALA GIMNAZIALĂ ȘIPOTE, structura ȘC. GIMN. CHIȘCĂRENI

Activităţile extrașcolare sunt atractive la orice vârstă și reprezintă calea spre


întărirea relaţiei profesor-elev, în absenţa clopoţelului și a lecţiei ce durează strict 50 de
minute.  Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunostinţe. Copiilor
li se dezvoltă spiritul practic, fiecare dintre ei având posibilitatea să se afirme conform naturii
sale.

Procesul educaţional presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor


obligatorii. Oricât de importantă ar fi educaţia curriculară realizată prin procesul de
învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului.

Educatia extracurrriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul
şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor. Activităţile extraşcolare
constituie modalitatea neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. urmăreşte
identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivare a unui stil
de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.

Scopul acestor activităţiile contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare,


la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a
timpului lor liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă , cu
însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Totodată ea aduce un aport special în dezvoltarea
unor aptitudini speciale, antrenează elevii în proiecte cât mai variate şi bogate în conţinut,
cultivă interesul acestora pentru activităţi socio-culturale, facilitează integrarea în
mediul şcolar, fructifică talentele personale şi corelează aptitudinile cu atitudinile
caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor
cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze
potenţialul intellectual.

Tipurile de activităţi complementare se concretizează în: excursii şi drumeţii, vizite,


vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o
ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în
dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct
copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta.

Alte activităţi pot fi alese de către copii, participând la ele în timpul liber. De obicei,
acestea sunt alese ca pasiune personală sau chiar cu scopul de a îşi aprofunda cunoştintele
dintr- un anumit domeniu. Ele se în realizează completarea unor aspecte educative şi
orientează copiii spre unele domenii de activitate: sport, muzică, poezie, pictură etc.

Rolul activităţile extracurriculare mai sus enumerate şi analizate sunt apreciate atât de
către copii, cât şi de cadrele didactice în măsura în care :

- valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile copiilor;

- optimizarea procesului de învăţământ ;

- formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;

- au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup;

Să nu uităm că aceste activități extracurriculare stimulează gândirea creativă şi învăţarea


din proprie iniţiativă care trebuiesc încurajate prin laudă. Trebuie promovat modul variat de
abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Elevii trebuie să fie
îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup, toleranţă
faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a
lor şi posibilitatea de a critica constructiv.

Bibliografie

* Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului


de învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;

* Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului


primar, în ,,Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;

* Decun, Livia, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de


învăţământ, în ,,Învăţământul Primar” nr. 4, 1998;

S-ar putea să vă placă și