APTITUDINILE

-Inteligenţa ca aptitudine generală

Clasa a X-a
 1. Definire
Aptitudinea este o însuşire sau un sistem de
însuşiri fizice şi psihice care determină performanţe
în activitate.
 2.Caracterizare generală
• Reprezintă latura instrumental - operaţională a personalității
instrumentală - mijlocul prin care se îndeplineşte o acţiune;
operaţională - permite efectuarea anumitor acţiuni în condiţii
bune, mod de prelucrare a informaţiilor.

•Nu orice însuşire psihică este aptitudine, ci numai aceea care

favorizează desfăşurarea unei activităţi cu rezultate supramedii

•Nivelul de dezvoltare şi funcţionalitate a aptitudinilor poate fi

evaluat după: rapiditate, volum, precizie, originalitate,
eficienţă.
•Aptitudinile sunt atât premise, cât şi rezultate ale învăţării
 2.Caracterizare generală
•Reprezintă un “aliaj” între ereditar şi dobândit;

•O aptitudine izolată nu poate să asigure succesul într-o

activitate; este importantă combinarea aptitudinilor;

•Punerea în valoare a aptitudinilor şi obţinerea

performanţelor în activitate sunt condiţionate de participarea
altor componente ale personalităţii: motive, interese,
scopuri, efort voluntar, perseverenţă.
 3. Clasificarea aptitudinilor

A)După gradul de complexitate:

1. aptitudini simple:sunt cele care operează omogen,
influenţând un singur aspect al activităţii: auzul muzical,
fidelitatea memoriei, concentrarea atenţiei etc.
2. aptitudini complexe: sisteme organizate şi ierarhizate de
aptitudini simple:
a) aptitudini speciale, pentru un anumit domeniu: muzicale,
pedagogice, tehnice etc.
b) aptitudini generale, utile în toate domeniile de activitate:
spiritul de observaţie, capacitatea de învăţare etc.
 4. Inteligenţa ca aptitudine generală
În limbaj comun – sinonimă cu gândirea
În sens psihologic – presupune o organizare superioară a mai
multor procese psihice: gândire, memorie, imaginaţie, atenţie,
etc.
Termenul de inteligență este utilizat într-o dublă accepţie:
•de proces de adaptare prin asimilare şi prelucrare a
informaţiilor;
•de aptitudine, constând în structuri operaţionale care, prin
calităţile lor, asigură eficienţa conduitei.
Definire:

Inteligenţa reprezintă un sistem de însuşiri stabile proprii

subiectului individual, care la om se manifestă în calitatea
activităţii intelectuale centrată pe gândire.
Exerciţiu: Aptitudinile sunt înnăscute sau dobândite?

 G. Enescu cânta la vioară la 4 ani şi, la 7 ani, intra la Conservatorul din

Viena, Mozart compunea menuete la 5 ani, Nicolae Grigorescu îşi câştiga
existenţa cu iconiţe pictate de el pe la vârsta de 7-8 ani, Voltaire citea curent la
3 ani, Goethe realiza lucrări literare la 8 ani, Nicolae Labiş înfiinţa un cenaclu
literar la 13 ani.

Există cazuri de mari personalităţi care, atunci când erau şcolari, primeau
calificative defavorabile, în sensul că erau consideraţi inapţi pentru domeniile
în raport cu care, ulterior, s-au dovedit geniali. De exemplu, Newton,
Napoleon, Moliere, Pasteur, Verdi etc.

 Primul volum de versuri al lui T. Arghezi apare la vârsta de 47 de ani, M.

Cervantes termină de scris „Don Quijote” la vârsta de 68 de ani, V. Tizian
realizează celebra pânză „Bătălia de la Lepanto” la 95 de ani.
 Exerciţiu:
Profesorul de psihologie a dat elevilor o temă despre lene.
Un elev aduce caietul gol, iar pe ultima pagină scrie:
Aceasta este lenea.
Ce credeți că ar face un profesor cu aptitudini
pedagogice? Dar unul fără aptitudini pedagogice?

Argumentați răspunsul.