IMAGINAȚIA

IMAGINAȚIA

1. Definiţie și caracterizare­
2. Procedeele imaginaţiei
3. Formele imaginației
IMAGINAȚIA
1. Definiție:

• proces cognitiv complex

de elaborare a unor imagini, idei și proiecte noi,
pe baza combinării și transformării experienței
 Specificul Imaginației

Pe lânga reproducerea realității, îi adaugă

ceva nou.
• Memoria este valoroasă cu cât este mai
fidelă realității.
• Imaginația este apreciata cu atât mai mult
cu cât produsele ei se remarcă prin
originalitate și diferență față de ceea ce
există.
Caracteristici:
 Proces cognitiv complex specific numai omului
 Permite elaborarea mintală a planului de desfăşurare a unei
activităţi
 Lărgeşte câmpul cunoaşterii umane
 Face legătura dintre trecut, prezent şi viitor
 Apare pe o anumită treptă a dezvoltării umane, după ce au
apărut alte procese şi funcţii psihice care îi pregătesc
desfăşurarea
 Interacţionează permanent cu toate procesele, funcţiile
psihice şi componentele SPU.
 2. Procedeele imaginaţiei
• Prelucrarea informatiilor se face prin intermediul
unor operații numite procedee ale imaginației,
înrudite cu operațiile gândirii, care au stat la baza
activității creatoare a omului, activitate aducătoare
de nou, de aceea ele pot fi recunoscute Ia
principalele domenii ale creației umane: știința,
tehnica, arta.

• Am putea spune că aceste procedee reprezintă

sursele evoluției întregii civilizatii, omul prima dată
imaginând și apoi aplicând în practică.
 2. Procedeele imaginaţiei
•1 )
Aglutinarea
•2) Amplificarea sau diminuarea
•3) Multiplicarea sau omisiunea
•4) Diviziunea şi rearanjarea
•5) Substituirea
•6) Modificarea
•7) Schematizarea
•8) Tipizarea
•9) Analogia
•10) Empatia
 2. Procedeele imaginaţiei
• Aglutinarea (asamblarea pe plan mental a unor parti
usor de recunoscut, aparținând unor obiecte sau ființe
diferite)
• Ex: Sirena, Centaurul, Ianus cu două feţe - în mitologie; Sfinxul cu cap
de femeie și corp de leu; radiocasetofonul.
2. Procedeele imaginaţiei
Amplificarea sau Diminuarea
(mărirea sau micșorarea mentală a
dimensiunilor unei structuri inițiale)
•Ex: literatura SF, literatura poveştilor pentru copii -
Setilă, Flămânzilă, Gerilă,Tom Degețel, Degețica,
s.a.
 2. Procedeele imaginaţiei
• Diviziunea - fragmentarea mentală a părților corpului sau
a unor funcții ale acestora și realizarea tehnică a unora din
părțile rezultate.
• Ex: cupa excavatorului, autoturisme cu motor în faţă sau în
spate, desene din seria „Capricii” de Goya etc.
 2. Procedeele imaginaţiei
• Clădire în formă de coş situată în Newark,
• Modificarea (păstrarea SUA. O clădire de birouri ce aparţine
companiei Longaberger Basket.
neschimbată a unor • Fondatorul Dave Longaberger a hotărât să
reunească angajaţii companiei sale într-un
componente şi funcţii coş uriaş. În decembrie 1997 şi-a văzut
visul cu ochii.
cunoscute şi modificarea
altora)
• Ex. ex. laleaua neagră, clădiri construite de
Antonio Gaudi,
 2. Procedeele imaginaţiei
•Schematizarea (omiterea deliberată a
unor însușiiri și evidențierea altora
(caricatura unei persoane, sigle, schiţe în
arhitectură etc.)
 2. Procedeele imaginaţiei
• Analogia porneşte de la ceva cunoscut şi
interpretează o situaţie nouă prin raportarea la modelul
asimilat.
• Psihologia cognitivă alocă un rol important analogiei în
rezolvarea de probleme. Aceste cercetări au fost iniţiate
de către psihologul american de origine germana K.
Duncker (1945) prin celebrele probleme ale radiaţiei şi
ale comandantului.
• Prin analogie subiectul realizează un transfer al unei
situaţii vechi, cunoscute, într-o situaţie nouă, în vederea
explicării celei noi.
 2. Procedeele imaginaţiei
• Tipizarea (analiza unui grup, izolarea unei însușiri
comune, combinarea acesteia cu trăsături
particulare într-o imagine nouă) – Hagi Tudose
3. FORMELE IMAGINAȚIEI:
• INVOLUNTARE:
• Visul din timpul somnului
• Reveria

• VOLUNTARE:
• Imaginația reproductivă
• Imaginația creatoare
• Visul de perspectiva
 VISUL DIN TIMPUL SOMNULUI
- reprezintă forma de imaginaţie inconştientă şi
involuntară ce constă într-o succesiune de imagini derulate
scenic, uneori haotic şi având un caracter simbolic.
Consta intr-o inlantuire de emotii si reflectii fata de care
subiectul este mai mult spectator, neputandu-l dirija si
intelege imediat.

Rol: de a ne elibera de tensiuni, prin implinirea virtuala a

dorintelor pe care in stare de veghe le respingem si nu le
putem satisface
• Visul din timpul somnului este forma primară de manifestare a
imaginaţiei. Includerea sa în rândul formelor imaginaţiei poate
părea inadecvată. Visul este o modalitate de manifestare a
sistemului nervos de la o anumită treaptă de dezvoltare şi
complexitate a acestuia. Putem face următoarele supoziţii: visul
este o activitate vitală a cortexului animalelor care nu sunt
dotate din start cu toate mijloacele, instrumentele, procedeele,
tehnicile de supravieţuire.
• Visul este o formă de gândire întrucât aproape toate funcţiile
cognitive din starea de veghe se regăsesc la nivelul visului.
Visul este însoţit de o puternică impresie perceptivă şi de
procesarea percepţiilor, respectiv atribuirea unui sens lucrurilor
percepute. Constatăm şi capacitatea de a procesa imagini şi
limbaj, de a planifica acţiuni şi de a prevedea reacţii.
 REVERIA

• Caracteristici:
- Vis cu “ochii deschisi”,
- Are loc in momente de repaus, de relaxare
• Rol : de implinire virtuala a dorintelor
• - daca dureaza prea mult timp are efect nociv
 IMAGINATIA REPRODUCTIVA
• Caracteristici:
- Forma constienta si
voluntara a imaginatiei
-Consta in construirea mintala
a imaginii unor realitati
existente in prezent sau in
trecut, dar care nu pot fi
percepute direct
 IMAGINATIA CREATOARE
• Caracteristici:
- Cea mai activa, mai
complexă și voluntară
formă a imaginației
- orientată spre ceea ce
este posibil, ce ține de
viitor și este nou
- Cu atât mai valoroasă cu
cât are un grad de
originalitate mai mare
 VISUL DE PERSPECTIVA

• Caracteristici :
- Vizează drumul nostru în
viață: ce ne dorim să
realizăm din punct de
vedere profesional,
familial, ca statut social.