Imaginatia

Cristea Nicusor Iulian FCCIA, IA, gr.2

Imaginatia - definitie

IMAGINATIA este procesul cognitiv superior prin care se produc imagini si proiecte noi pe baza prelucrarii (combinarii si transformarii) datelor din experienta anterioara. Numai omul este capabil de performanta realizarii unitatii dintre trecut,prezent si viitor = de a IMAGINA. IMAGINATIA este un proces psihic cognitiv complex care apare in contextul eforturilor omului de a se adapta la mediu; ea apare pe o anumita treapta a dezvoltarii psihice umane, dupa dezvoltarea reprezentarilor, achizitia limbajului, evolutia gandirii si imbogatirea experientelor de viata.

Funciile imaginaiei

Imaginaia are o funcie cognitiv, ea avnd roluri importante n lrgirea sferei cunoaterii, explornd zone noi i cutnd soluii noi la problemele existente. Dac gndirea adncete sfera cunoaterii, imaginaia lrgete aceast sfer i ofer astfel gndirii noi teritorii. Imaginaia are o funcie adaptativ reglatorie, care exprim locul i rolul imaginaiei n sistemul psihic uman, ea constituind procesul predilect al creativitii. Imaginaia confer

contiinei dimensiunea explorativ i creatoare.

FORMELE IMAGINATIEI
Dupa criteriul originalitatii produsului imaginat se disting: Imaginatia reproductiva: realizarea unor imagini noi pentru subiect pe baza informatiilor verbale primite, sau a unor scheme; foarte utilizata la scoala in procesul invatarii, permite reconstituirea realitatii trecute sau prezente care nu poate fi cunoscuta direct. Este diferita de memorie, deoarece amintirile se bazeaza pe fapte reale, rezultate intr-un proces perceptiv; imaginatia se desprinde de concret, rearanjeaza datele despre real, se proiecteaza in viitor.

FORMELE IMAGINATIEI

noul,originalul,contribuind la progresul tuturor domeniilor de activitate umana. Considerata de catre unii sinonima cu fantezia, aceasta imaginatie are ca rezultat operele moderne si clasice, eseurile, desenele, creatia culturale; si in viata cotidiana fiecare dintre noi o utilizam, ea este implicata in toate activitatile omului; la baza asocierii imaginilor stau raporturile emotionale de preferinta sau de repulsie.

Imaginatia creatoare: aceea care aduce

Dupa criteriul implicarii vointei in actul imaginativ rezulta: Imaginatie voluntara: imaginatia reproductiva si creatoare (descrise mai sus) Imaginatie involuntara: visul din timpul somnului si reveria.
Visul din timpul somnului este o forma de imaginatie inconstienta si involuntara ce consta intr-o succesiune de imagini derulate scenic, uneori haotic si avand caracter simbolic. Sigmund Freud, intemeitorul psihanalizei acorda o mare importanta viselor, considerandu-le modul cel mai sigur de cunoastere a inconstientului si instituind ideea ca visele sunt rezultat al dorintelor noastre ascunse, sau neindeplinite. Cercetarile moderne demonstreaza ca visul este un fenomen natural, normal, chiar necesar, care apare intr-o anumita perioada a somnului somnul paradoxal cand se mai pastreaza legaturi dintre stimulii din mediu si creier; de aceea visele despre un organ aflat in suferinta, sau cele legate de evenimente stresante si importante din prezent.

Reveria (visul diurn, cu ochii deschisi): are loc in starea de veghe si consta in derularea libera a unor imagini atunci cand persoana se afla in stare de relaxare; are ca suport dorinte, sperante, nazuinte si este putin, sau deloc cenzurat rational, priveste frecvent relatiile interumane si este orientat afectiv si motivational; apare cu precadere la adolescenti si tineri si are efect de relaxare.

IMAGINATIA

Confruntarea cu situatii noi, necesitatea de a anticipa desfasurarea activitatilor in detaliile lor specifice fac indispensabil apelul permanent la IMAGINATIE. IMAGINATIA este factorul prin care se pot depasi rutina, conformismul, stereotipurile. Acest lucru se poate realiza doar printr-o atitudine deschisa spre nou, spre creatie, care este rezultat al educatiei in acest sens. IMAGINATIA sta la baza activitatii creatoare a omului, activitati aducatoare de nou in toate domeniile vietii umane: stiinta, tehnica, arta, etc IMAGINATIA se afla la baza evolutiei intregii civilizatii umane, omul intai imaginand si apoi punand in practica.

Functiile imaginatiei
Functia de ilustrare Functia de realizare Functia de indicare Functia de semnificare