-

DoeINA EAMELIA ANDRAS VItrTER BRATU ELENA LUP5A

EITMPTADELE f cELARE DE
STIINTE
,, SOtrIE.IJMANE:
PEi IH E LE tri IE
(ZEE4-ZE 1 4)

,r,ru*0ffi,0*r,*
DEVA
2014
-

Olimpiadele pcolare de gtiinfe socio-umane: PSIHOLOGIE

(2004-2o14)

Tehnoredactare: Mctor Bratu

Editura CORVIN
330065 Deva, Str. Ghe. Barifiu Nr. 9
Tel.: 0254-234500
Fax:0254-234588
E-mail: offi ce@corvin.ro
www.corvin.ro

Tipiritta GRAPHO TIPEX Deva

Director: Farkas Laszl6

CIPa Bibliotecii Nafionate a Rom6niei

E;.a
IANDRA$,DORINACAMELIA I

oli-piadele qcolare de gtiinfe socio-umane : psihorogie / Dorina camelia

I AndraS, VictorBratu, Elena Lupqa - Deva Editura Corvin,2}l4
I

I rsBNe7s-e73-622-880_3 :
I

I I

I l. eratu,victor
rl
I

I Il. Lupga, Elena I

!'*Y"" ____l
 I NTRc:DUtrERE tr] - tr]

,,Discipolul vine la tine s5-ti cear5. Tu trebuie s5-l

inveti ci nu are nimic de primit, ci trebuie sE creascS.
Discipolul vrea s5 devind iederi. Tu trebuie s5-l lagi si
fie ce trebuie sb fie: chiar buruianS. $i cel mai frumos
sf6rgit al t5u - fertilitatel - e sd te ndpbdeascS
bu ru ien i le". (Consta nti n Noica, J u r n a I fi I ozofi c)

A pa rticipa la un concurs insea mnd a invSla sd aciepli ca te potiin.ad ra intr-u na din cele doui categorii:
cei care sunt bine pregitili 9i oblin performanfe superioare 9i cei care nu obtin performan]e gi care trebuie sd
persevereze in demersurile lor teoretice sau practice, de pregdtire. Cu atat mai mult in cazul olimpiadelor
gcolare, care, evident, nu pot fi concursuri de masi. Valorific6nd excelenfa, intr-o lard in care, din nefericire,
aceasta se bucuri de tot mai pufind pre]uire pe zi ce trece, reprezinti probabil una dintre ultimele,,redute"
dedicati celor care reugesc s5 se desprindS, prin aptitudini, interese gi eforturi, din marea masi a colegilor de
generaIie.
Chiar daci au fost coplegite, de la an la an, de o mullime de alte concursuri (multe dintre ele organizate
doar din interese financiare sau de ,,prestigiu"), olimpiadele gcolare rezisti incd, in pofida ,,uit5rii" in care
adesea autoritilile par a le abandona (cel pulin din punct de vedere financiar).
Trec6nd dincolo de leclia,,succesului 9i a egecului", pe care este totugi bine si o invS!5m din timp,
olimpiadele gcolare valorifici in primul 16nd interesul pentru un anumit domeniu, permi!6nd aflarea unor
lucruri noi, la care poate in alte condilii nu s-ar fi ajuns. Totodatd, pregitirea gi participarea la olimpiadele
gcolare permit dob6ndirea unor abilit5li noi: capacitatea de organizare a timpului, capacitatea de a face fa!5
unei competilii, valoarea efortului 9i chiar a disciplinei (intelectuale, ?n primul rAnd), invd!6nd ce inseamnd
perseverenla, r5bdarea gi responsabi litatea.
Probabil pregitirea pentru olimpiadele gcolare lasi mai pulin timp liber 9i nu permite dezvoltarea in
aceeagi misuri a relaliilor sociale cu situalia in care timpul ar fi utilizat in acest sens, dar aceasta inseamn5
simultan o apreciere cu at6t mai mult a timpului liber disponibil (pe care il risipim uneori cu at6ta u;urin!5) 9i a
calitS!ii prieteniilor pe care le stabilim.
intrecere a unor elevi de elit5, olimpiadele gcolare propun acestora subiecte pe misurS, adesea dificil
de gdsit pentru cei careincep sd aspire la o astfel de participare gi poate greu de abordat pentru cineva care nu
are o astfel de experien!5. Volumul de fald incearcd sd vin5, astfel, in sprijinul elevilor 9i al profesorilor care ii
pregdtesc pentru participarea la olimpiadele gcolare, oferind, pentru disciplina Psihologie, subiectele de la faza
nalionalS a olimpiadei, baremele de corectare ale acestora ;i rezolvarea subiectelor pentru perioada 2004-
201.4.
in ceea ce privegte rezolvirile propuse, s-a incercat o abordare a acestora c6t mai pedagogicS, firi a
incerca in niciun fel o etalare de cunogtinle sau de creativitate. Cu alte cuvinte, v5 propunem o abordare
,,cuminte" a acestora, creativitatea 9i chiar ineditul rezolvirii acestor subiecte fiind plusul pe care trebuie sd il
ofere fiecare dintre candidalii care s-ar confrunta cu ele. Totodati, in finalulvolumului, pentru o pregdtire c5t
mai temeinicS, sunt propuse subiecte inedite, in abordarea cdrora candidatul va trebui si conlucreze
indeaproape cu profesorul careil pregitegte.
Av6nd speranta cE acest volum va fi un real ajutor participanlilor la olimpiada de Psihologie, mult
succes tuturor !

Autorii

El-tvptaoeuE EitrELl \RE DE EiTIINTE EiOGIE-UMANE INTRODUtrERE

DERINA EAMELIA ANDRAEi . VItrTER BRATU - ELENA LUPSA
EZ - t]l EUPRINEi

01. lntroducere 03
02. Cuprins o4
03. Regulamentulde organizare gi desfSgurare a olimpiadei de gtiinle socio-umane 05

04. SubiectOlimpiadadegtiinlesocio-umane-etapanalionalS-Timigoara,T-77aprilie201,4 09
05. Barem de notare;i evaluare Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalional5 - Timigoara, 7-t1,aprilie2Ot4 10
06. RezolvareasubiectululdelaOlimpiadade$tiinlesocio-umane-etapanalionalS-Timi9oara,7-t1,aprilie201,4 11.
07. Subiect Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionalS - Baia Mare, 1-5 aprilie 2013 19
08. Barem de notare 9i evaluare Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionalS - Baia Mare, 1-5 aprilie 2013 20
09. Rezolvarea subiectuluide la Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionalS - Baia Mare, 1-5 aprilie 20L3 2L
10. Subiect Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionalS - Gura Humorului, 2-6 aprilie 2012 29
11. Barem de notare 9i evaluare Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionalS - Gura Humprului, 2-6 aprilie2Ol,2 31
12. RezolvareasubiectuluidelaOlimpiadade$tiinlesocio-umane-etapanationalS-GuraHumorului,2-6aprilie2072 32
13. SubiectOlimpiadade$tiinlesocio-umane-etapanationald-Ploiegti, 17-21.aprilie2O1"t 41"
14. BaremdenotaregievaluareOlimpiadadegtiinlesocioltjmane-etapanalionalS-Ploiegti,t7-2laprilie2O1,t 42
15. Rezolvarea subiectuluide la Olimpiada de gtiinle socio-umane - etapa nalionalS - Ploiegti, 77-2taprilie2071, 43
16. Subiect Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionalS - Piatra Neam!, 7-1"1 aprilie 2010 51
17. Barem de notare gi evaluare Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionald - Piatra Neam!, 7-ll aprilie 2010 52
18. Rezolvarea subiectuluide la Olimplada de $tiinle socio-umane - etapa nalionali - Piatra NeamI, T-ll aprilie 2010 53
19. Subiect Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionalS - Craiova, 12-16 aprilie 2009 61_
20. Barem de notare gi evaluare Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionalS - Craiova, 12-16 aprilie 2009 62
21. Rezolvarea subiectului de la Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionald - Craiova, 12-16 aprilie 2009 63
22. Subiect Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionalS - Gala!i, 30 aprilie - 4 mai 2008 7t
23. Barem de notare gi evaluare Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionalS - Galaii, 30 aprilie - 4 mai 2008 72
24. Rezolvarea subiectului de la Olimpiada de $tiinte socio-umane - etapa nalionalS - Gala!i, 30 aprilie - 4 mai 2008 73
25. Subiect Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionalS - Arad, 10-14 aprilie 2008 81
26. Barem de notare;i evaluare Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionalS - Arad, 10-14 aprilie 2007 82
27. RezolvareasubiectuluidelaOlimpiadadegtiinlesocio-umane-etapanalionalS-Arad, 10-L4aprilie2007 83
28. Subiect Olimpiada de gtiinle socio-umane - etapa nalionalS - Oradea, 16-20 aprilie 2006 91"
29. Barem de notare gi evaluare Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionalS - Oradea, 16-20 aprilie 2006 92
30. Rezolvarea subiectului de la Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nationalS - Oradea, 16-20 aprilie 2006 93
31. Subiect Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionalS - Mangalia, 21-25 martie 2005 101
32. Barem de notare gi evaluare Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionalS - Mangalia, 21-25 martie 2005 L02
33. Rezolvarea subiectulul de la Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionalS - Mangalia, 21--25 martie 2005 103
34. Subiect Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionalS - Bucuregti, 5-9 aprilie 2004 109
35. Barem de notare 9i evaluare Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionalS - Bucuresti, 5-9 aprilie 2004 110
36. Rezolvarea subiectuluide la Olimpiada de $tiinle socio-umane - etapa nalionalS - Bucuregti, 5-9 aprilie 2004 1"1_7

37. Subiecte propuse spre rezolvare pentru olimpiadele de gtiinte socio-umane - psihologie L17

EUPRINS ELIMPIADELE EitrELARE DE EiTITNTE SEtrIE-IJMANE

DERINA EAMELIA ANDRA5 - VItrTER BRATU - ELENA LUPsA
 'Ir-
El--
RgtriULAMENT r TgM^ATltrA t]3 - ctl
---
03 REGULAMENTUL DE ORGANIZARE Sl DESFA$URARE A OLIMPIADEI DE gTllNTE SOCIO-UMANE -valabilincep6nd cu anul
)4 yolarZOLO-2OLL
l5
L. Disciplinele de concurs
l9 Olimpiada de gtiinle socio-umane reprezinti un concurs de excelenli care se adreseazd elevilor cu aptitudini, inclinalii gi
10 interese deosebite in domeniul gtiintelor socio-umane. Disciplinele de concurs sunt: educatie civici (ciclul primar), culturi
l1 civicd (ciclulgimnazial), logicS, argumentare pi comunicare, psihologie, sociologie, economie, filosofie (ciclul liceal).
t9 2, Elevii ParticiPanti
z0 a. La olimpiada de educatie civicd (ciclul primar), la toate etapele, elevii participi in cadrul echipajelor formate din doi
zL elevi din clasele a lll-a sau a lV-a, din cadrul aceleiagi unititi gcolare (echipajele pot fi omogene, respectiv cate doi elevi
l9 din clasa a lll-a sau doi elevi din clasa a lV-a sau neomogene, respectiv un elev din clasa a lll-a gi un elev din clasa a lV-a).
]1 b. La olimpiada de culturi civici (ciclul gimnazial), la toate etapele, elevii participd in cadrul echipajelorformate din doi
t2 elevi din clasele a Vll-a sau a Vlll-a, din cadrul aceleiagi unititi gcolare (echipajele potfi omogene, respectiv cate doi
t1 elevi din clasa a Vll-a sau doi elevi din clasa a Vlll-a sau neomogene, respectiv un elev din clasa a Vll-a 9i un elev din clasa
12 a Vlll-a).
t3 c. La olimpiada de gtiinte socio-umane (ciclul liceal), la toate etapele, elevii participd individual, indiferent de anul de studiu
;1 in care se aflS gi de forma de invdldmAnt pe care o urmeazd (zi, seral, frecven!5 redusS).
;2 3. Etapeledesfigurdrii olimpiadei
;3 a. Etapa pe gcoald. Perioada generald a desfSguririi etapei pe gcoalS se comunicd inspectoratelor gcolare la inceputul
;1 fiecdrui an gcolar. Data desfSguririi acestei etape este stabilitd de unitdtile gcolare gi inspectoratele gcolare, incad16ndu-se
i2 in perioda generalS comunicatS.
;3 b. Etapa localS (comun5, orag, sector al municipiului Bucuregti). Perioada general5 a desfSgurdrii etapei locale se comunic5
'1_ inspectoratelor gcolare la inceputul fiecdrui an gcolar. Data desfSgurdrii acestei etape este stabiliti de inspectoratele
,2
gcolare, incadrAndu-se in perioda generalS comunicatS.
,3
c. Etapa judeteand/municipiul Bucuregti. Data desfSguririi etapei judelene/municipiului Bucuregti este unic5 9i se
i1 com u nicS i nspectoratelor gcolare la inceputu I fiecd rui a n gcolar.
',2 d. Etapa nationald. Perioada gi locul desfSguririi etapei nalionale se stabilette gi se comunicd inspectoratelor gcolare la
i3 inceputul fiecdrui an gcolar.
1_ e. Perioadele desfSguririi diferitelor etape ale olimpiadei, data etapeijudelene/municipiului Bucuregti gi locul desfS;urdrii
2 etapei nalionale sunt menlionate, anual, in cadrul preciz5rilor realizate de cdtre inspectorulgeneral pentru gtiinle socio-
3 umane din cadrul M.E.C.T.S.
)1 4. Selectia elevilor
t2 a. De la etapa pe gcoald pentru etapa locali - criteriile de selectie (nota minimS, nr. elevi calificali pentru etapa urmdtoare)
)3 sunt stabilite de inspectoratele gcolare judetene/|.S. M.B.
r9 b. De la etapa locali pentru etapa judeteand/municipiul Bucuregti - criteriile de selectie (nota minimd, nr. elevi calificati
.0 pentru etapa urmStoare) sunt stabilite de inspectoratele gcolare judetene/|.S.M.B., prin comisiile de organizare gi
.1_ evaluare judelene/a municipiului Bucuregti.
c. De la etapa judeleani pentru etapa nationalS se califici din cadrul fiecdruijudel lucrarea (ciclul primar-educatie civicd),
7 echipajul (ciclul gimnazial-culturd civicS) 9i elevi individual (ciclul liceal-disciplinele logicS, argumentare ;i comunicare,
psihologie, sociologie, economie, filosofie) in urmdtoarele condi!ii :
- nota minimd obtinutd-9 (noui).
- pentru disclplina educatie civici (ciclul primar), lucrarea clasati pe locul I (premiul l) la etapa judeteanS. Etqpo
notionold o olimpiodei de educqtie civicd (ciclul primail se deslitoard fdrd deplasoreo elevilor. lnspectorqtele
scolare vortransmite prin profesorulinsotitor orioinalul lucrdrii suise gi ofiSul closote pe locul I (premiul l) lo etapo
iudeteand. Luqarea scrisd ti ofiSul vorfiinointate secretqrului Comisiei centrole, dupd festivitateq de deschidere o
olimpiadei, in plic sigildt, cu ftampilo inspectorqtului $color 5i semndturo inspectorului tcolqr general $i o
inspectorului de speciolitate pentru ttiinte socio-umane. Lucrdrile ti ofisele vor fi evqluate de cdtre Comisiq
centrold a olimpiadei pentru disciplina educotie civicd, care stqbilette ierqrhiq lo nivel nqtionol (premii, menliuni,
clasoment final). Nerespectores inteorald o conditiilor menlionate mqi sus qtrqge dupd sine neevaluoreo lucrdrii
si ofiSului iudetului respectiv, Profesorul insotitor vo primi pe bozq semndturii ti a C.l./8.1. eventuolele diplome
pentru premiul sau mentiuneq obtinutd. respectiv premiul in bqni acordot si vo comunico rezultstul obtinut
i nspectoratului scolq r .

- pentru disciplina culturi civici (ciclulgimnazial), echipajul clasat pe locul I (premiul l) la etapa judeteanS.
- pentru disciplinele logicS, argumentare 9i comunicare, psihologie, sociologie, economie, filosofie, elevii clasati pe
locul I (premiul l) la etapa judeteanS, la disciplinele logicS, argumentare gi comunicare, psihologie, sociologie,
economie, filosofie.
. Fiecare judet poate fi reprezentat la etapa nationalS de o lucrare pentru disciplina educatie civici, un echipaj
pentru disciplina culturi civici gi un numir de maxim 5 elevi la ciclul liceal, cite unul pentru fiecare disciplini (in
total un numir de maxim 7 elevivor putea realiza deplasarea), cu urmitoarea exceptie:

NE El-tvptaoeLE StrELARE DE EiTilNTE EiT]trIE.IJ MANE REGiULAMENT - TEMATItrA

SA DonINa EAMELIA ANDRAEi - VItrTER BRATU - ELENA LUPSA
EI3 - trz RgtriULAMENT TgMATIEA

Municipiul Bucuregti beneficiazi de 3 locuri pentru fiecare disciplini de la nivelul ciclului primar. eimnazial si
liceal. Astfel,in cazul municipiului Bucuregti, pentru etapa nationali, se califici lucririle clasate pe locurile l, ll 9i
lll (premiul t, !l 9i lll) la etapa pe municipiul Bucuregti, la disciplina educatie civici (ciclul primar), echipajele
clasate pe locurile l, llgi lll(premiul l, llgi ltl) la etapa pe municipiul Bucuregti, la disciplina culturd civicd (ciclul
gimnazial), elevii clasali pe locurile l, llgi lll (premiul l, ll 9i tlt) la etapa pe municipiul Bucuregti, la disciplinele
logicS, argumentare 9i comunicare, psihologie, sociologie, economie, filosofie, in condiliile oblinerii notei minime
9 (nou5), gi a existentei elevilor concurenti la fiecare disciplind.
in situalia necalificdrii lucririi/lucrdrilor (ciclul primar), a elevilor la nivelul echipajelor (ciclul gimnazial) sau
individual (ciclul liceal), datoritd neoblinerii notei minime 9 sau a lipsei de concurenli la unele discipline, locurile
rimase neocupate nu se redistribuie pentru celelalte discipline.
in situatia obtinerii de note egale, in vederea stabilirii ocupantului locului l, cu drept de participare la etape
national5, pentru fiecare iude! ;i, dupi caz, pentru municipiul Bucure$ti in vederea stabilirii ocupantilor
locurilor L ll si lll, cu drept de participare la etapa natidnalS, se desfigoard obligatoriu o probi de barai. Comrsia
de organizare si evaluore pentru etqpo iudelqand municipiului Bucuregi va elabora subiectele.baremele si
va realiza evaluarea lucrdrilor elevilor care participd la proba de barai.
d. Seleclia elevilor pentru participarea la faza internalionald a olimpiadei de filosofie se realizeazi pe baza unui test de
limbd (una din limbile de circulalie internalionalS), la care participd elevii premianli la etapa nationalS a olimpiadei de
filosofie. in situalia in care seleclia nu se poate realiza dintre elevii care au oblinut premii, la aceasta pot participa elevii
care au obtinut menliuniin cadrul etapei nationale a olimpiadei de filosofie'
Comisia de testare include in componenta sa un profesor/profesori de limbS/limbi striine de circulalie internalional5, in
funclie de opliunile elevilor participanli la test, 9i cel pulin un membru al Comisiei Centrale a competiliei nalionale.
Membrii din Comisia Centrald care pot face parte din comisia de testare sunt: pregedintele Comisiei Centrale, pregedinte
executiv al Comisiei Centrale, vicepregedintele subcomisiei pentru filosofie sau un membru al subcomisiei pentru
filosofie desemnat de citre vicepre;edintele subcomisiei pentru filosofie.

5. Realizarea subiectelor gi a baremelor 9i durata probelor

a. La etapa pe gcoald, acestea se realizeazd de cStre Comisiq de organizare gi evoluore pentru etopo pe gcoold, in acord cu
tematica generalS a fiecirei discipline, a conlinuturilor orientative stabilite pentru aceastd etapd 9i a itemilor orientativi
pentru realizarea subiectelor.
b. La etapa localS/sector, acestea se realizeazi de cdtre Comisio de orgonizore gi evoluore pentru etopo locold,in acord cu
tematica generalS a fiecdrei discipline, a conlinuturilor orientative stabilite pentru aceastd etap5 gi a itemilor orientativi
pentru realizarea subiectelor.
c. La etapa judejeanS/municipiului Bucuregti, acestea se realizeazS de cdtre Comisio de organizore gi evoluore pentru
etopo judefeond/o municipiului BucureStr, in acord cu tematica generalS a fiecdrei discipline, a conlinuturilor orientative
pentru aceastS etapi gi a itemilor orientativi pentru realizarea subiectelor.
d. [a etapa nalionali, acestea se realizeazi de cdtre Comisio Centrald o competiliei nofionole, in acord cu tematica generalS
a fiecdrei discipline, a conlinuturilor orientative pentru aceastd etapd gi a itemilor orientativi pentru realizarea
subiectelor.
e. in cadrul precizdrilor, realizate de citre inspectorul general pentru gtiinle socio-umane din cadrul M.E.C.T.S., sunt
prezentate temele generale, conlinuturile orientative pentru etapa judeleani 9i nalionalS gi modelele de itemi,
pentru fiecare disciplini. Confinuturile orientative pentru etapa pe gcoald 9i etapa local5/pe sector sunt stabilite de
cdtre comisiile care realizeazi subiectele la aceste etape.
f. Notarea lucririlor se realizeazS, de regulS, prin puncte de la 0 la 100, dupd baremele alcdtuite de comisie. Se acordd 10
puncte din oficiu.
C. Pentru toate etapele, pentru olimpiada de educatie civicd (cu exceptia etapei nationale) 9i pentru olimpiada de culturd
civicS, durata probelor de concurs este de 2 ore. in cadrul olimpiadei de educalie civicd gi a olimpiadei de culturS civicS,
membrii unui echipaj pot colabora pe parcursulintreguluitimp de lucru acordat.
h. Pentru toate etapele, pentru olimpiada la disciplinele socio-umane de la nivelul ciclului liceal, durata probelor de
concurs este de 3 ore.

6. Organizarea comisiilor
a. Organizarea comisiilor la diferitele etape ale olimpiadei se realizeazi in conformitate cu prevederile O.M.E.C.T.S. nr.
3035/10.07.2072, onexa 7, Metodologio-cadru de organizore gi desfdgurdre o competiliilor tcoldre.
b. La toate eta pele, cu exceptia eta pei pe gcoa 15, se organizeazi subcomisii pe discipline, dupd tum urmeazi:
- subcomisia pentru educatie civicd gi culturd civicd - include membri diferili pentru disciplinele educatie civici 9i
culturi civici; in cazul disciplinei educalie civici din comisie fac parte giinvititori/institutori alSturi de profesori de
culturi civicd de la nivelul cicluluigimnazial;
- subcomisia pentru logicS, argumentare 9i comunicare;
- subcomisia pentru Psihologie;

REGULAMENT - TEMATIEA ELIMPIADELE StrELARE DE EiTIINTE EiEtrIo-IJ M.A.NE

DERINA EAMELIA ANDRASi - VItrTER BRATU . ELENA LUPSA
 Y

- ReciULAMENT . TEMATItrA El3-rf3

ial $i
- subcomisia pentru sociologie;
,ll9i - subcomisia pentru economie;
ljele
:iclul
- subcomisia pentru filosofie.

nele
'lime 7. Rezolvarea contestatiilor
a. Rezolvarea contestatiilor se realizeazd in conformitate cu prevederile Metodologiei-codru de orgonizore gi desfd1urqre
a competiliilor gcolare, qrt.49- 52.
sau
urile
b. in cadrul diferitelor etape ale olimpiadei, sunt admise contestaliile in cazul cirora intre nota inilialS gi nota de la
contestatrii existd o diferentS de cel pulin 10 puncte in cazul sistemului de notare de la 0 la 100 puncte, respectiv 1 punct
in cazul sistemului de notare de la 0 la 10 puncte. Contestalii sunt considerate admise at6t prin crettere, cdt gi prin
tapa
scidere. Notele acordate de comisiile de contestatii, Ia oricare etapd a olimpiadei, sunt definitive.
tilor
oisiq
Acordarea premiilor gi menliunilor
lle $i
a. La etapa locatS, judeleanS/municipiului Bucuregti nui,nirul de premii 9l men{iuni acordate r5m6ne la latitudinea
inspectoratului judetean/municipiului Bucuregti
;t de
de
b. La etapa nalionald, prem iile gi mentiu nile se acordi in conformitate cu prevederile Metodologiei-codru de orgonizore gi
-.i
d e sfd 9u ro re a co m petili i lor gcol o re.
rlevii
c. La etapa nalional5, la note egale se acordS acelagi premiu. Daci nota pentru care se acordS ultimul premiu este aceeagi
pentru doi sau mai mulli elevi, subcomisia disciplinei respective va reevalua lucririle aflate in disculie pentru
t5, in
departajarea acestora, astfel inc6t sd nu se depigeasci numSrul maxim de premii (3 premii) prevdzut in
ra le.
Metodologio-cadru de orgonizare gi desfdturqre d competiliilor gcolore.
linte
Atribulia verificirii gi avizdrii calitdtii evaluirii lucririlor ce impun departajarea revine vicepregedintelui comisiei
ntru
respective.
d. Precizdrile de la punctul c sunt valabile gi pentru situatia similari in ceea ce privegte acordarea mentiunilor.
e. Eventualele premii gi menliuni rimase neacordate la una sau mai multe discipline nu se redistribuie pentru celelalte
'd cu discipline.

:ativi
f. Toti elevii participanti la etapa judeleand 9i nalionalS primesc diplomi de participare din partea inspectoratului gcolar
orga nizator.

'd cu
9. Dispozitii finale
:ativi
Pregedintele executiv al comisiei de la faza judelean5/municipiul Bucuregti (inspectorul de specialitate/profesor metodist de
specialitate) are obligalia de a transmite in termen de cel mult 10 zile de la desfisurarea etapei judelene/a municipiului
'ntru
Bucuregti, la Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului, in atentia inspectorului general pentru Stiinte socio-
ltive
umane, datele elevilor calificati pentru etapa nationalS.
Datele vor fi completate in cadrul machetei format xls, anexa 1, transmisd inspectorilor de specialitate la inceputul anului
:ral5
gcolar gi vor include, pentru fiecare elev/echipaj, pe l6ngi rubricile existente gi precizarea disciplinei la care elevul s-a
area
calificat/ echipajul s-a calificat.
lnspectorii de specialitate vor inainta gi propuneri de profesori care si faci parte din Comisia centralS a etapei na[ionale,
sunt
pentru fiecare disciplind, precizdndu-se numele si prenumele profesorilor, unitatea $colari, respectdndu-se conditia ca
emi, profesorii propu$i s5 nu aibi elevi/rude in concurs calificati pentru etapa nationalS. Pentru olimpiada de educatie civici
ede (ciclul primar) propunerile vor include $i un cadru didacticinvdtdtor sau institutor.
Listele nominale ale elevilor calificali gi cadrelor didactice propuse vor li semnote de inspectorul Scolor general gi
1510
inspectorul de speciolitote 1i transmise prin fax la numirul O2L13,L3.55.47 9i prin e-mail, in format scanat, la o adresi ce va
fi comunicatS,in timp util, inspectorilor de specialitate, p6nd la data limite precizatd.
turi
vic5,

,r de

i. nr.

cd 9i
ri de

ANE El-tvpraoelE EitrELARE DE EiTIINTE SiEEIE-UMANE REEiULAMENT - TEMATItrA

PSA DontNa EaMELIA ANDRAs - VIETER EIRATU - ELENA LUPSA
a3-a4 RrSULAMENT . TgMATIEA

TEMATTCA GENERALA o
D

Olimpiada la gtiinlele socio-umane, la toate etapele se desfSgoari pe baza unortemegenerale.

pentru disciplinele de la nivelul ciclului liceal, respectiv logici, argumentare 9i comunicare, psihologie, sociologie, a

economie, filosofie sunt precizate gi conlinuturi care au menirea de a orienta eleviiin pregitirea lorin raport cu tema generalS
a

a fiecirei discipline de la nivelul ciclului liceal.

Continuturile orientative marcate cu (*) sunt valabile pentru faza judeteanS/municipiului Bucure$ti. Pentru etaPa sl
nationalS, pe l6ngi aceste continuturi se adaugi li restul continuturilor orientative (nemarcate cu
*). d

Psihologie ,]
bl
Tema - Conduitq psiho-sociqld din perspectivo interocliunii proceselor psihice
Continuturi orientative
* 'l
Procesele psihice 9i rolullorin evolulia personalitSlii
Psihicul 9i caracteristicile acestuia* -sl
lpostazele psihicului (lncongtient, subcongtient, congtient) 9i relaliile dintre ele* 4
* rt
Procese cognitive senzoriale (senzatiile, percep!ille, reprezentarea)
x
Procese cognitive superioare:
- Gdndirea * J
- Memorio*
- lmoginofio*
Limbajul*
Procese reglatorii: *
- Motivafio*
- Voinfo*
- Afectivitoteax
- Atenfia*

Structura gi dezvoltarea personalitSlii*

- Caracterizarea generald a personalitSlii*
I ndivid - persoand - personalitate*

Temperamentulx
Aptitudinile*
lnteligenla ca aptitudlne generalS*
Ca racteru I *
Creativitatea *
Etape ale dezvoltdrii personalitdlii (copilSrla, adolescenla, maturitatea, bdt16nelea)

Conduita psihosociald
lmaginea de sine 9i perceplia socialS a imaginiide sine
Relaliile interpersonale;i rolul lorin formarea gi dezvoltarea personalitilii
Comportamente pro gi antisociale

Not|: Pentru toate disciplinele, continuturile orientative suntin acord cu con!inuturile programelor gcolarein vigoare.

10. ltemi orientativi pentru realizarea subiectelor

- Psihologie (ciclul liceal)
. ldentificarea gi analizarea intr-un text dat a unor noliuni, fapte, procese psihice gi a relaliilor dintre ele
. Analizarea corelaliilorintre doui sau mai multe procese psihice gi a rolului lorin construclia personalitSlii
. Analiza psihologicd a profilului, conduiteiunei persoane, prezentateintr-un text

NotS: La diferitele etape ale olimpiadei nu este obligatoriu ca toate variantele de itemi prezentate pentru o disciplini sd se
regdseasci Tn structura subiectelor realizate.

REGiULAMENT - TEMATIEA EILIMPIADELE EitrE]LARE DE EiTIINTE giotrIE-UMANE

DTf RINA GAMELIA ANDRAS - VItrToR EIRATU . ELENA LUPSiA
 -t>-

-LJ,
PsrHtf LtftrirE - ztf14
oLlMptADA DE 9TilNTE SOCrO-UMANE - ETAPA NATtONAtA-TIMl5OARA,7-ll APRlLlE 2014
DISCIPL!NA PSIHOLOGIE - SUBIECT

rgie, . Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordd 10 puncte din oficiu.

ralS o Timpulefectiv de lucru este de 3 ore.

:apa SUBIECTUL l- 25 Puncte

LJitoreo este scrisdin legile omenetti, apreciazd lon Minulescu, fiind fenomenul asociat cel maifrecvent procesului memoririi.

a. Definili uita rea 9i prezentati rol u I acesteia in cad ru I procesu I ui de ada pta re.
b. Mentionalitreiteorii ale uitdriigi ilustrafi-le prin c6te un exemplu concret.
c. Pentru dou6 dintre exemplele ilustrate la punctul b., descrieli c6te o tehnicS de optimizare a memoriei.

SUBIECTUL ll- 35 puncte

Analizali specificul 9i rolulrnotivoliei gialcreotivitdliiin activitate,in construclia personalitdlii ;i evidenliali interacliunea dintre
motivolie gi creotivitqte.

SUBIECTUIM-30puncte
Analizaliin limbaj de specialitate profilul psihologic gi conduita psihosocialS a personajului prezentatin urmdtorultext:

...G.E. iubeo singurdtoteo-retrosfiindin sufletul lui;de otunci devenise unfel defiinld rord, un suflet minunot. Ceeo ce m-
o fropot pdstrat
to G.E. - copil, a artistul, chiorin culmeo gloriei sole: o modestie rord. incd din onii tinerefii, G.E. a ovut ceeo ce
;i ozi il corocterizeozd: capacitotea de o se distroge mulfimii. Cu o politele pentru fiecore din cei care il inconjurou, G.E. ero
copabilin ocelogi timp sd se concentreze osupro lui, oceosto intr-o osemeneo mdsurd cd nimeni din exterior nu ero capobil sd ii
tulbure lini5teo interioord, ero oceo indepdrtore pe core o impuneo geniul ortistic. in felul ocesto s-o dezvoltot el, intr-o
otmosferd in core nu sunt copobile sd ojungd nici oplouzele, nici incdntoreo, nici elogiile. $i in ocele momente, el se indepdrto
de lucrurile pdmdntegti 5i ochii sdi cdpdtou o strdlucire inspirotoore.(...)
inolt, zdrovdn, in depline puteri fizice, G.E. se dovedeSte o fi un sentimentol, un individ care trdiegte din impresii, precum
cei core existd numoi pentru frumos. Co fiecore artist, G.E. ore nevoie neindoios de otmosfero aplouzelor, o sdlii de concert
incinse de entuziosmul publicului, fiind copobil sd oprecieze cdlduro cu core ero rdspldtit.(...)
G.E. ofereo intotdeouna ceect ce in el ero moi bun, cotnsiderdnd o fi o profonore o muzicii lui, docd or fi oferit moi pufin;
doreo insd sd focd oceosto intr-un mod simplu, sd nu epoteze in ochii nimdnui. Ag dori sd moi subliniez incd o notd
coracteristicd firii lui G.E.: solicitudinea lui fald de olli ortitti. El se dovedeo o fi intotdeounq goto sd asculte pe oricine, sd il
ojute, sdil incurojeze. Nici urd 5i nici meschindriein corocterul lui, niciodotd nu oveo chef sd glumeoscd cu maliliozitote de
semenii sdi; nicio preconcepfiune, nicio criticd deprimontd, osto pentru cd ;tia cd in locurile cele moi neottepote puteo do
peste o comoord. Este moi nobil rolul celui core dd, decdt ol celui care prime$te - oceosto este devizo lui. Este prieten ol celor
bogo;i gi ol celor sdrmoni. Este o mdndrie pentru noi sd ne plecdm fruntea in folo lui G.E.
(G.E.-inviziuneoreginei MariooRomdniei,in Tribuno- Revistddeculturd-serienou5-anulX-1-15octombrie2011)

tse

\NE
Et-tveta,oeuE StrELARE DE EiTIINTE EiEtrIE.UMANE SUBIEtrT PSIHELEEIE ZE1 4
, SA.
DERINA EAMELIA ANDRAE - VItrTER BRATU - ELENA LUPsA
tr5 - B1 PsIHIf LEtriIE . ZA 1 4
oUMptADA DE 5TilNTE SOCTO-UMANE - ETAPA NATIONALA-TlMlsOARA,7-llAPRtLlE 2014
DISCTPLINA PSIHOLOGIE - BAREM DE NOTARE 5I EVATUARE

Se acordd 10 puncte din oficiu.

SUBIECTULI -25 puncte

a. - definirea uitdrii 2 puncte
- prezentarea rolului uitiriiin cadrul procesului de adaptare 5 puncte
b. - c6te 1 punct pentru menlionarea fiecireia dintre cele treiteoriiale uitirii 3x1P=3 Puncte
- c6te 3 puncte pentru ilustrarea, prin c6te un exemplu concret, a fiecireiteorii menlionate 3x3P=9 Puncte
c. - c6te 3 puncte pentru descrierea fiecdreia dintre tehnicile de optimizare a memoriei 2x3P=5 Pu..1.

{
SUBIECTUI ll-35 puncte
2 puncte
- definireacreativitSlii 2 puncte
- caracterizarea generalS a motiva!iei (funclii, structuri, forme) 6 puncte
- caracterizarea generalS a creativit6!ii (forme, etape/faze) 4 puncte
- prezentarea rolului motivalieiin activitate (raportul structuri 9i forme motivalionale - activitate) 4 puncte
- prezenta rea rolulu i creativitSliiin activitate (raportul forme a le creativitSlii activitate)
- 4 puncte
- prezentarea rolului motivalieiin construc!ia personalitd-tii 5 puncte
- prezentarea roluluicreativitS!iiin construclia personalitdlii 4 puncte
evidenlierea interacliunii dintre motivalie creativitate
gi (relalie motiva!ie - creativitate, relalie creativitate - motivalie)
4 puncte

SUBIECTUL lll - 30 puncte

realizarea profilului psihologic al personajului din text prin :

- eviden!iereatrdsdturii/trisSturilorcardinale 6 puncte
- identificareacaracteristicilorprincipalealepersonalitS!ii 6 puncte
- aspectele temperamentale relevante ale personajului 4 puncte
- aptitudiniledefinitorii 4 puncte
a analizarea conduitei psihosociale a personajului utiliz6nd informaliile din text 4 puncte
a coerenla analizei 2 puncte
a originalitatea analizei 4 puncte

BAREM PSIHELI]EIE ZO14 ELIMPIADELE EiEELARE DE STIINTE EiE]trIE-UMANE

DT]RINA EAMELIA ANDRAS - VItrTE]R ElRATU . ELENA LUPSiA
.-._r=
PsIHtf LEEIE 2B,I 4 []6. EI

ouMprADA DE 9TllNTE SOCTO-UMANE -

ETAPA NATTONALA - Tr M rSOARA, 7-11 APRr LlE 2014
D!SCIPtINA PSIHOLOGIE - SUBIECT REZOTVAT
introducerea (Rezolvoreo propusd oferd in primul rdnd indicolii de rezolvore, fdrd o epuizo sou a av6nd in vedere modul de
problematicii ridicate formulare a subiectului,
de subiect constitui singuro rezolvore posibild. lnformotiile precizate intre poronteze drepte sou in abordarea trebuie si fie
\ marqinea textului nu foc porte din rezolvoreo propriu-zisd.) una secvenlialS, a fiec;rui
t, punct in parte, ceea ce nu
inseamnd cA nu este
\uBrEcruH' necesarS crearea unui text
ncte \ Fiec5ruia dintre noi i se int6mplS s5 nu i9i poati aminti unele evenimente din trecut, coerent din punct de
vedere structural in fiecare
ncte si nu recunoasc; persoane sau obiecte memorate anterior, s5 nu reproducd parlial sau in caz
ncte totalitate unele cunottinle sau informalii, astfelcu tolii uitim date ale experienlei noastre
deflnirea din.punct de antefiOafe.
'
vedere psrhologrc a 1
,iurii apUitarea este un fenomen psihic natural gi necesar ce are menirea de a evita
supraincercarea sistemului mnezic cu informaiii inutile, neesenliale, devalorizate gi de a
asigura echilibrarea sistemului cognitiv al individului.
Uitarea este un fenomen psihic natural 9i necesar ce asigurd adaptarea la solicitSrile
mediului prin capacitatea de reglare gi autoreglare a sistemului mnezic al individului in
sensul ci aceasta intervine ca o supapd care dE posibilitatea descSrcirii, eliminirii a ceea prezentarea, in general, a
rolului uit;rii in cadrul
ce este inutil, devalorizat sau neesenlial. Aceast5 capacitate a uitSrii de a lSsa s5 se scurgi
procesului de adaptare
ceea ce nu mai corespunde noilor solicitiri ale mediului ii permite individului sd
acumuleze gi s5 p5streze noi informalii 9i cunogtinle ce ii sunt necesare sau il intereseazd
in raport cu necesitSlile practice gi situaliile curente sau recente de via!5.
Astfel, uitarea treptate gi gradualS a unor informa[ii are un rol pozitiv gi necesar
pentru activitatea umane, contribuie la echilibrarea sistemului cognitiv al individului,
deoarece ii acordd acestuia un caracter suplu, dinamic ce are posibilitatea de a elimina
ceea ce este de prisos sau prea mult. Datoriti uitlrii, sistemul mnezic al individului devine
capabil si depoziteze noi materiale, sd pdstreze noi cunogtinfe, sE facS loc unor noi prezentarea rolulul pozltiv
al uiterii in cadrul
materiale informalionale ce trebuie insugite pentru a corespunde noilor solicitSri puse in procesului de adaptare
fala individului gi astfel uitarea devine un instrument eficient de adaptare la solicit5rile
mediului. De asemenea, prin uitare se echilibreazi psihicul persoanei deoarece uitarea
unor evenimente nepl5cute, traumatizante sau dureroase generatoare de suferinld gi
disconfort psihic servegte ca proteclie impotriva unor 96nduri anxioase gi favorizeazd
adaptarea adecvat5 a omului la realitatea curentS.
Cu toate acestea, uitarea poate avea;i un rol negativ, perturbator chiar; in cadrul
prezentarearotutui nesativ procesului de adaptare, atunci cSnd uitim informalii esenliale, utile, absolut necesare
al uitdriiincadrul 'supravietuirii 9i solicitdrilorrealit;Iii cotidiene.inacesteconditii,uitareadevineopiedici conctuziadezvoltirii
procesului deadaptare in calea
adaptSrii la solicitirile mediuluigi o povarE pentru memorie care este nevoitb sI ..careprivetterolul
reia de la inceput procesul cunoagterii obiectelor 9i fenomenelor din jur. Aceste ;it;'j:];,;i::'jr"*"*
caracteristici arati faptul ci tntre memorie 9i uitare existS relalii dinamice, deoarece
fiecare dintre ele aclioneazE una asupra celeilalte prin intermediul legdturii inverse, dar qi
faptulci se sprijind sau se?mpiedicd reciproc.
introducerea
problematicii ridicare b),De-a lungul timpului s-au constituit o serie de teorii psihologice care explici
depunctut b.ei fenomenul uitirii, iar dintre acestea menliondm urmdtoarele: teoria gtergerii urmelor,
nominalizarea.a trei teoria interferenleicognitive gi teoria uitirii motivate.
teorii ale uit5rii; 1
incazutfiecdrei teorii, Potrivit teoriei gtergerii urmelor, uitarea se datoreazd gtergerii urmelor mnezice ca
construirea exemplului
urmare a trecerii timpului, a neutilizErii informa!iilor, a lipsei de reactivare a lor gi a lipsei
este precedat5 de o
,;;J;,";";;;u exerciliului ceea ce face ca anumite cunogtinle si se deterioreze sau si dispar5 din prezentarea succint; a
teoriei memorie. De exemplu, dac5 inv515m o leclie la Psihologie doar pentru ora in care vrem sd teoriei stergerii urmelor $i
ilustrarea sa printr-un
fim evaluali, iar apoi nu ne mai reimprospSt5m informaliile anteriorinvSlate gi nu le mai exemplu concret
folosim, este foarte posibil ca atunci c6nd vom fi intrebali din leclia respectivd peste
c6teva sdpt5m6ni sau vom fi evaluali intr-o recapitulare semestrialS sE nu ne mai putem
aminti nimic din ceea ce am invdtat.
Consolidarea cunostintelor anterioare poate fi impiedicat5 de o activitate prezentd in
aceeagi mEsurb in care cunogtinlele noi achizilionate sunt influenlate negativ de cele
prezentarea succintS a
vechi. Teoria interferenlei cognitive este cea care explicd uitarea prin efectele negative pe
teoriei interlerenlei
care le au cuno;tinlele invSlate anterior sau recent unele asupra altora. in acest caz cognitive 5i ilustrarea sa
printr-un exemplu concret
intervine fenomenul de interferen!5 care poate fi retroactivS, atunci c6nd informalia nou
achizilionatd are influen!5 negativd asupra celei invSlate anterior gi proactivS, c6nd

ANE ELIMEIAOEIE EitrELARE DE EiTIINTE SEEIT]-UMANE

PEiA Donrua EAMELta ANDRAs - VIETER BRATU - ELENA LUPSA

a6-fjz
prezentarea succintd a
teoriei interferentei
cognitive 5i ilustrarea sa
printr-un exemplu concret
introducerea
problematicii solicitate
la punctul c. al
subiectului (descrierea
unei tehnici de
optimizare a memoriei
pentru douS dintre
exemplele create la
punctul b.)
formularea unei
concluzii generale
pentru acest subiect
formularea unei
introduceri pentru
problematica precizat;
la acest subiect
definirea motivoriei din
punct de vedere psihologic
def intr ea c re ot ivi tdti i din
punct de vedere psihologic
EiUBIEtrT REZELVAT PEiIHELEEIE ZA
I
PsrHtf LErtritE - ZB 1 4
.informatia anterior inv51at5 o influenteazd negativ pe cea nou5. Aceste doud tipuri de
interferenle sunt determinate de similaritatea riraterialelor de inv51at, de gradul lor de
invSlare sau de volumul lor. De exemplu, dacd invSlim pentru lucrarea de a doua zi la
Biologie douE capitole care sunt similare gi slab structurate logic, atunci insugirea unei noi
. leclii imediat dupS una similarA va influenta relinerea si consolidarea informaliilor din
prima leclie intr-o mai mare m5surA dec6t dacS a doua leclie ar fi fost distinctS. De
' asemenea, dacb a doua leclie a fostinvSlati mult mai bine dec6t prima, atunci influenla
. negative a acesteia asupra lecliei anteriorinv5tate va fi foarte mare.
Teoria uitirii motivate isi are originea in conceplia lui Sigmund Freud referitoare la
faptul c5 oamenii uit5 informaliile asociate cu evenimente neplScute, dureroase sau
amenintltoare. Potrivit acesteiteorii, se ulti informallicare sunt dezagreablle gi care prin '
continua lor reamintire ar produce disconfort psihic, tocmai de aceea ele sunt uitate, lo'e'mtar,}:r;'r'i1ff,
lssatedeopartesauimpinseinincongtientprinrbfulare.Deexemplu,unadolescentcor€ ls5kallssaprintr-un
in copilSrie a trdit intr-un mediu dezo;ganizat, cu conflicte domestice si supus unor exempluconcret
violenle emolionale sau fizice va fi motivat si uite aceste amintiri neplScute 9i dureroase
pentru a deveni o persoanS echilibrat5 9i dispusE s5 asimileze experiente plScutein viala
sa.
'' c) Primele doudteorii care explici fenomenul uitlrii, ilustrate prin exemple concrete,
ne arate rolul foarte important al memoriei in actul inv;!5rii, importanla organiz5rii
procesuluiinvst5riiin vederea evitSrii uitdrii. Eficienta memoriei depinde de respectarea
unor condilii care asigure optimizarea funclion5rii ei in vederea pdstrSrii 9i regSsirii
informa!iilorinsuSite in vederea valorificerii acestora'
optimizare a memoriei in vederea realizdrii unei invS!5ri eficiente. Astfel, pentru ca
informaliile noi achizilionate sA nu se gtearg; din sistemul mnezic este important s5 se
realizeze un numbr optim de repetilii ale materialului pentru ca acesta sE fie consolidat
eficienU materialul o datd insugit sd fie repetat de fiecare dat5 inainte de ora de Psihologie prezentarea unei tehnici de
optimizare a memoriei
pentru a se asigura reimprospStarea cunogtinlelor; materialul anterior invSlat poate fi pentru exemplul creat in
reluat in intregime la anumite intervale de timp pentru a fl reactivat gi combinat cu baza teoriei ttergerii
urmelor
incercSri de reproducere pentru a se asigua combaterea uitdrii acestuia 9i aplicarea
cunogtinlelor in diverse situalii de via15. Productivitatea repetiliei este dati 9i de i;
inlelegerea materialului de memorat, de memorarea sa logicb 9i de atribuirea unor i
semnificalii informaliilor relinute, toate acestea aslgu16nd asimilarea temeinicS, i
consolidarea cunogtinlelorgi pdstrarea acestora o perioadS lung5 detimp F
Exemplul care ilustreazd teoria interferenlei cognitive explicS efectele negative
care le au cunogtinlele invSlate anterior sau recent unele asupra altora gi importanla
organizdrii procesului invS!;rii in vederea evitirii uitlrii. Organizarea 9i omogenitatea
tehnici de
materialului de memorat este o tehnicd de optimizare a memoriei cu rol de diminuarea prezentareaa unei
optimizare memoriei
sau evitare a fenomenului de interferen!5 a noilor gi vechilor cunogtinle. Astfel, exemplul creat in
organizarea gi structurarea logicS a informaliilor cuprinse in cele douS capitole de la baza teoriei interferenlei
cognitive
Biologie, precum 9i alternarea inv;!6rii unui capitol cu citirea sau insugirea unor elemente
distincte sau mai heterogene dec6t cele din primul capitol asiguri relinerea mai ugoari a
materialului de memorat 9i diminuarea influenlelor negative ale cunoglinlelor noi
invdtate asupra celor anteriot achizilionate 9i invers.
''''''''
Uitarea este un fenomen psihlc natural 9i necesar in procesul de adaptare la
solicitirile mediului ce este explicat printr-o serie de teorii psihologice 9i poate fi evitati
prin respectarea unei serii de condilii care asigurd optimlzarea funlion5rii propriei modul de formulare a
memorii. acestui subiect pretinde
'tratarea problematicii
formulate sub forma unui
SUBIECTUT II text unitar, coerent
Activitatea creatoare orientatl spre generarea unor produse noi in anumite domenii
de activitate este determinat5 de motivalie ce are rolul de activare, de mobilizare
energeticS, de orientare 9i direclionare a conduitei creative spre realizarea unor produse
noi, unice, originale, de valoare pentru societate gicu utilitate socialS.
' Motivalia este un proces psihic reglatoriu ce reprezintS totalitatea mobilurilor interne
, ale conduitei unei persoane care declanseazd activitatea individului, o orienteaz5 cStre
' anumite scopuri gi o susline energetic.
Creativitatea este latura transformalional-constructivd a personalitSlii ce reprezintd
un complex de insugiri 9i aptitudini care, in condilii favorabile, genereazi produse noi 9i de
1 4' ELIMPIADELE SitrC!LARE DE EiTIINTE EiEtrIE-IJMANE
DERINA EAMELIA ANDRAS - VIETER BRATU - ELENA LUP5A
 PsrHELtf trirE - ZEJ'l 4
=fl'F

precizarea functillor
valoare pentru societate.
Motivalia constituie elementul care pune in migcare organismul fiind cauza interni ,./'ot''"''u'
comportamentului, care are rol de activare gi semnalizare a unor dezechilibre fiziologice'
sau psihologice, de mobilizare energetice a actiunii, de orientare gi direcfionare a
conduiteiin direcfia scopului propus a fi realizat. precizarea unor structuri

a Reglarea comportamentului presupune prezenla unor structuri motivalionals /motivationat"

caracterizarea Seneral;
motivaliei extrem de variate ce include trebuinfe, motive, interese, aspirafii, idealuri, convingeri,l
concepfii despre lume 9i via[5. precizarea formetor

Productivitatea subiectuluiin activitS!ile intreprinse gi eficienla reglatorie a conduitei /imotivaliei

sunt determinate de anumite forme ale motiva!iei: pozitivS/negativ5,9
intrinsecS/extrinsecS, cognitivS/afective, ?nnEscut5 sau primar;/dob6ndit5 sau
inte a
'ivote ti
secundar5. precizarea unor forme ale

:r-un Creativitatea se manifesti in forme diferite, pe nir/eluri ierarhice distincte, iar potrivit /icreativitetii
lui C.W. Taylor pot fi diferenliate urm5toarele niveluri de creativitate: expresivS,e
caracterizarea generalS a productivS, inventivS, inovativS, emergentS. Realizarea unui produs creativ sau gdsirea de precizarea fazetor
creativitetii creativ
solulii inedite, de idei originale ca r5spunsuri la probleme, implic5 un demers procesual al /procesului
creativitSlii. Potrivit lui G. Wallas se pot delimita patru faze sau stadii ale procesuluie
creativ: faza pregetitoare, incubatia,,,iluminarea" gi faza verificErii.
Motivalia are rol de energizare, de orientare 9i de direclionare a acliuniiin funclie del
trebuinlele, interesele, aspiraliile persoanei gi declangeazd activitatea individului, ol
orienteazE cltre anumite scopuri 9i o susline energetic. Activitatea umanS poate fi dusd la I
indeplinire doar dac5 este suslinut5 de o serie de factori cu rol de stimulare Si de activare, I
de sensibilizare selectivS gi de imbold. Astfel, pentru a inv51a, pentru a munci, pentru a I
crea, este importantd stimularea gi suslinerea energeticd indepliniti de anumitel
rolului
impulsuri, trebuin;e, dorinle, interese, aspiralii, idealuri. Trebuinlele semnalizeazi st5rile Inrezenta'e€
de necesitate innSscute sau dob6ndite pentru a selecta pi activa comportament"f [llll#;ff::i:,::i
"
tehnici de adecvate de satisfacere. De exemplu, trebuinlele biologice de hranE gi somn nesatisficute f motivalionale-activitate
loriei
:reat in adecvat intr-o perioad5 de stres gi solicitSri pentru individ vor aVea o influen!5 negativd I
erii asupra activitSlilor desfSgurate de acesta, scdz6nd randamentul 9i performanlele. I
lnteresele sau orientarea activS, relativ stabilS a unei persoane spre un anumit domeniu I
de activitate au rolul de a condiliona gi potenla activitatea preferenlia15 prin activarea I
prezentarea rolului
motivaliei in activitate, sub
sr
mintalS a unor cunogtinle, prin inlSturarea facilS a unor bariere sau reaclii de abandon 9i I
forma a doui p54i; astfel de a mobiliza resursele psihice ale individului in realizarea diferitelor activitSli inf
toportul structuti
care acesta manifesti interes.
motiv o lio n o I e- o ct i v ito tee9i
I

tdportul forme ole Activitatea desfS;uratd de c5tre subiect este generatd de anumite motivalii intrinsecil
motivol i e i- o ct iv itote gi extrinseci, pozitive sau negative, afective gi cognitive. Astfel, eficienla gi productivitatea I
activitetrii desfSgurate este determinat5 de diferitele forme ale motivaliei. Daci sursal
tehnici de
generatoare a unei activit;li este insSgi activitatea desfSguratS de cdtre subiect atunci I
loriei
:reat in vorbim de o motivalie directS sau intrinsecS, iar daci sursa este in afara activitSliil
lerenlei
desfSgurate atunci avem de-a face cu o motivalie extrinsecS. De exemplu, un elev poate I
invSla fie pentru c5 ii place gcoala sau cd il intereseazd 9i pasioneazd anumite domenii, fi" 1ffi:,:liji;'::l',11"* *o
pentru a obline anumite recompense sau privilegii din partea pdrinlilor. De asemenea, formaraportutuiformeate
acesta poate fi motivat pozitiv in activitatea de invSlare de lauda sau incurajarsa lmotivatiei-activitate
profesorilor ceea ce are efecte benefice asupra procesului inv5lerii sau poate fi motivat t
negativ de anumite pedepse, sancliuni ce au insS un rol negativ asupra activitSlii del
inv5lare cum ar fi refuzul de a mai inv5la sau respingerea unor persoane. Oblinerea unor I
are a
performanle gcolare de c5tre un elev igi pot avea originea in activitatea exploratorie, in I
retinde nevoia de cunoattere a acestuia (fiind vorba de motivalia cognitivd) sau in nevoia$
aticii
puternicb de apreciere, aprobare gi afecliune din partea celor din jur. ,
rma unui
nt Activitatea creatoare genereazS produse noi gi orginale, dar contribuie gi la gisirea de
solulii, ldei gi metode de rezolvare a unor situalii problematice in activitate sau in situalii
diverse de via!5. Atributul de creativ semnifici nota de originalitate in activitate gi in
Prezentarea rolului produsele acesteia, indiferent de domeniu.
motivatiei in acilvitate,
torma
:tivitate, sub
s Persoanele cu simlul umorului, spontane gi nonconformiste in exprimarea opihiilor,
tratirii raportului
aportului
dintre formele
creativititii precum gi cele originalein anumite activitSli de munc5, deinvSlare, de joc sau crealie sunt
$i activitate
considerate persoane expresive sau creative care aduc un plus de unicitate, originalitate
in activitS!ile sau ac!iunile intreprinse.
Creativitatea productivS, cea inventivt 9i cea inovativl au un rol importantin oblinerea
unor performanle in activitate, in oblinerea unor promovdri sau recompense. Prin insugirea

vIANE ETIMPIAOEIE gitrELA.RE DE EiTI INTE Si OtrIE-LI MAN E SUBIEtrT REZELVAT PsIHELEIIIE 2A14
UPSA Dontua EAMELTA ANDRA.S - VItrTtfR BRATU - ELENA LUPSA
rjb -rJ4
prezentarea rolului
motivaliei in activitate, sub
forma traterii raportului
dintre formele creativitilii
5i activitate
prezentarea rolului
motivatiei in construclia
personalitSlii
prezentarea rolului
creativit;1ii in construclia
personalitalii
PsrHtlLtf trilE - 2A 1 4
.:i 9i imbundtSlirea unor tehnici de lucru se poate cregte productivitatea in oblinerea unor
I produse noi gi originale, de exempluin realizarea crealiilorhandmade'
,: Creativitatea de nivelinalt se valorificd prin invenlii 9i descoperiri, prin inova!ii a cdror
I proOuse oblinute transformd fundamental domeniul in care se manifestS, contribuie la
i obtinerea unor inovaliiin art5, tehnologie sau gtiin!5 ce reprezinti aporturi semnificative
1 Si fundamentale in domeniile respective. La cel mai ridicat nivel de originalitate,
{ creativitatea emergentS determind descoperirea unui principiu, a unei idei in tehnologie,
]inmedicinS,ingtiinlScaresdrevolulionezeintreguldomeniudeactivitate,presupun6ndo
i restructurare a domeniului respectiv gi a experienlelor ce depigesc toate posibilitSlile
lj ant"rioar" de inlelegere.
c6t 9i de
I Comportamentul unei persoane este dependent at6t de modificirile interne, pune in migcare.
I stimulii externi care aclioneazi asupra sa, motivaliqfiind elementul care
f organismul, cauza internd a comportamentului. Astfel, atitudinea pozitivd a uneil
I p"rro.n" fatd de sine, fa15 de activitatea de'sfSgurat5 9i fa!5 de ceilalli este determinat5 9i I
I ;il;H J;;;i" de factori motivalionati. De exemplu, o atitudine altruists fa15 de[H:i:,,:1"Ji,"":"]*,*,,
I oameni, dincolo de diferenlele existenliale sau valorice, i9i are originea in conceplia fpersonalitslii relativla
atitudinal
I a"rpr" iume gi viald a fiecdruia. Aceasta are rolul de a orienta comportamentul individului lsistemul
I intr-rn sens sau altul, de a determina anumite acliuni, fiind astfel expresia sau oglindal
I unor atitudini pozitive sau negative fa!5 de anumite aspecte ale existenlei. t
I Realizarea peste medie a unei activitSli 9i oblinerea unor performanle nu solicitd doarl
I prezenla unor aptitudini sau capacitSli psihice din partea individului, ci 9i prezenla unuil
I repertoriu motivalional cu rol de stimulare, activare ;i suslinere energeticd in vederea I
I realizSrii activitSlilor propuse a fi indeplinite. PersonalitSlile puternice care oblin lprezentarea rotutui
I performanld sunt cele care au un nivel de aspiralie ridicat, adici cele care isi stabilesclmotivatieiinconstruqia 1,.rli
standarde in concordan!5 cu propriile posibilitSti 9i care oblin succes in realizarealf;:Xiff;ffit:l''
I
ldiferitelor activitSli. Ambilia este o trasdturd de personalitate cu rol central, cel
I inOividualizeazS comportamentul, controleaz5 9i orienteazi intreaga Personalitate al
lindiridrlri care nu"suls
renun!5 la !elul sdu indiferent de dificultSlile sau eSecurilel
l#il;;,""- I
I diverselortipologiitemperamentale sunt reglate del
Vtoaurile diferite de a reacliona a
lanumite dorinte, nevoi, idealuri, convingeri, motivalia devenind un instrument del
lautoreglare a comportamentului 9i un filtru al influenlelor externe. Colericul este ol
I persoanS dinamicS, cu calitSli innHscute de conducdtor, cEreia ii place sd controleze totul I
I din convingerea cd el poate rezolva orice problem6 9i cd nimeni nu se poate ridica lalprezentarearolului
I inat1i111", unor situalii neagteptate. Personalitatea sangvinicului ii atrage pe ceilalli, este lmotivalieiinconstructia
I mereu vorbire! 9i expansiv pentru cd are dorinla permanentd de a fi mereu in centrullffi'i'"":il':H:';Hll,,,
| Flegmaticul are o abilitate de administrator, bazatS pe dorinla lui de a suslinel
I "t"nti"i.
planurile, nu de a le periclita, este un ,,lider educat", care cu o motivalie adecvat5 poate se I
I ajuned in v6rf datoritd abilitSlii sale de a se inlelege cu toatd lumea. Melancolicii sunt firi I
I perfeclioniste 9i profunde careigi propun cu seriozitate atingerea unorteluri din dorintal
Ideafacetoatelucrurilecudecen!5giinordine. S
$ Creativitatea este o trisdturd complex5 a personalitSlii umane const6nd in
capacitatea de a realiza produse noi, originale gi de valoare pentru societate, de a elabora
,f
i solulii gi lpoteze neobi;nuite sau neagteptate la situa}iile problematice pe care le int6lnim i..
i in activitSlile desfSgurate.
i O creativitate de nivel inalt, precum cea inventivS, inovativS sau cea emergentS, este
I accesibilS doar unei minoritSli. Talentul corespunde creativitilii de nivel superior - toli
{ oamenii sunt in diverse grade creativi gi numai unii dintre ei sunt talentali. Melancolicii
1 sunt considerali a fi cei mai talentali 9i mai creativi dintre toate tipurile temperamentale,
utfir", lorartisiticSfScSndu-i sSapreciezefrumuselealumii,dargi inteligenla.
i Creativitatea poatefi considerati otr5sdturi cardinalS a personalitSlii unei persoane,
I astfelinc6tin noutatea, originalitatea ;i ingeniozitatea produselor oblinute sd fie evidenti
i amprenta personalitSlii creatoare a autorului. Talentul unei persoane, noutatea 9i
j valoareapracticEsauteoreticiaproduselorobtinutestructureazSopersonalitat6unicSgi
i originalS ce se diferenliazE ugor de ceilalli. Persoanele creative se individualizeazd 9i
i difer"n1e..5 de ceilalli prin dominanla unor caracteristici motivational-aptitudinale ale
i personalitSlii, precum: perseverenla voinlei, deschiderea citre noi experien!e, motivalie
l, intrinsed, interese 9i preocupEri variate, curiozitate, toleranla ambiguitSlii, asumarea
fi risculu i, incredere in forlele proprii, simlu I umorului, nonconformism in judecatS 9i in pla n
ELIMPIADELE EitrELARE DE SiTIINTE SEEIE-UMANE
DERINA EAMELIA ANDRAEi - VItrTBR EIRATU - ELENA LUPSA
 PsrHtf LtrrtrirE - 2A 1 4
--------
comportamental.
Motivalia, ca proces psihic reglatoriu, este responsabile de suslinerea energetic; ti
incitarea la acliune 9i astfel ea reprezint5 un factor care determind creativitatea. Motivalia
este un vector cu rol de orientare ti energizare, iar in funclie de orientarea sa ea poate
reprezenta un vector pozitiv care contribuie la crearea noului sau un vector negativ care
?ndeplrteazi subiectul de la realizarea unui produs original.
prezentarea, in raport cu
Trebuinlele de cregtere, motivalia intrinsecS, nivelul ridicat al aspiraliei 9i interesele
lconstructia personalit5lii, a
puternice spre anumite domenii, genereaz5 activarea gi valorificarea superioar; a lrolului motivatiei cu privire
la creativitate
potenlialului creativ al unei persoane prin generarea de noi cunottinle si crearea de
produse noi 9i de valoare pentru societate. Pe de altS parte, trebuinlele biologice
evidenlierea interacliunii inn5scute, motivalia extrinsecS, nivelul scizut de aspiralie al individului, absenla sau
dintre motivalie 5i
creativitate in construclia intensitatea scizutS a intereselor au un rol negativ in activitatea creativS fiind o piedicd in
personalitalii valorificarea potenlialului creativ, indepirt6nd subiectul de realizarea unui produs
original. .
Ji
Creativitatea, ca proprietate a intregului sistem psihic uman este determinat5 de
truclia
tiv la toate procesele psihice, in special de cele reglatorii, precum motivalia ce are rol de
rl activare, suslinere energeticS;i orientare a acliunii spre generarea de noi produse. prezentarea, in raport cu
construclia personalitStii, a
Activitatea creativA este favorizatl sau impiedicati de motiva!ie in func!ie de nevoile,
rolului creativitStii €u
tendinlele, trebuinlele, ambiliile 9i dorinlele existenliale ale individului. O personalitate privire la motivalie
creativd este motivati intrinsec de munca desfSguratd pe care o considerA interesantS,
provocatoare prin ea insSgi gl generatoare de satisfaclii gi orientat5 spre crearea unor
produse noi gi originale ce corespund unor interese gi preocupdri variate.
Ji
Motivalia este o sursS de energine in activitate, un element de autoreglare a
t,uctia concluzia dezvoltirii conduitei intr-un anume sens, este considerat5 ,,motorul" personalitSlii, in special un
tiv la realizate
tal
factor determinant al creativltSlii, contribuind la generarea unor produse noi sau
impiedic6nd subiectul in realizarea unor produse originale.

SUBIECTUT III
in mod uzual, firile artistice, persoanele spirituale 5i cu potenlial creativ ridicat sunt
cele care starnesc curiozitatea, dar 9i nedumerirea sau chiar invidia celor din jur; deoarece
acestea au o personalitate originalS, cu manifestSri independente ghidate dupS valori 9i
principii personale de via15 gi care reutesc, datoritd firii lor profunde, talentate ;i inalt
introducere general6 la creatoare sd inoveze fundamental anumite domenii de activitate.
Ji
analiza psihologici ce Personalitatea reprezinti sistemul insugirilor stabile 9i specifice unei fiinle umane
urmeazi a fi realizatS
tructia concrete care igi pun amprenta decisiv asupra manifestirilor psihocomportamentale ale
tiv la
mentale
acesteia. Personalitatea este definlti ca fiind,,elementulstabil alconduitei unei persoane,
modulsdu obignuit de a fi, ceea ce o diferentiaze de altele".
Personalitatea este un concept complex al psihologiei ce poate fi abordatS, dintr-o
perspectivd progresivd sau constructivS: din perspectiva tr5sdturilor de personalitate,
prin descrierea unor laturi sau dimensiuni ale personalititii Si in calitate de conduitS
psihosoclali.
Din perspectiva tr5siturilor de personalitate, unitatea conceptualS de bazi a
personalitSlii este trdsitura definit5 ca o predispozilie generalS de a te comporta 9i de a
Precizarea contextului
general pentru
rispunde in acelagi fel la o varietate de stimuli ceea ce indlvidualizeazS comportamentul
identificarea subiectului, controleazd gi orienteazd intreaga personalitate. Conform teorieitrdsEturilor
trisAturii/trAsAturilor a lui Allport existE trei tipuri de trSsdturi ce sunt organizate ierarhic: trdsSturi cardinale,
cardinale ale personalitilii
prezentate de
text
tr5s5turi principale gi dispozifii sau tr5sSturi secundare. O trdsdturd cardinalS exprimS o
dispozilie atit de pitrunzltoare gi importanti in viala unei persoane inc6t ise poate
vedea amprenta in fiecare act al acesteia, evidenliazi particularitSlile relativ stabile ale '- precizarea trisiturilor
' centrale
t unei persoane, consideratl a fi cauzd a unui comportament consistent. ?
lnformaliile din text ne relevd sensibilitatea accentuat5 9i atitudinea binevoitoare a

Precizarea trAs;turilor
I personajului fa!5 de ceilal!i, acestea fiind tr5s5turi centrale ale personalitSlii sale, care
centrale ale personalitetii controleazS, orienteazi comportamentul 9i intreg sistemul de personalitate. Personajul
analizate
$i argumentarea din text este sincer preocupat de ceilal.ti gi este sensibil la nevoile lor av6nd ,,o politele
Prezentei acestora
,.nturrudiul
Drin pentru fiecare din cei careilinconjurau",,,se dovedea a fiintotdeauna gata si asculte pe
informatiei
Turnizate
de text oricine, si il ajute, si ?lincurajezei niciodati nu avea chef si glumeasci cu maliliozitate de
de semenii sdi; nicio preconcepliune, nicio criticd deprimanti" 9i era ,,prieten al celor
bogali 9i al celor sSrmani." Aceste caracteristici aratS firea sa generoasE gi altruistS, dar gi
t sensibilitatea personalitSlii sale, deviza lui fiiind aceea cd ,,este mai nobil rolul celui care
ETIMPIAOCLE
4ANE EiCELARE DE EiTIINTE EiT]CII].UMANE EiUBIEET REZELVAT PSIHE]LET3IE 2O 1 4
UORINA EAMELIA
JPEA ANDRAS - VItrTER BRATU - ELENA LUP5A

precizarea tr6s;turilor
centrale ale personalitSlii
analizate ti argumentarea
prezenlei acestora Prin
intermediul informaliei
furnizate de text
precizarea caracteristicilor
(triseturilor) principale ale
personalitSlii analizate
FEiIHTfLE]triIE . 2E]14
dd, dec6t al celui care primegte". Sensibilitatea sa accentutd este ilustratd in text prin
faptul cd era o persoani ce iubea singur5tatea ,,retras fiind in sufletul lui" 9i o persoand
senzitivi ce rezoneazE puternlc emolional la aplauzele spectatorilor,,G.E. se dovedegte a
fi un sentimental, un individ care trSiegte din impresii" 9i ,,are nevoie neindoios de
atmosfera aplauzelori a sdlii de concert incinse de entuziasmul publicului, fiind capabil si
aprecieze c;ldura cu care era respl;tit".
Pe l6ngd aceste tr5ssturi dominante ale personalitSlii personajulul, se pot
si o serie de caracterisitici principale 9i secundare, care exprimi dispozilii care acoperd
gami mai restrSnsd de sltualii dec6t cele cardinale, dar care impreuni cu acestea
contureazS profilul psihologic al personajului. Astfel, este vorba de descrierea unor laturi
sau dimensiuni ale personalitdtii gi anume temperamentul, caracterul gi aptitudinile.
Comportamentul exterior, concretizat in motricitate, vorbire, reaclii afective 9i
cantitatea de energie de care dispune o iersoand sunt tres5turi ce aparlin
temperamentului definit ca latura din'amico-energetic5 a personalitSlii, cu caracter
argumentarea prezenlei
inniscut, care structureazH din punct de vedere formal conduita uman5. trisituri principale
De-a lungul timpului incercSrile de clasificare a temperamentului s-au diversificat, de la aspecte
ins| primele 9i cele mai cunoscute tipologii temperamentale sunt cele clasice: coleric,
sangvinic, flegmatic 9i melancolic, descrise de Hipocrate. Este important de precizat cd in
practici tipurile temperamentale pure sunt foarte rare, iar cei mai mulli dintre noi avem
insugiri combinate de la mai multe tipuri, dar dominante sunt cele ale unui anumit tip.
Pornind de la comportamentul exterlor al personajului, asociat cu tipurile tem-
peramentale clasice, putem afirma faptul c5 acesta are un temperament melancolic
dominant. lnformaliile din text ne identifici urm5toarele trdsdturi principale ale
personalitSlii melancolice a personajului: fire sensibilS 9i inchisS in sine, persoanE
introvertitd 9i retrasS, fire artistic5 gi profundS, atitudine altruist5 9i generoasi fafi
ceilalli, atitudine modesti in raport cu propriile realizEri nedorind si fie in centrulatenfiei.
Caracterul este latura relalional-valoricS a personalitSllice cuprinde un ansamblu
insugiri psihice esenliale 9i stabile ce se exprimi in valorile promovate gi in atitudini
specifice fa!5 de anumite domenii ale existenlei subiectului. Portretul psiho-moral al un
persoane poate fi precizat prin conturarea diferitelor trdsdturi de caracter ce reprezinti
at
pozilii ale subiectului fa15 de cele din jur, un mod de a se raporta la evenimentele trt
existenlei sale in lume. Aceste modalitSli se numesc atitudini ce reprezintd modalitatea
de raportare la o clasS generalS de obiecte sau fenomene ;i prin care persoana se
orienteazi subiectiv gi se autoregleazi preferenlial.
lnformaliile ne relevi faptul c5 personajul are un caracter pozitiv datoritl atitudinilor
pozitive fa|5 de sine gi ceilalli gi a principiilor etice dupd careigighideazl comportamentul.
G.E. este o persoanE simplS care nu exagereazS gi nu igi laudd celebritatea, pdstr6nd ,,chiar
in culmea gloriei sale: o modestie rar5" 9i chiar daci la concerte,,oferea intotdeauna ceea
ce in el era mai bun... dorea insi sd facd aceasta intr-un mod simplu, sd nu epateze in ochii
niminui".
Personajul are o atitudine demn5, moralS cSci ,,s-a dezvoltat intr-o atmosferl in care prezenlei
nu sunt capabile si ajungd nici aplauzele, nici inc6ntarea, nici elogiile. $i in acele trisdturi principale
momente, el se indepirta de lucrurile pdm6ntegti". Personajul are o atitudinea
de la aspecte
politicoasS, dar rezervatS 9i sobrS in raporturile cu ceilalli el find capabilin acelagi timp,,cu
o politele pentru fiecare din cei care il inconjurau... si se concentreze asupra lui, aceasta
intr-o asemenea mdsurd ci nimeni din exterior nu era capabil sA ii tulbure linigtea
interioarS, era acea indepdrtare pe care o impunea geniul artistic". Atitudinea altruistd
fa!5 de cei din jur este nediferenliat5 el find un ,,prieten al celor bogali 9i al celor sdrmani"
deviza find aceea c5,,este mai nobil rolulceluicare d5, decat alceluicare primegte".
Atitudinea fa|5 de cei din jur este una amabil6, fiind politicos cu ,,fiecare din cei care il
inconjurau" ;i una binevoitoare fa!5 de alli artigti cicl el ,,se dovedea a fi intotdeauna gata
sd asculte pe oricine, sd il ajute, si ilincurajeze. Nici uri gi nici meschindrie in caracterul lui,
niciodati nu avea chef sd glumeasci cu maliliozitate de semeniisdi; nicio preconcepliune,
nicio critici deprimantS". De asemenea, se constatd faptul cE personajul apreciazi sincer
cdldura publiculuigi aplauzele spectatorilor, deoarece,,are nevoie neindoios de atmosfera
aplauzelor, a sdlii de concert incinse de entuziasmul publicului, fiind capabil s5 aprecieze
cildura cu care era rdspletit."
in plus, personajuleste ofire perfec[ionist5 carein timpul concertelor,,oferea
ceea cein el era mai bun, consider6nd a fi o profanare a muzicii lui, dacd arfi oferit mai pulin".
ELIMPIADELE StrELARE DE STIINTE EiEtrIE-IJMANE
DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTOR BRATU - ELENA LUPSA
 PsrH13Lrf EirE - Zg 1 4 fJ6-a7

Trec6nd la aspectele aptitudinale, putem identifica prezenla capacit5lii de

concentrare in urmSrirea propriilor intenlii 9i iniliative find ,,capabilin acelagi timp si se
concentreze asupra lui, aceasta intr-o asemenea mdsurd ci nimeni din exterior nu era
capabil s; ii tulbure linigtea interioari". Aceastd insugire a atenliei reprezintb o aptitudine
analiza aspectelor a personajului, aptitudinea fiind definit5 ca dimensiunea instrumental-operalionalS a
aptitudinale ale personalitSlii ce reprezinti un complex de insugiri fizice 9i psihice care determinE
personajului
performan!e in activitate.
Aptitudinile combinate de o manierd original6 gi creatoare constituie talentul, ce
corespunde creativitSlii de nivel superior. Latura creatoare a personalitSlii se relev5 in
muzica sa, aceasta reprezent5nd domeniul artisticin care se exprimd firea sa profundd 9i
sensibilS.
Dupd cum am precizat, informaliile furnizate de3ext ne permit identificarea unui
temperament melancolic, prin aceea cd personajul este o persoanA preocupat5 de ceilalli
indifierent dacS sunt bogali sau sSraci, este o.i;ire introvertitd gi tEcutd av5nd o atitudine
:zenlei
ncipale
politicoasS, dar distantS, de ,,indepdrtare" fa!5 de publicul sdu. Personajul este o fire
ecte emotiv6 gi sensibilS ce rezoneazd afectiv la aplauzele 9i entuziasmul publicului,
dovedindu-se a fi ,,un sentimental, un individ care tr5iegte din impresii". G.E. esteinclinat
spre interiorizare gi reverie fiind capabil ca in prezenla celorlalli ,,si se concentreze asupra
lui, aceasta intr-o asemenea mdsuri cd nimeni din exterior nu era capabll sd ii tulbure
linigtea interioard... gi in acele momente, el se indepdrta de lucrurile pdm6ntegti 9i ochii
sii cdpitau o strdlucire inspiratoare." Firea sa perfeclionistS gi exigenla il fac capabil sE i9i
indeplineascd aspiraliile artistice, deoarece in timpul concertelor,,oferea intotdeauna
ceea ce in el era mai bun, consider6nd a fi o profanare a muzicii lui, daci ar fi oferit mai
pulin.
Potrivit teoriei constitulionaliste a lui E. Kretschmer 9i H. Sheldon, ce incearcd sH
evidenlieze legiturile existente intre constitulia anatomo-fiziologici 9i anumite insugiri
de personalitate, ?n special tresSturile de temperament, personajul din text aparline
tipului atletic gi celui cerebroton. Acest tip are scheletul gi musculatura puternic
dezvoltate, structura solid5 9i viguroasS, personajul find ,,inalt, zdravdn, in depline puteri
fizice", iar ca manifestiri temperamentale este interiorizat, rezervat 9i izolat, este inhibat
analiza ti argumentarea
tipului temperamental 9i relinutin manifest5ri ;i preferl sigurStatea.
Personajul din text este o fire interiorizatS, ticuti 9i retrasS, caracteristici ce definesc,
potrivit tipologiel lui C. Jung, un temperament melancolic introvertit. G.E. este o
persoani ce preferE momentele de singuritate, o fire interiorizatS,,retras fiind in sufletul
luii are o atitudine rezervatl fa15 de ceilalli, dar totugi politicoasd pentru ,,fiecare din cei
careil inconjurau". Acesta este profund gi se inspirE din surse interioare de energie cici ,,in
felul acesta s-a dezvoltat el, intr-o atmosferi in care nu sunt capabile si ajungi nici
aplauzele, nici inc6ntarea, nici elogiile. $i in acele momente, el se indep5rta de lucrurile
pim6ntegtl gi ochii sdi cdpdtau o str5lucire inspiratoare".
Potrivit teoriei lui G. Heymans gi E.D. Wiersma, care delimiteazl tipologiile
3zenlei temperamentale in funclie de emotivitate, activitate 9i ecoul afectiv, putem preciza cd
ncipale personajul este o fire activS, emotivl gi care rezoneazd afectiv la situaliile din viala sa.
ecte
Personajul are o dispozilie spre acliune fiind o fire talentat5 cu aptitudini creatoare in
domeniul muzicii, iar atunci c6nd se afla in sala de concert,,oferea intotdeauna ceea ce in
el era mai bun". G.E. este o fire tdcuti 9i profundS, cu o sensibilitate aparte cici ,,iubea
singurdtatea - retras fiind in sufletul lui; de atunci devenise un fel de fiin!5 rari, un suflet
minu nat" gi ,,se dovedegte a fi un sentimental, un individ care trdiegte din impresii".
Prin identificarea ;i descrierea acestor trisSturl 9i dimensiuni ale personalitSlii
personajului, se contureaz5 urm5torul profil psihologic: temperament melancolic
dominant, fire interiorizatl 9i rezervatS, atitudine modest5 gi generoas6 fa!5 de cei din jur
gicu un caracter pozitiv.
in calitatea sa de fiintd socialS, omul este produsul unui proces de socializare ceea cel
inseamnd cd nu poate trii singur, izolat de ceilaltri, in afara relaliilor sociale. Conduita
psihosocialS reflecti perceplia socialS a imaginii de sine, care se construiegte in cadrul
analiza conduitei precizarea contextului de
psihosociale relaliilor interpersonale prin comportamentele pro sau antisociale pe care le analizia conduitei
intreprindem. psihosociale

lmaginea de sine este o construclie socialS ce se formeazS prin apartenenla la un

grup social, prin compararea cu ceilalli si prin cunoagterea propriilor abilit;!i, priceperi,
valori, credinle gi atitudini fa15 de allii, reprezent6nd o perspectivS individualS asupral

MA.NE ELIMPIAOETE EitrELARE DE EiTIINTE Ei T]trIE-IJ MANE EiUBIEtrT REZT]LVAT PSIHELEEIE ZO 1 4

UPSA L)ERINA EAVETIA
ANDRAS - VttrTER BRATU . ELENA LUPEA

analiza conduitei
psihosociale
l asupra propriei valori, un artist ce apreciazi in mod sincer preluirea publicului 9i are o
formularea unei concluzii
generale la analiza realizati
sUBIEtrT REZELVAT P5IHELEEIE ?cJ14
PSIHELEIEIIE. 28 1 4
propriei personaliteli. lnformaliile existente ne relev5 modestia si demnitatea moralS fat;
de abilit;lile sale artistice, cu care nu dorea sA epateze publicul, ci doar s5,,ofere
intotdeauna ceea ce in el era mai bun", intr-un mod simplu. Personajul are o atitudine
nediferenliat5 fali de oameni, ,,prieten al celor bogali 9i al celor sirmani", deviza sa fiind
aceea c5,,este mai nobil rolulceluicare d5, dec6t al celuicare primegte".
Perceplia sociald asupra imaginli de sine reprezint; ceea ce 96ndesc ceilalli despre
noi, despre modul cum aritdm, cum ne comportdm, despre cine suntem 9i cum suntem.
ldentitatea unei persoane se construiegte prin realizarea unui echilibru intre imaginea
proprie de sine sau imaginea despre sine 9i imaginea socialS de sine, adici aprecierea
,,celuilalt" aga cum o percepe subiectul. Personajul este perceput de cei din
jur ca fiind o
fire sensibilS 9i sentimentalS, cu o atitudine rezervatS, dar politicoasi fa15 de oameni, o
persoanS perfeclionist5, o fire modestS 9i bi;revoitoare cu cei din jur; aspecte ce ii
contureazd o identitate socialS pozitivS.(,,este o mandrie pentru noi s5 ne plecim fruntea
in fala luiG.E").
in plan social sunt dominante relaliile interpersonale dezvoltate din nevoia de a
comunica cu publiculsiu 9i din nevoia de a primiapreciere din partea acestuia. Astfel, nise
precizeazS, in text, faptul ci personajul comunicE cu publicul s5u, dar aceastb comunicare
este una rezervatS, el lmpun6nd oindepdrtare pollticoasS fa!5 de public din dorinla de a
rimSne concentrat pe trbirile sale 9i dorind ca nimic din exterior sE nu ii tulbure linigtea.
Personajul este capabil sd aprecieze in mod sincer cdldura cu care era primit pe scen5,
aplauzele 9i entuziasmul publicului, el av6nd,,nevoie neindoios" de o atmosferd
primitoare 9i caldE din partea sblii de concert.
Comportamentul siu in raport cu ceilalli este unul altruist el ajut6ndu-i at6t pe
bogali, c6t gi pe sdraci, deviza sa find aceea c5,,este mai nobil rolul celuicare d5, dec6t al
celui care primeste". Firea sa sensibilS il face si pretuiasc5 oamenii nediferenliat, el fiind
,,prieten al celor bogali 9i al celor sirmani, ceea ce determind aprecierea sa de cdtre public
gi preluirea pe care i-o poartS cei careil cunosc: este,,o mSndrie pentru noi si ne plecSm
fruntea in fala lui G.E.".
Din perspectiva personalitSlii ca gi conduiti psihosocialS, putem, in concluzie, preciza
faptul cb personajul din text este o persoan5 modesti cu o atitudine demnd 9i moralS
atitudine altruisti fa!5 de semenii sii indiferent de statutul social, dar care igi p5streaza
,,aceaindepdrtare pe care o impunea geniulartistic".
in concluzie, G.E., prin prisma informaliilor furnizate de textul citat, se dovedegte a
avea o sensibilitate accentuatS, chiar o anumitS inchidere in sine, manifest6nd insd o
atitudine binevoitoare fa!5 de cei din jur, altruism, 9i fiind apreciat ca demn 9i moral,
modest si generos, inzestrat cu geniu 9i perfeclionist, toate acestea corelandu-se sub
a m p re nta u n u i te m pe ra m ent m e a n co ic, i ntrove rtit.
I I
ELIMPIADELE EitrELARE DE EiTIINTE Ei EtrIE.U MA.NE
DE]RINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER BRATU - ELENA LUPsiA
 PsrH[3Ltf EitE - 2B 13

DE giltNTE socto-UMANE - ETApA NATIoNALA- BAIA-MARE,l-s APRtLIE 2013

oLlMplADA
- SUBIECT
DISCIPLINA PSIHOLOGIE

. Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordi 10 puncte din oficiu.

. Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTULI-30Puncte
ilrf t"r, poate fi definiti ca un obstacol cognitiv in relaliile dintre subiect gi lumea sa, o lacund in cunoagtere, iar asumarea
sarcinii de a dep59i obstacolul contureazi domeniul rezolvdrii problemelor.

a. llustrali, printr-un exemplu concret, o situalie problematicd gi prezentali etapele rezolvirii unei probleme prin referire
directi la situa!ia construitS.
b. Descrieli o strategie rezolutivi care poate fi implicatS in rezolvarea situdliei ilustrate.
c. Evidenlia!i rolul uneia dintre structurile/formele motivalieicaqe poate optimiza rezolvarea situaliei problematice ilustrate.

SUBIECTUL ll- 30 Puncte

Analizali specificul 9i rolul inteligenlei 9i al creativitSliiin activitate, in construclia
personalitSlii 9i evidenliali o corelalie existenti
intre i nteligen!d 9i creativitate'

SUBIECTUL lll- 30 Puncte

Analizaliin limbaj de specialitate profilul psihologic 9i conduita psihosociali a personajului prezentatin urmStorultext:

Dintre toli intelectuolii, L.T. ero cel moi ombiSios. indrdzneolq so inspird respect dqr este uneori terifiontd. A oiuns sd
creodd cd prin resursele propriului sdu intelect giin virtuteo forlei spirituole pe core o simfeo in el putea induce o transformore
morold o societdfii. Et a simlit intotdeouno cd este intr-o qnumitd mdsurd diferit de ceilolyi, oricdt de mult or fi incercot sd-i
ingeleogd Si sd se identifice cu ei[...] ,,Nu om intdlnitincd nici mdcor un singur om core sd fie lo fel de bun co mine din punct de
vedere moral ,i core sd creodd cd nu-mi omintesc vreun moment din violo meo in core nu om fost otros de ceeo ce este bun 5i
nu om fost goto sd socrific totul pentru oceosta." [...] Toli i-au remorcat privireo sdlboticd, implocabild, ochii uneori teribili;
puteo dobori cu privirea pe oricine. Nimeni nu i-o contestat brovuro, fie eo doveditd in cadrul ocliunii, fie in aforo ei. Ero unul
dintre ospectele imensei sole voinle.
tn ormotd s-o ordtat viteoz sub focul armelor gi ocest iucru i-o odusin cele din urmd promovoreo [...] Eforturile de o ob;ine
medolii nu i-ou fost insd incununote de succes. ii tipseo nu numqi umilinlo 5i dorinlo de a se supune 5i de o invdfa, ci 9i
solidoritoteo cu cqmorozii sdi. Era un singurotic, un copricios gi dacd nu se intdmplo nimic core sd il oiute in corierd, pleco pur Si
simplu de pe front, deseorifdrd permisie sau fdrd sd spund cuivo'
ii pldceou dromele. Ero dornic sd focd un socrificiu, fie cd era vorbo de comoditote, pldcere sou chior viofd, cu condilio ca
ocesto sd pootd fi fdcut co un gest more, teotrol Si ca toli sd-l remorce.
[...] Nevoio tui de o scrie ero intermitentd; uneori scriq cu emofie, cu conStiinlo mdndrd o puterii sole: ,,Lucrez lo cevo core-mi
vine de lo sine, precum respirolia gi imi permite sd privesc de sus lo ce foceli voi, ceilol;i." For.ta scrisului sdu izvoro direct din
venerolio pe core o purto noturii gi pe core 1i-a pdstrot-o pdnd lo sfdrgitul vielii. Cdnd vedeo noturo, cu ochiul sdu rece, exoct 5i
cdnd o osterneo in cuvinte cu pono sa precisd, era pe otdt de oproape de fericire 5i de lini;te sufleteoscd, pe cdt i-o permiteo
(Paul Johnson, I nte lectuolii )
fireo so.

QutvptaoelE EitrELARE DE EiTuNTE EiOEIE-UMANE EiUBIEtrT PSIHELEGIE ZO1 3

IMANE DoRtNa Eaver-ra ANDRAS - vrtrTER BRATU - ELENA. LUPsA
-UP5A
 PstHtf LBtrlE - ztf13
oUMptADA DE gTINTE socto-UMANE - ETAPA NATIoNALA- BAIA-MARE,1-5 APRILIE 2013
DISCIPLINA PSIHOTOGIE - BAREM DE NOTARE 9I EVALUARE

SUBIECTULI-25puncte
a. - ilustrarea corect5, printr-un exemplu concret, a uneisitualii problematice 4 puncte
- cdte 2 puncte pentru prezentarea fiecdreietape a rezolvirii unei probleme, prin referire directd la situalia construitd
5x2P=10 Puncte
b. descrierea unei strategii rezolutive care poate fi implicatd in rezolvarea situaliei ilustrate
6 puncte
c. evidenlierea rolului uneia dintre structurile/formele motivaliei care poate optimiza rezolvarea situaliei problematice
ilustrate 5 puncte

SUBIECTUL ll- 30 puncte

- definireainteligenlei 2 puncte
- definireacreativitSlii 2 puncte
- caracterizarea generali a inteligenlei 3 puncte
- caracterizarea generalS a creativit5lii 3 puncte
- prezentarearoluluiintellgenleiinactivitate 4 puncte
- prezentarearoluluicreativit6!iiinactivitate 4 puncte
- prezentarea roluluiinteligenleiinconstrucliapersonalitSlii 4 puncte
- prezentarea roluluicreativitSliiinconstruclia personalit6!ii 4 puncte
- evidenlierea unei corelalii existente intre inteligen!5 9i creativitate (relalie inteligen!5 - creativitate, relalie creativitate -
inteligen!5) 4 puncte

SUBIECTUL lll - 35 puncte

. realizarea profilului psihologic al personajului din text prin:
- eviden!ierea trdsiturii/trdsiturilorcardinale 6 puncte
- identificarea caracteristicilor principale ale personalitSlil 5 puncte
- aspectele temperamentale relevante ale personajului 6 puncte
- aptitudinidefinitorii 6 puncte
. analizarea conduitei psihosociale a personajului utiliz6nd informaliile din text 5 puncte
. utilizarea adecvatd a limbajului de specialitate 2 puncte
. coerenla analizei 2 puncte
. originalitateaanalizei 2 puncte

Se acordi 10 puncte din oficiu.

I ',/

BAREM PSIHELOEIE 28 13 ELIMPIADELE EitrELARE DE STTINTE EiEtrIE-IJMANE

DE]RINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER BRATU - ELENA LUPSA
-l PslHELtrttrilE - ZB 1B t]9 - trtl
I

oUMPtADA DE 9TilNTE SOCTO-UMANE -

ETAPA NATIONALA- BAIA-MARE,1-5 APR!LIE 2013
DISCIPLINA PSIHOTOGIE - SUBIECT REZOLVAT
(Rezolvoreo propusd oferd 'in primul rdnd indicotii de rezolvare. fdrd o epuizo sou o
- constitui sinquro rezolvore posibild. lnformoliile precizate intre poranteze drepte sou in
avSnd in vedere modul de
rncte maroinea textului nufac porte din rezolvoreo propriu-zisd.) formulare a subiectului,
rta abordarea trebuie sA fie
,ncte SUB!ECTUT I "' una secvenlial;, a fiecdrui
punct in parte
Atunci c6nd ne confrunt;m cu o situatie externi care ne apare ca t[nd ambrgua,-
rncte atipic;, nefamiliarS, incompleti ti care genereaz5 anumite tensiuni interne ;i frustrdri,
rmatice avem de-a face cu o situalie problematici. intr-o astfel de situalie individul nu dispune de
rncte un r5spuns, de o solulie gi nici de acliunile necesare depdgirii acesteia, ceea ce determinE
activarea unor disponibilit5li rezolutive personale saU incercarea gi testarea mai multor
alternative egal probabile de rezovare a situaliei problematice.
lnCte prezentarea contextului de Problema se definegte prin trei elemente: starea inilial5 sau punctul de plecare;
lnCte rezolvare a cerinlelor scopul problemei sau starea finalS; acliunile.sau operaliile prin care se poate rezolva{
formulate de subiect
rncte problema, elemente care reprezint5 punctul de plecare in orice demers rezolutiv.
I
rncte Rezolvarea de probleme are un caracter procesual, deoarece implici o serie de Iprezentarea,ingenerat,a
lncte transformdri ale stdrilor iniliale in stdri finale necesare gisirii unei solulii. Numdrull;::1:#i:l:trjJ,i
rncte etapelor procesului de rezolvare a problemelor variazi intre minim trei 9i maxim cinci. Un l'
rncte astfel de model conline urmdtoarele etape: reformularea sau simplificarea problemei, I
rncte avansarea ipotezelor, testarea ipotezelor, verificarea ipotezelor, reluarea demersuluid
vitate - rezolutiv. h

rncte a. Maria impreund cu colegii sdi agteaptd nerSbdatori testul de astizi de t, or. A"l
Psihologie. Degi ei erau obignuili sd fie evaluali clasic prin tratarea unor subiecte, ."", ." I
solicita capacitatea de memorare a acestora, ei au fost informali c5 vor primi un test grilS I
complex. La or5, profesorul le prezinti subiectele, le explicE clar cerinlele, ei trebuind tA Hff::H".,!J:ff'''''
rncte dea o definifie, s5 completeze spaliile goale ale unor fraze, sd aleagd varianta corect5 lnrobtematici
rncte dintre mai multe variante de rispuns, s5 aleagd varianta corectd sau falsi a unor afirmalii I
rncte gi si argumenteze, prin exemple practice, anumite legituri psihologice intre anumite I
rncte concepte. Rezolvarea acestui test devine o problem5 pentru Maria gi colegii sii in ciuda I
rncte fa ptu lui cd s-a u pregbtit gi toate elementele testu lu i su nt bine precizate. g

rncte Abord6nd totugi rezolvarea acestui test, Maria congtientizeazS noutatea gil .
rncte complexitatea sa, reformuleazS mintal dificultatea cu care se confruntS, analizeazS t x.l'i,!,i'fii,i!,"iliilo,".",
rncte cerinlele testuluiincerc6nd si simplifice situalia problematicS. J
ilustrarea, printr-un
exemplu concret, a unei in continuare, Maria avanseazi ipoteze cu privire la modul de rezolvare a testului, la
situalii problematice 5i soluliile fiec5rei cerinle specifice a probei de evaluare. Fiind un test cu cerinte bine |'orrnror"o unor,oor"r" r"
prezentarea etapelor de
rezolvare a unei probleme
formulate 9i dat fiind faptul ci s-a pregdtit pentru test Maria alege s5 urmeze o stategie
prin referire direct; la
exemplul construit
algoritmicS de rezolvare a probeigi anume rezolvarea testului prin respectarea succesiunii
cerinlelor, sau rezolvarea lorin ordine.
in vederea rezolvdrii c6t mai corecte 9i rapide a testului, Maria testeazE modalitatea e,
r**
I
aleasi de rezolvare a aceastuia, pornind in ordine succesivS rezolvarea subiectelor. Maria I
rispunde succesiv la cerinlele subiectelor, iar acolo unde nu este sigurE de rdspuns decide [,testored ipotezelor de
rezolvore ovonsote
sE revini abia la final, dupd ce a parcurs toate cerinlele. Maria termin5 la timp rezolvarea I'
cerinlelor 9i este mullumitd de faptul ci a reugit s5 aplice informaliile invSlate la cerinlele I
concrete ale testului.
)V
ve r ifico re o s o I uti i o r
1
j
I
La finalul orei, Maria comparE rezultatele sale cu cele oferite de cdtre profesor in identificdte
cadrul disculiilor libere legate de subiectele primite 9i cu cele oferite de cdtre colegiisSi.
Ora urmdtoare profesorulo felicit5 pentru faptulcE a luat cea mai mare notS din clas5,
1
rezultatele sunt mult peste agteptSri avind in vedere ambiguitatea pe care o aveau t
reluoreo demersului
\i
subiectele la inceputul evaludrii 9i dificultatea rezolvirii acestora. Maria consider5 c5 rezolutiv
{
demersul rezolutiv ales este unul adecvat gi eficient pe care decide s5-l aplice gi la alte I
!
discipline cEror evaluare se bazeazd pe teste care au aceeagi structuri complexS.
a :1

b. Rezolvarea uneisitualii problematice este un proces complex care face apel la oserie 'ii
introducerea contextului
T
descrierea unei
strategii de strategii rezolutive ce pot fi grupate, in funclie de tipul de probleme 9i de mijloacele t.de abordare a cerintei
rezolutive
care poate fi
lmplicatd in
rezolvarea
folositein rezolvarea lor;in douE mari categorii:strategiialgoritmice gistrategiieuristice. ,
situatiei ilustrate Subiectul din cadrul exemplului formulat face apel in rezg!varea situaliei precizarea stratesiei
rezolutive
problematice cu care se confrunti la o strategie algoritmici.'strategiiie algoritmice se

JMANE ETIUPIEOEIE EitrELARE DE EiTIINTE EiEtrIE-IJMANE

LUPsA DontNa EAMELTA ANDRAs - VItrTER EIRATU - ELENA LUPSA

descrierea unei st'ategii
rezolutive care Poate fi
implicat; ?n rezolvarea
situaliei ilustrate
evidenlierea rolului uneia
dintre structurile/formele
motivaliei care poate
optimiza rezolvarea
situatlei problematice
ilustrate
formularea unei
introduceri pentru
problematicaprecizat5'' SUBIECTUL
la acest subiect
introducerea in discutie
a problematicii
inteligenlei
caracterizare generalS a
inteligentei din punct de
vedere psihologic
SUBIEtrT REZC]LVAT PSIHELEEIE za13
PslHtf Ltf EilE - za13
folosesc atunci cand exist5 o convergen!5 intre cele trei elemente ale unei probleme bine
definite, bine structurate, cu cerinle clar formulate in care solulia apare imediat, ea fiind
activat5 din memoria de lungd duratd. Rezolvarea unor probleme bine definite necesiti
aplicarea unui set de mijloace si formule de lucru standardizate, a cSror succesiune strict
determinatd, conducein mod necesar, la oblinerea rezultatului preconizat.
!c. Atitudinea rezolutivl a Mariei fa!5 de situalia problematicS cu care s-a confruntatf,
f,susiineprezenla unui scop;i a unui motiv care reprezinti mobilul ce declangeaz5,I
reprezinti factori cu rol de stimulare si activare, de mobilizare energeticd si de
expunerea contextului de
direclionare a conduitei intr-un anume sens, care sunt incadrali in noliunea de 'abordare a cerinlei
,,motivalie". Motivalia este un proces psihic reglatoriu ce reprezintd totalitatea formulate
mobilurilor interne ale conduitei unei persoane care declanseazi activitatea individului, o J
orienteazS cdtre anumite scopuri ti o susline energetic. Reglarea comportamentului
presupune prezenla unei structuri motivationale extrem de variate Si a unor forme ce
determin5 productivitatea in activitSliie intreprinse 9i eficienta reglatorie a conduitei.
Maria este motivat5 in demersul siu de rezolvarea situaliei problematice 9i de!
oblinerea unui rezultat satisf5citor, din dorinla de a participa la faza pe gcoali a I
Olimpiadei de Psihologie, intruc6t acest domeniu o pasioneaz5, vrea si afle c6t mai multe [coretarea cu exemprur
informalii despre temele pe care le abordeazi aceast5 disciplini gi chiar ar dori si urmeze frormulat
o facultate in domeniu. Aceste interese ale Mariei fa15 de domeniul Psihologiei sunt cele I
ce suslin energetic 9i orienteazd conduita sa pe parcursulintregului demers rezolutiv. j Prezentarea intereselorin
lntereselei-a-st.iuctuii rnotivetiona-le, ie[rezintd brie-ntaii setective ietativ stabite ii" ltli,t"i,1""]ll"t"'
active spre anumite domenii de activitate. Ele sunt tendin!e, preferinle, atraclii ale
subiectului centrate pe un obiect fizic, o persoand sau o activitate, fdri a viza foloase
materiale sau avantaje.
Preocuparea fa!5 de un anumit domeniu, atraclia fafb de anumite domenii det
cunoattere au rolul de filtru al unor influenle externe, sunt p6rghii de autoreglare a i,ro,.rtrr"auneiconctuzii
conduitei, au rol de stimulare a tuturor resurselor energetice ale persoanei in vederea f8eneraleasubiectului
rezolvirii unor dificultSli ce apar pe traseul cunoagterii. J
modul de formulare a
acestui subiect pretinde
ll ,. *-- "--- tratarea problematicii
'A crea inseamnd a produce, a genera ceva
nou in raport cu ceea ce este V€chi, formulatesubformaunui
cunoscut, uzual. Noutatea este evaluatd gradual dupd cota de originalitate ce corespunde t"" unitar' coerent
distanlei dintre produsul nou gi ceea ce preexisti ca fapt cunoscut 9i uzual in domeniul
respectiv. Talentul corespunde creativitilii de nivel superior, deoarece toli oamenii au un
potenlial creativ dar numai unii dintre ei sunt talentati. Multi vreme creativitatea a fost
considerat5 accesibilS doar unei minorit5!i, a oamenilor de geniu insi relalia dintre
, inteligen!5 gi creativitate nu mai este determinanti de la un anumit pragin sus.
Empiric; inteligenla se poate evalua dupd randamentul invdlirii, dupd ugurinla
Iprofunzimea 9i
inlelegerii, dupd dificultatea gi noutatea problemelor pe care subiectul este
in stare sd le rezolve. lnteligenfa apare ca un sistem de insugiri stabile proprii subiectului!
I
individual 9i care se manifestd in calitatea activitSlii intelectuale centrat| pe gAndire prin
[d"tini,urirtetisengeidin I
determinarea performanlelor in activitate, respectiv relalia adaptativi cu mediul care
fP'ncto"'ederensiholoeicl
cunoagte un grad inalt de adecvare. J I
Termenul de ,,inteligen!5" are doud semnificalii: de proces de adaptare prin
asimilarea 9i prelucrarea informaliilor oblinute din mediu; de aptitudine const6nd in
structuri operationale ce permit realizarea in bune condilii a activitrlilor.
charles spearman a delimitat inteligenfa ca factor aptitudinal general prin
semnalarea prezenlei unuifactor general G care participS la realizarea tuturor formelor de
activitate, alSturi de alli factori specifici S.
Louis Thurstone este cel ce divizeazi facorul G in mai multe ,,abilitdli primare,,
9i
anume: comprehensiune verbalS; fluen!5 verbalS; factorul numeric; factorul spalial;
factorul memorie; factorul perceplie; factorul ralionament. Existd o serie de teorii asupra
originii gi formdrii inteligenlei ca 9i aptitudine, iar dintre acestea amihtim teoria
psihogeneticd a inteligenlei formulatd de Jean piaget gi teoria ,,inteligenlelor multiple,,
evidentiat5 de Howard Gardner.
Jean Piaget pornegte in elaborarea teoriei sale de la ideea potrivit cireia inteligenta este
o relalie adaptativd intre om 9i realitatea inconjur5toare prin intermediul mecanismelor de
ELIMPIADELE strC]LARE DE EiTIINTE EiotrIE-UMANE
DERINA EAMELIA ANDRA5 - VIETER EIRATU - ELENA LUPSA
 PSIHELEc;IE - ZA,I 3
I-
genetici are la bazS progresul de tip stadial a dezvoltirii
Jasimilare 9i acomodare. Teoria
I intelectului, exist6nd patru stadii majore de la nagtere la maturitate: stadiul senzorio-motori
lstadiulpreoperalional,stadiuloperaliilorconcretegi stadiuloperaliilorformale.
I Teoria inteligenlelor multiple elaboratS de Howard Gardner demonstreaz5 caracterul
I multiplu al inteligenlei umane, faptul ci fiecare persoanE are o modalitate proprie de a
.an,cterizarcseneratia I procesa 9i asimila informatrii, de a rezolva o problemS. Autorul a identificat opt tipuri
intelisenteidinp.unctoe I distincte de inteligen!5 9i anume: inteligenla lingvisticd, inteligen]a logico-matematicS,
vederepsihorogrc
Iintetigenla spa!ial5, inteligen!a muzicalS, inteligenla kinestezicS, inteligenfa
rtextului de I interpersonalS, inteligenla intrapersonalS, inteligenla naturalistS.
inlei
I Teoria psihometricS, inialiat5 de citre C. Spearman gi L. Thurstone, se referi la faptul
I cE o serie de calitSli psihologice pot fi mSsurate obiectiv prin conceperea unor itemi sau
I sarcini de rezolvare care sE permitd delimitarea, din qunctul de vedere al inteligenlei, a
I unorgrupe de indivizi.
lnteligenta, ca aptitudine generalS, consti din structuri operalionale care prin
eficienla lor; asigurl performanle in toate domeniile de activitate gi eficienla conduitei prezentarea semnificatiei
prin adaptarea la solicitSrile mediului. linteligenlei in corelalie cu
lnteligenla, ca sintezS a unor abilitSli primare, are utilitate practicS, permi!6nd activitatea
xemplul
subiectului sd oblinE performanle in sarcinile situalionale concrete, dar 9i sd rezolve
anumite probleme teoretice dificile.
rtereselor in
Volumul cunogtinlelor de care dispune o persoanS, viteza sau rapiditatea cu care
ucturi judecim sau g6ndim gi capacitatea de a face fa!5 unor situalii noi sunt caliteli ale
inteligenlei ce asigurd rezolvarea unor activiteli nefamiliare cu care se confruntd subiectul
in viala cotidianS. lnteligenla este considerati o condilie a succesului gcolar gi a
prezentarea rolului performanlelor profesionale ale unei persoane. lnteligenfa, prin toate resursele pe care le
inteligenlei in activitate
activeazS, este cea care asigurE eficienla in orice tip de activitate dincolo de aptitudinile
speciale solicitate de fiecare domeniu profesionalin parte, asigurS reugita in indeplinirea
ei concluzii
riectului
activitS!i le desfSgu rate.
in activitatea de consiliere gi orientare a carierei, identificarea elevilor cu un nivel
ridicat de inteligentrS este important5 pentru direclionarea acestora spre acele forme de
nulare a
:t pretinde gcolarizare gi profesiuni care solicit5 acest lucru. De asemenea, identificarea tipului de
lematicii inteligen!5 specific al unui elev va permite prediclia performanlelor viitoare ale
r forma unui

erent individuluigi orientarea luispre acele domenii unde i se solicitS aptitudinile de care acesta
dispune deja.
Testele sau probele de mEsurare a inteligenlei sunt folosite in activitatea de admitere
a unor elevi de cdtre anumite universitSli gi in activitatea de seleclie profesionalS a acelor
candidali care au un nivelde Ql cerut de un anumit domeniu sau profesie.
lnteligenla, integrati in categoria aptitudinilor generale, reprezintd o caracteristic5 or"r"n,","..emniricatiei
personalitSlii umane ce determinS performanlein activitate. lnteligenla este o aptitudine"'l[inteligenleiin corelatie cu
inndscutS, determinati genetic, un potenlial biologic care se valorifici doarintr-un meaiu
fli!iffii,ii;""u'"'
adecvat, se consolideazi prin exerciliu 9i seimbogSlegte cu cunogtinle adecvate. J
Persoanele care dispun de un coeficient de inteligen!5 foarte inalt, din a cSror
igenlei din Prezentarea rolului
re psihologic inteligenlei in construclia
activitSli desfSgurate se oblin rezultante marcante pentru istoria omenirii, pentru
personalit6Iii progresul cunoagterii, pot fi considerate genii.
lnteligenla ca sistem de insugiri stabile proprii subiectului care se manifestd in
calitatea activitelii intelectuale prin determinarea performanfelor in activitatea acestuia
poate fi consideratd o trdsdturE cardinalS a personalitSlii unei persoane. O tris5turi
cardinalS exprimd o dispozilie atat de pdtrunzitoare 9i importanti in viala unei persoane
inc6t i se poate vedea amprenta in fiecare act al acesteia, considerat5 a fi cauzS a unui
com porta ment consistent.
nl
Creativitatea este latu ra transforma!iona l-constructivd a persona litS!ii, reprezent6 nd aefinirea creativitagii arn
uncomplexdeinsugiri 9i aptitudinicare,incondiliifavorabile,genereaziprodusenoi gi defnunctdevederepsihotogic
valoare pentru societate. ;
Creativitatea reprezintd o proprietate a intregului sistem psihic uman, iar in acest
caracterizare
sens pot fi puse in eviden!5 doui categorii de factori care determini creativitatea:
general5 a
creativitbtii
din punct de
vectorii, operaliile gi sistemele operalionale. Vectorii au rol de orientare gi energizare fiind
vedere psihologic
cuprlnse aici toate procesele psihice reglatorii responsabile de suslinerea energeticd gi
incitarea la acliune. Vectorii pozitivi sau creativi contribuie la crearea noului, iarvectorii
negativi sau mai pulin creativi indepirteazd subiectul de realizarea unui produs original.

MANE
I.J QLIVPIA,OEIE EitrOLARE DE siTIINTE EiEtrII]-IJ MANE 5UBIEGT REZELVAT PSIHELEEIE 28 13
LUPEiA DoPtla EAMELT.q ANoRAs - VItrToR BR.ATU - ELENA LUPSA
a9-84 PsrHtf LEtrilE r 2A 1 3

$Operagiile gi sistemele operalionale

sunt moduri de lucru care se divid in operalii
J stimulative pentru producerea nouluigi operalii rutiniere'
I Creativitatea se manifestS in forme diferite, pe niveluri ierarhice distincte, iar potrivit
caracterizaresenerataa jtriC.W.Taylorpotfi diferenliateurmdtoareleniveluri decreativitate:expresiv,productiv,
creativititii din punct de
vedere psihologic
I inventiv, inOvatiV 9i emefgent.
I Realizarea unui produs creativ sau gEsirea de solulii inedite, idei originale ca
i rEspunsuri la probleme, impicl un demers procesual al creativitSlii. Potrivit lui G' Wallas
Ise pot delimita patru faze sau stadii ale procesului creativ: faza pregdtitoare, incubalia,
t,,iluminarea" 9i faza verificirii' i,i.
produse noltl contribuie la gisirea de
E,d)rrEd uE
i1 Activitatea creatoare genereaza
Itr genereazi proouse oat corlLI
orginale, dar
noi gi orglnale, ruure )r
9i rd I precizarea semnif icaliei
problematice in activitate sau in situalii
Bsolu1ii, idei 9i metode de rezolvare a unor situalii
I
$solu1ii, creativit;Iii in corelatie cu
de originalitatein
originalitate in activitate;iin
activitate in j activitatea
trli;"*"
Idir"rr" de via1i.
via15. Atributul
Atributulde,,creativ"
de ,,creativ" semnificS.nota 9i
{I orodusele acesteia indiferent de domeniu'
domeniu, 'J

96ndire divergerltS, bazatS pe intuilie, pe demersuri de tipul

I Euristica, ca tip de g6ndire
activit5li nefamiliare prin
I in."r..r"-uroare, reprezintb o modalitate de rezolvare a unor activitSli
ciutarea prin unor solulii
I descoperirea, elaborare gi testarea de noi ipoteze de lucru,
,ari.te, inedite de rezolvare a
I| variate, problemelor. Procedeele euristice sunt menite si conducd
s5 mireascS productivitatea in orice
i l. d"r.op"riri 9i invenlii in activitatea productivS,
I activitate intelectualS, inclusivininvSlare sauin rezolvarea de probleme.
j in desenele copiilor se poate identifica prezenla unor aptitudini artistice, se poate
preci.. daci acegtia talent sau nu 9i se poate aprecia dacd produsul lor este creativ sau
LrEdtrvr.cl'r I
::::lffii,:"j:1il,,"," au
I nu.prininsugireagi imbunitSlireaunortehnici delucrusepoatemdri productivitateain
I oblinerea unor produse noi 9i originale, de exemplu in realizarea crealiilor handmade.
i Creativitatea productivi, inventivi gi inovativ5 au un rol important in oblinerea unor
I performanlein activitate, in oblinerea unor promovdri sau recompense.
I Creativitatea emergentS se valorificS prin invenlii 9i descoperiri a cdror produse
contribuie la oblinerea
I oblinute transformi fundamental domeniulin care se manifestS,
! unor inovalii in art5, tehnologie sau gtiin!5 ce reprezinti aporturi semnificative 9i
lfundamentale in domeniile respective. La cel mai ridicat nivel de originalitate,
I creativitatea determini descoperirea unui principiu, a unei idei in tehnologie, in
care sd revolulioneze intregul domeniu de activitate, presupun6nd o
i medicind, in gtiin!5
Hrestructurare a domeniului respectiv, a experienlelor ce depSgesc toate posibilitSlile
3 anterioare de inlelegere.
f ReprezentSnd, dupS cum s-a apreciat, latura transformalional-constructlva al
I personalitSlii gi const6nd in realizarea unor produse originale 9i de valoare pentru societate,J
sunt
I for." ale creativitSlii de nivel inalt, precum cele inventivS, inovativ5 9i emergentS,
! accesibile doar unei minoritSli. Talentul corespunde creativitSlii de nivel superior - toli
grade creativi, dar numai unii dintre eisunttalentali.
:::::11ffiil"::*.,ctia I oameniisuntin diverse
il;;;ilil*-"-"- I Creativitatea poate fi considerat5 o trdsiturE cardinalS a personalitSlii unei
lp"rroun",astfelincStinnoutatea,originalitateagi ingeniozitateaproduseloroblinutesi
I fie evidentd amprenta personalitSliicreatoare a autorului'
I t unei persoane, noutatea 9i valoarea practic5 sau teoretici a produseloroblinute
l"ntrl
I structureazi o personalitate unicd gioriginalS, care se poate diferenlia ugorde ceilalli.
introducereaorobtematicii f Relalia dintre inteligen!5 ti creativitate a fost indelung investigatS' iar studiile au
..r"'"r'"iol"rl"'r"uc;"ii{ aratatcdexist5ocorelaliepozitiv5intreinteligenldgi creativitate,precumgi,invers,intre
ti cretivitate I creativitate 9i inteligenld.
! lnteligenla este considerat; a fi un factor cognitiv implicat in procesul crealiei,
I duorr".", euristica, ca strategie rezolutivi a gSndirii, este implicatd in demersul de
I g"n"rrr" a unor idei, ipoteze noi, a unor solulii ingenioase, neconvenlionale in depSgirea
problematiceinactivitategiinprocesuldeoblinereaunornoi produse.
abordareaoroblematrcl iunorsitualii
I
#ffi"'rffi;J,ffi;r, I tnvestigaliile privind relalia dintre inteligen!5 9i creativitate au ardtat ci performanla
eicretivitateprinp,i:T: . I creativb presupune un anumit nivel al inteligenlei, o anumiti valoare a coeficientului de
vitsliide
:;,t:Jl[i::ffi"t I inteligenlS. s-a stabilit astfel cd nivelul inteligenlei cregte proporlional cu nivelul qreativitSlii
lpanaiapragul de1,t5-l2OalcoeficientuluideinteligenlS,dincolodecarecreitereanivelului
n inteligenlei nu garanteaz5 o cregtere concomitentd a creativitSlii. Astfel, un coeficient de
un coeficient de
Iintetigenla ridicat este solicitat de cdtre creativitatea gtiinfifici, dar
H inteligenlE mai ridicat nu semnificdin mod necesar un plus de creativitate'
Acest raport aratd faptul cd existd persoane creative cu un nivel normal al inteligen!ei,

giUBIEtrT REZELVAT PSIHELEGIE 28 13 . [f LIMPIADELE EitrELARE DE EiTIINTE Ei OtrIO-LI MANE

DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTOR EIRATU - ELENA LIJPSA
 PSIHE]LEf triIE - 2B 13

dar gi persoane cu un nivel foarte ridicat al coeficientului de inteligen!5, dar care au o

creativitate de nivel normal sau chiar se dovedesc foarte pulin creativi gi productivi. De
asemenea, in domenii precum crealia artistic5, de la un anumit nivel in sus, mai
importante dec6t nivelul inteligenlei sunt procesele psihice reglatorii, anumite tr5s5turi
de personalitate precum curiozitatea, nonconformismul, asumarea riscului, deschiderea
cStre experienle noi, dar gifactorii de mediu gi condiliile social-educative.
abodarcaProblematicii - Creativitatea de nivel inalt, precum cea inventivS, inovativ5 gi emergentS, este
inteligen!a
.orelatiei dintre accesibilS doar unei minoritSfi, adicS persoanelor cu nivel ridicat al inteligenlei.
si cretivitate Prin Prisma
determin;rii inteligenler
de Dezvoltarea mult peste medie a aptitudinilori astfel inc6t din activitdlile desfdsurate se
citre creativitate oblin rezultante marcante pentru istoria omenirii, iar persoanele respective dispun de un
nnificaliei
corelalie cu coeficient de intellgen!5 foarte inalt, ne permit sd vorbim despre genii.
Creativitatea emergentS este nivelul suprem al creativitSlii la care ajung foarte pulini
indivizi, iar cei ce ajung la acest nivelsunt calificali drept genii. Creativitatea emergenti se
caracterizeazi prin cel mai ridicat nivel de or'iginalitate 9i presupune descoperirea unui
principiu, a unei idei care sd revolulioneze un intreg domeniu de activitate, precum cele
fScute de Newton, Einstein, Darwin sau Edison.
rormulareaunei ,.. in.csncluzie; accept6nd faptul ci dincolo de existenla unei creativitSli cotidiene,
la
concluzii
p)"ui".r,i.u"r"riru,e obignuite, manifestate ori de cSte ori oamenii rezolv5 o situafie problematic6, existi gi o
creativitate de nivel inalt, accesibilS unei minoritSli, care demonstreaz5 relalia de
interdependen!5 reciprocd, dar nu exclusivS, dintre inteligenli 9i creativitate.

introducere generalS la
analiza psihologici ce
urmeazd a fi realizatE
nnificaliei
corelalie cu
I personalitSlii, reprezent6nd dispozilia generalS a persoanei, responsabilS de consistenla
I comportamentelor sale in diferite situalii. G. Allport realizeazi o distinclie importantd
I intre trei tipuri de tr5sSturi, organizate ierarhic: trlsituri cardinale, trisituri principale gi
punerea in evidenii a
trlsdturii/tr;siturilor
cardinale ale personalitelii
Prezentate de text
SUB!ECTUt III
Personalitatea reprezinti sistemul insugirilor stabile gi specifice unei fiinle umane
concrete care igi pun amprenta decisiv asupra manifestdrilor psihocomportamentale ale
acesteia. Personalitatea este definiti ca fiind elementul stabil al conduitei unei persoane,
modulsiu obignuit de a fi, ceea ce o diferenliazd de altele.
,,Personalitatea" este un concept complex al psihologiei, care poate fi abordat dintr-o
perspectivd constructivS: din perspectiva trisSturilor de personalitate, prin descrierea
unor laturi sau dimensiuni ale personalitSlii, dar giin calitate de conduitS psihosocialS.
Din perspectiva trds5turilor de personalitate, unitatea conceptualS de bazi a
personalitSlii este trisitura, definiti ca o predispozilie generalS de a te comporta gi de a
rdspunde in acelagifel la o varietate de stimuli, ceea ce individualizeazd comportamentul
subiectului, controleazi gi orienteazi intreaga personalitate.
Conform teorieitrSsiturilor a lui Gordon Allport, tr5s5tura este unitatea descriptiv5 a
dispozi!ii sau trds5turi secundare.
O trdsdturd cardinalS exprimE o dispozilie at6t de pStrunzStoare gi importanti in viala
unei persoane, inc6t i se poate vedea amprenta in fiecare act al acesteia, evidenliind
particularitdlile relativ stabile ale unei persoane 9i fiind considerati a fi cauzd a unui precizarea trAs;turilor
--,.cardinale specif ice potrivit
comportament consistent. ..-"-.' textului citat
lnformaliile furnizate de text ne relev5 o persoani ambilioasS, orgolioasi 9i cu
tendinle egoiste, tr5sdturi centrale ale personalitelii personajului, care dominl 9i
controleazi comportamentul, orienteazH intreg sistemul de personalitate al lui 1.T., acesta
ajung6nd ,,sd creadd cJ prin resursele propriului sdu intelect giin virtutea forlei spirituale
pe care o simlea in el putea induce o transformare moralS a societ5lii". Personajul ,,era cel
mai ambilios", toate actiunile sale fiind subordonate unui scop ambilios gi anume acela de
argumentarea prezenlei
a fi remarcat. Ambilia sa se datora ,,imensei sale voinle", iar firea sa orgolioasi il face sd triseturilor principale
abandoneze acele actiuni in care nu poate sd domine, acele activitSli care nu il ajutS in precizate

carier5 9i nu ii aduc promovarea. Aceasti atitudine arati dominanla unor tendinle

egoiste, deoarece el este intotdeauna mult mai interesat in a-gi indeplini scopurile dec6t
in a face pe plac celorlalli:,,ii lipsea nu numai umilinla gi dorinla de a se supune gi.de a
inv51a, ci 9i solidaritatea cu camarazii sdi" ,,9i dacd nu se intimpla nimic care si il ajute in
carierS, pleca pur 9i simplu de pe front, deseori fdrd permisie sau fdri sd spuni cuiva".
Punerea in evidenti a Pe l6ngi aceste tr5situri dominante ale personalit;Iii analizate, se pot identifica in
trisiturilor principale
ale text 9i o serie de caracteristici principale gi secundare, care exprimd dispozilii ce acoperE o
prezentate de
[ersonalitilii gami mai restrAnsb de situalii dec6t cele cardinale, dar care impreuni cu acestea

uMANE ELtMpraoer-E EitrELaRE DE STIINTE EiEtrIE-UMANE SUBIEtrT REZELVAT PSIHELEGIE 28 13

LuPSA DontNa EAMELTA ANDRAS . VItrTER BRATU - ELENA LUPSA
 PsrH[fLt3trirE - ZIJ13

contureazd profilul psihologic al personajului.

Alte caracteristici ale lui LT. pot fi identificate prin descrierea unor laturi sau
dimensiuni ale personalitSlii, 9i anume temperamentul, caracterul 9i aptitudinile.
Comportamentul exterior, concretizat in motricitate, vorbire, reacliile afective 9i
cantitatea de energie de care dispune o persoanS sunt trisdturi ce aparlin
temperamentului definit ca laturi dinamico-energeticS a personalitSlii, cu caracter
inndscut, care structureazd din punct de vedere formal conduita uman5.
De-a lungul timpului incercirile de clasificare a temperamentului au fost diverse, insi
prlmele 9i cele mai cunoscute tipologiitemperamentale sunt cele clasice: coleric, sangvinic,
al
flegmatic i melancolic, descrise de Hipocrate. Este important de precizat c5 in practicd p
tipurile temperamentale pure sunt foarte rare, iar cei mai mulli dintre noi avem insugiri il{

combinate de la mai multe tipuri, dar dominante s.unt cele ale unui anumit tip. Pornind de la
comportamentul exterior al personajului din text, asociat cu tipurile temperamentale
clasice, putem afirma faptul cd acesta are un temperament coleric dominant, dar ti trdseturi
punerea in evidenJS a secundare ale temperamentului sangvinic, precum dorinla de a fi in centrul atentiei gi
tresiturilor secundare ale nestatornicia in activitS!ile ale cSror consecinle nu le poate controla.
personalitAtii prezentate
text
Textul ne permit sd identificim o persoand expresivl emofional, cici ,,to!i i-au
remarcat privirea sdlbaticS, implacabilS, ochii uneori teribili; putea dobori cu privirea pe
oricine" 9i cu o reactivitatea emolionalS crescutS, deoarece,,ii lipsea nu numai umilinla gi
dorinla de a se supune;i de a invila",,,era un capricios gi daci nu se int6mpla nimic care si
il ajute in carierS, pleca pur 9i simplu de pe front, deseori f5r5 permisie sau firl si spuni
cuiva, iar,, indrizneala sa este uneori terifiantS". Firea sa activS, dinamicb 9i ner5bdStoare
il fac capabil de iniliative mire!e, interesat fiind insi de atingerea proriilor scopuri, astfel
cE ,,nimeni nu i-a contestat bravura, fie ea dovediti in cadrul acliunii, fie in afara ei", iar,,in naliza trSrilor afective ale
rersonalititii propuse spre
armatd s-a ardtat viteaz sub focul armelor ;i acest lucru i-a adus in cele din urmi nalizi
promovarea".
Personajul este capabil de tr5iri afective intense, dar inegale, ceea ce influenleazd
comportamentul 9i atitudinile sale, cdci ,,indrizneala sa inspiri respect dar este uneori
terifiantS", in relaliile cu ceilalli lipsindu-i ,,nu numai umilinla gi dorinla de a se supune 9i
de a invdla, ci gi solidaritatea cu camarazii sdi". in ciuda faptului cd era inclinat spre
exagerare deoarece ,,ii pldceau dramele. Era dornic si facS un sacrificiu, ci era vorba de
comoditate, pldcere sau chiar via!5, cu condilia ca acesta sd poati fi ficut ca un gest mare,
teatral gi ca toli s5-l remarce" (dovedindu-se totodatd insd ,,un singuratic, un capricios"). I
Caracterul este latura relalional-valoricd a personalitdlii, cuprinz6nd un ansamblu de
insugiri psihice esenliale 9i stabile, ce se exprimd in valorile promovate gi in atitudinile
specifice fa!5 de anumite domenii ale existenlei subiectului. Portretul psiho-moral al unei
persoane poate fi precizat prin conturarea diferitelor trdsSturi de caracter, ce reprezinti
pozilii ale subiectului fa!5 de cele din jur, un mod de a se raporta la evenimentele
existenlei sale in lume. Aceste modalitSli se numesc,,atitudinii semnific6nd modalitatea
de raportare la o clasi generalS de obiecte sau fenomene 9i prin care persoana se
orienteazi subiectiv 9i se autoregleazd preferenlial.
Analiza textului permite punerea in eviden!5 a faptului cd personajul este o fire
ambifioasS, acliunile sale fiind subordonate unui scop precis 9i anume ,,bravura, fie ea
doveditd in cadrul acliunii, fie in afara ei"', dorinla de a face un sacrificiu ,,cu condilia ca
analizape6onalititii din acesta si poatS fi ficut ca un gest mare, teatral gi ca toli sd-l remarce". Personajul
punct de vedere atitudinal
manifesti o atitudine arogantd sau de ingSmfare, consider6nd cE ,,nu am intdlnit incd nici
mlcar un singur om care sd fie la fel de bun ca mine din punct de vedere moral".
Aceste atitudini ale personajului sunt orientate 9i controlate de ,,imensa sa voin!5",
ceea ce denot5 perseveren!5 in indeplinirea unor mari iniliative gi indrdznealS, curaj in
stabilirea 9i indeplinirea unor scopuri mEre!e, dovedindu-se,,dornic sd faci un sacrificiu,
fie cd era vorba de comoditate, pldcere sau chiar via!e". Atitudinea fa[5 de scris este una
oscilantS, cici ,,nevoia lui de a scrie era intermitentd",iar ,,for\a scrisului sdu izvora direct
din veneralia pe care o purta naturii"
Atitudinea fa15 de ceilalli este una egoisti gi individualist5, deoarece el este mai
cu16nd preocupat de atingerea propriilor obiective, de oblinerea promovdrii gi a
succesuluiin carierS, dec6t de nevoile sau pErerile celorlalli:,,ii lipsea nu numai umilinla gi
dorinla de a se supune 9i de a inv61a, ci 9i solidaritatea cu camarazii sdi" (,,daci nu se
int6mpla nimic care sd il ajute in carierd, pleca pur 9i simplu de pe front, deseori firi

EiUBIEtrT REZELVAT PSIHELEEIE 24 13 EILIMPIADELE SiEELARE DE EiTIINTE Ei EtrIE-IJ M.ANE

DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER BRATU - ELENA LUP5A
 PsrHtsLtf EilE ZA 1 3 trg-t]7
------
permisie sau fer; se spune cuiva"). Cu toate ci personajul incearcd s5-i inleleagd 9i sd se
identifice cu ceilalgi, el ,,a simlit intotdeauna c5 este intr-o anumitd mdsurd diferit de
ceilal!i", ceea ce denotl un sentiment de incredere in sine 9i superioritate in raport cu
ceilalfi, pentru cS,,uneori scria cu emolie, cu congtiinla m6ndrd a puteriisale".
I lnformaliile din text ne permit identificarea unor abilitSli psihice ale personajului
Jpr".r. ambilia, perseverenla in urmirirea unor mari iniliative 9i abilitatea de a scrie,
labilitili ce poart| numele de ,,aptitudini psihice". Aptitudinea, ca dimensiune
I instrumental-operalionalS a personalitSlii, reprezinti un complex de insugiri fizice 9i
I psihice care determinE performanle in activitate. Ambilia, independenfa 9i perseverenta
din
analiza personalitSlii
punct de vedere
f sunt insugiri ale voin!ei, care se transformi in abilitSli ale personajului 9i care ii asigurd
aPtitudinal I eficienla in acliunile desfSgurate 9i in indeplinirea iniliativelor propuse a fi atinse. Putem
I descoperi, de asemenea; prezentra unor aptitudini speciale, ,,forfa scrisului" 9i ,,pana sa
lprecisS",careii asigurEeficienlaindomeniulliterar,mai alesavdndinvedereci,,nevoialui
I de a scrie era intermitentS; uneori scria cu emolie, cu congtiinla m6ndrd a puterii sale
| 1"1r.r", la ceva care-mivine de la sine, precum respiralia giimi permite si
privesc de sus la

I ce faceli voi, ceilalli.").

I personajul se dovedegte a fi 9i qfire impulsiv6 ce acfioneaz5 maiint6i, apoi g6nde5te,
I cSci ii ,,lipsea (...) umilinla gi dorinla de a se supune 9i de ainv51a". Mai mult,,,dac5 nu se
I intampta nimic care si il ajute in carierS, pleca pur 9i simplu de pe front, deseori fdrd
I permisie sau fird sd spund cuiva" 9i ,,ii pldceau dramele". Personajul vorbegte cu ugurinf6
I dutpr" el insugi:,,nu am intSlnitinci nici mdcar un singur om care s5 fie la fel de bun ca
I mine din punct de vedere moral" 9i chiar,,a ajuns si creadi cd prin resursele propriului siu
I int"l".t 9i in virtutea forlei spirituale pe care o simlea in el putea induce o transformare
afective ale I morali a societStii. El a simlitintotdeauna c5 esteintr-o anumiti misurd diferit de ceilal!i,
'ropuse spre I oric6t de mult ar fi incercat s5-i inleleagS 9i si se identifice cu ei [...]". Aceste caracteristici
I ale personalitSlii sale, 9i anume firea sa expresivS, reactivitatea emolionalS crescut5,
I orientarea spre indeplinirea unor mari iniliative 9i gradul ridicat de activism definesc,
I potrivit tipologiei luiCarl GustavJung, un temperamentcolericextravertit.
I Hans Eysenck schileazi o alti tipologie a temperamentelor, pornind de la tipologia lui
I Jrng, dar folosind drept criteriu gradul de nevrozism, de stabilitate sau instabilitate
aspecte temperamentale I emotionalS. Cele doud dimensiuni stabilitate-instabilitate gi extraversiune-introversiune
relevante ale personalitilii
I l"-, aso.iat dupd aceea cu cele patru temperamente clasice. Potrivit acestei tipologii,
personajul din text are un temperament coleric instabil emolional, deoarece este
supuse analizei
I
I caracterizat prin reaclii impulsive, ii place sd dramatizeze, este dornic sd fac5 sacrificii 9i
I gesturi teatrale doar pentru a fi remarcat, are o atitudine de superioritate 9i arogan!5,
I conside16ndu-sedeasupracelorlalli.Toateacesteacontureazddealtfelopersonalitatecu
I un grad scizut de maturizare psihosocialS.
I potririt teoriei lui Gerardus Heymans gi E.D. Wiersma, care delimiteazE tipologiile
I t"rp"rrr"ntalein funclie de emotivitate, activitate 9i ecoul, putem preciza cd personajul
I o fire activ|, emotiv5 ti care rezoneazi puternic la evenimentele din viafa sa. Astfel,
"tt"
I to.t" actiunile sale sunt subordonate scopului de a fi independent;i de a ajunge in v6rf,
I este o fire ce rezoneazl puternic emolional la situaliile pe care nu le poate controla 9i este
I capabil de emolii precum fericirea 9i linlgtea sufleteasc5 atunci cAnd vede sau scrie despre
I naturd.
I prin identificarea 9i descrierea acestor tr5sdturi gi dimensiuni ale personalitSlii formularea unei concluzii

I personajului, se contureazd urmdtorul profil psihologic: temperament coleric dominant, pa4iale a analizei realizate

I fire activd 9i energicS, perseverent 9i independent

in acfiunile sale, reactivitate (relativi la sistemul
personalitSlii)
I emolionalS crescut5 9i caracter puternic.
IA inln calitatea sa de fiinld social;, omul este proousul
fiin!5 sociala, unui proces oe
produsul unul socializare ceea ce
de s(
l'inseamnd cI nu poate trdi singur, izolat de ceilalli, in afara relaliilor sociale' Conduita
I psihosocialS reflect5 perceplia socialS a imaginii de sine ce se construiegte in cadrul
Irelatiilor interpersonale prin comportamentele pro sau antisociale pe care le
analiza conduitei
I intreprindem.
psihosociale
( tmaginea de sine este o construclie socialS ce se formeazi prin apartenenla la un
grup
priceperi, valori,
I social, prin compararea cu ceilalli 9i prln cunoagterea propriilor abilitSli,
f; credlnle gl atitudini fa!5 de al1ii, reprezent6nd
o perspectivi individualS asupra propriei
! personalitili. LJ. se dovedegte a fi o personalitate extrem de increzitoare in propriile
I torle ;i in propriile decizii, astfel cd acesta a ,,ajuns sd creadi ci prin resursele
propriului
il seu intelect gi in virtutea forlei spirituale pe care o simlea in el putea induce o

.UMANE QTIMPIAOEUE EitrELARE DE EiTIINTE 5T]EIE-UMANE SuBrEtrT REZoLVAT PSIHELEEIE 2O13

DORINA EAMELIA
, LUPEA ANDRAS - VItrTER BRATU - ELENA LUPSA
trg-OE3 PsrHtrILtf trirE - Z.EJ.,l 3

I transformare moralS a societ5lii" (dar,,daci nu se intSmpla nimic care sd il ajute in cariere,

nleca pur 9i simplu de pe front, deseori fird permisie sau fSrd sd spuni cuiva"). Personajul
I
9i o atitudine aroganta
fltr are gi aroganti gi
ti de superioritate'in
superioritate in raport cu ceilalli,
ceilalfi, consideriind
consider6nd cd ,,nu am
I int5lnit incd nici mScar un singur om care si fie la fel de bun ca mine din punct de vedere
moral" gi ,,a sim!itintotdeauna ci esteintr-o anumitd mdsuri diferit de ceilalli".
Perceptia sociald asupra imaginii de sine reprezintd ceea ce 96ndesc ceilalli despre
noi, despre modul cum ardtdm, cum ne comportSm, despre cine suntem gi cum suntem.
ldentitatea unei persoane se construiegte prin realizarea unui echilibru intre imaginea
proprie de sine sau imaginea despre sine si imaginea socialS de sine, adicb aprecierea
,,celuilalt" aga cum o percepe subiectul. DatoritS firii sale active, independenlei valorice in
raport cu ceilalli 9i a personalit5lii sale ambilioase, personajul este perceput ca o
persoani indriznea!5 gi curajoasS: ,,indrdzneala sa inspiri respect, dar este uneori
terifiantS" gi ,,nimeni nu i-a contestat bravura, fie'ea dovediti in cadrul acliunii, fie in afara
ei". De asemenea, L.T. este perceput 9.i..ca o fire autoritarS, dominatoare in relaliile cu
analiza conduitei
ceilal!i, aceasta gi datoriti expresivitSlii emolionale crescute: tr5irile sale interioare se
psihosociale exteriorizeazS prin mimicS, gesturi, astfel c5,,toli i-au remarcat privirea silbaticS,
implacabilS, ochii uneori teribili; putea doboricu privirea pe oricine".
lnteresat, in primul 16nd, in desf5gurarea anumitor activitS!i gi acf iuni, de atingerea
unor scopuri gi firi a rela!iona cu ceilalli din nevoia de a-i cunoagte sau de a comunica
cu ei (,,ii lipsea nu numai umilinla 9i dorinla de a se supune 9i de a invSla, ci 9i
solidaritatea cu camarazii sdi"), il fac sb fie,,un singuratic, un capricios". Aceste aspecte
demostreazd faptul c5, in plan social, personajul din text este o fire independentS,
orientatS spre un scop ciruia ii subordoneazi toate acfiunile sale 9i ci valoarea
dominanti a personalitSlii sale este dorinla intrinsec5 de a fi in centrul atenliei (este
,,dornic si faci un sacrificiu (...) cu condilia ca acesta si poati fi fdcut ca un gest mare,
teatral gi ca toli sS-l remarce").
Comportamentul s5u in raport cu ceilalli este unul de dominare, iar abilitatea sa de a
prelua controlulin diverse situalii il face sI pard autoritar, iar pe ceilalli nesiguri, aspecte
ceil fac nepopular. Personajuleste interesatsSigiindeplineascd anumite scopuri gi nu sd le
facE pe plac celorlalli, lipsindu-i chiar 9i solldaritatea cu camarazil sii, degi nimeni nu ii
contesta bravura.
Din perspectiva personalitSlii abordatS in calitate de conduiti psihosocialS, putem
conchide astfel faptul c5 personajul din text este o fire independentS, capricioasS, cU. formutareacetei deadoua
tendinle egoiste 9i arogante in raport cu ceilalli, este o fire pasionati de ceea ce face, concluzii partiale(relativS
dorind ca prin acliunile sale si fie remarcat de ceilalli, dar nu si socializeze cu acegtia, i",il"l:'.:"Ti"*'
aspecte ce contureaz5 in plan social identitatea unei personalitSli puternice, cu tErie de
caractel dar cu un comportament negativ nevalorizabil social.

SuBtEtrT REZELVAT PSTHELoGIE za13 ELIMPIADELE sitrELARE DE EiTIINTE SOtrIE.IJMANE

DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrToR BRATU - ELENA LUPSA
 PslH[f LEtrirE - ZA12
-------
DE gTilNTE SOCIO-UMANE - ETAPA NATTONALA- GURA HUMORULUI,2-5 APRILIE 2012
ollMptADA
- SU BIECT
,tsctpt,rua PSIHoLOGIE

r Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordi 10 puncte din oficiu.

e Timpul efectiv de lucru este de 3 ore'

SUBIECTULI-20Puncte
l] Scrieli pefoaiadeconcursliteracorespunzStoarerispunsuluicorect,pentrufiecaredintresitualiiledemaijos.

L. LeonardodaVinci aproiectatobiectecareaufostefectivrealizatecAtevasecolemaitArziu,folosind:
a. reveria gi imaginalia reproductiv5;
b. imaginalia reproductivd 9i strategiile algoritmice;
c. imaginalia involuntarS 9i strategiile algoritmice;
d. imaginalia creatoare 9i strategiile euristice.

2. Reprezentarea, ca proces psihic cognitiv senzorial, este:

a. mijlocitS,schematicS, unitarS;
b. intuitivS, nemijlocitS, panoramici;
c. schematicS, mijlocitS,directS;
d. figurativS, mijlocitd, primarS.

3. in acest moment psihicul tdu primegte informalii gi prin intermediul senzaliilor vizuale. Acestea se caracterizeazi prin
urmitoarele insugiri:
a. caracter congtient, tonalitate afectiv6, valoare informaliona 15, imagine secunda r5;
b. imagine primarS, imagine unitard, imagine bogatd in conlinut, tonalitate afectivi;
c. tonalitate afectiv5, imagine primarS, valoare informalional5, calitate;
d. imagine primari, imagine contextualS, valoare informalional5, tonalitate afectivS.

4. Componente ale sistemului motivalionalcare influenleazd comportamentul uman sunt:

a. interese, convingeri, optim motivalional, afecte;
b. convingeri, trebuin!e, motive, interese;
c. idealuri, visulde perspectivS, convingeri, interese;
llei de a doua d. motive, interese, nivel de aspiralie, idealuri.
iale (relativa
duitei
5. Voinla se manifesti in declangarea, reglajul 9i dirijarea acliunilor in vederea atingerii scopului. Calit5lile voinlei care,
consolidate, pot deveni valoroase trisituri de caracter sunt:
a. promptitudinea deciziei, perseverenla, independenla, puterea vointei;
b. selectivitatea, curajul, perseverenla, promptitudinea deciziei;
c. independenla, perseverenla, mobilitatea, curajul;
d. puterea voinlei, polaritatea, independenla,selectivitatea.
6. La un drum lung, cu stimuli monotoni, un qofer trebuie si apeleze cu precddere la o calitate a atenliei numitS stabilitate.
Aceasta presupune:
a. a urma dinamica 9i ritmul activitSlii orientSndu-se succesiv de la un obiect la altul;
b. a se concentra simultan asupra a doui sau mai multe activitSli;
c. a menline orientati atenlia la un stimul o perioada mai mare de timp;
d. a facefa!5 la divergi factori perturbatori.

B. Omul dispune de gSndire, care interaclioneazd insd cu afectivitatea la foarte multe niveluri. Prin afectivitate, devenim
congtienli de nevoile proprii, de situaliile generate de mediul extern care cer adaptdri specifice, de provocdrile pe care le
int6lnim in raporturile cu alli oameni.
1. Descrie!i doud forme ale proceselor afective superioare.
2. llustra!i, prin c6te o situa!ie concretS, fiecare dintre procesele afective complexe.
@
Prezentafi specificul gi rolul imaginalieiin cadrul sistemului psihic uman av6nd in vedere urmdtoarele repere:
t'b' definirea gicaracterizarea generalS a imagina!iei;
rolul imagina!ieiin raport cu procesele cognitive superioare;

JMANE QLtMptaoslE EitrELA.RE DE EiTIINTE EiEtrIE-UMANE EiUBIEtrT PSIHELOGIE 28 12

LuPSA DoRtNa EAMELTA ANDRAs - VIETER BRATU - ELENA LUPSA
18 - A2 PsrHELtrttritE r 24 12

c. rolulimaginatieiin raportcu limbajul;

d. rolu I imagi naliei in raport cu procesele/fenomenele psihice reglatorii;
e. rolul imaginalieiincadrulsistemuluidepersonalitate.

SUBIECTUL lll - 30 puncte

Analizaliin limbaj de specialitate profilul psihologic 9i conduita psihosociald a personajului prezentatin urmitorultext:
,,l.nzestrot cu o perspicacitote miraculoosd, infinitd, uluitor prin scdnteierea spiritului, crednd in orice chestiune
nemaiobservote sou noi; bogatin imagini vii, pitoregti in expresie, pline de viofd, moi pdtrunzdtoore prin i,
limbojului sdu, core o fost intotdeouna pulin impregnot de ceva strdin: sofist 5i subtil, mobil pdnd lo exces, degi ero
motemoticion distins, el nu orgumento niciodotd decdt pe terenul creat de el 5i pe cqre se opdro ori cd gregeo, ori cd
dreptote, cu rigooreo unui geometru. De oceeo, erorile lui au trebuit sd ddinuie lo infinit; 5i, deSi inSelo odeseori ero 5i
odesea inSelot. De oici s-a ndscut aceo oversiune pentru odevdr core se observa la el. Nu il respingeo in calitqteo lui de
demonstrot; dimpotrivd, co prostie, co cevo incompotibil cu teeo ce credeo el, personol, cd este adevdrul.
Lui Nopoleon i se supusese tootd lumeo cu ofiru u;urinld cd, pdnd lo urmd, a ajuns sd creodd cd singuro lui grijd este de
comando, 5i cd, ordinul odotd rostit, executqreo lui urma fdrd greg. igi redusese rolul lo cdteva formule: sd comonde gi
insdrcineze pe miniStrii sdi cuinfdptuirea." (Emil Cioran,A ntologio portre

EiUBIEtrT PSIHT]LEEIE 2E 1 2 [f LIMPIADELE EiEELARE DE sTTNTE Sscro-UvaNl

DERINA EAMELIA ANDRASi - VItrTT]R BRATU - ELENA Lupgl
 PsrHtf LtsgitE r ZEJl Z 1r - []I

gTItNTE SOCIO-UMANE - ETAPA NATIONALA - GURA HUMORULUI' 2-6 APRILIE 2012

rMptADA DE
^r PslHoLoGlE - BAREM DE NoTARE 9l EVALUARE
Iol,rt'ro
-
sugEe1lfll:zqpulele
:A-er"urpunct pentru f iecare rispuns corect, astfel:

-a,3 - c, 4 - b,5 - a, 6 - c 6xLP= 6 Prn.a"

L - d,2

B.
esl ero dintre cele doui forme ale proceselor afective superioare (sentimente, pasiuni)
i'. c6teqpuncte pentru descrierea fiecdreia g
tn ca 2x4P= P'ntt"
prin c6te o situalie concretS, a fiecdreia dintre procesele afective complexe (emolii curente,
). c6te 2 puncte pentru ilustrarea,
ero sl
de afective) 3x2P= 6 Prr.,"
emolii superioare, dispozitrii

d este de
SUBIECTUL ll-40 Puncte
puncte
nde gi - d"finirea imaginaliei 2
,r - caracterizarea generalS a imaginatiei 5 puncte
b. rolu I imaginaliei in ra port cu procesele cogn itive su perioare (relalie lmaginalie - memorie, imaginalie - 96 nd ire)
-r, 2x3P= 5 Puttt'

rolulimaginalieiinraportculimbajul 3puncte
c.
d. rolul imaginaliei in raport cu procesele/ fenomenele psihice reglatorii (relalie imaginalie - afectivitate, imaginalie -
motivatie, imaginalie-voin!5, imaginalie-atenlie) 4x3p= 12 O,ntt"
e. rolul imaginaliei in cadrul sistemului de personalitate (relalia imaginalie - temperament, imaginalie - caracter, imaginatie -
aptitudini, imaginatie - creativitate) 4x3P=LZ Puncte

SUBIECTUL lll - 30 puncte

. realizarea profilului psihologic al personajulul din text prin:
- eviden!iereatr5sdturii/trisiturilorcardinale 3 puncte
- identificarea caracteristicilorprincipaleale personalitSlii 6 puncte
- aspectele temperamentale relevante ale personajului 5 puncte
- aptitudinidefinitorii 5 puncte
. analizarea conduitei psihosociale a personajului utiliz6nd informatiile din text 5 puncte
. utilizarea adecvati a limbajuluide specialitate 3 puncte
. coerentaqioriginalitateaanalizei 3 puncte

Se acordi 10 puncte din oficiu.

ElLtMpteoelE BAREM P5IHELEEIE ZE12

r-uwaNt IJQR|NA EitroLARE DE EiTIINTE EiEtrIE-UMANE
a LuPg,l Eaveura ANDRAs - VItrTER BRATU . ELENA LUPSiA
12 - A"1 PstHtf LEaiTE - ZA 1 z
oUMptADA DE STINTE SOCTO_UMANE _

ETAPA NATIONALA - G U RA_H U M OR

U LU t, 2_6 ApR I U E 2012
DISCIPLINA PSIHOTOG IE - SUBIECT REZOTVAT
(Rezolvoreo Dropusd oferd in primul rdnd indicolii
de rezolvore. fdrd o epuir, ,ou o
constitui sinQura rezolvqre posibild. lnformatiile precizote intre paranteze
drepte so, in
maroinea textului nu foc porte din rezolvoreo propriu_zisd.) avend in vedere modul
formulare a
^abordarea trebuie s;
SUB!ECTUt I una secvenrialS, a
A. Rdspunsuricorecte: punct in parte, prin

1= d - imaginalia creatoare gi strategiile euristice

indicarea rispunsului
corect/tratarea
indicarea respunsurilor 2= a - mijlocitS, schematicd, unitard cerinlelor
corecte pentru prima parte
a subiectului I 3=c -tonalitate afectivi, imagine primari, varoare informalionald,
calitate
4=b - convingeri, trebuinfe, motive, inierese
5=a - promptitudinea decizie'i, perseverenla, independenla,
puterea voinlei
6=c - a menline orientatd atenlia ra un stimur o perioada
mai mare de timp
indicarea proceselor
afective de nivel
superior care urmeazi
*B-***
a fi descrise 1' Procesele si stdrile afective supericrai-e se carecterizeazd printr-o
mare restructurare si
raportare valoricS, se raporteazd ra niver de personaritate
pasiunile.
9i incrud sentimentere ii li,,,LX1ll"j?i,l:;::1T,,",

sentimentele sunt trSiri complexe, de lungS duratd, relativ stabile gi

cu intensitate
moderat5. sentimentere se nasc din emofii, dar nu se reduc la
acestea, .i ,rnt u-oiii
repetate, oscilante ce apoi se stabilizeazd, generalizeazi, persist5
in timp;i rezisti la
divergi factori perturbatori. Datoritd stabilitdtii lor, in timp, putem
anticip, .onjria, '
afectivd a individului, sentimentele incluz6nd in structura lor
elemente de ordin,j
intelectual, motivalional, voluntar 9i caracterizeazi omul ca personalitate,
oeci irenuie
subliniat faptul cd sentimentele sunt formaliuni sintetice in care
continutul afectiv este,,
dominant, dar nu excrusiv. paur popescu-Neveanu consideri
ci prima ."r rr,
importanti proprietate a sentimentului este orientarea acestuia (orientarea i,
r, ,"ilri*t '
care poate fi concretd sau categorialS. Alte proprietSli ale sentimentului
se referd la.descriereasentimenterori
structurare a j olitate de orocese afecti(
consistenla acestuia (gradul sdu de structurare, adici de cristalizare,
maturizare),graduldecomplexitatealsentimentului(dupdcantitatearelatiilorp".r*'denivel superior

include in organizarea sa, sentimentul poate fi simplu, comun

sau complex), profunzimea l
sau superficialitatea sentimentului, stabilitatea rezistenla
9i sentimentuluietc. Formarea,
sentimentelor implicd o desfSgurare procesualS care cuprinde
trei faze relativ distincte 9i i
anume: faza de cristalizare, faza de maturizare
9i faza de descristalizare sau de
dezorganizare a sentimentului.
Ca generalizdri ale emoliilor, sentimentele pot fi:
intelectuale, morale 9i estetice. pe
fondul sau in str6nsd legiturS cu acestea, se formeazd sentimentele
de inferioritate sau ,

superioritate ale Eu-lui, dar si sentimentele sociale psihosociale

9i
vanitate, demnitate, trufie, ing6mfare, orgoliu gisociabilitate.
precum ."t" J",,;
:

Pasiunile sunt trdiri foarte intense, stabile, de lungd duratd,

sunt sentimente cu o
orientare, grad de stabilitate gi generalitate foarte mare,
antren6nd intreaga
personalitate. Paul Popescu-Neveanu considerd cd
oricare dintre sentimente poate
deveni o pasiune printr-o integrare foarte consistentd intr-un
sistem de reactii circulare
propriomotivate, prin situare pe o pozilie dominantd, pasiunea
realiz6nd cea mai bund
armonizare a dispoziliilor de ordin afectiv volilional.Pasiunile
9i sunt tr5ri active, triiri
durabile, organizate gi complexe ce pun stip6nire asupra omului
9i il orienteazd intr_o
anumiti direcfie, in desfSgurarea unei acliuni gi il determind
si igi ,";ili;;;; io.tl
----- [o*-".apasiunirorin
energiileinpromovareaacestora.
EilEr E,iltc IIr plomovafea acestofa. lcalitate de procese
lcatitatedeoroceseafecj
Din punct de vedere valoric, pasiunile pot fi pozitive - superior
nobile, constructive precum fdenivel
sportul, lectura, crealia artisticd gi negative, denumite gi pasiuni
oarbe, patimi ;r;;;. ,
Pasiunile negative sau viciile pot fi grupate in trei mari
centre de interes: *,, ." .rrral" I
pasiuni posesive precum cupiditatea, avarilia, fanatismur;
Artur, ce in.iro" ;;rir;, I
negative precum gelozia, ambilia; Lumea, ce include pasiunea
pentru jocurile de noroc
sau pentru jocurile intelectuale.
Dupd factura lor psihologicd 9i dupd conlinutul ror, paul popescu-Neveanu
considerd
cd pasiunile pot fi grupate in trei mari categorii anume: pasiuni inferioare, de naturd
9i

SuBrEtrT REZoLVAT pEtHoLEctE ZOl Z

OLIMPIADELE sitrELARE DE EiTIINTE siEtrIE.UMAN,
DERINA EAMELIA ANDRA5 - VItrTER EIRATU .
ELENA LUPSA
 PslHErLEf trilE - ZIJl Z
-----
impulsivd (legate deseori de exacerbarea trebuinlelor fiziologice sau de denaturarea lor
patologici); pasiuni comune, concretizate in atagament deosebit fa15 de persoane,
activitSli extraprofesionale (hobby-uri), pasiuni de coleclionar, sportive artistice etc. gi
pasiuni superioare, caracterizate printr-o valoare socialS inalti gi prin noblele spiritualS
(pasiuni revolulionare, progresiste investite in activitatea creatoare de orice fel, in
rdere modul dt activitatea profesionalS, educalional5, marc6nd un destin al autoperfeclionirii, prin
a subiectului,
trebuie sE fie autodepSgire).
rtialS, a fiecdru
rrte, prin indicarea Proceselor ii
2. Procesele gi stirile afective complexe sunt dob6ndite, se caracterizeazA printr-un grad*l introor.ere ta itustririte
ispunsului st;rilor afective mai-tnare-de con ,stientiza"rc*SimtdecTuelirare S cu prindiemoliile situaf ionale curente, )care urmeaza a ri
construrte
emofiile integrate 9i dispoziliile afective.
urmeaza
area succinti complexe care
A J
a fi ilustrate
loana implinegte astizi 16 ani, dar foarte pulini dintre prietenii 9i cunosculii sii au
sunat-o sau i-au trimis mesaje de felicitare. AceastS sitr;alie a intristat-o 9i i-a declangat o
stare de dezamdgire fa15 de cei din jur. Spre searH ins5, c6nd nu mai spera c5 ceva frumos
se poate int6mpla, toli prietenii ei dragi, imprtiunS cu pirinlii sii, i-au preg5tit o surpriz5
de ziua sa, iar acest lucru a bucurat-o nespus. Trdirile prin care a trecut loana sunt emolii rarea, printr-o situalie
a emoliilor
curente declangate de situaliile 9i evenimenteld cu care s-a confruntatin acea zi. Emoliile
curente sunttriiri afective de scurtd duratS, intense cu desfSgurare calmi sau tumultoasS,
au un caracter situalional fiind determinate de insusirile singulare ale obiectelor, avind o
a descrierii can
i realizatd
orientare bine determinat5, obiect sau persoanS. Robert Plutchik considerS cd existS opt '
emolii de bazS:teama, surpriza, tristelea, dezgustul, furia, anticiparea, acceptul, bucuria,
iar celelalte emolii rezultS din combinarea acestora.
Andrei este elevin clasa a X-a iarimpreuni cu colegii sdide clasd participb la actiunea ,

de colectare de fonduri pentru a cumpira cirli elevilor premianli din gcoala lor, dar cu I
situaliifinanciare precare. Acesta, impreunE cu colegii siidoneaz5 cSrli pe care le-au citit, ,
din biblioteca personalS, dar strSng bani pentru a cumpdra ;i cirli noi. Acliunea a fost un
real succes deoarece toli elevii ce au primit premii 9i flceau parte dintr-o familie cu
venituri precare au fost recompensali pentru meritele lor iar Andrei s-a simlit foarte il"t'"Y'J:;:;,:1""'"
mSndru de comportamentul s5u. Atitudinea pozitivd a luiAndrei fa!5 de acliunile proprii,
',r",-."," fl"i"*,","f
evaluarea pozitivS a activitSlii desfSgurate impreuni cu colegii sdi 9i trSirea de m6ndrie si
entimentelor ii mullumire in raport cu rezultatele acliunii derulate, exprimd emotii superioare sau
rocese afectiw
erior
integrate unei activitdli. Emoliile superioare presupun evaludri, acorddri de semnificalii
valorice activitililor desfSgurate sau comportamentului moral realizat de citre subiect in i

relatiile cu ceilalli.
Astdzi, de dimineala m-am trezit prost dispusi fErd s5-midau seama de ce. Oricine mi
intreba ceva sau imi cerea un lucru r5spundeam rEspicat cE nu am chef de nimeni gi de
nimic. Am plecat spre 9coal5 gi parcS totul mi se pErea in neregulS, la orice aveam ceva de '

completat sau corectat, eram ugor de supdrat, intr-un cuv6nt parc5 toate imi mergeau pe
dos.Laplecare,ocoleg5declasSmSopregte;i imi spune: ,,vremeaastacapricioasEm-a ilustra@,printr-osituatie
cm(et5' a dispozitiilor
fdcut tare mofturoasS astdzi, am fost prost dispusS. si tu te-ai simlit la fel?'.
Proasta dispozilie sau buna dispozilie sunt trdiri afective generalizate, difuze, relativ ur^no in vedere modut de
stabile gi cu intensitSli moderate, ce sunt generate de situalii pe care sublectul nu le iormurareasubiecturui,
congtientizeazS imediat gi care dau o anumiti tonalitate intregului comportament. Buna abordarea sa se poate
sau proasta dispozilie, intr-o perioadd mai scurtd sau mai lungd de timp, pot ajunge sd se iiil1il1#j[r}|"""';",
transforme in trisdturi de caracter. . eseu structurat in cadrul
cSruia vor fi atinse punctele
Reacliile specifice pe care fiecare dintre noi le avem ?n anumite sltualll dezvalule de reper precizate, fdri a fi
faptul cA treirile afective sunt subiective gi sunt caracteristice omului. obligatorie respectarea
ordinii, fie prin abordarea
punct cu punct a
SUBIECTUt ll3*---- problematicii solicitate,
ineditul unei constructii
asiunilor in Pentru a putea produce noul omul face apel la un proces psihic specific lui, anume
personale cezand intr-un
'ocese afectiv,
imaginalia. Ca proces specific uman, imaginalia este o reconstruclie a realitSliiin imagini plan secund (formularea
,rior
creatoare, un proces de rezolvare a problemelor, un mecanism de reglaj al propriului subiectului nu pune accent
pe o notd personali a
definirea imoginotiei
comportament 9i cu rol important in procesul de adaptare activS, transformativb 9i rezolv5rii) - tratarea
in
calitate de proces creatoa re subiectului propusA este
psihic - 'a:-
lmaginalia este un proces psihic superior de elaborare a unor imagini, idei 9i
realizati potrivit cu aceasti
a doua posibilitate, fiind
in plan cognitiv, afectiv sau motor, pe baza selectdrii, combindrii 9i
proiecte noi marcate inclusiv punctele
de reper formulate
transformirii datelor experienlei a nterioare.
caracterizareseneratra ., lmaginatia are un rol important in adaptatre activl a indivizilor la realitate prin
#j.'lfor'J.,,n*,',u,"r" I obtinerea de imagini, obiecte noi, necesare proiect5rii activitSlii, rezolvirii problemelor
' cu care se confruntd 9i anticipdrii rezultatelor viitoare. Prin intermediul ei, cAmpul

.LIMANE !a't",oo=.E strELARE DE STIINTE gitrrEIE-IJMANE sUBIEE-T REZELVAT PSIHELEEIE zEl12

tJtrRINA EAMELIA ANDRAs - VIETER BRATU - ELENA LUPSA
LUPsA

caracterizare generalS a
imoqinofieiin calitate de
proces Psihic
PslHrf LBtrirE ZE 1 Z
cunoagterii se l;rgegte, cdci omul detag6ndu-se de prezent pentru a explora posibilul,
realizeazd unitatea dintre trecut, prezent;i viitor. Prin restructurarea 9i recombinarea in
plan mental a informaliilor de care dispune subiectulin prezent se pot face analize asupra
evoluliei unor evenimentein viitor; se pot elabora proiecte de dezvoltare.
Obtinerea unor produse sau imagini ale imaginaliei se realizeazi cu ajutorul unor
procedee specifice, ce sunt modalitdli de operare mintald bazate pe o ingiruire de
compuneri, recompuneri, operalii de analizi gi sintezd din care rezulti obiecte gi proiecte
noi din punct de vedere calitativ 9i cantitativ.
lmaginile imaginaliei pornesc de la date anterior percepute care sunt reconstruite
mental li imbogdtite de date noi, care nu au fost int6lnite in realitate, ceea ce face ca
gradul de originalitate a produsului nou sd poarte atributul creativit5lii. in funclie de
mecanismele interne prin care se realizeazS, de prezenla intenlionalitSlii in actele
imaginative, de gradul de activism in demeriul imaginativ sau de domeniul in care se
manifestS, se structureazd o diversitat'e de forme ale imagina[iei.
Datoriti rolului sdu proiectiv, imaginafia este implicat5 in toate formele de activitate, r r:l

faciliteazd dob6ndirea de noi cuno5tinle in procesul de invSlare, confruntarea cu situalii ,rfe

noi se realizeazl intr-o manierd ineditS, nonconformist6 9i reprezintd un factor stimulativ

in procesul creativ.
lmaginafia nu este proces psihic inndscut, ci se dezvoltd in procesul activitSlii de joc
sau deinv5tare 9i apare pe o anumiti treapt5 a dezvoltdrii psihice a omului atunci cSnd se
pot manifesta deja alte procese psihice care pregdtesc aparilia ei.
Astfel, produsele imaginaliei ti combinatorica imaginativi sunt posibile datoritd
rela!iilor imaginaliei cu celelalte procese psihice 9i cu intreaga personalitate
b. tmaginile, ideile sau produsele noi pe care subiectul gi le reprezinti in plan mintaf il]iijiffi"r[Ti"J
se bazeazE pe experienla 9i cunogtinlele anterioare stocatein memorie 9i cu ajutorul UIor cu procesele psihice

procedee de operare mintalS ale g6ndirii. ' cosnitive de nivel sul

Datele experienlei anterioare, stocate in memorie, oferl materialul necesar

prelucrdrilor, restructuririlor $i recombinirilot cu scopul oblinerii unor produse noi.
lmaginile imaginaliei pornesc agadar de la date anterior percepute, memorate 9i
conservate pentru a putea fi apoi folosite in procesul de reconstruclie a realitSlii prin
relatia dintre imaginalie 5i
generarea de noi experienle. re
ml
memorie lmaginile imaginaliei sunt diferite de imaginile memoriei, deoarece spre deosebire de
reactivarea unor reprezentEri a unor obiecte percepute anterior, imagina!ia
reconstruie$te imaginea mentalS pornind de la date anterior percepute la care se adaugi
date noi, care nu au fost int6lnite in realitate. lmaginalia nu ar putea exista fdri memorie,
insE produsele acesteia se deosebesc de ceea ce existS deja in experienlele gi cuno;tinlele
I anterioare ale subiectuluisau chiarfa!5 de experienla societe!ii.
De9i, frecvent, construcliile imaginative depSgesc limitele realitSlii, ale logicii,
ajung6nd in sfera fantasticului, a ficliunii gi degi specificul ei rIm6ne noutatea,
originalitatea, care frecvent intrS in contradiclie cu rigorile 96ndirii logice, relafia
imaginafie-g6ndire este una reciproc interdependenti. in dezvoltarea personalS 96ndirea
9i imaginalia se intrep5trund, imaginalia folosind operaliile 96ndirii, iar gSndirea devine
creatoare mai ales atunci c6nd procedeazS euristic.
relalia dintre imaginalie
gandire
5i
Dacd nu ar exista imaginalie, activitatea de cunoagtere 9i de rezolvare a problemelor
ar inainta pas cu pas, fdri o orientare precisS. G6ndirea gi inteligenla ghideazb produclia
imaginativi prin utilizarea schemelor operatorii, a euristicii iar imaginalia participS activ
la elaborarea unor ipoteze gi la g5sirea unor strategii rezolutive in confruntarea
I
subiectului cu diverse situalii problematice. lmaginalia exploreaz6 necunoscutul,
I
I posibilul gi viitorul, iar prin mecanismele gAndirii se asiguri fundamentarea, verificarea
ipotezelor elaborate 9i veridicitatea rezultatelor oblinute prin combinatorica imaginativS,
I fdrE 96ndire imaginalia poate aluneca ugor spre fantastic, neadevdr sau chiar eroare.
I c. lmaginalia nu ar fi posibild in absenfa limbajului, deoarece el permite evocarea
selectivd a informa!iilor necesare prelucrdrii informa!iei prezente, a ideilor gi
I
reprezent5rilor unor date anterior percepute. Cuv6ntul, ca instrument'al activitSlii
rolul imaginatiei in raport mintale, apare ca un purtitor,,,vehiculator de imagini" care vor fi supuse unor combindri gi
cu limbajul
recombiniri ale datelor experienlei anterioare, in raport cu o idee creatoare formulatl
I verbal.
Noul, rezultatul construcliei mentale in plan imaginativ, se realizeazd pe baza
t elementelor deja existente, care sunt reactivate din memorie de citre limbaj sau a
SUEIIEtrT REZELVAT P5IHELEEIE 2O1Z ELIMPIADELE EitroLARE DE siTTNTE socro-uvaNl
DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTE]R BRATU - ELENA UUESI
 PsrHtf Ltf EitE - 2B 12 12 - A4
----
informaliilor ce sunt descrise de ceilalliin procesul comunicSrii interumane.
giilffiii,ll:Iil"" ... o. Conduita creatoare este reglat5 de o serie de procese cu rol de activare 9i
suslinere enrgeticS, de direclionare spre construclii imaginative ti cregtere a
l',lil,li"r*'"'"""'" productivitS!ii creative in anumite activitEli desfSgurate de subiect.
reglatortt
isihice
lective au rol de orientare gi energizare fiind responsabile de suslinereal
Procesel:le afec
energeticd a activil !ii de producere a unor obiecte noi, ele furnizeazS energia necesard [|]::i:,u-l:'*"'"t'"
ivitS!ii o'o'"'"'o'
formbrii 9i ooperdri cu imagini, idei, trdiri, date ale experienlei antertare'ti i..ita r, ll?uTl;:''u'
'5rii
ac!iune. )
Emoliile gi atitudinile afective ale subiectului raportate la obiectul cu care
interaclioneaze sunt sunt condilii activatoare 9i energizante ale imaginaliei, dar 9i
direclionbri personale ale combinirilor 9i recombindrilor imaginative. Emoliile au un rol
relevant mai ales in crealia artistic5, gtiinlific5, tehnicd gi organizatoricS, ca forme ale
imaginaliei creatoare, deoarece suportul energetic ptovenit din emolii are rolul de a
cregte productivitatea creativS, de a duce la npi descoperiri, invenlii gi inovalii in aceste
imaginalie- domenii.
Sentimentele gi pasiunile, datoritS gradului mare de stabilitate, complexitate,
organizare, generalitate, antreneazd intreaga personalitate a subiectului 9i il orienteazi activ
in proiectarea mentalS a drumului propriu in via!5 gi in conturarea unor perspective asupra
traseului personal gi profesional. in funclie de valoarea sau semnificalia obiectului cu care
subiectul interaclioneazS, atitudinea afectiv5 fa!5 de noile date ale situalieiva contribuifie la
crearea noului, fie la indepSrtarea subiectului de realizarea unui produs nou.
Construclia imaginativd din cadrul reveriei sau alvisului de perspectivi este puternic
stimulatl de tensiunile afective ale subiectului tr6ite in momentul respectiv, de
ea problematici
ginatiei in rapo
sentimentele noastre fa15 de alte persoane. in plan imaginativ ne apar evenimente,
le psihice obiecte sau persoane care corespund dorinlelor noastre, care produc stSri afective
le nivel superio pozitive ce impulsioneazi productivitatea imaginativS sau stdri afective negative intense
ce inhibE imaginalia,impiedic6nd-o sd se manifeste.
Subiectul este implicat activ in derularea imaginilor in plan mental, el put6nd
interveni spre a le orienta in direcfia elabordrii unor proiecte de dezvoltare personalS,
realiz5rii unor aspirafii, satisfacerii unor trebuinle. De exemplu, motivalia puternice spre
reu9it5, spre autorealizare, declangeazd anumite 96nduri, susline energetic derularea
unor imaginiin care datoritd imaginaliei suntem implicali activ ca protagonigti ai imaginii
9i organizatori ai acliunii.
Construclia imaginard are rolul de a reduce anumite tensiuni, de a satisface imaginar
unele dorinle, iar motivalia sporegte receptivitatea fa15 de anumite domenii ale realitSlii,
orient6nd produsele imaginalieiin funclie de nevoile 9i dorinlele noastre.
Acliunea de restructurare gi recombinare in plan mental a unor informalii anterior
percepute este realizati cu scopul oblinerii de cdtre subiect a unui produs nou, gisirii
unor solulii noi de rezolvare a problemelor cu care se confruntS, demersuri ce sunt
urmdrite consecvent cu ajutorul voinlei.
Prin intermediul imaginaliei, subiectul are capacitatea de a proiecta activitSlile
relalia dintre imaginalie
9i
voinle
viitoare, de a anticipa derularea unor evenimente gi de a anticipa rezultate, astfel de a-9i
regla propriul comportament cu ajutorul voinlei. Perseverenfa in activitatea desfSguratd
poate duce la noi descoperiri, invenlii sau inovalii in anumite domenii, iar capacitatea de
autocontrol in anumite situalii de via!5 este reglat5 prin capacitatea de anticipare a
agteptbrilor celorlalli 9i a previzibilitSlii reacliilor pe care noi le provocSm in jur.
in acliunea de elaborare a unor produse creatoare in anumite domenii gtiinfifice,
tehnice, artistice sau organizatorice, de evocare a unor imagini reproductive in activitatea
gcolarS sau de elaborare a unor perspective de dezvoltare personalS este esenlialS o
relalia dintre
lmaEinatie si
atentie atenlie voluntarS, i nten!ionati 9i a utoreglatb congtient.
Construcliile imaginare din cadrul reveriei, in schimb, sunt declangate de stimuli ce
apar in mod spontan in ambian!5, dar care datoritS stlrii de relaxare in care se aflS
subiectul direclioneazl g6ndurile spre zone indepirtate ceea ce poate determina
introducere
la tratarea
rolului imaginatieiin
t momente de mare productivitate creativS'
--e;> Procesul de oblinere a noului, prin imaginalie, implici interacliuni cu toate
cadrul sistemului
de
Personalitate componentele sistemului psihic uman 9i cu intreaga personalitate'
lmaginafia este una dintre cele mai importante caracteristici ale unei persoane, iar
personalitatea celui care dispune de o imaginalie creatoare poate fi apreciati ca originalS,
exprimAndu-se intr-o manierA distinctS, inediti sau chiar surprinzStoare ?n raport cu

QLtMptaoelE strELARE DE EiTnNTE SEtrlE-UMANE suBrEtrT REZELVAT PSTHoLEETE 2o12

I-U MAN' DOPINA
a Lup5r' EAMELIA ANDRAS . VItrTER ETRATU - ELENA LUPSiA

relalaa imaginalie-
temperament
relalia imaginaJie-caracter
relatia dintre imaginafie ti J
aptitudini
relafia dintre imaginatie 9i
creativitate
concluzia generale la
aspectele tratate in
cadrul subiectului ll
EiUBIEtrT REZELVAT PSIHELEGIE 2O12
PsrHtfLrfcirE
ceilalli. Produsul imaginativ oblinut este original, fiein raport cu experienla individualS fie
cu cea socialS ceea ce exprimE originalitatea personalititiisubiectului.
$ lmaSinalia nu este un proces psihicinndscut gise dezvolti treptat, in activitatea de joc
| ;i de invSlate, a9a inc6t ea nu determind gradul de creativitate sau originalitate a unui
f,
temperament. Av6nd in vedere faptul cE toli oamenii au imaginalie, putem aprecia cd
i fiecare tipologie temperamentalS dispune intr-o misur5 mai mic5 sau mai mare de
de a genera produse creatoare.
I capacitatea
I Colericul adord situatiile critice, intruc6t el se poate ridica la inSllimea situaliilor
f neagteptate gi poate ajunge in directii noi, exprim6ndu-gi adesori dorinla de a-gi asuma
I riscul intr-o situalie incertS. Sangvinicul, datoritd umorului, are mereu entuziasmul gi
I energia de a o lua mereu de la cap5t gi poate veni mereu cu idei creative, dar are nevoie de
I Prieteni consecvenli gi ralionali care s5-l ajute si le duc5 la indeplinire. Flegmaticul are
talentul de a-i asculta pe ceilalli orice au de spus'gi este capabil de compasiune, de alinare
I
i a celor ce suferi datortiti unor abilit5fi,empatice. Melancoliciisunt considerali a fi cei mai
I talentali mai creatori dintre to!i, sunt firi artistice, av6nd capacitatea de a analiza gi de a
gi
$
ajunge la solulia potrivitd prin idei inedite gi originale.
{ Productivitatea creativS a unei persoane, capacitatea de planificare 9i anticipare a
I unor rezultate viitoare sunt determinate de atitudinea pozitivl fa15 de activitatea
I desf5gurat5, de receptivitatea subiectului fati de anumite domenii de cunoastere ale
IT'realit5tii.
I Empatia reprezintS capacitatea de transpunere imaginativd in ,,pielea" altei persoane
J Rentru a-i inlelege sentimentele ce declangeazS anumite comportamente 9i are rolul de
I reglarea a propriei conduite, de modificare a atitudinii pe care o avem fa!5 de ceilalli.
I Reveria, frecventS in perioada adolescenlei gi tinerefii, are ca suport agteptdri,
I dorinle 9i sentimente ale subiectului poate determina construclii imaginative care se
I indepirteazd de realitate ;i se apropie de fantastic. in acest caz, prelungirea stdrilor de
I reverie poate fi dSundtoare pentru subiect care poate adopta o atitudine negativd fa15 de
I Rronria persoani Si fa!5 de activitatea desf5gurat5. Acesta se poate axa doar pe
I satisfacerea fictivS, imaginard a unor dorinle fSri imboldul de a acliona efectiv.
I lmaginile gi ideile noi ce se oblin prin procesul de restructurare gi combinare a unor
date ale experien]ei anterioare se bazeazi pe aptitudinile gi talentele pe care persoana le-a
I
I dezvoltat in procesul activitS|ii de joc ai de invSlare, lar apoi in cadrul activitifilor
I Productive desfSgurate. oblinerea unor descoperiri, invenlli sau inovalii in anumite
domenii de activitate solicit5 prezenla unor aptitudini speciale, care asigurE eficienla gi
I productivitatea
In
imagina]iei creatoare.
procesul de adaptare la mediu, imaginafia 9i inteligen]a joaci un rol important
I
I deoarece, prin capacitatea minlii de a stabilii interrelalii, de a corela elemente distincte gi
aparent firS legSturi avem, prin imaginafie, posibilitatea de a schimba, de a reconstrui
I
creativ, modul de abordare a unor probleme, ipotezele de rezolvare gi soluliile adecvate
I
I situa!iilorcu care ne confruntSm.
I lmaginalia exploreazS necunoscutul, inexistentul gi chiar in anumite limite
f incredibilul, ceea ce lSrgegte c6mpul cunoagterii umane prin generarea noului, prin noi
I descoperiri, invenlii ;i inovalii. Procedeele imaginaliei sunt operalii stimulative pentru
I Producerea noului, stimuleazS individul in generarea unor produse noi gi de valoare
I Pentru societate. lmaginalia creatoare este o formd activi a imaginafiei, constructivS,
lcaracterizati prin cel mai inalt grad de originalitate, orientati spre rezolvarea de
I Probleme complexe, spre crearea de produclii noi. Aceasta poate duce la invenlii, inovalii
J ti
descoPeriri revolulionare pentru anumite domenii de activitate pe care le
I restructureazS fundamental.
! lmaginatia este procesul predilect al creativitSlii, un factor care determind i den
pri nr
! creativitatea 9i oblinerea unor produse cu o cotd de originalitate inaltS. Disponibilitatea
I Pentru crealie a imaginaliei se explicS prin urmdtoarele sale caracteristici centrale:
I PrelucreazS un material cognitiv divers cu un mare potenlial de asociere; valorific5
I combinaliile care aparin sfera subconstientului gi incongtientului; dispune dd procedee
snecifice de operare in plan mental a datelor experienlei anterioare; este sustinuti de
I
I mecanismele afectiv-motivafionale ce oferS suportul energetic 9i orientarea produselor
! imaginaliei; interaclioneazS cu toate procesele gi capacit5lile psihice gi cu intreaga
B personalitate pe care o exprimE giii oferi noi direclii de autorealizare.
-- '-'-*in
concluzie, imaginalia realizeazi o procesare specialS a datelor iniliale provenite din
tr
ELIMPIADELE EitrELARE DE sTrrNTE Sscro-LJvaNl tr
DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER BRATU . ELENA LUPSA
.l
 PsrHrf Lrf trirE - ZA 1 Z 1Z - A6
---|
experienle prin folosirea unor procedee specifice de combinatorici a imaginilor, dar gi
datoritd interac!iunilor complexe cu celelalte procese psihice, chiar cu intreaga
persona litate.

SUBIECTUT III
Reugitele de insemnitate istorici pe care o persoanS le poate avea intr-un anumit
domeniu poarti amprenta unor abilitSli cognitive gi capacitSli psihologice care orienteazd 9i
controleazH intreaga personal itate.
Personalitatea reprezinti sistemul insugirilor stabile gi specifice unei fiinle umane
la analiza ce
introducere concrete, care igi pun amprenta decisiv asupra manifestirilor psihocomportamentale ale
fi construlta
urmeazi a
acesteia. Personalitatea se poate astfel defini drept elementul stabil al conduitei unei persoane,
modulsiu obignuit de a fi, ceea ce o diferen;iazi de altele. ,
,,Personalitatea" este un concept complex.al psihologiei ce poate fi abordatS, dintr-o
perspectivd progresiv5 sau constructivS: din pdrspectiva trds5turilor de personalitate, prin
descrierea unor laturi sau dimensiuni ale personalitSlii, gi ca conduitS psihosocialS.
Din perspectiva tris5turilor de personalitate, unitatea conceptuald de bazd a personalitS!ii
este trlsStura, definitl ca o predispozilie generalS de a te comporta ti de a r5spunde in acelagi
fella ovarietate destimuli, ceea ce individualizeaz5 comportamentulsubiectului, controleazS 9i
orienteazd intreaga persona litate.
Conform teoriei tr5siturilor a lui Gordon Allport, trisitura este unitatea descriptivi a
personalitSlii ce reprezintd dispozilia generalS a persoanei, care este responsabilS de
lprezentare generalS a
consistenla comportamentelor salein diferite situalii. Allport realizeazd o distinc!ie important5 ieoriei trisiturilor
intre trei tipuri de trls5turi, care sunt organizate ierarhic: trdsdturi cardinale, trisdturi
principale 9i dispozilii sau trdsituri secundare. O trSsSturi cardinalS exprimd o dispozilie at6t
de pdtrunzdtoare 9i importantS in viala unei persoane inc6t i se poate vedea amprenta in
fiecare act al acesteia, eviden!iazd particularitS!ile relativ stabile ale unei persoane, consideratS
identificarea tr;siturii/ a fi cauzi a unui comportament consistent. Aceasta domind gi controleazi comportamentul,
trisiturilor cardinale ale
personalitdlii prezentate in
orienteazi intreg sistemul de personalitate al indivldului.
text lnforma!iile din text ne relevi prezenla predispoziliei spre ac!iune gi tendinla de.. indicareatr;srturilor
cardinale
dominare ca trdsdturi centrale ale personalitSlii personajului, trSsdturi ce controleaz-
intrega sa personalitate. Fragmentul dezvdluie o micl parte din personalitatea complexS a
celui ce va fi impdratul Franlei. Descoperim aici predispozilia spre acliune gi dinamism,
fiind ,,uluitor prin sc6nteierea spiritului, cre6nd in orice chestiune raporturi nemaiob-
servate sau noi; bogat in imagini vii, pitoregti in expresie, pline de via!d". Acestea, precum
9i firea sa energic5, dovedindu-se ,,mobil p6n5 la exces", sunt insugiri ce-l vor insoli toati
argumentarea prezentei
viala gi-l vor impune ca pe un mare conducdtor. :rSsSturilor cardinale
Napoleon este gi un dominator; deoarece,,nu argumenta niciodatd dec6t pe terenul creat
de el 9i pe care se apira ori c5 gre;ea, ori cd avea dreptate, cu rigoarea unui geometru". El este
un om cdruia ii place si se impuni gi sd comande (,,a ajuns sI creadd cd singura lui grijS este de a
comanda, si c5, ordinul odatd rostit, executarea lui urma fdrd gre9"), si se facS temut 9i ascultat
fdrd impotrivire, deoarece,,igi redusese rolul la c6teva formule: sd comande gi s5-i insdrcineze
pe minigtrii sii cu infiptuirea".
Pe lSngi aceaste trls5turi dominante ale personalitSlii personajului, se pot identifica in
text si o serie de caracteristici principale 5i secundare ce exprlmS dispozilii care acoperd o gami
mai restr6nsl de situalii dec6t cele cardinale, dar care impreunl cu acestea contureazS profilul
psihologic al personajului.
Alte caracteristici ale personalitSlii personajului pot fi identificate prin descrierea unor
laturi sau dimensiuni ale personaliHlii gi anume caracterul 9i aptitudinile.
Caracterul este latura relalional-valoricb a personalitSlii, cuprinzdnd un ansamblu de
identificarea
trAsiturilor insu;iri psihice esenliale gistabile, exprimatein valorile promovate giin atitudinile specifice fa15
Frincipale ale personalitilii
de anumite domenii ale existenlei subiectului. Portretul psiho-moral al unei persoane poate fi
precizat prin conturarea diferitelor trisSturi de caracte[ cere reprezintd pozilii ale subiectului
fa16 de cele din jur, un mod de a se raporta la evenimentele existenlei sale in lume. Aceste specificului din
Lanaliza
punct de vedere caracterial
modalitSli se numesc,,atitudini", ele reprezent6nd modalitatea de raportare la o clasd generald
de obiecte sau fenomene 9i prin care persoana se orienteazi subiectiv gi se autoregleazi
preferenlial.
in baza textului putem pune in evidenld faptul cH personajul este o fire increz5toare in
propriile forle, ceea ce il face sE preia controlul in toate acliunile sale. Acesta dE dovad5 de
siguran!5 in orice tip de situalie, av6nd abilitatea de a se implicain orice demers din dorinla de a

IJMANE ELIMEIEOEUE DE ETIIN-rE EiEEIE-IJMANE EiUBIEtrT REZELVAT PSIHELEEIE zEJ12

=itrELARE
DONINA EAMELIA
LUPSA ANDRAS - VItrTI]R BRATU - ELENA LUPSA
 ;

LI
W PsrHtsLgtrilE 2A 1 2
distins, el nu argumenta
avea mereu dreptate 9i ultimul cuv6nt, c}ci ,,de9i era un matematician
niciodati dec6t pe terenul creat de el 9i pe care se apera ori ci gregea, ori ci avea dreptate' cu
geometru". Siguranla independenla in adoptarea unor idei - ,,nu il respingea in
rigoarea unui 9i
cu ceea ce
calitatea lui de adevSr demonstrat; dimpotrivi, ca prostie, ca ceva incompatibil
ugurin!5 si parl autoritarin relaliile cu ceilalti.
credea el, personal, cd este adevirul",ilfac cu
ceea ce face lanaliza specificului din
Napoleon are abilitatea de a-i conduce gi coordona pe ceilalliin situalii critice, punct de vedere

caceilallissisesupunAtisAexecuteordinele.inrelaliilecuceilalli nuesteinteresatsdlefac5pe
plac sau s5 fie de acord, ci s5 igiindeplineascS scopurile, d5nd dovadS de diciplinS,
organizare ti
perseverentS faIS de activitatea desf|;urat|. Aceste tr|situri de caracter sunt adevdrate
,"rrrr" .u rol de mobilizare 9i punere in acliune a unor intenlii din pozilia de conducSto[ ceea
ce face ca atitudini precum perseverenla, independenla, fermitatea s5 creioneze
o

personalitate dominatS devoin|5, un conducStorcu un caracter puternic.

Simultane prezentei unor abilitSli de conducStor, de a coordonare 9i de comanda,
su
ceigi propune' Gradul de reuglti
anumite capacitdli cognitive, careii asigurt5 suscesulin ceea
grupate sub numele de
activitSlile desfSgurate este datorat unor insugiri de personalitate
a personalitalii reprezintd ,Il
,,aptitudini". Aptitudinea ca dimensiune inStrumental-operalionalS L,]
performanle superioarein activitate'
uncomplexdeinsugirifizice 9i psihice care determinS
(zestre ereditarS latentS) variabili de la un individ la
Aptitudinile, pe o bazS ereditarS
altul, in buni misurS se dob6ndesc. in misura in care am lua in calculteoria inteligenlelor
multiple, elaboratd de Howard Gardner, putem afirma ce sunt dezvoltate, in cazul lui
trlapoleon, in primul rSnd inteligenla lingvisticS, logico-matematicd 9i inteligenla
pe terenul creat de el, cu
interpersonalS, deoarece era dominator, nu arSumenta dec6t
rigoarea unui geometru, era un om c;ruia ii plScea s5 aclioneze, s5 se impuni 9i
s5
infinitd'
comande, iar ceilalli si i se supuni (,,inzestrat cu o perspicacitate miraculoasS,
identificarea trAsiturilor sau
principale ale personalititii uluitor prin scSnteierea spiritului, creSnd in orice chestiune raporturi nemaiobservate
mai p;trunz5toare prin
noi; bogat in imagini vii, pitoregti in expresie, pline de via!5,
incorectitudinea limbajului sdu, care a fostintotdeauna impregnat de ceva striin:
sofist 9i
distins, el nu argumenta niciodate
subtil, mobil p6n5 la exces, degi era un matematician
dec6t pe terenul creat de el 9i pe care se apdrea ori c5 gregea, ori cA avea
dreptate, cu
rigoarea unui geometru";,,lui Napoleon ise supusese toatS lumea cu at6ta uturinle, ca
plni la urmi, ajuns, si creadd cA singura lui griji este aceea de a comanda, 9i c5, ordinul
greg"). Totodatd, personajul analizat dovedegte
odatd rostit, executarea lui urma fdrS
este congtient de personalitatea sa complexS, de
inteligen!5 intrapersonalS, deoarece
puncLle sale slabe (,,de aceea, erorile lui au trebuit s5 dSinuie la infiniu 9i, degi ingela
planifica ;i de a urmSri
adeseori era ti mai adesea ingelat") 9i forte, de capacitatea sa de a
realizarea unor interese sau probleme fundamentale, toate acestea fiind legate de dorinla
comanda, conform statutului gi a roluluiindeplinit (,,i9i redusese
sa de a domina sau de a
rolul la cfiteva formule: sA comande 9i s5-iinsdrcineze pe minigtrii sii cu infiptuirea")'
unei situalii
AbilitSlile verbale gi abilitatea de a stabili interrelaliiintre anumite aspecte ale
sunt abilit5li ale inteligenfei, ca aptitudine generalS ce determin5 performanle in activitate'
lnteligenla reprezintS ansamblul structurat al insugirilor psihice proprii fiecSrui
subiect
condilii activitatea, respectiv relalia
individual astfel inc6t subiectul i9i poate realiza in bune
adaptativS cu mediul care cunoagte un gradinaltde adecvare'
lnteligenla lui Napoleon este o abilitate care ii asigurE succesul in realizarea
cu o
obiectivelor sale in adaptarea creativd la sollcitlrile mediului, el fiind ,,inzestrat
perspicacitate miraculoas5, infinitS, uluitor prin sc6nteierea spiritului, cre6nd in orice
chestiune raporturi nemaiobservate sau noi". De asemenea, Napoleon delinea
abilitatea
avand un limbaj ,,sofist 9i subtil", respectiv ,,nu argumenta
discursului argumentativ,
dreptate'
niciodati decSt pe terenul creat de el 9i pe care se apSra ori cd gregea, ori cd avea
cu rigoarea unui geometru".
pun in
in viala de zi cu zi fiecare dintre noi suntem confruntali cu diverse situalii care
moduri diferite de a reacliona. Comportamentul exterior, concretizat in
eviden!5
persoanS
motricitate, vorbire, reaclii afective ;i cantitatea de energie de care dispune o
sunt tr5seturi ce aparlin temperamentului definit ca latura dinamico-ejnergeticS
a
analiza aspectelor punct vedere
personalitSlii, cu caracter innSscut, care structureazS din de formal
temperamentale
conduita uman5.
De-a lungul timpuluiincercdrile de clasificare a temperamentului au fost diverse, insl
primele 9i cele mai cunoscute tipologii temperamentale sunt cele clasice: coleric'
precizat c5 in
sangvinic, flegmatic 9i melancolic, descrise de Hipocrate. Este important de

EiuBrEtrT REZELVAT PSIHELEEIE zo12 ELIMPIADELE EitrOLARE DE EiTuNTE Eiscto-uvaNl

DERINA EAMELIA ANDRASi - VItrTER ERATU - ELENA LUESA
 PsrHrf Lrsc=rE ZA 1 Z 12 - dA

practice tipurile temperamentale pure sunt foarte rare, iar cei mai mulli dintre noi avem
insugiri combinate de la mai multe tipuri, dar dominante sunt cele ale unui anumit tip.
Pornind de la comportamentul exterior al personajului din text, asociat cu tipurile
temperamentale clasice, putem afirma faptul c5 acesta are un temperament coleric
dominant.
ificului din
lere caracterid
in relaliile cu ceilalli expriml o gesticulatie expresivd insolitd de o vorbire vioaie,
rapidH ,,bogati in imagini vii, pitoregti in expresie, pline de via!5, mai pdtrunzdtoare.prin
incorectitudinea limba.iului sdu, care a fostintotdeauna pulin impregnat de ceva striin:
sofist gi subtil, mobil p6ni la exces". Abilitatea de a vorbi direct gi fir5 rezerve relevd firea
sa independent; prin pozilia categoricd pe care o adopt5 in discursul sdu: ,,nu argumenta
niciodatd dec6t pe terenul creat de el 9i pe care se apira ori ci gregea, ori cd avea dreptate,
cu rigoarea unui geometru".
,,Aversiunea pentru adevir", care s-a nEscut din frptrt a; ,,era gi mai adesea ingelat",
arati reactivitatea emotionalS crescuti gitendinfa spre exagerare a unor reaclii, cici ,,nu il
respingea in calitatea lui de adevSr demonstrat; dimpotrivS, ca prostie, ca ceva
anatiza aspectelor incompatibil cu ceea ce credea el, personal, cd este adevSrul".
temPeramentale
Avem de altfel de-a face cu o persoani activS, independentd in propriile decizii, sigurd
pe propriile acliuni, in ciuda unor discordanle cu realitatea. Astfel, tendinta spre
exteriorizare este o caracteristicd a personalitSliisale: discursul sdu este,,bogatin imagini
vii, pitoregtiin expresie, pline de via!5, mai pdtrunzitoare prin incorectitudinea limbajului
sdu, care a fostintotdeauna pulin impregnat de ceva strdin".
Personajul are calit5li de conducdtor, preia controlul in situalii de crizi dar, datoritd
firii sale reactive din punct de vedere motric, verbal, afectiv, el reugegte sE domine in
relaliile cu cei din jur, care i se supun,,cu atata ugurin!5". AceastS putere este
congtientizat5 de cltre personaj, deoarece,,a ajuns s5 creadi ci singura lui griji este de a
comanda, 9i c5, ordinul odati rostit, executarea lui urma fdri greg" (i9i indeplinegte astfel
rolul de conduc5tor, 9i anume acela ,,si comande gi s5-i insdrcineze pe minigtrii sdi cu
infi ptui rea").
in baza identificdrii gi descrierii trisiturilor 9i dimensiunilor personalitS!ii lui
profil psihologic: temperament coleric dominant,
,Napoleon, putem contura urmStorul
ificului din
lere
activ5 9i energicS, perseverent ti independentin pozifiile sale, conducdtor inteligent gi
lfire
I cu un caracter puternic.
sa de fiin.td socialS, omul este produsul unui proces de socializare ceea ce
in calitatea
inseamnd cinu poate trdi singur, izolat de ceilalli, in afara relaliilor sociale. Conduita
psihosocialS reflectb perceplia socialS a imaginii de sine ce se construiegte in cadrul
relaliilor interpersonale, prin comportamentele pro sau antisociale pe care le
intreprindem.
lmaginea de sine, la r6ndul siu, este o construclie socialS ce se formeazd prin
apartenenla la un grup social, prin compararea cu ceilalli 9i prin cunoagterea propriilor
abilitSli, priceperi, valori, credinle gi atltudini fa!5 de al1ii, reprezent6nd o perspectivd
individual6 asupra propriei personalitSli. Napoleon, in acest sens, se dovedegte congtient
de calitifile pe care trebuie si le aib5, delin6nd capacitatea de a aprecia care suntin plan
social efectele, consecinlele personalitElii sale active 9i dominatoare: ,,a ajuns si creadi
ci singura lui grijd este de a comanda, 9i c5, ordinul odatS rostit, executarea lui urma firi
analiza conduitei gret".
psihosociale
Perceplia sociali asupra imaginii de sine, mai departe, reprezintd ceea ce gAndesc
ceilalli despre noi, despre modul cum ardt6m, cum ne comportSm, despre cine suntem gi
cum suntem. ldentitatea unei persoane se construiegte prin realizarea unui echilibru intre
imaginea proprie de sine sau imaginea despre sine 9i imaginea socialS de sine, adicS
aprecierea,,celuilalt" aga cum o percepe subiectul. Datoriti firii sale active, a
predispoziliei de a domina gi a independenleivaloricein raport cu ceilaltri, personajuleste
perceput ca un conducdtor cSruia oamenii i se supun 9i ii executi ordinele'
Perceplia socialS a lui Napoleon se construieSte prin prisma poziliei sale de
conduc[to1 ceea ce il indreptSlegte sd pretindS 9i sE agtepte anumite comportamente de
la cei din jur, astfel inc6t ,,igi redusese rolul la c6teva formule: sd comande gi sd-i
insdrcineze pe mini;trii s5i cu infdptuirea". indeplinirea acestui rol face cd ,,lui Napoleon i
se supusese toatd lumea cu ateta ugurin!5", astfel inc6t in plan social predomind relaliile
de comunicare 5i cele afectiv simpatetice. in relaliile cu cei din jur acesta simte nevoia sE
comunice ordine, puncte independente de vedere, sb domine, ceea ce face ca toatb

-uveNE ELtMPreoelE sitrELARE DE siTlNTE EiEEIE-UMANE suBrEtrT REZELVAT FsrxoloarE Zo12

\ LUPgA ,QRINA EAMELT,q ANDRAs - VttrTER BRATU - ELENA LUPSA
 ,
12 - A9 PsrHErLgtrirt 2A 1 2 t

lumea sd ise supuni.

Comportamentul sEu in raport cu ceilalli este unul de conducere, coordonare, fiind
interesat sd igi indeplineascE anumite scopuri 9i nu sd le facl pe plac celorlalli.
Comportamentul sdu este acela al unui lider cEruia cei din jurii rdspund favorabil la orice
analiza conduitei solicitare, astfel putem spune ci Napoleon este un lider carismatic care reugte sd igiatingb
psihosociale idealurile datoriti abilit5lilor sale de conducdtor.
Din perspectiva personalitSlii ca 9i conduitl psihosocialS, putem preciza faptul cd
Napoleon este un lider, ceea ce face ca relaliile interpersonale s5 fie predominant de
comunicare, bazate pe argumentarea unor puncte de vedere 9i transmiterea unor
comenzi. Comportamentul sdu este cel al unui conducitor activ 9i independent (cunostea
pe de rost numele a mii de militari, ingrijindu-se ;i interesSndu-se permanent de hrana 9i
ad5postul lor), aspecte ce contureazd in plan social identitatea unei personalitSli
puternice cu tirie de caracter.
in concluzie, ceea l-a individualizat pe Napoleon in raport cu ceilalli nu a fost doar
formularea concluziei
geniul militar, care il plaseazi in galeria marilor comandanti, ci gl o rard 9i fericitS
analizei realizate combinalieintre o putere de muncd iegite din comun, o memorie fantasticd 9i o inteligen!5
neobignuitS. Personalitate puternicS, conducdtor prin excelen!5, cu puternice abilitSli de
ceea ce numim astizi ,,lider", analiza personalitSlii lui Napoleon, ata cum este surprinsi in
cadrul textului citat, ne-a permis si punem in eviden!5 principalele sale trSsituri:
predispozilie spre acliune, tendinla de dominare, temperament coleric, dinamic,
increzitor uneori in exces in propriile fo(e 9i capacitSli gi acordind prioritate, cel pulin pe
termen lung, doar propriilor scopurl si interese.

SiUBIEtrT REZELVAT PSIHELEGIE 2O1Z ELtMptaDELE EitrELARE DE siTilNTE Socto-UvaNl

DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER BRATU - ELENA LuegA
 PsrHrrt-ErtrirE - 28 11 rs - E't
=f
DE STttNTE SOCrO-UMANE - ETAPA NATTONAtA- PtOTESTI' 17-2l APRrLrE2OLL
orf MptADA
PslHoLoGlE - sUBlEcT
ilSclPt-trua

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordi 10 puncte din oficiu.

o
o Timpul efectiv de lucru este de 3 ore'

sUBIECTULI-20Puncte
general uman6, trisSturi definitorie a personalitdtii, creativitatea se manifesti in forme diferite, pe niveluri
Iaracteristic;
ca proces complex 9i multifazic.
ierarhice distincte,
patru niveluri ale creativitS!ii.
A. Menlionali
B, llustrali, printr-un exemplu concret, fazele/stadiile procesuluicreativ.

SUBIECTUL ll-40 Puncte

gi rolul 96ndiriiin cadrul sistemului psihic uman av6nd in vedere urmdtoarele repere:
ilr"r"nutj rp"cificul
- definirea 9i caracterizarea generald a 96ndirii;
- rolul96ndiriiin raportcu proceselecognitivesuperioare;
- rolu I 96ndiriiin ra port cu procesele reglatorii;
- rolulgAndiriiincadrulsistemuluidepersonalitate.

SUBIECTUL lll- 30 Puncte

Analizali, in aproximativ 3 pagini (t 10 16nduri), utiliz6nd limbajul de specialitate, profilul psihologic gi conduita psihosociald a
personajului prezentatin urmStorul text:

,,Acum, lo doudzeci cinci de oni, sperdnd intr-o viold cevo moi bldndd, Antoine constotase de preo multe ori cd inteligenfo te
;i
face nefericit, singuratic, sdrac, pe cdnd deghizoreo inteligenlei ili conferd o imortolitote de hdrtie de ziar 5i odmirofio celor care
cred in ce citesc. Couza nefericirii lui era propria-i minte. Antoine consemnose, ogodor, orgumentele core urmou sd explice
renunlqreo lui la gdndire. Dor fdrd indoiold cd reprezento in primul rdnd un mijloc de o se convinge pe sine insuSi de volobilitateo
acliunii lui, cdci aceste poginijustificotive aveou seriozitoteo unei demonstrolii ralionole ...
Aveo pulini prieteni, cdci sufereo de ocel soi de osociobilitote core se troge din preo multd toleronld Siinlelegere. Gusturile lui
nediscriminotorii, disporote, il excludeou din grupurile core se formeozd pe boza dezgusturilor. Curiozitqtea ti pqsiuneo lui, core
ignorau frontierele ;i clonurile, fdceau din el un opotrid in proprio lui ford. intr-o lume in core opinio publicd este ingrdditd in
rdspunsul lo sondaje intre do, nu 5i fdrd opinie, Antoine nu voiq sd bifeze nicio rubricd. A fi pentru sou impotrivd ero pentru el o
insuportabild limitare o unorintrebdri complexe, in plus, oveo o uSoord timiditote lo core linea co lo un vestigiu ol copildriei. Aveo
impresio cd o fiinld omeneascd este otdt de vastd 5i de bogotd, incdt nu existd vonitote moi mare pe lumeo osto decAt sd fii preo
sigur pe tine 5i fold de necunoscutul pe coreil reprezintd lumeo.
Lo un moment dot, ii fusese teomd sd nu-5i piordd stropul de timiditote 5i sd intre in tagm.o celor core te dispreluiesc docd nu-i
domini; dor, cu o voingd inddrjitd, o izbutit sd o pdstreze co pe o oozd o personolitdlii lui. Chior docd incasose rdni multe 5i addnci,
osto nu-iindsprise cu nimic corocterul; igi pdstro intoctd sensibilitoteo foorte more, core, osemeni unui phoenixion trup de mdtase,
rendStea moi purd co niciodatd de cdte ori ero Sifonotd 5i lovitd,in fine, dacd, in mod rezonobil, credeo in elinsuSi, se strdduio sd nu
se creodd preo dettept, sd nu accepte preq uror ceeo ce gdndeo, cdci Stio cdt de mult le ploce vorbelor minlii noastre sd ne fie pe
ploc gi sd neincurojeze pdcdlindu-ne". (Martin Page, M-om hofirAt sd devin prost)

UMANE !Ltvo,,qo=aE strELARE DE EiTIINTE EiOtrIE-UMANE 5UBIEtrT PSIHELEGIE ZA1 1

LUPsA LJQRINA
EAMELIA ANDRAs - VItrTER BRATU - ELENA
 14-ff,1 PSIHTf LBEiIE ZE 1 1

oUMptADA DE STilNTE socto-UMANE - ETApA NATIoNALA- PLolE9Tl,l7-2l APRlLlE 2011

DISCIPLINA PSIHOLOGIE - BAREM DE NOTARE S! EVALUARE

. Se acordi 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUU - 20 puncte
A. cete 1 pu nct pentru menliona rea oricd ror 4 niveluri a le creativitSlii 4x1p = 4 prn.,"
B. cate 4 puncte pentru ilustrarea, prin exemplu concret, a fieclreia dintre fazele/stadiile procesului creativ 4x4p = 15 prn.,"

SUBIECTUL ll-40 puncte

- definirea g6ndirii 2 Puncte
- caracterizarea generalS a g6ndirii . 5 puncte
- rolul gSndirii in raport cu procesele cognitive superioare (evidenfierea relaliilor: 96ndire-memorie, gdndire-imaginalie,
g6ndire-limbaj) " 3x3P=90rn.,"
- rolul 96ndiriiin raport cu procesele reglatorii (eviden!ierea rela!iilor: 96ndire-afectivitate, gAndire-motiva!ie, 96ndire-voin!5,
g6ndire-atenlie) 4x3P = 12 Orn.a"
- rolul gSndirii in cadrul sistemului de personalitate (evidenlierea relaliilor: gAndire-temperament, 96ndire-caracter; 96ndire-
a ptitud ini, 96 nd i re-creativitate) 4x3P=12 Puncte

SUBIECTUL lll- 30 puncte

- eviden!ierea trisiturilor ca rdina le ale personalitilii prezentate in text (de ex. luciditate, spirit critic 9i autocritic) 4 puncte
- identificarea caracteristicilor principale ale personalitS!ii (de exemplu:asociabilitate, autoironie, timiditate etc.) 6 puncte
- realizarea profilului psihologic 9i a conduitei psihosociale a personajului, prin utilizarea informatiilor din text 10 puncte
- utilizarea adecvati a limbajului de specialitate 4 puncte
- coerenla 9i originalitatea analizei 4 puncte
- incadrarea in limita de spaliu precizatd 2 puncte

llr

ri

BAREM PEiIHtrILEEiIE ZE1 1 ELIMPIADELE EitrELARE DE EiTIINTE EiEtrIE.LtMAN,

DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER EIRATU - ELENA LUPSA
 PsrHrrLtftrirE - 28 11 I5-E'l
___l
oLTMPIADA DE STllNTE SOCIO-UMANE -
ETAPA NATIONAtA - PLOI E5Tl, 17-21 APRI
Ll E aOLL
DISCIPLINA PSIHOLOGIE - SUBIECT REZOLVAT
.^,.nt1ucerca (Rezolvoreo propusd oferd in primul rdnd indicotii de rezolvore, fdrd o epuiza sau o
fJJi'"r"nil ''o'*" constitui sinquro rezolvore posibild. lnlormotiile precizote intre poronteze drepte sou in
de
ucJ--
subiect
.,\ morqineo textului nu fac parte din rezolvorea propriu-zisd.)
av6nd in vedere modul de
formulare a subiectului,
abordarea trebuie se fie
I puncte
\SUBIECTUL I una secventialS, a fiec6rui
L6 puncte punct in parte
't.. A crea inseamni a produce, a genera ceva nou in raport cu ceea ce este vechi,
cunoscut, uzual. Noutatea este evaluati gradual dupi cota de originalitate ce corespunde
2 puncte distanlei dintre produsul nou gi ceea ce preexisti ca fapt cunoscut gi uzual in domeniul
5 puncte respectiv. Atributul de creativ semnifici nota de originalitate in activitate gi in produsele
lagi nalie, acesteia.
, puncte Creativitatea este latura transformalional-constructivS a personalitSlii ce reprezinti
^e-voinli, un complex de insugiri gi aptitudini care, in condilii favorabile, genereazi produse noi gi de
.2 puncte valoare pentru societate.
, 96ndire- mentionarea celor
cinci A. Creativitatea se manifest; in forme diferite, pe niveluri ierarhice distincte iar
,uncte niveluri ale creativit;tii .
.
potrivit lui Calvin W. Taylor pot fi diferentiate urm;toarele niveluri de creativitate:
expresivS, productivS, inventivS, inovativ5 si emergentS.
Creativitatea expresivi este forma fundamentalS a creativitilii care, nefiind
4 puncte condilionati de nicio aptitudine, se manifest5 la toli oamenii in exprimarea liberS,
puncte
6 spontand a persoanei care nu este preocupat5 de oblinerea unor produse utile sau
.0puncte valoroase. Este ugor de surprins in gesticulalie, vorbire si desenele copiilor.
4 puncte Creativitatea inventivi se caracterizeaz5 printr-un nivel de originalitate, astfel inc6t
4 puncte produsele oblinute transformi fundamental domeniul in care se manifestS. Aceasta se
prezentarea specificului
2 puncte valorificS prin invenliigi descoperiri ce surprind relalii noi 9i neobignuite, noi modaliSli de 'creativitSlii inventive
interpretare a unei realitSli cunoscute. Planul inventiv este accesibil unei minoritdli
importante de oameni care se valorific5 prin intermediul invenliilor 9i al descoperirilor.
Creativitatea inovativS, in care se accentueazS gradul de originalitate, permite
oblinerea unor elemente noi, dar noutatea este generatS prin combinarea gi recombinarea pr"r"ntrr"a speciricurui
unorelementedejacunoscute. lnovalilleinartd,tehnologiesaugtiin!S,reprezint5aporturi ,creativitatii inovative
semnificative gi fundamentale in domeniile respective. in consecintS, putem afirma ci acest
tipdecreativitateestespecificoamenilorcesuntcaracterizali printermenulde,,talentali".
Creativitatea emergentS este nivelul suprem al creativitSlii la care ajung foarte pulini
indivizi, iar cei ce ajung la acest nivel sunt calificali drept genii. Aceasta se caracterizeazi '

printr-un nivel de originalitate at6t de ridicatinc6t determind modific5ri revolulionare ale p,u,"n,"r"" rpeciricurui
unui domeniu, presupun6nd restructurarea acestuia, a experienlelor ce depSgesc toate creativitstii emersente
posibilitSlile anterioare de inlelegere. Creativitatea emergent5 presupune descoperirea
unui prlncipiu, a unei idei care sE revolulioneze un intreg domeniu de activitate precum I realizareatrecerii spre
cele datorate lui Newton, Einstein, Darwin sau Edison. . .... probrematica de ra
Realizarea unui produs creativ sau gSsirea de solulii inedite, idei originale ca punctul B
indicarea
fazelor/stadiilor rdspunsuri la probleme implici un demers procesualalcreativitSlii.
procesutui creativ B Potrivit lui Graham Wallas se pot delimita patru faze sau stadii ale procesului cadrulincareurmeazd
creativ: faza pregdtitoare, incubalia,,,iluminarea" gi faza verificlrii. -
si fie prezentate,
grafic educalionale ' t*!,r"'"1"/tt"diilu
Un grup de elevitalentali la desen au sarcina de a reprezenta relaliile procesului creativ
dintre elevi, elevi-profesori din cadrulScoliiin careinva!5 in cadrul unui proiect educalional.
in prima etap5, cea preg5titoare, elevii adund informalii de la colegii lor de clasS despre\ despret
modul in care v5d
vbd acegtia relalia elev-profesori, despre modul adecvat de comunicrru.,
comunicare cu I
, colegii 9i profesorii gi ce anume ar dori sd schimbe in gcoala lor. Aceastd etapt este necesarS
firrrtrr,", "tup"i
elevilor pentru a schila un punct de plecare in realizarea desenului, o etapi de duratd dar f,nresititoare
f,Presititoare
ilustrarea,printr-un ,
obligatorie in delimitarea scopului urmdrit. Dupd etapa de colectare a unor informalii
ii.lililirlllij,l,1lillY minutioase despre problema urm5rit5 elevilor le este dificil sd identifice simboluri care s5
sintetize ideile colectate. Ei se aflS in etapa de i ncubalie ce se petrece in inconstient in ca re, in
t: funclie de bogSlia datelor acumulate, se stabilesc conexiuni, au loc prelucriri paralele cdr€ ,,itrrt,","" etapei de

,, fac ca ideile s5 se structureze intr-o manierd nou5. Elevii talentati se hotirSsc sE realize o incubatie
activitate de branstorming prin care si identifice simboluri, semne prin care pot reprezenta
' grafic datele acumultate de la colegii lor. Ei se aflS in faza de iluminare in care, treptat, gi in
urma sintetizirii ideilor ce vor fi reprezentate grafic, apare solulia prin identificarea unor l;;[1;!],f"0"'
simboluri, semne grafice prin care informaliile vor fi reprezentate gi se stabilegte tehnica de

,IJMANE ELlMpraoelE EitrELARE DE EiTuNTE EiBtrIE'UMANE EiuBf EtrT REzELvar PSTHELoGTE 2O11
DONINA EAMELIA ANDRAS - VIETER BRATU - ELENA LUPEiA
LUPSA
75 - AZ
introducerea la textul
care urmeazi a fi creat
. SUBIECTUL II <
caracterizare generalS a
g6ndirii in calitate de
proces psihic
rolul gandirii in raport cu
procesele cognitive
superioare - relatia
gandire-limbai
SiUBIEtrT REZELVAT PSIHELETiIE 24 1
PSIHBLEEIE - 2E,I I
lucru in elaborarea desenului. in ultima etapi a procesului creativ, cea de verificare, elevii irustrarea etapei de
puninpractic5soluliilegSsiteprinintermediulunorsimboluri grafice,inasafelinc6tacestea veriricare
sd transmitS mesajul dorit.
Activitatea creatoare are un caracter fazic, procesual prin care se genereazS produse ;tJ:::::;,T"t""
noi cu grad ridicat de noutate, originalitate, ingeniozitate, cu valoare practici sau
teoretic5 pentru anumite domeniide cunoastere. Iil"'J,ii1'J[lllJ: "
tratarea acestuia sub
- --construcliei unui text
unitar, coerent, in cadrul
' GAndirea este cel maiinalt nivel de prelucrare gi integrare a informaliei despre lumea c5ruia sunt atinse
externi gi despre noi ingine, prin ea se realizeazi saltul calitativ al activitilii de cunoagtere de reper oferite
de la particular, accidental la general, esential, necesar, de la simpla constatare a
obiectului la interpretarea gi explicarea lui legic-cauza15.
GSndirea este un proces pihic cognitiv su'perior de reflectare a realitetii, care prin'!
intermediul abstractizdrii 9i generalizirii, extrage 9i prelucreazi informalii specificeFfff}ff:.'ilflf '
despre relaliile categoriale su b forma conceptelor, judecSlilor 9i ralionamentelor. J
Ca reflectare generalizat-abstract; gi mijlocitS, g6ndirea nu opereazd direct asupra
realitdtii, ci asupra informatiilor furnizate de perceptii gi reprezentiri, evidentiind
insugirile generale gi esentiale ale obiectelor gi fenomenelor. Funclionarea operatorie a
g6ndirii este mediati de limbaj, de alte semne sau simboluri, de informalii memorate.
Caracterul general-abstract al 96ndirii relevi faptul c5 aceasta evidenliazi insugirile
generale 9i esenliale ale obiectelor gi fenomenelor sub forma noliunilor; judecSlilor 9i
ra!iona mentelor.
GSndirea este definit5 gi ca o capacitate de a rezolva probleme. Rezolvarea de
probleme are un caracter procesual, deoarece implici o serie de operalii, transformdri ale
stirilor iniliale in stdri finale necesare gisirii unei solulii. Un model de rezolvare a
problemelor conline urmitoarele etape: reformularea sau simplificarea problemei,
avansarea ipotezelor cu privire la modul de rezolvare a problemelor, testarea ipotezelor
identificate, verificarea soluliei oblinute 9i reluarea demersului rezolutiv dacd rezultatele
nu sunt cele agteptate.
G6ndirea este un sistem multifazic, deoarece se intinde pe toate cele trei coordonate
temporale: prezent, trecut;i viitor. Cea mai importantd caracteristici a 96ndirii este aceea
cd ocupi un rol centralin sistemul psihic uman, deoarece se bazeazd pe celelate funclii gi
disponibilitSli ale subiectului, aclioneazd ca un mecanism de comandd 9i control a
celorlalte procese psihice conferindu-le dimensiunea ralionalitdlii.
Din punct de vedere structural, gAndirea se prezintd ca un sistem de noliuni, judecSli
sau ralionamente, care constituie latura informalionalS, de conlinut; abordarea ca sistem
de operalii ilustreazd latura operaliona15, relalionalS; abordarea ca sistem de produse
ilustreazd latura operatorie a procesului. Conceptul este unitatea de baz5 a 96ndirii,
oblinerea unor noi cunogtinle sau a rezolvSrii de probleme se realizeazi cu ajutorul unor
operalii, iar produsulgifunclia esenlial5 a 96ndirii este inlelegerea.
Existd mai multe tipuri de gdndire, diferenliate dupd diverse criterii: pe baza
raportului analitic-sintetic existi 96ndire analitice gi 96ndire sinteticS; pe baza raportului
dintre concret ti abstract avem g6ndire intuitiv-concreti 9i 96ndire abstract-formalS; in
funclie de tipul de 96ndire dominant existd g6ndire divergentS 5i 96ndire convergentS.
Apartenenla la un tip sau altul de gendire este condilionat5 at6t genetic, cat gi educalional
prin specificul sarcinilor cu care subiectul a fost obignuit inci din copilirie gi p6n5 la
maturitate.
G6ndirea indeplinegte in sistemul psihic uman un rol central, deoarece apeleazi la|
disponibilitSlile celorlalte procese psihice gi le valorificd resursele in vederea ad6ncirii $i l:',""fr:"r':,:H;::""'
extinderiicunoagterii logice 9i ralionale. I
Limbajul gi 96ndirea sunt activitSli psihice separate, dar care sunt strans
i nterdependente at6t genetic, cat ;i structural.
intre limbaj 9i gSndire se instituie un raport de unitate pentru c5, pe de o parte,
limbajul este un proces comunicalional - ceea ce se transmite sau comuhici este un
mesaj, se vehiculeazi imagini, noliuni, idei, deci un conlinut informalional, semantic, iar
pe de altb parte, gi limbajul are o latur5 semanticd - fiecare cuv6nt are o semnificalie
principalS gi una secundarS. Orice proces de comunicare verbalS presupune transmiterea i
unui mesaj care are un inleles, iar conlinutul semantic vehiculeazS informalii cognitive. La
1 ELIMPIADELE EiEELARE DE STTNTE srltrrE-UMANE
DERTNA EAMELTa ANDRAS - VttrTER BRATU - ELENA LUPSA
 PsrHtrrl.tf tritE r 2A 1 1
__---

lpei de un nivel ridicat nu se poate 96ndi f5r5 mijloacele limbajului, vorbirea fdrd inleles sau
conlinut cognitivfiind o simple formd fdrd conlinut.
'atdrii
Gdndirea are un rol important in achizilia limbajului, ceea ce poate fi demonstrat in
procesul vorbirii la copii. Pentru copilul mic, inilial cuvintele nu spun nimic, sunt simple
sunete insS prin asociere repetate cu obiectele, acliunile, ele direclioneazi atenlia;i
'mulare a
rretinde contribuie la aparilia operaliilor de analizS, descriere, comparalie. Cu timpul, cuvintele
;tuia sub l
in raPorl 6g
fixeazd semnificalii ce depind de experienla individualS, dar 9i de aportul societ;Iii. Cu cet
unui text 96ndirii
nt, in cadrul ,<ele cogntttve un cuvant se aflS in relalie cu c6t nai multe fapte, noliuni cu atat inlelesul sIu este mai
- t"t'ri' bogat, agadar sistemul de relalii intre cuvinte conduce la o bog5lie de inlelesuri ale
Itinse lri"'io'*
rite obiectelor, acli u ni lor; fenomenelor.
Evolulia limbajului este in strAnsi relalie cu evolulia 96ndirii, int6rzierea in
dezvoltarea vorbirii reprezent6nd un indiciu al intArzlerii mintale. De exemplu, lipsa de
achizilii la nivelul limbajului 9i insuficienta dezvoltare a .Lilit51ilor. toclale pdni la v6rsta de
dirii in calitate
hic
Datorit5 gAndirii, noi desprindem semnificaliile obiectelor, fenomenelor 9i acliunilor
cu care interac!ionEm prin inlelegerea cunottinlelor trecute gi prezente. in!lelegerea este
latura operatorie, functionalS a gdndirii, produsul 9i funclia esenlia15 a acesteia ce
presupune raportarea noilor informalii la bagajul de cunogtinle asimilate gi sistematizate
de care dispune individul, procesul de incadrare a noilor informalii in cele deja existente
pentru a le decodifica gi a surprinde semnificalia celor dint6i. Astfel, inlelegerea noilor
informalii ce trebuie memorate, precum 9i atribuirea unor semnificalii celor anterioare,
reprezintS o condilie esenlia15 in procesul memoriei, de aceastd intelegere depinz6nd
rapiditatea fixbrii noilor informa!ii, trdinicia pdstririi acestora, dar 9i fidelitatea 9i
promptitudinea reactualizdrii lor.
inlelegerea este influenlat5 la 16ndul s5u de memorie, deoarece decodificarea
semantic; realizati de aceasta necesitd existenta unui bagaj sau fond de cunogtinle
gandirii in raport cu prealabile suficiente, dar 9i o seleclie a vechilor cunogtinle si a noilor informalii.
cognitive
- relalia
lnformatiile 9i cunoStinlele stocate indeplinesc rolul de cod fald de informalia noui prin
raportarea datelor noi la sistemul nostru de cunogtinle pentru a le g5si un echivalent gi
prin combinarea cuno;tinlelor pe care le avem pentru a surprinde semnificalia acestora.
Pentru ca inlelegerea sI se realizeze adecvat este necesar sE intervind o seleclie at6t in
activarea vechilor cunogtin!e, c6t giin trierea noilor informaf ii, astfel trebuie s5 prelucrSm
doar acele informalii necesare pentru ca inlelegerea s5 se realizeze c6t mai repede.
in concluzie, inlelegerea riguroasS, completi gi coreti a noilor informalii necesitl un
bagaj suficient de cunogtinle prealabile, iar asimilarea 9i insugirea de noi cunogtinle nu este
posibilS fdr5 a infelege noile informalii, fSrE a le da un sens gi a le atribuio semnificafie.
in analiza gi studiul 96ndirii este necesar sd ne referim 9i la ?nv5farea cognitivi ce este
definitd drept o activitate sistematicS, dirijatS, orientatd in direclia asimilSrii sau insugirii
de cunogtinte, a formdrii structurilor psihice 9i de personalitate. intre invSlare gi memorie
exist5 raporturi de interdependen!5, deoarece, pe de o parte, activitatea de invSlare
antreneazl ;i implicb toate procesele memoriei, iar pe de alti parte, invSlarea, prin
formele ei, contribuie la insugirea temenici a cunogtinlelor gi la trdinicia informaliilor.
De9i, frecvent, construcliile imaginative depSgesc limitele realit5lii, ale logicii,
ajungSnd in sfera fantasticului, a ficllunii 9i degi specificul ei rdm6ne noutatea,
originalitatea, care frecvent intri in contradiclie cu rigorile 96ndirii logice, relafia
imagina!ie-g6ndire este una reciproc interdependentS. in dezvoltarea personalS gSndirea
9i imaginalia se intrep5trund cHci activitatea imaginativd se realizeazS prin intermediul
unor operalii fundamentale ale 96ndirii, precum: analiza, sinteza, abstractizarea gi
mAtoarea
ItSrii rolul g5ndirii generalizarea, 96ndirea devinind creatoare maiales atunci c6nd utilizeazS euristica.
in raport cu
r.uLcsele COgnitive Daci nu ar exista imaginalie, activitatea de cunoagtere gi de rezolvare a problemelor
superioare _
relatia
ar inainta pas cu pas, firi o orientare precisS. Gdndirea 9i inteligenla ghideazi produclia
imaginativS prin utilizarea schemelor operatorii, a euristicii, iar imaginatia participb activ
la elaborarea unor ipoteze gi la gdsirea unor strategii rezolutive in confruntarea
subiectului cu diverse situalii problematice. lmaginalia exploreazd necunosctitul,
posibilul gi viitorul, iar prin mecanismele g6ndirii se asiguri fundamentarea, verlficarea
ipotezelor elaborate gi veridicitatea rezultatelor obtinute prin combinatorica imaginativS.
Fdrd 96ndire, imaginafia poate aluneca utor spre fantastic, neadevir sau chiar eroare dar
sau de rezolvare a problemelor ar
,dacd nu ar exista imaginalie, activitatea de cunoagtere
linainta pas cu pas, neexist6nd o orientare precis5 9i o finalitate a demersului cognitiv.

UMANE Il'"o'oo..E
-URINA =,trELARE
DE EiTIINTE Ei EtrIT].IJ MANE EiUBIEET REZELVAT PEiIHI]LEEIE ZB1 1

LUPSA EAVEIIA ANDRA5 - VttrTER ElRATU - ELENA LUPSA

 1t
;
PsrHtfL[ftrilE

! Omul dispune de 96ndire, care interaclioneazi insi cu afectlvitatea la foarte multe

I niveluri. Prin afectivitate, devenim conStienli de nevoile proprii, de situafiile generate de
I mediul extern care cer adaptdri specifice gi de provocdrile pe care le intAlnim in raporturile
I cu alli oameni.
I Vrlorr"a sau semnificalia pe care o are obiectul pentru subiect, relalia dintre acesta 9i
I subiect sunt elementele care genereazd anumite trdri afective pozitive sau negative ce
I organizeazS sau dezorganizeazd conduita subiectului. lnterpretarea cognitivS a emoliilor
rorursendiriiin raport cu I in contextul specific in care se afl5 subiectul are un rol important in declangarea
gi la creionarea unei conduite emolional-expresive specifice. Astfel,
3:""::::iil".",f,:il-reraliaI proceselor afective
I interpretarea unei situalii de via!5 ca fiind conflictualS, stresant5 sau frustrantd
I declangeazE emoliisubiective de team5, furie sau dispre!'
I Tendintele dezadaptative ale gAndirii sau distorsiunile cognitive pe care subiectul le
I realizeaz! in interpretarea realit5lii cu care se cohfruntS influenleazS comportamentul 9i
I atitudinile afective ale subiectului. Def.orm5rile cognitive precum suprageneralizarea,
I 96ndireain,,alb gi negru", deformarea selectivS, utilizarea lui,,trebuie", saltulla concluziigi
declaneeazd triiri afective subiective ceiei pun amprenta asupra conduitei
| ::::::::1.:rea
I eendirea indeplinegte rolul de adaptare la solicit5rile mediului prin capacitatea de a
I rezolva probleme, iar motivalia este cea care susfine energetic 9i direclioneazS conduita
I rezolutivd a subiectuluiin demenrsul de identificare a strategiilor sau ipotezelor adecvate
I de solulionare a situaliilor problematice'
rolul g6ndirii in raport cu I
Activitatea exploratorie, nevoia de a gti gi de a cunoagte, curiozitatea pentru nou este
'
oroceseterestatorii_retatial
carli,"-r.iir"r'* ! o sursd a motivatiei subiectului pentru desfSgurarea unor activit5fi, direclioneazS
I conduita spre inilierea unor acliuni. Conflictul de idei, paradoxul logic, noutatea sau
I surpriza pot crette motivalia cognitivS, declang6nd activitatea exploratorie 9i imbogSlind
I cunoagterea (motivafia intelectualS stimuleazi activitatea intelectualS din aproape in
I aproape).
I CanOlrea este antrenati in actul foarte complex de voin;5 prin faptul cd inainte de a fi
J realizate acliunile voluntare sunt gSndite, planificate in plan mental 9i orientate spre
I depSgirea obstacolelor cognitive apdrute in calea atingerii scopurilor propuse. DepSgirea
I obstacolelor ce aparin desfSgurarea unei activitSli 9i rezolvarea unor probleme solicit5 din
I partea individului mobilizarea efortului voluntar. G6ndirea este implicatl in toate etapele
rotut sandiriiinraportcu I actului voluntar 9i are rolul de a dezvolta capacit5lile rezolutive necesare depSgirii
- relatiaI
aflate in calea realiz6rii scopurilor propuse. Reglarea voluntatri a activitSlii se
ry',:::l.u.^',]|Pt''i
ganorre-vornla I obstacolelor
I face, in primul 16nd, cu ajutorul 96ndirii, care asigurE confruntatea posibilitSlilor subiectului
I cu condiliile obiective ale activitSlii desfSgurate 9i aprecierea obiectivl a obstacolului,
I permilSnd dezvoltarea capacitSlilor de efortvoluntarin confruntarea cu obstacolele. Efortul
I in planul96ndirii, prin mobilizarea 9i direclionarea resurselor intelectuale, devine o condilie
pentru
I obiectivi esenlial5 in vederea atingerii obstacolelor ce apa r pe traiectoria activitS]ii 9i
I oblinerea succesului gi performanlelorin orice fel de activitate.
I Asimilarea de noi cunogtinle, formarea conceptelor, rezolvarea problemelor sunt
I asigurate de cStre atenlie ca fenomen psihic de activare selectivS, concentrare ti orientare
I a energiei psihonervoasein vedera desfigurdrii optime a activitSlii psihice'
I StrOitir"a c6t mai clard a scopului, interesul pentru activitate 9i scoaterea in eviden!5 a
I semnificaliei activitSlii, a consecinlelor pozitive ale indeplinirii ei 9i a consecinlelor
InegativealenerealizSriiei suntcondilii cefavorizeazSatenliavoluntarS.
rorurg6ndiriiinraportcu I Op"r.liile de analizd 9i sintezi ale 96ndirii sunt implicate in mecanismul atenliei,
-retatial
3fl:",::]:.::1[t*'i deoarece in vederea desfSgurdrii unei activitSli subiectul se orienteazi selectiv asupra
I unui stimul din mediu, element ce constituie obiectul atenliei 9i asupra cEruia are loc
I intensificarea ti concentrarea optimd a energiei psihonervoase.
I ntentria se raporteazd totdeauna la ceva, existl un sens al realizdrii ei, deoarece
I direclionarea acesteia spre un obiect sau fenomen se face in legiturd cu o sarcini pe care
I subiectul o are de indeplinit. intotdeauna ceea ce are o semnificatie pentru subiect ii va
I atrage atentia gi ii va direcliona conduita rezolutivi in vederea depSgirii
tuturor
I obstacolelor ce pot apdrea pe pa rcu rsul activit5lii.
f Cognigiile sau g6ndurile disfunclionale despre sine i9i pun amprenta asupra triirilor
i

rolulg6nd.iriiincadrrl....
sistemului depersonalitate
{ afective gi comportamentului subiectului creion6nd o personalitate imaturS sau
It vulnerabild din punct de vedere emolional. lnterpretarea subiectiva a evenimentelor

5UBIEtrT REZELVAT PEiIHELEEiIE ZA1 1 ELIMPIADELE EitrOLARE DE siTrNTE socro-lJvaN' Dt

DC]RINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER BRATU - EUEU.q LUP9,
 I
PsrHtf Ltf tritE 2g 1 I 15 - t]5

- obiective ale realit5lii, ecoul sau amprenta pe care o au acestea asupra vielii noastre suntr
caracterisitici ale temperamentului flegmatic 9i melancolic care analizeazi indelungq
propriultrecutgi lasScaacestasdleinfluenlezeprezentulgiviitorul. {
Temperamentul, latura dinamico-energeticd a personalit5lii, are caracter innSscut, i
pentru cd particularitSlile sale depind de structura somaticS, de sistemul nervos, de I
resursele energetice, insi el nu se manifestd in acelagi fel, pe tot parcursul vietii (el
evolueaz| in raport cu intregul organism gi cu sistemul nervos, se dezvolt;, se maturizeaze
9i se aplatizeazS, la bStr6ne!e). Temperamentul
suportS, ata cum susline Paul Popescu-
Neveanu, toate influenlele dezvoltdrii celorlalte componente superioare ale
personalitSlii 9i primegte o anumite facturd psihologicS. in consecin!6, se poate vorbi
despre compensarea unor trSseturi temperamentale, de mascarea lor sau de luarea in
stip6nire a propriului temperament, prin autorcontrol conttient, deoarece
temperamentul fiind inndscut, nu poate fi modificat, dar omul conttientizand anumite
trdsituri temperamentale negative;i 96ndindu-'se asupra consecinlelor lorin activitate 9i
in relaliile interumane,vaincerca se exercite un control conttient. l

caracterul, latura relalional-valoricS a personalitelii, reprezintd un mecani

integrator-sintetic, orientativ 9i reglator, ce reunegte ansamblul de atitudini-valori
definitorii pentru profilul psihomoral al personalitSlii. Caracterul nu este inndscut, ci se
evidengierea relatiilor
dob6ndegte prin modelare socio-culturalS, nu .".-r1.",,1i*"4'r,.lrdu-se in timp
sub influenla 96ndirli proprii, a unorfactori de
"ti"
mediu sau socio-culturali. Deci, nu numai-gandire-caracter
mediul socio-cultural poate modela caracterul, ci gi individul, cu un anumit nivel de,.
dezvoltare al g6ndirii, poate contribui la modelarea sa caracteriald prin congtientlzarea
gandirii in cadrul influenlelor pozitive ale ambianlei9i prin contracararea influenlelor negative.
de personalitate
Aptitudinea de prelucrare gi integrare a informaliei despre realitatea externd ;i
despre noi ingine prin intermediul unor structuri operatorii, de integrare a noilor , evidenlierea retaliilor
informalii cu cele vechi 9i de rezolvare a problemelor reprezintd pentru individ condilii ls6ndire-aptitudini
esenliale pentru oblinerea unor performanle in activitate, dar 9l de a deveni expert sau
specialistintr-un anumit domeniu de activitate.
Capacitatea de a lua rapid decizii in situalii slab definite, capacitatea de analiz5 sau
sintezS, capacitatea de ralionalizare sau de a cunoatte, de a 96ndi, de a inlelege sensul
fenomentelor 9i de a face o legSturE intre acestea, 96ndirea algoritmicS sau eurisiticS, pot
reprezenta trdsituri centrale ale personalitSlii unei persoane ce igi pot pune amprenta
asupra intregiisale conduite orientind-o spre anumite ac!iuni.
G6ndirea indeplinegte o funcfie creatoare contribuind, prin operaliile sale, la
elaborarea de proiecte sau planuri ideale care in timpul acliunilor practice ale subiectului
se creeazE noi solulii, noi obiecte cu un grad ridicat de nouate 9i originalitate. Crealia
reprezinti una dintre cele mai complexe activitSli ale 96ndirii, forma ei extremS care se
situeaz5 la un nivel superior de sintez5 a informalillor. Conduita creativS, la fel precum 9i
cea rezolutiv|, genereazS produse noi in raport cu experienla anterioarS a subiectului c6t
a g6ndirii, parcurge o
9i in raport cu experienla omenirii, a societ5lii. Crealia ca activitate
serie de etape relativ asemAnetoare cu cele ale rezolv5rii problemelo4 dar specificul
procesului creator nu este solulionarea problemelor ci descoperirea de probleme,
capacitatea de invenlie gi de generare a unor noi structuri cognitive.
Persoanele cu inaltd creativitate sunt cele care combini in proporlii egale
caracteristici ale emisferei drepte considerati a fi partea intuitivS, imaginativi a

creierului, dar gi ale celei stSngi care este considerat| partea rationalS, care
incheierea dezvol- expl icali i obiective, Stii nlifice ale faptelor.
G6ndirea se dovedegte prin toate acestea ca fiind cea maiinalt; formi de prelucrare 9i
tdrii corespondente
subiectului I I
integrare a informaliei despre lumea externi gi despre noi ingine, trSsStura distinctivi cea
mai importantS a psihicului uman, iar ca atare definltorie pentru om in calitatea sa de
subiect al cunoagterii logice, ralionale'

SUBIECTUL III
prin
lReolizarea onalizei psihologice, qvdnd in vedere precizoreo unui onumit volum
subiectului, trebuie gdnditd ;iin funclie de scrisul celui care o reolizeazd, astfel
formularea
incdt sd se reugeascd simulton incadrarea co volum, dar ;i tratareo tutror ospectelor pe
care o ostfel de analizd le presupune.)
lmpresia pe care ne-o lasi persoanele pe care leint6lnim, reacliile exterioare pe care

o-lJvaNl ELtMpraoelE giEELARE DE EiEEIO-IJMANE EiUBIEtrT REZELVAT PSIHT]LECIE zEJ1 1

lA LuPgr' DOntNa EaMEL'A ANDRA= -=,T,NTE

VTETER BRATU - ELENA LUPSA
IUi-
introducere generalS la
analiza psihologici ce
urmeaze a fi realizat;
precizarea contextului
general pentru
identificarea
treseturii/trisiturilor
cardinale ale personalitdtii
prezentate de text
precizarea trSsdturilor
centrale ale personalitStii
analizate gi argumentarea
prezenlei acestora prin
intermediul informaliei
furnizate de text
precizarea caracteristicilor
{treseturilor) principale ale
personalitelii analizate
4A
PsrHrsLElEilE - ZEJ11
le au ceilalli in diverse contexte sociale, capacitatea unora de a-i influenla pe allii,
comportamentul pe care o persoanE il afigeazi constantin diferite situalii, sunt aspecte ce
ne ajuti caracterizSm personalitatea unei persoane.
sd
Personalitatea reprezinti sistemul insugirilor stabile gi specifice unei fiinle umane
concrete care igi pun amprenta decisiv asupra manifestirilor psihocomportamentale ale
acesteia. Personalitatea este definitd ca fiind elementul stabil al conduitei unei persoane,
modulsdu obignuit de a fi, ceea ce o diferenliaz5 de altele.
,,Personalitatea" este un concept complex al Psihologiei ce poate fi abordatS, dintr-o
perspectivi progresiv5 sau constructivS: din perspectiva trSs5turilor de personalitate,
prin descrierea unor laturi sau dimensiuni ale personalit5!ii gi ca conduiti psihosocialS.
Din perspectiva caracteristicilor generale ale personalit5tii, unitatea conceptualS de
bazd a personalitelii este tr5s6tura, definitd ca opredispozilie generalS de a te comporta gi
de a rtspunde in acelagi fel la o varietate de stimuli ceea ce individualizeazE
comportamentulsubiectului. .
l)re(
Conform teoriei tr5siturilor a lui Gordon Allport, existd trei tipuri de trisdturi ce sunt (tril
pcr:
organizate ierarhic: tris5turi cardinale, trdsdturi principale 9i dispozilii sau trSsdturi
secundare. O trisituri cardinalS (luciditate, spirit civic, spirit autocritic etc.) exprimS o
dispozilie atit de pdtrunzdtoare gi importantd in viala unei persoane, inc6t i se poate
vedea amprenta in fiecare act al acesteia, evidenliazS particularitSlile relativ strabile ale
unei persoane, considerati a fi cauzd a unui comportament consistent. Aceasta domini si precizarea trisiturilor
tunt"l"
controleazd comportamentul, orienteazi intreg sistemul de personalitate al indivi{rrrlui:i-
in urma analizeitextului, putem punein eviden!5 prezenta inteligenlei, inadaptarea la
societate, sensibilitatea la evenimentele vielii 9i la propriile nevoi, nesatisficute in lumea
in caretriiegte, ca trisdturi centrale sau dominante ale personalitSlii personajului.
Personajul analizat este un om inteligent, dar care complexat de faptul ci inteligenla il
,,face nefericit, singuratic, sdrac", decide sE renunle la 96ndire fiind convins cS,,deghizarea
inteligenlei i1i conferi o imortalitate de h6rtie de ziar gi admiralia celor care cred in ce
citesc". Acest comportament relevd inadaptarea la cerintele societ5lii, elfiind o persoand
,,asociabil5", cu pulini prieteni, iar gesturile lui nediscriminatorii ,,il excludeau din
grupurile care se formeazd pe baza dezgusturilor". Acesta are o atitudine egalitard fa!5 de
semenii sii: din cauza sensibilitStrii fati de nevoile celorlalli, nu poate fi ,,pentru sau
impotriva" cuiva. Avem de-a face astfel cu o fire timidS, care ,,igi plstra intactl
sensibilitatea foarte mare" 9i care,,,chiar daci incasase rdni multe gi ad6nci, asta nu-i
indsprise cu nimic caracterul".
Pe 16ngd aceste tr5situri dominante ale personalit5lii personajului, se pot identifica in
baza textului gi o serie de caracterisitici principale ale personalitilii, care exprimS
dispozilii acoperind o gami mai restr6nsd de situalii dec6t cele cardinale, dar care
impreund cu acestea contureazd profilul psihologic al personajului. Acestea ne sunt
accesibile prin descrierea unor laturi sau dimensiuni ale personalitSlii gi anume
temperamentul, caracterul gi aptitudinile.
Comportamentul exterior, concretizat in motricitate, vorbirea, reacliile afective gi
{
cantitatea de energie de care dispune o persoanS sunt tr5s5turi ce aparlin I
temperamentului definit ca latura dinamico-energetici a personalitSlii, cu caracter I
innSscut, care structureazd din punct de vedere formal conduita uman5. De-a lungul I
timpuluiincercSrile de clasificare a temperamentului au fost diverse, insi primele 9i ."1"
[[il[||il:lffi|}i
mai cunoscute tipologii temperamentale sunt cele clasice: coleric, sangvinic, flegmatic f i ftrisituritorprincipal
melancolic, descrise de Hipocrate. Este important de precizat cd in practicd tipurile Ipersonaiului
temperamentale pure sunt foarte rare, iar cei mai mulli dintre noi avem insugiri I
combinatedelamai multetipuri,dominantefiindinsicelealeunuianumittip.Pornindde I
la comportamentul exterior al personajului din text, asociat cu tipurile temperamentale I
clasice, putem afirma faptulcE acesta are un temperament melancolicdominant. t
Caracterul este latura relalional-valoricd a personalitSlii, care cuprinde un ansamblu
t
de insugiri psihice esenliale gi stabile ce se exprime in valorile promovate giin atitudinile
I
specifice fa!5 de anumite domenii ale existenlei subiectului. Portretul psiho-moral al unei prezenl
l"rgr."ntarea
persoane poate fi precizat prin conturarea diferitelor trdsdturi de caracteL respectiv funortras;turi princip6
pozilii ale subiectului fatr5 de cele din ju1 un mod de a se raporta la evenimentele
f:"T[drinlaaspecte
existenlei sale in lume. Aceste modalitili se numesc,,atitudini" gi reprezintd modalitatea I
de raportare la o clasd generali de obiecte sau fenomene gi prin care persoana se I
orienteazd subiectiv 9i se autoregleazS preferenlial. j
BLIMPIADELE EitrELARE DE EiTllNTE Socro-lJvaNl I
DERTNA EAMEL|a ANDRAS - VttrTER ffii
ffi>-
 PSIHTSLIfEiIE

Textul citat ne relev5 faptul cb personajul are o atitudine contradictorie faIS de

persoanS, deoarece, pe de o parte, renunlS la g6ndire (fiind convins c; aceasta este
,,cauza nefericirii" sale in societate), iar pe de alt5 parte, este o fire modestS, care atunci
,,c6nd credea in el insugi, se str;duia sA nu se cread; prea degtept, s; nu accepte prea ugor
ceea ce g5ndea". De asemenea, personajul este o fire care, ,,cu o voin!6 ind5rjit5", nu a
renuntat la timiditatea care il caraterizeazd de dragul de fi pe plac celorlalli. Personajul
este o fire foarte sensibilS, calitate ce,,ren59tea mai puri ca niciodatS de cSte ori era
gifonatd gi lovite". Astfel, predominS atitudinea contrastanti fa!5 de propria persoanS,
aceasta oscil6nd intre modestie, timiditate, sensibilitate, demnitate 9i desconsiderarea
propriei inteligenle, care il complexa giil fdcea nefericit.
in ciuda faptului cA are o atudine pozitivd fa15 de ceilalli, bazatS pe toleranld 9i
inlelegere, acesta ,,avea pulini prieteni, cdci suferea de acel soi de asociabilitate".
Personajul ii respectd pe ceilal!i, recunoagte.valoarea fiecdrui individ in parte, motive
arecizarea caracteristicilor pentru care atitudinile sale sunt,,nediscriminatorii" ceea ce il excludea din grupurile ce se
itrisiturilor) PrinciPale
ale
formau pe exprimarea unor preferinle in defavoarea altora. Antoine nu dorea sE fie
analizate
;ersonalitilii pentru sau impotriva cuiva, iar,,curiozitatea gi pasiunea lui, care ignorau frontierele gi
clanurile,fdceau din el un apatridin propria luilar5".
Din punct de vedere psiho-moral, putem afirma cd personalitatea analizati are un
caracter pozitiv, atitudinile pozitive fa!5 de sine gi ceilalli exprimSnd valorile 9i principiile
dupd care el se ghideazd in via15: ,,chiar dacd incasase rdni multe gi ad6nci, asta
inisprise cu nimic caracterul".
Aptitudinile, care constituie dimensiunea instrumental-operalionalS a personalitSlii,
reprezint5 un complex de insugiri fizice gi psihice care determinE performanle in
activitate. Textul citat ne precizeazS astfel faptul cE personajul renun!5 la 96ndire,
argumentarea prezenlei
constat6nd cS,,inteligenta te face nefericit, singuratic, sdrac", conside16nd ci nefericirea
runor tr;seturi principale
lui era cauzatS de,,propria-i minte". Cu toate cd inteligenla este consideratd o aptitudine lpornind de la aspecte
aptitudinale
genera15, care asigurS eficienla in toate domeniile de activitate si asigurS adaptarea la
realitate, Antoine este complexat de propria inteligen!5, de faptul ci 96ndegte prea mult,
inc6t consider5 ,,cb deghizarea inteligenlei i1i conferi o imortalitate de h6rtie de ziar Si
ad m iralia celor ca re cred in ce citesc".
Personajul analizat, prin prisma aspectelor temperamentale, se dovedegte a avea o
fire 96nditoare, profundS, care fiind frdm6ntatS de tr5iri afective intense 9i complexe,
decide s5 renule la propria-l minte, s5-gi ascundS 9i s5-gi deghizeze inteligenla astfel incit
sd fie la fel ca gi ceilal!i. Antoine are dificultSli de adaptare socialE datorit5 faptului ci in
societate oamenilor lise cere s5 igi exprime opinia clard fa!5 de o baricadd sau alta, ceea ce
face ca ,,gusturile lui nediscriminatorii, disparate, il excludeau din grupurile care se
formeazS pe baza dezgusturilor".
Firea profundi a personajului, curiozitatea fa15 de evenimentele lumii gi pasiunea lui,
,,care ignorau frontierele 9i clanurile, fdceau din el un apatrid in propria lui !ar5". Sincer
preocupat de alli oameni, era tolerant 9i inlelegdtori dar cu toate acestea ,,avea pulini
prieteni, cici suferea de acelsoide asociabilitate".
Avem de-a face astfel cu o fire asociabilS, cu pulini prieteni, cu o atitudine
analiza aspectelor
temperamentale
nediferenliatS fa!5 de ceilalli 9i cu dificultSli de adaptare, av6nd, dup5 tipologia lui Carl
relevante
ale personajului Gustav Jung, un temperament introvertit. Atitudinea rezervatl fa15 de semenii s5i se
a tipului
ntal prin
datoreazd firii sale ugor timide gi a sensibilitSlii sale foarte mari ,,care, asemeni unui
princiPale phoenixian trup de mdtase, renSgtea mai purS ca niciodatl de c6te ori era Sifonatd 9i
i
lovit5".
Hans Eysenck, pornind de la tipologia luiJung, folosegte drept criterii de diferenliere a
tipologiilor umane gradul de nevrozism, respectiv de stabilitate sau instabilitate
emolional5. Cele doui dimensiuni stabilitate-instabilitate gi extraversiune-introversiune
le-a asociat dupi aceea cu cele patru temperamente clasice. Potrivit acestei tipologii,
personajul nostru are un temperament melancolic, instabil emolional, deoarece este
caracterizat printr-o sensibilitate puternicS, este inegal in tr5irile fa15 de propria
ea prezen!€i
persoanS, dE dovadS de imaturitate psihosocialS, este vulnerabil la schimbSrile societ;lii
rri principal' clrora nu reutegte s5 ise adapteze prin prisma inteligenlei sale, ci este chiar dispus s5
la aspecte
renunle la aceasta pentru a fi acceptat de ceilalli.
Potrivit teoriei lui G. Heymans 9i E.D. Wiersma, care delimiteaz5 tipologiile
temperamentale in funclie de emotivitate, activitate 9i ecoul afectiv, putem preciza c5

d s:'Il'i:li=.:,:rc=";='-T,,:::=-?"-:ii-:H:Erua,r_uesa, EiUBIEET REZT]LVAT PSIHELEGIE 2O 1 1

 PsrHrfLtrtrirE - ZEfl I
personajul este o fire emotivS, activE gi asupra cEruia evenimentele gi impresiile au un
I ecou puternic. Firea sa melancolici este caracterizatd prin emotivitate 9i sensibilitate,
analiza aspectelor I avSnd
temperamentale relevante ( ,,o ugoard timiditate la care tinea ca la un vestigiu al copilSriei", timiditatea fiind o
ale peEonaiului calitate pe care, ,,cu o vointd ind6rjitd, a izbutit si o pistreze ca pe o oazi a personalitSlii
lui". Antoine ,,i9i pdstra intacti sensibilitatea foarte mare, care, asemeni unui phoenixian
t trup de mdtase, reni;tea mai puri ca niciodatS de c6te ori era gifonatd si lovit5".
incerc6nd o sintezd a analizei realizate, putem contura urmbtorul profil psihologic: l
Iil
temperament melancolic dominant, fire curioasi 9i pasionatS, un om inteligent insi
"nrfir"i f
concluzie pa4iale a
psiholosice realizat"
complexat de faptul cd 96ndegte prea mult, persoani modestS, timidi 9i sensibilS, care in
I ciuda unor,,rdni multe 9i ad6nci" are un caracter pozitiv.
in calitatea sa de fiin!5 socialS, omuleste produsul unui proces de socializare ceea ce
inseamnd ci nu poate trdi singur, izolat de ceilf,lli, in afara relaliilor sociale. Conduita
psihosocialS reflectd perceplia sociald a imaginii de sine ce se construieste in cadrul
relaliilor interpersonale prin comportamentele pro sau antisociale pe care le
I intreprindem.
lmaginea de sine este o construclie socialS ce se formeazi prin apartenenta la un grup
social, prin compararea cu ceilalli 9i prin cunoasterea propriilor abilitSli, priceperi, valori,
credinle 9i atitudini fa!5 de al!ii, reprezentSnd o perspectivd individuald asupra propriei
II personalitili. Personajul din text este, dupd cum s-a mai apreciat deja, o fire timidE 9i
I
sensibilS, care in ciuda inteligentei sale decide sE renunle la propria-i gSndire deoarece
I aceasta il ficea nefericit. Convingerea personalitSlii analizate este,,cd inteligenla te face
I
nefericit, singuratic, sirac, pe cAnd deghizarea inteligenlei ili conferi o imortalitate de
hArtie de ziar gi admiralia celor care cred in ce citesc". Se poate vorbi astfel de o imagine
negativd de sine, care s-a format prin mecanismul de comparare socialS cu ceilal!i, cu cei
obignuili. Antoine decide astfel si devinE la fel ca 9i ceilal!i, prin deghizarea propriei
inteligenle gi astfel sE i9i simplifice viata, el conside16nd ,,cauza nefericirii lui (...) propria-i d
anarizaconduitei I minte".
psihosociare 1
Perceplia sociali asupra imaglnli de sine reprezlnti ceea ce 96ndesc ceilalli despre
noi, despre modul cum aritdm, cum ne comportSm, despre cine suntem 9i cum suntem.
ldentitatea unei persoane se construiegte prin realizarea unui echilibru intre imaginea
I proprie de sine sau imaglnea despre sine ;i imaginea socialS de sine, adicd aprecierea
,,celuilalt" aga cum o percepe subiectul. Constatdm in acest sens ci atitudinea
nediferenliat5 fa!5 de ceilalli gigesturile nediscriminatorii ,,il excludeau din grupurile care
I se formeazi
pe baza dezgusturilor", iar ,,curiozitatea gi pasiunea lui, care ignorau
! frontierele gi clanurile, fdceau din el un apatrid in proprla lui!ar5".
s
in plan social, textul citat ne arati c5 personajul,,avea putini prieteni, cdci suferea de
a
I acel soi de asociabilitate care se trage din prea multd toleranlS 9i inlelegere", ceea ce ..1
dovedegte predom inala relaliilor afectiv sim patetice.
Comportamentul sdu in raport cu ceilalli este unul pozitiv, bazat pe o atitudine
nediscriminatorie fa!5 de ei, deoarece pentru el ,,a fi pentru sau impotrivd era ('..) o
I insuportabild limitare a unorintrebiri complexe".
in concluzie, din perspectiva analizei conduitei psihosociale, putem preciza faptul c5
imaginea de sine este una contrastantS, formati pe baza comparErii sociale, perceplia
socialS este cea a unei persoane excluse din anumite grupuri gi cea a unui apatrid,
;:il*::1"1'"-' ""0'''"' I comportamentul siu social este unul pozitiv, acesta av6nd o atitudine modestd fa15 de
ceea ce gdndea 9i ii accepta pe toli in mod nediscriminatoriu. Toate aceste caracteristici
contureaz5 in plan social identitatea unei personalitSli imature psihosocial, dar cu un
t caracter pozitiv.

Ef LIMPIADELE SiEOLARE DE EiTIINTE SgCIO.UVAN'

DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER BRATU - ELENA LUP$,'
 PsrHrrLrf E IE - ZA 1[J
I

5TilNTE SOCIO-UMANE
- ETAPA NATIONAtA- PIATRA NEAMI T-ll APRlttE 2O1O
- DE
- SUBIECT
PSIHOTOGIE

r^ate subiectele
sunt obligatorii. se acordS 10 puncte din oficiu.

: I'ffiffi;;;r.;, estede3ore'
anismului uman la solicitdrile externe 9i interne a dus la aparilia unorforme de captare 9i prelucrare a
perfeclionat in decursul filogenezei. in aceastd categorie se inscriu inclusiv senzatiile, percep!iile
|!:ffi;;, care s-au n itive se n zori a e'
5i

'n'i.^,*ntarit",a d ci p rocese e cogl l

i

trei asemSndri trei deosebiri dintre senzalii 9i perceplii, ca procese psihice cognitive senzoriale.
'i,'lr,"rionrti 9i
o paginS, corelatia existenti intre procesele psihice cognitive senzoriale - senzalii, perceplii,
li' Lr.U..l,r,i, .in maxim
rePrezentdri'

psihotogice gi evidenliazi retalii intre ete:

#ffi||##::ncepte
ciudatl este situalia noastrS, copii ai Pimintului. Fiecare este aici pentru o scurti vizitS. El nu gtie de ce, dar uneori
..C6t de

crede ci o simte.
in fiecare zi mi 96ndesc de nenumirate ori cd viala mea lSuntricd ;i exterioari se sprijini pe munca oamenilor de
,oiari,rrgi acelor morf i, cd trebuie sd md striduiesc pentru a da in aceeagi misurd in care am primit 9i primescincS. Simt nevoia
din munca semenilor mei. (...) 9i
i..umpet.r. 9i am adesea sentimentul apisdtor de a pretinde mai mult dec6t este necesar
totuti, fiecare om are anumite idealuri care ii orienteazd
strSduinla gijudecata.
in acest sens pldcerea 9i fericirea nu mi-au apdrut niciodatd ca scopuri in sine (numesc aceast5 bazd etici idealul turmei de
porci). ldealurile mele, care m-au cilSuzit gi mi-au dat curajul de a infrunta greutSlile vielii, au fost binele, frumosul 9i adevirul.
Firi sentimentul acordului cu cei care 96ndesc la fel, fdri indeletnicirea cu ceea ce este obiectiv cu ceea ce r5mAne intotdeauna
de neatins pe tdrfimul artei 9i al cercetdrii gtiinfifice, viala mi s-ar pdrea goald. Jelurile banale ale strdduinlelor omenegti,
proprietate, succes exterior, lux mis-au pdrut din tinerele demne de dispre!." (Albert Einstein, Cum vdd eu lumeo)

1. ldentificali, in textul de maisus, doui procese/fenomene ale vie!ii psihice 9i caracterizali-le.

Z. Prezentali modul specific in care interaclioneazd componentele vielii psihice identificate la punctul 1., menlion6nd totodati
gi categoria sa u sistem u I in ca re se incad reazd fieca re.

3. Evidenliatri o modalitate prin care limbajul este implicat in desfdgurarea fiecdruia dintre procesele/ fenomenele psihice
identificate la punctul 1.
4. Explicali succint, in contextul teoriei lui Abraham Maslory speciflcul structurii motivalionale a personajului din textul dat.

SUBIECTUL lll - 30 puncte

Analizafi in limbaj de specialitate profllul psihologic gi conduita psihosocialS a personajului Robert care este prezentat in
urmAtorul text:

,,Robert mi-a mdrturisit odati cd D'Annunzio ii seaminS. Md viziteazl in mansardd gi imi vorbegte melancolic de neghiobia
noastrd gi de gloria sa. Ascultindu-l md
96ndesc la personajul pe care il voi crea eu din Robert. Robert se inflScdreazi c6nd
vorbegte de femei. E un adolescent fdri sprincene, cu buze de
!Sranci tanere, cu birbie lustruitS, cu obrajii moi ;i frunte ingustS.
Eu spun tuturor
ci Robert e un bdiat frumos. (...)
Robert citegte, ceea ce il indemn eu 9i vorbegte mult asupra cirlilor citite. Dar, pe mine (...) md sup5r5 oratoria lui fird miez.
Mi supird Robert, pentru c5 e sentimental, e mdrginit gi increzut. Robert imi spune cd ceea ce il pistreazd vielii e gloria. Eu m5
prefac cd
nu inleleg. (...) Robert nu e un geniu, aceasta o gtiu. E numai un biiat frumos ca o fatd care iubegte teatrul gi plSnuiegte si
scrie piese in
trei acte. (...) A9 vrea mult sE gtiu ce crede Robert despre mine, nu ceea ce spune, ci ceea ce crede. $tiu cd md
olspretuiegte mult, pentru
cd spune el, nu cunosc viala. El igi pierde timpul sau citegte romane. El spune c5 <<tr;ie9te>>. El e
complicat, pentru
cd a cunoscut mai multe fete ca mine;i se plimbS duminica la $osea. Eu sunt simplu, pentru ci socotesc toate
aceste copildrii
inutile, piediciin drumul aspru pe care trebuie si p5gesc.
. CAnd ne adunim prieteni mul!i, Robert ne vorbegte despre gloria lui. Eu il intreb bdnuitor dacd muncegte cu adevdrat, ca sd o
tl'nga. f t spune
ci citegte pe Balzac, pe lbsen 9i pe Victor Eftimiu. Noi toliil tulburim cu glume rele, pentru ci tuturor Robert ne e
sirnpatic
9i antipatic in acelaSi timp. (...) Medit6nd, Robert s-a convins, poate, cA nu voi scrie niciodatd un roman in care el sd fie
zugrdvit
ridicol. De atunci, incearcd sd pard schimbat, superior, modificat de lecturi c6nd vorbegte cu mine." (Mircea Eliade,
xornanu
I odol escentu u i m iopl
I

o-u prANt It'to,oo=aE

UQRINA strELARE DE ETTNTE EiEtrIt]-U MANE
,ta, LUP1| EAMELIA ANDRAS . VIETER BRATU. ELENA LUPSA
17 - A"l PsrHriLEcirE - ZA 1tr
oLtMptADA DE gTilNTE SOCrO-UMANE - ETApA NATIONALA- PTATRA NEAMT, T-ll APRrLrE 2O1O
DrscrpllNA pstHoLoGtE - BAREM DE NOTARE $r EVALUARE

r Se acordi 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL l- 20 puncte
a) c6te 2 puncte pentru menlionarea fiecireiaseminSri 9i deosebiri 6x2P=12 Puncte
b) evidenlierea corelaliei dintre senza!ii 9l perceplie 2 puncte
evidenlierea corelaliei ntre perceplie 9i reprezentare
di 2 puncte
eviden!ierea corelaliei dintre senza!ii 9i reprezentare 2 puncte
incadrarea in limita de spaliu precizat5 2 puncte

SUBIECTU L ll-40 puncte

7. - cSte l punct pentru fiecare proces/fenomen identificat 2xlP=2 Puncte
- c6te 5 puncte pentru caracterizarea fiecirui procesfenomen identificat 2x5P=19 Puncte
2. - prezentarea moduluispecificin care interaclioneazi procesele/fenomenele identificate la punctul 1 8 puncte
- menlionarea categoriei sau sistemuluiin care seincadreazd fiecare proces/fenomen identificat 2xlp=2 puncte
3. cSte 5 puncte pentru evidenlierea oricirei modalit6li prin care limbajul este implicat in desfSgurarea fiecdruia dintre
procesele/fenomenele psihice identificate la punctul t 2x5p=19 Orn.,.
4. explicarea specificuluistructurii motivalionale a personajuluidin textul dat, in contextulteoriei luiAbraham Maslow
8 puncte

SUBIECTUL lll- 30 puncte

- descrierea profilului psihologic (procese/mecanisme psihice gi caracteristici ale personalitStrii), prin utilizarea informaliilor
din text 12 Puncte
- descrierea conduitei psihosociale, prin utilizarea informaliilor din text 10 puncte
- utilizarea adecvatd a limbajuluide specialitate 4 puncte
- coerenla originalitatea
gi analizei 4 puncte

int
de
(ev
din
6o[

BAREM PSIHELEEIE 2E.I E ELIMPIADELE StrELARE DE STilNTE socro-UvaNE

DERTNA EAMELIA ANDRAEi - VttrTt]R BRATU - ELENA LUPSA
 PsrHcrLBEitE r ?EJ1tr

oLIMPIADA DE STllNTE SOCIO-UMANE -

ETAPA NATIONALA - PIATRA NEAMI7-11APRILIE 2010
DISCIPTINA PSI HOLOGIE. SUBlECT REZOLVAT
introducerea ... . (Rezolvoreo propusd oferd in primul rdnd indicolii de rezolvore, fdrd o epuiza sau o
rtorca''
iroblematicii constitui sinqura rezolvare posibild. lnformotiile precizote intre poranteze drepte sou in
ucJ-'
de 5uDlecr
., tDsrgineotextului nuf@) avSnd in vedere modul de
formulare a subiectului,
,uncte -abordarea trebuie si fie
una secventialS, a fiecirui
,uncte SUBIECTULI
\ punct in parte
,uncte \, Prima formi de comunicare informalionalS a omului cu lumea exterioard si cu lumea
,uncte interni a propriului corp se realizeaze prin intermediul proceselor cognitive senzoriale -
,uncte senzalii, perceptii, reprezentiri, ce reprezinti procese de cunoagtere a insugirilor
concrete ale obiectelorgi fenomenelor, servind ca instrumente de adaptare la realitate.
a) in mSsura in care perceplia se constituie in baza sehzaliilor, compararea lor permite
puncte primei
_6ntionarea
evidenlierea unor asemSnSri gi desosebiri. '
puncte ,r"ran;,i Senzaliile gi percepliile sunt ,,procese de cunoagtere" ce oferd informalii
puncte obiectele gi fenomenele mediului inconjuritor. Senzaliile, prin fiecare dintre organele
puncte noastre de simt, ne conecteazH cu anumite aspecte din lumea externH gi internS, acestea
dintre ne dau posibilitatea si vedem, sE auzim, sE atingem, sd diferenliem mirosuri, sE simlim
puncte cildura, durerea, ne informeazd despre anumite dezechilibre interne, despre pozilia
corpului in timpul mersului. Perceplia imbogSle9te informaliile primite prin intermediul
cuncte simlurilor despre obiectele lumii exterioare prin reflectarea lor integralS, cu toate
detaliile, ceea ce faciliteazi interpretarea informaliilor din jur, atribuirea unor semnlficalii
menlionarea celei de a
---.,0C*e-l!91-?:
naliilor doua aseminari seniiiia ii peraeptia su iit,,imagini prima re" pentru cd reprezinti rezultatul imed iat a I
puncte acliunii stimulilor asupra organelor de sim!. Senzaliile sunt imagini primare deoarece sunt
puncte rezultatul acliunii directe, imediate a stimulului asupra analizatorilor sau organelor de argumentarea celei de a
puncte sim!. in cadrul senzaliei existi o interacliune directi cu stimulul ;i nu apare dec6t in doua asemdndri identificate
puncte condiliile tratirii informaliilor in sistemul nervos central in urma stimulSrii unui organ de
sim!. Perceplia este o imagine primarS, deoarece se realizeazi ,,aici gi acum", in condiliile
menlionarea celei de a
^iq[iu niiditecle a stimulilor asupra ana lizatorilor.
]
Senzaliile ;i pur."pfiif" r*1
treia asem5n;ri
"t"i"i!r" intuitive" ce reflect6 insugirile concrete,|"rgumentareacereidea
intuitive ale obiectelor, sunt imagini concrete ale unor obiecte 9i fenomene ale realitSlii ' ftreiaasemdniriidentifiete
obiective. I
Senzaliile reprezintd ,,simfurile noastre elementare", un prim contact al organismului]
cu stimulii, legitura informalionalS cea mai simplS a omului cu realitatea in timp ce Imentionareaei
perceplia este un ,,proces complex" de prelucrare 9i integrare a informaliei, un nivel 1ilt"ff:1",J:1fiffi
calitativ superior de reflectare a realitSlii ce se formeazl prin extragerea, prelucrarea 9i I
interpretarea senzaliilor brute. J
Senzalia este o,,imagine simpli", deoarece este o modificare a stirii organului de sim!'
ce apare ca urmare a stimulSrii analizatorulul, realizeazd tratarea senzorialS a menlionarea $i
argumentarea celei de a
informaliilor, independent de semnificaliile lor, astfel incit stimulii sunt doar detectali gi doua deosebiri identificate
codafi. Perceplia este o ,,imagine complexS", ce se formeazi in urma integrdrii gi
interpretlrii informaliilor primite prin intermediul simlurilor despre obiectele lumii
exterioare, fiind direct legatd de semnificalia gi de interpretarea informaliilor senzoriale.
Senzalia reflect5 doar ,,?nsugiri separate, izolate" ale obiectelor, deoarece fiecare
analizator ne oferi senzatii de un anumit gen, iar insugirile obiectelor;i fenomenelor sunt 1."rr,on"r". r,
luate separat in funclie de analizatorul asupra ciruia aclioneazi stimulul. Spre deosebire
de aceasta, perceplia este o imagine unitard gi integralS, deoarece ,,reflectd obiectele 9i
fenomenele in totalitatea lor", cuprinz6nd at6t insugirile esenliale, c6t 9i cele neesenliale
ale obiectelor. f:"::.*;;::,1*r,"
b) lDimensiuneo textului prin core se troteozd ocest punct ol subiectului depinde, ovdnd
intr.a,,--- in vedere precizoreo unei limite de spqliu, 5i de dimensiunea scrisului condidatului.l
yilffiffill"*'"t''" p Fi"..r" dintre cele trei procese psihice cognitive senzoriale constituie un subsistem de
levienlierea
coret4iei { activitate InformalionalS specializatS, cu mecanisme de autoreglaj ceea ce demonstreazi
'.ril,;i"J!::i".i:Hii,,",, t taRtut ci ele se aflS in interacliune, funclion6nd simultan.
Senzaliile reprezintd simlurile noastre elementare, un prim contact al organismuluicu
stimulii, leg5tura informalionali cea mai simplS a omului cu realitatea. Senzaliile prezentarea specificului
senza!iilor
realizeazd tratarea senzoriali a informaliilor prin care stimulii sunt detectali 9i codali,
independent de semnificaliile lor. Organele senzoriale opereazi prin intermediul

d QTIMPIAOEUE
UQRINA StrELARE DE siTIINTE EiEtrIO-IJMANE
Eaveura ANDRA.s - vrtrTER ETRATU - ELENA LupsA
SiUBIEtrT REZELVAT PSIHELEEiIE ZE 1O
F-
1El . BZ
concluzia analizei de la
b) J realiza numai dac5 acesta a aclionat anterior asupra organelorde sim!.
punctul I
I Senzalia, perceplia gi reprezentarea sunt procese de cunoagtere ce oferd informalii
introducere general; la
problematica subiectului
precizarea celor doui
procesefenomene
psihice identificate
caracterizarea afectivitdtii
din punct de vedere
psihologic
caracterizarea motivatiei
din punct de vedere
psihologic
PSIHELEEiIE - 2A 1[]
celulelor senzoriale receptoare, care recepteaz5 din exterior diferite forme de energie, le
convertescin impulsuri nervoase gi le transmit spre creier pentru a fi interpretate.
Senzaliile reprezintd etapa prin care informaliile din jur sunt inregistrate pentru a fi
ulterior integrate gi interpretate cu alte informalii senzoriale de c5tre perceplie care
asigurd interpretarea informaliilor venite pe calea simlurilor gi atribuirea unui inleles
acestora. Suportul de baz5, funclional al percepliei este constituit din senzalii, ins5 prezentarea corelatiei
prelucrarea ti integrarea informaliei se realizeazd la un nivel calitativ superiol deoarece senzatie-perceptie
imaginea perceptivd integreazd 9i construiegte o imagine a realitS.tii din fragmente de
informalie senzorialS, stimulii sunt integrali ti interpretali cu alte informalii senzoriale.
lmaginea perceptiv5 este direct legatd de semnificalia gi de interpretarea informaliilor
senzoriale.
lmaginea perceptivi complexS, ce rezultS in urma unui proces de extragere,
prelucrare gi interpretare a senzaliilor brute, pe bala cunogtinlelor anterioare sau a unor
"matrici perceptive", nu dispare din mintea noastr5, ci se pdstreazd put6nd fi activati in prezentarea corelaliei
absentra obiectului prin reprezentarea schematici a acestuia. Reprezentarea se realizeazi perceplie-reprezentare
in urma perceperii repetate a obiectelor, se constituie in baza acesteia ;i reprezintS o
prelucrare, sistematizare a insugirilor senzoriale, a datelor perceptive gi nu o reproducere
fidelS a acestora.
Degi se produce in absenla stimulilor originari, reprezentarea are drept sursi
informalional5, nu numai percepfia, ci gi senzalia, deoarece in desfSgurarea ei se constati
o implicare latentS a analizatorilor sau a organelor de sim!, iarin procesul reprezentdrii se prezentarea corelaliei
impletesc analiza gi sinteza senzoriald ce urmeazd coordonatele acliunii directe cu reprezentare-senzatie
obiectele, cu operaliile intelectuale gi cu funclia reglatoare a cuv5ntului. Mai mult chiaq in
t, r ll
funclie de predominarea unei modalitSli senzoriale, existi reprezentiri:vizuale, auditive,
1
gustative, motorii.
.,1, L I r\
I Capacitatea de cunoattere a unui obiect in absenla lui, capacitatea de reconstruclie
I mentalS a imaginii percepute anterlor in lipsa contactului direct cu obiectul se poate
! despre mediul inconjurdtor, sunt fenomene intuitive ce reflectd insugirile concrete ale
t obiectelor gi fenomenelor; sunt instrumente eficiente de adaptare la realitate.
SUB!ECTUt II
StimulSrile interne gi externe ale medlului inconjur5tor sunt in concordan!5 sau
discordan!5 cu stdrile interne ale subiectului, ceea ce declangeazd anumite acliuni,
I I
activeazi anumite scopuri de atins, direclioneazd conduita intr-un anume sens,
determini comportamentul.
t
t. Pe baza informaliilor din text, se pot identifica dou5 mecanisme psihice:
afectivitatea gi motiva!ia, procese psihice reglatorii.
Afectivitatea este un proces psihic cognitiv reglatoriu ce reflecti raportul de
concordanld sau discordanlS dintre stdrile interne ale subiectului gi factorii externi cu care
interaclioneazd sub forma unor trdiri atitudinale specifice. Procesele afective se aflS in
interacliune cu toate procesele gi mecanismele psihice, ele fiind prezente atatin domeniul
incongtientului, c6t gi al congtientului.
Afectivitatea are o serie de proprietSli sau insugiri, iar dintre acestea psihologul Vasile
Pavelcu a surprins urmdtoarele: nota distinctivd a proceselor afective este subiectivitatea,
acestea implic5 o evaluare sau apreciere, au valoare motivationalS, sunt caracterizate
printr-o anumiti intensitate, duratS, polaritate 9i mobilitate. Acestor insugiri li se pot
adduga ambivalenla gi expresivitatea proceselor afective. Relaliile dintre individ gi mediul
inconjurdtor sunt reflectate sub o gamd variatd de trliri inniscute 9i dob6ndite, precum:
modificiri de naturd organicS, afecte, emolii, dispozilii, sentimente 9i pasiuni.
Procesele afective alc5tuiesc fondul gi latura energetici a vielii psihice gi a
comportamentului uman, ele intervin ca surse de energie care potenleazA activitatea, dar
o 9i pot anticipa in coordonatele ei esenliale.
Motivalia este un proces psihic reglatoriu ce reprezintd totalitatea mobilurilor interne
ale conduitei unei persoane care declangeazd activitatea individului, o orienteazi citre
anumite scopuri 9i o susline energetic. Motivalia constituie elementul care pune in
migcare organismul fiind cauza internS a acomportamentului, are rol de activare si
semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice, de mobilizare energeticS a
ELIMPIADELE StrELARE DE sTTNTE socrs-uvaNl OL
DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER BRATU - ELENA Luegl Do
-
PSIHtf LEItriIE ZA 1E

acliunii, de orientare 9i direclionare a conduiteiin direclia scopului propus a fi realizat.

Reglarea comportamentului presupune prezenla unei structuri motivalionale extrem
E I

de variate ce include trebuinle, motive, interese, aspiralii, idealuri, convingeri, conceplii

despre lume gi via!5. Productivitatea subiectului in activitSlile intreprinse 9i eficienla
reglatorie a conduitei sunt determinate de anumite forme ale motivaliei: pozitivS/negativS,
intrinsecS/extrinsecS, cognitivS/afectivS, innEscuti sau primarS/ dob6nditd sau secundarS.
;ilffi:iffi#::"" Oblinerea unor performanle inalte in activitate se realizeazE doarin mdsura in care se
psihologrc

ajunge la un optim motivalional sau la o adecvare intre intensitatea motivaliei 9i

dificultatea sarcinilor ce urmeazi a fi realizate.
Motivalia este un filtru al influenlelor externe, o pirghie a autoregldrii individului,
fofiE motrice a intregii dezvoltdri psihice umane.
2. Legdtura existentd intre afectivitate gi motivalie este una puternicS. Ambele
mecanisme psihice se incadreazd in categoria proctselor psihice reglatorii, au rol
rorelaliei energizant, de orientare gi direclionare acliUnii, determinE modificarea conduitei
rrezentare
umane, reglarea acesteia in vederea adaptirii la solicitdrii mediului.
pe de o parte, afectivitatea are rolul de a pune organismulin acord cu situalia cu care
se confruntS, deci de a-l ajuta pe subiect sd se adapteze solicitirilor mediuluiextern 9i de a
regla conduita umani in direclia elabordrii unor modalitSli comportamentale adecvate.
pe de alta parte, motivafia are rolul de a orienta organismul uman spre satisfacerea
necesitSlilor acestuia pentru menlinerea vielii, este un filtru al experienlelor externe, o
:orelaliei p6rghie a autoreglSrii individului in direclia indeplinirii unor obiective 9i oblinerii unor
.senzalie
performan!e inalte.
prezentarea modului
procesele afective au valoare motivafionald, deoarece orice stare afectivl posedi o
specific in care
interaclioneaz; incdrciturd energeticS, otensiune cu rol de activare, de declangare a unei acliuni, ceea ce
componentele vietii
face ca tr|irea afectivS sI nu fie doar un insolitor al motivului acliunii, ci poate deveni ea
- afectivitatea si motivatia,
menlionand totodati 9i ins59i un motiv. Satisfacerea trebuinlelor are un efect emolional pozitiv gene16nd plScere,
in
categoria sau sistemul
satisfaclie, bucurie, in timp ce nesatisfacerea acestora genereazl nemullumire,
care se incadreaz; fiecare
indignare, tristele. Astfel, trebuinla gi starea afectivi pot indeplini rolul de cauzd 9i efect,
procesele afective put6nd fi considerate motive active aflate in plini desf6gurare, in timp
ce motivele reprezintl procese afective condensate, cristalizate.
Motivalia are rol de energizare, de orientare;i de direclionare a acliuniiin funclie de
tririle afective generate de confruntarea cu factorii externi. Natura triirilor afective este
in strSns| leg|turl cu trebuinfele, interesele, aspiraliile persoanei. De asemenea,
valoarea sau semnificalia obiectului pentru subiect, in funclie de gradul 9i durata
satisfacerii trebuinlelor, poate genera triiri afectlve variate unor persoane diferite sau
aceleiagi persoane, in momente diferite de timp.
Funclia esenlial5 a celor doui procese psihice este de a regla gi adapta conduita
uman|, ele intervenind ca surse de energie internS care potenleazl activitatea 9i
constituind imbolduri spre anumite acliuni.
3. La nivelul psihicului uman, limbajul indepllnegte un rol deosebit de important, el
fiind un fel de ax al sistemului psihic care face posibil fenomenul de congtiin!5. Datoritl
acestui fapt precum gi a rolului integrator 9i coordonator pe care il indeplinegte prin
funcliile sale multiple, limbajul se afli in strdnsd interdependen!5 cu celelalte procese
psihice fiind impllcat si in mecanismele orientativ reglatoare precum afectivitatea 9i
motiva!ia.
in cadrul afectivitSlii, limbajul ne permite sI exprimim anumite reaclii emolionale in
evidenlierea
unei
modalit5li prin
care
func!le de con!inutul mesajului receptat. Limbajul faciliteazi exteriorizarea 9i -
lrmbajul
este implicat in transmiterea unor idei sau triiri afective complexe prin intermediul unor semne
oesfigurarea
qrntre
fiecAruia
procesele/
exterioare denumite expresii emotionale 9i anume prin mimicS, pantomimicS, interjeclii,
Ienornenele
psihice intonatii, schimbarea intensitSlii9i a ritmuluivorbirii. ' impticarea timbaiutui in
Limbajul indeplinegte un rol complex in cadrul afectivitSlii precum: de comunicarg ip derularea
roentificate arectivitslii
.
exterior a stbrii afectivd trdite; de influenlare a conduitei 9i de persuasiune a celorlalli prin
inducerea unor st5ri afective sau a unor reaclii similare 9i la alte persoane; de,,incSrcare"
sau,,desc5rcare" afectivS. Limbajulfaciliteazb manifestarea conduitelor afective, produce ,

disonanla sau consonanla psihicS, efecte de acceptare sau refuz, concordan!| sau
nonconcordan!5 ceea ce face ca acesta si aibd un conlinut afectiv-emolional'
in cadrul motivaliei, verbalizarea face posibilS conturarea, definirea motivelor si
departajarea lor de scopuri. Prin cuvinte ;i propozi!ii distingem in cadrul unei acliuni cauza [l;1:"jJI?"H]'-
sau ceea ce o pune pe aceasta in migcare, de scop sau !el, adic5 unde dorim si ajungem la

QLIMPIAOETE
'uvaNl SGELARE DE EiTIINTE EiEtrIE.UMANE EiUEIEtrT REZELVAT PSIHE]LEEIE Ztr 1 tr
-
t LUP?I -t-rRlNA EaMeLra ANDRAS - vtETER BRATU - ELENA LUPSA
lEl. 84
evidentierea unei
modaliteli prin care
limbajul este implicat in
desfSSurarea f ieciruia
dintre procesele/
fenomenele psihice
identificate
explicarea succintS, in
contextul teoriei lui
Abraham Maslow, a
specificului structurii
motivalionale a
personajului din textul dat
EiuBrEtrT REZELVAT PSTHELEGIE 2O1EJ
PSIHIf LEEIIE . 2A 1 E
capetul acliunii. Limbajul este o modalitate prin care putem crette gradul de eficien!5 a
diferitelor forme ale motivaliei. De exemplu, motivalia cognitivS poate fi accentuate prin
conflictul de idei, prin contradicliile argumentative cu ceilalli, iar motivalia afectiv5 poate
fi accentuatS prin retragerea sau doar ameninlarea cu retragerea aprobSrii gi afecliunii
celor dragi. limplicarea
Comenzile verbale au rol de reglaj a conduitei prin activarea unor impulsuri, iderularea motivatiei
semnalizarea unortrebuinle, orientarea spre anumite scopuri cu intenlia de a leindeplini,
astfel, de dlreclionare ti conducere a propriului comportamentin sensul dorit. Prin Iimbaj
se transmit imbolduri spre acliune, trebuinfe, aspiralii, se fac cunoscute in exterior
interesele spre anumite domenii de activitate, obiecte sau persoane, astfel comunicarea
are un conlinut motivalional.
4. Reglarea optimi a comportamentului presupune prezenta unei structuri
motivallonale care sI pund in migcare organismul, care sE stimuleze gi si suslinE energetic
acliunea pe tot timpul desfSgurSrii .icesteia, care sA direclioneze conduita spre
indeplinirea scopurilor propuse.
Trebuinlele sunt structuri motivafionale bazale gi fundamentale ale personalit5lii,
care stau la baza activitSlii umane, reflect6nd, cel mai pregnant, echilibrul biopsihosocial intl
ana
al omuluiin condiliile mediului extern. urn
Psihologul american Abraham Maslow a realizat o clasificare a trebuinlelor pe care le
organizeazi ti structureazd respect6nd o anumiti ierarhie, dispus6 sub forma unei
piramide, numiti ,,piramida trebuin!elor". Modelul ierarhic al trebuinlelor umane
cuprinde cinci categorii de trebuinle ;i anume: trebuinle biologice sau fiziologice: foame,
sete, trebuinla sexualS; trebuinle de securitate: apSrare, proteclie, echilibru emolional;
enumerarea
trebuinle de afillere: trebuinla de a fi
acceptat, de a primi 9i oferi afecliune gi de rebuinte diferenliate in
apartenenld la un grup; trebuinle de stimi de sine: trebuinla de aprobare, recunoagtere gi modelul lui A. Maslow
prestigiu, de a atinge obiective; trebuinle cognitive: trebuinla de a inlelege, de a
cunoagte, de a explora; trebuinle estetice: trebuinla de frumos, de ordine; trebuinle de
autorealizare: de realizare a potenlialului, de autoimplinire.
Sistemul lui Maslow presupune o anumitS ordine de prioritate, o succesiune in
satisfacerea acestora incep6nd cu cele de la baza piramidei gi continuAnd cu cele ce se aflS
mai spre vdrf. Textul ne relevd prioritSlile motivalionale ale personajului, care nu este
motivat, in primul rind, in acliunile sale de satisfacerea trebuinlelor flziologice, intruc6t
,,plScerea gi fericirea nu mi-au apirut nlclodatd ca scopuri in sine", dar nici a celor de
securitate, cici idealurile care l-au cSlSuzit gi i-au dat,,curajul de a infrunta greut5lile vielii,
au fost binele, frumosulgi adevSrul".
Trebuinla de stimi este exprimatd prin faptul c5 personajul igi impune mereu
obiective ce trebuie atinse 9i a cdrorindeplinire depind de stridania lui:,,trebuie si md
strdduiesc pentru a da in aceeagi mdsurd in care am primit gi primesc inc5". Aceastd
trebuintd nu este direclionat5 de nevoia de,,succes exterior, lux", lucruri care,,is-au pSrut
din tinerele demne de dispre1", ci din dorinla de realizare a unor idealuri. Acest lucru aratd
faptul cd la originea comportamentului sdu se aflS anumite trdiri afective complexe, o
via!5 lSuntric5 tumultuoasl care in conceplia sa ,,se sprijinS pe munca oamenilor de
astizi, ca 9i a celor morli", simlind ,,nevoia de cumpltare". Aceste acliuni ale personajului
demonstreazi trebuinla de afiliere la un grup de apartenen!5, deoarece, fSri
,,sentimentul acordului cu cei care 96ndesc la fel... viala mi s-ar pdrea goald", de a oferi
afecliune,,in aceeagi mJsurd in care am primit gi primescincS".
Potrivit sistemului ierarhic a lui Maslow, cu c6t o trebuin!5 se aflS mai spre v6rful
piramidei, cu atat ea este mai specific uman5, iar satisfacerea sa are un efect emolional
pozitiv. lnformaliile furnizate ne relevi astfel faptul cE la originea conduitei personajului
se afld trebuinlele cognitive, cele estetice gi de autorealizare, considerate a fi trebuinle de
cregtere.
Analiza textului dovedegte, de asemenea, faptul cE viala is-ar pSrea goalS
personajului nostru fIrH ,,indeletnicirea cu ceea ce este obiectiv, cu ceea ce rim6ne
intotdeauna de neatins pe ti16mul artei 9i al cercetdrii gtiinfifice", ceea ce indici, din nou,
faptul cE acesta actioneazi spre a-9i satisface anumite trebuinle cognitive si estetice.
Putem preciza faptul cd ,,motorul" personalitSlii personajului, sursa de energie
pentru toate acliunile sale 9i cauza comportamentului sEu este trebuinla de autoimplinire
a unor idealuri, care ii ,,orienteazi strdduinla gi judecata". ldealurile reprezintd proieclii
ale individuluiin sisteme de imagini 9i idei care ?i ghideazi intreaga existen!5, put6nd fi de
ELIMPIADELE EiEELARE DE SiTIINTE Eiocro-lJvANE
DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER E|RATU - ELENA L|.JPgA
 :

PslHErLrf EirE - 2B 1E r El - t]5 !

natur; morale, filosoficS, esteticS, politic; sau existentialS.

ldealurile personajului ,,binele, frumosul gi adevdrul", ca opliuni valorice gi
programatice de via15, reprezint5 motivul central al existenlei acestuia, o adevdrati for!5
spiritualS decisivi pentru individ.
rjului in
in concluzie, specificul prioritSlilor motivalionale, aga cum se dezvdluie ele, ne arat5
'atiei faptul cI ordinea de satisfacere a unor trebuinle nu este ?ntotdeauna aceeagi, cA aceasta
este determinati de anumite trisituri de personalitate, de valorile dupi care se ghideazl
individul gi de faptul cd la originea conduitei umane se aflS o constelatie de factori
motiva!ionali care suntintr-o interacliune permanentS.

SUBIECTUT III
Fiecare om este unic gi original in felul sdu, fiecare dintre noi avem anumite
manifestdri comportamentale care ne individualizeazd gi iiferenliazS in raport cu ceilal!i,
aga inc6t cu tolii suntem diferili, iar aceaste diTerenle indiviuale dintre oameni pot fi
explicate prin prisma unortrisSturi gi caracteristici ale personalitSlii.
Personalitatea reprezinti sistemul insugirilor stabile gi specifice unei fiinle umane
introducere
generalS la
concrete care i;i pun amprenta decisiv asupra manifestdrilor psihocomportamentale ale
ce
Psihologica
analiza
urmeazS a fi
reallzata acesteia. Personalitatea poate fi astfel definitd drept elementul stabil al conduitei unei
persoane, modul sdu obignuit de a fi, ceea ce o diferenliazd de altele (Norbert Sillamy).
,,Personalitatea" este un concept complex al Psihologiei, care poate fi abordat dintr-o
perspectivd progresiv5 sau una constructivS: din perspectiva trisSturilor de personalitate,
prin descrierea unor laturi sau dimensiuni ale personalitSlii sau din perspectiva conduitei
psihosocialS.
Conside16nd mai intii perspectiva trdsdturilor de personalitate, se poate aprecia cd
I unitatea conceptualS de bazd a personalitSlii este tr5s5tura, definitd ca o predispozilie
generalS de a te comporta gi de a rdspunde in acelagi fel la o varietate de stimuli, ceea ce
individualizeazE comportamentul subiectului, controleazE gi orienteazS intreaga
personalitate.
precizareacontextului
general pentru Conform teorieitr5slturilor a lui Gordon Allport, tr5s5tura este unitatea descriptivi a
identificarea personalit5lii ce reprezinti dispozifia generalS a persoanei, care este responsabilS de
trisiturii/trisAturilor
cardinale ale personalitSlii
consistenla comportamentelor sale in diferite situatii. G. Allport realizeaz5 o distinclie
prezentate de text importantd intre trei tipuri de trdsdturi ce sunt organizate ierarhic: tr6situri cardinale,
trislturi principale gi dispozilii sau trSsituri secundare. O trSs6turd cardinalS exprimS o
dispozilie at6t de p5trunzdtoare gi de important5 in viala unei persoaneinc6t ise poate
vedea amprenta in fiecare act al acesteia, evidenliind particularitSlile relativ strabile ale
unei persoane gi considerati a fi cauzi a unui comportament consistent. Aceasta domind
gi controleazE comportamentul, orienteazi intreg sistemul de personalitate al individului.
lnformaliile furnizate ne relevi urmStoarele trdsbturi centrale alelersqnqlitSlii orecizareatrasdturilor
personajului: emotivitatea gi firea profund artistic5,'fiinci p#ioilt d;iili. eersonalul cardinalespecifice

identificarea
trdsiturii/tris;turilor
cardinale ale personalitdIii
Prezentate de text
este o fire sensibilS, cu reaclii emotive puternice, care ,,se inflScdreazd c6nd vorbegte de
femei', este o fire sentimentalS care,,vorbegte melancolic de neghiobia noastrl 9i de gloria
sa". Personajul este o fire profundi, visStoare, fr5m6ntat de propria evolulie spiritualS,
vorbindu-le mereu celorlalli despre gloaria lui, spun6ndu-le cd ,,ceea ceil pdstreazd vielii e
gloria". Este atras de lecturS, de literaturd , le,,vorbegte mult asupra cirlilor citite" 9i cu
pasiune prietenilor despre c5rlile citite momente in care ,,incearcS s5 pari schimbat,
superior, modificat de lecturi". Firea artisticl artisticS gi creatore este suslinutd 9i de faptul
cS,,iubegte teatrulgi plSnuiegte sd scrie piesein trei acte", astfelinc6t valoarea dominantS

Pe l6ng5 aceaste tr5sdturi dominante ale personalit5tii personajului, se pot identifica

in text 9i o serie de caracterisitici principale gi secundare, ce exprimE dispozilii care
acoperd o gamE mai restrdnsd de situatii dec6t cele cardinale, dar care impreund cu
rdentificarea acestea contureazS profilul psihologic al personajului.
Mielu Zlate aratd cd modelul cercurilor concentrice, elaborat de el, igi are origine in
conceplia lui Gordon Willard Allport cu privire la trdsdturile de personalitate clasificate in
ffi[1111;:;:::,,,
trSsituri comune (care ii aseamdni pe oameni gi care contribuie la compararea acestora)
modelul cercurilor
gi trisituri individuale care pentru a fi deosebite de celelalte au fost denumite dispozilii concentrice - Mielu Zlate
personale (care ii diferenliazi pe oamenii unii de allii). Trdsdturile individuale sunt divizate
in trei categorii 9i anume: trisdturi cardinale, centrale 9i secundare. Aceste trisituri pot fi
dispuse in trei cercuri concentrice: in cercul din mijloc sunt amplasate trSsdturile

vaNE It'"o,,qou.E
UQRINA sEELARE DE STIINTE SEtrIE-IJMANE sUBIEtrT REZELVAT P5IHELEEIE ZAlA
,ue9A Eavglta. ANDRA.s - VItrTER BRATU - ELENA LUPSA

1El.86
identificarea
tr;siturii/trSsAturilor
principale ale Personalitilii
prezentate de text
EiUBIEtrT REZELVAT PsiIHELEEIE
;
PsrHtfLEtrilE - ZE]1tr
cardinale, in urmdtorul cerc, trdsiturile centrale, iar la periferie, in cercul cel mai mare'
sunt amplasate trisdturile secundare. Trisituri caracteriale sunt doar primele doud
categorii, adici emotivitatea 5i firea sa profund artisticd, in calitate de trdsituri cardinale 9i modelul cercurilor
faptul ci este sentimental, comunicatiy sociabil, dar este perceput ca nesincer, mirginit, concentrice - Mielu
increzut, complicat, in calitate de trisituri principale sau centrale, deoarece acestea au
pot
constan!;, stabilitate in comportamentul lui Robert (insugirile caracteriale secundare
deveni active insi la un moment dat).
Alte caracteristici ale personalitSlii personajului pot fi identificate prin descrierea
unor laturi sau dimensiuni ale personalit;Iii,9i anume caracterul, aptitudinile 9i
creativitatea.
Caracterul este latura relalional-valorici a personalitSlii ce cuprinde un ansamblu
insugiri psihice esenliale gi stablle ce se exprlmS in valorile promovate 9i in atitudinile
psiho-moral al unei
specifice fald de anumite domenii ale existenlei su'biectului. Portretul
persoane poate fi precizat prin conturarea.diferitelor trisSturi de caracter, care reprezinti
pozilii ale subiectului fald de cele din jur, un mod de a se raporta la evenimentele
existenlei sale in lume. Aceste modalit;Ii se numesc,,atitudini" 9i reprezintd modalitatea
de raportare la o clasS generald de obiecte sau fenomene 9i prin care persoana se
orienteazi subiectiv 9i seautoregleazi preferen!ial.
lnformaliile puse la dispozilie ne relevS faptul c5 personajul este atras de lecturS 5i
literatu16, vorbindu-le mult prietenilor,,asupra cdrlilor citite",,,iubegte teatrul 9i argumentarea Prezentei
plSnuiegte se scrie piese in trei acte". Aceasta preocupare pentru c5rli devine o adevSratS trSsSturi principale
de la aspecte
pasiune, care i9i pune amprenta nu doar asupra intregii sale personalitSfi, ci 9i asupra
modului cum rela-tioneazS cu ceilalli. in disculiile cu prietenii el afigeazS o atitudine
g5ndegte
individualista, vorbindu-le mult despre cirlile citite 9i nu le spune ceea ce
despre fiecare in parte, deoarece nu corespund firii 9i preocuparilor sale. Ceilalli insS i9i
ei.in relalia cu prietenul
doresc s5 9tie,,nu ceea ce spune, ci ceea ce crede" acesta despre
sdu, acesta incearcd si manipuleze perceplia acestuia fa!} de
propria persoanS, cbci de
cSnd ,,s-a convins, poate, c5 nu voi scrie niciodatS un roman in care el sd fie zugrSvit
ridicol... de atunci, incearcd si parS schimbat, superiol modificat de lecturi cAnd vorbegte
cu mine." Robert este o fire profundS, ,,complicat5", pentru care este esentialS evolulia,
giincrezut", mai
fiind insi acaparat de pasiunea pentru cIr1i, el este perceput ca ,,mErginit
mai mulli prieteni el le vorbegte despre gloria lui,
ales pentru cI atunci c6nd se adunS
aceasta fiind cea care,,il pistreazd vielii". g
Aptitudinea, ca dimensiune instrumental-operalionalS a personalitSlii, rePrezint5 unl
complex de insugiri fizice gi psihice ca re determind performa nle in activitate. q
Aptitudinile combinate de o manieri originalS 9i creatoare constituie talentul, ceea ce
!
corespunde creativitSlii de nivel superior, aceasta reprezent6nd un complex de
insuiiri 9i
I
p:.1:1
aptitudini care, in condilii favorabile, genereazS produse noi 9i de valoare I
personalitSlii
societate. Firea artisticS a personajului este demostratS prin profunzimea I
pasionatS de c5rli, de glorie, personalitatea sa put6nd fi apreciatS ca originalS, I
exprim6ndu-se intr-o manier5 distinctd, inedite sau chiar surprinz5toare in raPort cu cc
I
ceilalli. I
ps
p(
Aptitudinile, pe o bazd ereditarS (zestre ereditard latentS) variabild de la un individ.la I in
generali,
altul, in buni mdsurd se dob6ndesc. in cazul lui Robert, inteligenfa ca aptitudine I
este dezvoltatd ca urmare a lecturilor bogate 9i a experienlelor de via15. in mEsura in care
putem
Ht"lt:r"Ni;:fl]
am lua in calcul teoria inteligenlelor multiple, elaboratS de Howard Gardner, lporninddetaaspecte
afirma cd este dezvoltatS, in primul 16nd inteligen;a lingvisticd, deoarece citeSte cu laptitudinale
plScere c5rli diverse (Balzac, lbsen sau Victor Eftimiu), vorbegte mult 9i cu ugurin!5.despre I
c5rlile citite, despre experienlele sale de via1i, iubegte teatrul 9i plSnuiegte sd.scrie Piese I
in trei acte. TotodatS, personajul analizat dovedegte inteligente intrapersonalS, deoarece I
este congtient de punctele sale slabe 9i forte, planificd 9i urmSregte realizarea nropriilor!
sd scrie piese in trei acte"), i9i monitorizeazi gAnduri.le
I interese i,,plinuie;te ?' :T"11'"., I
i mai ales in relaliile cu ceilalli (,,incearc5 si parS schimbat, superiori modificat de lecturi I
aceasta este mail
I c6nd vorbegte cu mine"). in ceea ce privegte inteligenla interpersonalS,
(,,9tiu c5 md dispreluieSte
Iputin dezvoltatS, cici ipi dispreluiegte prietenii sau cunosculii I
Emult, pentru cd spune el, nu cunosc via!a"), vorbegte mult despre el 9i despre Sloria lui I
Brtrn.i c6nd se int6lnegte cu prietenii nedemonstrSnd empatie, inlelegere fa!5 deJ
Iactiunile/realizdrile celorlal]i, motiv pentru care este in acelagi timp,,,simpatic
-- gi5
E--:.- -,;,
a nti patic".
[
ZEJlE ELIMPIADELE EitrELARE DE STIINTE Socto-lJvANI
DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER BRATU - ELENA Lueoi
 Y
---..-
PsrHtsLtf EitE r 2g l tl 1El - t]7

Trdsiturile temperamentale sunt caracterisitlci ale personalitSlii ce se referd la

comportamentul exterior, concretizat in motricitate, vorbire, reaclii afective 9i cantitatea
ilor de energie de care dispune o persoanS. Temperamentuleste latura dinamico-energeticd a
lielu Zlate
personalitSlii, cu caracter inndscut, care structureazS din punct de vedere formal
conduita uman5.
De-a lungul timpului incercdrile de clasificare a temperamentului au fost multiple,
insd primele 9i cele mai cunoscute tipologii temperamentale sunt cele clasice: coleric,
sangvinlc, flegmatic 9i melancolic, descrise de Hipocrate. Este important de precizat cd in
practici tipurile temperamentale pure sunt foarte rare, iar cei mai mulli dintre noi avem
insugiri combinate de la mai multe tipuri, dar dominante sunt cele ale unui anumit tip.
pornind de la comportamentul exterior al personajului analizat, asociat cu tipurile. [*'rT#I"::1
temperamentale clasice, putem afirma faptul cE acesla are un temperament melancolic"
dominant gi un temperament sangvinic secundar.
Firea profundS, atitudinea creatoare, pasiunea pentru cirli 9i literaturS, firea artisticd
,,care iube5te teatrul gi pldnuiegte sd scrie piese in trei acte", relev5 latura melancolicd a
personalitSlii sale. Robert este un ,,sentimerital" ce vorbe;te melancolic de neghiobia
noastrd gi de gloria sa 9i o fire idealist5 care spune cd ,,ceea ce il pistreazd vielii e gloria".
Personajul are dificultSli de adaptare socialS, deoarece degi igi cunoagte foarte bine
analiza aspectelor prietenii atunci c6nd se aduni mai mul1i, el ,,vorbegte despre gloria luii ceea ce il face
prezenlei temperamentale relevante
principale ,,simpatic gi antipatic in acelagi timp" (,,incearci si pari schimbat, superior, modificat de
,specte lecturi c6nd vorbegte cu mine").
Personajul nu este sincer?n relaliile cu cei din jur: nu spune ceea ce 96ndegte despre
ceilalli,,,ceea ce crede" cu adevdrat despre ei. Robert este preocupat de lucrurile care i se
int6mpl5, evenimentele au un ecou puternic asupra comportamentului sIu, cici de c6nd
,,s-a convins, poate, cd nu voi scrie niclodati un roman in care el sd fie zugrdvit ridicol" 9i
,,incearci sd parS schimbat, superior, modificat de lecturi c6nd vorbegte cu mine'"
in relaliile cu ceilalli personajul are o gesticulalie expresiv5: ,,se inflicireazS c6nd
vorbegte de femei", este un tip emofional 9i expansiv, ,,c5nd ne adundm prieteni mul!i,
Robert ne vorbegte despre gloria lui", ceea ce il face sI fie in centrul atenliei, mai ales prin
pasiunea sa pentru cdrli, degi oratoria sa este ,,fbrd miez". Personajul este o fire spiritualS
ce se dovedegte interesatd de felul in care il v5d ceilal!i, dar nestatornic emolional, fiind
perceput ca ,,mdrginit... complicat... increzut". Teama de a fi el in;u9i se manifest| in
relaliile cu ceilalli prin faptul c5 nu spune ceea ce crede despre oameni 9i cb i9i modific5
discursulin funclie de modulin care vor s5-l creioneze ceilalli (,,incearcd sd pard schimbat,
superior, modificat de lecturi cAnd vorbegte cu mine"). Robert are abiltSli de comunicare
socialS, este persuasiv in comunicarea cu ceilalli (,,mi-a mSrturisit odati cd D'Annunzio ii
seaminS"), este preocupat de succes (,,ceea ce il pdstreazi vielii e gloria"), vorbegte mult
despre cdrlile pe care le-a citit din dorinla de a le ardta celor de v6rsta sa care sunt
preocupdrile sale, apreciind c5 ,,trdiegte" atunci c6nd citegte.
?n concluzie, prin identificarea 9i descrierea unor tr5sSturi 9i dlmensiuni ale
concluzia analizei
psihologice a
personalitSlii personajului, se contureazl urm5torul profil psihologic: temperament
Personajului prezentat melancolic dominant cu tendinle sangvinice, tendinla de a afiga o atitudine nesincer5 9i
in textul citat deformata in relaliile cu cei din jur, preocupat de evenimentele realitalii care au un ecou
l prezenlei puternic asupra personalitSlii sale.
i principale
in calitatea sa de fiin!5 socialS, omul este produsul unui proces de socializare, ceea ce
aspecte
inseamni cd nu poate trdi singur, izolat de ceilalli, in afara relaliilor sociale. Conduita
psihosocialS reflectl perceplia socialS a imaginii de sine, construindu-se in cadrul
rela!iilor interpersonale, prin comportamentele pro sau antisociale pe care le
intreprindem.
lmaginea de sine este o construclie socialS ce se formeazi prin apartenenla la un grup
analiza conduitei
psihosociale
social, prin compararea cu ceilalli 9i prin cunoagterea propriilor abilit;Ii, priceperi, valori,
credinle 9i atitudini fa15 de al1ii, reprezent6nd o perspectivd individualS asupra propriei
personalitSli. Perceptia sociald asupra imaginii de sine reprezinti ceea ce 96ndesc ceilalli
despre noi, despre modul cum aritlm, cum ne comportim, despre cine suntem 9i cum
suntem. ldentitatea unei persoane se construiegte prin realizarea unui echilibru intre
imaginea proprie de sine sau imaginea despre sine 9i imaginea socialS de sine, adicS
aprecierea,,celuilalt" aga cum o percepe subiectul.
Datoriti unor trdslturi negative ale imaginii de sine, precum lipsa de modestie legat5
lde pasiunea sa pentru cErli (,,ne vorbegte despre gloria lui. Eu il intreb bdnuitor daci
-UvaNl
, LuPgA ELtMptaoeuE strtrLARE DE EiotrIE.UMANE EiUBIEET REZELVAT PSIHELEEIE Ztr 1 E
- DOCIUA EAMELIA ANDRAS -=iTrNTE
VIETER EIRATU - ELENA LUPSA
 PsrHtfLtstritE

lmunceSte cu adevdrat, ca sd o ajungi. El spune c5 citeSte pe Balzac, pe lbsen 9i pe Victor o

f ftirlr") Si atitudinea nesincerd in relaliile cu ceilalli (,,a9 vrea mult si gtiu ce crede D
I Robert despre mine, nu ceea ce spune, ci ceea ce crede") determind o perceplie socialS
lambivalenti a personajului. Firea sa expansivi 9i expresivS, dar 9i atitudinea de a
lsuperioritate pe care o afigeaz5 in relaliile de comunicare, fac ca el sb fie perceput ca a
| ,,simpatic ai antipaticin acelaSitimp"'
I Aceastl perceplie se datoreazl gi discrepanfei care existd intre perceperea propriilor 9l
analiza conduitei
psihosociale
f preocupEri gi obiceiurilor prietenilor s5i, care nu se potriveau cu firea sa, astfel personajul PT

I degi igi cunoagte foarte bine prietenii, analiz6ndu-le obiceiurile apreciazi totugi ,,cb nu al
I .rnosc via!a,,, c5 el ,,tr5iegte" atunci c6nd citegte sau i9i pierde timpul plimb6ndu-se A.
L,duminica la gosea". B.
I in plan social predomind relaliile de comunicare gi cele afectiv simpatetice, deoarece
I acesta nu simte nevoia si dispunl de mai multe ]nformalii despre partenerii relaliei c.
I int"rp"rron.le, ci doregte si le comunice d€spre ceea ce citegte, despre preocuplrile lui,
I comportamentul siu social are efecte asupra feluluiin
le vorbegte despre gloria sa (astfel 5t
I care este perceput, cSci ,,tuturor Robert ne e simpatic Si antipaticin acelagi timp"). in
in concluzie la analiza conduitei psihosociale putem preciza faptul ci atitudinea sit
' personajului in raport cu sine 9i cu ceilalli este una negativS, atitudine pe care o ln1

conctuzia anatizei compenseazi insd prin firea sa emolionalS 9i expansivS, prin capacitatea sa de a-i atrage co
conduitei psihosociale pe ceilalli in centrul preocupbrilor sale, ceea ce contureazd o identitate socialS p€

, a m bivalenti fiind valorizat atet negativ cit 9i pozitiv in relaliile socia le dezvoltate in cad rul ln'
. gruPului de aPartenen!5. m
9ti
ln'
9i i

ar
ln'
mr

"J
rni
mrl
rnd
arl
rnd

EiUBIEET REZELVAT PSIHELOEIE 2A1trJ ELIMPIADELE siET]LARE DE EITIINTE SiEtrIE-IJMANE

DERINA EAMELIA /O\NDRAEi - VItrTER BRATU - ELENA LUPSA
 PsIH]fLtfGIE - Z-EJE9

DE gTtlNTE SOCIO-UMANE - ETAPA NATIONALA- CRA|OVA,12-16ApRtLtE 2OO9

^, rMptADA E - suBlEcr
PslHoLoGl
J'rliot,'o
sunt obligatorii. Se acordd 10 puncte din oficiu.
- Toate subiectele
de lucru este de 3 ore'
] fimpul efectiv

memoria faciliteaz5 adaptarea persoanei la mediu 9i eficientizarea comportamentului; ea se

Xffi#mperioarS,
' nteracliu ne cu toate celela lte procese psi
nenti i le h ice.
^flintroperma
t prezenta\i patru caracteristici ale memoriei ca proces psihic cognitiv superior.
e. fviaentiati ocorelalieexistentdintretermenii memorieqimotivofie,redact6nduntextcoerent,deaproximativojumitatede
paginS,in care sd ii utilizaliin sensul specific psihologiei.
C. Analizal',i,pe baza unuiexemplu concret, doud forme ale procesului memor5rii.

SUBIECTULII-30Puncte
in psihologia contemporani o importanld deosebit5 se acordi ,,Teoriei inteligenlelor multiple" elaboratS de Howard Gardneri
sintetizat5 maijos:
lnteligenla lingvisticd Aceastd inteligen!5 implicl abilitatea de a citi, de a scrie 9i de a
-

comunica prin cuvinte. Un tAnirse poate astepta s5-9i foloseascS abilitSlile lingvistlce
pentruacomunicaceeace;tiedejasauoricenoudinformaliepecare gi-ainsugit-o. H
Inteligenla logico-matematici - AceastS inteligen!5 vizeazd abilitatea de a cSuta
modele, motive 9i de a g6ndiintr-o manieri logicd. Poate fi asociatd cu 96ndirea
giinlificS.
lnteligenta spalial5 - Aceastd inteligen!5 constS in abilitatea de a 96ndiin imagini
gia percepe cu acuratele lumea vizualS; capacitatea de a transforma percepliile gi
a recrea aspecte ale experienlei vizuale cu ajutorul imaginaliei.

lnteligenga muzicalS - Aceasti inteligen!5 consti in abilitatea de a compune

melodii gi de a folosi ritmul in actul inve!5rii; persoanele cu aceasti inteligenld 6
sunt sensibile la tona litatea, intensitatea, ind llimea 9i tim bru I su netului.
lnteligenla kinestezici - Aceasti inteligen!5 implici abilitatea de a se folosi de
migcirile propriuluicorp pentru a rezolva probleme.
E ,Eit
+r
lnteligenla interpersonalS - Aceastd inteligentd implicS o interacliune eficienti cu celelalte persoane, capacitatea de a empatiza
cu acestea gide a recunoagte diferenlele dintre oameni.
lnteligenla intrapersonalS - Aceasti inteligen!5 constd in abilitatea de a reflecta asupra propriilor
96nduri, sentimente si de a se
analiza pe sine in raport cu ceilalli.
lnteligenfa naturalistd - Aceastl inteligen!5 exceleazd ?n capacitatea de a deosebi o specie de alta, de a face distinclia intre lumea
naturalS 9i mediul inconjurStor.
Realizali o analizi a modului in care poate fi armonizat/ corelat gradul de dezvoltare at
,,inteligenletor" evidenliate de H.
Gardnerin raport cu caracteristicile stadiilor formulate de J. Piagetin cadrul teoriei psihogenetice asupra
inteligenlei.

SUBIECTUL ilt -30puncte

Analizali,in limbaj de specialitate, profilul psihologic conduita psihosocialS a tatSlui
9i naratorului din urmdtorultext:
om plecot de ocosd, nu Stiom ce md ogteaptd... dar voiom cu tot dinadinsul sd plec, sd-mi caut de proprio viold... Lo noiin
"Cdnd
s?t' erom
fiul lui lon, rorimi spuneo cinevo pe nume. Tota ero mdndru pentru cd eram bdiotul lui cel deStept, hornic lo treobd si ii
semdnqm lo toote.
Am aflot de oceostd mdndrie a lui moi tdrziu, cdnd oamenii vorbeou de asta lo pomenirile pe core i le
fdceo mome. Niciodqtd
nu m-q ldudotin
fofd, dor oveo o sclipire in ochi pe core eu nu oinlelegeom otunci. Ero in store sd munceoscd oricdt pentru a oveo
moi frrroosd gospoddrie. Credea cu tdrie cd omul sfinleSte locul
',',0 5i, uneori, i1i manifesto pdrereo de rdu cd pdrinlii sdi nu l-au
tqsqt sd
focd mai multd corte.
Cdnd luom premii lo pcoold, md grdbea dupd serbore, oveom drum de mers
5i multe treburi ocosd. Nu-mi pomeneo nimic
"
aespre premiu,
dor oomenii mi-au zis cd se ldudo lo toli cu mine ;i le fdcea cinste pentru orice reuSitd o mea. intr-un on, ou murit
tttulte
onimole gi otunci mi-o spus cd trebuie sd md foc doctorveterinor, cd dsto e un om importontin sot.
Am stut la internotin timpul liceului gi venea de acosd cu de toate, impdrleo to colegi bundtdlifdcute de momo. Se intereso lo
$coqld de rezultotele mele
5i, chior docd erou foorte bune, nu md ldudo pentru ele, spunea cd se poate 5i mai mult pentru a reuSiin
viqld.
Am dot exomen lo medicind, om devenit doctor dor nu veterinor ci de oameni. Desi am intrat primul lo focultote, tota o fost
Fulin dezomdgit de
olegereo mea deoarece oomenii se moifoc bine 5i singuri dor onimolele nu.
ln vaconle veneom ocasd giimi cereo totfelul de sfoturi medicole pentru bolile lui gi ole vecinilor, pdreo impresionot
.
regecto
de ele dor nu le
niciodotd. Md pregdteom de obsolvire cdnd mamo m-o onunlot cd inimo totdlui meu s-o oprit in somn. Cdnd am citit
Jurdmdntul
lui Hypocrote gtiom cd el md oude de ocolo de sus, cd are licdrireo oceeain ochiSi poate ocum, m-orfiimbrdligotin sfdr1it."

4ANE !a,"",,oo=aE sitrELARE .DE EiTTNTE siEtrIE-IJMANE

aQRtNa EAMELTA EiUBIEtrT PEiIHELI]EiIE ZCJEJg
JPEiA ANDRAS - vrtrTER BRATU - ELENA LUPSA
I
PSIHELEtriIE

oLlMptADA DE gTilNTE soclo-uMANE - ETApA NATIoNAIA- cRAlovA,12-16APRlLlE 2009

DtsctPLlNA PslHoLoGlE - BAREM DE NOTARE 5l EVATUARE

o Se acordd 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL l- 25 puncte
'

A. c6te doui puncte pentru prezentarea fiecdreia dintre cele patru caracteristici ale memoriei 2px4=8 pu
B. - c6te 2 puncte pentru utilizarea fiecdruia dintre cei doitermeni daliin sensul specific psihologiei 2px2=4
- evidenlierea unei corelalii existente intre termenii da!i 4
- incadrarea in limita de spaliu precizatS 2
C. - c6te 4 puncte pentru analiza fiecireia dintre cele doud forme ale memoririi 4px2=8
- 4 puncte pentru construirea adecvatd a exemplului . 4

SUBIECTUL ll- 35 puncte

cate 3 puncte pentru prezentarea fieciruia dintre stadiile evoluliel intelectuale conform teoriei luiJ. Piaget 3px4=12 punt
cate 3 puncte pentru evidenlierea corelaliilor existente intre evolulia stadialS a intelectului 9i procesualitatea tipurilor
inteligen!d 3px4=12
- utilizarea adecvatd a limbajuluide specialitate 2
- coerenla prezentSrii 2
- originalitatea analizei 2

SUBIECTUL lll- 30 puncte

- 7 puncte pentru identificarea proceselor psihice 9i a caracteristicilor personalitilii;
- 15 puncte pentru descrierea profilului psihologic gi a conduitei psihosociale, prin utilizarea informaliilor din texU
- 4 puncte pentru utilizarea adecvati a limbajuluide specialitate;
- 4 puncte pentru structura coerenti gioriginalitatea analizei.

BAREM PsIHELEEIE ZOEIg Er-rvptacieLE StrELARE DE EiT]INTE SgCIO-UMAN'

DERINA EAMELIA ANDRAS - VIETER ERATU - EueNa LuP9'
 PsrHgLtftritE r ZEJE9
_-
oUMPIADA DE $TllNTE SOCIO-UMANE -
ETAPA NATIONALA - CRAIOVA, 12-16 APRI LI E 2009
DISCIPTINA PSIHOLOGIE - SUBIECT REZOLVAT
lRezolvorea propusd olerd in primul rdnd indicotii de rezolvore, fdrd a epuizo sou o
constitui sinoiro rezolvore posibild. lnformotiile precizote intre poronteze dreote sou in avAnd in vedere modul de

morqineo textului nufac porte din rezolvoreo propriu-zisd.l formulare a subiectului,

abordarea trebuie si fie
una secvenlialS, a fiec5rui
puncte SUBIECTUT I punct in parte, respectand
cerintele formulate
puncte lmpresiile, imaginile, 96ndurile, emoliile, migcSrile prezente nu se pierd, nu se
puncte evapore, nu disparf;re a lSsa o imaginein creier, ci ,,dispar" in trecut, se sedimenteaz;, se
puncte cristalizeaz5 pentru ca mai apoi si fie scoase la lumini 9i refolosite. Omul, pe 16ngd
capacitatea de a sim!i, percepe, reprezenta, g6ndi are gi capacitatea de a reline, conserva
puncte de{inirea memoriei in
gen€ral; la o" o"'"'
gi reutiliza propria sa experienlS. Acest lucru se realizeazA cu aiutorul ,"rori"i.
introducere
puncte tratarea
cerinlelor l",lilLt"
Memoria este definitd ca un proces pSihic superior de intipirire, stocare 5i
I
subiectului
precizarea celor patru
reactuatizare a informatiei, a experienlei trecut'e sub formd de- amintiri. Memgria este un caracteristici ale
puncte proces psihic activ, selectiv, inteligibil 9i mijlocit, caiacteristici esentiale care o integreaze memoriei

lrilor de in structura proceselor gi activitS!ilor specifice omului.

puncte A. Memoria este active, deoarece suportd modificSri 9i transformiri importanter
puncte at6t la nivelul subiectului care memoreazS, c6t;i in materialul de memorat, dispunSnd de
lor"r"n,"r"" .rrro"rr,r,
puncte operatori proprii pentru prelucriri, evalueri gi reorganiziri logice. Astfel, memoria tinde si ar memoriei
puncte transforme trecutul 9i nu doar s5-l reproduci pur ti simplu, nu este precum o bibliotecS in
care c5rlile stau fixate o datd pentru totdeauna, ci ca unain care acesteaigi schimbd mereu
Jactiv
loculin funclie de necesitdlile celui care o folosegte.
Caracterulselectiv al memoriei ne arat5 faptul cd nu relinem gi nu reactualizim toate lor"r"nt"r"" .r...t".ului
informaliile memorate gi stocate, ci numai o parte a acestora in funclie dorinlele, al memoriei

preocupirile, interesele noastre, de v6rsta, sexul 9i gradul nostru de culturi. Jseleaiv

introducere la dezvoltarea
care urmeazt a fi realizatS,
care creeaz; simultan
contextul tratArii cerintei
dezvoltarea/analiza
corelatiei
solicitate
Memoria este inteligibili, deoarece presupune inlelegerea celor memorate,
organizarea materialului memorat dupi anumite criterii de semnificalie ceea ce face ca lor"r"nr.r"" ."oo"rutr,
al memoriei
memoria sd aibd un caracter logic, ralional, congtient. Aceastd caracteristici este o
condilie necesare invSlerii logice ti pSstrSrii informaliilor un timp indelungat. ,inteliBibil
Caracterul mijlocit al memoriei ne arat; faptul ci fixarea, p;strarea ti reactualizarea
informaliilor se realizeazd prin utilizarea unor procedee mnemotehnice speciale, a unor
strategiigi tehnici mnezice, denumite gi trucuri de memorare, precum: repetilii, sublinieri,
|0,","n,,,"" .",,o",,,,,
utilizarea unor cuvinte cheie, rezumate, scheme grafice, acronime, asocieri cu elemente '''""'
"'
din fondul experientrei anterioare. Aceste trucuri sau puncte de sprijin, inlesnesc 'j''i'*'t
memorarea cunogtinlelor; indeplinesc funclia de aducere aminte, iar utilizarea lor
premeditatd indelungatd duce la optimizarea capacitSlilor mnezice.
9i
B. ldimensiuneo efectivd o textului, ov6nd in vedere limito de spafiu, vo depinde 5i
de mdrimeq scrisului, oceosto trebuind corelotd cu necesitoteo de o respecta limito de
spoliu, dor 5i de o reolizo corelolio precizotdl Memoria se aflS in str6nsS interactiune 9i
interdependen!| cu toate celelalte procese psihice, fiind influenlatS de ele 9i
influen!6ndu-le totodatS. Memoria se afli in legSturS cu motivatia ca proces psihic
reglatoriu, aceasta fiind definit6 ca totalitatea mobilurilor interne ale conduitei unei
persoane, fie ci sunt inniscute sau dob6ndite, fie cA sunt con9tientizate sau
necongtientizate, fie cd sunt simple trebuinle fiziologice sau idealuri abstracte.
Decizia deliberatl de a memora o informalie, spre exemplu, necesitS prezenla unui scop $i
a unui motiv ce reprezinte mobilul care declan$eaze, susline energetic ti orienteazd ac[iunea pe
intreaga durati a desfSguririiei. Astfel, memorarea intenlionatd sau voluntarS este influenlat5
gi influenleaz!formele motivalieiintrucitsursa inten!ieide a memoraiti poate avea origineain
stimulSrile premiale sau aversive; in nevoile gi trebuinlele personale sau la sugestia sau
impunerea de cdtre o alti persoanS; in activitatea exploratorie,in nevoia de a 9ti, de a cunoagte,
de a fi stimulat senzorial sau determinatd fiind de nevoia omului de a obline aprobarea din
partea altor persoane, de a se simli bine in compania lor. De exemplu, dorinla unui elev de
stocare a unor informalii legate de biografia autorilor preferali 9i impdrtSgirea unor opinii
literare in cadrul orelor de Limba gi literatura rom6n5 sau a unor dezbateri, sunt acliuni care i9i
pot avea origineain nevoia acestuia de a cunoagte, de a explora, de ainlelege 9i de ainv51a.
Funclionarea optimd a memoriei este condilionatS de o serie de factori a cdror
respectare asigurd eficienla activitSlii desfSgurate gi oblinerea unor performanle inalte in

QLtMpreoelE EiEELARE DE EiTIINTE EiEtrIB-UMANE

bQPtNa Ea.MELra. ANDRAs - VItrTER BRATU - ELENA LUPSA
J vaNl
LuesA

J
 PsrHrfLErtrirE - ?E]Eg
sarcinile pe care subiectul le are de indeplinit, ceea ce evidenliazd existenla unei relaliiintre
factorii optimizSrii memoriei gi optimul motivalional. Eficienla unei activitSli depinde de
complexitatea sarcinii pe care subiectul o are de indeplinit, dar 9i de dificultatea acesteia, in
funclie de care subiectul va realiza o adecvare a intensitSlii motivafiei necesarl oblinerii
unor performanle ridicate. Astfel, aprecierea corectS a dificultSlii sarcinii de indeplinit si nu
subaprecierea sau supraprecierea dificult;Iii acesteia il vor determina pe subiect si
direclioneze intensitatea optimd a motivalieinecesard pentru realizarea sarciniigi oblinerea
unor performanle inalte. De asemenea, aprecierea corect5 a dificultSlii materialului de
memorat asigurS realizarea unui numiroptim de repetilii, care sE faciliteze rapiditatea fixSrii
dezvoltarea/analiza
corelaliei solicitate
informaliilor, tr5inicia stocdrii acestora, reactualizarea lor prompt5 gi fidelS gi evitarea unor
situa!ii de supralnvSlare sau subinvSlare.
Conlinutul memoriei nu are doar un caracter semantic, ci 9i unul episodic, care
cuprinde evenimente trdite personal de subiect, 6venimente care sunt insolite de trSiri
afective precum emolil, sentimente sau pasiuni. Sunt situalii, spre exemplu, in care dorim
si uitlm anumite evenimente gi amintiri neplScute, traumatizante, generatoare de
suferin!5 gi disconfort psihic, iar in acest caz uitarea lor este motivatS, deoarece servegte
ca proteclie impotriva gAndurilor anxioase, devine un mecanism de apdrarea prin
alungarea acestora in incongtient. Potrivit teoriei uitdrii motivate, se uiti informalii care
sunt dezagreabile, care prin continua lor reamintire ar produce disconfort psihic 9i tocmai
de aceea ele sunt uitate, lSsate de o parte sau impinsein incongtient prin refulare.
iltt
Avind in vedere toate acestea, se poate aprecia cd intre memorie gi motivalie existd o'l
l)r()
str6nsl legdturS, funclionarea optimd a acestora presupun6nd derularea a numeroase lconcluziadezvoltirii
interdependenle. J
C. Memoria fiind un proces psihic complex presupune o anumiti desfSgurare in
timp, o succesiune de procese incepind cu intipSrirea materialului, continu6nd cu
pSstrarea sau stocarea informaliilor achizilionate ;i av6nd ca scop reactualizarea acestora
prin recunoagtere;i reproducere in vederea utilizdrii lor, in raport cu toate acestea
motivalia av6nd un rol, la r6ndul sdu memoria, informaliile memorate permi!6nd
construclia diferitelor motivalii. rintroducere la analiza
Memorarea sau encodarea consti in intipirirea gi fixarea informaliilor in mod activ, lurmeazi a fi realizati

selectiv 9i inteligibil. Este faza in care informalia se traduce intr-un cod gi anume intr-o
imagine, sunet sau propozilie pentru a pdtrunde in sistemul memoriei. Memorarea are
mai multe forme dupd anumite criterii de clasificare, astfel, dupd prezenla sau absenla
scopului sau a intentiei de a memora, a efortului voluntar memoria poate fi voluntari gi
involuntarS, iar dupd prezenla sau absenla g5ndirii, a inlelegerii, a unor asocialii libere,
memorarea poate fi mecanici sau logicS.
Memorarea mecanici este efectuati in absenla 96ndirii, implicS simpla repetare a
materialului, invSlarea ,,pe de rost" fdri inlelegerea materialului, ceea ce conduce la o
invSlare formalS, prin ceea ce se numegte ,,toceal5". Din acest motiv, efectele sunt de
suprafa!5, inautentice gi fErE durabilitate in timp, contribund la uitarea informaliilor
prezentarea specificului memorate fIrS a fi infelese. Sunt insS gi situalii in care memorarea mecanicl este prezrJ
memordrii mecanice
necesarS, mai ales atunci c6nd materialul de memorat nu dispune de o structurS logicS, teoril
nu i se poate atribui o semnificalie sau un inleles sau atunci cdnd operaliile 96ndirii sunt . rf,l
insuficient elaborate. De exemplu, atunci c6nd trebuie s5 memordm numere de telefon
sau nume de persoane, s5 relinem date istorice, denumiri geografice sau formule
matematice, memorarea mecanicS este necesarS.
J
Memorarea logici este bazatd pe inlelegerea 9i descifrarea sensurilor; implicaliilo6
semnificaliilor materialului memorat. Aceasta inlSturi invSlarea formal5, de suprafa!5, I"l
aa
prezentarea specificului constuindu-se pe dezvoltarea g5ndirii gi a operaliilor ei, asigu16nd astfel realizarea uneiinvStdri
memoririi logice
autentice, utilizabilS in practici 9i transferabil5 in diverse situalii. Memorarea logici este
superioari celei mecanice prin autenticitate, deoarece reuneste conlinutul logic gi forma
verbald, prin economicitate pentru c5 numdrul repetiliilor este mai mic;i prin productivitate,
c5cifrazele se relin cu o productivitate de 25 de ori mai mare dec6t cuvintele izolate. I

in realitate, ambele forme ale memorlrii sunt la fel de necesare 9i utile, in funclie ins5
corelarea celor doui forme
de condiliile ;i solicit5rile concrete, insi cele dou5 sunt inegal productive, deoarece
ale memoririi memorarea logicS este mult mai productiv5 dec6t cea mecanicS, at6t prin cantitatea de
informalie intipEritS, prin durata conservdrii acesteia, c6t gi prin fidelitatea 9i rapiditatea
I

reactualizirii cunogtinlelor achizi!ionate.

!I
I

De exemplu, memorarea lecliei despre motivalie, la Psihologie, de citre un elev ce urmez5

ELIMPIADELE SEELARE DE SiTIINTE siEtrIE-UMAN,

DoRINA EAMELIA ANDRAS . VIETER BRATU - ELENA uuegl
 Y
....."-

PSIHELIf EiIE . 2EJB9 21-t]3

--

a fi evaluat ora urmdtoare, bazatS doar pe simpla repetare a materialului fbrb a inlelege gi a
putea descifra semnificaliile acestui concept, va fi doar oinvSlareformalS, de suprafa!5. Degi ea
-_ se poate solda cu un succes, in timp se va dovedi a fi neproductivS, deoarece efectele ei sunt
doar de suprafa!5, inautentice: invSlarea pentru o anumitS dat5 condilioneaz5 uitarea dupd
trecerea acelei date. Dacd insi in acelagi context al memordrii unei leclii la Psihologie necesarS
uneievaluiri, elevulincearcd sdinleleagd conceptele pe care le citegte, sd lege informaliile citite
;il;j:ll:i;t?il'" de experienla sa personald gi astfel s5 atribuie o semnificalie materialului de memorat, aceasta
va facilita o invSlare autenticS, eficienti in care informaliile sunt infelese, sunt pdstrate o
perioadi lung5 de timp 9i pot fi transferate in diverse situalii cu care elevul se va confrunta. in
concluzie, ambele forme ale memoriei se pot dovedi utile, in funclie de scopul precizat, fiind
insi de preferat recursul, ori de c6te ori este posibil, la o memorare logicS.

SUBIECTUt II
in viala cotidian5 utilizim gi auzim frecvent dntagma ,,persoanb inteligentS" pe care o
atribuim persoanelor care fac fa!5 ugor unor probleme teoretice ti practice, care gisesc
rapid solulii noi gi inedite in situalii noi, nefamiliare, celor ce au un bagaj bogat de
cunogtinle sau celor ce au succese tcolare 9i performanle profesionale.
Empiric, inteligenla se poate evalua dupS randamentul inv515rii, dupd ugurinla 9i
profunzimea inlelegerii, dupd dificultatea gi noutatea problemelor pe care subiectul este
introducere la
in stare sd le rezolve.
probtematica inteligen!ei lnteligenla reprezinti ansamblul structurat al insugirilor psihice proprii fiecirui precizarea semniricaliitor
subiect individual, astfel inclt subiectul igi poate realiza in bune condilii activitatea, 'inte.tisente.idinpuncrde
vedere Psiholoeic
respectiv relalia adaptativd cu mediul care cunoagte un grad inalt de adecvare*Terlh-elu;
de,,inteligen!5" are doui semnificalii: de proces de adaptare prin asimilarea 9i
prelucrarea informafiilor oblinute din mediu; de aptitudine const6nd in structuri
operalionale ce permit realizarea in bune condilii a activit6filor. lnteligenla apare ca un
sistem de insugiri stabile proprii subiectului individual gi care se manifestd in calitatea indicarea,inraportcu
subiectului' a
-:"6ilIfl;::,If"
activit;!ii intelectuale centratd pe 96ndire prin determinarea performanlelorin activitate. -cerinlele t'
rnaliza care ExistS o serie de teorii asupra originii 9i formirii inteligenlei ca pi aptitudine, iar {inffd "
rlizat;
acestea amintim teoria psihogenetici a inteligenlei formulatd de Jean Piaget 9i teoria
,,inteligentelor multiple" evldenliat6 de Horward Gardner.
Teoria psihogeneticd a inteligen[ei formulatd de J. Piaget are la bazd progresul de tip
stadial a dezvoltirii intelectului, exist6nd patru stadii majore de la nagtere la maturitate,
prezentarea specif icului fiecare reprezent6nd o modalitate calitativ diferiti de cunoagtere. Cele patru stadii in
teoriei psihogenetice a
inteligentei evolu!ia intelectului sunt stadiul senzorio-motor, stadiul preoperational, stadiul
operaliilor concrete $i stadiul operaliilor formale, stadii ce se succed intr-o ordine fixi giin
care copilul achizilioneazd cunogtinle, deprinderi ce il fac apt sd progreseze in urmStorul
stadiu de dezvoltare.
Teoria inteligenlelor multiple, elaboratd de H. Gardner, demonstreazd caracterul
multiplu al inteligenlei umane. in elaborarea teoriei sale, Gardner a pornit de la
Prezentarea specificului
constatarea c5 fiecare persoand are o modalitate proprie de a procesa 9i asimila
teoriei inteligenlelor informalii, de a rezolva o problemd, intruc6t problemele pot fi din cele mai diverse, iar
multiple
rezolvarea lor poate cunoagte o multitudine de posibilitSli. Gardner a identificat opttipuri
distincte de inteligen!5, gi anume: inteligenla lingvisticS, inteligenla logico-matematicS,
precizarea ideii
inteligenla spa!ial5, inteligenla muzicalS, inteligen!a kinestezicd, inteligen!a
care
urmeaz5 a fi i nterpersona 15, inteligenla i ntra persona l5 9i i nteligenla natu ra listd.
argumentate in .', intre evolulia stadiali a intelectului formulati de J. Piaget in cadrul teoriei
conformitate cu
ceriniele formulate
psihogenetice asupra inteligenlei9i gradulde dezvoltare al,,inteligenlelor" evidenfiate de
H. Gardner existi o serie de corelalii care pleac5 in primul rSnd de la caracterul procesual
gi progresiv al inteligenlei relevat de cele doui teorii.
Stadiul senzorio-motorincepe de la nagtere gi continuS p6nd la sf6rgitul celui de-al
doilea an de via!5, etapi in care copiii cunosc lumea prin actiunile pe care le intreprind
asupra mediului. in prima luni sunt exersate reflexele necondilionate, innSscute,
descoperind apoi treptat relaliile dintre ceea ce percepe gi propriile acliuni motorii' Este prezentarea stadiului
senzorio-motor
debutul dezvoltirii inteligenlei, o inteligen!5 tr5i#, practicd, legatS de acliunea efectivd a
copilului, ce are la bazd tocmai mobilizarea schemelor senzoriomotorii 9i coordonarea lor
p5ni la gdsirea alternativei eficiente. Principala achizilie a acestei etape este permanenla
obiectului, care desemneazd capacitatea copilului de a-9i reprezenta obiectele 9i in
absenla lor 9i apare la copiiiintre 2-6 luni.

I MAN, ELIMPIEOEIE StrELARE DE EiTIINTE EiEtrIE'IJMANE

-LUPsA DQNINA EAMELIA ANDRA5 . VItrTER BRATU - ELENA LUPSA
 21 - a4
evidenlierea corelaliilor
existente intre dezvoltarea
din cadrul stadiului
senzorio-motor gi
procesualitatea tipurilor de
inteligenlS
evidenlierea corelaliilor
existente intre dezvoltarea
din cadrul stadiului
preoperalional Si
procesualitatea tipurilor de
inteligeniS
evidenlierea corelatiilor
existente intae dezvoltarea
din cadrul stadiului
operaliilor concrete 9i
procesualitatea tipurilor de
inteligenl;
I il ajutS pe;colar si faci distinclia intre lumea naturald gi mediulinconjurdtori contribuind
suBrEtrT REZELVAT PSTHELC]ETE zElEJg
66
PsrHrfLEtrirE - ZAEg
DatoritS faptului ci in stadiul senzorio-motor copilul absoarbe toate informaliile din
jurpe cale senzoriald 9i motorie 9i a faptuluicd el descoper; treptat relaliile dintre ceea ce
percepe gi propriile acliuni motorii, putem afirma faptul cd in acest stadiu de dezvoltare
estevalorizat5in primul 16nd inteligenla kinestezicS. Aceastd inteligenlS implici abilitatea
copilului de a se folosi de migcSrile propriului corp pentru a rezolva probleme, de a-9i
coordona migcdrile propriului corp gi ale m6inilor in manipulaea obiectelor dorite.
lnteligenla kinestezici este o inteligent5 practicS, legat5 de ac{iunea efectivd a copilului gi
care debuteazd in stadiul senzorio-motor.
Stadiul preoperalional este cuprins inlre 2-7 ani, iar cele mai importante achizilii sunt[
deprinderea mersului qi a limbajului, a funcliei simbolic-reprezentative in general. intre 2-4 [
ani copilul are posibilitatea de a-gi reprezenta simbolic lucrurile prin cinci conduite ..r" .p.r. I
aproape simultan: imitalia am6natE, jocul simbolic, desenul, imaginea mentalS gi limbajul!
care permite evocarea verbalS a evenimentelor mediului. Aceasti perioadd de dezvoltare d i^orezentarea stadiului
gAndirii se numeste perioada inteligen{ei preconceptuale, caracterizat5 prin existenla
}nreooerational
preconceptelor sau a conceptelor empirice gi a rationamentuluitransductiv, care este un tip
{
de ralionament ce merge de la un fapt particular la un alt fapt particular, ajungdnd laI
concluzia cd unul il determind pe celSlalt. Principalele caracteristici ale 96ndirii in stadiulI
preoperational sunt: egocentrismul, animismul, artificialismul, ireversibilitatea, rigiditatea.f
96ndirii 9i centrarea. La finalulstadiuluiapare conceptul de,,numEr". H
in stadiul preoperalional, deprinderea mersuluiil face pe copilul pregcolar un explorator
perseverent al mediului inconjurStor, ceea ce aratl folosirea inteligenlei kinestezice 9i
spatialein activititile copilului. PrezenJa unui potential biologic, a unorinsugiriinndscute ale
copiluluiin domeniul sportiv, muzical, plastic determini o modalitate specificS a copilului de
procesare a unor informatii ceea ce indicd prezenta unor aptitudini speciale, precum
inteligenla corporal-kinestezicS, muzical-ritmic6, vizual-spa!ial5. in acest stadiu, pregcolarul
incepe sE desfdgoare jocuri imaginative, este capabil sd se angajeze in 96ndirea simbolicS,
ceea ce arati importanta inteligentei spatiale ca abilitate de a 96ndiin imagini gi a percepe cu
acuratete lumea vizualS. Capacitatea copiluluide a transforma percepliile 5i a recrea aspecte
ale experienlei vizuale cu ajutorul imaginaliei contribuie la achizitii ale gAndiriiin perioada
preoperatorie, precum egocentrismul, animismul 9i artificialismul, care se regdsesc in jocul
simbolic 5i limbajul pregcolarului. Deprinderea limbajului gi a functiei simbolic-re-
prezentative in general determini debutul inteligentei lingvistice, datoriti cdreia pregcolarul
comunicl in exterior propriile dorinte, solicitS informatii diverse gi interiorizeazi actiunile ce
a u u n ca racter reversi bi l.
Stadiul operaliilor concrete, cuprins intre 7-LL ani, se caracterizeazd prin evolulia{
gSndirii de la o g6ndire prelogic5 la una logicS, de la 96ndirea intuitivS la cea operatorie. l
Degi gAndirea devine mai flexibilS 9i mai eficientS, copilul are totugi nevoie de obiectel
concrete ca suport pentru operaliile mentale, ralionamentul 96ndirii este inductiv-logic, I
fiind necesa re corespondenle concrete in realitate. Primele operalii pe ca re le pot efectua lPrezentarea stadiului
copiii sunt operaliile de seriere, de clasificare 9i de construire a sistemului numerelorfoperaliilorconcrete
intregi, respectiv operalii concrete care se efectueazS pe un material concret. Cele mail
importante achizilii ale stadiului operaliilor concrete sunt: clasificarea, categorizarea, l
serierea, conservarea proprietSlilorfizice ale obiectelor gi a conceptului de,,numdr" 9il
reversibilitatea gSndirii. f
in aceasti etap5, gcolarii incep si aplice reguli logice opeialiilor de transformare a
informaliilor pentru a rezolva problemele cu care se confruntS, inteligenfa evolueazi
int
devenind inductiv-logici gi concretS. Achizilii ale acestui stadiu precum reversibilitatea an
gAndirii, serierea, clasificarea ;i categorizarea indici importanta inteligenlei logico-ma- urt
tematice ce vizeazd abilitatea de a cduta modele, motive gi de a 96ndi intr-o manieri
logicS, ceea ce ii permite gcolarului si analize cauzele gi efectele, sd inleleagd relaliile
dintre acliuni, obiecte 9i idei. Capacitatea de categorizare;i clasificare a diverselor specii,
la debutul inteligenfei naturaliste. Abilitatea gcolarului de a se elibera de atitudinea lui
egocentricd gi de a coordona perspectivele diferite ale celorlalli cu ale sale faciiiteaz5 un
salt calitativ al inteligenfei interpersonale.
Stadiul operafiilorformale, cuprinsintre 11 -16/lTani,reprezintS cel maiinalt nivel al]
evoluliei intelectuale pe care il poate atinge un adolescent dupH ce a trecut progresiv prin fprezentarea stadiului
rormale
cele trei stad ii anterioa re. Acesta se ca racterizeazd printr-un progres su bstanlia I al 96 nd irii f,operaliilor
pentru ci se dob6ndegte capacitatea de a lucra cu concepte abstracte sau gtiinlifice,,|
ELIMPIADELE EiCELARE DE EiTIINTE SEtrIE-IJMAN,
DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER BRATU - ELENA LuegA
 Y PSIHELtfEiIE I Z,BE]9 2r - trs
_-
95ndirea devenind ralional5, sistematicd si abstractS. Ralionamentul folosit este
deductiv-logic pentru cd subiectul poate opera nu numai asupra realului, ci gi asupra
posibilului, poate gestiona situalii pur ipotetice 9i abstracte fdrd a fi nevoit sd pund in'prezentareastadiului
operatiilorrormale
practicd soluliile posibile pentru o problemE. Acest stadiu se mai numegte gi stadiul
propozilional, adolescentul put6nd opera cu enunluri verbale abstracte gi devenind,
capabil de discurs argumentativ.
Stadiul operaliilor formale evidenliazi un progres substanlial al 96ndirii, put6nd
afirma ci tipul de inteligen!5 dominant al adolescentului cunoagte in aceasti etapi cel
maiinalt nivel de dezvoltare gi este valorificat in rezolvarea celor mai diverse probleme. in
acest stadiu adolescenlii sunt capabili si lucreze cu concepte abstracte, sE facd operalii cu
operalii, 96ndirea este deductiv-logic5, se achizi!ioneazi ralionamentul ipotetico-
corelatiilor
"videntierea dezvottarea
intre deductiv toate acestea indic6nd prevalenla inteligenlei logico-matematice. in cazul
Ixistente
din cadrul
stadlulul acestui tip de inteligen!5, dar gi in cadrul stadiului operaliilor formale sunt caracteristice
liu lui formale 51..
ooeratiilor
tlPUrllor qe abilitatea de a efectua operalii logice complexe, capacitatea de gindire ipotetico-
pfocesualitatea
inteliSenla deductivS, rezolvarea avansatd de probleme'prin dezvoltatea unor strategii critice 9i
creative. Abilitatea adolescentului de discurs argumentativ, de operare cu enunluri
verbale abstracte demonstreazS un progres evident al inteligenlei lingvistice, dar ;i
capacitatea de folosire a abilitSlilor lingvistice pentru a interacliona eficient cu cei din jur,
precum si de a se analiza pe sine in raport cu ceilalli prin intermediului limbajului intern
sau a monologulul interior.
Cele doui teorii despre inteligenl5 propun o abordare progresivS, constructivi a
inteligenlei, care, pe de o parte, evolueazi stadialde la un stadiu de dezvoltare la altul, iar
pe de alti parte, modalitatea particulari de procesare 9i asimilare a informaliilor de cdtre
un subiect determind specializarea unui anumit tip de inteligen!5 9i valorificarea acestuia
in anumite domeniide activitate.
Achiziliile progresivie care se acumuleaz5 ?n fiecare stadiu de evolulie intelectua15,
precizarea corelatiilor precum gi caracteristicile specifice ale fieclrui tip de inteligen!5 au rolul de instrumente
existente intre teoria sau mijloace in procesul de cunoagtere a mediului inconjuritor, in legarea noilor
dezvoltdrii stadiale ti
procesualitatea tipurilor de informalii de cunogtinlele anterioare, in generarea de noi cunogtinle gi in realizarea in
inteligenli bune condi.tii a activit5!ilorintreprinse.
intre gradul de dezvoltare stadialS a inteligenlei gi predispozilia spre un anumit tip de
inteligenl5 existS o relalie de interdependen!5in sensul c5, pe de o parte, sunt necesare
anumite achizilii necesare pentru debutul unor tipuri de inteligen!5 si valorificarea lor in
modul de rezolvare a problemelor, iar pe de alt5 parte, modalitatea preferenlialS de
procesare, de achizilionare a informaliilor gi de rezolvare a problemelor are rolul de a
valorifica toate achiziliile oblinute progresiv de la nagtere p6nb la tinerele.
in concluzie, ambele teorii despre inteligentS reprezinti modalitili calitative diferite de
cunoa9tere, modalitili complexe prin care subiectul dI sens mediului, se adapteazd unor
liului concluzia analizei realizate situalii noi sau unor cerinle ale activitSlii profesionale, aspecte ce evidenliazi semnificalia
rete inteligenlei ca proces de adaptare prin asimilarea gi prelucrarea preferenlia15 a informaliilor
oblinute din mediu gi ca aptitudine const6nd in structuri operalionale ce permit realizarea in
bune condilii a activitSlilor givalorizarea domeniului sau a c6mpului de manifestare.

SUBIECTUL III
Personalitatea reprezintd sistemul insugirilor stabile ;i specifice unei fiinle umane
t concrete care i9i pun amprenta decisiv asupra manifestirilor psihocomportamentale ale
introducere acesteia. Personalitatea este definitd in general drept elementul stabil al conduitei unei
generalE la
analiza
psihologicE ce persoane, modul sdu obignuit de a fi, ceea ce o diferenliazi de altele.
urmeazi
a fi realizati
,,Personalitatea" este un concept complex al psihologiei, care poate fi abordat fie
dintr-o perspectivS progresivS, fie dintr-o perspectivd constructivS, respectivfie ca sintezd
a proceselor 9i fenomenelor psihice, din perspectiva unor laturi sau dimensiuni ale
personalitSlii, fie din perspectiva conduitei psihosociale.
Personalitatea se identificd in linii mari cu sistemul psihic uman, iar personalitatea
descrierea
profilului psihic5 nu este un adaos al funcliilor 9i proceselor psihice, ci o sintezS a acestora.'Din
perspectiva personalitSlli ca sintez5 a proceselor 9i fenomenelor psihice se pot identifica
in text informaliicu privire la motivafia, voinla gi afectivitatea personajului.
**,'" Astfel,ni serelevSopersoanlactiv5,dinamicS,careesteghidat5inacliunilesalede,anatizastructuritor
Iiului
ale trebuin!e, convingeri, conceplii despre lume gi via!5. Acegtia reprezintd factori cu rol de.,motivationate
stimulare ;i activare, de mobilizare energetic5 gi de direclionare a conduitei intr-un 'l

QL'MotaoerE ZECJE
UQRINA DE EiTIINTE Ei EtrIE-IJ MAN E SUBIEtrT REZELVAT PSIHoLoEIE
IMAN, =,trEL.a.RE
Eevsura ANDRAs - VItrTER BRATU - ELENA LUPSA
-ue5A

descrierea profilului
psihologic pornind de la
identifi carea informaliilor
legate de procesele ti
fenomenele psihice
descrierea profilului
psihologic pornind de la
identificarea informaliilor
legate de dimensiunile
personalitStii
PSIHIfLEfEiIE ZEJE9
I
anume sens, care sunt incadrati in noliunea de ,,motiva!ie". Motivalia este un proces
psihic reglatoriu ce reprezinti totalitatea mobilurilor interne ale conduitei unei persoane
care declangeazE activitatea individului, o orienteazA c5tre anumite scopuri gi o susline
energetic. Personajul ,,era in stare sA munceascd oricat pentru a avea cea mai frumoase
gospoderie", atat pentru a-gi satisface anumite trebuinle materiale, dar gi din nevoia de
integrare 9i apreciere socialS, ceci era o persoanA cunoscutS in satul seu.
analiza structurilor
Din relalia cu fiul s5u, din sfaturile pe care i le d5, reies o serie de convingeri, de idei cu motivalionale
caracter subiectiv, ad6nc implementate in structura personalitelii personajului, care
,,credea cu terie d omul sfintre$te locul": spre exemplu, ilindeamnd permanent pe fiul siu
sE devinS doctorveterinar, convinsfiind,,cd Ssta e un om importantin sat".
Personajul nu iti exteriorizeaz5 tr5irile fafi de reu$itele fiului, degl era m6ndru de ele,
av6nd in vedere cE ,,se interesa la gcoa15 de rezultatele mele 9i, chiar daci erau foarte
bune, nu md lSuda pentru ele", datoriti contepfiei sale despre viafi, formati sub
incidenla condiliilor de via!5, a educaliei.gi a experienlelor personale, cum cA ,,se poate gi
mai mult pentru a reugiin via!5".
lnformaliile furnizate de text ne relevd faptul c5 personajul este o fire harnicS, activS,
care igi mobilizeazi toate resursele fizice 9i psihice in atingerea scopurilor 9i visurilor
propuse. Aceasti mobilizare gi canalizare a energiei psihonervoase in vederea depdgirii :
obstacolelor 9i a atingerii scopurilor se realizeaze cu ajutorul unui proces psihic reglator ;
numit ,,voinI5". Voinla este un proces psihic reglator complex, ce constd in acliuni de
mobilizare 9i concentrare a energiei psihonervoase in vedera invingerii obstacolelor
analiza aspectelor volitive
apirutepeparcursuldesfSgurdriiactivitSliigi aatingeriiscopurilorcongtientstabilite.
Putem spune cd personajul are o voin!5 puternic5, fiind capabil de efortindelungat pentru
a-gi satisface anumite trebuinle materiale, dar are 9i capacitatea de a urmlri consecvent
realizarea scopuluiin pofida dificult5lilon fiind ,,in stare si munceascS oricat pentru a avea cea
mai frumoasi gospodSrie". Personajul este o fire independentS, avSnd tendinla constanti de a
lua hotir6ri pe baza propriei chibzuinle 9i degi ii cerea fiului s5u, atunci cSnd venea acas5 in
vacan!e, sfaturi medicale pentru bolile luigialeveciniloL el,,nu le respecta niciodatS". t:
Evenimentele lumii exterioare nu ii sunt indiferente personajului, ele au o anumita i
rezonan!5 afectivS, determin6nd anumite treiri pe care insi nu 9i le exteriorizeazi in fala fiului I
siu. lnteracliunea dintre stSrile interne ale subiectului ;i realitatea obiectivd determini
anumite simliri specifice ce au ca rezultat procesele afective. Afectivitatea este un proces psihic
cognitiv reglatoriu ce reflecti raportulde concordanld sau discordan!5 dintre stdrile interne ale
su biectu lui 9i factorii extern i cu care interaclioneazd su b forma u nor tri iri atitud ina le specifice.
Textul citat ne sugereazS totugi faptul ci personajul este inegalin trSirile sale afective,
deoarece oscileazS mereu intre diverse triiri in raport cu experienlele, alegerile 9i ranaliza aspectelor
viitoarea profesie a fiului sdu. Degi tatSl sdu ,,era mAndru pentru cd eram bSiatul lui cel
degtept, harnic la treabd 9i ii semdnam la toate", acesta nu gi-a l5udat niciodatS fiulin fa!5
degi ,,avea o sclipire in ochi pe care eu nu o inlelegeam atunci". Atunci c6nd fiul siu lua
premli la gcoalS, tat5l s5u nu-i ,,pomenea nimic despre premiu" pe drumul pAni acas5,
degi ,,se lduda la toli cu mine 9i le ficea cinste pentru orice reu;it5 a mea", nu il lSuda
pentru rezultatele sale gi ,,spunea cd se poate 9i mai mult pentru a reugi in via!5". $i fa15 de
alegerea medicinei generale ca opliune in fala celei veterinare tatSl manifesti o atitudine
discordantS,,,fiind pulin dezamSgit de alegerea mea",,,de9i am intrat primul la facultate".
Pe 16ngi determinaliile datorate personalitSlii sale dominatd de voin|5, pot fi
identificate o serie de tr5sdturi specifice 9i originale ale personalitSliisale ce pot fi descrise
prin intermediul unor laturi sau dimensiuni ale personalitSlii, 9i anume temperamentul,
caracterul gi aptitudinile.
Temperamentul este latura dinamico-energeticE a personalit5lii, cu caracter
innlscut, care structureazd din punct de vedere formal conduita uman5. TrisSturile
temperamentului sunt inniscute, sunt puternic ancorate in ereditatea individului ;i se
referd la comportamentul exterior, concretizat in motricitate, vorbire, reaclii afective gi
cantitatea de energie de care dispune o persoanS.
in timp, incercirile de clasificare a temperamentului au fost diverse, ins5'primele 9i
cele mai cunoscute tipologii temperamentale sunt cele clasice: coleric, sangvinic,
flegmatic 9i melancolic, descrise de Hipocrate. in practicS, tipurile temperamentale pure
sunt foarte rare, cei mai mulli dintre noi avSnd insugiri combinate de la mai multe tipuri,
dar dominante fiind cele ale unui anumit tip. Pornind de la comportamentul exterior al
personajului din text asociat cu tipurile temperamentale clasice, putem afirma faptul cE
ELIMPIADELE StrELARE DE sTuNTE Socro-UwaNl
DERINA EAMELIA ANDRAS - VIETER BRATU - ELENA LUPaA
 PsrHtfLrfEirE - ZE]E9
indicarea tipului
- acesta are un temperament coleric dominant gi un temperament melancolic secundar.*
temperamental specific

Astfel, se poate pune in evidenlS faptul cd personajul din text este o persoand
dinamicS, foarte activS, care dispune de perseverenlS in a4iuni de duratd mare, fiind ,,in
stare se munceasci oric6t pentru a avea cea maifrumoasi gospoddrie".
Personajul din text are o fire deschisi gi altruistS cu ceilal!i, deoarece,,venea de acasi
cu de toate, impdrlea la colegi bundt5li ficute de mama", ,,fdcea cinste pentru orice
reugiti a mea", o persoand comunicativi cu oamenii din sat, pentru c5,,se lSuda la to!i";i
atent la nevoile celor din jur, cEci ,,imi cerea tot felul de sfaturi medicale pentru bolile lui 9i
ale vecinilor".
O altd teorie privind tipurile temperamentale este cea a lui Hans Eysenck, care
pornind de la tipologia lui Carl Gustav Jung, a folosit drept criteriu de diferenliere gradul
de nevrozism, de stabilitate sau instabilitate emolionalS in diferenlierea tipologiilor
umane. Cele doui dimensiuni stabilitate-instabilitate si'extraversiune-introversiune le-a
indicarea tipului
asociat dupi aceea cu cele patru temperamente clasice. Potrivit acestg-i" -tipologii;- temperamental specific
personajul din text are un temperament coieric extravertit instabil,'de;arece este
caracterizat printr-o emotivitate puternicS, egte inegal in tr5iri gi cu inclinafie spre
exagerare, d5 dovadS de imaturitate emolionalS in relalia de comunicare cu fiul siu. De
asemenea, avem de-a face cu o persoanS care rezoneazl puternic afectiv la experienlele gi
acliunile fiului sEu, insi este inegal in trdirile sale fa!5 de acesta, deoarece de;i este
m6ndru de rezultatele sale gcolare, av6nd,,o sclipirein ochi pe care eu nu oinlelegeam
atunci",,,niciodati nu m-a lSudat in fald", dar,,se lSuda la toli cu mine". AceastS
or volitive
caracteristic5 ilustreazd gi fafeta melancolicS a personalitSlii analizate, care degi este
frim6ntat de trdiri afective intense 9i complexe, nu gi le exteriorizeazS, dar le
compenseazd prin tendinla de exagerare a unor acliuni cu rol de demonstrare a
afectivitSlii pozitive fa!5 de fiul sdu.
Degi fiul sdu intrase primul la facultate, acesta ,,a fost pulin dezamigit de alegerea mea,
deoarece oamenii se mai fac bine gi singuri dar animalele nu", dar gi datoritS convingerii sale ci
descrierea profilului
psihologic pornind de la un doctor veterinar ,,e un om important in sat". Personajul nu i9i exteriorizeazi sentimentele
identifi carea informaliilor fa!5 de fiul sdu, ceea ce este o caracteristicS a laturii sale melancolice, dar compenseazi faptul
legate dedimensiunile
petronalitilii ci era mAndru de acesta printr-o serie de acliuni pe care le exagereazS. Atunci c6nd fiul sdu lua
premii la gcoa15, acesta il ,,grdbea dupi serbare, aveam drum de mers 9i multe treburi acasi",
chiar daci uneori " i9i manifesta pdrerea de riu c5 pSrinlii sii nu l-au lSsat s5 facd mai multi
carte". Pe drumulspre casd nuii spunea nimic despre premiu, degi apoi se lSuda la toli cu asta gi
,,le fdcea cinste pentru orice reu$it5" a fiului sdu. Mai mult, atunci c6nd venea la internat in
vizitS, ,yenea de acasd cu de toate, imp5fiea la colegi bun5t5!i ficute de mama" din acelagi
or afective sentiment de m6ndrie, iar degi notele fiului sdu erau foarte bune, nu il lSuda totugi pentru ele,
spunAndu-i,,cd se poate 9i maimult pentru a reugiin via!5".
Personajul analizat dovedegte abilitili de a-i conduce gi ghida pe ceilalli, ceea ce il
face sd parl autoritar?n relalia cu fiul sdu gi manipulatorin relafiile sociale, mai ales atunci
c6nd igi exterioriza mindria, f5c6nd cinste pentru orice reutite a fiului 9i atunci c6nd
relaliona cu colegii de camerd ai acestuia, cSrora le impdrlea bunitSli de acasl fdcute de
solia sa. Personajul este interesatin acliunile pe care le face mai cu16nd de a-gi indeplini
scopurile, dec6t de a le face pe plac celorlalgi: "imi cerea tot felul de sfaturi medicale
pentru bolile lui 9i ale vecinilor, pirea impresionat de ele dar nu le respecta niciodatS", are
abilitatea de a finaliza acliunile incepute, ajutat de talentulsEu pentru organizare, fiind ,,in
stare si munceascd oric6t pentru a avea cea maifrumoasi gospoddrie".
Modulin care personajul se comportd in relaliile cu semenii ;i valorile dupi care se
conturarea portretului
conduce, anumite trisituri caracteriale ale personali.!i.tIL acest.uia,, contri.bui.e*la* psiho-moral
conturarea portretului siu psiho-morat.*ejracteiui este latura relalional-valoric5 a
personalitSlii ce cuprinde un ansamblu de insugiri psihice esenliale gi stabile, care se
exprlmd in valorile promovate gi in atitudinile specifice fald de anumite domenii ale
existenlei subiectului. Trdsiturile de caracter reprezintd pozilii ale subiectuluifald de cele
din jur, un mod de a se raporta la evenimentele existenlei sale in lume. Aceste modalitSli
se numesc,,atitudini" 9i reprezinti modalitatea de raportare la o clasd generalS de obiecte
sau fenomene 9i prin care persoana se orienteazi subiectiv 9i se autoregleazi preferenlial.
Textul citat ne permite sd punem in eviden!5 faptul c5 personajul este o fire
Igeneroasl cu ceilalli, deoarece atunci c6nd fiul s5u ia premii la gcoal5, acesta,,le ficea
$cinste pentru orice reugit5", iar atunci c6nd fiul siu st5tea la internat,,,venea de acasd cu
{de toate, impirfea la colegi bundtd}i fdcute de mama". Personajul este foarte m6ndru de

QL'Mo,eoeaE
eQRINA sEELARE DE SiTIINTE EiEtrIE-UMANE

4
EAMELTA ANDRAs . VItrTER ElRATU - ELENA LUPSA
21 . BEt
descrierea profilului
psihologic pornind de la
identificarea informaliilor
legate de dimensiunile
personalitSlii
sinteza analtzei prof ilului
psihologic al personajului
analiza conduitei
psihosociale
sinteza analizei conduitei
psihosociale
EiUBIEtrT REZELVAT PsIHEL(]EIE 2EO9
PSIHIfLEItriIE 2EJ[39
,realizirile fiului sIu gi nu eziti si le arate celor din sat acest lucru, lSud6ndu-se,,la to!i" cu
', acesta. Degi este m6ndru de realizdrile fiului, personajul nu este sincer cu acesta, nu ii
I
,,pomenea nimic despre premiu", nu il lSuda pentru notele sale, degi se lSuda la ceilalli cu
,, acest lucru, ii cerea fiului s5u sfaturi medicale legate de anumite boli, dar degi ,,pdrea
i. impresionat de ele (...) nu le respecta niciodatS". in ceea ce priveste munca in gospoddrie,
I acestaopersoanScuiniliativ;,harnicgi perseverentinscopurilepropuse,fiind,,instaresi
[ ,rn."rr.; oricet pentru a avea cea maifrumoasS gospodArie".
analiza aspectelor
Capacitatea de a finaliza ceea ce a inceput es.te conditionat5 de p!"czenla unor aptitudinale
aptitudini organizatorice, de prezenla unor capacitSli care valorificd h5rnicia sa gi
determind rezultate in activitS!ile intreprinse.,,Aptitudinile" constituie latura
instrumental executivd a personalitSlii 9i reprezint5 insugiri sau un complex de insugiri
psihice 9i flzice individuale, relativ stabile, care determind performante in activitate,
permi!6nd realizarea peste medie a unor activitSli.
,: in urma identificdrii specificului.proceselor psihice gi descrierea dimensiunilor
'' personalitdlii analizate, se contureazd urmStorul profil psihologic: personalitate activ5,
i dinamicS, cu abilitSli de comunicare socialS, capacitate de mobilizare in acliuni de durat5
in care este productiv, tendinla de instabilitate emolionalS prin interiorizarea unor tr;iri
afective pozitive fa!5 de fiul sIu gi apoi tendinla de exagerare a m6ndriei personale prin
acliuni demostrative, motivati in acliunile 9i comportamentul sdu de anumite trebuinle,
convingeri 9i conceplii despre lume gi via!5, fire idealisti 9i capabilS de a finaliza ceea ce i9i
propune prin prezenta unor aptitudini.
" in calitatea sa de fiin!5 socialS, omul este produsul unui proces de socializare ceea ce
,inseamnd cd nu poate trii singul izolat de ceilalli, in afara relaliilor sociale. Conduita
, psihosocialS reflect5 perceplia socialS a imaginii de sine, ce se construieste in cadrul
" relaliilor interpersonale prin comportamentele pro sau antisociale pe care le
'' intreprindem.
lmaginea de sine este o construclie soclalS ce se formeazd prin apartenenla la un
grup social, prin compararea cu ceilalli gi prin cunoasterea propriilor abilitSli, priceperi,
valori, credinle gi atitudini fa!5 de al1ii, reprezent6nd o perspectivl individualS asupra
, propriei personalitSli. Perceplia socialS asupra imaginii de sine reprezintS ceea ce
96ndesc ceilalli despre noi, despre modul cum aritim, cum ne comportdm, despre cine
, suntem gi cum suntem. ldentitatea unei persoane se construiette prin realizarea unui
echilibru intre imaginea proprie de sine sau imaginea despre sine 9i imaginea socialS de
sine, adicE aprecierea,,celuilalt" ata cum o percepe subiectul.
AvSnd in vedere aceste consideralii teoretice, putem aprecia cd atitudinea generoasd
,' fa!5 de ceilalli, m6ndria fa15 de realizdrile fiului 9i hSrnicia sa ii contureazi personajului o
identitate pozitivS, aceasta gi datoritd apartenenlei sale la comunitatea in care trdiegte,
fiind perceput ca ,,unul de-al lor".
in plan social predomini relaliile interpersonale de comunicare gi cele afectiv-sim-
patetice, deoarece personajul comunicS cu consltenii sEi din nevoia de a le povesti
realizSrile fiului sEu (,,se lduda la toli" cu acesta), dar 9i din nevoia de a le impirtS;i
emoliile ;i sentimentele sale de m6ndrie, de a se simli agreat de allii, de a se simli bine in
compania celor din sat, cSrora,,le ficea cinste pentru orice reu9lt5" a fiului sdu. Dorinla
personajului de a se simli agreat de allii este cea care ii motiveazi aceastl tendin!5 spre
exagerare a unor gesturi binevoitoare in relallile cu ceilalli, gesturi pe care le
.r demonstreazS, spre exemplu, atunci c6nd venea la fiul s5u in internat ,,cu de toate" 9i
,,impdrlea la colegi bunitdlificute" de mama acestuia.
Comportamentul pozitiv al personajuluiin raport cu cei din jur este valorizat social 9i
j determinE simpatia oamenilor. Simpatia este un comportament prosocial ce reprezinti o
relalie psihosocialS cu o incdrciturd afectivi ridicat5, fSri ca aceasta s5 aibi la bazd o
,decizie constientS, manifestatS printr-o anumitd ,,deschidere" gi disponibilitate in raport
, cu anumite persoane.
in concluzie, din punct de vedere psihosocial, putem preciza faptul cI atitudinea sa
deschisd fa!5 de ceilalli 9i comunicativS, prin care iqi lSuda fiul de rezultatele gcolare,
. comportamentul generos fa15 de acegtia, cdrora ,,le ficea cinste pentru orice reugitS" a
fiului s5u, dar 5i despre ale cSror boli cerea sfaturi medicale fiului, ii contureazi o
identitate sociald pozitivS, fiind valorizat pozitiv in relaliile sociale dezvoltate in cadrul
: grupului de apartenen!5.
ELIMPIADELE StrOLARE DE EiTIINTE Sgg|O.UVANI
DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER EIRATU - ELENA LuP6t
 {

PSIHTfLEEiIE

oLtMptADA
DE STllNTE SOCIO-UMANE - ETAPA NATTONALA-GALAT|,30ApRrLtE -4 mai2OO8
PslHotoGlE - sUBlEcT
ilSctPrtnn

r Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordi 10 puncte din oficiu.

o Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

su-ElE9BLf:25lunete
reprezent5riidepSgegte experienla perceptivS fiind o prelucrare a acesteia la un alt nivelde operativitate mentald.
lnaglnea
p,. Caracteriza!i reprezentareaca,,puntedelegiturd"intreproceselecognitivesenzorialegi celelogic-ralionale.
B. Exemplificali rolul reprezentdrilor, prezentat la punctulA, prin referire la o situalie concretS.
C. Argumentali, in aproximativ o jumdtate de paginS, ideea potrivit cireia reprezentSrile au un rol important in reglarea
acliunilor comPlexe

SUBIECTUL ll-35 Puncte

AnalizaTi, in aproximativ 3 pagini, aspecte teoretice semnificative ale afectivitdlii (caracterizare, forme superioare, rol in
desf|gurarea vielii psihice) 9i accentua!i implicarea acesteia in func!ioharea imaginaliei.

SUBIECTUL lll - 30 Puncte

Analizaliin limbaj de specialitate profilul psihologic giconduita psihosociald a personajului prezentat in textul urmitor:

,,Peprofesorul P. P. Negulescu l-om cunoscut pentru primo oard dupd Primul Rdzboi Mondial.
infdliSorea lui fizicd nu impuneo de lo primo vedere. Erq inolt, slob, un cop inteligent, ocoperit cu pdr mdtdsos de culoore
costanie[...]; figuro ii era ovald, polidd, buzele sub;iri, obrajii pulin subliqli, ochii mici de o culoore imprecisd.[...] Gesturile lui erou
reduse la minim. Cdnd mergeo,iyi fdceo impresio cd mdsoord distonfo, cd nu este niciodatd grdbit. Voceo ii ero moole, monotond,
fdrd mod u I oli i gi i nfl exi u n i.
Printre studenlii din onii superiori P. P. Negulescu se bucuro de prestigiul unui more gdnditor, deSi in timpul 25 de oni de
profesorat, c6;i avea atunci publicose numai doud volume de Filosofio RenaSterii. Acest prestigiu se dotoro in ceo moi more
porte...viefii lui izolote, retrose, infdlisdrii lui moi mult suferinde, credinlei multoro cd studiile obositoore ;i meditoliite
oprofundote il fdcuserd sd-1i piordd sdndtotea, [...] Circulo zvonul cd are teoncuri de manuscrise core oSteoptd fie publicote... gi cd
se pierduserd. De aceeo, lo sentimentele de odmirolie ce i se monifestou, se osociau ocelea de compasiune pentru disporilio
operelor i n e dite. [... ]
L-om cunoscut personol ... cdnd era preSedinte ol Comerei Deputofilor. Mi s-o pdrut grov gi distont, formolist;i protocolor, cu
toote cd se silea sd pord opropiot.[...] Co orice om mere, ldso sd se intrevodd onumite curiozitdfi. Nu te primeo decdt docd te
lnuntoi lo telefon, unde i;i rdspundeo ,,secretorul", odicd el insugi cu vocea disimulatd.[...] Ror se intdmplo insd sd te primeoscd
imediotsouin oceiogi zi. [...]
Degi pdreo de o senindtote olimpiond, P. P. Negulescu ero in reolitote un om orgolios gi pdtimo;. Nu ero prieten cu ol profesori
,ti
universitari defilosofie." (Nicolae Bagdasari portretel

,
nerJl
Ei trELARE DE EiTIINTE SotrIE-UMANE EiUBIEtrT PSIHELEEiIE ZET]El
tegA ^o!'to,ooaaE
"aRlNA EAMELTA ANDRAs - VItrTI]R BRATU - ELENA LUPSA
 oLlMptADA
PsIHC]LBtriIE

DE gTilNTE SOCIO-UMANE- ETAPA NATIONALA- GALATI,30APRILIE -4 mai2008

zE]E] El I
DISCIPTINA PSIHOLOGIE. BAREM DE NOTARE 9I EVALUARE

. SeacordSl0punctedinoficiu.

SUBIECTUL !- 25 puncte
A. - precizareaconlinutuluiconceptuluidereprezentore 1

- caracterizarea reprezentiriica,,punte de legiturS"intre procesele cognitiv-senzoriale 9i cele logic-ra!ionale 10

din care:
- prezentarea raportului reprezentare-perceptie 5 puncte
- prezentarea raportului reprezentare-intelect 5

B. - exemplificarea rolului reprezentdrii prin referire la o situalie cgncretl 6 puncte

C. - argumentarea ideii potrivitcdreia reprezentirileau un rol importantin reglareaacliunilorcomplexe 6 puncte

1 punct
- coerenlaargumentirii 1 punct

SUBIECTUL ll- 35 puncte

- precizarea con!in utului conceptelor d e afectivitote 9i de imaginaf ie 2Px2P= 4 Pun.1.
- caracterizarea generalS a afectivitSlii 5 puncte

- precizarea criteriului de clasificare a proceselor afective 2 puncte

- clasificareaproceselorafective 3 puncte

- prezentareaspecificului proceselorafectivesuperioare 2 puncte

- caracterizareasentimentelor 2 puncte

- caracterizareapasiunilor 2 puncte

i
- determi narea rolu lui afectivitdlii in desfdgurarea vielii psihice 6 puncte

- evidentiereaimplicdriiafectivitS!iiinimagina!ie 6 puncte

- coerenla prezentSrii 2pu

- incadrarea analizeiin limita de spaliu precizatd 1 punct

SUBIECTU L lll - 30 puncte

- evidenlierea trdsdturii cardinale a personalitSlii prezentatein text
identificarea caracteristicilor principale ale personalit6lii ( de exemplu: caracteristlcitemperamentale, disimulare, orgoliu)
6 puncte
- realizarea profilului psihologic gi a conduitei, prin utilizarea informaliilor din text 10 puncte
- utilizarea adecvatd a limbajuluide specialitate 5 puncte
- coerenla 9i originalitatea analizei 5 puncte

PSIHELEEIE ZCJOA ELIMPIADELE sitrELARE DE EiTIINTE EiT]trIE-UMAN,

DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER EIRATU . ELENA LUE?I
 PsrHrfLrftrirE - ZE][IEl
oLIMPIADA DE $TilNTE SOCTO-UMANE -
ETAPA NATtONAtA - GALATT,30 ApRtLtE - 4 mai2008
DISCI PtI NA PSIHOLOG I E- SUBI ECT REZOLVAT
(Rezolvoreo propusd oferd in primul rdnd indicolii de rezolvore, fdrd o epuizo sau a
constitui sinquro rezolvare posibild. lnformotiile precizate intre poronteze drepte sou in
av6nd in vedere modul de
morgineo textului nu loc porte din rezolvoreo propriu-zisd.l
formulare a subiectului,
punct abordarea trebuie s; fie

uncte SUBIECTULI { - -' una secvenliale, a fiecSrui

punct in parte
A. Reprezenta rea este un proces psihic cognitiv senzorial prin ca re se ref lecti insugirile
concrete dar caracteristice ale obiectelor 9i fenomenelor sub forma imaginilor unitare dar detinirea re p rczentdrii in
uncte calitate de proces psihic
uncte schematice,in condigiile absenlei adiuniidirecte a acestora asupra analizatorilor. 1'
uncte Reprezentarea este o imagine unitarS, deoarece reflecti insugirile concrete dar
uncte caracteristice, esenliale ale obiectelor, dar este scliematicd cdci reflectd insugirile
conlinutului caracteristice, esen!iale, doar pe cele considerate importante.
punct orezentarea
de
concePtului
punct Ca proces psihic senzorial, reprezentarea este o reflectare mijlocitS, selectivi gi schematicd
rcPrczentore
a insugirilor concrete ale obiectelor gi fenomenelor pe baza percepliilor anterioare, dar nu este
o reproducere fidelS a datelor perceptive, a perceptiilor din trecut, ci constituie o prelucrare gi
uncte sistematizare a insugirilor senzoriale gi a datelor perceptive anterioare.
uncte Reprezentarea este o imagine secundard pentru ci se realizeazi in condiliile absenlei
runcte acliunii directe a stimulilor asupra analizatorilor, obiectul reprezentdriifiind absent, dar a
runcte fost c6ndva perceput, a aclionat asupra analizatorului.
runcte Reprezentirile sunt denumite,,statii intermediare" ?ntre procesele cognitiv-sen-
runcte zoriale 9i cele logic-ralionale, pentru c5, prin modul de producere, se aseamdn5 cu
runcte percep!ia, ca proces cognitiv senzorial, iar prin prin continutul lor se aproprie de 96ndire,
tuncte ca proces cognitiv superior. Pe de o parte, reprezentarea se realizeaz5 in urma perceperii
runcte repetate a unor informalii senzoriale, insi imaginea mentalS ce rezultt reprezintd o
tuncte prelucrare, sistematizare a insugirilor senzoriale, a datelor perceptive gi nu o reproducere
punct omcterizarea reprezent;rii fidelS a acestora. Pe de altS parte, reprezentarea obiectului perceput anterior reproduce
a punte de legeturi intre insugirile esenfiale, caracteristice, cele imbibate de esen!5, ceea ce face ca imaginea
procesele cognitive de ni'
senzorial procesele mentalS a obiectuluisS aibE un caratergeneralizat.
ti
)uncte
cognitive de nivel superior Reprezentarea are astfel o dublS naturS, una intuitiv-figurativ5, reproduc6nd insugiri
rliu) concrete ale obiectelor (imaginea are un caracter intuitiv ceea ce ne aratd cd face parte din
,uncte categoria proceselor cognitive senzoriale) 9i o naturi intelectiv-operaliona15, generalizat5,
,uncte deoarece ea reproduce insugirile esenliale ale obiectelor (imaginea are un caracter
tuncte generalizat, ceea ce o apropie de procesele cognitive superioare). Toate aceste aspecte o
,uncte plaseazd ca o punte de legituri intre procesele cognitiv-senzoriale gi cele logic-ralionale,
care permite saltul de la senzorial la logic, fdrb ca prin acestea ea si reprezinte la propriu un
proces cognitiv superior.
Reprezentarea 9i perceplia sunt procese de cunoagtere, sunt fenomene intuitiv-
figurative, ele reproduc6nd insugiri concrete ale obiectelor, iar imaginile rezultate red6nd
informaliide tip concret intuitiv, ce apar!in experienlei perceptive.
Reprezentdrile presupun in formarea lor perceptiile, se realizeazi in urma perceperii
repetate a obiectelor, firi insi a le reproduce fidel cSci datele perceptive vor fi prelucrate
gi sistematizate. Ambele procese senzoriale sunt imagini unitare, deoarece reflecti
anali?a
insugirile concrete ale obiectelor gi fenomenelor.
raportului
lePrezentare-perceplie Dacb percepfia este o imagine unitard gi integralS, deoarece reflectS obiectele gi
fenomenele in totalitatea lor; cuprinz6nd at6t insugirile esenliale c6t gi cele neesenliale ale
obiectelor, reprezentarea este o imagine unitard dar schematicS, deoarece reflecti insugirile
concrete dar caracteristice, esen!iale ale obiectelol doar pe cele considerate importante.
lmaginea perceptivi este obiectualS, pentru cd presupune o relalie directi cu
obiectul percepliei pe care il reflecti unitar 9i integral, clar 9i precis cu toate proprietilile
lui, in timp ce imaginea reprezentirii se realizeazS in urma perceperii repetate a
obiectelor; ceea ce face ca ea s5 nu fie o reproducere fidel5 a datelor perceptive, a
percepliilor din trecut, ci constituie o prelucrare 9i sistematizare a acestora.
Reprezentarea este astfel un nivel superior al activitS[ii cognitive prin desprinderea de
concret, imediat gi orientarea spre abstract gi general. Reprezentarea are astfel gi o naturi
:t;tiluHfii:J,".,
intelectiv-operationald, generalizatS, fiindci reproduce insugirile generale gi esenliale ale
obiectelor, iar imaginea are un caractergeneralizat, este o imagine tip sau prototip, ceea ce o
apropie de procesele cognitive superioare. Reprezentarea se formeazd prin intermediul

-UMAN, Il'to,oo.r.
-uRlNA
**, o. SiTIINTE SEtrIE.UMANE EiUElIEtrT REZELVAT PSIHELEEIE ztrtrEl
LU?gl EAMELTA ANDRAs . VItrTER BRATU - ELENA LUPsA

J
 \,,

PSIHE]LTfEiIE IZ_EJBEl

caracteristice, tipice ale

unor operalii mentale care permit punerea in eviden!5 a trSsSturilor
obiectelor gi fenomenelor. ProprietSlile reprezentSrilor, precum figurativitatea,
panoramizarea, operativitatea, integrarea 5i caracterul social, pun in evidentS dimensiunea
spre
intelectuall a reprezentdrii prin desprinderea acesteia de concret, imediat 9i orientarea
perceptive'
un nivel superior de prelucrare 9i recombinare a datelor experienlelor
psihic superior de
Reprezentarile constituie materia prima pentru gSndire, ca proces
comune, esenliale;i necesare ale
reflectare mijlocitd 9i generalizat abstractb a insugirilor
ele. GSndirea nu opereaze direct asupra
obiectelor gi ale relaliilor legice, cauzale dintre
furnizate de reprezentSri, ele fiind, dupS cum sublinia Jean
realitSlii asupra informaliei
gi

analiza raPortului Piaget,,,reconstruc!ii operatorii".

reprezentare-intelect Reprezentirile permit concretizarea g6ndirii verbal-abstracte, in m5sura
in care
in vederea adaptdrii la solicitdrile concrete ale situaliei
reprezentirile la care recurgem
iniolesc ralionamentutgl asifel contribuie la decodificarea figurald a formulSrilorverbale,
dar 9l la identificarea soluliei corecte a unei'probleme sau a oblinerii
unor noi cunoStinle'
reprezintS un punct de plecarein evolulia gSndirii, deoarece imaginea
ReprezentSrile
caracteristic pentru
reflectatS schematizeaz5 datele percepliei, redSnd ceea ce este tipic,
un obiect, fapt care ugureaza operaliile gSndirii la care subiectul recurge
in vederea
ob.tinerii unor cunogtinle noi sau a rezolvdriide probleme'
Datoritd acestor caracteristici, reprezentarea face trecerea la
procesele cognitive
orientarea lui spre
superioare prin desprinderea actului de cunoagtere de concretul imediat 9i
planul constructivitSlii conceptuale'
abstract gigeneral 9i prin saltul din planul imagisticuluiin
Astfel, reprezentarea constituie un intermediar intre cunoagterea senzorialS
si
,
gSndirii, imaginea mentalS se transformi in
(oncluzia anarizer rearrzate concepte deoarece, sub acliunea operaliilor
ale formei 5i
concept figuralin care se retin doarinsuSlrile esenliale, tr5sSturile definitorii
configura!iei obiectelor'
B. Rolul reprezentSrii ca punte de legStur5 intre procesele cognitiv-senzorlale 9i cele
jos'
logic-ralionale poatefi demonstrat gi prin exemplul de mai
Alexandra este elevS in clasa a X-a 9i impreunS cu pSrinlii pleacS intr-o excursie cu

maginaprinlar5.ElevaiiuimegtepepSrinliisSicuinformaliilegeograficepecarele
parcurse, vegetalia
furnizeazl acestora privind relieful, rdurile care traverseazE teritoriile intr
urn
gi fauna acestora, dar gi obiectivele turistlce specifice acelor zone.
Pirinlii sunt curiogi si afle cum de reuseite aceasta sE ofere asemenea informalii
legate de un mediu necunoscut, nefamiliar. Aceasta le rdspunde,
argumentAnd prin faptul
geografia Rom6niei, iar toate informaliile
cila orele de Geografie a studiat intens despre pr"]
exemplif icarea rolului
reprezent6rii Prin referire
pe care le-a citit din manual gi testarea cunogtinlelor
la conturarea unei imagini complexe legate de acest
la hartS in
subiect.
timpul
Aceste
gcolii au contribuit
informalii nu i-au 'l
o situalie concretS
acum intr-o form5 schematicS, relin6ndu-se
dispSrut elevei din minte, ci se reactiveazt
chiar dacS nu are manualul de Geografie sau o
doar informaliile caracteristice, esentiale,
oragelor, localitSlilor prin care trece.
hartd la ea, ci ghidSndu-se dupS numele
lmaginea mentalS ce rezultS din invSlare pSstreazS insugirile intuitlve,
concrete 9i
geografice, dar aceasta reline doar acele date esenliale,
unitare ale diferitelor regiuni
grad de generalitate, ceea ce o ajutS pe elevS 9i pSrinlii s5i s5 se adapteze
tipice, cu ridicat
mediu nefamiliar'
la noile realitSli, sE faciliteze cunoaiterea 9i orientarea acliunilorintr-un
I

adevSrate
Astfel, imaginile furnizate de cdtre Alexandra in timpul cllStoriei constituie
surse de informare gi au rol de reglare a acliunilor privind activitSlile
desfSguratein timpul #
excursiei datoritS percepliilor anterioare avute in cadru I orei de Geografie. I

C. lincodroreo in limito de spoliu precizotd vo depinde 5i de mdrimeo scrisului

necesitateo construcliei
condidotului, fiind necesord osiguroreo unui echilibru intre oceasto 5i
procese de cunoagtere a insugirilor concrete dar
odecvote o rdspunsuluilReprezentSrile sunt
lumii exterioare, sunt instrumente psihice de
schematice ale obiectelor si fenomenelor
adaptare la realitate.
permit
argumentarea ideii Potrivit in vederea adaptirii la solicitirile realit5lii lumii exterioare, reprezentdrile ar]
c;reia reprezentdrile au un
orientarea in spafiu, intruc6t la nivel mental, imaginea mentalS constituit5
in baza
rol important in reglarea
unei psihologice" sau mintale)' care ne
acliunilor comPlexe percepliilor anterioare este asemena ,,hErli "h54i
Acestea constituie un tip caracteristic de cunoagtere, stocatS in
permit orientarea in spaliu.
memorie sub forma reprezentSrilor spaliale, ce ne ajutd sd ne orient5m nu doar de la un
punct la altul, intr-un mediu determinat, cunoscut, ci 9i in medii necunoscute, in care
l

iI
obiectelese raporteazd unele la altele dupd traiectele dintre ele,
dupi pozilia lorin raport cu
a unui orag nou pe
altele, cu orientarea gi distanlele dintre ele. De exemplu, harta mintalS

E]LIMPIADELE EitrELARE DE EiTIIN-TE SOCIO-UVANE

DERTNA EAMELIA ANDRAS - VItrTER ElRATu - ELENA Lue6t
lllllllil
 PSIr.lTfLESEIE ZE]EfEI
--
,l careil vlzitlm,ceseelaboreaziintimpgi seconstituiein baza percepliiloranterioarea unor
hErlituristice sau a unor cErtri citite, ne ajuti sI ne orient5m in acel mediu nou, necunoscut.
Reprezentirile sunt insolite de migcdri, ceea ce il ajuti pe subiect in realizarea unor
acliuni practice, complexe. Reprezentirile kinestezice sunt foarte importante in
activitSlile sportive, deoarece s-a constatat cI cei care au realizat mai inainte un
antrenamemt ideomotori au oblinut ulterior performanle mult mai inalte dec6t cei care
nu au realizat acest antrenament. Actele ideomotorii sunt acele acte in cursul cirora
reprezentarea mentalS a unei migciri viitoare pregdtegte desfSgurarea acliunilor,
migcirilorgi tindesd reproduci migcarea propriu-zis5. Deexemplu, ungimnastsauoricare
id-eii. Potrivit ale sportiv care, inainte de a evolua, igi reprezintd la nivel mental migcSrile exerciliului sdu,
argumentarea
.rteia rePrezentarlle
au un va avea posibilitatea si identifice noi semnificalii ale imaginii mentale, care prin
irnPortant in.reglarea
rol
comPlexe
informaliile furnizate poate determina reglarea acliunilor viitoare. Astfel, imaginea
actiunilor
mentalS, insoliti de actele ideomotorii, este bogat'5 in conlinut, furnizeazd multe
informaliisubiectului, semnificalia imaginiifiind legatd de acliunea practicb a subiectului,
in acest caz de realizarea unor exercitii sau miscSriin timpul unei competilii.
Aplrute ca urmare a relaliei dintre subiect gi obiect, dintre organism gi mediu,
reprezentarile servesc ca instrumente de adaptare la realitate, eficiente pentru existenla
concretS. Prin rolul indeplinit in cadrul cunoagterii, ca punte de legituri intre procesele
cognitiv-senzoriale gi cele logic-ralionale, ;i in cadrul acliunii umane, in reglarea acliunilor
complexe, reprezentSrile aparin girul proceselor de cunoa;tere nu doar ca un simplu moment,
doar ca o treaptS, ci ca un rezultat, un bilan! al cunoagterii, care sedimenteazi in ele toate
achiziliile de nivel senzorial pentru a pregSti 9i calea spre cunoagterea logicS, ra!ional5.
in concluzie, reprezentarea este un intermediar intre perceplie gi 96ndire, €st€ o,conctuzietadezvottarea
perceplie reg6nditS, fiind dupd Jean Plaget,un,,preconcept" sau concept figural" care,'"'jou[5,'1f"d"l
preg5tegte generalizarea conceptualS.

SUBIECTUL II
lincodrareo in limito de spoliu precizotd vo depinde gi de mdrimeo scrisului
condidotului, fiind necesard osigurareo unui echilibru intre aceosto $i trqtoreo odecvatd o
t subiectutuil Evenimentele lumii exterioare nu ne sunt indiferente, ele au o anumiti
lntroducere la analiza care J
;;;;;;;,';Ji;r--'- { rezonan!5 afectivd asupra noastrS, determinAnd anumite trdiri de entuziasm, indignare,
L intristare sau bucurie.
lnteracliunea dintre stdrile interne ale subiectului gi realitatea obiectivi determind
f anumite simliri specifice ce au ca rezultat procesele afective. Afectivitatea este un proces
J psihic cognitiv reglatoriu ce reflecti raportul de concordan!5 sau discordan!5 dintre stlrile
precizarea continutului
onceptului deo/ect""""
f int"rne ale subiectulul 9i factorii externi cu care interaclioneazS sub forma unor trdiri
I atitudinale specifice.
Procesele afective se afl6 in interacliune cu toate procesele ti mecanismele Rsihice,l
prezente atat in domeniul incongtientului c6t 9i al congtientului. Dintre acestea amintim Iidentificareacorelatiei
arectivitate
importanla legdturii dintre afectivitate gi imaginafie, deoarece, pe de o parte, emoliile tifil*::f#f
atitudinile afective sunt condilii activatoare sau inhibatoare ale imaginaliei, iar pe de altd t
parte, imaginalia are un rol importantin procesulde adaptare alsubiectului la mediu. I
Ca proces psihic superior, imaginafia asigurd adaptarea la solicitirile realitSlii
obiective prin activitatea de elaborare a unor imagini, idei 9i proiecte noi pe baza
Precizarea
conceptului
continutului
selectdrii, transformirii gi combindrii datelor experienlei anterioare. Produsele
de lmoqlnolie
imaginaliei se realizeazd cu ajutorul unor procedee imaginatlve, care sunt modalitSli de
operare mintalS bazate pe oingiruire de compuneri, recompuneri, operaliide analizd 9i de
sintezd din care rezultd obiecte gi proiecte noi din punct de vedere calitativ $i cantitativ.
Procesele afective se aflS in interacliune cu toate procesele gi mecanismele psihice
insd legitura dintre afectivitate gi motivalie este una puternicd. Motivalia are rol de
energizare, de orientare gi de direclionare a aclluniiin funclie de trSirile afective generate
de confruntarea cu factorii externi. Astfel, satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinle
qricterizare
generali a fiziologice genereazd triiri afective pozitive sau negative. De asemenea, valoarea sau
Proceselor
afective
semnificalia obiectului pentru subiect, in funclie de gradul gi durata satisfacerii
trebuinfelor, poate genera triiri afective variate unor persoane diferite sau aceleiaSi
persoane, in momente diferite de timp.
Procesele afective au valoare motivafionalS deoarece trebuinla ti starea afectivi pot
indeplini rolul de cauzd 9i efect, a9a inc6t procesele afective pot fi considerate motive active
aflate in plinl desfSgurare, in timp ce motivele reprezintd procese afective condensate,

c It,"",ooarE
UQRINA
StrELARE DE STilNTE EiEtrtrl-IJMANE
EAMELIA ANDRAS - VIETER EIRATU - ELENA LUPSA
EiuBTEET REZELVAT PsIHELEEIE ztr rlE3
 =t
PSIHELTfc=IE I?EJEEl

cristalizate.
Afectivitatea are o serie de proprietSli sau insugiri, iar dintre acestea psihologul Vasile
Pavelcu a identificat urmdtoarele: valoarea motivalionali, subiectivitatea, intensitatea,
polaritatea gi mobilitatea. Acestorinsugiri ale proceselor afective li se pot adduga 9i altele,
precum ambivalenla 9i expresivitatea. Ambivalenla reprezinti proprietatea de a include
doui tipuri de triiri diferite in raport cu acelagi obiect. Expresivitatea consti in capacitatea
triirilor afective de exteriorizare, de manifestare in afarS prin intermediul unor semne
exterioare, denumite,,expresii emolionale", precum: mimica, pantomimica, modificdrile
de naturd organicd sau vegetativS, schimbarea vociietc.
Criteriile de clasificare ale proceselor afective sunt extrem de varlate. Psihologul
rom6n Mihai Golu, spre exemplu, a utilizatin calitate de criteriu de clasificare intensitatea,
durata, gradul de congtientizare ;i nivelul de elaborare a triirilor afective. Pornind de la
aceste criterii, se contureazd trei mari categorii de procese afective, ;i anume: primare,
complexe 9i superioare, fiecare dintre elg flispun6nd de nenumdrate subcategorii.
Procesele gi triirile afective primare sunt inniscute, au caracter elementar,
involuntar, spontan, sunt slab organizate 9i mai pulin elaborate cultural, tind sd scape i;T;::'fi1iJ:'r:11,:i
controlului voluntar congtient fiind condilionate din punct de vedere biologic SdrJ'rprimar
instinctiv. Acestea cuprind urmdtoarele subspecil: tonusul emolional, trdirile de naturS
organicd 9i stdrile de afect. Procesele 9i stirile afective complexe sunt dob6ndite, S€ prezentareaproceserorii
caracterizeaz5 printr-un grad mai mare de constientizare gi intelectualizare dec6t 6slg trlirilorafectivedenivel
primare 9icuprind: emoliile situalionale curente, emoliile integrate gi dispoziliile afective. ''o'Pl"*
Procesele 9i stirile afective superioare se caracterizeazd printr-o mare restructurare 9i
raportare valoricS, se raporteazd nu la nivel de obiect sau de activitate, ci la nivel d" ll::.:n,"t-""lroceselorei
personalitate, depSgind prin conlinutul 9i structura
tranzitorii gi includ sentimentele 5i pasiunile.
Sentimentele sunt trdiri complexe, de lungi duratd, relativ stabile 9i cu
moderatS. Sentimentele se nasc din emolii, dar nu se reduc la acestea, ci sunt
repetate, oscilante ce apoi se stabilizeaz5, generalizeazi, persistS in timp 9i rezist5 la
caracterizare generali a
proceselor afective
divergi factori perturbatori. Formarea sentimentelor implicd o desfi;urare procesualS,
care cuprinde trei faze relativ distincte: faza de cristalizare, echivalenti cu structurarea gi
constituirea sentimentelo6 faza de maturizare care inseamnE stabilitatea ;i organizarea
acestora 9i faza de descristalizare sau de dezorganizare a sentimentului, atunci c6nd
It
acesta slSbegte din intensitate, se stinge prin salietate, uzurd sau suprasolicitare, condilii
asociate cu deceplii, pesimism 9i alte stiri afective negative.
Ca generalizdri ale emoliilor, sentimentele pot fi: intelectuale, morale gi estetice.
Sentimentele intelectuale, precum sentimentul de curiozitate, de mirare, uimire gi
indoialS, apar in procesul cunoagterii realitSlii gi sunt un factor energizator al acesteia.
Sentimentele morale reflecti atitudinea pozitivd sau negativi fa|5 de acliunile proprii 9i
ale celorlalte persoane, intre acestea put6nd fi amintite sentimentele de prietenie, de
patriotism, de datorie, de cinste, de dragoste fa15 de pdrinli etc. Sentimentele estetice,
precum admiralia sau extazul, apar pe baza perceperii frumosului, fie ci este vorba de
art6, de naturS, sau de acliunile omului. Pe fondul sau in str6ns5 legSturi cu acestea, se
formeazi sentimentele de inferioritate sau superioritate ale Eu-lui, dar gi sentimente
sociale gi psihosociale precum cele de vanitate, demnitate, trufie, ing6mfare, orgoliu

Pasiunile sunt triiri afective foarte intense, stabile, de lungi duratS, sunt sentimente
cu o orientare, grad de stabilitate gi generalitate foarte mari, antren6nd intreaga
personalitate. Dupi filosoful german lmmanuel Kant, ,,pasiunea e un torent care curge
mereu slp6ndu-gi albia tot mai ad6nc", ceea ce aratd cE aceasta este o triire durabilS,
organizatd 9i complexS. Din acest punct de vedere, pasiunile sunt triiri active ce pun
stSpdnire asupra omului 9i il orienteaz5 intr-o anumiti direclie, in desfSgurarea unei
icaracterizarea pasiunilor
acliuni giil determini sd i9i mobilizeze toate energiile in promovarea acestora.
lcalitate de procese
Din punct de vedere valoric, pasiunile pot fi pozitive - nobile, constructive, superioare,
precum sportul, lectura, crealia artisticd 9i negative, denumite 9i pasiunioarbe, patimisau
rn
vicii. Pasiunile negative sau viciile pot conduce la comportamente bizare, compulsive si au Pl

consecinle negative asupra sin5tSlii psihice a subiectului. Ele pot fi grupate in trei mari fi

centre de interes: Eul, ce cuprinde pasiuni posesive precum cupiditatea, avarilia,

fanatismul; Altul, ce include pasiuni negative precum gelozia, ambilia; Lumea, ce include
pasiunea pentrujocurile de noroc. ti
I

EiUBIEtrT REzELVAT P5IHELEGIE 2AOB ELIMPIADELE SitrELARE DE STuNTE Sscro-UvaNE

DERTNA EAMELIA ANDRAS - VteTER Bnanu - ELENA LuegA
 PsrHrfLEfrBtE

Functia esenlial; a proceselor afective gi a expresiilor emolionale este aceea de a

, puneorganismulinacordcusitualiacucareseconfruntS,decidea-lajutapesubiectsise
adapteze solicit5rilor mediului extern 9i de a regla conduita umand in direclia elabordrii
unor modalitSli comportamentale adecvate.
Procesele afective constituie fondul gi latura energetici a proceselor psihice gi a
comportamentului uman, ele fiind surse suplimentare de energie internd care suslin
energetic activitatea, potenleazd 9i condilioneazl acliunea, controleaz5 schimbdrile
mediului extern permil6nd manipularea acestuia.
in desfSgurarea vielii psihice, emoliile, prin starea de agitalie difuz5, prin intensitatea
9i desfSgurarea lor tumultoasS, dezorganizeazi conduita, in timp ce sentimentele, prin
i,rerminarea
rotutui gradul lor de stabilitate gi generalitate, organizeazi conduita. Procesele afective
llgctiviteliiind"tf;5,r"r"" indeplinesc un dublu rol, dar in conditii diferite, deoarece ele dezorganizeazl conduita
vieliipsitrice atunci c6nd intensitatea emotiilor este mare, c6nd situa!ia este noud iar organismul nu si-a
elaboratincd rdspunsuri comportamentale adecy'ate 9i o organizeazd daci organismul si-a
elaborat rSspunsuri comportamentale pentru anumite situalii, dacd intensitatea triirilor
elor gi
nivel
afective este normalS, medie.
Afectivitatea este o component5 importantS a profilului personalitSlii, deoarece
emotivitatea are un rol determinant in definirea 9i stabilirea tipului de temperament.
elor Si
Comportamentul afectiv individualizeazd persoana in diferite situalii de via!5, iar maturitatea
nivel afectivi indici prezenla controlului de sine, adaptarea la situaliile cu care ne confruntim.
De asemenea, comportamentul afectiv perceput de allii devine un instrument al
'cunoagterii interpersonale, cdci ,,cheia cunoagterii altora se aflS in propriile noastre
elor;i vibralii afective", spunea Vasile Pavelcu, subliniind rolul tr6irilor afective in procesul
nivel
cu noa gterii i nterpersona le 9i a dezvoltb ri i persona le.
Triirile afective specifice ce rezult5 din interacliu nea dintre sti rile interne ale subiectului
gi realitatea concreti a lumii exterioare i9i pun amprenta asupra manifest5rilor tuturor
proceselor psihice, inclusiv asupra imaginafiei. Astfel, emoliile 9i atitudinile afective ale
subiectului raportate la obiectul cu care interaclioneazd sunt condilii activatoare sau
inhibitoare ale imaginaliei ca proces psihic superior de elaborare a unor imagini, idei sau
proiecte noi pe baza combinSriigitransformdriidatelor experienleianterioare.
in funclie de valoarea sau semnificalia obiectului cu care subiectul interaclioneaz5,
atitudinea afectivi fa!5 de noile date ale situaliei va contribuifie la crearea noului, fie la
indeplrtarea subiectuluide realizarea unui produs nou.
evidenlierea implicSrii Procesele afective au rol de orientare gi energizare fiind responsabile de suslinerea
afectivit5tii in imaginatie
itate de energeticS a activitSlii de producere a unor obiecte noi, ele furnizeazd energia necesarE
form5rii 9i operSrii cu imagini, idei, tr5iri, date ale experienlei anterioare gi incitS la
acliune. Afectivitatea oferi astfel suportul energetic Ai orientarea produselor tuturor
formelor imagina!iei.
Emoliile au un rol relevant mai ales in crealia artisticS, gtiinlific5, tehnici gi
organizatoricS, ca forme ale imaginaliei creatoare, pentru ci suportul energetic provenit
din emolii are rolul de a cregte productivitatea creativS, de a duce la noi descoperiri,
invenlii 9i inovaliiin aceste domenii. Sentimentele gi pasiunile, datoriti gradului mare de
stabilitate, complexitate, organizare, generalitate, antreneazE intreaga personalitate a
subiectului 9i il orienteazS activ in proiectarea mentalS a drumului propriu in via15 9i in
concluzia generalt la
i conturarea unor perspective asupra traseului personal 9i profesional.
dervoltarea realizatA
cadrul
in
subiectului
- -l'n ioniluzieiprocesele afective se afl5 relalii de interactiune 9i interdependen!5 cu
I I

toate procesele psihice, tocmai de aceea ea este consideratS ca fiind componenta bazall,
infrastructuralS a psihicului 9i nota lui definitorie, deoarece prin afectivitate omul se
diferenliazd de inteligenla artificialS, iar stirile gi tririle afective rim6n caracteristicile lui
specifice.
nilor in
psihlce SUBIECTUT IIl
Manifestlrile psihocomportamentale ale fieciruia dintre noi in diverse contexte
personale, sociale sau profesionale sunt expresia personalitSlii singulare, originale a omului.
l']iif'91'' ParticularitSlile personalitSlii fiecdrui subiect uman sunt cele care individualizeazb
'"'"*
fi,aat.-Eq care urmeazi a
comportamentul sdu din punct de vedere cognitiv, afectiv 9i aclional, contribuind astfel la
conturarea unui profilal personalitdtii psihosociale a acestuia.
Personalitatea reprezintd sistemul insugirilor stabile gi specifice unei fiinle umane
concrete care isi pun amprenta decisiv asupra manifestirilor psihocomportamentale ale
,
QL'Mo,ooeaE
AN, VQRINA EiEELARE DE STTNTE EiEtrrE-TJMANE suErEtrT REZELVAT P=THELEcITE zE,g,a-
P9A GAMELIA ANDRAS . vItrTER ERATU - ELENA LUPSA

a

precizarea contextului de
determinare a
trEsdturii/trSsSturilor
cardinale
identificarea
trSsiturii/trdseturilor
ca rdi nale
punerea in evideni5 a
traseturilor principale ale
personalitSiii prezentate
text
PsIHELIf triIE I ?EJ[JEl
Din perspectiva trdsiturilor de personalitate, unitatea conceptualS de baz5 a
personalit5lii este trdsdtura, definitd ca o predispozilie generalS de a te comporta 9i de a
r|spunde intr-un anumit fel. Cu alte cuvinte, oamenii pot fi descrigi in termeni de
probabilitate de a se comporta intr-un anumit mod. Comportamental, trisdtura indici
predispozilia de a r5spunde in acelagi fel la o varietate de stimuli, ceea ce individualizeazl
comportamentul subiectului gi contribuie la conturarea unui tipuri temperamentale sau
ca racteriale.
Conform teoriei trisiturilor a lui GordoD Allport, trisStura este unitatea descriptivd a
personalitS!ii, fiind responsabilS de consistenla comportamentelor sale in diferite situatii.
TrEsdtura poate fi definit5 prin trei proprietSli:frecven!a, intensitate 9i gama situaliilorin
care se evidenliazS. Pornind de la aceste caracterisitici, G. Allport realizeazl o distinclie
importantd intre trei tipuri de trdsituri:trSsituri cardinale, tr5sdturi centrale 9i dispozilii
sa u trisdturi secundare.
O trdsdturd cardinali exprimE o dispozilie at6t de pStrunzStoare 9i importantd in viala unei
persoaneinc6tisepoatevedeaamprentainfiecareactalacesteia,evidenliazdparticularitSlile,nr,."r"atrdsiturii
relativ stabile ale unei persoane, fiind consideratb a fi cauzS a unui comportament qonsistefiti'- cardinale
Analiza textului citat ne permite sd identificim introversiunea sau interiorizarea ca trisdtur5
cardinali a personalitSlii personajului. Introversiunea sau interiorizarea in calitate de trdsituri
cardinalS a personalit5lii, ne permite si afirmdm dispozilia personajului de orientare spre
lumea interioarS, aceasta reprezent6nd o carateristicS cu rol predictiv asupra
comportamentului sdu in mediul personal sau social. Prestigiul personajului se datora astfel
,yielii lui izolate, retrase", fiind ofireinchisi care,in relaliile cu ceilal!i,,,se silea sd pard apropiat",
o fire retrasS, distant5 9i rezervati fa!5 de colegii sii, cdci ,,nu era prieten cu alli profesori
universitari de filosofie." Caracteristicile firii introvertite a personajului sunt inactivitata;j---indicareavarorii
""-"
emotivitatea, iarvaloarea dominantS a personalitSliisale introvertiteeste intimitateaf
Pe l6ng| aceast5 trdsSturS dominant5 a personalitSlii personajului, cu rol predictiv
asupra comportamentului siu, se pot identifica in text ti o serie de caracteristici principale,
ce exprimE dispoziliicare acoperd o gami mai restr6nsi de situaliidec6t cele cardinale.
Tr}s5turile temperamentale sunt caracteristici ale personalitSlii ce se referi la
comportamentul exterior; concretizatin motricitate, vorbire, reaclii afective gi cantitatea de
energie de care dispune o persoanS. Pornind de la comportamentul exterior al personajului
din text, asociat cu tipurile temperamentale clgjile, p-utem qfirnx lgptgl_gi acesta are un indicareatipului
temperament melancolic aominantlrempeidmentul e;i; iriur? dinarniao-"n"rg"iiC5- f'-
temperamentar
personalitSlii, cu caracter inndscut, care structureazi din punct de vedere formal conduita
uman5.
Datoritd temperamentului siu melancolic, personajul este frdm6ntat de triiri
afective intense 5i complexe, ce nu suntinse exteriorizate, motiv pentru care el era capabil
de disimularea atitudinii neprietenoase, inchlse, pentru cd degi gesturile 9i
comportamentul siu era unul ,, grav 9i distant, formalist gi protocolar", acesta ,,se silea sd
pard apropiat". Cu toate cE prin prisma statutului siu de ,,pregedinte al Camerei
Deputalilor" se putea agtepta s5 fie solicitat de citre oameni, care atteptau si fie sincer gi
binevoitor, acesta ,,nu te primea dec6t daci te anunlai la telefon, unde ili rdspundea
,,secretaruli adicS el insugi cu vocea disimulatd.[...] Rar se int5mpla ins5 si te primeasci
imediat sau in aceiagi zi. [...]".
in relaliile cu cei din jur personajul are o atitudine negativS, o atitudine lipsit5 de
modestie, nerecunosc6nd valoarea celorlalli, fiind astfel o persoani orgolioasS, capabilS
si poarte ranchiunS, si nu ierte ugor 9i chiar sb se supere pentru atitudini negative
imaginare, pentru c5 ,,degi pSrea de o seninitate olimpianS, P. P. Negulescu era in realitate
un om orgolios 9i pdtimag".
in ciuda acestor caracteristici particulare ale personalitSlii personajului, fragmentul
de text citat ne permite sd punem in eviden!5 latura artisticS a temperamentului s5u
melancolic 9i talentul de a crea, fiind un idealist dominat de aspiralii intelectuale 9i
artistice care ,,se bucura de prestigiul unui mare gdnditor", cbci in mediul social ,,circula
 PSIHI]LEfEiIE. Z.E]EE
-_ (

zvonul cd are teancuri de manuscrise care agteapti fie publicate... 9i ci se pierduserS".

Personajul este unul cu o gesticulalie redusS, pentru cS,,gesturile lui erau reduse la
minim. C6nd mergea, i.ti fdcea impresia ci misoard distanla, ci nu este niciodati gribit" gi
avea un debit verbal scSzut, cbci ,yocea ii era moale, monotonS, f5r5 modulalii 9i
inflexiuni". Este o fire sobr5, degi ,,inf51i9area lui fizicd nu impunea de la prima vedere", dar
cei din juril percepeau ca fiind,,grav 9i distant, formalist;i protocolar, cu toate ci se silea
#*:lgi',,'i"#in" sd pari apropiat." Personalitatea sa sobr5 este aceea a unei persoane care are un anumit
text
statut social, care gi-a stabilit anumite scopuri gi care urmEregte numai un obiectiv etern,
care, ,,degi in timpul 25 de ani de profesorat, c6!i avea atunci publicase numai doui
volume de Filosofia Renagterii", ,,se bucura de prestigiul unui mare g6nditor" fiind o
persoanl talentati 9i creatoare.
Afig6nd o fire linigtitd, profund5 9i care valorizeazl intimitatea, in ciuda
aparenle calme, el dovedegte totu;iin relaliile cu ceilallio atitudine distantS, cu dificultSli'
de adaptare socialS 9i incapabil de a recunoagte valoarea altora (,,degi pdrea de o
seninitate olimpianS, P. P. Negulescu era in realitate un om orgolios gi pdtima;' Nu era
prieten cu alli profesori universitari de filosofie"). El are astfel o fire inchisS,
necomunicativS, rezervatd fa!5 de semenii sEi, av6nd dupi tipologia lui Carl Gustav Jung,
un temperament introvertit: are o,,viaIe izolatS, retras5", o atitudine distantd 9i formalistd
fa15 de semenii sdi (,,cu toate cA se silea sd pari apropiat") ;i nu avea abilitSli de
relalionare socialS (,,nu era prieten cu alli profesori universitari de filosofie"), fiind ,,un om
orgolios 9i pdtimag". aspectelor

P.P. Negulescu se dovedegte a avea disponibilitSli afective reduse datoritS suprasolicitSrii

in activitSlile artistice de migalS care reugesc sI il epuizeze fizic gi care igi puseserd amprenta
asupra ,,inf5!i95rii lui mai mult suferinde" 9i chiar asupra sindtilii (,,studiile obositoare gi
meditaliile aprofundate il fScuserd s5-9i piardd sSnitatea"). Hans Eysenck, pornind de la
tipologia lui Carl GustavJung, a folositin calitate de criteriu de diferenliere a tipologiilor umane
gradul de nevrozism, de stabilitate sau instabilitate emolional5. Cele doud dimensiuni
stabilitate-instabilitate 9i extraversiune-introversiune le-a asociat apoi cu cele patru
temperamente clasice. Potrivit acestei tipologii, personajul din text are un temperament
melancolic introvertit instabil, fiind caracterizat printr-o emotivitate puternicd gi dovedindu-se
o persoanl ce rezoneazi profund la tot ce se int6mplS in jur; totodatd d6nd dovadd de
imaturitate psihosociali.
Pe l6ngd caracteristicile pe care le putem pune in eviden!5 prin analiza tipului
analiza dimensiunilor temperamental, alte caracteristici ale personalitSlii personajului pot fi identificate prin
pereonalitetii
descrierea celorlalte laturi sau dimensiuni ale personalitSlii: caracterul, aptitudinile 9i
creativitatea.
Caracterul reprezinti latura relalional-valorici a personalitSlii 9i cuprinde un ansamblu
de insugiri psihice esenliale ;i stabile ce se exprimb in valorile promovate 9i in atitudinile
specifice fa!5 de anumite domenii ale existenlei subiectului. Portretul psiho-moral al unei
persoane poate fi precizat prin conturarea diferitelor trisdturi de caractel ce reprezintd
pozilii ale subiectului fa!5 de cele din jur, un mod de a se raporta la evenimentele
existenlei sale in lume. Aceste modalitdli se numesc,,atitudini", fiind definite ca
modaliteli de raportare la o clasd generalS de obiecte sau fenomene gi prin care persoana
se orienteazd subiectiv 9i se autoregleazA preferen!ial.
inacest sens, putem pune in eviden!5 faptul c5 personajul este capabil sd desfS;oare
activitSfi care presupun migalS, chiar cu prelul unei suprasolicit5ri fizice, este perseverent in
realizarea obiectivelor artistice propuse, chiar dacS ,,studiile obositoare 9i meditaliile
aprofundateil fdcuseri s5-9i piardi sdndtatea". Personajul este statornic5i devotat muncii sale,
cici ,,de9i in timpul 25 de ani de profesorat, c51i avea atunci publicase numai doul volume de
Filosofia Renagterii", personalitatea sa este dominatS de aspiralii intelectuale 9i artistice,
bucu16ndu-se printre studenlii mai mari de,,prestigiul unui mare 96nditor"'
Atitudinea fa!5 de semenii sdi este una distant5, formalisti 9i protocolarS, este nesincer
in relaliile cu ceilalli,masc6nd anumite caracteristici ale personalitSliisale, precum orgoliulgi
intoleranla, silindu-se ,,si pari apropiat", degi atunci c6nd cineva il ciuta la teleforl ,,i!i
rSspundea,,secreta rul", adici el insugi cu vocea disim ulat5".
Atitudinea fa15 de sine este una negative, caracterizati prin lipsa modestiei (,,ca orice
om mare, lSsa sd se intrevadd anumite curiozitSli"), prin raportarea distantS, formalisti gi
protocolarS 9i prin orgoliu (degi ,,p5rea de o senindtate olimpianS" era "in realitate un om
orgolios 9i pitimag").

QL.M",OOELE EiCOLARE DE EiTIINTE 5OtrIE-UMANE EiUBIEtrT REZELVAT PSIHELEEiIE ZtrtrET

vaNE
DQRINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER BRATU - ELENA LUP5A
-ue9t

analiza dimensiunilor
personalitdtii
concluzia analizei
psihologice a personalit5lii
analiza conduitei
psihosociale
concluzia analizei conduitei
psihosociale
suBrEtrT RelorvAr
PSIHELETiIE
Aptitudinea, ca dimensiune instrumental-operalionalS a personalitSlii, reprezintd un q
complex de insugiri fizice 9i psihice care determinE performanle in activitate. Avem astfel I
de-a face cu o persoand profundS, idealistS, care ,,de;i in timpul 25 de ani de profesorat, i
c51i avea atunci publicase numai doud volume de Filosofia Renagterii", are capacitatea de I
efortindeluneatin
efortindelungatin atinserea
atingerea asoiratiilor
!,,,ve,s,,bsL,,,q!,,,EL,equrH,,ul,,,v,,,,!L,Le!vq,erl intelectuale;isi artistice stabilite.
aspiraliilor intelectuale stabilite. I
Aptitudinile combinate de o manierd originalS gi creatoare constituie talentul, personajul fanatiza aspectetoy
fiind o persoani creatoare, implicat in realizarea unor ,,studii obositoare gi meditalii aptitudinale
aprofundate". Talentul corespunde creativitdlii de nivel superio; aceasta reprezentSnd un
complex de insugiri 9i aptitudini care, in conditii favorabile, genereazd produse noi 9i de valoare
pentru societate. Firea artisticd a personajului este demostratb de profunzimea personalit5tii
sale, cici ,,studiile obositoare gi meditaliile aprofundate il f5cuserd si-9i piardi sindtatea", dar
acest lucru nu ilimpiedici s5 fie productivin oblinerea unor crealii, pentru cS,,circula zvonulcS
are teancuri de manuscrise care agteapti fie publicate".
in concluzie, identificarea specificulu.i 9i descrierea unor trdsdturi 9i dimensiuni ale
personalitSlii personajului, ne permit s5 conturim urmitorul profil psihologic:
temperament melancolic dominant, tendinle de disimulare a unei atitudini nesincere fa!5
de cei din jur, fire orgolioasd 9i m5cinatd de trEri afective intense, imaturitate
psihoemotionalS si personalitate creatoare in domeniul artisitc.
in calitatea sa de fiin!5 sociald, omul este produsul unui proces de socializare ceea ce
inseamni cE nu poate trSi singuri izolat de ceilalli, in afara relaliilor sociale. Conduita
psihosociald reflect5 perceplia socialS a imaginii de sine, care se construiegte in cadrul
relaliilor interpersonale prin comportamentele pro sau antisociale pe care le intreprindem.
lmaginea de sine, la 16ndulsdu, este o construclie socialS ce se formeazd prin apartenenla
la un grup social, prin compararea cu ceilalli si prin cunoasterea propriilor abilitSfi,
priceperi, valori, credinle 9i atitudini fa!5 de al1ii, reprezent6nd o perspectivd individuald
asupra propriei personalitSli. Perceplia socialS asupra imaginii de sine reprezinti ceea ce
gSndesc ceilalli despre noi, despre modul cum aritim, cum ne comportim, despre cine
suntem gi cum suntem. ldentitatea unei persoane se construiegte astfel prin realizarea
unui echilibru intre imaginea proprie de sine sau imaginea despre sine gi imaginea socialS
de sine, adici aprecierea,,celuilalt" aga cum o percepe subiectul.
in ceea ce privegte personaliattea analizat6, existenta unor trisituri negative ale
imaginii de sine precum orgoliul, capacitatea de disimulare, formalismul, atitudinea
distanti ;i protocolari fa!5 de ceilalli (,,mi s-a perut grav 9i distant, formalist gi
protocolar"), determini o perceplie socialS ambivalenti a personajului, deoarece ,,la
sentimentele de admiralie ce ise manifestau, se asociau acelea de compasiune".
Aceast5 perceplie se datoreazS gi discrepanlei care existi intre trdslturile de
personalitate ale personajului gi prescripliile rolului pe care il are prin prisma statutului de
,,pregedinte al Camerei Deputalilor". Degi din pozilia pe care acesta o ocupi decurg
anumite sarcini gi responsabilitSli de comunicare 9i colaborare cu cei ce ii solicit5 ajutorul,
acesta are tendinla de a fi nesincer atunci c6nd cineva il cSuta la telefon (,,i1i rispundea
,,secretarul", adicd el insugi cu vocea disimulatS"), dar 9i de a am6na indeplinirea unor
obligalii, pentru c5,,rar'se int6mpla insi s5 te primeasci imediat sau in aceiagi zi".
in plan social predomini relaliile afectiv-simpatetice, deoarece acesta nu simlea
nevoia sd comunice sau s5 faci shimb de Informalii cu colegii s5i profesori, fiind ,,om
orgolios qi pdtima;", nici s5 dispuni de mai multe informatii despre partenerii relaliei
interpersonale, ceilalli percep6nd-ul ca fiind ,,grav 9i distant, formalist si protocolar". Din
aceste motive, comportamentul siu nu este valorizat social, ceea ce determind
conturarea unui prestigiu de om singuratic, introvertit, ,,de mare 96nditor" printre
studenli si alti profesori universitari. Nagterea unor zvonuri legate de nepublicarea si
pierderea unor manuscrise 9i credinla cI ,,studiile obositoare 9i meditaliile aprofundate il
f5cuseri s5-9i piardd sdnitatea", fac ca triirile celor din jur sE fie atat pozitive, cat gi
negative:,,de aceea, la sentimentele de admiralie ce i se manifestau, se asociau acelea de
compasiune pentru dispa rilia operelor inedite".
in concluzie, analiza conduitei psihosociale ne permite si afirmdm faptul cE
atitudinea personajuluiin raport cu sine gi cu ceilalli este una negativS, atitudine pe care o
compenseazi insd printr-o activitate creatoare productivS, ceea ce contureazi o
identitate socialS ambivalenti fiind valorizat at6t negativ cat 9i pozitiv in relaliile sociale
dezvoltate in mediul academic gi politic.
PSTHELEGTE zElBa ELtMpIADELE EitrELARE DE STITNTE EiEEIE-IJMANE
DERTNA EAMELIA ANDRAS - VttrTER Eea,ru - ELENA LUPsA
 PsIHt]LEEiIE -
.-

DE gTllNTE SOCIO-UMANE - ETAPA NATIONALA- ARAD,lO-14APRlLlE2OO7

oLtMp|ADA
PSIHOLOGIE - SUBIECT
DtsctPLlNA

o Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordi 1O puncte din oficiu.

o Timpulefectiv de lucru este de 3 ore.

suEEeMl2Q.pullle
Construiti c6te un exemplu prin care sd ilustrali cum pot fi modelate oricare doud calitdli (insugiri) ale voinlei.

@
pornind de la faptul ci limbajul prin func!iile sale multiple are rol integrator 9i coordonatoL argumentali afirmalia potrivit cireia
acesta este considerat un veritabil ax al psihicului uman.

SUBIECTU L ll I - 35 Puncte
Analizaliin limbaj de specialitate profilul psihologic giconduita psihosocialS a personajului prezentatin textul urmdtor:

,,in acest club se int6lnesc cei mai bunijucitori din Madrid ti poate din Spania... Doi bdrbali jucau o partidd de gah urmdrili de
o jumState de duzini de curiogi. Unul dintre jucStori bdtea ugurel toba cu degetele de o parte a tablei. in dreptul lui fdrd ca
ciocinitul in masi al adversarului sd-l deranjeze deloc, celalalt jucdtor stdtea nemigcat, sprijinindu-se ugor de spStarul scaunului
de lemn, cu m6inile in buzunarele pantalonilor gi bdrbia adancitd in cravatS. Era cu neputinl5 de gtiut dacd ochii lui, alintili asupra
tablei, se concentrau studiind-o sau erau absorbili de vreun 96nd striin de partidS.
Dupi vreo doud minute, cel care bdtea toba cu degetele folosi aceeagi m6nd ca sd mute inainte un nebun alb. Dupd ce termind
migcarea, ii aruncd o scurtd privire adversarului, inainte de a se cufunda din nou in contemplarea tablei de gah gi a-gi relua
ciocinitul u9or.
Un murmur prelung al spectatoilor insoli mutarea. Julia se apropie mai mult gi putu si vadi cum celalalt gahist, care nu-gi
schimbase postura c6nd adversarul lui mutase piesa, i9i concentri atenlia asupra nebunului interpus. Rimase astfel o clipS 9i apoi,
cu un gest at6t de lent incSt a fost imposibil si se gtie p6n5 la sf6rgit spre ce piesi se ind repta, m uti un ca I negru.
- 9a h, spuse, 9i-gi relui imobilitatea d inainte, sti in de rumoa rea de incuviinla re ce se a uzi in preajmi.
Julia il observS cu atenlie. Si tot fi avut pulin peste patruzeci de ani, era foarte slab 9i de staturd mijlocie... l5s6nd impresia cd
privegte lumea cu neincredere. Era departe de a avea aerul inteligent pe care Julia il credea neapdrat necesar la un gahist; expresia
ii era mai curind apatic5, indolentS, oglindind un fel de obosealS lSuntricd 9i dezinteres fald de tot ce il inconjura. Avea aspectul
unuiom care, in afard de faptul ci fdcea mutdri pe o tablS de 9ah, nu agteaptd mare lucru de la sine.
Totugi- sau poate tocmai din aceasti cauz5, din plictisul infinit ce se degaja din expresia-i imperturbabilS, cind intinse incet
m6na dreaptd spre piese, linigtea deveni diafand gi absoluti in collul acela ala sdlii. Julia intui surprinsi ci spectatorii nu-l apreciau
pe jucdtor cd el nu se bucura nici de cea mai micd simpatie din partea lor. Citi pe felele lor ci acceptau scrSgnind din dinli
superioritatea lui dinaintea tablei de gah gi cu tolii nutreau in sinea lor speranla de a fi prezenli cind birbatul acela gi-ar g5;i nagul
sdv6rgind gregeala care l-ar distruge in fala adversarului.
- $ah, repetd jucitorul.

Julia aruncd spre joc o privire confuzS.

- Ar fi fost mat din trei mutlri, intr-adevdr... zise directorul. Se intimplS insi ci acest domn, degi gtie foarte bine care-i
migcarea, nu vrea s-o facd. A mutat nebunul ca sd ne arate combinalia corectS, dar l-a plasat dinadins intr-o cdsu!5 gregit5, unde
piesa e inofensiv5. Asta-i partea ciudatd... de cinci ani vine aici, e cel mai bun gahist pe care-l cunosc, dar nu l-am vdzut c59tig6nd
nici mdcarodat5...." (A. Perez-Reve rte, To b I o u I fl o m o nd)

strELARE EiUBIEtrT PSIHELEEIE ZEIA.?

d
Ia,"",a,o=aE DE EiTIINTE EiEtrIE.UMANE
UQRINA
EAMELIA ANDRAs - VItrTER BRATU - ELENA LUP5A
7 I
Ir
I
PsrHtfLtrtrilE zEaT
I

oLtMp|ADA DE sTilNTE SOCIO-UMANE - ETAPA NATIONALA -ARAD,1O-l4APRlLlE 2OO7

DISCIPLINA PSIHOLOGIE. BAREM DE NOTARE SI EVALUARE

SU Bl ECTUL I - 20 puncte
- 4puncte -precizareaconlinutuluiconceptelordevoinld(3puncte) gicolitoteovoinlel(lpunct)
- 6 puncte - explicarea celor doud calitSli alese (3 puncte pentru fiecare)
- 6 puncte - construirea adecvati a exemplului
- 4 puncte - menlionarea importanlei educdriicalitSlilorvoinlei pentru structurarea caracterului

SUBIECTUL ll - 35 puncte
- 9 puncte - precizarea conlinuturilor astfel- limbaj (3 puncte), funclii ale limbajului , grupe de funclii (3 puncte), psihic uman
(3 puncte)
- 20 puncte - explicarea modului in care limbajul prin funcliile sale este implicat in mecanismele energizant stimulative si
orientativ rega ltoa re, astfel
- Rolul limbajuluiin mecanisme:
- Senzoriale - senza!ii (1 punct), perceplii (1 punct), reprezentiri (2 puncte).
- lntelectuale - 96ndire (4 puncte), memorie (2 puncte), imaginalie (2 puncte)
- Reglatoriii- motivalie (2 puncte), afectivitate (2 puncte), voin!5 (2 puncte), atenlie (2 puncte)
- 2 puncte - calitatea argumentaliei
- 2 puncte - utilizarea corect6, adecvati a limbajului gtiinlific
- 2puncte-coeren!5;ioriginalitatein exprimare.

SU BIECTUL lll - 35 puncte

- 10 puncte - identificarea ;i utilizarea corecte a conceptelor care desemneazd insugiri, mecanisme psihice si componente ale
personalitSlii gi ale conduitei psihosociale
- 15 puncte - realizarea profilului psihologic gi a conduitei psihosociale prin utilizarea informaliilor din text
- 5 puncte - pentru utilizarea adecvatS a limbajuluide specialitate
- 5 puncte - pentru structura coerentS a analizei 9i originaliatea aborddrii.

Se acordi 10 puncte din oficiu.

BAREM PSIHELEGIE ZAAA E]LIMPIADELE siEE]LARE DE EiTIINTE SocIg-UVANE

DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER BRATU . ELENA LUESA
 PsrHBLrftrirE 2BA7
formularea subiectului
pretinde realizarea unui
oLTMPtADA DE sTilNTE SOCIO-UMANE text coerent, de sine
ETApA NATTONALA - ARAD, 10-14 APRIU E 2OO7 stStetor, in cadrul ciruia va
fi atinsd problematica
DISCIPTINA PSIHOLOGIE - SUBIECT REZOLVAT precizatd - este construit
(Rezolvoreo propusd oferd in primul rdnd indicalii de rezolvore. Jdrd o epuizo sou a insi doar un exemplu
(formularea subiectului
constitui sinquro rezolvore posibild. lnformatiile precizote intre poronteze drepte sou in presupune,,c6te un
morqineo textului nu foc porte din rezolvoreo propriu-zisd.l exemplu"), in cadrul ciruia
-.au fost abordate ambele
calititi ale voinlei (o
SUBIECTUL I dezvoltare complete va
Atingerea scopurilor congtient propuse;i depdgirea obstacolelor ce apar pe parcursul pretinde construirea a
la doud exemple)
introducere
ce urm"u" u
desfSgurdrii unei activltSli presupun o mobilizare a tuturor resurselor subiectului. Aceasti
oroblematica
ii abordati mobilizare 9i canalizare a energiei psihonervoase in vederea depigirii obstacolelor 9i a definirea conceptului de

atingeriiscopurllorse realizeazd cu ajutorulunui proces psihic reglator numit,,vointe". .'

- voinfd
nan
Voinla este un proces psihic reglator complex ce cbnsti in acliuni de mobilizare 9i
'e 9i concentrare a energiei psihonervoase in ved.era invingerii obstacolelor apirute pe
parcursul desfSguririi activit5!ii9i a atingeriiscopurilor congtient stabilite.
Reugita in cadrul activitSlii gi oblinerea unor performanle inalte presupune depSgirea
unor obstacole interioare sau exterioare prin acliuni de mobilizare a efortului voluntar.
conlinutului
Acesta presupune mobilizarea 9i direclionarea resurselor fizice, intelectuale gi
precizarea
conceptului de vointd emolionale ale persoanei in vederea depSgirii dificultSlilor ce aparin desfSgurarea unei
activit5!igi in calea realizSrii scopurilor congtient stabilite.

Ca formi superioarl de autoreglare a comportamentului 9i activltSlii,.voinla se introducereaproblematicii

formeazE pe parcursulvielii prin executarea a nenumdrate acliuni voluntare. Frin excreilii catitdlitorvoinlei
speciale se dobAndesc treptat anumite calitSli ale voinlei, care caracterizeazi capacitatea
unei persoane de mobilizare a efortului voluntar necesar pentru depSgirea obstacolelor
r ale ap5rutein desfi;urarea unei activitSli. indicarea catitelitorvoinlei
Cele mai importante calitSli ale voinlei sunt: puterea, perseverenta, independe].l!2; care urmeaza a fi explicate
precizarea conlinutului
conceptutui de colitote o
promptitudinea ;i autocontrolul, iar dintre acestea vom alege si explicdm puterea 9i
voinlei perseverenta voinlei.
Puterea voinlei se exprimd in intensitatea efortului voluntar prin care subiectul, in
confruntarea cu obstacolele, igi urmiregte scopurile. Subiectul este congtient de
inevitabilitatea unor dificultSli gi de caracterul lor extenuant, dar are capacitatea de
mobilizare gi concentrare a energiei psihonervoase necesari depSgirii acestora.
lmportanla scopului urmdrit pentru sine 9i pentru ceilalli il mobilizeazb in menlinerea
hotir5rii luate;i in direclia realizlrii acesteia. Puterea sau fermitatea voinlei este astfel
capacitatea persoanei de a suporta si de a se confrunta cu dificultSlile, cu criticile severe
sau opiniile contrare pentru a-9i menline hoti16rea luat5, capacitatea de a se concentra
asupra scopului constient ales, dar 9i de a regla intensitatea optimE a efortului voluntar
explicarea celor doui
caliGti ale voinlei pentru realizarea acestuia.
Perseverenla voinlei presupune menlinerea efortului voluntar pe o perioadi
indelu ngatl de timp pentru atingerea scopului, ch ia r 9i in conditiile in care a parent n u a r fi
posibili continuarea activitSlii. Capacitatea de a urmdri consecvent realizarea scopuluiin
pofida dificultSlilor; chiar 9i atunci cAnd imprejurdrile nu oferd nicio gansi de reugiti este
suslinut5 de o serie de condilii precum:valoarea scopului, increderea in forlele proprii,
luciditatea in aprecierea imprejurlrilor, descoperirea tuturor condiliilor favorabile
desfSgurdrii acliunii etc. Flexibilitatea in gdndire 9i acliune fac posibilS continuarea
acliunii in pofida diverselor piedici sau dificultSli ce pot apdrea 9i totodatd menlinerea
timp indelungat a efortului voluntar.
Puterea 9i perseverenla voinlei vor fi exemplificate maijos cu scopul de a demonstra --^^,-^-^-
importanla capacitilii de mobilizare a efortului voluntar o perioadi ina"f rne.i; Je timp [::i1"J:;:::lill,
?n ciuda dificultSlilor ce aparin calea atingeriiscopului propus.

,,Mihai are 16 anigiimpreunE cu mai mulli elevi de la mai multe gcolidin orag participi la
un maraton organizat cu ocazia Zilei Mondiale a Sdn5tSlii ce se celebreazi in fiecare an in
data de 7 aprilie. Acest maraton are ca scop promovarea unui stil de via!5 sEndtos in r6ndul
tinerilor, dar 9i un scop caritabil, acela de ajutorare a unui elev din gcoala sa ce suferS'de
lll;f;1i,u. u*",nr"r,i
obezitate 9i care soliciti de urgen!5 tratament. Elevii participanli au sarcina si parcurg5 un
traseu din orag dinainte stabilit, de doud ori, iar pentru a se str6nge bani pentru elevulbolnav
fiecare kilometru alergatinsemna o donalie de un euro din partea unuisponsor important.
Maratonul urmeazi sd inceapS, iar Mihai era preg5tit sd alerge c6t mai mult pentru a
ajuta la str6ngerea unei sume c6t mai mari pentru elevul din gcoala sa. Dupd doar c6liva
,
ELtMetaoeL-E
lAr!'
't?gA |JQRINA EitrEL.a.RE DE EiTuNTE siEtrIE-IJMANE
EAMELIA ANDRAS - VItrTER ERATU - ELENA LUPSA

a
I
construirea exemplului
concret
mentionarea importanlei
educ;rii calititilor voinlei
Pentru structurarea
caracterului
introducerea problematicii
psihicului uman drept
cadru general de discutie
{ uman.
explicarea continutului
conceptului de psrhic uman
precizarea clasif icerii
proceselor psihice Si
introducerea limbajului ca
fenomen psihic
55UBIEtrT REZE]LVAT PSiIHELoEiIE 2OO7
r 2,A[J7 ;
PslHtfLtfEilE
kilometri unii dintre ceilalli participanli incep s5 abandoneze cursa. Mihai se antrenase in
timpul liber pentru acest maraton $i avea aptidudinile fizice necesare pentru a reugi sE
alerge intregul traseu. La finalizarea primei ture a traseului, Mihai este suficient de
concentrat, dar in ciuda faptului ci depune un efort fizic ai psihic optim pentru realizarea
lelului urmSrit d5 semne de obosealS 9i de o ugoard distragere. Colegiidin clasa sa, care stau
pe margine, ii cer sd abandoneze spun6nd fie ci este prea greu, fie pentru ci oricum nu va
cagtiga el 9i ii adreseazd tot felul de vorbe cu intenlia de a-l face sd abandoneze. tn ciuda
tuturor dificultSlilor int6mpinate Mihai decide si continue traseul, sd finalizeze cursa ;i si
oblini un loc bun, iar pentru acest lucru igi antreneaz5 toate resursele disponibile, igi
controleaz; intensitatea efortului voluntar depus pentru a depSgi dificultSlile din drum.
Dorinla de a c6gtiga 9i de a-l ajuta pe elevul cu probleme de sSnState il mobilizeazS pe Mihai
l)r '
sE dea tot ce este mai bun, mai ales cH parcurgerea traseului stabilit se apropia de final. lL|
Din mullimea de oameni de la inceputul cursei nlai rEm6n pufini, iar Mihai se apropie
hotdr6t de sosire, cu ultimele puteri ii depSgegte pe cei din fala sa gi reugegte sE c6gtige
maratonul."
Voinla nu este o insutire psihici inniscutS, ci ea se dezvoltd sub influenla educaliel din
familie gi din gcoalS, iar pe m5sura cunoagterii gi autoevaluSrii propriilor capacitifivoluntare
putem acliona in vederea dezvoltirii lor. Calititile voinfei se dezvolt5 in procesul activit5tii,
sub influenla educaliei gi pe mdsura acumu15rii experienlei personale gi se dob6ndesc prin
exercilii speciale. Dezvoltarea vointei se realizeaz6 gi prin autoeducafie, ceea ce presupune
realizarea unor acliuni precum: stabilirea unui scop de atins, identificarea unor obiective pe
termen mediu gi scurt gi identificarea unor mijloace adecvate in vederea atingerii acestora.
Menlinerea unei hotS16ri luate ;i indeplinirea obiectivelor stabilite solicitd elaborarea din
partea subiectului a unui plan de acliune in vederea depSgirii obstacolelor prin mobilizarea
efortului voluntar gi prin ignorarea aprecierilor negative din jur.
CalitSfile voinfei integrate in structuri mai complexe devin trdsituri voluntare de pre
abc
caracteL iar dezvoltarea acestora contribuie la dezvoltarea personalitSlii, motiv pentru cen
care educarea lor este foarte importantd pentru structurarea caracterului.
TrisSturi voluntare de caracter, precum fermitatea, perseverentra, spiritul hotir6t,
stip6nirea de sine sau curajul, constituie componenta executorie a caracterului, deoarece
ele asigurE punerea in practici a intenliilor 9i mobilizarea resurselor personalitStrii pentru
a face fa!5 solicitdrilor activitS!ii.
Educarea diferitelor calitSli ale voinlei in vederea ducerii la bun sf6r;it a celor
exprimate ca intenlie, indiferent de dificultSlile ce aparin calea atingeriiscopului propus ::l;jff|".'J.',Xi''
prin mobilizarea efortuluivoluntar, structureazS un caracter dominat de voin!5. 4/ subiecturui r
in concluzie, in spatele unor realizdri deosebite ?n activitate 9i a unor performanfe inalte formutarea subiectului
se aflS o atitudine pozitivi fat5 de sine gi munc5, dar maiales abilitSli precum perseverenla 5i
iJ:J':ff", ;I;:"'
puterea vointeiin parcu rgerea drumului lung 9i plin de obstacole spre succes.
::",:T,;::j;:,J,,r.ij""
SUBIECTUL II* realizeazS, fSri insd a se
Reflectarea realitdtii cu care ne confrunt5m, cunoatterea congtientS a lumii gi a puncta in mod deosebit
propriului Eu, precum 9i adaptarea la solicitdrile mediului sunt manifest5ri ale psihicului originalitatea
t--
..-.definirea psihicului uman
Psihicul poate fi definit ca o reflectare subiectiv5 a obiectelor 9i fenomeneloq a
relafiilor dintre acestea gi semnificaliile lor pentru noi, care depinde nemijlocit de gradul
de dezvoltare gi organizare a creierului. Acest aspect demonstreazi cd suportul material al
psihicului il constituie activitatea nervoasd din creier, observ6ndu-se cu mare ugurin!5
faptul cE anumite leziuni ale creierului produc tulburSri ale proceselor psihice. Factorul
timp pune in eviden!5 natura dinamic-evolutivi a psihicului, iar stdrile de necesitate ale
organismului gi solicitdrile de adaptare la mediu ne aratS faptul cI acesta are un rol
instrumental, reglator al conduitei umane.
Psihicul uman se manifestS prin intermediul proceselor psihice, care constituie
subsisteme de activitate informalionalS specializatS, dotate cu mecanisme de autoreglaj.
Procesele psihice pot fi grupate in trei mari categorii: senzoriale - senzalii, perceplii,
reprezentiri; intelectuale - gSndire, memorie, imaginalie; reglatorii - motivalie,
afectivitate, voin!5, atenlie (fenomen psihic cu rol reglatoriu). La acestea se adaugd in
primul 16nd limbajul, care este un fenomen psihic pentru cd nu furnizeaz5 informalii
specifice, insi faciliteazS, com u n ici sau insolegte desfSgu rarea proceselor psihice.
Limbajul, in calitate de fenomen psihic, este definit ca activitatea de utilizare a limbii
ELIMFIADELE EitrELARE DE EiTIINTE sT]trIE-UMANE
DI]RINA EAMELIA ANDRAS 'VItrTER ERATU - ELENA LUPSA
 {
\
PsrHtrtLtftitE - ZAAT
definitiei
hT:ill:a
sau a altui sistem de semne 9i simboluri in raporturile cu ceilalli oameni sau ca funclia de
utilizare a limbii, ca suport 9i instrument alcomunicirii, in relaliile cu cei din jur.
Limbajul este un fenomen psihic complex ce indeplinegte funclii multiple in cadrul
mecanismelor psihice. Astfel, este de amintitin primul 16nd funclia de comunicare sau de
transmitere a unui conlinut informalionalsau emolionalde la o persoani la alta.
Funclia de cunoagtere sau cognitivi faciliteazS gi mediazd operaliile de abstractizare
si generalizare; permite explorarea 9i investigarea realitSlii, clarificarea cunogtinlelor;
direclionneazS gi fixeazd rezultatele activit5lii de cunoa;tere; permite explorarea si
investigarea realitS!li, imbogSlirea gi clarificarea cunostin!elor.
Funclia simbolic-reprezentativi are rolul de substituire a unor obiecte, fenomene,
relalii, prin formule verbale sau alte semne nonverblale, paraverbale.
ffi:;ffl,iffi:ii:"' Funclia persuasivd sau de convingere/reglatorie cu rol de inducere a unor idei sau
stSri emolionale; de determinare a conduitelor celbrlalli sau a propriului nostru
comportament. .

Funclia ludici sau de joc presupune realizarea unor asocialiiverbale de efect, ritmicS,
ciocniri de sensuri, cuvinte incrucigate, construclii artistice.
Funclia emolional-expresivi implicd exprimarea unor conlinuturi 9i informalii
emolionale nu numai prin cuvinte ci gi prin mimicS, gesticS, intona!ie, iar prin intermediul
funcliei cathartice se pot detensiona anumite tensiuni interne, contradiclii sau conflicte
indicarea categoriilor de
problematice. funclii ale limbajului
in esen!5, se poate vorbi despre trei mari categorii de funclii pe care le indeplinegte
limbajul, care integreazi funcliile amintite, prin subsumare 9i corelare, 9i anume funclia
de comunicare, funclia cognitivd si cea reglatorie.
La nivelul psihicului uman, limbajulindeplinegte un rol deosebit de important, el fiind
, un fel de ax al sistemului psihic care face posibilfenomenul de con;tiin!5. Datoriti acestui
modului de
problematicii
fapt, precum 9i a rolului integrator 9i coordonator pe care il indeplinegte prin funcliile sale
a
a subiectului multiple, limbajul se afli in str6nsi interdependen!5 cu celelalte procese psihice flind
implicat in mecanismele senzoriale, superior-intelectuale, in cele energizant-stimulative
gi orientativ-reglatoa re.
in cadrul mecanismelor senzoriale, de reflectare a insugirilor concrete ale obiectelor 9i

fenomenelor, limbajul indeplinegte rolul de investigare, imbogSlire 9i clarificare a

cunostintelorin vedea adaptirii la solicitdrile mediuluigi a desfSgurdrii activitSlilor curente.
Senzatiile reprezintd legdtura informalionalS cea mai simplS a omului cu realitatea. in
:irii
rl
raport cu acestea, formulele verbale cu privire la stimulii ce aclioneazS asupra organelor
de sim! au rol de,,poart|" sau de ,,izvor al cunoagterii". Senzatiile auditive au un rol rolul limbaiului inraportcu
senzatiile
ctului irnportant in invStarea vorbirii, iar deficien!ele senzoriale de la nivelul analizatorului
la
auditiv i9i pun amprenta asupra existentei gi activitSlii umane, dar 9i asupra procesului de
unui ,,

iine
comunicare cu ceilal!i,
uri
rre
la
il
I lnterpretarea informaliilor senzoriale gi atribuirea unor semnificalii acestora se
rsi a se rorurimbajuruiinraportcu realizeazd prin inlelegerea cuvintelor, ceea ce contureazd clar imaginea
perceptivS. in
)osebit ,**".."*",0"" i" cadrul perceptiei, mecanismele verbale au rol de integrator in situalii lacunare, deoarece
",ri,
. prrn indicalii verbale cregte rapiditatea recunogterii obiectelor gi fenomenelor din jun rorur
senzorial rimbaiului inraportcu
ui uman percepliile
, ceea ce faciliteazd organizarea elementelor percepute intr-un ansamblu unitar 9i integral.
,. Deexemplu, intr-oaglomeralie,inlelegereanumelui rostital unei cunogtinleneajutdsi
depistdm mai rapid persoana, iar pronunlarea cuventului ce desemneazS un obiect ii
oferd acestuia inleles.
prin verbalizare 9i reprezentirile dob6ndesc semnificalie, iar inlelegerea cuvintelor
' antreneaze tipul de reprezentdri pe care ni le solicitb sarcinile activitS!ii astfel inc6t, prin
limbaj, reprezentirile pot fl modificate voluntar prin inten!ia subiectului. Pentru rotut timbajutui in raportcu
deoarece cu ajutorul cuv6ntului putem realiza reprezenttrile
, reprezentare, limbajul are rol de reglator;
urmdtoarele acliuni: evocbm reprezentiri deja formate; construim imagini mai bogate
sau le schematizbm pe acestea; inlSnluim serii de imagini, le organizSm 9i transformbm;
integrim reprezentirile in procesul 96ndiriigi al imaginaliei etc.
Limbajul se afl! in strSnsi interdependenlS cu procesele intelectuale, in special cu
tolullimb"jrrui
gdndirea, dar 9i cu memoria gi imaginalia. Limbajul 9i gSndirea sunt activiteli psihice
in ,"oo.t .,
Procesele separate, da r ca re sunt strSns i nterdependente, at6t genetic cat 9i structu ral.
cognitive de nivel
ouPerior
intre limbaj 9i gAndire se instituie un raport de unitate pentru c5 pe de o parte, rolul limbajului in raport cu
limbajulfiind un proces comunicalional ceea ce se transmite sau comunice este un mesaj, 'gSndirea
se vehiculeazl imagini, noliuni, idei, deci un conlinut informalional, semantic, iar pe de

QLIMEIAOEIE EitrI]LARE DE SiTIINTE EiEtrIO'UMANE

4
Dontue EAMELTA ANDRAS 'VItrTER BRATU - ELENA LuPsA
I
rolul limbajului in raport cu
procesele cognitive de
superior
rolul limbajului in raport cu
mecanismele reglatorii
EiUBIEtrT REZELVAT PSIHELEGIE
PstHtf Ltf EilE - 2AA7
I
principald 9i$
alte parte limbajul are o latura semantici 9i fiecare cuv6nt are o semnificalie
una secundarE. orice proces de comunicare verbalS presupune transmiterea unui mesajI
care are un infeles, iar conlinutul semantic vehiculeazS informalii cognitive. La un nivel I
ridicat nu se poate g6ndi fdrd mijloacele limbajului, iar vorbirea fSrd inleles sau conlinut I
r rHrq formd firS conlinut.
cognitiv simplS
este vo Jrr
rr rrv EJrE
I
Limbajul are un rol important in formarea gi dezvoltarea 96ndirii, ceea ce poate fi
demonstratin procesulvorbirii la copii. Pentru copilul mic, inilial cuvintele nu spun nimic,
sunt simple sunete, insd prin asociere repetatd cu obiectele, actiunile, ele direclioneazi
atenlia 9i contribuie la aparilia operaliilor de analizS, descriere 9i comparalie. Cu timpul,
cuvintele fixeazd semnificalii ce depind de experienla individualS, dar 9i de aportul
societelii. Cu c6t un cuvant se aflS in relalie cu mai multe fapte gi/sau noliuni, cu atat I
inlelesul s5u este mai bogat. Prin urmare, sistemul de relalii intre cuvinte conduce la o , rolul limba.jului in rap6l au
g5ndirea
bogdlie de inlelesu ri ale obiectelol acliu n ilor, fendmenelor.
Limbajul obligi in acest fel la ralionB.lizarea g6ndirii, pentru c5 o exprimare clar5 9i
precisi a conlinutului informalional ne ajuti si ne facem inleleii, s5 elucidSm altora noliuni,
sd elimindm neclarit5lile apSrute in procesul de comunicare. Acest efect de ralionalizare a
g6ndirii se produce 9i in cadrul limbajului pasiv, de exemplu recitirea unui text reprezintS o
modalitate de control a corectitudiniigramaticale gi a corectitudinii logice.
Evolufia limbajului este in str6nsi relalie cu evolufia g6ndirii, iar int6rzierea in I
dezvoltarea vorbirii este un indiciu al int6rzierii mintale. De exemplu, lipsa de achizilii la
I
nivelul limbajului 9i insuficienta dezvoltare a abilitSlilor sociale pSnd la v6rsta de trei ani I
este un indiciu al autismului. Autismul este o tulburare a creierului care interfereazd I
adesea cu abilitatea de a comunica 9i de a relaliona cu cei din jur, iarcel diagnosticat cuJ
aceaste boal5 are dificultSli in inlelegerea punctului de vedere al persoanei ., .rr" .r" ol
conversalia (mait6rziu apargiint6rzieri pe plan intelectual). ?
FormulSrile verbale sunt garantia memoriei de lunga duratd, asigurd fixarea
informaliilor, conservarea lor pentru o perioadS lungi de timp 9i reactualizarea lorintr-un
timp foarte scurt, imediat chiar. De asemenea, vom !ine minte mai bine 9i mai mult timp
rolul limbajului in raport cu
un eveniment daci il vom denumi gi ii vom asocia un cuv6nt. Formularea cu propriile memoria
cuvinte a materialului ce trebuie relinut ajut5 la fixarea acestuia 9i la memorarea sa logicS.
Repetilia materialului este o condilie a optimizdrii memoriei, iar aceasta este mult mai
eficientd cSnd lectura se combinS cuincerclri de reproducere.
in cadrul imaginaliei, limbajul este implicat in evocarea informaliilor necesare
prelucririi, combindrii ;i recombin5rii experienlei anterioare. Cuvintele apar ca ni;te
purtdtoare, ,yehiculatoare" de imagini ce vor fi supuse unor combinalii, a9a inc6t noul, rolul limbajului in raport cu
rezultatul construcliei mentale, se realizeazi pe baza elementelor deja existente, care imaginalia
sunt reactualizate prin limbaj. in concluzie, imaginalia nu ar fi posibilS in absenla
limbajuluideoarece acesta permite evocarea selectivi a idellorgl a reprezentSrilor.
Limbajul este implicat gi in mecanismele energizant-stimulative gi orientativ-re-
glatoare ale conduitei umane, reprezentate de motivafie, afectivitate, voin!5 9i atenlie
(fenomen psihic cu rol reglator).
in cadrul motivafiei, verbalizarea face posibilS conturarea, definirea motivelor
departajarea lor de scopuri. Prin cuvinte 9i propozilii distingem intr-o acliune cauza sau
ceea ce o pune pe aceasta in migcare, de scop sau !el, adicd unde dorim si ajungem la
capStul acliunii. De exemplu, acliunea de deschidere a frigiderului este declangatS de
nevoia de satisfacere a foamei ca trebuin!5 primarE biologicS, iar realizarea unui sandvig
este scopul care satisface nevoia, prin consum. Prin limbaj se transmit imbolduri spre limba.jului in raport cl'
acliune, trebuin!e, aspiratii, se fac cunoscute in exterior interesele spre anumite domenii
de activltate, obiecte sau persoane, againc6t comunicarea are un conlinut motivalional.
Limbajul este o modalitate prin care putem cregte gradul de eficien!5 a diferitelor
forme ale motivaliei. De exemplu, motivalia cognitivd poate fi crescutd prin conflictul de
idei, prin contradicliile argumentative cu ceilalli, iar motivalia afectivi poate fi crescuti
prin retragerea sau doar ameninlarea cu retragerea aprobSrii 9i afecliuniicelor dragi.
in cadrul afectivitetii, limbajul ne permite sd exprimim anumite reaclii emofionale in
funclie de conlinutul mesajului receptat. Expresivitatea proceselor afective constd in
capacitatea acestora de a se exterioriza, de a putea fi ,,vdzute", ,,citite", ,,sim!ite" prin limbajuluiin raport
intermediul unor semne exterioare denumite,,expresii emolionale" 9i anume prin mimicS, afectivitatea
pantomimicS, interjeclii, intonalii, schimbarea intensitSliigi a ritmuluivorbiriietc.
Limbajul indeplinegte un rol complex in cadrul afectivitSlii precum: de comunicare in
2OO7 ELIMPIADELE EitrELARE DE SiTnNTE Socro-UvaNE
DERINA EAMELIA ANDRAS . VIETER BRATU - ELENA LuegA
 I
PsrHrrLrsEirE - ZAAT
exterior a stirii afective tr5ite; de influenlare a conduitei altora in vederea determindrli
unor acliuni 9i a propriului comportament in vederea unei adapt5ri mai bune la situaliile
cu care ne confrunt5m; de persuasiune a celorlalli prin inducerea unor st5ri afective sau a rolul limbajuluiin raport cu
unor reaclii similare 5i la alte persoane; de,,incircare" sau ,,desc5rcare" afectivS. afectivitatea

Limbajul faciliteazS manifestarea conduitelor afective, produce disonanla sau

consonanla psihicd, efecte de acceptare sau refuz, concordan!5 sau neconcordan!5, ceea
ce face ca acesta sE aibE 9i un conlinut afectiv-emolional.
Limbajul are rol reglatoriu al conduitei umane, fie in determinarea conduitei altei
persoane, fie in determinarea propriului nostru comportament. in felul acesta, prin comenzi
verbale, putem corecta anumite modalitSli de acliune gregite ale celorlalli, dar in acelagi

@
rolul limbajului in raPort cu timp ne reglSm prin limbaj interior propriul comportament gi acliunile care urmeazS sd le
reglatoril
ort cu 6gcanismele desfSgurdm. Limbajul are rol reglator in declangarea, organizarea si desfdsurarea acliunilor
mintale sau motorii, aga inc6t voinla apare ca un proces dd autoreglaj verbal. Limbajul are un
conlinut volitiv, deoarece prin intermediul acestuia se iniliazS, se declangeazS sau se
stopeazi activit5li, se ma nifestS rezistenla la efortu riindelungate etc.
Limbajul are rol de activare, orientare selectivd spre un stimul, iar prin comenzi
verbale se realizeazd o intensificare gi concentrare optimi a energiei psihonervoase sprei
obiectul atenliei, in vederea desfigurlrii optime a activitS!ilor psihice. Pentru

@
desfSgurarea activitSlii este esenlia15 o atenlie voluntarS, intenlionati gi autoreglatS
congtient ce este declangatS 9i menlinut5 con;tient prin mecanisme verbale. Orientarea
selectiv5 a energiei psihonervoase se realizeaz5 pe baza funcliei reglatoare a limbajului,
deoarece prin intermediul cuv6ntului se ia decizia de a fi atent 9i se stimuleazd atenlia
(atenlia voluntarS este reglati prin autocomanda intern5,,s5 fiu atent").
Prin funcliile sale multiple, limbajul are rol integrator gi coordonator al tuturor
proceselor psihice, ceea ce permite proiectarea anticipati a rezultatului acliuniiin raport cu
intenliile 9i dorinlele persoanei precum gi oblinerea modificErilor comportamentale dorite.
concluzia analizei realizate Limbajul furnizeazS informalii specifice tuturor proceselor psihice, faciliteazi
in cdrul subiectului II
desfSgurarea acestora, comunici conlinuturi informalionale, afective, motivalionale,
)ort cu
volitive 9i insole;te toate mecanismele psihice in demersul lor de adpatare la solicitirile
mediului prln prelucrarea informaliilor furnizate.
in concluzie, limbajul este un veritabil ax al psihicului uman, un mecanism prin care se
realizeazE reglajul psihic al activitSlii gi comportamentului.

SUBIECTUL III
Zilnic ne aflSm in situalia de a ne pune intrebiri cu privire la diferitele laturi ale
personalitSlii celor cu care venim in contact, intrebiri care au rolul de a ne ajuta si ne
formim o imagine adecvatS despre profilul personalitSliicelor din jurul nostru.
Varietatea comportamentelor umane arati ci fiecare om este unicin felul lui, c5 are o
personalitate unicd gi originalS, care se exprimS in modul propriu, concret gi irepetabil de a
introducere la analiza
fi, 96ndi, acliona 9i simli.
Psihologici ce urmeazi a fi Personalitatea reprezinti sistemul insugirilor stabile 9i specifice unei fiinle umane
realizatd
concrete, care igi pun amprenta decisiv asupra manifestSrilor psihocomportamentale ale
acesteia. ,,Personalitatea" se poate defini ca fiind elementul stabil al conduitei unei
persoane, modul siu obignuit de a fi, ceea ce o diferenliazd de altele.
,,Personalitatea" este un concept complex al psihologiei, care poate fi abordat at6t
dintr-o perspectivi progresivS, c6t 9i din una constructivS, respectiv ca sintezi a
proceselor 9i fenomenelor psihice, din perspectiva unor laturi sau dimensiuni ale
personalit5liisau din punctul de vedere al conduitei psihosociale.
Personalitatea se identificd in linii mari cu sistemul psihic uman, iar personalitatea
psihic5 nu este un adaos al funcliilor 9i proceselor psihice, ci o sintezl a acestora. Din
perspectiva personalitSlii ca sintezd a proceselor gi fenomenelor psihice, textul citat ne
permite sd ne canalizdm atenlia, in primul r6nd, asupra atenliei, afectivitdlii gi voinlei
analiza profilului psihologic persona litdtii prezentate.
qr personalitEtii
Atenlia este un fenomen psihic de activare selectivS, concentrare gi orientar'e a
energiei psihonervoase in vederea desfSguririi optime a activitSlii psihice. Personajul
po-t
't)
analizat are capacitatea de concentrare voluntard asupra tablei de gah, ignor6nd analiza atenliei
personalitSlii
zgomotele din jur (,,firi ca ciocdnitul in masd al adversarului s5-l deranjeze deloc" sau
mutirile ficute de celSlalt juc5tor de 9ah in timpul cirora ,,nu-9i schimbase postura... igi
concentrd atentia asupra nebunului interpus"). Personajul dispune de capacitatea de

o
rNE QTIMPIeogIE EitrELARE DE EiTIINTE siEtrIE-UMANE EiUBIEtrT REZELVAT PSIHoLEEIE zEJrJ.I
t5A DontNa EAMELTA ANDRAS - vrtrToR EIRATU - ELENA LUPSA

a
7
tl
il
I
analiza profi lului psihologic
al personalititii prin prisma
proceselor psihice
analiza profi lului psihologic
al personalit;jii prin prisma
dimensiunilor personalitStii
SiUBIEtrT REZELVAT PSIHI]LOEIE
PsrHrf LEftrirE - 2AB7
stabilitate a atenfiei, de menlinere neintreruptS a orientSrii atenliei asupra jocului de gahl
un timp indelungat. in timpuljocului de gah, ,,firi ca ciocdnitulin masd al adversarului s5-l I
deranjeze deloc... stdtea nemigcat, sprijinindu-se ugor de spdtarul scaunului de lemn, cu l1l"li'"1::111"'
m6inile in buzunarele pantalonilor 9i bdrbia adSnciti in cravatd", dar,,era cu neputinld de fpersonarrlalrl
gtiut daci ochii lui, alintili asupra tablei, se concentrau studiind-o sau erau absorbili de I
vreun g6nd strdin de partid5". J
in timpul jocului de gah, personajul este frdm6ntat de triiri afective intense gi!
complexe, ce sunt determinate de confruntarea dintre stirile interne ale subiectului 9i I
situalia de jocin care este pus. Se identificS o discrepanf5 ?ntre complexitatea jocului de lanalizaafectivitslii
gah in care este implicat personajul 5i stlrile sale interne, cSci ,,din expresia-i fpersonalitetii
imperturbabilS" se degaja un ,,plictis infinit", iar ,,expresia ii era mai cu16nd apatic5, I
indolentS, oglind ind un fel de obosea ld l5u ntricd 9i dezinteres fa!5 de tot ce il inconjura". I
Abord6nd problematica voinlei, definitS ., ,ri pto."t de mobilizare gi canalizare al
efortului voluntar in vederea depSgirii obstacolelor, putem identifica, in text, o serie del
calitSti ale voinlei personajului, precum puterea, fermitatea, independenfa, perseverenfa gi
I
autocontrolul, care contureazl o personalitate dominatS de voin[5. Personajul are I
capacitatea de intensificare a efortului voluntar in confruntarea cu factorii externi pi de I
menlinere a acestuia o perioadl indelungatd de timp: ,,fdrd ca ciocinitul in masi al I
adversarului s5-l deranjeze deloc... stitea nemigcat, sprijinindu-se uFor de spdtarul I
scaunului de lemn, cu m6inile in buzunarele pantalonilor gi birbia addnciti in cravat5".
[anatizavoinlei
Deciziile pe care acesta le ia in timpuljocului sunt independente de mutdrile celuilalt jucdtor lpersonalitslii
;i de reacliile celor de pe margine (,,str5in de rumoarea de incuviinlare ce se auzi in I
preajmS"), datoriti capacit5tii de autocontrol, dar ;i ,,dezinteresului fald de tot ce il I
inconjura". in ciuda superioritSlii jocului, personajul este prompt in deciziile adoptate, iti I
respecti cu fermitate, spre exemplu, decizia de a nu c6gtiga, dovedind 9i independenlS a I
voinlei: ,,degi gtie foarte bine care-i migcarea, nu vrea s-o facd. A mutat nebunu I ca si ne arate I
combinalia corectS, dar l-a plasat dinadins intr-o cdsuld gretitS, unde piesa e inofensiv5. I
Asta-i partea ciudatd... de cinci anivine aici, e cel mai bun gahist pe care-l cunosc, dar nu l-amf
v5zut c6gtig6nd nici micarodat5..." t
AlSturi de aceste trdsSturi pe care analiza specificului unora dintre procesele psihice
ne-a permis sI le punem in evidenfd, pot fi identificate o serie de trds5turi specifice gi
originale ale personalitS!ii 9i prin analiza dimensiunilor personalitSlii, gi anume
temperamentul, caracterul 9i aptitudinile.
Temperamentul este latura dinamico-energeticS a personalitS!ii, cu
innlscut, care structureazd din punct de vedere formal conduita uman5. TrisSturile
temperamentului sunt inndscute, sunt puternic ancorate in ereditatea individului gi se
referd la comportamentul exterior; concretizat in motricitate, vorbire, reaclii afective 9i
cantitatea de energie de care dispune o persoanS.
Clasificarea tipurilor temperamentale poate fi realizati in funclie de numeroase prezentarea problematicii
criterii, insd primele gi cele mai cunoscute tipologii temperamentale sunt cele clasice: temperamentului
coleric, sangvinic, flegmatic gi melancolic, descrise de Hipocrate. Este important de
precizat cd in practicd tipurile temperamentale pure sunt foarte rare, iar cei mai mulli
dintre noi avem insugiri combinate de la mai multe tipuri, dominante fiind insi cele
unui anumit tip. Pornind de la comportamentul exterior al personajului
tipurile temperamentale clasice, putem afirma faptul ci acesta are un temperament
flegmatic dominant gi un temperament melancolic secundar.
Analiza textului ne relevi o persoand calmd (,,fird ca ciocinitulin masi al adversarului
s5-l deranjeze deloc... stitea nemigcat"), cugetatd in toate ac[iunile sale din timpul
jocului, ce dispune de multi rdbdare 9i tact in migcbrile f5cute (in timpul jocului ,,nu-9i
schimbase postura c6nd adversarul lui mutase piesa, igi concentri atenlia asupra analiza temperamentului
nebunului interpus"). Personajul d5 dovadl de meticulozitate in timpul jocului, fiind personalititii
inclinat spre derularea unor acliuni stereotipe, rutiniere in jocul de gah, fiind ,,cel mai bun
gahist".
Personajul din text este o fire ?nchis5, necomunicativS, rezervatl fali de senienii sii,
avdnd, dupi tipologia lui Carl Gustav Jung, un temperament introvertit: nu comunici cu
spectatorii din jur; nu se implic5 in comentariile acestora, ,,fiind striin de rumoarea de
incuviinlare ce se auziin preajm5... oglindind dezinteres fa!5 de tot ce ilinconjura".
in ciuda complexitSlii contextuluiin care se aflS personajul, acesta are o expresivitate
emolionalS redusd, cdci cu greu se poate citi pe fala lui ceea ce simte, fiind,,cu
2OA.7 ELIMPIADELE EitroLARE DE EiTIINTE SEEIE-I.J MANE
DI]RINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER EIRATU - ELENA LUPSA
 PsIHtf LEtriIE -,ZEA7
de gtiut dacd ochii lui, aiintili asupra tablei, se concentrau studiind-o sau erau absorbili de
vreun 96nd strdin de partid5... lds6nd impresia ci privegte lumea cu neincredere".,,Din!
expresia-i imperturbabi16" se degaja ,,plictisul infinit", fiind o fire lipsitS de energie,
nep5setoare cici ,,expresia ii era mai cu16nd apaticS, indolentS".
Gesturile sale in timpuljocului sunt extrem de reduse, ceea ce face ca acliunile sale s5
nu fie previzibile pentru celSlalt jucStor de gah ;i pentru spectatori, fdc6nd ,,un gest at6t de
lent incit a fost imposibil s5 se gtie pSni la sfSrgit spre ce piesd se indrepta". Chiar dacS
gesturile sale sunt reduse, acestea sunt calculate, d5nd dovadd de tenacitate in
respectarea gi asumarea deciziei luate de a nu c6gtiga:,,degi gtie foarte bine care-i
migcarea, nu vrea s-o fac5. A mutat nebunul ca sd ne arate combinalia corectS, dar l-a temperamentului
plasat dinadinsintr-o cdsu!d gregitd, unde piesa e inofensivS".
Atitudinea personajului in timpul partidei de 9ah denotd instabilitate emolionalS,
,,oglindind un fel de obosealS lSuntricd 9i dezinteres fa15 de tot ce il inconjura. Avea
aspectul unui om care nu agteapti mare lu,Cru de la sine", iar aceste trSsSturi
caracterizeaz5 o personalitate cu trdsituri melancolice. Lipsa lui de interes fa!5 de cele din
jur, indiferenla legati de c6gtigarea sau pierderea jocului ne sugereazE o fire nehotlrSti gi
nep5s5toare, cu o perspectiv5 simplist6 gi indiferentd asupra viefii, pentru cd la finalul
jocului pierde, in ciuda superioritSlii dinaintea tablei de 9ah gi, ,,degi gtie foarte bine care-i
migcarea, nu vrea s-o faci". Aceasti atitudine arat5 c5 personajul este frdm6ntat de triiri
afective intense gi complexe ce nu sunt exteriorizate, iar datoritd firii sale profunde 9i
perfeclioniste este preca ut in deciziile fina le pe care le ia.
lnformaliile furnizate in raport cu personajul ne permit si constatim,,superioritatea
lui dinaintea tablei de gah" 9i astfel existenla unor aptitudini responsabile de perceperea
lui ca fiind ,,cel mai bun gahist". Aptitudinea, ca dimensiune instrumental-operalionalS a
personalitSlii, reprezintS un complex de insugiri fizice gi psihice care determind
performanle in activitate. Eficienla in activitatea de juc6tor de gah este datd de prezenla
profilului psihologic
analiza
unor aptitudini speciale pentru jocul de tah, precum: capacitatea de rezisten!5 fizic5 pe o
al personalitSlii prin prisma

dimensiunilor personalitAlii
durati mare de timp, atentie selectivS, dexteritate manualS, ralionament deductiv etc.
Performanlele din timpuljocului sunt determinate gi de prezenla unor aptitudinigenerale
precum inteligenla spalial5, potrivit teoriei inteligenlelor multiple a lui Howard GardneL
dar giflexibilitate, timp de reaclie, spirit de observalie etc. ),,****--
in ciuda abilitSlilor de care dE dovadS in timpuluijocului pi a aptitudinilor ce asigurd
superioritatea jocului siu ?n fala celuilalt jucitor; personajul din text nu a c6gtigat
niciodati in decursul celor cinci ani de c6nd spectatorii l-au v5zut juc6nd, iar acest fapt
poate fi explicat prin descrierea atitudinilor specifice, a caracterului personajului.
Caracteruleste latura relalional-valoricd a personalitSlii, ce cuprinde un ansamblu de
insugiri psihice esenliale gi stabile ce se exprimd in valorile promovate gi in atitudinile
specifice fa!5 de anumite domenii ale existenlei subiectului. Portretul psiho-moral al unei
persoane poatefi precizat prin conturarea diferitelortrdsdturi de caractet care reprezintd
pozilii ale subiectului fald de cele din jul un mod de a se raporta la evenimentele

lu-*-
existenlei sale in lume. Aceste modalitSli se numesc,,atitudini", reprezent6nd modalitSli
de raportare la o clasd generald de obiecte sau fenomene ;i prin care persoana se
orienteazd subiectiv 9i se autoregleazd preferenlial.
Textul ne permite identificarea unor atitudini pozitive fa15 de jocul de gah, precum:
disciplinS, perseveren!5, rSbdare, meticulozitate, dar gi a unor atitudini negative, precum:
rutina, neglijenla 9i indiferenla fa!5 de cAgtigarea jocului. Atitudinile fati de ceilalli sunt
negative, caracterizate prin indiferen!5, individualism, nepisare: ,,expresia ii era mai
cu16nd apaticS, indolentS, oglindind dezinteres fa!5 de tot ce il inconjura... l5s6nd
impresia ci privegte lumea cu neincredere". Atitudinea fa15 de sine este una de
indiferen!5, marcati de sentimentul autosuficienlei, cici ,,avea aspectul unui om care, in
afari de faptul cd fdcea mutdri pe o tablS de gah, nu a;teaptS mare lucru de la sine", ceea
ce denot5 o perspectiv5 ezitantl asupra activit5lii gi simplistd asupra vielii. Aceste
atitudini negatlve sunt compensate p6nd la un anumit nivel 9i intr-un fel de prezenla unor
tr5sdturi devoin!5 ce se contureazdin timpul partidei gah, precum: puterea, stip6nirea d6
sine, perseverenla, fermitatea gi spiritul hot5r6t. ),**,,*=-
Prin analiza proceselor psihice 9i descrierea dimensiunilor personalitSlii se
contureazS, in consecin!d, urmdtorul profil psihologic: personalitate introvertit5, debit
o.o,,t, psihorosic
verbal scizut, gesticulalie redusS, rdbddtor gi perseverentin acliunile sale, capacitate de
concentrare in acliuni de duratS, expresivitate emolionalS redusS, atitudine rezervati 9i ),,*"-

QL'Mo,ootlE
rNE
uQRtNa
sEELA,RE DE EiTIINTE EiEtrIE.UMANE EiUBIEtrT REZELVAT PSIHoLEEIE ZEET
tgA EAMELTA .A.NDRAs - VIETER BRATU - ELENA LUPSA

a
,
L
27-AA PsrHrfLtfEirE ZAAT
I

distantS fa!5 de cei din jur, disponibilitSli energetice reduse, aptitudini speciale in jocul de
9a h.
in calitatea sa de fiin15 socialS omul este produsul unui proces de socializare ceea ce
inseamni ci nu poate trSi singur, izolat de ceilalli, in afara relaliilor sociale. Conduita
psihosocialS reflectl perceplia socialS a imaginii de sine ce se construiegte in cadrul
relaliilor interpersonale, prin comportamentele pro sau antisociale pe care le
intreprindem.
lmaginea de sine este o construclie socialS ce se formeazi prin apartenenla la un SruP prezentarea probtematicii
psihosociale
social, prin compararea cu ceilalli si prin cunoasterea propriilor abilit5!i, priceperi, Vdlori, conduitei
credinle gi atitudini fa!5 de al1ii, reprezent6nd o perspectivb individuald asupra propriei
analiza conduitei
psihosociale personalitSli. Perceptia socialS asupra imaginii de sine reprezintd ceea ce 96ndesc ceilalli
despre noi, despre modul cum ardtdm, cum ne comportSm, despre cine suntem 9i cum
suntem. ldentitatea unei persoane se construiegte prin realizarea unui echilibru intre r

imaginea proprie de sine sau imaginea despre sine 9i imaginea socialS de sine, adicAJ
aprecierea ,,celuilalt" aga cum o percepe subiectul. t
DatoritS unor trisdturi negative ale imaginii de sine precum nehotdrSre, ezitare,
indiferen!5, dezinteres fa!| de ceilalli, perceplia socialS a personajului este una
ambivalentS. ,,Spectatorii nu-l apreclau pe juc5tor... gi cu tolii nutreau in sinea lor speranla
de a fi prezenli cand birbatul acela gi-ar g59i na;ul siv6rgind greseala care l-ar distruge in
fala adversarului", dar,,acceptau scr6gnind din dinli superioritatea luidinaintea tablei de analizaconduitei
- psihosociale
gah", acesta fiind,,cel mai bun 9ahist".
in plan social
predominE relaliile interpersonale afectiv-simpatetice deoarece
personajul nu comunici cu ceilal!i, nu doregte s5-9i cunoasci partenerul de joc, astfel cb
,,spectatorii nu-l apreciau pe jucitor" gi ,,nu se bucura nici de cea mai mici simpatie din ',

partea lor".
Din punctul de vedere al conduitei psihosociale, considerati pentru sine, pe l6ng5'
aspectele puse in eviden!5 in cadrul analizei personalitSlii, putem astfel s5 apreciem
faptul ci atitudinea personajuluiin raport cu ceilalli gi cu acliunile desfSgurate in timpul : concluziaanalizaconduitei
psihosociale
partidei de gah are consecinle negative asupra percepliei sociale a imaginii de sine,
contu16nd o identitate socialS ambivalentS, fiind valorizat atat ne8ativ c6t 9i pozitiv in
relatiile sociale dezvoltate in cadrul clubului de sah.

ELTMpTADELE EiEELARE DE EiTrNrE Socro-lJuANl

DERINA EAMELIA ANDRA5 - VItrTER ETRATU . ELENA LUESA
 PSIHtrILEftriIE - Z-EJtr6
lt

oLtMPtADA DE 9TilNTE SOCrO-UMANE - ETAPA NATTONALA- ORADEA,16-20APRILIE 2006

DtSCIPLINA PSIHOtOGIE - SUBIECT

o Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordd 10 puncte din oficiu.

r Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTULI-20Puncte
aticii n i rezolutive in sol u!ionarea problemelor.
Atitudi
e

SUBIECTUL ll-45 Puncte

prin utilizarea unui exemplu concret stabilili interacliunile dintre limbaj givoinld in construclia personalitdlii.

SUBIECTUL lll - 25 Puncte

Analizaliin limbaj de specialitate profilul psihologic ai conduita personajului prezentate in urmdtorultext:

,,Doamna Geoffrin a ctitorit la ea acasi doui dineuri: unul (lunea) pentru artigti, celSlalt (miercurea) pentru oameniide litere.
Un lucru destul de remarcabil este cd, fdrd spoialS nici de arte, nici de litere, aceast5 femeie, degi nu citise in viala ei gi nu invSlase
nimic dec6t pe apucate, afl6ndu-sein mijlocul uneia sau al celeilalte dintre aceste companii, nu le era deloc strdind (...). Nimic nu o
flata mai mult, decSt relaliile ei cu cei mari. ii vizita rar; nu se simlea in largul ei; dar gtia foarte bine sd-i atragi la ea, cu o cochetdrie
imperceptibil migulitoare; 9i in aerul degajat, natural, in amestecul de respect 9i de familiaritate cu care ii primea, mi se pdrea ci
vid o extremi abilitate. Mereu liberd cu ei, mereu pe limita bunei-cregteri, n-o depS;ea niciodatd. Pentru a fi in relalii bune cu
Cerul, fdri sd se pund rdu cu lumea, triia intr-un fel de cucernicie clandestind: se ducea la bisericd aga cum te-ai duce la ghicitoare;
avea un apartament intr-o ministire de maici 9i o strani in biserica !inut5 de capucini, dar se ducea acolo cu tot atatea precaulii,
cu c5te femeile galante ale vremii mergeau la intSlniri (...)ii repugna orice formd de fast. Grija ei cea mai mare era si nu faci niciun
zgomot. Dorea din tot sufletul sd se bucure de celebritate 9i s5-9i cdgtige o mare consideralie in lumea bun5, dar le voia in bund
linigte (...) Avea drept maximi c5, atunci c6nd in societate se clevetea pe socoteala prietenilor; nu trebuie niciodatS s5 le iei cu
hotdrire apdrarea, infrunt6ndu-l ferm pe b5rfitor, pentru cd prin asta alalai vipera gi ii intireai veninul. Dorea ca prietenii ei s5 nu
fie lSudali dec6t cu multi cumpdtare 9i pentru calitSlile, nu pentru acliunile lor (...)Ceea ce preluia cel mai mult la un prieten era o
pruden!5 atentd sd nu-l compromiti niciodati (...) Dacd vreunul din cei la care !inea se glsea in primejdie sau la necaz, indiferent
din ce cauzd gi dacd avea sau nu vreo vini, primul ei impuls era s5-l acuze chiar pe el." (Marmontel-,,M6moires", Paris, Librairie
des Bibliophiles, 1891, din,,Antologia portretului" de EmilCioran)

ler't' QL'Mo,ao=lE
UQRINA scELARE DE EiTIINTE EiEtrIE.UMANE EiUBIEtrT PSIHELEEIE ztrtr6
best EAMELIA ANDRAS . VIETER EIRATU - ELENA LUPSA

,
 PsIHELtrttriIE . ZEJB6

oLtMptADA DE 5TilNTE SOCrO-UMANE - ETAPA NATTONALA- ORADEA,16-20APRILTE 2006

DISCIPLINA PSIHOTOGIE - BAREM DE NOTARE SI EVALUARE

o Se acordd 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL l- 20 puncte
A. Precizareaconceptelor 1,5 puncte
B. Caracteristicilesitua!ieiproblematice 2 puncte
- Tipuri de probleme 2 puncte
- Etape in rezolvarea problemelor 2 puncte
C. Strategiirezolutive 5 puncte
D. Atitudini rezolutive 5 puncte
E. Originalitateintratareasubiectului 2,5 puncte

SUBIECTUL ll-45 puncte

A. Construirea adecvatl a exemplului gi utilizarea luiin tratarea subiectului 10 puncte
B. Delimitareaconceptelor 5 puncte
C. Surprinderea interacliunilorlimbaj-voin!5 10 puncte
D. Relevarea implicaliilor limbajului givoinleiin construclia personalitilii 15 puncte
E. Abordarea creativd a subiectului 5 puncte

SUBIECTUL lll - 25 puncte

A. Precizarea natu rii contradictorii a persona litSlii prezentate in text 2 puncte
B. Relevarea ca racteristici lor contrad ictorii 10 puncte
C. Conduita relalionalS a personajului 8 puncte
D. Abordarea originalS a subiectului 5 puncte

EIAREM PSIHBLEGIE 2EE6 ELTMpTADELE StrELARE DE siTrNrE sscto-uvaNE

DERINA EAMELIA ANDRA5 - VItrTER EIRATU - ELENA LUP1A
Y
PstHtfLt3EilE r Z,EJEJ6 3t] - trr

oUMPtADA DE STilNTE SOCrO-UMANE -

ETApA NATTONALA - ORADEA,16-20ApRtLtE 2006
DISCIPLINA PSIHOLOGIE - SUBIECT REZOLVAT
introducerea (Rezolvoreo propusd oferd in primul rdnd indico.tii de rezolvore, fdrd o epuizo sou o
problematicii ridicate
de subiect
constitui sinouro rezolvore posibild. lnformqtiile precizate intre poranteze drepte sou in
avdnd in vedere modul de
\ morgineo textului nufoc porte din rezolvoreo propriu-zisd.) formulare a subiectului
\ 'este necesar5 realizarea, in
\\5\UBIECTUL I ' tratarea problemei, a unui
text unitar $i coerent
',. Oameniise confrunti mereu cu dificult5li teoretice sau practice, cu probleme cu care
nu s-au mai confruntat anterior la care trebuie sd giseasca solulil fie practicate sau
memorate anterior, fie sE descopere soluliicreative, imaginative.
O problemS apare atunci c6nd o persoanS i9i propune sE realizeze un scop sau sd
reaclioneze intr-o situalie, atunci c6nd apare un obstacol gi nu existd un rdspuns dinainte
pregdtit. Problema este un obstacol de ordi.n informalional-cognitiv, o dificultate
teoreticd sau practici ce intervine pe traseul gAndirii, de la o situa-tie inilialS A citre cea
finalS B. G6ndirea, ca proces de rezolvare a problemelo; este cel mai inalt nivel de
prelucrare si integrare a informatiei despre lumea externS 9i despre noiingine, asigu16nd
concePtelor astfel adaptarea la cerinlele realitSlii.
precizarea
imPlicate Rezolvarea problemelor solicitd activarea unor disponibilit;!i rezolutive ale
subiectului gi o atitudine constructivS, eficient5 a acestuia fa15 de situalia int6mpinatS. I

Modul in care se raporteazS subiectul la situalia problematicd cu care se confruntd

condilioneazd solulionarea problemei 9i adaptarea la solicitirile mediului extern.
Rezolvarea de probleme, ca activitate esenlial5 a gAndirii, este un proces complex ce
se desfSgoarS in etape, face apel la o serie de strategii rezolutive adaptate caracteristicilor
situatiei problematice gi tipului de probleme cu care se confruntd individul gi a cSrei
solu!ionare este condilionati de atitudinile rezolutive implicatein procesul rezolutiv.
Atunci c6nd ne confrunt5m cu o situalie externi care ne apare ca fiind ambigud,
atipicS, nefamiliarS, incompletd 9i care genereazi anumite tensiuni interne 9i frustrdri,
avem de-a face cu o situalie problematici. intr-o astfel de situalie individul nu dispune de
un rdspuns, de o solulie 9i nici de acliunile necesare dep5girii acesteia, ceea ce determinE
BEcteristicile unei situalii confruntarea cu dificultatea int6mpinatl prin activarea unor disponibilitdli rezolutive
ptoblematice
personale sau prin incercarea titestarea mai multor alternative egal probabile.
O situalie problematicS se define;te prin trei elemente: starea inilial5 sau punctul de
plecare, adicl ceea ce este cunoscuq scopul problemei sau starea finali, adic5 ceea ce
urmeazS a fi oblinuU acliunile sau operatiile prin care se poate rezolva problema, adicd
ansa m blu I transformd rilor succesive a le sti rilor inilia le in sti ri f inale.
Dupd gradul de structurare a problemelor sau gradul de cunoagtere a elementelorl
acestea pot fi: probleme bine definite in care se specifici in intregime starea inilia15, I .trrin."r"" proutemetor in
starea finalS 9i operaliile necesare rezolvirii situaliei problematice 9i probleme slab }fun4ie de gradul de
definite in care cele trei st5ri, cele trei elemente ale problemei sunt fie nespecificate fie
sunt doar parlial descrise. J't.uau,,'u
Dupd gradul de dificultate a problemelor existd cinci categorii de probleme:
probleme reproductiv-necreative bazate pe strategii algoritmice 9i 96ndire reproductivS;
clasificarea tipurilor de
probleme demostrativ-explicative in care este specificatd starea finali dar nu 9i operaliile
ce trebuie aplicate; probleme euristic-creative in care starea inilialS este specificatd iar l,*,r*,reme'rin
Drobleme in funclie de
diferite criterii

cea finalS slab delimitatS; probleme inventiv-creative unde starea inilialS este bine
specificatS, iar cea finali slab specificatS; probleme de reproiectare creativi unde starea
inilialS este specificatS, iar cea finalS slab sau deloc descrisS. ,I''0.,n""
Dupi operaliile prin care se pot rezolva probleme acestea pot fi: probleme de
clasif icarea problemelor in
rearanjare a elementelor dupd un anumit criteriu; probleme de structurare a elementelor de gradul de
,funclie
ce presupun construirea unei noi structuri sau a unui nou element pornind de la relalia operaliile prin care pot fi
rezolvate
dintre elementele iniliale ale problemel; probleme de transformare ce solicitb modificSri
gitransformSri succesive ale stdrii iniliale pentru a se ajunge la cea finalS, cea solicitatS.
Rezolvarea de probleme are un caracter procesual, deoarece implicd o serie de
operalii, transformSri ale stdrilor iniliale in stSri finale necesare gdsirii unei solulii.
etape
in rezolvarea Numirul etapelor procesului de rezolvare a problemelor variazi intre minim trei si maxim
Problemelor
cinci.
Un astfel de model contine urmdtoarele etape: reformularea sau simplificarea I prezentarea etapelor de
probleme
problemei- reprezentarea mintalS internd a problemei, specificarea stdrii iniliale gi a celei rezolvare a unei

tE QLtvetaoelE EitrELARE DE siTilNTE EitltrtE-IJMANE EiUBIEtrT REZELVAT PSIHELEEIE 2ErJ6

iA Donrrua, EAMELTA ANDRAs - vrtrToR BRATU - ELENA LUPEiA
)
 3E-EZ PslHrfLErtritE - z-[J[J6

finale dar gi a mijloacelor adecvate de lucru; avansarea ipotezelor cu privire la modul de

rezolvare a problemelor unde se utilizeazi strategii algoritmice daci problema este simple

etape in rezolvarea
sau familiarA 9i strategii euristice daci problema este noue sau complexe; testarea prezentareaetaperorde
problemelor ipotezelor - executarea efectivi a operaliilor pe care le soliciti problema in vederea rezolvareaunei probrems

reducerii distanlei dintre starea inilial5 gi cea finalS; verificarea soluliei prin compararea
rezultatului oblinut cu starea finalS solicitatS de problemS; reluarea demersului rezolutiv
daci rezultatele nu sunt cele agteptate.
Rezolvarea de probleme este un proces complex care face apel la o serie de strategii
rezolutive (orientSri generale ale activitSlii rezolutive) ce pot fi grupate, in funclie de tipul
de probleme gi de mijloacele folosite in rezolvarea lor, in dou5 mari categorii: strategii
algoritmice 9i strategii euristice. Cele doud categorii de strategii rezolutive sunt operalil
instrumentale la care recurge 96ndirea in rezolvarea unei situalii problematice concrete gi
constau dintr-un ansamblu de acliunigi procedee miritale de transformare a informaliilor

Strategiile algoritmice se folosesc atunci c6nd existi o convergen!5 intre cele trei!
elemente ale unei probleme bine definite, bine structurate, simple sau familiare, cu I
strategii rezolutive cerinle clarformulatein care solulia apare imediat, ea fiind activati din memoria de lungd |strategii atgoritmice
duratS. Rezolvarea unor probleme bine definite necesitS aplicarea unui set de mijloace gi I
formule de lucru standardizate, a cdror succesiune strict determinatS, conduce in mod I
necesa[ la oblinerea rezultatului preconizat. I
Strategiile euristice se folosesc atunci cSnd existd discordan!5 intre elementele uneil
probleme noi, complexd dar slab definitS, slab structuratS, cu cerinle vag formulate cu un I
caracter ipotetic, probabilist, la care individul nu are un rbspuns, nu are la indem6nS nici o I
solu!ie. in cazul unei situalii slab definite se face apel la reguli sau,,scurtlturi mentale" ftratesiieuristice
care pot conduce la o solulie prin mijloace ce nu ducin mod automat la un rezultat, del
tipulincercare-eroare, bazate pe alegerea succesivd a mai multor alternative, astfelincSt I
soluliile problemei sunt explorate, descoperite, elaborate gi testate. I
Confruntarea cu o problemi la care nu avem un rdspuns dinainte pregitit determinSl
din partea subiectului anumite reaclii afective, cognitive gi comportamentale, care fac ca Itt'odut"t* problematicii
atitudinea lui fa;a de problema sI fie eficientS, constructivS sau, dimpotrivS, ineficient5 ,1 fatitudinilorrezolutive
nepotrivit5. I
Norbert Sillamy definegte atitudinea drept manieri de a fiintr-o situalie, subliniind faptull
ci acest concept include diverse semnificalii. Atitudinea este un ansamblu de reaclii personale I
fali de un obiect determinat (lucru, fenomen, persoan;, animal, idee), prin intermediul cdrora I
subiectuligi regleazi selectivconduitain funclie de anumitevalori. Deci, atitudinea reprezinti o I
combinalie de reaclii cognitive, afective 9i comportamentale fa!6 de un obiect determinat. I
Atitudinile se raporteazS intotdeauna la un anumit obiect, sunt evaluative (deoarece rrntffii,i,'#generalsa
aprecieri pozitive sau negative ale obiectelor), sunt relativ durabile in timp gi reprezinti I
predispozilii spre acliune ale individului. TotodatS, putem afirma ci atitudinile sunt socialel
pentru cd subiectul se raporteazi la obiecte determinate din mediul sdu, acord6ndu-lel
atitudini rezolutive
semnificaliigivaloare. Atitudinile nu suntinndscute (factoriigenetici au insd un rol importantin I
formarea lor), ci sunt invSlate, fie prin experienla directi cu obiectele sociale, fie prinf
interacliune cu ceilalli. Atitudinile rezolutive sunt,in esen!5, atitudinicreativegiinclud ini!iativa,
receptivitatea fa15 de nou, dorinla de schimbare, disponibilitatea fa15 de asumarea riscurilor,
increderea in propria persoani 9i in allii, independen!5 in evaluare gi autoevaluare,
nonconformism intelectual, tendinla de a problematiza, curiozitatea etc., insd nu trebuie uitat
faptulci existi giatitudini maipu!in creative, atitudini negativefa!5 de activitate,in general.
O atitudine caracterizatS prin ralionalitate, orientare activS, congtiinciozitate in
direclia dep5girii dificultSlilor determinl implicarea in acliune, intreprinderea unor
demersuri rezolutive, inventarierea unor alternative posibile de rezolvare a problemei 9i
ob!inerea succesului in activitatea rezolutiv5.
Pe de alti parte, o atitudine caracterizat5 prin pasivitate, lipsa angaj5rii, neglijenl5
conduce la incapacitatea de a alege solulia optimE din mullimea de alternative posibile,
blocarea efortului de rezolvare a problemelor gi lipsa unor soluliiin procesul rezolutiV.
in concluzie, atitudinile rezolutive pozitive sau negative, constructive sau ineficiente
concluzia dezvoltirii fat5 de problemele apArute pe traseul 96ndirii condilioneazd activarea unor disponibilitSli
realizate ale subiectuluiin plan cognitiv gifie solulionarea problemelol fie incapacitatea acestuia de a
soluliona situalia problematicl 9i de a se adapta eficient la solicitirile realit6!ii.

EiuBrEtrT REZELVAT PEirHELoEilE zEJo6 ELTMPTADELE StrELARE DE EiTilNTE EiEtrto-UMANE

DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER E|RATU . ELENA LLJP9A
ltlililil
 PsrHrfLrfEirE - Z-BEI 6
avand in vedere modul de
- formulare a subiectului

introducere
dezvoltarea
la
care suBrEcrul rt :""',::""fi',"#Jtr"i:1':';Ji
text unitar si coerent
je urmeazd
a fi realizatS omul realizeazd activitSli complexe de trasmitere ti receplionare a unor informalii
rme dar 9i de mobilizare a unor resurse fizice 9i psihice de care acesta dispune, fie in
comunicarea cu allii, fie in orice alt tip de acliune in care atingerea scopurilor stabilite este
ingreunati de apari!ia unor obstacole.
lnstrumentul esential al comunicErii este limbajul, definit ca activitatea de
"introducerea
comunicare interumanS prin intermediul limbii sau a altor sisteme de semne si simboluri. probtematicii
Limbajuleste un fenomen psihic care nu furnizeazd informaliispecifice din lumea externS, rrimbajurui
ci le faciliteazd sau comunicd altor mecanisme de prelucrare a informaliilo; in vederea
adaptdrii individului la solicitdrile mediului.
Atingerea scopurilor congtient propuse si depSgirea obstacolelor ce apar pe parcursul
concePtelor desfdgurdrii unei activitSli presupune o mobilizare 5 tuturor resurselor subiectului.
delimitarea
imPlicate Aceasti mobilizare 9i canalizare a energiei psjhonervoase produce o reglare a intregii i
conduite a individului prin mecanismul voinlei. Voinla este un proces psihic reglator
complex ce consti in acliuni de mobilizare ti concentrare a energiei psihonervoase in introducerea problematicii
vedera invingerii obstacolelor apirute pe parcursul desfSgurdrii activitSlii gi a atingerii flvointei
scopurilor congtient stabilite.
Voinla are un rol instrumental, reglator al psihicului care prin furnizarea unor
informalii, cunogtinte mediate de limbaj asigurE adaptarea la solicitdrile mediului extern
, 9i intern.

Reflectarea lumii externe, a relaliilor dintre fenomene si obiecte prin intermediul

punerea problemei
unor procese psihice presupune interacliunea, funclionarea simultani a acestora,
interactiunilordintrelimbaj, contribuind astfel la aparitia fenomenului de con;tiin!5. Limbajul este considerat un
tivoinli veritabil ax al psihicului uman care, prin funcliile sale multiple, are rol integrator 9i
coordonatorin mecanismul orientativ-reglator reprezentat de citre voin!5.
lnteracliunile dintre limbaj ;ivoin!5 pot fi surprinse prin exemplul pe care vom incerca
sA il construim in cele ce urmeazS.
Carmen, elev5 in clasa a X-a, profil Uman, specializarea Filologie, incearcb sE i9i
impartd timpulintre activit;Iile gcolare 9i cele desfSgurate cu familia 9i prietenii. Carmen
gi-a propus ca in acest semestru s5 igi mdreascS media la disciplina Limba 9i literatura
roman;, iar siptimSna urmitoare va da tezd la aceast5 disciplinS. Pe l6ngi intenlia ei de a
se apuca de invSlat gi de a acorda c5t mai mult timp studiului, intervine solicitarea
prietenilor de a petrece timp gi cu ei, cerinla mamei de a o ajuta pe sora ei mai mici la
lecfii, deoa.rece aceasta se intoarce t6rziu de la serviciu, precum gi desfigurarea unor
construirea unui exemplu activitSli zilnice preferate. Apropiindu-se cu pagi repezi ziua tezei, Carmen formuleazS
pentru ilustrarea
verbal scopul urmdrit atat siegi, c6t ;i celor din jur 9i analizSnd stadiul in care se aflS cu
interacliunilor dintre
ti vointe
invSlatul, informaliile pe care a ajuns s5 le asimileaze, decide ci invSlatul va fi prioritatea
sa in urmitoarele zile, urm6nd ca celelalte activiteli si le reia ulterior. Carmen di dovadE
de fermitate, cSci reugeste sE treacS peste reproturile prietenilor, peste criticile surorii
mai mici care nu reugette s5 se descurce singurE la teme ;i criticile mamei in acest sens.
Pentru a dep59l toate aceste dificult5li Carmen i9i mobilizeazS toate resursele fizice,
intelectuale 9i emolionale in vederea atingerii scopului propus, fErb a line cont de
influenlele exterioare 9i flri a adopta in mod necritic anumite recomanddri de studiu cu
intenlia de a finaliza mai repede sarcina de inv5tare gi a face alte activitSli. Carmen
congtientizeazd importanla invSlatului pentru atingerea scopului propus gi reuge;te sd se
controleze in situaliile critice cu cei din jur sau in cele de epuizare, stres, prin comenzi
verbale ce au rolul de a regla ;i dirija conduita acesteia in direclia reugiteiin activitate.
Confruntarea intre posibilitS.tile, resursele omului 9i condiliile obiective ale activitSlii
ce urmeazi a fi desfSguratS necesit5 o mobilizare a resurselor fizice, intelectuale,
emolionale prin intermediul mecanismelorverbale.
utilizarea
exemplului
Astfel, depSgirea obstacolelor cu care Carmen se confrunt5 in realizarea scopului
construit pentru
ilustrarea propus necesiti o mobilizare a efortului voluntar prin comanda verbalS ,yreau s5 inv51
hteracliunilor
dintre limbaj
)r vointt pentru tez5, vreau sE imi mdresc media la Limba gi literatura rom6n5". Voinla apare astfel
ca un proces superior de autoreglaj mediat verbal, deoarece dacd o acliune poate fi
reflectatd prin cuvSnt, prin autocomandS, ea poate fi supusi reglSrii prin voinla noastrS.
Cuv6ntul este un vehiculator de imagini, deoarece o idee directoare formulatd verbal
permite evocarea unor imagini, asocierea lor, constituind punctul de plecare al tuturor

,NE Ettvereosr-E sitrELARE DE siTlNTE EiEtrtE-UMANE EiUBIEtrT REZELVAT PSIHELEGTE ztrtr6

DQnrrua. EAMELTA ANDRAs - VTtrTER BRATU - ELENA Lul,sA
'E,4

-/
 PsrHtfLErtritE - ?EJtr6

etapelor unui act volu ntar. Activarea unor intentii 9i actualizarea unor motive sunt urmate
de o formulare verbalS oralS sau scrisi a scopului unei activitlti prin formule verbale de
tipul ,,vreau s5...",,,imi doresc s5...". Comanda verbalS a scopului urmdrit declangeazS
analiza Si lupta motivelor, activate in termeni de avantaje 5i dezavantaje, pentru a lua o
hot516re cu privire la alegerea unui motivgi respingerea sau am6narea acestuia. Luarea
deciziei se realizeazd in urma unui proces de analizi a informatiilor gi a cunogtinlelor de
care subiectul dispune Si poate fi menlinut5 sau abandonatd in functie de capacitatea
acestuia de a suporta opiniile contrare 5i criticile celor din jur. Formularea scopului dorit
determinl din partea lui Carmen o analizb a informaliilor de care dispune cu privire la
materialul de invilat gi ulterior adoptarea hoti16rii de a acorda timpul rSmas p6nd la tezb
doar studiului, fiind nevoitb s5 facE fa15 unor dificultSli exterioare'
O datS cu vArsta, omuligi interiorizeazl comenzile verbale ale celor din jur, ajung6nd
sd igi dea comenzi singur, cresc6nd astfel gi puterea de proiectare, in plan mental, a
activitSlilor ce u rmeazi a fiintreprinse. Astfel, limbajul devine un instrument de modelare
a unor calitdli ale voinlei, care integratein activitS{i complexe devin trislturi voluntare de
caractergi ajutd la conturarea unuiportret psiho-moralalsubiectului. Fermitatea sau tbria
-*iffi-ru*1**l vointei reprezintd capacitatea subiectului de a face fati opiniilor contrare 9i criticilor
severe a celor din jur ce vor si abandoneze decizia luati cu privire la punerea in actiune a
unei intenlii. Luarea unei decizii este asfel influentat5 de independenta subiectului in
asumarea acesteia sau de sugestibilitatea acestuia, ceea ce il determinS, daci este cazul,
sd adopte in mod necritic toate sugestiile 9i recomand5rile din jur. Capacitatea de
autocontrol in fala unor presiuni interne sau externe se realizeazi prin autosugestii
verbale, prin comenzi interne de a ne tempera, st|p6ni, de a amSna sau fr6na anumite
tendinle impulslve sau critice. Exemplul de mai sus ne relevi faptul cd eleva Carmen i5i
asumd decizia de a acorda timpul rimas p5n5 la tezi doar studiului, nu line cont de
sugestiile sau criticile celor din jur 9i dispune de capacitatea de autocontrol a unor reactii
negative sau in situatii de oboseal5 psihic5 prin comenzi verbale de temperare a unor
impulsuri 5i de mobilizare a efortuluivoluntarin directia doritS.
in concluzie, intre limbaj gi voin15 existS o relalie de interdependen!5 deoarece, pe de,
o parte, limbajul are rol reglator in declangarea, organizarea 9i desfSgurarea actiunilor ir

mintale sau motorii, iar pe de alt5 parte voinla poate sI transforme cerinlele externe in ll,[:',""T:"'.il:[''"' '"
a
u
comenzi interne, constituindu-se ca mecanism psihic de autoreglare, autoguvernare si de .

, dirijare a conduitei prin reglaj verbal.

relevarea implicaliilor
limbajului 9i vointei in
construclia personalititii
I spontaneitatea, constituie operalii
I pentru producerea de produse noi 9i devaloare petru societate.
At6t limbajul, ca fenomen psihic, c6t ;i voinla, ca mecanism reglator al conduitei
umane, joaci un rol importantin construclia personalitStii.
Transmiterea unui conlinut informalional sau emolional prin evocarea unorl
evenimente, situalii, se realizeazi intre doui surse psihice distincte, in mod direct gil
numaiin cadrul existenlei conliinlei de sine, a ,,celuilalt" gi a relaliei existente. Limbajul
devine astfel un instrument de acliune in cadrul relaliilor interpersonale, are rol in
construirea relaliilor sociale de intercomunicare dezvoltate din nevoia, trebuinla
indivizilor implicali in cadrul relaliei de a comunica, adicd de a transmite gi receptiona
mesaje.
Bog5lia sau siricia limbajului, dezvoltarea sau int6rzierea acestuia, precum 9i
preferinla sau specializarea oricirei forme a limbajului, au rol in adaptarea la solicitSrile
mediului,in integrarea socialS giin construirea identitSlii psihosociale unei persoane.
Limbajul este 9i un indicator al inteligenlei ca factor G - general care participd la li.po.t"n1" li.balrlri in
personalititii
realizarea tuturor formelor de activitate. Comprehensiunea ;i fluenla verbalS sunt lconstruclia
considerate de citre Louis Thurstone ,,abilit51i primare" ale inteligenlei. Capacitatea
subiectului de a opera cu enunluri verbale abstracte 5i de a realiza un discurs
argumentativ sunt achizilii specifice stadiului operatiilor formale sau stadiului
propozilional (conform lui Jean Piaget). Potrivit teoriei ,,inteligenlelor multiple" a lui
Howard Gardner fiecare persoand are o modalitate proprie de rezolva probleme, iar
persoanele care gdndesc cu predileclie in cuvinte 9i folosesc cu ugurin!5 limba pentru a
exprima sauinlelege realitSli complexe posedS o inteligen!5 lingvisticS.
Capacitatea de exprimare liberS, spontanE a persoanei definegte un tip de creativitate
expresivS, iar capacitatea de argumentare a propriilor idei, libertatea in exprimare 9i
generatoare de nou, moduri de lucru stimulativel
t

EiUBIEtrT REZELVAT'PSIHELECIE 2rlcJ6 ELIMPIADELE StrETLARE DE EiTIINTE SEEIE-IJMAN,

DERINA EAMELIA ANDRAS . VItrTER BRATU - ELENA LUPSA
 PsrHBLrf tritE ?E]EG 3t]-trS

-
Comportamentul exterioL concretizat in vorbire, expresivitate, de care dispune o
persoanA in plan relalional, reprezint5 un criteriu de definire gi caracterizare a unortipuri r

mobilizarea resurselor personalitSlii pentru a face fa!5 solicitdrilor activit5liilor

intreprinse de cdtre subiect.
Dezvoltarea calitSlilor voinlei, precum 9i exprimarla unor trdsdturi voluntare de
caracter in mod constant in comportamentdl unei persoane, asigurd dezvoltarea
personalitSlii, oferindu-i acesteia un caracter unitar, stabil 9i echilibrat.
Mobilizarea efortului voluntar, direc!ionarea resurselor fizice, intelectuale gi
imPlicafiilor
rcEvarea emolionale ale omului in vederea depSgirii unor obstacole interioare sau exterioare gi a
limbajului ti
vointei in
construclia
personalitS!ii atingerii obiectivelor congtient stabilite reprezintd condilii subiective esenliale pentru
. oblinerea succesuluigiconturarea unei personalitSli ambitioase, perfeclioniste.
in concluzie, limbajul, considerat a fi un veritabil ax al psihicului uman, are rol integrator
formularea concluziei '' ticoordonatorininraportcuvoinlacaprocessuperiordeautoreglaj,cSciaceastanuesteun
dezvoltirii realizate in
cadrul subiectului ll
agent obscu[ care comandi numai migcdrile, ci se dovede5te a fi latura activi a ratiunii 9i a formularea subiectului este
relativ disffepant;ln
simtuluimoral, iarimpreunS delin un rol decisivin construclia personalitSliinoastre. raport cu precizirile din

Varietatea comportamentelor umane arati ci fiecare om este unic, in felul lui, cd are :"ril',".t""::i}:::T"
personalitate unici gi originalS care se exprimi in modul propriu, concret 5i irepetabil de "
a miiloc
fi, gAndi, acliona gisimti.
Personalitatea este definitS ca fiind elementul stabil al conduitei unei persoane,
introducere generali la modul s5u obisnuit de a fi, ceea ce o diferenliaz5 de altele, reprezent6nd sistemul
psihologice ce
analiza
umeazi a fi realizat;
insusirilor stabile 9i specifice unei fiinle umane concrete care isi pun amprenta decisiv
a su p ra m a n ifesti ri I o r psi h oco m po rta m e nta I e a I e a ceste i a.
Varietatea manifestdrilor comportamentale ale unei persoane, diferenlele in cadrul
aceleasi personalitSli din punct de vedere al reactivitSlii emolionale 9i al rlspunsului la
solicitbrile mediului, al atitudiniiin raport cu diferite domenii ale vielii sociale 9i in raport
cu sine pot fi explicate prin identiflcarea ;i analiza diferitelor laturi ale personalltSlii.
Dacd !inem cont gi de faptul cd termenul de,,personalitate" igi are originea in cuv6ntul
latin,,persona" care inseamn5,,masc5", putem preciza faptul ci in caracterizarea
personalitetii unui individ uman concret trebuie sd se !ind cont 9i de impresia pe care
acesta o las5, o induce celorlalliintr-o situalie socialS specificS. A9a cum masca purtat5 de
actori in teatrul antic permitea spectatorilor si inleleagS 9i sb prevadi comportamentul
acestora, tot astfel si personalitatea doamnei Geoffrin afigatiin diverse contexte sociale
ne permite sE intelegem actele sale 5i si deslugim motivalia comportamentelor
contradictorii.
Comportamentul exterior, concretizat in motricitate, vorbire, reactii afective gi
Precizarea naturii
contradictorii cantitatea de energie de care dispunein plan rela{ional, al doamnei Geoffrin ne indicb o
a
PQrsonalitilii propuse spre persoani comunicativS, care stabile$te usor contacte cu alte persoane datoritd
analizi
farmecului siu, o fire manipulativi in relaliile sociale cu scopul de a deveni popular5 9i de
a accede la un anumit statutin societate. in ciuda firiisale extravertite, a capacitSliide a se
adapta solicitirilor, atributiilor gi a5teptdrilor prevSzute de statutul social dorit a fi
dob6ndit, Doamna Geoffrin este totodatS gi o fire linigtitS, amabilS, ce aclioneazd cugetat,
calm gi in etape datoriti unor abilitSli organizatorice gi a tenacitSlii?n atingerea scopului
urmErit.
Pornind de la descrierea doamnei Geoffrin in cadrul textului putem afirma cd aceasia
are o personalitate contradictorie, avind trisituri ce apartin temperametului sangvinic
popular, care este extravertit, dar gi trislturi ce definesc temperamentul flegmatic
linigtit, care este introvertit.
Aspectele formale ale conduitei doamnei Geoffrin, modulin care aclioneazd aceasta
{ in diferite contexte ale vietii sociale, pot fi puse pe baza temperamentului s5u, definit ca

ELtvpraoelE sitrELARE DE EiTuNTE EiEtrrE-uMANE SUBIEtrT REZELVAT PSIHELEEIE 2AO6

boptua EAMELTa. ANDRAs - vtETER BRATU - ELENA Lupsa
 FstHtfLtftrilE - ZEJtr6
fiind latura dinamico-energeticd a personalitSlii, cu caracter inniscut, care structureazS
din punct de vedere formal conduita uman5.
Fiind cea mai expresivi 5i constant; laturd a personalitdtii umane, preocuparea
pentru descrierea gi explicarea temperamentului este veche 9i diversd. Carl Gustav Jung,
spre exemplu, a pornit de la constatarea ci unii oameni sunt orientali preponderent spre
lumea externS, in timp ce allii spre lumea interioard. lnformaliile din text ne relev5 faptul
cd doamna Geoffrin este o fire extravertitS, deoarece comunicd ugor cu cei din jur; flat6nd-o
1

i
,,relaliile cu cei mari", pe care,,gtia foarte bine sd-i atragi la ea, cu o cochetirie
imperceptibil mdgulitoare", realizeazH activitSli independente, pragmatice precum
organizarea de dineuri (,,unul (lunea) pentru artigti, celSlalt (miercurea) pentru oamenii
de litere") gi mersul la bisericS. Doamna Geoffrin se adapteazi ugor atribufiilor sociale
prevdzute de statutul social, dar cu toate acestea dore$e sE dob6ndeascd celebritatea,,in
bund linigte", avdnd o atitudine rezervatl tn public fati de prietenii ei, cici ,,atunci c6nd in
societate se clevetea pe socoteala prieteniloi nu trebuie niciodati si le iei cu hoti16re
a p5rarea".

Realiz6nd o coresponden!5 intre tipologiile temperamentale clasice: coleric,

sangvinic, flegmatic, melancolic, descrise de Hipocrate 9i comportamentul exterioL indicarea tipului
temperamental
concretizatin motricitate, vorbire, reacliiafective gi cantitatea de energie de care dispUnd
Domna Geoffrin, putem afirma faptul ci aceasta are tr5s5turi ce apartin tempe-
ramentelor sangvinic Ai flegmatic,
lnformaliile furnizate de text ne relevS faptul cd doamna Geoffrin este o fire activ5 ce
se implic5 rapid in activiteli diferite precum organizarea la ea acasd de dineuri (,,unul
(lunea) pentru artigti, celSlalt (miercurea) pentru oamenii de litere"), dar gi in activit5fi
religioase (,,pentru a fiin relalii bune cu Cerul"), simlind mereu nevoia varietelii.
Personalitatea sa ii atrage pe ceilalfi ,,cu o cochetirie imperceptibil mdgulitoare",
deschide ugor conversalii cu persoane de statute diferite datorit5 unor abilitSli de
manipulare, pentru cd ,,dorea din tot sufletul si se bucure de celebritate 9i s5-9i cdgtige o
re I eva rea/a n al iza mare consideralie in lumea bun5", cbci ,,nimic nu o flata mai mult, decit relaliile ei cu cei
camcteristicilor mari".
contradictorii
Doamna Geoffrin are capacitatea de a se adapta upor la orice situalii, de a controla
situalii nefamiliare datoriti capacitSlii de a asimila informaliile necesare adaptirii la
solicitdrile din jur, c5ci ,,degi nu citise in viala ei gi nu invSlase nimic dec6t pe apucate,
afl6ndu-sein mijlocul uneia sau al celeilalte dintre aceste companii, nu le era deloc striini
(...)".
Sentimentele morale ale doamnei Geoffrin sunt superficiale, pentru cd din motivalia
de,,a fi in relalii bune cu Cerul... triia intr-un fel de cucernicie clandestind: se ducea la
bisericd aga cum te-ai duce la ghicitoare; avea un apartamentintr-o mdndstire de maici gi o
strani in biserica !inuti de capucini". Sentimentele fati de prieteni sunt gi ele instabile,
dorind ca ace$tia sE adopte o anumit5 atitudine prudentd in public, care s5 ,,nu-l
compromiti niciodatS", iar,,dacd vreunul din cei la care linea se gisea in primejdie sau la
necaz, indiferent din ce cauzd gi daci avea sau nu vreo vin5, primul ei impuls era s5-l acuze
chiar pe el."
in ciuda firii sale comunicative, a ugurinfei de a stabili contacte cu alte persoane, dar gi
a sentirqentelor sale superficiale gi instabile, doamna Geoffrin are un temperament
flegmatic deoarece prin tot ceea ce face nu atrage atenlia asupra sa, iar,,grija ei cea mai
mare era sd nu faci niciun zgomot" gi face linigtitS ceea ce atteaptd ceilalli de la ea, dorind
,,din tot sufletul si se bucure de celebritate ;i si-9i c6gtige o mare consideralie in lumea
bund, dar le voia in bund linigte".
De asemenea, in pofida firii sale active, comunicative doamna Geoffrin nu iese in
evidenlS decit prin modestie gi amabilitate, pentru c5 in ,,relaliile ei cu cei mari" exista
,,amestecul de respect 9i de familiaritate", dar gi ,,mereu liberd cu ei, mereu pe limita
bunei-cregteri, n-o dep6gea niciodat5".
Putem afirma astfel cd natura sa contradictorie o intilnim gi la nivelul caracterului ca
laturi relafional-valoricl a personalitSlii, care cuprinde un ansamblu de insugiri piihi."
esenliale 9i stabile ce se exprimi in valorile promovate 9i in atitudinile specifice fa15 de
anumite domenii ale existenlei subiectului. Portretul psiho-moral al doamnei Geoffrin
poate fi conturat prin descrierea unor trdsdturi de caracter, ce reprezinti pozilii ale
subiectului fa!5 de cele din jur, un mod de a se raporta la evenimentele existenlei sale in
lume. Aceste modalit5li se numesc ,,atitudini" gi reprezintd modalitdli de raportare la o

EiUBIEtrT REZE]LVAT PSIHELEEIE ZEA6 ELIMPIADELE EitrELARE DE sTTNTE socro-uveNE

DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER BRATU - ELENA LuPsA
 PSIHELTfEIIE I 2EJ[J6

clasS generalS de obiecte sau fenomene gi prin care persoana se orienteazd subiectiv gi se
a utoregleazd preferenlial.
Doamnei Geoffrin ii place si acfioneze incet gi in etape pentru ci ,,dorea din tot
sufletul sI se bucure de celebritate 9i sd-;i c6gtige o mare consideralie in lumea bund", iar
rclevarca/analiza
pentru aceasta ?9i controla reacliile in public cu privire la atitudinea fa!5 de prietenii ei.
caracteristicilor ,,Atunci cSnd in societate se clevetea pe socoteala prietenilor" considera c5 ,,nu trebuie
contradictorii
niciodatd si le iei cu hotdrAre apdrarea, infrunt6ndu-l ferm pe b6rfitor, pentru cd prin asta
a}a}ai vipera gi ii intdreai veninul", d6nd astfel dovad5 de o atitudine egoistS. putem, prin
urmare, afirma chiar o atitudine lasi faIS de prietenii sii: ,,dacd vreunul din cei la care
!inea se gisea in primejdie sau la necaz, indiferent din ce cauzd si daci avea sau nu vreo
vin5, primulei impuls era s5-l acuze chiar pe el."
cercetirile asupra personalit5lii au acreditat ideea potrivit cdreia personalita
poate fi descrisd cu ajutorul a cinci factori bipolari 9i andme: extraversiune, agreabili
congtiinciozitate, stabilitate emolionalS gi culturS/intelect/deschidere. Este vorba d
modelul Big-Five, care cuprinde seturi de adjective bipolare pentru fiecare din cei cinci
factori identificafi, model descoperit, pe cale empirici de cercetitori americani. Acest
model o situeazd, pe doamna Geoffrin, la polul pozitivin cea ce privegte extraversiunea,
deoarece aceasta este sociabilS (organiza la ea acasi doud tipuri de dineuri, unul pentru
artigti 9i celSlalt pentru oamenii de litere, pe care insS nu ii vizita dec6t foarte rar, dar gtia sd
ii atragd la ea acasd), dovedegte stimi de sine ridicati 9i ambilie (,,dorea din tot sufletul sd
se bucure de celebritate 9i s5-gi c6gtige o mare consideralie in lumea bun5"), dezinhibilie
(,,fdrd spoialS nici de arte, nici de litere, aceastd femeie, de;i nu citise in viala ei 9i nu
invSlase nimic dec6t pe apucate, afl6ndu-se in mijlocul uneia sau al celelalte dintre aceste
companii - artigti sau oameni de litere - n.n. - nu le era deloc striinS"), degi uneori
manifesta o atitudine rezervatd (in public, fald de prietenii ei, deoarece ,,atunci c6nd in
societate se clevetea pe seama prietenilor; nu trebuie niciodatd si le iei cu hoti16re
apdrarea"), linigtitd (voia ca totul sd se facS in ,,bund linigte", iar ,,grija ei cea mai mare era
sd nu faci niciun zgomot"). Doamna Geoffrin se situeazi, in ceea ce privegte factorul
agreabilitate la polul pozitiv fiind o persoand amabilS, politicoasS, modestd. in ceea ce
privegte factorul congtiinciozitate, doamna Geoffrin este o persoani grijulie, atenti la
conduitei
detalii, ordonatS, disciplinatS, care demonstreazS precaulie (,,treia intr-un fel de prin intermediul
cucernicie clandestini: se ducea la bisericd aga cum te-ai duce la ghicitoare; avea un Big Five

apartament intr-o mSnistire de maici gi o strani in biserica !inuti de capucini, dar se

analiza conduitei
relalionale a personajului ducea acolo cu tot atatea precaulii cu c6te femeile galante ale vremii mergeau la
int5lniri"), cumpitare (,,ii repugna orice formd de fast";,,Dorea ca prietenii ei s5 nu fie
ldudali dec6t cu multi cumpdtare") 9i convenlionalism (,,mereu pe limita bunei-cregteri,
n-o depSgea niciodatd"), degi uneori este nepSsitoare, neatent5 la nevolle celorlalli
(insugiri situate la polul negativ), cdci ,,daci vreunul din cei la care linea se gisea in
primejdie sau necaz, indiferent din ce cauzS gi daci avea sau nu vreo vind, primul ei impuls
era s5-l acuze chiar pe el". in ceea ce privegte stabilitatea emolionalS, doamna Geoffrin
este o persoand calmd (de9i voia sd se bucure de celebritate gi de consideraliein lumea
bun5, voia ca aceste lucruri si se produci in linigte), insd uneori dovedegte frici sau chiar
lagitate (insugiri situate la polul negativ), cici nu i9i apiri prietenii care se aflau in
primejdie sau in necaz, primul impuls fiind sd ii acuze chiar pe ei. in ceea ce priveste
factorul culturilintelect/deschidere, doamna Geoffrin se situeazd la polul negativ, cdci
degi dovedegte siml practic in desfSgurarea activitS!ilor (organiza dineuri la care
participau artigtii ti oamenii de litere, mergea la biserica insS,,pentru a fi in relalii bune cu
Cerul"), capacitate de a controla situaliile, demonstreazd preferin!5 pentru rutinSl
(organiza doud dineuri pe sdptdm6nS, ,,unul (lunea) pentru artigti, celSlalt (mi
pentru oamenlide litere"; mergea la bisericd), atitudine conformistd 9i interese restr6n
(,,nu citise in viala ei 9i nu invSlase dec6t pe apucate", degi se simlea in largul ei, la dineuril
organizate).
in plan social, relafiile Doamnei Geoffrin sunt influenfate astfel de grupulde referin]5
din care aceasta doregte sI faci parte:,,dorea din tot sufletul sd se bucure de celebritatti 9i
si-gi c6gtige o mare consideralie in lumea buni". Putem identifica totodatd nevoia
personajului de a dispune de c6t mai multe date, informalii despre partenerii disculiei gi
,,de;i nu citise in viala ei 9i nu invSlase nimic decSt pe apucate, aflSndu-se in mijlocul uneia
sau al celeilalte dintre aceste companii, nu le era deloc strdin5", informalii necesare

7
IE ELtveraosLE EitrELARE DE EiTIINTE EiEtrIE-UMANE sUBIEtrT REZELVAT PSIHELEEiIE 2r]E]6
IA Dontrua EAMELTA ANDRAS - VItrTER BRATU - ELENA LUPsA
t,-/
 PSIHEfLTftriIE

procesului de construclie a imaginii de sine in plan social. Doamna Geoffrin are ,,o
extremd abilitate" de comunicare cu ceilalli, pe care,,stia foarte bine s5-i atrag5 la ea, cu o
cochetirie imperceptibil m5gulitoare". Din nevoia de a fi simpatizatl de artigti, oameniide
litere, credinciogi, de cei din jur", de a se simli acceptati gi agreati ,,in lumea bun5", o
flatau relaliile,,cu cei mari", pe care degi ,,ii vizita rar; nu se simlea in largul ei; dar gtia
foarte bine s5-i atrag5 la ea."
analiza conduitei
in cadrul relaliilor interpersonale de intercunoagtere, comunicare 9i afectiv-sim-
relationale a personajului patetice se contureazb in mediul social o identitate pozitiv5 a Doamnei Geoffrin.
Cochetdria sa, ,,imperceptibil mdgulitoare", determind in atingerea obiectivului sbu de a
se bucura de celebritate 9i consideralie in lumea bund o modificare a unor caracteristici
personale ale celor din jur, in specialin cazul prietenllor, deoarece,,ceea ce preluia cel mai
mult la un prieten era o pruden!5 atentS si nu-lcompromiti niciodatS".
Pozilia pe care doregte sd o ocupe Doamna Geoffrih in lumea bun5, statutul social la
care aceasta doreste sb ajungS, determini inter;influenlarea dintre conduita relalionalS gi
personalitatea acesteia.
in concluzie, trisiturile contradictorii ale temperamentului gi caracterului doamnei
Geoffrin ?9i pun amprenta asupra naturii, intensitelii 9i calitSlii relaliilor interpersonale,
concluzia dezvoltirii
realizate
carela16ndullorreprezintdcontextul deformare,decristalizaretreptatiaunor trdsdturi
de personalitate, astfel natura contradictorie a personajului fiind oglinda ti expresia
relaliilor interpersonale dezvoltate in plan social.

EiUBIEtrT REZ(]LVAT PSIHELEEIE 2cJO6 ELIMPIADELE StrELARE DE EiTIINTE SiEEIt]-IJMANE

Itrtr tr,ERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER BRATU . ELENA LUPSA
 PsrHELrf tritE - Z EJtr 5

oUMPIADA DE $TllNTE SOCIO-UMANE - ETAPA NATTONALA- MANGALtA,2l-25 MARTTE 2OO5

DtsctPLlNA PSIHOLOGTE - SUBTECT

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordd 10 puncte din oficiu.

'r Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

sUBIECTULI-25puncte
lnvd}area eficienti presupune inlelegerea cunogtinlelor. Analizali inlelegerea - ca laturd funclionalS a gSndirii 9i precizali
importanla ei pentru invSla re.

cUBIECTUL ll-30puncte
Construili un exemplu, valorificSnd experienla voastri de via!5, pe baza ciruia si caracterizali comportamentul prosocial.

SUBIECTUt !ll - 35 puncte

Analizaliin limbaj de specialitate profilul psihologic;i conduita personalitS!ii prezentate in urmStorultext:

,,Din punct de vedere etic, Nichita Stdnescu a fost un om care compensa un caracter moale gi uneori la9 cu o minuati inocen!5
ti generozitate. Nu a vorbit niciodati de rdu pe nimeni, nu s-a lSudat niciodati pe sine 9i a murit sdrac dupi ce i-au trecut prin
m6ni milioane. Avea o ciudati putere de fascinalie in convorbiri, putere pe care am simlit-o din plin in cele douS-trei 16nduri c6t
am stat de vorb5. Pot si spun cd niciun om pe care l-am cunoscut vreodatd nu m-a impresionat mai mult. De asemenea, a avut, o
voinli calmi de a-gi trdi destinul de,,mare poet" [...] degi intelectul siu era, fdrd nicio indoialS, cu mult deasupra celui al unui om
inteligent, el nu l-a folosit in sens intelectualist 9i cultural, ci a incercat sd se serveasci de el pentru imposibila incercare de a-l
depSgi, asemenea unuiom care arvrea s5-9i sari peste propria umbr5." ( Mircea Cirti rescu, Pu ru ri td nd r infd
5u rot in pixel il

rNE QttvptaoeuE EitrEL.A.RE DE STIINTE SEtrIE-UMANE EiUBIEtrT PSIHELEEIE 2cJE5

,54 Doptrua, Ee.MELTA ANDRAS - VItrToR BRATU - ELENA LUPsA It]l
I

PSIHELEEIIE. zEJt]5
oLlMptADA DE STilNTE SOCIO-UMANE - ETApA NATTONATA- MANGALIA,2l-25 MARTIE 2005
DtscrPLrNA PSTHOLOGIE - BAREM DE NOTARE 9l EVALUARE

o SeacordSl0punctedinoficiu.

SUBIECTUL l- 25 puncte
- caracterizareainvSldrii 5 puncte
- importanla96ndirii pentruinvdlare 5 puncte
- definireainlelegerii 1 punct
- caracterizareaformelorinlelegerii 4 puncte
- analizafactorilorcareinfluenleazSinlelegerea 5 puncte
- precizarea roluluiinlelegeriiin realizareainvSlSrii eficiente 5 puncte

SUBIECTUL ll- 30 puncte

- construireaexemplului 5 puncte
- caracteristicilecomportamentuluiprosocial 5 puncte
- factoriicareinfluenleazicomportamentulprosocial 8 puncte
- valorificareaexempluluiinanalizacomportamentuluiprosocial 8 puncte
- originalitate f i coeren!5in redactarea subiectului 4 puncte

SUBIECTUL lll- 35 puncte

- identificarea proceselor psihice 9i a caracteristicilor personalitSlii 10 puncte
- realizarea profilului psihologic gi a conduitei prin utilizarea adecvatd a limbajului de speclalitate 15 puncte
- utillzarea adecvati a limbajuluide specialitate 5 puncte
- structura coerenti 9i originalitatea analizei 5 puncte

lr,

BAREM PsIHELEEIE 2AA5 ELIMPIADELE sitrELARE DE EiTIINTE SOCIO-UVINE

DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER BRATU - ELENA LUPSA
 J

PsrHIrLtf trilE - ?E]tr 5 33 - t3I

oLtMPIADA DE gTllNTE SOCIO-UMANE -

ETAPA NATIONALA- MANGALIA,2l-25 MARTIE 2005
D I SC! P LI NA PSI H OLOG IE - SU BI ECT REZOLVAT
(Rezolvoreo propusd oferd in primd rand indicatii de rezolvare, fdrd o epuiza sou o
constitui sinaura rezolvore posibild. lnformotiile precizote intre paronteze drePte sau in
morqineo textului nu foc porte din rezolvorea propriu-zisd.) ::,s;1ffi;:i,',]i'"'il,,
** *text unitar, coerent, Prin
:te
care sA se trateze
:te
tct I Asimilarea unor noi informalii, dob6ndirea de noi cunogtinle, formarea 9i
)te I consolidarea unor deprinderi, exercitarea unor profesii gi toate comportamentele noastre
lte ' se dob6ndesc printr-un proces deinvelare. Aceasta reprezintA activitatea de asimilare sau
:te insugire de noi cunogtinle, de noi concepte prin procelee mintale de transformare a

Ca acliune intelectualS, invSlarea implicd' un demers progresiv, constructiv de

rte r e a a ctivi t5t i i prelucrare si integrare a informaliilor din mediul extern sau intern parcug6nd c6teva
iltacte(iza
:te deinv5lare
din Punct etape: trecerea de la observarea unor forme 9i obiecte externe la reprezentarea mintalS.a precizarea etaperor
:te 69vedere Psihologic acestora, formarea unor concepte teoretice, gtiinlifice cu grad ridicat de abstractizare
prin invslsrii

9i generallzare. empirice 9l
Conceptele errrPrrrLc
generalizare. LoncepLele gtiinlifice se formeazS;
:te I operalii de schematlzare
operatii schematizare 9l )r )rrrrr9r
:te I piintr-rn proces deinv|lare, prin acumularea de noi informalii 9i experienlein activitSlile
I modelate social.
I R.,irirutea de invSlare antreneaz5 9i implici toate procesele 9i funcliile psihice, cua
lcte I deosebire g6ndirea, care reprezintS cel mai inalt nivel de prelucrare 9i integrare
lcte
I informatriei despre lumea externd 9i despre noiingine'
rcte
i prin g6ndire se realizeazA saltul calitativ al activitSlii de cunoagtere de la particular,
rcte IacciUentat la general, esenlial, necesar, de la simpla constatare a obiectului la

I interpretarea si explicarea lui legic-cauzal5.

I eanalr"a este un proces pihic cognitiv superior de reflectare mijlociti 9i generalizat
I abstract5 a insugirilor comune, esenliale 9i necesare ale obiectelor 9i relaliilor legice,
I .auzale dintre ele. Asimilarea unor noi conlinuturi informalionale, formarea unor noi
I conceote si atribuirea de semnifica]ii noliunilor dob6ndite se sprljinS pe dezvoltarea
I oo"rrilito. de analiz5 9i sintezd, comparalie 9i clasificare, algoritmicl gi euristicS, pe
lsistematizarea gi organizarea logicl a 96ndirii. Datorita 96ndirii noi desprindem
I semnificatiile obiectelor, fenomenelor 9i acliunilor cu care interaclionim prin inlelegerea
II cunostintelortrecute 9i prezente. Conceptul, ca unitate de bazi a gindirii, seformeaze -"infelegere
'
definireaconceptului de
Xa"ro *.?__-4--,-*--
lRrintr-unprocesdeinvSlare' . -,!,!: --^r..-..r-:G..-^+:^^^^^+i^rx

celor dint6i.
se poate afirma c5 inlelegerea exprimS cel mai bine dimensiunea procesual; a
gandirii, arSt6nd modul in care sunt prelucrate informafiile. Astfel, existS o prelucrare
iscendentd, cu durati mai lungi de manifestare giin cadrul cireia se asimileazd informalii
succesive si o prelUcrare deScendenti, in cadrul cireia inlelegerea este rezultatUl anatiza caracterului
impunerii unor modele explicative ale realitSlii prin invSlare sau educafie. Daci in forocesual alintelegerii
prelucrarea descendentS, inlelegerea este, pentru om, o premisS, in cea ascendentS, I
inlelegerea este o consecin!5, ceea ce inseamn; c5 a g6ndi este sinonim cu a inlelege' I
in1"t"!er". ne furnizeazd explicalia, iar explicalia contribuie la realizarea unui model I
funclional pentru realitatea reflectatS. i
Mecanismul inlelegerii are la baz5, in primul 16nd un cuplaj informalional care se
de
realizeazd ca un proces de negociere intre subiect gi obiect, iar in funclie de cantitatea
informalie adusS de fiecare parte se poate vorbi despre cuplaje informalionale complete
in cadrul cdrora se produce inlelegerea deplinS, cuplaje informalionat" lnlorpt"t" 1^ H:J:::ll""mecanismeror
cadrul cdrora se produce inlelegerea parlialS a informalii 9i cuplaje informalionale
absente care genereazd neinlelegerea. Un alt mecanism, implicat in Procesul del
inlelegere, al5turi de analogie, este reprezentat de sistemele asociative, care pun ind

hNE EUIUPIAOEIE EitrOLARE DE EiTIINTE EiC]trIE'UMANE EiUBIEtrT REZELVAT PSIHETLEEiIE zgtrJ5

ro Docrua EAMELIA ANDRAs - VIGTER E|RATU ' ELENA LUPsA
33 - trz PSIHELIf EiIE . ZAE5
cu situatii prezente si permit
relalie cunogtinlele, experienlele stocate de memorie
explicalii. Astfel, o situalie prezent5 declangeazd, ?n minte, un proces
avansarea de
,identif icarea mecanismelor
asociativ in cadrul cAruia noua situatie este legate (asociati) cu o situalie trecutS, deja rn!eregent
asimilatd. Existd trei forme fundamentale de asociere ti anume dupd asemdnare, dupa
contrast pi dupd coexistenla spalialS 9i succesiunea temporald.
precizarea formelor
in dependen!5 de gradul de dificultate sau a distanlei intre cunostintele veehi,si inlelegerii
datele noi, inlelegerea se desfSgoarS spontan sau dintr-o dat5 9i discursiv sau in timp.
inlelegerea spontanS, rapidd presupune o operatie rapidi de integrare a noilor
informalii la cele vechi, o recunoattere rapidi a unor informalii, fapte, fenomene gi
atribuirea de semnificalii noilor informalii cu care ne confrunt5m. AceastS formd este
rezultatul unei relative automatizdri a demersurilor cognitive gi presupune o prescurtare a
caracterizarea formelor operaliilor de decodificare.
in!elegerii inlelegerea discursiv5 este o activitate mental5 Ue durati care antreneazi informalii
si experiente dob6ndite succesiv, implic6nd un proces de integrare 5i transfer a
informaliilor acumulate pentru a dezvilui semnificalia datelor noi. Acest demers se
realizeazi treptat, necesitd eforturi conttiente de decodificare fragmentard,
dimensionalS, apoi integralS sau de structurS a fenomenuluisau informalillor noi pentru a
se produce in final o restructure mintalS a intregii informalii.
intelegerea, ca proces de decodificare semanticS, este influenfat de o serie de
factori ;i anume: existenla unui bagaj sau fond de cunogtinle prealabile suficiente;
selecfia vechilor cunogtinte gi a noilor informatii; specificul sarcinilor de invltare si
I confruntarea cu situatii obisnuite, comune sau problematice; distanla intre cunostinlele
vechi 9i datele noi etc.
lnformaliile gi cunogtinlele stocate indeplinesc rolul de cod fali de informalia noui
prin raportarea datelor noi la sistemulnostru de cunogtinle pentru a le gSsi un echivalent
9i prin combinarea cunostinlelor pe care le avem pentru a surprinde semnificalia
acestora. lsuficienla cunostinlelor prealabile ne impiedic5 s5 decodificSm noile informatii
gi face cainlelegerea si fie superficialS, fragmentarS sau chiarfalsS. Setul de cunostinfe
anterioare, de concepte, modele explicative;i asteptdri ne ajutd sd devenim agenli activi
analiza factorilor care
influenleazA intelegerea aicunoagterii.
Pentru ca inlelegerea s5 se realizeze adecvat este necesar sd intervinS o selecfie at6t in
activarea vechilor cunogtin!e, cat si in trierea noilor informaf ii, astfel trebuie si prelucrim
doar acele informa!ii necesare pentru ca inlelegerea sr se realizeze c6t mai repede.
Sarcina specificd pe care trebuie sd o realizeze individul, in funclie de confruntarea cu
o sltualie familiarE sau problematicd, solicitl activarea unor cunogtinle;i aplicarea unor
demersuri cognitive elementare sau complexe. Confruntarea cu situalii obisnuite,
comune, familiare ne soliciti deprinderile, obignuinlele, rutinele, sarcina de invdlare fiind
simplS, deoarece distanla dintre cunogtinle 9i informalii este mai micS gi astfelinlelegerea
se realizeazd mai rapid. Confruntarea cu situalii problematice in care nu avem suficiente
rSspunsuri in bagajul nostru de cunogtinfe face ca sarcina de invSlare si fie complexi,
deoarece distanla ?ntre noile informaliigivechile cunogtinte este mai mare iarinlelegerea
se realizeazS treptat si cu efort voluntar.
Asimilarea unor noi informalii ti cunogtin!e, insugirea de noi deprinderi, formarea de
noi concepte, nu se poate realiza fEri a raporta noile date ale situaliei la fondul, bagajul de
cunostinte asimilate 9i sistematizate.
inlelegerea reprezinti nucleul activititii de cunoagtere in plan individual, de ea
depinzSnd eficienla fazelor de interpretare, explicare pi teoretizare a noilor informafii,
precizarea rolului etape necesare procesului de invdlare.
inlelegerii in realizarea intelegerea este un proces de decodificare semantici prin care noile informa!ii sunt
invSi;rii eficiente
raportate la sistemul nostru de cunostinte pentru a cSpita un sens si a le atribui o
semnificalie, a9a incit, asimilarea gi insugirea de noi cunogtinle nu este posibili fdri a
inlelege noile informalii. Decodificarea noilor informalii gi ?nlelegerea riguroasi,
completd gicoretE a cunottinlelor necesit5 un bagaj suficient de cunogtinle prealabile.
Noile informalii5i conceptele relalioneaz5, functioneazi in mintea noastrE in mEsura
in care stim ce inseamnS, le infelegem continuturile, le cunoastem semnificatia,
inlelegerea conduc6ndu-ne la o explicalie necesarE adaptirii Ia realitatea curentd.
concluzia dezvolt5rii in concluzie, putem afirma faptul cd o inv5lare eficienti presupune incadrarea noilor
realizate in cadrul
informalii in cele deja existente, raportarea la bagajul de cunottinle prealabil asimilate gi
subiectului I
sistematizate de citre individ pentru a decodifica 9i surprinde semnificalia noilor cunostinte.

SUEIEtrT REZELVAT PSIHELEGIE ztrtr5 ELIMPIADELE StrELARE DE STIINTE EiEtrIE-UMANE

DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER BRATU - ELENA LUF5A
 PSIHELEtriIE
formularea subiectului
pretinde construirea unui
text unitar, coerent, prin
SUBIECTUL II care si se trateze

r Comportamentele noastrein raport cu ceilalli pot avea urmSri mai mult sau mai pulin problematica precizate

introducere
la subiectul II
: in funclie de aceste urmiri vorbim de comportamente prosociale sau
directe, iar
ll. antisociale.
.l Comportamentele prosociale se referi la acte valorizate pozitiv de cdtre societate,
;1 sunt comportamente intenfionate, realizate in afara obligaliilor profesionale si orientate
{ spre conservarea gi promovarea valorilor sociale, firi agteptarea unei recompense
,l externe. Acestea sunt acte intenlionate f5cute in folosul altor persoane si au ca principalS
crracteristicile
comportamentului
'l motivatie empatia, similaritatea. exemple de
prosocial
I Comportamentele prosociale au consecinle sociale pozitive, contribuie la binele.,.fizic- comportamente prosociale

I ;i Rsihic al altor persoane, iar aceast5 categorie includp: comportamentul de ajutorare

{ (comPortamentul altruist), atrac}ia interpersonalS, prietenia, simpatia, increderea,
Q sacrificiul, cooperarea etc.
j Comportamentul prosocial are o condilionare complexS, fiind determinat atSt de
ff
mediu sau factori situafionali, c6t gi de trislturile de personalitate ale individului.
Comportamentul prosocial depinde in mare mSsurd de imprejuririle gi caracteristicile
fl
I situatieiin care se aflS individul, mai ales dacl este vorba despre o situatie de urgentS.
I Situaliile de urgenli sunt situalii relativ neobignuite, neprevdzute care implicd un
I Rericot pentru o persoani 9i care solicit5 o intervenlie imediatS, intruc6t analiza gi
I evaluarea mai multor alternative nu este posibild. O caracteristici fundamentalS a
I situafiilor de urgent5, ce influenleaz5 in mod decisiv acordarea ajutorului, o reprezintS
I Prezen]a sau absenta celorlal]i in calitate de martori ai unui eveniment. in urma unor
! experimente sociologice s-a demostrat faptul cd acordarea ajutorului intr-o situalie de
$urgenld se poate explica prin fenomenul denumit,,efectul trec5torului sau al
spectatorului", potrivit cdruia acordSm mai curSnd ajutor atunci c6nd ne aflSm singuri cu
I
factori care influenleazi cel ce are nevoie dec6t dacS mai sunt si alti participanti in preajmS. Atunci c6nd se aflS
mmportamentul prosocial
$
IsinBur cu cel ce are nevoie de ajutor, individul realizeazi ci ii revine intreaga
I responsabilitatedeaacordaajutor,a;ainc6tacordSajutorimediat,daratuncicindsuntgi
! alti participanli sau observatori se produce o difuziune a responsabilitSlii.
Comportamentul prosocial este determinat nu doar de situalie, ci gi de personalitatea
I
I indivizilor; caz in care vorbim pe de o parte despre st6rile psihologice tranzitorii, iar pe de
I altd parte despre trSslturile de personalitate.
I CercetSrile au pus in eviden!5 faptul ci oamenii aflaliintr-o dispozif ie bund sunt mult
mai inclinali si acorde ajutor dec6t cei aflali intr-o dispozilie proastS. Astfel, atunci c6nd
N
loamenii sesimtbine,ei suntmai putinpreocupali deeiingigi 9i mai sensibili lanevoilesi
I problemele altora si maidispugi s5-iajute pe allii.
tr in ceea ce priveste tr5siturile de personalitate s-au identificat caracteristici stabile de
I Personalitate ce caracterizeazd maniera individualS de a interacliona cu ceilal[i, iar dintre
fl acestea amintim competenta perceputl specific5. Astfel, sentimentul capacit5tii de a
I st5pAni o situatie specifici cu care ne confrunt5m ne motiveazi si acordSm ajutor altuia.
Conduita umani este influen!at5 at6t de imprejurdri, de situalie, cat ti de trisdturile
de personalitate ale individului, iar aceasti determinare complexb o vom surprinde prin
exemplificarea urm5toarei situaf ii.
intr-o dupS-amiaz5, in drum spre cas5, md afl5m la o trecere de pietoni agtept6nd sd
se facd culoarea verde. De cealalti parte a trotuarului se aflau mai multe persoane ce
aiteptau schimbarea culorii semaforului printre care gi un cuplu de nevez5tori. Solia i9i
!inea solul de bra!, iaracesta aveain mdni un baston ceil ajuta si evite obstacolele din jur
gi sd se ghideze in spaliu.
Cu toate ce era un cuplu de nevizltori cunosculi in orag 9i cu care oamenii erau
familiarizafi, atitudinea celor din jur era una indiferenti, in ciuda cunoagterii nevoilor lor.
La acest semafor se afla 9i un adolescent cSruia prezenla celor doi i-a atras atenlia, poate gi
din cauza deficienlei lor, dar care atunci c6nd culoarea semaforului s-a fdcut verde gj a
observat cE cei doi r5m6n pe loc 9i nimeni nu le ofer5 ajutorul, a decis imediat sd ii ajute.
Adolescentul a luat-o de bra! pe femeie, care la r6ndul sdu tgi linea bine solul de bra! gi au
trecut impreuni strada.
Ajungi de cealalti parte a trotuarului, cei doi nevSzitori au mullumit adolescentului
pentru ajutorul acordat, acesta, pulin emolionat, le-a r5spuns, dupd care 9i-a vdzut de
drum, intorc6ndu-se totugi de c6teva ori pentru a-i urmdri cu privirea pe ceidoi.

E EIIIVPIAOEIE EitrELARE DE STIINTE siEEIE-UMANE SUBIEtrT REZELVAT PsIHELoGIE ZOEJS

A ponrNA EAMELTA ANDRAS - vttrTER ERATU - ELENA LUpsA
, 1trs
v
l

I
PslHtfLutrirE - ZEEs
I

Gestulfdcut de acest adolescent a fost un act altruist, motivat de dorinla de a le face

un bine celor doi nevlzbtori, care datorit5 deficienlei lor se aflau intr-o situalie de pericol.
DatoritS deficienlei senzoriale a celor doui persoane, putem afirma faptul ci acest
comportament prosocial este determinat de situalia specifici in care se afla individul. Cu
toate ci erau mai multe persoane care afteptau la semafor, acestea nu au intervenit,
valorificarea exemplului in av6nd loc fenomenul de difuziune a responsabilitilii, fiecare agtept6nd ca celSlalt sE facd
contextul analizei primul pas. Adolescentul inlelege c5 ii revine lui aceastl responsabilitate 9i decide si le
comportamentului
prosocial acorde ajutor, aceasta 9i datoritS unor tris5turl de personalitate personale, precum
convingerea cd poate stdp6ni situalia, ci se poate descurca 9i ci ?i poate ajuta pe cei doi sE
treacE in siguran!5 strada.
Astfel, intruc6t nu cunoagtem dispozilia 9i stSrile afective ale adolescentului din acel
moment, putem afirma ci gestul siu a fost un act voluntaL ficutin folosul altor persoane
in sine 9i
I fErS a se attepta vreun fel de recompens5 9i determinat de empatie, de situalia

f in concluzie, comportamentul prosocial al indivizilor in societate are o dubli

I dereminare: caracteristicile specifice ale situaliei gi trisiturile de personalitate, cu toate
concluzia dezvoltirii
realizate in cadrul
cI existd situalii in care, indiferent de profilul de personalitate al individului, el nu va
subiectului ll acorda ajutor, dar 9i situafii in care, indiferent de personalltatea individului, acesta va indicarea altor exemple de

I acorda altuia sprijin. ( comportamente prosociale

[Alte exemple de acte care pot fi incluse in categoria comportamentelor prosociale ar

putea fi:inapoierea unor bani pe care i-am gSsit; donarea de bani unei familii sdrace sau
unei case de copii sub proteclia anonimatului; oferirea de banisau m6ncare unuicergetor;
oferirea primului ajutor in cazul unui accidenU intervenlia intr-o situalie in care cineva
este supus unei agresiuni fizice sau verbale; acordarea de ajutor persoanelorin vdrstS sau
strSinilor etc.l

SUBIECTUT III
Varietatea comportamentelor umane arati ci fiecare om este unicin felul lui, c5 are o
personalitate unicS gi originald care se exprimi in modul propriu, concret gi irepetabil de a
fi, gAndi, actiona gi sim1i.
Personalitatea reprezintS sistemul insugirilor stabile 9i specifice unei fiinle umane
concrete care igi pun amprenta decisiv asupra manifest5rilor psihocomportamentale ale
introducerea problematicii
acesteia sau, aga cum arita Paul Popescu-Neveanu, un macrosistem al invarianlilor
de la subiectul lll informalionali 9i operalionali ce se exprimi constant in conduitd 9i care sunt caracteristici
sau definitorii pentru subiect. Personalitatea este definltl totodat5 drept elementulstabil
al conduitei unei persoane, modulsdu obignuit de a fi, ceea ce o diferenliazd de altele.
Personalitatea este un concept complex al psihologiei, abordarea sa put6ndu-se
realiza at6t dintr-o perspectivS progresivS, c6t 9i dintr-o perspectivd constructivS,
respectiv ca sintezS a proceselor;i fenomenelor psihice gi prin descrierea unor
dimensiuni ale sale sau din punctul de vedere al conduitei psihosociale.
I oin perspectiva personalitSlii ca sintezl a proceselor gi fenomenelor psihice, se pot
fidentifica in text informalii in ceea ce privegte voinfa, limbajul, inteligenla 9i motivalia
I personalitSlii analizate.
I nrtt"t, voinla, definitS ca un proces de mobilizare 9i canalizare a efortului voluntar in
I vederea depSgirii obstacolelor, se dovedegte a fi caracterizati prin sl5biciune, Nichita
I St5nescu av6nd ,,un caracter moale 9i uneori la;", el nefiind un om curajos. Totugi
dovedegte perseveren!5 in adoptarea unui stil personal original gi independent, care s-a
identif icarea proceselor
pslhice in raport cu care servit de intelectul sEu,,pentru imposibila incercare de a-l depSgi, asemenea unuiom care
sunt furnizate informalii ti ar vrea si-gi sard peste propria umbr5". Personajul d5 dovadi de o,,voin!5 calm5", care i9i
analiza acestora
congtientizeazE gi apreciazi adecvat,,destinul de mare poet", ghid6ndu-se dupS anumite
exigen!e, valori 9i principii, intruc6t,,nu a vorbit niciodatd de riu pe nimeni, nu s-a lSudat
niciodati pe sine 9i a murit sdrac dupi ce i-au trecut prin m6ni milioane".
Personajul avea ,,o ciudate putere de fascinalie in convorbiri", ceea ce ne relevS faptul
cd avea abilit5ti sociale gi de comunicare, c5 era o persoanl persuasivS, cd avea
capacitatea de a-i convinge pe ceilal!i datoritd farmecului gi personalitS!ii sale
I atrdg5toare.
I Datoritd faptului cS,,intelectulsdu era, cu mult deasupra celui al unui om inteligent",
I putem afirma faptul cd Nichita St5nescu avea o inteligenfS exceplionali, aleasi. Nichita
l;.5r;; ;;-ti.a irl"ti, intelectul in sens intelectualist 9i cultural, ci a incercat si se

EiUBIEET REZoLVAT PSIHELT]E3IE ztrtr5 ELTMPTADELE Eitrtf LARE DE sTTNTE EiEtrrE-UMANE

106 DERINA EAMELIA ANDRA5 - VItrTER BRATU - ELENA LueSA
tfllll
Y
PsrHEtLtrtrirE - ZEJE5
-
serveasc; de el ,,pentru imposibila incercare de a-l depigi, asemenea unui om care ar vrea
s5-gi sard peste propria umbr5", fiind mobilizat astfel in demersurile sale de motivalia
intrinsecd de autorealizarein calitate de poet.
Caracteristicile specifice ale personalitSlii personajului din text pot fi descrise gi prin
analiza laturilor sau dimensiunilor personalit5lii 9i anume temperamentul, caracterul,
aptitudinile ti creativitatea.
Temperamentul este definit ca latura dinamico-energeticl a personalitSlii, cu
caracter inndscut, care structureazd din punct de vedere formal conduita umand.
Trdsdturile temperamentului sunt inniscute, sunt puternic ancorate in ereditatea
individului gi se referi la comportamentul exterio[ concretizat in motricitate, vorbire,
reactii afective 5i cantitatea de energie de care dispune o persoanS. De-a lungul timpului contextul analizei
:emperamentale
incerc5rile de clasificare a temperamentului au fost diverse, insd primele gi cele mai
cunoscute tipologii temperamentale sunt cele clasice: coleric, sangvinic, flegmatic 9i
melancolic, descrise de Hipocrate. Este important de precizat cd in practici tipurile
temperamentale pure sunt foarte rare, cei mai mulli dintre noi av6nd insugiri combinate
de la maimultetipuri, dominantefiindinsd cele ale unuianumittip. Analiz6nd informaliile!-i:il;*flu"}:I''''
furnizate, putem afirma faptul c5 Nichita Stinescu are un temperament dominant
:de flegmatic Ai un temperament melancolic secundar.
.iale
Personajul este o fire echilibrat5 emolional, deoarece av6nd o ,yoin15 calm5", avea
abilitatea de a seintelege cu toat; lumea gi de a nu se lSsa coplegit de emofie sau furie (,,nu
a vorbit niciodati de rdu pe nimeni"). Totodatd, datoriti abilitSlii sale notabile de a se
inlelege cu toati lumea, avea ,,o ciudati putere de fascinalie in convorbiri", o capacitate
de a-i impresiona pe ceilalli prin felulslu de a fi.
Nichita StSnescu se plaseazd ca personalitate pe un plan secund, incerc6nd si nu iasi
in eviden!5 dec6t prin amabilitate gi modestie: el ,,nu a vorbit niciodati de riu pe nimeni,
nu s-a lSudat niciodati pe sine si a murit sirac dupi ce i-au trecut prin mini milioane".
Flegmaticul nu atrage atenlia asupra lui, i9i autoeduc5 permanent capacitSlile: in ciuda
inteligenleisale exceplionale, nu 9i-a folosit Intelectul,,in sens intelectualist gi cultural, ci a
incercat si se serveasci de el pentru imposibilaincercare de a-l depigi".
identificarea trdsAturilor Perseverenfa gi motivafia de autorealizare, de autodepSgire a propriilor capacitSfi,
principale ale personalititii
,,voinla calmi de a-gi trdi destinul de,,mare poet", modestia ;i amabilitatea in relaliile cu
ceilalli ne descriu un temperamentflegmatic lini*it. DatoritS firiisale artistice, creatoare,
a talentului de a fi un ,,mare poeti a dedicaliei pentru depS;irea intr-un sens creator 9i
ideal a intelectului sEu, nu intr-un sens,,intelectualist gi cultural", se poate afirma c5
Nichita StHnescu are un temperament melancolic secundar. De asemenea, firea linigtitS,
calm5, profundi a lui Nichita StInescu, dar gi aspiraliile intelectuale gi artistice, ne permit
s5 confirmdm, incS o dat5, pornind de la constatarea luiJung cd unii oameni sunt orientali
preponderent spre lumea externd, in timp ce allii spre lumea interioard, c5 acesta este
introvertit, caracteristici specifice temperamentului flegmatic gi celui melancolic.
Aptitudinile, definite ca dimensiune instrumental-operalionalS a personalitelii,l
reprezinti un complex de insuqiri fizice gi psihice care determinEperformanle superioare l:;il"J;:i:""-'
in activitate. Aptitudinile, pe o bazd ereditari (zestre ereditari latenti) variabilS de la unJ
individ la altul, in buni mSsuri se dob6ndesc. in cazul lui Nichita Stinescu, inteligenla, ca
aptitudine generalS, este deosebit de dezvoltati (,,intelectul siu era, f5ri nici o indoiald,
cu mult deasupra celui al unui om inteligent"). larin mdsura in care am lua in calcul ,,teoria
inteligenlelor multiple", elaborati de Howard Gardner, putem afirma cE era dezvoltati in
primul 16nd inteligenla lingvisticS. Dezvoltarea peste medie a inteligenlei lui Nichita
Stdnescu, considerat a fi un,,mare poet", coroborat cu celelalte informalii, ne relev5 faptul
cd acesta poate fi considerat un geniu poetic.
Caracterul, definit drept latura relalional-valorici a personalitSlii, cuprinde un ansamblu
de insugiri psihice esenliale 9i stabile ce se exprimi in valorile promovate gi in atitudinile
specifice fa!5 de anumite domenii ale existenlei subiectului. Portretul psiho-moral al unei
persoane poate fi precizat prin conturarea diferitelortrSsSturi de caracter, care reprezinti contextul analizei
pozilii ale subiectului fa!5 de cele din jur, un mod de a se raporta la evenimentele atitudina le

existentei sale in lume. Aceste modalitSli se numesc,,atitudini", ele semnific6nd

modalitSli de raportare la o clasd generalS de obiecte sau fenomene gi prin care persoana
se orienteazi subiectiv 9i se autoregleazi preferenlial.
lnformaliile din text ne permit identificarea unor atitudini pozitive fa!5 de ceilalli,
personajul av6nd ,,o minunatd generozitate" fa15 de cei din juI fiind respectuos;i amabil

Elurveraoer-E StrELARE
DE siTIINTE EiOtrIE.UMANE SiUBIEtrT REZELVAT P5IHELEGIE ZI]tr5
Doetrua EAMELTA ANDRAEi - VItrTER ElRATU - ELENA LUPSA 107
It 13-86 PgIHELTf EiIE - ZEJE5

ix.* 11"*:l'"il" [T,";'J:ffi i,1'#:; ifl i,ii., ;'ili:::':li: ',Tf.x",'ffJ :i::

discretS, care,,nu s-a lSudat niciodatd pe sine", motivatd de dorinta de
a se autodepdsi,
dar care datoritd firii sale introvertite, inocente avea un,,caracter
moale si uneori las,,.
creativitatea, latura transformativ-constructivd a personalitilii,
,u d"fin"9t"
complex de insugiri gi aptitudini psihice care, in conditii favorabile, genereazd
.. ,n
produse noi
identiricareatrisituritor ' 9i de valoare pentru individ sau pentru societate. caracterul complex alacestei
princjparearepersonarititii
capacitdli
,.Y.,,'ar9,nea varia.bilelor psihice care sunt incluse in .contextul analizei
, ::i:]li 9ll regtatorii) ei trdsdturi de personatitate (temperament,
structura
ei: procese
fcreativitStii
I f:l::l:o.ql',,y:^:'
etc')' Atat procesele psihice, c6t gi trisdturire de personaritate
aptitudini,
i exprimi
:].:"_:l"j printr-un
comportament
impricate se
creativ, despre care se spune ci definesc o persoand
creatoare' in cazul lui Nichita Stinescu putem vorbi despre
creativitate de nivel superiori
deci despre talent (talentul corespunz6nd unei cfeativitSli
de nivel superior), deoarece
era,,cu mult deasupra cetuiat unuiom intetigent,,, avdnd,,o
T:l::lll:u
II de tascinalie in convorbiri,,, triindu_gi dejt'in ul de
ciudatd putere
,,mare poet,,.
?n concluzie, prin identificarea proceselor psihice
f personalitSfii, 9i descrierea dimensiunilor
I in baza informaliilor furnizate de textul citat, putem contura
urmStorul

.' ramentului melancolic; caracter pozitiv ';,;,#;,:#;;""#ffi"J:l

datoritd atitudinilor pozitive fald de sine giceilalgi;
intel^ect peste medie, cu o dezvoltare mult peste
medie a inteligenlei lingvistice.
ln calitatea sa de fiinld sociali omul este produsul unui proces
de slocializare, ceea ce
in13amnl c5
$inSeamnd nu ooate trSi
Cd nu.poate trii singur,
sinor rr izntr{.rto
izolat de aait^r+i
ceilalli, ?^ ^r--- -^r--!!,
in afara
f relaliilor sociale. conduita
perceplia sociald a imaginii de sine ce se construiegte
lf:l,l::.,rl..retlectd
interpersonare prin
in cadrul
comportamentere pro sau antisociare pe care
ll"]i:rl'1."r, re
! rnrrepnndem.
lmaginea de sine este o construclie sociald ce se formeaz5 prin
apartenenla la un
grup social, prin compararea cu ceirarli gi prin cunoagterea
propriiror abiritSfi, priceperi,
valori, credinle gi atitudini fald de ar1ii, reprezentind perspectivi
o individuari asupra
propriei personalitSfi. percepfia sociali asupra imaginii
de sine reprezintd ceea ce
96ndesc ceilal;i despre noi, despre modur cum aritim, cum ne comportdm,
despre cine
suntem 9i cum suntem. ldentitatea unei persoane se construiegte
analiza conduitei prin realizarea unui
psihosociale echilibru intre imaginea proprie de sine sau imaginea despre
sine 9i imaginea sociari de
sine, adicd aprecierea,,celuilalt,, a9a cum o percepe
subiectul.
Datoritd unor trisi.turi pozitive are imaginii de sine gi
fa;d de ceirarfi, precum
amabilitatea, respectul (,,nu a vorbit niciodat5 de r5u pe
nimeni,,), modestia (,,nu s_a
lSudat niciodatd pe sine"), spiritur hotir6t, autocontrorur (are
o ,,voin!i carmi,,), se
contureazd o identitate sociari pozitivi a personajurui,
er fiind varorizat gi perceput ca
av6nd o,,ciudat5 putere de fascinalie ...,,.
in plan social predomini relaliile interpersonale de comunicare,
datoritd ,,puterii de
fascinalie in convorbiri" gi a abilitdlii sale de a impresiona,
dar gi cele afectiv_simpatetice,
deoarece firea sa ,,inocent5 gi generoasS" il ficea si
fie simpatizat de ceilalti.
Comportamentulsiu generos, modest (,,nu s_a lEudat niciodaU
p" rin",ii;,;;;.il;
(,,nu a vorbit niciodatd de rdu pe nimeni") este
unur prosociar, promoveazE
care varori
general umane.
f' oin perspectiva personalitSlii in calitate de conduitS psihosocialS,
putem formula
f urmitoarele concluzii: personajul are un comportament prosocial
;il'j:::1j:""-' 'onduitei interpersonale bazate pe in cadrul relaliilor
fi comunicare, fiind simpatizat de citre ceilalli datoriti
i personalitilii sale,,fascinante", ceea ce contureazi in mediulsocialo
identitate pozitivd.

SUBIEtrT REZELVAT PSIHELoGIE ztrtr5

rfLIMPIADELE EiGE]LARE DE sTIINTE EiEtrIE-IJMANE
DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTE]R EIRATU -
ELENA LUPSA
 PstHrf Ltf c;IE - ZEA4 34 - B1

otlMPlADA DE sTllNTE soclo-UMANE - ETAPA NATIoNAtA- BUcURESTt, s-gApRlLtE

2oo4
DISCIPLINA PSIHOTOGIE - SUBIECT

r Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordd 10 puncte din oficiu.

r Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUt l- 20 puncte
Analizali doud functii ale limbajului care, in corelalie cu funclia persuasivd (dominantl), vd pot ajuta si invingeliintr-o disputi:
a) gtiinlificd
b) religioasd
c) politicd
Alegeti una dintre situatii (a, b, c) 9i construili un exemplu din care si reiasd corelalia dintre func{ia persuasivd 9i celelalte doui
functii.

SUBIECTULI!-35puncte
ldentificati 9i caracteriza!i factorii atrac!iei interpersonale care influen!eazi prietenia la v6rsta adolescenlei.

SUBIECTUL lll- 35 puncte

Analizatiin limbaj de specialitate profilul psihologic ai conduita personalitSlii prezentate in urmEtorultext:

inzestrat cu o putere de convingere deosebitS, ca re igi avea riddcin ile in persona litatea lu i atrlgdtoa
Era
,,
re, in bu n5tatea lu i ca lmi
9i hot5r5t5, in maniera lui de a-i considera pe ceilalli la fel de interesali?n reugita intreprinderii ca gi elinsugi. Nu
se pripea niciodati
5i avea una din vocile acelea plScute gi reconfortante care trezesc simpatia." (,,sorelgi fiul,,- Warwick Deeping)

E EutvrrtaoeLE EitrELARE DE EiTI INTE S I]trIE-IJ MANE SuBtEtrT PstHEILEE|E ZEE4

A Dontrua E.aMELIA ANDRAS - VItrTER BRATU - ELENA

-/
 PSIHTf LEtriIE . zEA4

oUMpTADA DE $TilNTE SOCIO-UMANE - ETAPA NATIONATA- BUCUREgTt,5-gApRtLIE 2OO4

DISCIPLINA PS!HOLOGIE - BAREM DE NOTARE SI EVAI.UARE

. Se acorde 10 puncte din oficiu.

SUBIECTU[ 1- 20 puncte
1 punct - explicarea funcliei persuasive
6 puncte explicarea celorlalte doud functii pentru fiecare situa!ie
6 puncte analiza corelatiei dintre functia persuasivd 9i celelalte doui funclii in disputa gtiin!ific5, religioasd, politicd prin
care puteti iegi invingdtor
3 puncte rolul dominant alfunctiei persuasive in corelalie cu celelalte doui funclii pentru fiecare caz in parte
4 puncte construirea exemplului 5i surprinderea corelaliei dintre funclia persuasivd gi celelalte doui funclii care vd ajutl
sd invingeti in disputS.

SUBIECTUL ll-35 puncte

2 puncte - definirea relatiilor interpersonale
2 puncte - definireaconceptului
2 puncte - incadrareaprietenieiinclasarelaliilorinterpersonale
6 puncte - definirea gi scurtd caracterizare psihologici a prieteniei
3 puncte - caracterizareaadolescentei
3 puncte - enumerarea factorilor atractiei interpersonale care influenleazd prietenia
10 puncte - caracterizarea psihologici a factorilor care influen!eazi prietenia
7 puncte particularizarea factoriloratractiei interpersonale la varsta adolescenlei

SUBIECTUL lll - 35 puncte

10 puncte - pentru identificarea proceselor psihice gia acaracteristicilor personalitdlii
15 puncte pentru realizarea profilului psihologic Ai a conduitei prin utilizarea informaJiilor din text
5 puncte pentru utilizarea adecvati a limbajuluide specialitate
5 puncte pentru structura coerentd gi originalitatea analizei

BAREM PSIHELEcIE ZOE4 [f LTMPTADELE StrELARE DE STilNTE EiotrtEl-UMANE

I Itr DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER EIRATU - ELENA LUPSA
 PsrHELrrtrirE - ZAA4 36. []I

oLrMptADA DE 9TllNTE SOCIO-UMANE -

ETAPA NATTONALA - BUCURE9TI, S-9 APRILIE 2004
DISCIPLINA PSIHOLOGIE - SUBIECT REZOLVAT
(Rezolvorea propusd oferd in primul rdnd indicotii de rezolvare, fdrd o epuizo sou o
constitui sinouro rezolvore posibild. lnformatiile precizote intre paronteze drepte sau in
formularea subiectului
moroineo textului nu foc porte din rezolvorea propriu-zisd.l pretinde construirea unui
- text unitar, coerent, prin

care si se trateze
SUBIECTUT I
problematica precizati
in viala de zi cu zi comunicSm zilnic cu cei din jur pentru a le transmite informalii, a le
impdrtdsi cunostinte ti experiente, a le expune puncte de vedere empirice sau ttilnlifice delinirea limbojului din
sau fie pentru a le influenla atitudinile, credinlele gi comportamentele. Suportul principal -- punct de vedere psihologic

introducere
la tratarea gi instrumentul esenlial al comunicirii umane este limbajul, care poate fi definit ca
de la
cerinlelor activitatea de comunicare interumanS prin intermediul'limbii sau a altor sisteme de
I
subiectul semne 9i simboluri. O altl definilie, cea a lui No1bert Sillamy, precizeazd cd limbajul este
funclia de exprimare gi de comunicare a g6ndirii prin utilizarea de semne care au aceea5i indicarea principalelor
valoare pentru toli indivizii din cadrul unei specii, in limitele unei arii determinate. -'funclii ale limbajului
Limbajul, indiferent de forma sa, indepline$te o serie de funclii iar cele mai
' importante dintre acestea sunt: funclia de comunicare, functia de cunoagtere sau
I cognitivi gi cea persuasivi sau de convingere.

r Funclia persuasivS, de convingere sau reglatorie vizeazS convingerea 5i incitarea

explicarea din punct de
vedere psihologic a
funcliei persuasive
interlocutorului la ac!iune, dar gioblinerea unor reactii comportamentale, atitudinale din
r partea acestuia. Funclia reglatorie se realizeazE din ,,interior", prin mljloacele limbajului
intern, ca rezultat al autoreglajului voluntar ce se poate exercita, prin comenzi de dirijare,
conducere 9i comandi at6t a propriului comportament, cat gi a comportamentului altor
persoane. O formd specifici de exercitare a funcliei reglatorii este persuasiunea, prln
"
intermediul cireia se urmAregte modificarea comportamentului altei persoane,
inducerea unor stiri 9i triiri emolionale, a unor idei, convingeri ce vor fi adoptate 9i
impdrtdgite de cdtre subiect ca aparlin6ndu-i. in persuasiune se poate apela la tehnica
argumentirii sau la tehnici mai discrete, cum ar fi ameninlarea voalatd sau promisiunea :;;:':ll;"r;"0':^'t'*t'"'
UnOf avantaje neobignuite. . .argumentorein calitate de
I Un rol important in procesul de persuasiune il constituig limbajul ver bai 9i nonverbal [:l[J""]]jffi:l
gi, de asemenea, tehnica argumentirii. Argumentarea reprezinti o formi de comunicar€ persuasive

instrumentali, care se bazeazd pe rationamente 9i dovezi pentru a influenta convingerile

,r Si comportamentul cuiva prin folosirea de mesaje orale sau scrise,
pentru a convinge pe
I ceilalti si aleagi o anumiti actiune.
Astfel, pentru a avea succes intr-o disputd gtiinlifici se apeleazd la tehnica argumentdrii
(se aduc ca dovezi obiecte care suntinl;ntuite cu ajutorul unor ralionamente sau lanluri de
ralionamente corecte), la fel put6nd si se procedeze intr-o disputd religioasi sau politicS, cu
' menliunea cd in disputele politice se pot utiliza tehnici de argumentare mai discrete,
, subliniindu-se avantajele ce pot fi oblinute prin adoptarea unei anumite mdsuri sau decizii
:r politice. Utilizarea practici a limbajuluideclangeazd, faciliteazd 9i contribuie, prin colaborare

sau rivalitate, la realizarea acliunilor colective. Este vorba de o intervenlie promptS, cu

explicarea din punct de
vedere psihologic a
functiei de comunicare
,' formule concise si energice, deoarece se desfSgoari intr-un cadru situativ in care cele mai
,j multe dintre condiliile acliuniisau argumentdriisunt cunoscute de cStre interlocutori.
,' Funclia de comunicare consti in transmiterea unui conlinut informalional sau
.l emolional de la o persoanE la alta prin evocarea unor evenimente, situalii. Pentru ca acest
conlinut s5 fie inleles de ascultitor gi vorbitor acegtia trebuie sE dea aceeagi semnificalie
.cuvintelorfolosite.
i Rolrl unui enun! este acela de a transmite un mesaj unui interlocutor care poate
', ignoramesajul,darinacelagi timppoatefi influenlatsauconvinsdeconlinutul acestuia
. (functia persuasive nu poate fi separati de funclia de comunicare sau de celelalte funclii
I pe care limbajul le indeplinegte, ea av6nd un rol dominant). in acest fel, limbajul participi
la relaliile sociale gi devine un instrument de actiune in cadrul relaliilor interindividuale,
,: limbajul fiind format dintr-un set de reguli, convenlil 9i cunogtinle care suslin nu numbi
comunicarea verbalS, dar gi acliunile sociale.
' Comunicarea, prin intermediul limbii, consti intr-o succesiune de cuvinte prin
intermediul cdrora cdutdm si generdm, s5 transmitem anumite idei, ralionamente la
auditor sau interlocutor. Astfel, pentru a invinge intr-o disputd gtiinlificS, indiferent pe ce
. temd, pot fi evocate fapte, evenimente sau pot fi descrise obiecte, persoane sau situalii,

a El-tveraoeLE StrELARE DE siTIINTE SiEtrIE.UMANE sUBIEtrT REZELVAT PSIHELECIE ZAE4

\ DsetNa EAMELTA ANDRAS - VItrTER BRATU - ELENA LUPsiA 111
/
 o2 PSIHT]LEEIIE - 2AA4
comunicarea fiind maigreu de realizat atunci cAnd dorim sd transmitem cunogtinte noi, sd
completdm sau sd modificdm termeni deja insugi!i, deoarece pentru a fiinlele;i trebuie
sd
combindm termenii noi cu mulli alli termeni deja cunosculi. in aceste conditii, pot
fi puse
in evidenld, potrivit lui Karl Raimund popper doui funclii ale comunicirii gi
anume o
funclie descriptivi referitoare la obiecte gi fenomene o alta funclie
ti argumentativd prin
intermediul cSreia aducem argumente, doveziin sprijinul unor judecdli
sau ralionamente.
in aceste condilii, auditoriul sau interlocutorul poate fi convins
sd creadd sau sd adopte o
explicareadinpunctde : anumitd tezi ce a fost argumentatd in mod stiintific. Dacd
este vorba despre disputi
o vrJyuto
rs v
vederepsihologica I relisioasi Iocutorul
lorrrtnrrrl pentru
hohi,, ar convinge
aanrri^^^ interlocutorut -"
I
["|T:,T:^."J1*J:1,," l:,,u,oasd, '^*^-,^^..-1.-.-, si adopte o tezd retigioasd, trebuie
sa respecte regulile argumentdrii corecte, anumite convenlii
I aibd 9i cunogtinte de ordin gtiinlific gi rerigios. Daci, in cazur
religioase, dar trebuie sd
disputei gtiinlifice,
argumentele trebuie sd fie corecte din punct de vedere
ralional, in cazul disputei
religioase argumentele trebuie s5 se adreseze at6ttraliunii,
dar gi inimii, ele trebuind sd
valorifice elementele comune ale diferitelor religii. in aceea
ce privegte disputa politici,
pentru a se avea succes trebuie ca persoana care argumenteazi
si cunoascd foarte bine
subiectul disculiei, si respecte convenliile referitoare la
comunicare, si fie sincerd 9i
promptd in argumentare gi s5 valorifice elementele
sau argumentele furnizate de
interlocutor pentru a susline sau combate o anumitd tezi politicd.
Funclia de cunoagtere sau cognitivS permite explorarea
direclioneaz5 , fixeazd, imbogdlegte clarific5 cunogtinlele.
;i investigarea realitSfii,
;i Limbajul este instrumentur
de lucru al gSndirii, deoarece operaliile
96ndirii se realizeazd prin iniermediul mijloacelor
verbale, structura logicd a 96ndirii - rafionamentele, judecdlile,
conceptele au caracter
propozilional, iarinlelegerea rezolvarea de probleme primesc
9i astfel o formd discursivd.
explicarea din punctde ' Astfel, pentru a
invinge intr-o disputi gtiinfificd, indiferent pe ce temd,
vedere psihologic a este necesar ca
i lncr rtnrr ,l h6h+r, | - convinge.interlocutorul
ffi:?[ffii::" '
3.t-T:1]::":tY.a
^^h.,i^-^ de adevdrut tezei etiin]ifice suslinute si
cunoascd foarte bine subiectul abordat, iarinlSnluirea argumentelor
sd fie una logici, de
la simplu la complex, pentru a u9ura inlelegerea
tezei de cdtre auditoriu sau interlocutor.
Astfel, pentru a invinge intr-o disputi pe o temi rerigioasi,
funclia de cunoagtere a
limbajului presupune a avea cunottinle despre teza rerigioasd
disputati, a aprecia just
consecinlele ce decurg din acceptarea, respectiv combaterea
ei 9i a cunoagte gi utiliza
corect tehnicile de argumentare. AsemSnitor stau lucrurile
9i in cazul disputei politice,
subiectultrebuind sd cunoascd subiectul abordat, sd argumenteze
corect gi prompt.
in toate situaliile anarizate, respectiv aisputd
stiinrlriJ, r"rir*r-r' o",,,icd se poate
subrrnireaimportanJei I observa ci ?n realizarea celor doud funclii
,r" ririr;rrr-i,';;;;;;d;'ffiffi;
l:I:::,'":"J:i:1;:fJ" , ::,":. j:,-"1" eide,comunicare, funcf iei p"rrrrriru,
:."J!'?;:U:'"''"'* i rol important, deoa rece i;i;il;: de convingere sau regtatoriiii revine un

"ffi #;,"ffi;T:";:'.#;:[;iili::
funclie de nivelul acestuia de infelegere, locutorul va formula
r! r!sr rvLsLvr, il
I I

alte argumente, va utiliza

trei
corelarea celor
::HllJ,T[:::L.
;;;;;;;,;;;;''' "'
crearea exemplului astfel
incat sA transpar; corelalia
intre cele trei functii ale
limba.iului
sau nu anumite concepte titehnici de argumentare,
va accepta sau nu teza disputatS.
' Discutia in contradictoriu sau disputa intre doud persoane
este o formi a comunicdrii
verbale, orale ce se desfSgoard fa15 in fa15 intre cel pulin
doud persoane ce schimbd intre
] ele opinii, informa]ii
sau care incearcd sS se convingS una pe ceatattS.
consider cd in cazut
.,
unei dispute un rol dominant il are funclia persuasivi
alituri de funclia de comunicare gi
' cea de cunoa$tere. Pentru a surprinde roluldominant
alfuncliei persuasiveintr-o disput5
gtiintifici vom prezenta urmdtorul exemplu.
lonel il agteaptS pe prietenul si si ias5 de la simularea
examenului de bacalaureat,
ins5 acestaint6rzie. Atunci c6nd apareii aratd prietenuluisdu
un nou telefon mobilpe care
l-a achizilionat la schimb cu telefonulsiu. lonelii sugereazd
lui Radu ci existd posibilitatea
ca decizia luatd sd fie una gregitd, intrucit in urma
unei situalii de ,,extenuare,, mentald
putem lua decizii ,,iralionalei impulsive. Radu este
convins ci a luat decizia corectd, dar
lonel ii spune c5 a invSlat la ora de Psihologie faptul
ci un obstacol in calea 96ndirii 9i a
luirii unei decizii este glucoza din s5nge. lnformaJia transmisi, potrivit
cireia glucoza din
s6nge reprezintd rezerva de combustibil a creierului
ce alimenteaza autocontrolul gi
luarea unei decizii deliberate, are rolul de a-i clarifica
lui Radu realitatea, ceea ce. i s-a
int6mplat 9i de a-i imbogili cunogtin{ere. Radu nu este
convins de ceea ce ii spune
prietenul s5u, iar dialogul lor capdti forma ti
unei dispute in care fiecare ?ncearc5 si igi
sustlnd punctul de vedere, dar 9i si il convingi pe celdlalt
sd adopte opinia proprie. ronel
urm5regte sd il convingi cE a luat o decizie gregit5 prin
aducerea unor argumente
gtiinlifice, pornind de la o descoperire fdcuti
de doi cercet5tori de la o universitate din t,

Florida in cadrul unui experiment denumit

,,dilema apartamenturui,,. Acest experiment

EiUBIEtrT REZELVAT PSIHoLEEIE 2Ea4

112 ELIMPIADELE EiEELARE DE siTIINTE siEtrIE.UMANE
DERTNA EAMELTA ANDRAs - VttrTER BRATU -
ELENA LUPsA
 PsrHrrLrfEitE ZBB4
,;presupunea un exerciliu de,,extenuare mentalS" a subieclilor, menit sd le consume
i puterea 5i glucoza din s6nge, iar apoi acegtia trebuiau sd aleagd din trei apartamente
diferite ca mSrime 9i distaniS de locul de munc5. Descoperirea f5cut5 de cdtre cei doi
cercetStori este aceea cE in urma unei situalii de extenuare mentalS sau de epuizare fizicS,
exemPlului astfel
subiectii pot lua decizii proaste, iralionale, dar 9i faptul cd subieclii reenergizali cu zahbrigi
crearea
incat s;
transPara corelatla revin la funclionalitatea intelectualS normal5, influen!6ndu-i in luarea unei decizii
cele trei functii ale
lntre raliona le".
,,
i
limba.iulu
Prin tehnica de argumentare utilizatd lonel urmSregte sd il convingd pe Radu ci a luat
o decizie pripitS, deoarece a fost epuizat mental, gi sE incerce sd i9i recupereze telefonul.
Pe un ton imperativ lonelii cere lui Radu sd analizeze noultelefon pentru a se convinge c5 a
fdcut o alegere neinspiratS, ceea ce are drept consecin!5 faptul c5 acesta igi schimbl
tudinea gi decide sd inapoieze telefonul.
Din exemplul de mai sus se poate observa cd pentru a putea influenla opiniile 9i
comportamentul unei altei persoane prin limb.ajul verbal gi nonverbal, dar gi prin
argumentare, este important ca informatia transmisi si ajute la clarificarea situaliei in
vederea adaptiriioptime gi rapide la realitate.
Transmiterea unor informalii in vederea clarificSrii unor cunogtinte are ca si
analiza corelaliei intre cele consecinle convingerea interlocutorului de a lua anumite decizii 9i astfel de a obgine o
trei funclii ale limbajului in modificare a unor atitudini gi opinii initriale. Astfel, limbajul devine un instrument de
baza exemPlului creat
acliune in cadrul relaliilor interpersonale, deoarece conlinutul mesajului transmis prin
comunicare poate influenla sau convinge interlocutorul. Limbajul verbal gi cel nonverbal
contribuie in cadrul procesului persuasiv av6nd rolul de suport, suslinere gi evaluare a
opiniilor 5i cunogtintelor transmise. Conflictul de opinii este rezolvat in cazul exemplului
nostru prin expunerea unor informatii sustinute cu argumenete gtiinlifice in vederea
influent5rii convingerilor gi comportamentului partenerului de discu{ie.
in concluzie, prin intermediul funcliei persuasive limbajul devine un instrument de
comunicare prin care se transmit informatii gi cunogtinle cu intenlia de a influenla opinia,
atitudinea sau comportamentulcelorcu care comunicim.
Iffi:Til:ff;::,h
I i,
problematica precizatd
calitatea sa de fiin!5 socialS omul este produsul unui proces de socializare, ceea ce precizarea coniinutului
inseamnd ci nu poate trdi singur, izolat de ceilalli, in afara relatiilot so-e iale
I ;;;il;;
'r.iester"rair;
Reraliire int".p"rronri" ;'i;"1;;,;, o 0",;:i" i.,r" ;::";i:::"::;*^''"
Caracterul psihologic aratdci ".r""i.
vorba de doud surse psihice distincte, inzestrate cu
toatd gama funcliilor, insugirilor, stdrilor 9i trdirilor psihice, cd la realizarea actului
respectiv participd intreaga personalitate a individului 9i nu doar o,,parte,,, un ,,fragment,,
al ei; intre persoanele care intrd in relalie existi o reciprocitate a triirilor psihice, a
'' perspectivelor, opiniilor.
;r Caracterul constient arati cd relaliile interpersonale sunt posibile numai in cadrul
contextualizarea
I existenlei congtiintei de sine, a conttiinlei semenului ;i a congtiin!ei relatiei existente. in
explicare3
5i
specificului
'afara constiinlei de sine, a congtiinlei semenului 9i a congtiinlei relaliei ca atare dintre
relaliilor interpersonale parteneri nu poate fi vorba de relatii interpersonale.
' Caracterul direct aratd necesitatea realizdrii unui minim contact perceptiv ?ntre
" persoa ne, necesitatea prezenlei,,fat6 in fa!5" a celor doi pa
rteneri.
Acliunea mutuali a partenerilor in cadrul relaliilor interpersonale intretinute poate
conduce la constatarea compatibilitSlii sau incompatibilitSlii partenerilor ?n cadrul
'; relaliei: sunt direct proportionale cu atitudinile de receptivitate, de iniliativd
9i nevoia de
: intensitate a interactiunilor.
Atrac!ia, termen opus celui de respingere 9i diferit de indiferenld, relev5 la o stare
motivalionalS, respectiv la dorinla de a interactiona, de a avea relalii cu o anumitd
, persoanS. Oamenii pot fi atragi de diferite lucruri: un animal, o carte, o.floare etc.
precDareacontinutului

Termenul de ,,atractie interpersonalS" desemneazd dorinla unui indivii'd" , intr"1in" ::l;i::';',:;'"*t"

. relalii pozitive cu alt individ sau cu alte persoane.
incardra.u"
' Aceasti compatibilitate reciprocitate a emotiilor si sentimentelor se poate realiza in
dasa
orieteniei in ti
relatiilor I cadrul prieteniei, care este un tip de relatie interpersonalS afectiv-simpatetici impdrtisiti
lllterpersonale

9i pozitivS, de duratd dintre doui fiinle umane, rezultat al uneialegeri libere.

Plecizarea
continutului
,. Prietenia este o relatie interpersonali autentic afectivi dezvoltatd din nevoia de a fi
Dsiholoeic
Prieteni
al relatiei de apreciali si simpatizati, de a ne impdrtdsi emo!!ile cu ceilalli gi se bazeaz5 pe afectlune,
simpatie, incredere 9i pretuire reciprocS. Prietenia este voluntarE gi se dezvoltd doar dacd

QtruereoelE EitrELARE DE EiTINTE EiEtrro-uMANE EiuBtEtrT REZELVAT PstHELt]EitE ZAO4

DQCIruA EAMELIA ANDRAS - VItrTER EIRATU - ELENA LUPSA
I l3

iambii parteneri doresc si
i,
caracterizarea din punct de
vedere psihologic a
factorilor care influenteazi
atraclia interpersonali
caracterizarea adolescenlei
in calitate de,,versti"
psihologic;
particularittli ale relatiilor
interpersonale la,,varsta"
adolescenlei
114
PSIHELtf triIE I ZEB4
autodezvSluie gi si se cunoascb reciproc. Prietenia este un tip
se
d ispi rea treptat sa u poate d u ra toat5 viala.
de relalie ce se dezvolt5 in tim p, poate
Relalia interpersonalS de prietenie presupune dorinla de a interacliona, de a avea
enumerarea factorilql qa,.
relalii pozitive cu celSlalt partenel presupune astfel atraclie interpersonalS. Putem condilioneazE relatia de
afirma faptul cd prietenia are la bazi atraclia interpersonalS care la.rSndul sEu este prietenie
influenlati de o serie de factori precum: proximitatea; int6lnirile constante; similaritatea
idealurilor, credintelor 9i a apartenenlei sociale; capacitatea de autodezvlluire gi a
mirturisirilor reciproce; natura emoliilor; nevoia de afillere; atractivitatea fizicS.
Unuldintre predictoriicei mai puternici aiatracliei interpersonale cu influen!5 majorS
asupra prieteniei este proximitatea sau apropierea in spaliu a celor doi parteneri al
relaliei. Proximitatea exercitS o influen!5 criticd asupra evaludrii ,,celuilalt", proximitatea
generind o resursi interpersonal5 importantS:familiaritatea. Cercet5rile sociologice au
identificat doui explicalii pentru efectele proximitSlii: anticiparea interacliunii 9i simpla
expunere.
Anticiparea interacliunii este responsabilS de sporirea atracliei interpersonale,
deoarece aceasta ne face s5-l percepem pe celSlalt ca fiind simpatic;i compatibil. Aceasta
reprezint5 gi un element adaptativ important ce permite ameliorarea relaliilor cu
persoanele cu care suntem nevoili sE interaclionEm zilnic.
Expunerea repetati la un stimul slab negativ, neutru sau pozitiv conduce la o
progresivd evaluare pozitivS a stimulului, ampliflcSnd atractia fa!5 de acesta. Putem
afirma astfelfaptulcu simpla expunere la persoanele care trdiescin apropierea noastrd ne
motiveazi s5 interaclionim cu acestea 9i si dezvoltim relalalii afectiv-simpatetice
reciproce 9i pozitive.
Similaritatea atitudinilor, valorilor, credinlelor 9i intereselor este, de asemenea, un
factor decisiv al evoluliei 9i a duratei unei relalii. Atraclia crette proportional cu sporirea
atitudinilor similare iar astfel relalia de prietenie se va transforma intr-una solidd 9i de
durat5. Fenomenul potrivirii ne indicS faptul cd o potrivire consistentd in privinla
atractivitSlii reprezintd 9i o garanlie a calitSlii gi longevltitii relatiei. Unii autori afirmS c5
ceea ce ne atrage la ,,cel5lalt" nu sunt elementele identitSlii sale care se aseamini cu ale
noastre, ci cele care satisfac nevoile noastre profunde, fie ele gi autodistructive, acest
lucru fiind semnalatindeosebi in mediile deviante.
Prietenia este o relalie interpersonalS ce se dezvolti datoritd reciprocititii
afectivitSlii, aga incSt dorim sd interaclionim cu cei pe care ii simpatizdm 5i admirim 5i
care la rSndul lor ne simpatizeazi gi apreciazd.
Prieteniile dintre adolescenli suntfoarte puternice, fiind de cele mai multe ori cea mai
importantS relalie la aceasti v6rst5. Adolescenla, aga cum consideri Norbert Sillamy,
reprezintS o perioadd a vielii care se situeazi intre copilSrie, pe care o continuS, 9i v6rsta
adultS. Este o perioadi caracterizati de transformSri corporale gi psihologice care incep
pela 1,4/15 ani gi se termini intre 18 9i 19 de ani. Aceste limite sunt vagi, deoarece aparilia
9i durata adolescenlei variazi dupd sex, ras5, condi!iile geografice gi mediul
socioeconomic. Pe plan psihologic, adolescenla este marcatS de activarea 9i inflorirea
instinctului sexual, de conturarea intereselor profesionale 9i sociale, a dorinlei de
libertate 9i de autonomie, de amplificarea vielii afective. lnteligenla se diversificS,
puterea de abstractizare a 96ndiriicregte, aptitudinile particulare se precizeazS.
Pe plan cognitiv existd o serie de particularit;li: operarea asupra posibilului, 96ndirea
abstractS, ralionamentul deductiv, capacitatea de argumentare. Pe plan emolional
adolescentul devine mai echilibrat afectiv, reugind, spre deosebire de puber, sd igi domine
emoliile negative 9i si dezvolte mecanisme de apirare pentru a face fa!6 presiunilor 9i
situalilor stresante.
in adolescenlS se produc schimbiri importante la nivelul personalitSfii 9i anume: se
dezvoltd capaciteli 9i aptitudini 9i se contureazi interesele pentru anumite domenii; se
formeazd noi insugiri caracteriale ce regleazi relaliile sociale; se dezvoltS anumite
convingeri morale 9i se construiegte identitatea de sine.
in planul relafiilor interpersonale adolescentul este preocupat de inlelegerea
prieteniei, aceasta devenind mult mai apropiatS, deoarece se bazeazi pe impdrtdgirea
emoliilor ;i experienlelor trdite datoritd nevoilor de confidenlialitate, infelegere,
apreciere, sprijin gi afectivitate de la aceasti v6rst5. Astfel, prietenii devin reperele 9i
punctele de sprijin ale adolescentului ;i datoritd deselor conflicte cu pdrinlii, dar 9i a
dorinlelor de ciutare, experimentare a unor noicomportamente.
EILtMPTADELE EitrELARE DE EiTIINTE SEtrrE]-IJMANE
DrfRrNA EAMELIA ANDRAEi - vltrTE'lR ERATU - ELENA LUPSA
Y
particularitdli ale relaliilor
interpersonale la,,varsta"
adolescenlei
concluzia dezvolt;rii
realizate
introducere la dezvoltarea
mre urmeazd a fi realizata
identificarea 5i analiza
informajiilor privind
specificul functionalitSlii
proceselor psihice
analiza profilului psihologic I s-au diversificat, insS primele gi cele mai cunoscute tipologii temperamentale sunt cele
Prin prisma dimensiunilor
Personalitilii
Elt-tvptaoelE SitrELARE DE EiTIINTE Eitf trIE-IJ MANE
A
Dontrua EAMELTA ANDRAs - VItrTT]R BRATU - ELENA LUPSA
-/
PstHELtf tritE r ?EJ-EJ4
Adolescenf ii se imprietenesc de obicei pentru a petrece timpulimpreune ti mai pulin
pentru a se bucura de sprijinul material gi spiritual al celuilalt, iar acest tip de relalie
constituie un prilej de autocunoagtere gi intercunoagtere. Nevoia de sprijin gi de afecliune
a adolescenlilor ii motiveazd pe acegtia sd se apropie de persoane care le impdrtdgesc
emoliile, care simt pentru ei aceleagi triiri ca 9i ei in9i9i, reciprocitatea fiind astfel o
condilie esenliald a atrac!iei interpersonale.
Proximitatea reprezintd la vSrsta adolescen!ei unul dintre factorii atractiei
interpersonale, majoritatea prieteniilor se realizeazi intre colegi de clas5, intre tineri care
locuiesc in aceea;i zon5, care frecventeazd aceleagi locuri. Atraclia interpersonalS urmeazi
principiul reciprocitSfii, deoarece tindem sd ii simpatizdm pe cei care ne simpatizeazS, iar
prietenia se bazeazd pe reciprocitate: nu putem fi prieteni cu o persoanS dacd aceasta nu
doregte. Putem si simpatizSm pe cineva imediat, dar nu ne vom imprietenicu acea persoani
imediat, ci pe mdsuri ce o vom cunoatte gi vom descoperiinterese similare cu ale noastre.
Adolescenla este insS o perioadi furtunoasd,in care adolescenlii doresc sd trdiasci emolii
noi, intense, si experimenteze tot felul de comportamente, si fie independen!i, iarin acest caz
similaritatea atitudinilor gi dorinlelor devine un factor decisiv al evoluliei 9i duratei unei
prietenii. Nevoia de afiliere a adolescentului sau de a fi acceptat intr-un grup de referin!5
argumenteazi cum faptele, fie ele 9i periculoase, potsd sporeascd nevoia de a fiimpreund.
f Av6nd in vedere toate acestea, se poate aprecia cd una dintre cele mai puternice
nevoi ale adolescentului este aceea de a avea prieteni, aceasti nevoie fiind idealizatd
t
adesea p5nd la nivelulaspiraliei de a,,a avea mdcar un prieten adevirat".
SUBIECTUT III
I riecare dintre noi are un mod propriu de a reacliona, de a se raporta la ceilalli,
dispune de anumite aptitudini gi de un potenlial creativ astfel inc6t se poate aprecia ce
I
I fiecare are propria sa personalitate unic5.
I fete a putea pune in evidenld in literatura de specialitate un acord in ceea ce privegte
I definirea personalitSlii, se poate aprecia, la modulgeneral, cd aceasta reprezintd
elementul stabil al conduitei unei persoane, modul sdu obignuit de a fi, ceea ce o
I precizarea pe^pectiveror
diferenliazd de altele, aga cum ardta Norbert Sillamy. de analizi
I
I ,,Personalitatea", un concept deosebit de complex al psiholqgieirBoate fi-abordatd cel
I nulin din doud perspective: ca sintezl a proceselor psihice,lrin descrierea unor laturi sau
ldimensiuni, respectiv ca gi conduiti psihosocialS.
I Analiza textului propus din perspectiva personalitdlii ca sintez5 a proceselor 9i
psihice, ne permite identificarea unor informa]ii privind limbajul gi voin]a.
Ifenomenelor
Astfel, personajul din text dovedegte capacitate de persuasiune, de incitare la acliune,
I
!
fiind ,,inzestrat cu o putere de convingere deosebite", iar aceastS abilitate se datoreaz5
I unor caracteristici ale vocii, av6nd ,,una din vocile acelea pldcute ;i reconfortante care
f trezesc simpatia". Aceste caracteristici lasd si se inleleagi ci aceastd personalitate se
I caracterizeazi printr-o dezvoltare la nivel superior a limbajului. TotodatS, in ceea ce
privegte voinla, ni se comunicd despre o ,,bunitate hot5retS", indiferentd fali de
I
dificultS|i si opinii contrare, coroboratd insS cu capacitatea de autocontrol a unortendinle
I
I negative, congtientiz6nd 9i apreciind adecvat situaliile cu care se confrunta gi in care,, nu
l se pripea niciodatS", altfel spus o voin!5 caracterizatd de perseverenld, independenfi,
lfermitate gi autocontrol.
Personalitatea personajului poate fi descrisd prin caracterizarea unor laturi sau
I dimensiuni indicareadimensiunitor
ale personalitSlii, precum temperamentul, caracterul giaptitudinile t****'***''"'pe6onatit5]ii
I
I Vom lua in considerare astfel, in primul 16nd, temperamentul, ca laturd dinamico-
energeticS a personalitSlii, cu caracter inndscut, care structureazd din punct de vedere
I
formal conduita uman5, De-a lungultimpuluiincercirile de clasificare a temperamentului
I
I clasice: coleric, sangvinic, flegmatic gi melancolic, descrise de Hipocrate, in realitate nu
I existd temperamente pure, ci anumite trdsdturi sunt dominante, in timp ce altele sunt
secundare. Astfel, analiza informaliilor disponibile ne permite si afirmSm ci persondlul
I indicreatiputui
ldintextareuntemperamentdominantsangvinicgi untemperamentflegmaticsecundar.-*-temperamentat
Personajul este o fire vioaie, sociabilS gi comnunicativS, care stabilegte ugor contacte
I t
lcualtepersoanegi arefarmecinrelaliilecuceilalli,av6ndo,,personalitateatr5gstoare". fanatizatiputui
ISangvinicul este de altfel denumit gi ,,temperamentul bunei dispozi]ii", personajgl ftemneramentat
fdovedindu-se o fire veselS, ,,calmd", cu o mare putere de persuasiune (,,inzestrat cu oJ
SUBIEtrT REZELVAT PSIHELECiIE 2oa4
I15
I

36 - U6 PstHtlLtf EilE 2AA4

putere de convingere deosebitS"), el reugind sd se facS plScut gi sE trezeascd simpatial

celorla lliin primul r6nd datorit6 vocii sa le ,, plScute gi reconforta nte". I
personajul este totodatd gi o fire linigtiti, imperturbabili, cu o ,,bunEtate calmd,,,
cugetat in tot ce face (,,nu se pripea niciodatS"). personajul di dovad5 de r5bdare, analiza tipului
toleranfi in relatiile sociale de la locul de munc5, pirSnd chiar indiferent sau neatent la :emperamental
acliunile celorlalli, pe care ii considera ,,la fel de interesali in reugita intreprinderii ca gi el
insu9i", crez6nd cd 9i ceilalli sunt la fel de tenaci, meticulogi in activitatea desfdsurat5 ca si
el.
Aptitudinea, ca dimensiune instrumental-operalionalS a personalitSlii, reprezintd un
complex de insu5iri fizice 9i psihice care determini performanle superioare in activitate.
analiza profi lului psihologic
prin prisma dimensiunilor lnformafiile oferite, destul de lacunare, ne permit sd afirmdm faptul c5 personajul are anatizaaspectetor
personalit6tii abilitSli sociale, deprinderi de comunicare verbal5, care corelate cu capacitatea de lucru aptitudinare
ordonati, fird ,,pripeal5", ii asiguri succesul in relaliile sociale, dar gi la locul de munc5
(este preocupat de,,reugita intreprinderii").
Caracteruleste latura relational-valorici a personalitdtii, care cuprinde un ansamblu
de insuSiri psihice esentiale gi stabile ce se exprimE in valorile promovate gi in atitudinile
specifice fa!5 de anumite domenii ale existentei subiectului. in ceea ce il privegte pe
personajul analizat, acesta are o atitudine pozitiv5 fal5 de ceilalti, d6nd dovadd de o
,,bundtate calm5" ;i preluire pentru cei din jur, pe care ?i considera ,,la fel de int"r"rrliin ::,"1:1"";:f""'"'
reusita intreprinderii ca gi el insugi", ceea ce aratd faptul cd este o persoanE modestd in
evaluarea propriilor abilitSli, fdri a desconsidera implicarea celor din jurul sdu. Atitudinea ,

fa15 de munci este astfel una pozitivS, deoarece pe l6ngi implicarea in activitatea
desf59urat5, eleste si meticulos, ribditorgi ,,nu se pripea niciodatd,,.
Prin identificarea proceselor psihlce si descrierea dimensiunilor personalitdlii se
contureaz5 urmdtorul profil psihologic: personajul dispune de abilitili sociale gi de
comunicare interpersonalS av6nd o putere deosebiti de convingere a celorlalli datoriti
sinteza profi lului psihologic bunel sale dispoziliiti a tonalitelii plScute a vocii; fermitatea, stipAnirea de sine gispiritul
hotir6t al personajului ne indici o voin!5 puternicS. Temperamentul dominant este
sangvinic, fiind o persoanr comunicativ5, expresivd, cu un farmec aparte in relaliile
sociale, fic6ndu-se repede plScut si simpatizat. Personajul are ca trds6turi secundare
autocontrolul, calmul gi spiritul hotdr6t ce sunt specifice temperamentuluiflegmatic.
omul ca fiin]5 socialS nu poate exista decSt in cadrul relatiilor sociale, care contribuie
la formarea personalit5lii, la conturarea unor trSsdturi caracteriale, iar la rdndul sdu
calitatea personalitS!ii influenleazd calitatea rela!iilor sociale. Conduita psihosocialE
reflectd perceplia socialS a imaginii de sine, care se construiette in cadrul relaliilor
interpersonale, prin comportamentele pro sau antisoclale pe care leintreprindem.
lmaginea de sine este o construclie socialS ce se formeazi prin apartenenla la un
grup social, prin compararea cu ceilalli gi prin cunoagterea propriilor abilitSfi, priceperi,
valori, credinle gi atitudini fa!5 de a11ii, reprezent6nd o perspectivd individuali asupra
propriei personalititi. Perceplia sociali asupra imaginii de sine reprezinti ceea ce
96ndesc ceilalli despre noi, despre modul cum ardtim, cum ne comportim, despre cine
analiza conduitei
psihosociale suntem gicum suntem.
ldentitatea unei persoane se construiegte prin realizarea unui echilibru intre
imaginea proprie de sine sau imaginea despre sine gi imaginea socialS de sine, adicb
aprecierea,,celuilalt" aga cum o percepe subiectul.
Datorita unor trisdturi pozitive ale imaginii de sine, precum modestia, spiritul
hot5r6t, autocontrolul, se contureazd o identitate socialS pozitivi a personajului, el fiind
valorizat in grupul sdu de apartenen!5 gi perceput ca av6nd o,,personalitate atrigdtoare,,.
in plan social predomind relaliile interpersonale de comunicare, datoritd ,,puterii de
convingere deosebite" si cele afectiv-simpatetice, deoarece firea sa plicut5
;i calmE il
face sd fie simpatizat de ceilalli. Relaliile cu ceilalli sunt relafii de cooperare, mai alesin
ceea ce privegte,,reu;ita intreprinderii", fiind o persoani valorizatd pozitiv datoritd
,
deschiderii sale fa!5 de ceilalli gia,,bundt5lii lui calme,,.
' Analiza personalitdlii din punctul de vedere al conduitei psihosociale ne permite
.. formularea urmdtoarelor concluzii: personajul are un comportament pozitiv in cadrul
sinteza analizei conduitei ' relatiilor
psihosociale interpersonale bazate pe comunicare gi cooperare, fiind simpatizat de cltre
ceilalti datoriti personalit5tii sale plScute, ceea ce contureazd in mediul sdu de
'
apartenen!5 o identitate socialS pozitivd.

ELIMPIADELE Sitrc]LARE DE siTIINTE EiEtrIE-IJMANE

116 DT]RINA EAMELIA ANDRAS - VIETER E|RATU - ELENA LUPSA
 S UrllEETE PpIf PUEiE

L, Memoria este un proces superior de cunoagtere. Datoriti importanlei pe care o are in cadrul vielii psihice, ea a fost
consideratl,,piatra u ngh iula r5",,,condilia fu ndamenta lE,, a acesteia.
A. Descrieli douE forme ale procesuluistocdriimemoriei.
B. Argumentali urmdtoarea afirmalie: ,,Viala psihicd a omuluifird memorie este doar un ghem de impresii senzitive, adicd
un prezent fird trecut, dar 9i fSrd viitor" (Lange), redactSnd un text coerent, de aproximativ o jumdtate de pagini (t
un
16nd), in care si ii utilizaliin sensul specific psihologiei.
C. Formulali o solu!ie pentru optimizarea fixirii informatiilor.
2. Construili cate un exemplu prin care s5 ilustrali cum potfi modelate oricare doud calitSli (insugiri) ale memoriei.

3, ,,Caracterulfird inlelepciune poate mult, dar inteligenla fard caracter nu valoreazi nimic." (Cicero) Analizali interdependenla
dintre caractergi inteligen!5 .

Evaluarea corectl a gradului de dificultate al unei sarcini este o condilie importanti a optimului motivalional.
Exprimarea
verbalS a scopului activit5lii, a mijloacelor de acfiune gi a rezultatelor scontate pot conduce la reglarea eficientd
a
demersurilor persoanei.
1. Precizali conlinutula doui dintre conceptele psihologice la care face referire textul.
2. Explicali modul specificin care interaclioneazd componentele vielii psihice, identificate in text precizate la punctul 1,
ti
menlion6nd totodatS gi categoria sau sistemulin care se incadreazS fiecare.
3. Argumentati, prin ilustrarea unui exemplu concret, ideea conform cdreia,,nivelul optim al motivaliei depinde nu numai
de dificultatea sarcinii, ci 9i de particularit5!ile psihice individuale: emotivitate, echilibru, stdp6nire de
sine,,.

5. Prin utilizarea unui exemplu concret stabilili interacfiunile dintre motivalie afectivitate in combinatorica imaginativi/
9i
construclia imaginarS.

Prin atitudini, fiecare persoanE exprimd, intr-o manieri originalS, componente motivalionale sau volitive interiorizate,
transformate sub influenla factorilor determinativi ai caracterului; atitudinile se exteriorizeazS prin intermediultrdsiturilor
de caracter, ca trdsituri comportamentale durabile, definitorii, cu semnificalii morale sociale.
9i
A. Definili gi caracterizali caracterul.
B. Analiza comparativi a atitudiniigitrdsituriica gi componente ale caracterului.
C. Prezentali un factorcare contribuie la formarea caracterului.
D. Analizali rolul motivalieiin determinarea atitudinilor.
E. Descrieli doui trdsSturi caracteriale negative gi ilustrali, printr-un exemplu concret, o trdsSturd voluntari de caracter.

7. Pornind de la ideea ci stima de sine este un element cheie al sistemului personalitSlii gi al comportamentelor interpersonale
;i sociale ale indivizilor:
l' Definili stima de sine ca gi componenti a imaginii de sine.
2. Demonstrali influenla tendinfelor dezadaptative ale 96ndirii in generarea autoevaluSrilor pozitive sau negative ale
propriei persoane.
3. Evidenliali rolul nivelului stimei de sine in cadrul sistemului personalitSlii gi asupra conduitei sociale la v6rsta
adolescenlei.
4. Argumentali, printr-un exemplu concret, specificulstimei de sine din perspectiva teoriei identitdliisociale.

G6ndirea, prin operaliile gi strategiile sale, pune la dispozilia individului acele elemente care ii sunt necesare pentru a realiza
un rdspuns adaptativ.
1. Descrie!i doui tipuri de operaliifundamentale.
2. Prezentali specificulstrategiiloralgoritmicein procesulde rezolvare a problemelor.
3. Evidentiali o corelalie existentd intre rezolvarea de probleme gi imaginalie.
4. llustrali, printr-un exemplu concret, inlelegerea discursiv5.
9. Memoria este un proces cognitiv superior care mijlocegte adaptarea gi este implicat in toate formele de invdlare. Triinicia
pdstririi informaliilor depinde nu numai de modulin care le memordm, ci gi de contextulin care o facem.
1. Prezentali doui trdsdturi esenliale ale memoriei ca proces psihic superior.
2. Descrieli procesul stocirii/pdstrErii informaliilor giformele acestuia.
3. Analizali, pe baza un ui exem plu concret, rolul factorilor optim izdrii memorieiin eficienla invdldrii gcolare.
4. Argumenta!i ideea potrivit cdreia,,memoria reprezinti piatra unghiularS, condilia fundamentalS a vielii psihice,,.
10. Urmdtorultext conline concepte psihologice gieviden!iazd rela!iiintre ele:
,,Nu toate firile sunt la fel; pentru mulli, o concluzie logicd se transformd uneori in cel mai puternic sentiment care

ETIve|aoer-E StrE]LARE DE STIINTE sEtrIE-UMANE SUBIEtrTE PREPUsE

DocINa EAMELIA ANDRA5 - VItrTER EIRATU - ELENA LUPSA 117
-a
 Ei UrllEtrTE PEI:PUsE
cuprinde intreaga fiin15 gi care mai apoi e greu de schimbat sau de alungat. Pentru a-l trata pe un asemenea om, in cazul
acesta trebuie s5-i schimbi sentimentul, lucru care este posibil numai prin inlocuirea luicu un altul, la fel de puternic.
O convingere ralionalE va da nagtere tot unui sentiment...g6ndul se nagte din sentiment gi, la 16ndul lui, odati ce s-3
instalatin om, va da nagtere unuialt 96nd. Oameniisunt foarte diferili: uniiigi schimbi repede sentimentele, allii maigreu. Un
sentiment trebuie inlocuit cu un altul, pentru a fi schimbat: printr-un sentiment la fel de puternic!" (Adolescentul, Fiodor
Mihailovici Dostoievski)
L. ldentificali, tn textul de mai sus, doui procese/fenomene ale vielii psihice 9i caracterizali-le.
2. Prezenta!i modul specificin care interac!ioneazi componentele vie!ii psihice identificate la punctul 1.
3. Evidenliaii, printr-un exemplu concret, o modalitate prin care motivalia este implicatS in desfS;urarea fieciruia dintre
procesele/fenomenele psihice identificate la punctul 1.

LL, Analizali, in aproximativ 3 pagini, aspecte teoretice semnificativ-e ale voinlei (caracterizare, faze, calittli) 9i evidenliati
implicarea acesteia in formarea unor trdsSturivoluntare de caracter.

L2, Analizali specificul gi rolul memoriei gi al afectivitSlii in activitate, in construclia personalit5lii 9i evidenliali interacliunea
dintre memorie 9i afectivitate.

13. lmaginalia joacd un rol esenlial in activitatea uman5, fiind componenta centralS a creativitSlii. Prin produsele ei, ea
contribuie la extinderea cunoagterii realitSlii prezente, dargia viitorului, a posibilului.
1. Prezentali patru procedee ale imagina!iei ca proces psihic superior.
2. Evidenliali o corelalie existenS intre termenii imaginalie - 96 ndire 9i imaginalie -memorie, redact6 nd un text coerent, de
aproximativ o jumState de paginS, in care sd ii utilizaliin sensul specific al psihologiei.
3. Analizafi comparativ imagina!ia gi creativitatea.
4. llustrali, printr-un exemplu concret, superioritatea visuluide perspectivlin compara!ie cu reveria.
14. Pornind de la afirmalia lui Maslow c5 principalii factori de dinamic5 a personalitSlii sunt factorii motivalionali, analizali
dezvoltarea persona litSlii d in perspectiva acestora.
L. Defini!i conceptelede motivoliegidetrebuinld.
2. Prezentali structura piramidalS a trebuinlelorin conceplia lui Maslow: descrieli trebuinlele 9i principiile de ierarhizare a
acestora in cadrul piramidei.
3. Evidenliali rolul motivalieiin dezvoltarea gi construclia personalitd!ii.
4. Ana lizali, pe baza u nui exem plu concret, o corelalie existenti intre te rmenii inteligenld gi motivalie.
15. Gindirea opereazd cu informa!ii referitoare la relaliicategoriale;ideterminative existenteintre obiecte, fenomene, procese,
facilita nd inlelegerea cauzalitSlii gi rezolva rea de probleme.
A. Analizali ,,conceptul" ca unitate informalionalS de bazd a g6ndirii: definire gi caracterizare, tipuri de noliuni, rolul
invS!5rii cognitive in forma re noliuni lor.
B. Prezentali specificul relaliei de interdependen!5 dintre 96ndire;i limbaj/memorie.
C. Evidenliali corelaliile existenteintre stadiile evoluliei intelectuale conform teoriei luiJean Piaget 9i tipurile de 96ndire.
D. llustrali interacliunea dintre 96ndire gi aptitudini.

16. Pornind de la afirmalia potrivit cdreia ,,tot ceea ce depSgegte in viala de toate zilele limitele rutinei 9i cuprinde mScar un dram
de noutate poate fi numit proces creator":
A. Defini!i 9i caracterizali creativitatea.
B. llustrafi, printr-un exemplu concret, etapele procesuluicreatorin contextul rezolv5rii unei probleme slab definite.
C. Evidenliali rolulfactorilor motivalionali, emolionaligi atitudinaliin realizarea produsuluicreativ.
D. Prezentali rolul creativitS!iiin construclia personalitS!ii.
L7. Temperamentul reprezinti un set de tris5turi relativ stabile, observabil prin nivelul energetic al comportamentului gi prin
patternul temporal al reacliei.
A. Defini!i, caracterizali9i analizali comparativ aptitudinile 9i caracterul
B. DescrielitrSsdturile psihologice ale dimensunilor personalitSlii dupd G. Heymans gi E.D. Wiersma.
C. Prezenta!i specificul gi rolu I temperamentuluiin ra port cu procesele psih ice reglatorii (motivalie, voin!i, afectivitate).
D. Analizali rolul temperamentului in cadrul sistemului de personalitate gi al cunoagterii trisdturilor temperamentale in
relaliile interpersonale.

18. Argumentali rolul cunoagteriitrSsSturilor de personalitatein formarea trSsiturilor caracteriale, plecSnd de la urmStorultext:
,,Majoritatea disculiilorgi certurilorin care md angajez vizeazd probleme de principiu. Mi se reproseazd adesea cb nu
sunt mai maleabil, dar viala mea de zi cu zi este plind de lucruri care mH intereseazS, aga incit imi place aga cum sunt. De altfel,

SUBIEtrTE PREPUSE ELIMPIADELE sitrELARE DE siTIINTE EiOtrIE-IJMANE

I lEt DERINA EAMELIA ANDRA5 . VItrTER BRATU - ELENA LUPgiA
v
5 UBIEETE Pec:PLJEIE

imi este greu sE simpatizez pe cineva care se indoiegte tot timpul 9i nu este sigur de nimic fSrI ceilal!i, dar incerc sd lin cont 9i
de sentimentele celorlalliinainte de a acliona. incercintotdeauna s5-mi asum cele ce trebuie sd mi le asum, 96ndindu-mi gi la
eventualelel reaclii ale celor de 16ngd mine. Examinez o problemd din toate punctele de vedere inainte de a lua o decizie, fiind
dispus s5-i ascult 9i pe ceilalli 9i s5-i accept aga cum sunt. intr-un cuv5nt, am impresia ci sunt aproape la fel de capabil gi
inteligent ca majoritatea oamenilor care mE inconjoarS, gi chiar dacd intr-un fel cred cd incercirile vielii ne fac mai buni,
trebuie sd fim noi".
A. Definili gi caracterizali conceptele de personolitote ;i trdsdturd. Descrierea tipologia trSsdturilor de personalitate
potrivit lui Gordon Allport.
B. Realizali portretul psihomoral/caracterial al personajului pe baza informaliilor din text.
C. Analizali rolul motivaliei gi alvoinleiin formarea caracterului 9i orientarea conduitei individului.
D. Evidenliali, prin exemple concrete, rolul cunoagterii trisdturilor de personalitate in formarea unor tr5sdturi caracteriale
pozitive sau negative.

19. Pornind de la afirmalia potrivit cireia ,,inteligenla poate fi blociti sau poate fi activatd intr-un sens sau altul (...) gi in funclie
defactorii motivalionali pugiin acliune in condiliile date" (Al. Rogca):
A. Caracterizali inteligenla ca proces de adaptare gi ca aptitudine generalS.
B. Analizali interacliunile dintre inteligen!5 9i celelalte procese psihice in perspectiva abordirii inteligenlei ca un set de
,,abilit5!i primare" (Louis Thurstone)
C. Evidenliali rolul;i specificul motivalieiin activarea sau blocarea inteligenlei.
D. llustrali, printr-u n exemplu concret, prezenla geniu lui in activitatea tcola rd a u n ui elev.
20. Analizaliinlimbaj despecialitateprofilulpsihologicgi conduitapsihosocialSapersonajuluiprezentatinurmdtorultext:
,,Personalitatea lui Goring a avut o influen!5 nefastd asupra celui de-al lll-lea Reich. il caracterizau un orgoliu
inimaginabil, goana dupE popularitate, minciuna, incapacitatea, suficienla gi egoismul. Ar fi fost in stare s5-gi v6ndI 9i !ara, 9i
poporul. Excela prin lScomie, risipd nesdbuitS, mai ales prin lipsa de fermitate, trislturi incompatibile cu calitatea de militar.
Sunt convins ci Hitler a intuit de indatd caracterul lui Goring, dar l-a folosit, pentru c5-i servea scopurilor sale, 9i sunt convins
cd i-a pus in c6rc5 noi gi noi sarcini, pentru a nu-i da posibilitatea sd devinb periculos pentru frihrerulinsugi. Goring, se striduia
din rSsputeri ca, privit din afari, sd parE deosebit de loialfa!5 de frihrer, pe de alt5 parte insd se purta cu elfdrd plc de tact 9i de
maniere, lucru pe care fUhrerul se fScea cd nu-l bagl in seam5.
[...] Dar abia in diminea]a urmdtoare, la 1 octombrie 1946, citirea hotd16rii a avansatintr-at6ta, inc6t se ajunge la numirea
acuzalilor. Goring gi-a lSsat capulin piept, igi apEsS cu degetul ardtltor 9i cu cel mijlociu casca pe urechea dreaptS, aude acel
,,vinovat pentru toate cele patru capete de acuzare",igidS seama cE nu se mai poate agtepta dec6t la o condamnare la moarte,
dar niciun mugchi nu se clintegte pe fala sa. Ochii ii sunt acoperili de lentilele negre ale ochelarilor, buzele sunt stranse,
incremenite parcd intr-un zimbet imperceptibil. [...] Neclintit, cu capul in piept, Goringinregistreaz5 sentinla. la casca de la
urechi, se intoarce grSbit pe loc, aproape militlregte gi iese din sald." (Procesul de lq Nurnberg, Joe Heydecker, Johannes
Leeb)

21. Analizaliinlimbajdespecialitateprofilulpsihologicgi conduitapsihosocia16apersonajului prezentatinurmitorultext:

,,Cred ci de la doisprezece ani, adicd de c6nd am inceput sI judec congtient, mi-am dat seama cd nu iubesc oamenii. Nu c5
n-a9 fi putut s5-i iubesc, dar prezenla lor md stingherea. in momente de luciditate, md intrista nespus faptul ci nu puteam
spune tot ce aveam pe suflet nici micar celor dragi, nu fiindcd n-ag fi fostin stare, dar fiindcd nu voiam, de parcS m-ar fi relinut
ceva; mi intrista ci sunt o fire neincrezdtoare, posaci 9i inchisS. Mai mult, aproape din copil5rie mi-am dat seama cd ii
invinuiam prea des, aga inc5t, de cele mai multe ori, aceastS pornire era urmati nemijlocit de un 96nd apdsdtor:,,nu cumva eu
insumi sunt vinovat gi nu ei?". $i de c6te ori nu mi acuzam pe nedrept! Numai ca si scap de asemenea frimintdri cdutam si
fiu singur. gi apoi nu gdseam nici o mullumire in societatea oamenilor, oric6t m-ag fi striduit, gi md striduiam din toatd inima;
in orice caz, biietii de v6rsta mea, colegii mei, s-au dovedit cu tolii mai prejos dec6t mine prin mentalitatea lor; nu-mi
amintesc de nici o exceplie in aceastd privin!5.
Da, sunt intr-adevdr ursuz, m-am deprins si mi inchid in mine. Adesea at vrea sd rup cu societatea. Poate cd le voi face
bine oamenilor c6ndva, degi md intreb adesea pentru ce? La urma urmei, oamenii nici nu meritd sd te zbuciumi pentru ei. De
vreme ce ei nu se apropie de mine cu inima deschisS, nu vid de ce m-at simli eu dator sd le intru in voie cu orice pre! ? lati
intrebdrile care md frdmintau.
Sunt recunoscitor din fire 9i am dovedit acest lucru printr-o mie de neghiobii. Dacd s-ar fi apropiat cineva de mine cu
sinceritate, i-ag fi rdspuns cu aceeagi sinceritate 9i l-a9 fi indrdgit pe loc. De altfel, a;a s-a 9i int6mplat dg mai multe ori, dar de
fiecare dati oamenii au incercat s5 md picileasci ;i-gi bdteau joc, pe ascuns, de mine.
inci din primele clase de liceu, c6nd un coleg md dep59ea, fie datoritS cunogtinfelor, fie istelimii sau forlei lui fizice, ii
intorceam numaidecdt spatele gi nu mai vorbeam cu el. N-ag putea spune c5-l uram sau c5-i doream rdul, pur gi simplu md
indepdrtam, fiindci aga mi-e firea". (Adolescentul, Fiodor Mihailovici Dostoievski)

22. Analizaliin limbaj de specialitate profilul psihologic 9i conduita psihosociald a personajului prezentatin urmdtorultext:

ELIMPIADELE gitrELARE DE EiTIINTE EiEEIE-IJMANE EiUBIEtrTE PRoPUSE

DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER ERATU . ELENA LUPSA
I
Ei UEIIEETE PPIf PUSiE
t-
pe cerul de deasupra noastra c5 am luptat cu don Quijote, l-am
"Jur infrint 9i l-am supus; este doar un om ?nalt
slablafald' cu membrele subliri 5i uscate, cu pirul pe jumdtate cdrunt,., ,n de stat,
negre' lSsate pe oalS; rEtSce5te sub numele de cavalerulTristei
n"r.., .orli.a, ca de vurtur, cu mustdti
rnari,
Figuri 9i are ca scutier un
- Eu' oameni buni' sunt cavaler rStdcitor, avdnd triran numit sancho panza.
ca indeletniclre pe aceea a armeror gi
cei lipsili de ajutor si de a-i sprijini pe nevotnici. ca menire pe aceea de a-i ajuta
[...] Dal pa"E ,;;;;;;; ilff, ,1, 0,n", dragd sancho, cam ce
pq
vorbegte despre mine prin partea locului, cum se
m5 vede poporul, cum m5 v5d hidalgii gi
cum cavalerii? ce p5rere au despre
tl"ilxtr;:::"ffiffj:::'jJ:::i:]l;Tflil"il:.'#:fl:*::*lj:u;;;;;;:"i"",e v.rbee,e d;;; io,;,.a,.u. .u.
- P5i' in primul r6nd' poporul te ia pe
zSpdcit.
luminSfia-ta oi"pt rriirrte mare smintit, iar pe mine drept un tot atet
de mare
- in ceea ce privegte vitejia, purtSrile
alese, isprivile 9i hot5rarea pe care ai luat-o,
dar cuhaz",allii spun: ,,Viteaz, insi nenorocos"; sunt mai multe pdreri. Unii spun:
"Nebun' .riiir,rqil, in purt5ri, insi nerauuit,; de aici se pornesc
tot atitea lucruri, incit nici luminSliei-tale,
nici mie nu ne mai ramane nici un fir de pEr
9i si depene
neatins.
["'] Fiind deci nebun, cum gi este de fapt,;i lovit de
sminieard, din care pricini de cele mai
9i face din alb negru gi din negru alb, aga cum a multe ori ia un lucru drept altul
erau cdmile 9i c5 turmele de oi erau ogti
iegit la ivealS c6ndaf us cd morile de v6nt erau uriagi, cd m5gdrilele
cdlugdrilor
de vr5jmagi, 9i multe ,ti" tr.rrri de soiur
mielugel' nu gtie sd fac; nimdnui niciun dsta. vreau sd spun cd are un sufret
r5u, ci numai bine ta to1i, nu sdligluiegte de
putea s;-l incredinfeze c5-i noapte fi intr-insul niciun 96nd viclean; un copil
in vremea amiezii, gi pentru curdlia asta 9i ar
tot face'" ,i-"
a lui arrg ., ochii din cap, oricdte
ar nerozii
(Don Quijote de lo MonJo,Miguel de
cervantes saavedra)
23' Analizaliin limbaj de specialitate profilulpsihologicgiconduita
psihosociald a personajuluiprezentatin
"Mi cunosc destul de bine' MAhnit n-am fost urmdtorultext:
indeajuns de tare izbit de toate cele pentru
i* pri.tirit gi mai pulin. bin fericire, astfel mi-e firea inc6t sd
niciodatS,
a-mi putea pricinui pla."r", dar nu inti-at6t fiu
c6timitrebuiepentrucasdiaupartelacelecesepetrecinvia!5;nuoampeaceea incat sd mE poati suplra. Ambilie am
ce mi l-a hHrdzit natura' invS!5tura a fost pentru carem-arindemnasEmisc6rbescdelocul
mine un leac neintrecut impotriva necazurilor
supirare pe care un ceas de lecturd sd nu mi_o viefii. N-am nicicdnd vreo
fi spulberat.
Mi ?mpac destul de bine gi cu nitirSi gi oamenii
de duh. Rar vreunul oric6t de politicos
Nimic nu-i mai cu haz in lumea asta dec6t si nu mE fi distrat prea adeseori.
un om ridicol' Nu mE sfiesc si r6d in ,inu p"
treaba lor dac5 si ei' la r6ndul lor; m5 iau drept socoteara oameniror pe care-i vdd;
ceea ce vor. c6nd lumea se attepta sd
fost' pe cei mai mur!.i dintre oameni, mai fiu scdpdrdtor intr-o convorbire, n-am
degrabd, ii aprob, decet s; stau sd-i ascurt.
c6nd am incredere in cineva, o am de-in-tregul;
darin pufini oameni md incred. ceea ce m-a indemnat
bunS pSrere despre mine este c5 puline sd nu am prea
sunt slujbele in stat pentru care s5 fi fost
cu adevSrat potrivit. Aga mi-e firea:
in toate
ffi::iti::,1?:::'ffi1[1:;I:",],T;imdrecureg Artminteri,ia"ir",iseinvorburea,;iio.*simtcimiascurti.in"u.,
N-am vdzut niciodatd lacrimi
fird si nu m5 fi induiogat. rert resne fiindci nu gtiu
cineva a vrut sd se impace cu mi6e, uri. Ura mi se pare dureroasd. C6nd
m-am simlit migulit gi am incetat.de a-l privi
bunS pSrere despre mine' M-am cdlSuzit ca pe un dugman pe cel care-mi?nlesnea
necontenit dupS principiul de.a. nu pune ni.ioJ"te o
face eu ?nsumi' De aici pornegte p" altul sd facS ceea ce puteam
9i chipul in care m-am ridicat prin mijloacele care
cumpitarea, iarnu prin mi-au stat la indem6nS: chibzuinla gi
mijloacelecare-mieraustr;ine,intotdeauna josnicegi nedrepte.
N-am incetat de a-mi miri avutul' Mogiei
mele i-am adus insern.a" irbrnitdtriri. Dar
preocuparea de a descoperi ci sunt simleam cE fac asta mai murt din
indem6natic, decdt cu 96ndul si md pricopsesc.'t-a
vreodatd sd fiu imboldit impotriva cuiva' mogie, cu oamenii mei, n-am ingdduit
DacS ceea ce urmJ sE .drca r" cunogtinl5
dacS era adevSrat, nu voiam s,-midau n""i"rarat, nu vroiam sd risc a crede.
osteneara s5 urSsc un om de nimic. "r,
cd prea am dispreluitintotdeauna pe
,r,,::;;::ril::.x,1ffffi;:ffHieste ceipentru care nu aveam stimd.,, (portret-

24' Analizaliin limbaj de specialitate profilul psihologic gi

conduita psihosociald a personajului prezentatin
st6lp acolo, in acele zile grase si vesele, urmdtorultext:
"stdtea un rizag strdin, care mie imi era foarte
obrazele' asculta cu ochii dugi cdnteceie drag. inchina oala c,tre toate
lduiarilor 9i se lua la intrecere pdni cu mog
pe lumea ast a"'Era un om 9i Leonte la t6lcuirea tuturor lucrurilor de
nalt, cdrunt, cu fala uscati 9i ad6nc nr;rari;.
pielea era scrijelatS in creturi in;r*, ,r1"* i*ilr," 9i la coada ochilor mititei,
mirunte pi nenumirate. ochiul lui era aprig
16de cu tristele. 9i neguros, obrazur cu mustale tuginatd pErea ci
il chema loni!5 comisarul' comisul loni!5
zembi fir5 veselie, in mustafa-i tuginatd
gospodari 9i cdrrugi din 9i aspri, pe cand noi toli cei de fa!d,
]ara-de-sus, ne asezam in iuru-i pe butuci pe prolapurire
rotunzi. fi car5rori cu bdrbiire inirlate gi cu ochri
Fralii mei! a inceput cu mare putere comisul
lonifS, gi s-a desf5gurat in picioare c6t era
mirturisesc in fala lui Dumnezeu cd istorisirea de nalt si de uscat; adevdr
cuvioagei sale pdrintelui Gherman
sE vd spun ceva cu mult mai minunat mi-a zbarlit pirul sub cugmd; dar eu vreau
gi maiinfricogat.
- s5 gtii dumneata' prietene Leonte I strig5
rdz5sul zb6rlindu-gi mustatra tuginat5. Asemenea
car uscat 9i tare nu gtie de nevoie

SiUBIEtrTE PREPUSE
ELIMPIADELE siEELARE DE EiTIINTE
DERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER BRATU - SEtrIE-UMANE
ELENA LUPEiA
 SUBIEtrTE PTTc:PUSE
nici de trud;. La m6ncare se uitd numai c-un ochi gi nu se supdri c6nd il la;i neadipat. gi gaua parcS-i crescutl dintr-insul. Aista-i
cal dintr-o vi!5 aleasS. Se trage dintr-oiapl tot pintenoag5, cu care m-am fudulit eu in tinerelele mele 9i la care s-a uitat cu mare
uimire chiar mlria sa VodE Mihalache Sturza...
- Cum s-a uitat cu uimire, cucoane loni!5? Era tot aga de slabS?
- Se-nlelege. Asta-i o poveste pe care ag putea s5 v-o spun, dacE m-asculta1i...
- [...] S-ascultdm povestlrea comisului... a strigat cu glasu-i repezit mo9 Leonte Zodierul. S-a ascultdm povestirea
cinstitului comis! S5 vedem daci avem pe l6ngd noi ce ne trebuie 9i s-ascultim. Chiar tare voiam sd te rog, comise loni!5, sd
nu-!i uili datoria gicuv6ntul.
[...] Dintre noitoli numai loni]5 comisulil privea intr-o parte cu oarecare nerdbdare 9i dispre! - c5ciil astupase aga tam-nesam
un om de rAnd gi din progti, c6nd domnia sa avea de povestit lucruri mari. Ciobanului?ns5 nu-i era rugine 9i nu cunogtea asemenea
16nduieli." (H o n u An cufer, M ihail Sadovea nu)

25. Analizaliinlimbaj despecialitateprofilulpsihologicgi conduitapsihosocial;apersonajuluiprezentatinurmdtorultext:

,,Jean Valjean era o fire 96nditoare, fErS sd fie tristi aga cum sunt naturile iubitoare. intr-un cuv6nt, era destul de adormit
si de gters, sau cel pulin a9a pArea acest Jean Valjean. igi pierduse am6ndoi pErinlii la o v6rst5 foarte fragedS. Nu-i mai
rimisese luiJean Valjean dec6t o sor5, mai mare, vEduv5 cu gapte copii, biieli sifete.
Veni o iarnd aspr5. Jean nu avu de lucru. Familia rimEsese fdrS p6ine. Cu totul f5r5 pAine. gapte copii. [...] Acestea se
petreceau in 1795. Jean Valjean fu chemat in fala tribunalelor de pe atunci ,,pentru furt prin efracfie, s5v6rgit in timpul noplii,
intr-o casi locuit5". Jean Valjean fu condamnat la cinci ani muncb silnicS. Un fost gardian alinchisoriiigi mai aminteste foarte
bine de nenorocitul care a fost ferecat la cipitul celui de-al patrulea 16nd, in collul de miazinoapte al cur{ii. Pe c6nd ise fixa cu
lovituri grele de ciocan pironul lanlului la ceaf5, el pl6ngea, lacrimile ilinSbugeau, il impiedicau s5 vorbeascS, 9i izbutea numai
s5 spund din c6nd in c6nd: ,,Am fost cur515tor de pomi la Feverolles". Apoi, pl6ng6nd mereu, ridica m6na dreaptd gi o cobora
treptat de gapte ori, ca gi cum ar fi atins pe r5nd gapte capete din ce in ce mai mici, 9i din acest gest ghiceai cI sSv6rgise fapta lui
pentru ca sA imbrace 9i si hrdneascS gapte copilagi.
Nu trebuie si scipim din vedere aminuntul c5-i intrecea in putere pe toli ceilalli tovarSgi de ocn5. Ridica gi ducea uneori
in spinare greuteli enorme, inlocuind la nevoie instrumentul numit cric... tovSragii sEiil porecliserb iean-le-Cric. O dat5, pe
cdnd se repara balconul primirieidin Toulun, una din frumoasele cariatide ale lui Puget, care suslineau balconul, s-a desprins
gi era gata sb se prdbuseascS. Jean Valjean, care se fla acolo, propti cariatida cu umArul p6n5 la sosirea lucrdtorilor.
Agerimea lui era 9i mai mare dec6t puterea. Unii ocnagi vls6nd mereu sE evadeze, ajung sd faci o adeviratl gtiin!5 din
contopirea forlel cu indemSnarea. Sd se urce pe un zid drept, si gSseasci puncte de sprijin acolo unde abia se zbrea o iegitur5,
era un joc pentru Jen Valjean. Uneori se urca a;a pdni pe acoperigultemnilei.
Vorbea pulin. Nu r6dea. Numaivreo emolie neobi;nuiti putea s5-i smulg5, o datl sau de doud ori pe an, acel lugubru r6set
de ocnag, ce pare ecoul unui r6s de diavol. C6nd te uitai la el, !i se pdrea cE privegte neincetat ceva groaznic. Era intr-adevdr
absorbit de ceva. Printre senzaliile boln5vicioase ale unei firi neisprbvite 9i ale unei inteligenle coplegite, simlea nelSmurit c5-l
apasi ceva monstruos.
Jean Valjean devenise - mullumit; felului cum il transformase pugcdria - capabil si fac5 doud feluri de fapte rele: maiint6i,
o impulsiune buimacS, necugetatS, plind de sSlbSticie, instinctivS, un fel de r5spuns la suferinla indurat5; apoi o ribufnire
grav5, serioasS, frim6ntatS in congtiin!5 9i pusE la cale de ideile gregite pe care le poate pricinui o asemenea nenorocire.
Premeditlrile acestea treceau prin cele trei faze succesive pe care numai anumite firi incercate le pot parcurge: raliune,
voin!5, incdpil6nare. Era impins de revolta lui obignuit5, de amHriciunea sufletului, de sentimentul ad6nc al nedreptSlilor
suferite, de reacliunea chiarimpotriva celor buni, nevinovali 9i drepli. Precum se vede, nu fErI temei, biletul de identitate ?l
califica pe Jean Valjean drept un om foarte primejdios.
An cu an, sufletul acesta se uscase tot mai mult, incet, dar sigur: inimS de piatrS, privire impietritS. C6nd iegi din
inchisoare, seimplineau nouispreprezece anide c6nd nu maivErsase nicio lacrlmi ." (Mizerabilii,Victor Hugo)

26. Analizaliinlimbajdespecialitateprofilulpsihologicgi conduitapsihosocialSapersonajului prezentatinurmStorultext:

,,Metafizicianul nostru se apropie si se uite 9i razele pdtrunser; prin ugd 9i-i lovird fala. Nu era un chip ur6t acela a lui
Dionis. FaIa era de acea dulcea!5 v5n5t5-albi ca 9i marmura in umbr5, cam tras5, fdrd a fl uscatS, 9i ochii tiiali in forma
migdalei erau de acea intensd voluptate, pe care o are catifeaua neagrS. Ei inotau in orbitele lor- un z6mbet fin 9i cu toate
astea atat de inocent trecu peste fala lui la spectacolul ce-l privea. Ridic6ndu-gi cdciula cea miIoas5, vedem o frunte at6t de
netedS, alb5, corect boltuit;, care coincide pe deplin cu fala intr-adev5r plScutl a tSnirului meu. Pirul numai cam prea lung
curgea in vile p6nd pe spate, dar usciciunea neagre 9i silbatec5 a pirului contrasta cu fala find, dulce gi copildreascd a
bSietanului.
Dionis f5cea c-un creion un calcul matematic pe masa veche de lucru lustruit 9i adesea suradea. Sur6sul sdu era foarte
inocent, dulce, l-am putea numi, gi totugi de o profundE melancolie. Melancolia la v6rsta lui era semnul caracteristic al
orfa nilor;i Dion is era u n bd iat sirac. Prin natura sa predispusS, el devenea 9i mai sE rac.
Era t6n5r - poate nici optsprezece ani - cu at6t mai rbu... ce via!5-l agteaptS pe el?... un copist avizat a se cultiva pe
apucate, singur... gi aceastd libertate de alegere in elementele de culturd il fdcea sI citeascd numi ceea ce se potrivea cu
predispunerea sa sufleteasci at6t de visStoare. Lucruri mistice, subtilitSli filozofice ii atrigeau cugetarea ca un magnet - e

ELTMPTADELE SitrELARE E,E STIINTE EiEtrIE-IJMANE SUBIEtrTE PREPUSE

DT]RINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER BRATU - ELENA LUPEiA 121
 37-r]6 EUrltEtrTE PTqEPU=iE
I

minune oare cA pentru elvisul era o via!5 gi viala un vis?

Lipsit de iubire - cEci n-avea pe nimeniin lume, iubitor de singur5tate, in neputintl sufleteasci de a-9i crea o soartd mai
fericitS, el gtia cE in ,,aceasti ordine a realitdlii", cum o numea el, nu-l va int6lni niciun zAmbet 9i nicio lacrimE - neiubit gi
neur6t de cineva, se va stinge asemenea unei sc6ntei, dupd care nu-ntreabi nimenea - nimenea-n lume. Casa lui de pustnic,
un col!intunecos gi piienjenit din arhiva unei cancelarii gi atmosfera lenegi ;iflegmatecS a cafenelei - asta era toati viala lui.
Cine-ntreabi daci 9i el are inim5, dacd 9i lui i-ar place s5 imble frumos imbrbcat, cum sunt intreball atelia copii - daci 9i el ar
dori sd iubeascS? SE iubeasci - ideea aceasta ii str6ngea adesea inima. Cum ar fi ;tiut el si iubeascS?... Dar lui insugi nici nu-i
trecea prin minte cb pe el l-ar fi putut iubi cineva - pe el nu-l iubise nimeniin lume, afard de mumS-sa - cum l-ar maifi putut iubi
pe el, at6t de singur, at6t de sErac, at6t de fSrd viitor!" (Sdrmonul Dionls, Mihai Eminescu)

27. Analizaliin limbaj de specialitate profilul psihologic 9i conduita psihosocialS a personajului prezentatin urmitorultext:
,,Nu gtiu dac5 zbuciumata Tonitza se datoregte cpndiliilor unei existenle grele sau mai degrabd
viali a lui
temperamentului siu fantezist gi boem. Tonitza era in unele privinli de o candoare uimitoare gi infrunta viala cu nepisarea
unui adolescent. Astfel se explicd poate gi arta sa ingenioasS gi phn5 de bucurii cromatice, strSbStute totugi de melancolii.
Dupi expozilia grupului ,,Arta rom6n5", Tonitza se decide si se concentreze numai asupra picturii, renun!6nd la
colaborarea la ziare. gi ca sd nu fie at6t de hdr{uit de greut;lile vielii, se mutd la Vilenii de Munte unde il invitase un coleg
pictor care avea o proprietate acolo. in lipsa lui din capital5, incepe sd se infiripeze gi o ,,legendi Tonitza", sdrman artist de
talent, nevoit sd se refugieze la Vdleni, din pricina greutSlilor familiale, boem incorigibil 9i dezarmat pentru lupta existenlei.
Toate aceste lucruriinduiogau publicul gi-lfdceau pe Tonitza mai interesant.
Timp de zece ani, aproapein fiecare sdptdm6nS, treceam pe la dinsul. Era primitor; afabil 9i foarte atent, il gSseam de
obiceiin halat gi papuci. Dupd ce doamna Tonitza ne oferea cafele, convorbirea igi lua cursul. Vorbeam de art5, de expozilii, de
pictori.
Tonitza a fost artistul care a polarizat cele mai multe simpatiiin via!5. La farmecul artei sale se adSuga faima boemului, a
omului fantezist. Tonitza plutea intr-un nimb de anecdote 9i legende, aga cum a fost cazul lui Modigliani 9i Utrillo. Aveam
impresia cd lucrurile acestea nu-i displSceau luiTonitza, cici uneori alimenta elinsugi unele versiuni.
Cdnd se apuca de lucru, era foarte hotirdt 9i seinchidea in casd sdptim6ni de-a 16ndul, iar c6nd pornea sd ias5, o linea
c6teva zile in 9ir. ,,Simt nevoia si rSsuflu, sd m5 refac", ne spunea el 9i hoinSrea ca un somnambul cu ochii holbali din care
porneau priviri uimite, cu mersul greoi, cici gchiopdta pulin, sprijinindu-gi trupul scund pe un baston grosin clutarea unui
local prin periferii unde credea el ci vinul e bun. Odati, dupi nopli albe, un birjaril depuse la domiciliu, firS palton, firi
pdlSrie, firi baston.
Tonitza, degi a cunoscut succese risundtoare, a dus-o greu in via1d." (insemndrile unui omator de ortd -Tonitzo, Krikor H.
Zambaccian)

28. Analizaliin limbaj de specialitate profilul psihologic 9i conduita psihosocialS a personajului prezentatin urmitorultext:
,,inci din copilSrie, Mircea Eliade i9i dovedegte inclinalia cdtre culturi, fiind pasionat de tot ceea ce insemna carte.
Practic, universal siu este redus la lumea cirlilor pe care le devoreazi cu o pasiune ie9it5 din comun, in ciuda efectelor
negative asupra sinitSlii sale. igi creeazd astfel un fel de univers paralel, in care el putea exista liber, fdri a fi presat de
obligaliile gi responsabilitSlile lumii exterioare. Este un autodidact, fix6ndu-9i singur itinerariul cultural, prefe16nd si ignore
ceea ce se preda la 9coal5 9i sd continue studiul inceput acasd chiar in timpul orelor, asum6ndu-gi riscul de a fi prins gi
sanc!ionat de citre profesor.
Adolescenla lui Mircea Eliade nu inseamni distraclie, int6lniri cu fetele, dans ori alte activitSli specifice v6rstei.
Considerate pierdere de vreme, ele suntinlocuite cu studiul intens ce devine un mod de existenli. Eliade nu renunle la ritmul
galopant pe care 9i l-a impus, conside16nd c5 spiritul primeaz5 in fala trupului. Parci se afl5 intr-un fel de transS, lumea
cirfilor are un efect hipnotic, atrdg6ndu-l ca un magnet. Mansarda devine locul ideal, ce ii conferS linigte 9i inspiralie
creatoare, un fel de refugiu intr-o altd dimensiune, cea a cunoagterli.
Cligeuldin lumea ficliunii nu-9i gdsegte aplicabilitatein lumea real5, iardin momentulin care congtientizeazd acest lucru,
adolescentul Eliade se simte confuz, devenind chiar introvertit. Timiditatea sa in societate este provocatd de faptul cd nu o
cunoagte cu adevdrat, avSnd in vedere refugiul in propriul univers cultural. Nici aspectul fizic nu prea il ajutd si se integreze,
cre6ndu-i complexele specifice v5rstei: ,,tuns cu magina in cap, cu lentile din ce in ce mai groase, cu fala plinS de coguri 9i cu
tuleie rogcate... mi vedeam gi mai ur6t dec6t eram." in aceste condilii, adolescentul i;i doregte singurdtatea absolutd,
simlindu-se diferit fa!5 de ceilalli. Nu rSmine insi un copil izolat, descoperirea chimiei aduc6ndu-i noi prieteni care
imp5rtigeau aceeagi pasiune (...). De remarcat c6, incd de la aceastd v6rst5, incepe s5-gi aleagd prieteni cu care are afinitSli
intelectuale, lucru menlinut de-a lungultimpului. (...)
Solitudinea devine un scut care il protejeazd de cei din afar5, insi omul Eliade ajunge sd t6njeascS dupi prietenie,
dragoste, comunicare. i5i doregte sd iasd din carapace 5i s5 giseascd implinirea afectivi, nu numai pe cea intelectualS,
condilia sa de solitar devenind apisdtoare: ,,Mult timp, conditia singularitSlii mele md apirase ca o platogi lSuntrici
impotriva tuturor e$ecurilor Si umilinlelor. $i, dintr-o dat5, singurdtatea care mi se pdrea predestinatd mi ap5sa ca o lespede
de morm6nt." (Memorii. Adolescenlo lui Mirceo Eliade-itineroriu spirituol,Dragomir Marian)

EiUBIEtrTE PREPUSE ELTMPIADELE EitrELARE DE STIINTE EiEtrIE-IJMANE

122 DERINA EAMELIA ANDRA5 - VItrTER BRATU. ELENA LUPSA
=r
L--

SUrllEETE PTTEPUSE

29. Analizaliinlimbaj despecialitateprofilulpsihologicgiconduitapsihosocialSapersonajului prezentatinurmStorultext:

,,Spectacol de exceplie la Nalionalul bucuregtean. Aflatintr-o formd de zile mari, Ovidiu luliu Moldovan interpreteazd un
geniu: pe Emil Cioran. Despre personajul fabulos pe care il joacd 9i despre alte trasee ale vielii lui, intr-un rarisim gi nesperat
interviu.
Cu ,,etichetele" lipite de personalitatea lui Cioran ne-am obignuit de mult. Considerat ca un om ,,pe care totulil supdr5",
un ins aflat mai tot timpul ,,pe culmile disperirii", el a fost multi vreme catalogat drept un personaj gi o institulie intimidantS.
Cineva a afirmat chiar ci lui Cioran ,,ii curgea noaptea prin vine". intr-adevdr, aceasta a fost imaginea pe care, de-a lungul
zbuciumatei sale vie!i, Cioran gi-a construit-o cu multE s6rguin15. O via!5 despre care a suslinut,,in gura mare" cd o detestS.
Numai cd nu a fost deloc a9a !
Cioran insugiigi amintegte undeva de o vorba a lui Eugen lonesco: ,Ju egti vesel gi scrii cdrli pesimiste, eu sunt trist 9i scriu
comedii!".
lar Constantin Noica, cel care l-a urmdrit decenii de-a 16ndul pe Cioran,,cu o fr51easc5 in grijorare", avea sd exclame in fala
unui Cioran z6mbitor: ,,Faptul ci nu !i-ai pus capit zilelol dupS ce, timp de patruzeci de anite-ait6nguit pentru neferlcirea de
a te fi ndscut, mi asigurd totugi ci viala e buni!". $i tot Noica - in ,,Carte de inlelepciune" - adduga: ,,El (Cioran) m-a tras
deoparte gi mi-a rdspuns:,,Mi, s5 n-o spui niminui, dar mie-mi place viala !".
Ei bine, acestui... ,,CelSlalt Cioran" - un Cioran cdruia ii dddeau lacrimile cSnd o asculta pe Amalia Rodrigues ori muzica
ligdneasci, un Cioran expert in vinuri fine 9i m6nciruri sofisticate, ii este inchinatd noua premieri de la Nalionalul
bucuregtea n." (lnterviu cu Ovidiu luliu Moldovan -lvona Hristescu,,,Formula AS", NumSrul 549/2003lr

30. Analizali comparativtipuriletemperamentaleclasiceporninddelaurmitoareafigurS:

31. Utiliz6nd un exemplu concret, analizali comparativ modalitatea specificl de reaclie corespondentd fieciruia dintre tipurile
temperamentale clasice.

32. Analizali dinpunctuldevederealproblematiciipsihologieisocialeimagineademaijos:

&

ffLIMPIADELE EitrELARE DE EiTIINTE EiEEIE-UMANE EiUElIEtrTE PRt]PUSE

tr,ERINA EAMELIA ANDRAS - VItrTER ERATU . ELENA LUPsA