OLIMPIADA DE PSIHOLOGIE

ETAPA JUDETEANA, BACAU

SUBIECTUL I 20 pct
Din punct de vedere psihologic, aptitudinile au o serie de caracteristici care le
individualizeaza in raport cu celelalte laturi ale personalitatii.
1) Defniti aptitudinile
2) Precizati in ce consta distinctia dintre aptitudini si capacitati
3) Descrieti succint aptitudinile elementare, simple si cele complexe
4) Evidentiati printrun exemplu concret cum temperamentul poate nuanta
mani!estarea aptitudinilor complexe
SUBIECTUL II 30 pct
Imaginatia, ca proces cognitiv complex de elaborare a unor imagini si proiecte noi, este cu atat mai
valoroasa, cu cat rezultatele sale se indeparteaza de ceea ce exista in experienta subiectului, si mai ales,
fata de ce a dobandit societatea. Exista o singura forma a imaginatiei care nu se supune in totalitate
acestui principiu al imaginatiei.
1) Identificati si definiti forma imaginatiei ce face partial exceptie de la principiul producerii de
imagini si idei originale, cat mai indepartate de experienta personala si a societatii
2) Evidentiati indirect rolul formei imaginatiei identificate in formare /dezvoltarea sistemului de
cunostinte / notional al unei persoane, prezentand posibelele consecinte negative ce ar putea aparea
la nivelul sistemului notional, daca forma imaginatiei in cauza nu ar exista
3) Prezentati relatiile reciproce dintre forma imaginatiei identificata si afectivitate
SUBIECTUL III 40 pct
Se da urat!ru" #ra$e%t&
!unes isi amintea nu numai fiecare frunza a fiecarui copac din fiecare padure, dar de asemenea si
fiecare moment in care le"a perceput... #cesta, s$ nu uit$m, era incapabil de idei generale, platonice.
%u numai ca era foarte dificil pentru dansul sa inteleaga ca simbolul generic de caine& include o
gramada de indivizi de diferite marimi si forme' dar il deran(a enorm faptul ca un caine vazut la
ora1)*1+ min ,dintr"o parte) avea acelasi nume cu cainele vazut la 1)*1) min , din fata). Propriul sau
c-ip in oglinda, propriile maini il surprindeau de fiecare data cand si le vedea ,.abirint&, /orge .uis
0orges)
1) Identifica i din fragmentul de mai sus 3 mecanisme psi-ice disfunc ionale
2) 1efini i cele 3 mecanisme psi-ice identificate
3) Pentru fiecare din cele 3 mecanisme psi-ice disfunc ionale identificate, prezenta i c2te o
caracteristic$ care, a a cum reiese din fragmentul prezentat , este la r2ndul s$u afectat$.
+) Eviden ia i disfunc ionalit$ ile ce apar la nivelul psi-icului persona(ului !unes, ca urmare a afect$rii
mecanismelor psi-ice i a caracteristicilor identificate
)) #legeti 2 dintre mecanismele psi-ice identificate in text ce se incadreaza in categoria proceselor
cognitive superioare, si prezentati interactiunea reciproca a acestora in conditiile functionarii lor
optime, adaptative
BA'EM DE CO'ECTA'E
SUBIECTUL I ( 20 PCT
)* Pu%cta+&
,de#-%-rea c!recta a apt-tud-%-"!r . 2 pct
2* Pu%cta+&
,prec-/area c!recta a d-0t-%ct-e- d-%tre apt-tud-%- 0- capac-tat- . 4 pct
3) Pu%cta+&
,descrie aptitudinile elementare, simple - 3 pct
,descrie aptitudinile complexe - 3 pct
4) Pu%cta+ 8 pct
" prezentarea unui exemplu relevant (in exemplul creat, sunt evidentiate
caracteristicile tipului / tipurilor temperamentale alese# este evidentiata
aptitudinea complexa si structura sa# este prezentata o situatie si un context
concret prin este evidentiata in$uenta temperamentului asupra aptitudinilor)
SUBIECTUL II ( 30 PCT
)* Pu%cta+&
,-de%t-#-carea -a$-%at-e- repr!duct-1a . ) pct
,de#-%-rea c!recta a -a$-%at-e- repr!duct-1e . 2 pct
2* Pu%cta+&
,caracter-/area $a%d-r-- ca 0-0te de %!t-u%- 2defineste gandirea, notiunea, prezinta organizarea
notiunilor in structuri piramidale, mentioneaza tipurile de notiuni, evidentiaza formarea acestora pe
cale ascendenta ,intuitiva) sau decendenta ,deductiva)) " 4 pct
,e1-de%t-erea c!%0ec-%te"!r %e$at-1e ce p!t aparea "a %-1e"u" #!rar-- 3 de/1!"tar-- p-ra-de-
c!%cepte"!r . 4 pct
" sistemul cognitiv al omului nu se mai poate dezvolta la potentialul sau maxim, el nemaiavand acces
la informatiile acumulate de alte persoane / umanitate si care care sunt transmise pe cale verbala ,ex*
dificultati de intelegere a trecutului istoric, dificultati de intelegere a firului narativ al unei carti,
dificultate de empatizare, de intelegere a experientei subiective a celor din (ur etc.)
" invatarea /intelegerea notiunilor este conditionata exclusiv de experienta proprie, traita. 1aca acesta
este saraca, si sistemul notional va fi mai putin complex, notiunile abstracte fiind din ce in ce mai greu
de construit
. devine dificila, daca nu c-iar imposibila evolutia gandirii in sens descendent ,de la general la
particular, cand gandirea pleaca de la definitii, reguli si legi generale, pentru ca apoi sa se analizeze si
sa se inteleaga aspectele esentiale ale cazurilor particulare cercetate)
. exista posibilitatea ca, pe parcursul constructiei sistemului notional al individului, sa apara apara
erori la nivelul relatiilor de subordonare, coordonare, supraordonare intre notiuni, tocmai pentru faptul
ca o parte din notiunile la care aveam acces indirect la ele prin intermediul imaginatiei reproductive,
acum ne sunt necunoscute.
" exista posibilitatea ca insasi obiectivitatea si universalitatea sistemului notional sa fie afectata, fapt ce
poate duce la deteriorarea limba(ului si a comunicarii intre oameni si de aici un profunde regres psi-ic
al umanitatii
3* Pu%cta+&
,de#-%-rea #!re- -a$-%at-e- -%1!"u%tare a"ea0a 21-0u" d-% t-pu" 0!%u"u- 3 re1er-e* . 2pct
,de#-%e0te a#ect-1-tatea ( 2 pct
,e1-de%t-erea !du"u- -% care -a$-%t-a repr!duct-1a -%#"ue%tea/a a#ect-1-tatea. 5 pct
E6ep"u&
" imaginatia reproductiva intretine interesul si starea emotionala optima pentru asimilarea de cunostinte
noi ,ex* lecturarea unei carti, a unei fise de documentare, intelegerea unor evenimente istorice etc.)
" de foarte multe ori, imaginatia reproductiva utilizeaza procedeeul imaginativ &empatia&, ce presupune
capacitatea de transpunere 3n plan imaginativ 3n sfera tr$irii sim4$mintelor, atitudinilor altei persoane
,ex* atunci cand ascultam un prieten si incercam sa intelegem experienta fericita sau nefericita prin
care a trecut, cand lecturam un roman si vrem sa intelegem trairile afective ale persona(ului favorit
etc.), acest lucru ducand atat la imbogatirea campului cognitiv a individului, cat si la cel afectiv
"in combinatorica imaginatiei reproductive sunt utilizate imagini, idei, ce sunt insotite de anumite
tonalitati afective. #stfel, rezultatele imaginatiei reproductive sunt insotite la randul lor de trairi
afective ce le pot imbogati, sau macar nuanta pe ce cele de(a existente
, e1-de%t-erea !du"u- -% care a#ect-1-tea -%#"ue%tea/a -a$-%at-a repr!duct-1a . 5 pct
E6ep"u&
. declan5eaz$ 5i poten4eaz$ permanent actele imaginative, inclusiv pe cele ale imaginatiei reproductive
,de ex, implicarea emotionala a unui individ duce la o receptivitate mai mare a acestuia fata de anumite
elemente ale realului, permitand aducerea in prim plan a unor imagini din experienta sa anterioara ce
vor constitui materialul cognitiv pentru &reproducerea& datelor transmise de ceilalti ,#ceste date exista
in prezent sau in trecut, dar care nu fac parte din experienta directa a persoanei)
" imaginile si ideile aduse in prim plan de afectivitate au un caracter subiectiv, personal, si de aceea, 3n
cadrul uneia 5i aceleia5i teme, apar deosebiri inter"individuale semnificative pe linia reproducerii
imaginative ,ex* tabloul r$scoalelor 4$r$ne5ti din 1678, realizat de diferi4i scriitori 5i istorici,
persona(ele unui roman sunt deseori 3ntrupate prin actori cunoscu4i 5i aprecia4i de c$tre cititor sau prin
rude, prieteni, cuno5tin4e),c eea ce nu se 3nt2mpl$ 3n cazul reproducerii memorative
" cu cat este mai mare implicarea emotionala a subiectului, cu atat imaginatia reproductiva presupune
mai putin efort voluntar, deci, mai putin consum energetic' insa, o implicare emotionala prea mare ,ce
depaseste optimul afectiv, poate duce la o scaderea randamentului imaginatiei reproductive)
SUBIECTUL III ( 40 PCT
)* Pu%cta+& cate ) pct pe%tru #-ecare eca%-0 p0-7-c -de%t-#-cat 89 )pct 6 3 eca%-0e p0-7-ce
-de%t-#-cate83pct
2* Pu%cta+& cate 2 pct pe%tru #-ecare eca%-0 p0-7-c de#-%-t 89 2pct 6 3 eca%-0e p0-7-ce
de#-%-te85pct
3* Pu%cta+& cate 2 pct pe%tru de0cr-erea u%e- caracter-0t-c- a u%u- eca%-0 p0-7-c -de%t-#-cat 89
2pct 6 3caracter0t-c- 8 5 pct
90:* ;-iar daca elevul a descris mai mult de o caracteristica pentru un mecanism psi-ic, puncta(ul
maxim acordat este de 3 pct pentru acel mecanism ,ex* daca a descris atat caracterul activ, cat si cel
selectiv al memoriei, i se acorda 3 pct pentru caracteristicile mecanismului psi-ic memoria&)
MEMO'IE. Caracter-0t-c-"e a#ectate&
" carcaterul act-1 al memoriei ,memoria aduce modificari si transformari atat in subiectul care
memoreaza,cat si in materialul memorat)
" caracterul 0e"ect-1 al memoriei ,nu se memoreaza, stoc-eaza si reactualizeaza absolut totul, ci
doar o parte a informatiilor "mai ales informatiile semnificative, cu valoare si utilitate psi-o"
sociala si profesionala)
" caracterul re"at-1 #-de" al memoriei ,memoria nu e o copie fotografica / fidela a realitatii,
intiparirea, stocarea si reactualizarea realizandu"se cu o precizie aproximativa)
" caracterul -%te"-$-:-" 2"!$-c) al memoriei ,presupune intelegerea logica a celor memorate si
reactualizate, organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie logica)
'EP'E;ENT<'I . Caracter-0t-c-"e a#ectate&
" calitatea de a re#"ecta 0c7eat-c -%0u0-r-"e c!%crete, de suprafata, ale obiectelor si
fenomenelor
" calitatea de a reflecta -a$-%ea pa%!ra-ca a !:-ectu"u- ,obiectul reprezentat poate fi sesizat
din toate pozitiile )
" calitatea de a deta0a -a$-%ea !:-ectu"u- repre/e%tat de !:-ecte"e de fond cu care au fost
percepute
GANDI'E . Caracter-0t-c-"e a#ectate&
" caracterul pr!ce0ua" ,Exprima caracterul infinit al cunoa terii umane care nu a(unge niciodat$
la produse cognitive definitive. Pe verticala cunoasterii, gandirea evolueaza in sens ascendent si
in sens descendent, demers ce vizeaza modul si nivelul de procesare a informatiei ,procesare
inductiva sau deductiva, rezultand concepte / notiuni empirice sau stiintifice)
" caracterul -+"!c-t ,1esi gandirea este procesul psi-ic ce face cele mai complexe prelucrari
informationale cu privire la realitate, ea le face in principal cu a(utorul ,prin mi(locirea)
limba(ului.#stfel,gandirea omului, in loc sa opereze direct cu lucrurile, ea opereaza in plan
mintal cu simbolurile lucrurilor, adica cu cuvintele. <andirea omului este prin excelenta
verbala' ea se foloseste de modelele lingvistice ,cuvinte, structuri gramaticale) atunci cand face
prelucrari complexe in forma rationamentelor, (udecatilor etc.)
" caracterul a:0tract.#!ra" ,<andirea sesizeaza acele insusiri esentiale si constante ale
obiectelor care se indeparteaza de orice imagine concreta,insusiri abstracte). #stfel, g2ndirea se
desf$ oar$ intr"un plan mintal ascuns, invizibil, unde insusirile concrete ale obiectelor si
fenomenelor sunt treptat eliminate si cele de profunzime, esentiale sunt selectate astfel incat
acestea a(ung sa caracterizeze nu doar un obiect ci o clasa / categorie intreaga de obiecte)
" caracterul #!ra" 2"!$-c* ,Exprima faptul ca g2ndirea se g-ideaz$ dup$ reguli, norme stricte si
nu"si 3ng$duie sa se abat$ de la ele si pretinde acela i lucru si din partea lumii exterioare cu
care interac ioneaz$)
" ;aracterul #-%a"-0t ,Exprima faptul ca g2ndirea are ca finalitate adaptarea de nivel superior a
omului prin elaborarea de solu ii, explica ii, predic ii cu privire la situa iile problematice cu
care se confrunta omul)
LIMBAJ. Caracter-0t-c-"e a#ectate&
" func ionalitatea cuv2ntului, ca un instrument al g2ndiri ,cuvantul nu mai poate condensa
informatiile privind insusirile de suprafata sau de profunzime ale obiectelor, fiintelor,
fenomenelor etc.' nu se mai poate transforma in no iune)
4* Pu%cta+ . = pct
Explica in termeni de specialitate dificultatile psi-ice pe care le are persona(ul !unes,
evidentiind legaturile deficitare existente intre cele 3 mecanisme si cum se influenteaza ele
negativ, in conditiile existentei unor perturbari la nivelul functionalitatii lor.
Exemplu* !aptul ca !unes avea -ipermnezie, acest aspect ii afecta persona(ului functionalitatea
memoriei, pe linia capacitatii sale de a fi selectiva. #cesta incapacitate a individului de a
memora, pastra si reactualiza doar informatiile semnificative, valoroase ii supraglomera
memoria, facand"o sa nu mai poata sa extraga cu usurinta informatiile considerate utile la un
moment dat. =ai mult decat atat, existenta unor perturbari la nivelul reprezentarii, mai ales pe
linia capacitatii acesteia de a extrage o sc-ema cu insusirile concrete ale obiectelor perceptute
anterior, dar si a capacitatii de a constru o imagine panoramica a obiectului reprezentat, face
aproape imposibila evolutia psi-icului catre procesul cognitiv superior numit <andirea&.
;oreland cele doua mecanisme psi-ice afectate, rezulta faptul ca memoria sa se incarca cu
imagini ale aceluiasi obiect sesizat in contexte temporale si spatiale diferite, fara a constientiza
ca este vorba de unul si acelasi obiect. #cesta incapacitate de a extrage insusirile esentiale,
c-iar daca sunt de suprafata, face clar imposibila trecerea catre noitune. #stfel, caracterul
formal abstrac al gandirii este grav afectat, ea nemaifiind capabila sa genereze idei,
rarionamente care se indeparteaza mai mult sau mai putin de concret.
=* Pu%cta+&
,caracter-/area $e%era"a a $a%d-r-- ( 4 pct
,caracter-/area $e%era"a a e!r-e- ( 4 pct
, e1-de%t-erea -%#"ue%te- $a%d-r-- a0upra e!r-e- ( 5 pct
E6ep"u&
<2ndirea asigur$ memoriei c3teva tr$s$turi esen4iale*
" memoria este organizat$ logic 5i sistemic, 3ntre elementele sale stabilindu"se leg$turi de semnifica4ie,
de asem$nare"contrast, de subordonare 5i incluziune'
" memoria este activ$ ,aduce modificari si transformari atat in subiectul care memoreaza,cat si in
materialul memorat)
" memoria este mi(locit$ ,sublinieri, sc-eme, 3mp$r4irea pe unit$4i logice, exemplificarea 5i
aplicarea informa4iilor, no4iunilor, formulelor 3n rezolvarea efectiv$ a unor sarcini)
" memoria este inteligibila, logica ,presupune intelegerea logica a celor memorate si reactualizate,
organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie logica)
1ezvoltarea ontogenetic$ a g2ndirii 5i implicarea ei 3n sarcinile mnezice duce la apari4ia
memoriei voluntare 5i a memoriei logice. >n memoria voluntar$, este implicat$ nu doar voin4a ci
5i g2ndirea ,principiul realit$4ii). #poi, av3nd caracter multimediat, memoria voluntar$ apeleaz$ la
procedee speciale de facilitare ,procedee mnemote-nice). ;a urmare, productivitatea memoriei
voluntare este mai mare dec2t a celei involuntare.
1up$ gradul de 3n4elegere a celor memorate, distingem dou$ forme* mecanic$ i logic ?
detaliaz$ prin selec4ia esen4ialului@
1up$ modalitatea informa4ional$ preferen4ial$ se diferen4iaz$ memoria imagistic"intuitiv$ de
memoria verbal-simbolic.
Pastrarea de lunga durata este de tip ierar-izat, configura4ional, leg$turile dintre elemente pastrate
fiind logice. Ea are un caracter prin excelen4$ semantic.
Procesul reactualiz$rii este tributar g2ndirii 3n forma sa numit$ reproducere, 3n care se
realizeaz$ compara4ii logice 3ntre modelele alternative 5i se selecteaz$ modelul optim.
Aitarea se realizeaz$ dup$ o anumit$ dinamic$, ritmul s$u fiind sugerat de curba lui Ebbing-aus. 1ar
aceast$ curb$ se refer$ la silabe f$r$ sens@ Introducerea 3n4elegerii, a unor sensuri 5i semnifica4ii logice,
face ca ritmul uit$rii s$ fie mai lent.
, e1-de%t-erea -%#"ue%te- e!r-e- a0upra $a%d-r-- ( 5 pct
E6ep"u&
=emoria este condi4ia indispensabil$ a oric$rui demers psi-ic. Boate ac4iunile 5i activit$4ile
g2ndirii ,conceptualizarea, 3n4elegerea, rezolvarea de probleme, crea4ia) sunt posibile datorit$
memoriei. <andirea gaseste solutii la probleme complicate prin valorificarea informatiilor stocate si
organizat logic de memorie. !iecare cunostinta / solutie noua este la randul sau plasata, intr"o legatura
logica cu cunostintele inrudite in memorie, fapt ce usureaza pe viitor intelegerea.
;aracterul mi(locit al gandirii " 1esi gandirea este procesul psi-ic ce face cele mai complexe prelucrari
informationale cu privire la realitate, ea nu nu opereaza direct asupra realului ,asa cum fac procesele
senzoriale) ci asupra unor informatii *
" de(a extrase de procesele senzoriale si depozitate in memorie
" produse de propria ei functionare ,se foloseste de notiunile si rationamentele pe care le"a
produs de(a in experiente anterioare)
;onceptualizarea se realizeaz$ prin apelul la experien4a anterioar$ depozitat$ 3n memorie. >n
acest mod, conceptele empirice se formeaz$ pe baza experien4ei perceptive 5i a reprezent$rilor' la
r2ndul lor, conceptele empirice vor fi reactualizate din memorie servind ca material pentru
formarea conceptelor 5tiin4ifice. ;onceptele nou formate sunt stocate 3n =.1 de unde vor fi
activate selectiv cu prile(ul noilor sarcini cognitive.
>n4elegerea se bazeaz$ pe combinarea informa4iilor 5i a experien4ei acumulate. 1ac$ lipsesc
aceste informa4ii ,cu rol de cod) din memorie, 3n4elegerea nu este posibil$.
>n rezolvarea de probleme subiectul activeaz$ din =.1 algoritmii 5i strategiile adecvate 5i
selecteaz$ cuno5tin4ele care pot contribui la descoperirea solu4iei. =emoria este implicat$ 3n toate
fazele rezolv$rii de probleme. >n cazul problemelor complexe, p$strarea rezolv$rii par4iale este
necesar$ pentru articul$ri ulterioare.
9rganizarea conceptelor 3n (udec$4i 5i a (udec$4ilor 3n ra4ionamente ar fi imposibil$ f$r$
interven4ia suportului mnezic necesar p$str$rii 5i articul$rii componentelor cognitive p2n$ la
formularea concluziei ,rolul =:1).
9 mare parte a solu4iilor problemelor cu care ne confrunt$m sunt stocate 3n =.1 pentru a fi
ulterior folosite 3n situa4ii asem$n$toare. 1e asemenea, strategiile euristice 3ncununate de succes
sunt p$strate 3n =.1 pentru a fi ulterior folosite ca algoritmi.