OLIMPIADA DE PSIHOLOGIE

ETAPA JUDETEANA, BACAU

SUBIECTUL I 20 pct
Din punct de vedere psihologic, aptitudinile au o serie de caracteristici care le
individualizeaza in raport cu celelalte laturi ale personalitatii.
1) Definiti aptitudinile
2) Precizati in ce consta distinctia dintre aptitudini si capacitati
3) Descrieti succint aptitudinile elementare, simple si cele complexe
4) Evidentiati printr-un exemplu concret cum temperamentul poate nuanta
manifestarea aptitudinilor complexe

SUBIECTUL II 30 pct
Imaginatia, ca proces cognitiv complex de elaborare a unor imagini si proiecte noi, este cu atat mai
valoroasa, cu cat rezultatele sale se indeparteaza de ceea ce exista in experienta subiectului, si mai ales,
fata de ce a dobandit societatea. Exista o singura forma a imaginatiei care nu se supune in totalitate
acestui principiu al imaginatiei.
1) Identificati si definiti forma imaginatiei ce face partial exceptie de la principiul producerii de
imagini si idei originale, cat mai indepartate de experienta personala si a societatii
2) Evidentiati indirect rolul formei imaginatiei identificate in formare /dezvoltarea sistemului de
cunostinte / notional al unei persoane, prezentand posibelele consecinte negative ce ar putea aparea
la nivelul sistemului notional, daca forma imaginatiei in cauza nu ar exista
3) Prezentati relatiile reciproce dintre forma imaginatiei identificata si afectivitate

SUBIECTUL III 40 pct

Se da urmatorul fragment:
„Funes isi amintea nu numai fiecare frunza a fiecarui copac din fiecare padure, dar de asemenea si
fiecare moment in care le-a perceput... Acesta, să nu uităm, era incapabil de idei generale, platonice.
Nu numai ca era foarte dificil pentru dansul sa inteleaga ca simbolul generic de „caine” include o
gramada de indivizi de diferite marimi si forme; dar il deranja enorm faptul ca un caine vazut la
ora15:14 min (dintr-o parte) avea acelasi nume cu cainele vazut la 15:15 min ( din fata). Propriul sau
chip in oglinda, propriile maini il surprindeau de fiecare data cand si le vedea („Labirint”, Jorge Luis
Borges)
1) Identificați din fragmentul de mai sus 3 mecanisme psihice disfuncționale
2) Definiți cele 3 mecanisme psihice identificate
3) Pentru fiecare din cele 3 mecanisme psihice disfuncționale identificate, prezentați câte o
caracteristică care, așa cum reiese din fragmentul prezentat, este la rândul său afectată.
4) Evidențiați disfuncționalitățile ce apar la nivelul psihicului personajului Funes, ca urmare a afectării
mecanismelor psihice și a caracteristicilor identificate
5) Alegeti 2 dintre mecanismele psihice identificate in text ce se incadreaza in categoria proceselor
cognitive superioare, si prezentati interactiunea reciproca a acestora in conditiile functionarii lor
optime, adaptative
 BAREM DE CORECTARE

SUBIECTUL I – 20 PCT
1) Punctaj:
*definirea corecta a aptitudinilor - 2 pct
2) Punctaj:
*precizarea corecta a distinctiei dintre aptitudini si capacitati - 4 pct
3) Punctaj:
*descrie aptitudinile elementare, simple - 3 pct
*descrie aptitudinile complexe - 3 pct
4) Punctaj – 8 pct
* prezentarea unui exemplu relevant (in exemplul creat, sunt evidentiate
caracteristicile tipului / tipurilor temperamentale alese; este evidentiata
aptitudinea complexa si structura sa; este prezentata o situatie si un context
concret prin este evidentiata influenta temperamentului asupra aptitudinilor)

SUBIECTUL II – 30 PCT
1) Punctaj:
*identificarea imaginatiei reproductiva - 1 pct
*definirea corecta a imaginatiei reproductive - 2 pct
2) Punctaj:
*caracterizarea gandirii ca sistem de notiuni (defineste gandirea, notiunea, prezinta organizarea
notiunilor in structuri piramidale, mentioneaza tipurile de notiuni, evidentiaza formarea acestora pe
cale ascendenta (intuitiva) sau decendenta (deductiva)) - 4 pct
*evidentierea consecintelor negative ce pot aparea la nivelul formarii / dezvoltarii piramidei
conceptelor - 7 pct
- sistemul cognitiv al omului nu se mai poate dezvolta la potentialul sau maxim, el nemaiavand acces
la informatiile acumulate de alte persoane / umanitate si care care sunt transmise pe cale verbala (ex:
dificultati de intelegere a trecutului istoric, dificultati de intelegere a firului narativ al unei carti,
dificultate de empatizare, de intelegere a experientei subiective a celor din jur etc.)
- invatarea /intelegerea notiunilor este conditionata exclusiv de experienta proprie, traita. Daca acesta
este saraca, si sistemul notional va fi mai putin complex, notiunile abstracte fiind din ce in ce mai greu
de construit
- devine dificila, daca nu chiar imposibila evolutia gandirii in sens descendent (de la general la
particular, cand gandirea pleaca de la definitii, reguli si legi generale, pentru ca apoi sa se analizeze si
sa se inteleaga aspectele esentiale ale cazurilor particulare cercetate)
- exista posibilitatea ca, pe parcursul constructiei sistemului notional al individului, sa apara apara
erori la nivelul relatiilor de subordonare, coordonare, supraordonare intre notiuni, tocmai pentru faptul
ca o parte din notiunile la care aveam acces indirect la ele prin intermediul imaginatiei reproductive,
acum ne sunt necunoscute.
- exista posibilitatea ca insasi obiectivitatea si universalitatea sistemului notional sa fie afectata, fapt ce
poate duce la deteriorarea limbajului si a comunicarii intre oameni si de aici un profunde regres psihic
al umanitatii
3) Punctaj:
*definirea formei imaginatiei involuntare aleasa (visul din timpul somnului / reverie) - 2pct
*defineste afectivitatea – 2 pct
*evidentierea modului in care imagintia reproductiva influenteaza afectivitatea- 6 pct
Exemplu:
- imaginatia reproductiva intretine interesul si starea emotionala optima pentru asimilarea de cunostinte
noi (ex: lecturarea unei carti, a unei fise de documentare, intelegerea unor evenimente istorice etc.)
- de foarte multe ori, imaginatia reproductiva utilizeaza procedeeul imaginativ ”empatia”, ce presupune
capacitatea de transpunere în plan imaginativ în sfera trăirii simţămintelor, atitudinilor altei persoane
(ex: atunci cand ascultam un prieten si incercam sa intelegem experienta fericita sau nefericita prin
care a trecut, cand lecturam un roman si vrem sa intelegem trairile afective ale personajului favorit
etc.), acest lucru ducand atat la imbogatirea campului cognitiv a individului, cat si la cel afectiv
-in combinatorica imaginatiei reproductive sunt utilizate imagini, idei, ce sunt insotite de anumite
tonalitati afective. Astfel, rezultatele imaginatiei reproductive sunt insotite la randul lor de trairi
afective ce le pot imbogati, sau macar nuanta pe ce cele deja existente
* evidentierea modului in care afectivitea influenteaza imaginatia reproductiva - 6 pct
Exemplu:
- declanşează şi potenţează permanent actele imaginative, inclusiv pe cele ale imaginatiei reproductive
(de ex, implicarea emotionala a unui individ duce la o receptivitate mai mare a acestuia fata de anumite
elemente ale realului, permitand aducerea in prim plan a unor imagini din experienta sa anterioara ce
vor constitui materialul cognitiv pentru ”reproducerea” datelor transmise de ceilalti (Aceste date exista
in prezent sau in trecut, dar care nu fac parte din experienta directa a persoanei)
- imaginile si ideile aduse in prim plan de afectivitate au un caracter subiectiv, personal, si de aceea, în
cadrul uneia şi aceleiaşi teme, apar deosebiri inter-individuale semnificative pe linia reproducerii
imaginative (ex: tabloul răscoalelor ţărăneşti din 1907, realizat de diferiţi scriitori şi istorici,
personajele unui roman sunt deseori întrupate prin actori cunoscuţi şi apreciaţi de către cititor sau prin
rude, prieteni, cunoştinţe),c eea ce nu se întâmplă în cazul reproducerii memorative
- cu cat este mai mare implicarea emotionala a subiectului, cu atat imaginatia reproductiva presupune
mai putin efort voluntar, deci, mai putin consum energetic; insa, o implicare emotionala prea mare (ce
depaseste optimul afectiv, poate duce la o scaderea randamentului imaginatiei reproductive)

SUBIECTUL III – 40 PCT

1) Punctaj: cate 1 pct pentru fiecare mecanism psihic identificat => 1pct x 3 mecanisme psihice
identificate=3pct

2) Punctaj: cate 2 pct pentru fiecare mecanism psihic definit => 2pct x 3 mecanisme psihice
definite=6pct

3) Punctaj: cate 2 pct pentru descrierea unei caracteristici a unui mecanism psihic identificat =>
2pct x 3caracterstici = 6 pct
OBS: Chiar daca elevul a descris mai mult de o caracteristica pentru un mecanism psihic, punctajul
maxim acordat este de 3 pct pentru acel mecanism (ex: daca a descris atat caracterul activ, cat si cel
selectiv al memoriei, i se acorda 3 pct pentru caracteristicile mecanismului psihic „memoria”)

MEMORIE- Caracteristicile afectate:

- carcaterul activ al memoriei (memoria aduce modificari si transformari atat in subiectul care
memoreaza,cat si in materialul memorat)
- caracterul selectiv al memoriei (nu se memoreaza, stocheaza si reactualizeaza absolut totul, ci
doar o parte a informatiilor -mai ales informatiile semnificative, cu valoare si utilitate psiho-
sociala si profesionala)
- caracterul relativ fidel al memoriei (memoria nu e o copie fotografica / fidela a realitatii,
intiparirea, stocarea si reactualizarea realizandu-se cu o precizie aproximativa)
 - caracterul inteligibil (logic) al memoriei (presupune intelegerea logica a celor memorate si
reactualizate, organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie logica)

REPREZENTĂRI - Caracteristicile afectate:

- calitatea de a reflecta schematic insusirile concrete, de suprafata, ale obiectelor si
fenomenelor
- calitatea de a reflecta imaginea panoramica a obiectului (obiectul reprezentat poate fi sesizat
din toate pozitiile )
- calitatea de a detasa imaginea obiectului reprezentat de obiectele de fond cu care au fost
percepute

GANDIRE - Caracteristicile afectate:

- caracterul procesual (Exprima caracterul infinit al cunoașterii umane care nu ajunge niciodată
la produse cognitive definitive. Pe verticala cunoasterii, gandirea evolueaza in sens ascendent si
in sens descendent, demers ce vizeaza modul si nivelul de procesare a informatiei (procesare
inductiva sau deductiva, rezultand concepte / notiuni empirice sau stiintifice)
- caracterul mijlocit (Desi gandirea este procesul psihic ce face cele mai complexe prelucrari
informationale cu privire la realitate, ea le face in principal cu ajutorul (prin mijlocirea)
limbajului.Astfel,gandirea omului, in loc sa opereze direct cu lucrurile, ea opereaza in plan
mintal cu simbolurile lucrurilor, adica cu cuvintele. Gandirea omului este prin excelenta
verbala; ea se foloseste de modelele lingvistice (cuvinte, structuri gramaticale) atunci cand face
prelucrari complexe in forma rationamentelor, judecatilor etc.)
- caracterul abstract-formal (Gandirea sesizeaza acele insusiri esentiale si constante ale
obiectelor care se indeparteaza de orice imagine concreta(insusiri abstracte). Astfel, gândirea se
desfășoară intr-un plan mintal ascuns, invizibil, unde insusirile concrete ale obiectelor si
fenomenelor sunt treptat eliminate si cele de profunzime, esentiale sunt selectate astfel incat
acestea ajung sa caracterizeze nu doar un obiect ci o clasa / categorie intreaga de obiecte)
- caracterul formal (logic) (Exprima faptul ca gândirea se ghidează după reguli, norme stricte si
nu-si îngăduie sa se abată de la ele si pretinde același lucru si din partea lumii exterioare cu
care interacționează)
- Caracterul finalist (Exprima faptul ca gândirea are ca finalitate adaptarea de nivel superior a
omului prin elaborarea de soluții, explicații, predicții cu privire la situațiile problematice cu
care se confrunta omul)

LIMBAJ- Caracteristicile afectate:

- funcționalitatea cuvântului, ca un instrument al gândiri (cuvantul nu mai poate condensa
informatiile privind insusirile de suprafata sau de profunzime ale obiectelor, fiintelor,
fenomenelor etc.; nu se mai poate transforma in noțiune)

4) Punctaj - 5 pct
Explica in termeni de specialitate dificultatile psihice pe care le are personajul Funes,
evidentiind legaturile deficitare existente intre cele 3 mecanisme si cum se influenteaza ele
negativ, in conditiile existentei unor perturbari la nivelul functionalitatii lor.
Exemplu: Faptul ca Funes avea hipermnezie, acest aspect ii afecta personajului functionalitatea
memoriei, pe linia capacitatii sale de a fi selectiva. Acesta incapacitate a individului de a
memora, pastra si reactualiza doar informatiile semnificative, valoroase ii supraglomera
memoria, facand-o sa nu mai poata sa extraga cu usurinta informatiile considerate utile la un
moment dat. Mai mult decat atat, existenta unor perturbari la nivelul reprezentarii, mai ales pe
linia capacitatii acesteia de a extrage o schema cu insusirile concrete ale obiectelor perceptute
anterior, dar si a capacitatii de a constru o imagine panoramica a obiectului reprezentat, face
aproape imposibila evolutia psihicului catre procesul cognitiv superior numit „Gandirea”.
Coreland cele doua mecanisme psihice afectate, rezulta faptul ca memoria sa se incarca cu
imagini ale aceluiasi obiect sesizat in contexte temporale si spatiale diferite, fara a constientiza
 ca este vorba de unul si acelasi obiect. Acesta incapacitate de a extrage insusirile esentiale,
chiar daca sunt de suprafata, face clar imposibila trecerea catre noitune. Astfel, caracterul
formal abstrac al gandirii este grav afectat, ea nemaifiind capabila sa genereze idei,
rarionamente care se indeparteaza mai mult sau mai putin de concret.

5) Punctaj:
*caracterizarea generala a gandirii – 4 pct
*caracterizarea generala a memoriei – 4 pct
* evidentierea influentei gandirii asupra memoriei – 6 pct
Exemplu:
Gândirea asigură memoriei cîteva trăsături esenţiale:
- memoria este organizată logic şi sistemic, între elementele sale stabilindu-se legături de semnificaţie,
de asemănare-contrast, de subordonare şi incluziune;
- memoria este activă (aduce modificari si transformari atat in subiectul care memoreaza,cat si in
materialul memorat)
- memoria este mijlocită (sublinieri, scheme, împărţirea pe unităţi logice, exemplificarea şi
aplicarea informaţiilor, noţiunilor, formulelor în rezolvarea efectivă a unor sarcini)
- memoria este inteligibila, logica (presupune intelegerea logica a celor memorate si reactualizate,
organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie logica)

Dezvoltarea ontogenetică a gândirii şi implicarea ei în sarcinile mnezice duce la apariţia

memoriei voluntare şi a memoriei logice. În memoria voluntară, este implicată nu doar voinţa ci
şi gândirea (principiul realităţii). Apoi, avînd caracter multimediat, memoria voluntară apelează la
procedee speciale de facilitare (procedee mnemotehnice). Ca urmare, productivitatea memoriei
voluntare este mai mare decât a celei involuntare.
După gradul de înţelegere a celor memorate, distingem două forme: mecanică şi logică –
detaliază prin selecţia esenţialului!
După modalitatea informaţională preferenţială se diferenţiază memoria imagistic-intuitivă de
memoria verbal-simbolică.

Pastrarea de lunga durata este de tip ierarhizat, configuraţional, legăturile dintre elemente pastrate
fiind logice. Ea are un caracter prin excelenţă semantic.
Procesul reactualizării este tributar gândirii în forma sa numită reproducere, în care se
realizează comparaţii logice între modelele alternative şi se selectează modelul optim.
Uitarea se realizează după o anumită dinamică, ritmul său fiind sugerat de curba lui Ebbinghaus. Dar
această curbă se referă la silabe fără sens! Introducerea înţelegerii, a unor sensuri şi semnificaţii logice,
face ca ritmul uitării să fie mai lent.

* evidentierea influentei memoriei asupra gandirii – 6 pct

Exemplu:
Memoria este condiţia indispensabilă a oricărui demers psihic. Toate acţiunile şi activităţile
gândirii (conceptualizarea, înţelegerea, rezolvarea de probleme, creaţia) sunt posibile datorită
memoriei. Gandirea gaseste solutii la probleme complicate prin valorificarea informatiilor stocate si
organizat logic de memorie. Fiecare cunostinta / solutie noua este la randul sau plasata, intr-o legatura
logica cu cunostintele inrudite in memorie, fapt ce usureaza pe viitor intelegerea.
Caracterul mijlocit al gandirii - Desi gandirea este procesul psihic ce face cele mai complexe prelucrari
informationale cu privire la realitate, ea nu nu opereaza direct asupra realului (asa cum fac procesele
senzoriale) ci asupra unor informatii :
- deja extrase de procesele senzoriale si depozitate in memorie
- produse de propria ei functionare (se foloseste de notiunile si rationamentele pe care le-a
produs deja in experiente anterioare)
Conceptualizarea se realizează prin apelul la experienţa anterioară depozitată în memorie. În
acest mod, conceptele empirice se formează pe baza experienţei perceptive şi a reprezentărilor; la
rândul lor, conceptele empirice vor fi reactualizate din memorie servind ca material pentru
formarea conceptelor ştiinţifice. Conceptele nou formate sunt stocate în MLD de unde vor fi
activate selectiv cu prilejul noilor sarcini cognitive.
Înţelegerea se bazează pe combinarea informaţiilor şi a experienţei acumulate. Dacă lipsesc
aceste informaţii (cu rol de cod) din memorie, înţelegerea nu este posibilă.
În rezolvarea de probleme subiectul activează din MLD algoritmii şi strategiile adecvate şi
selectează cunoştinţele care pot contribui la descoperirea soluţiei. Memoria este implicată în toate
fazele rezolvării de probleme. În cazul problemelor complexe, păstrarea rezolvării parţiale este
necesară pentru articulări ulterioare.
Organizarea conceptelor în judecăţi şi a judecăţilor în raţionamente ar fi imposibilă fără
intervenţia suportului mnezic necesar păstrării şi articulării componentelor cognitive până la
formularea concluziei (rolul MSD).
O mare parte a soluţiilor problemelor cu care ne confruntăm sunt stocate în MLD pentru a fi
ulterior folosite în situaţii asemănătoare. De asemenea, strategiile euristice încununate de succes
sunt păstrate în MLD pentru a fi ulterior folosite ca algoritmi.