IMAGINATIA

Imaginatiaestemaiimportantadecatcunoasterea,cunoastereaestelimitata, imaginatia
inconjoaralumea. (AlbertEinstein)
Totceeaceitipotiimaginaestereal. (PabloPicasso)
Imaginatia - definitie
Imaginatia este procesul cogniti superior prin care se produc imagini si proiecte noi pe
ba!a prelucrarii (combinarii si transformarii) datelor din e"perienta anterioara.
-#umai omul este capabil de performanta reali!arii unitatii dintre trecut, pre!ent si
iitor de a imagina.
-Imaginatia este un proces psi$ic cogniti comple" care apare in conte"tul eforturilor
omului de a se adapta la mediu% ea apare pe o anumita treapta a de!oltarii psi$ice
umane, dupa de!oltarea repre!entarilor, ac$i!itia limbajului, eolutia gandirii si
imbogatirea e"perientelor de iata.
- Imaginatia este in continua interactiune cu celelate procese psi$ice&
- 'emoria este cea care ofera imaginatiei material pentru combinatii ( repre!entari,
idei, trairi afectie, etc. ( si totodata consera produsele sale finale.
-)andirea ofera cunoasterea si intelegerea realitatii si totodata g$idea!a intr-o oarecare
masura transformarile imaginatie% imaginatia participa la elaborarea ipote!elor si gasirea
unor strategii pentru re!olarea problemelor prin e"plorarea necunoscutului, a
posibilului, a iitorului% imaginatia facilitea!a inatarea prin intelegerea si integrarea
superioara a noilor cunostinte.
-*imbajul este fundamental necesar imaginatiei, cuintele ( ca si instrumente ale
operarii mintale ( permit eocarea selectia a ideilor si repre!entarilor, punerea lor in
cele mai ariate relatii pe care imaginatia le poate plasmui.
-Afectiitatea are o interactiune speciala cu imaginatia& tensiunea emotionala pe care
omul o traieste la un moment dat stimulea!a eocarea elementelor e"perientei anterioare
si apoi combinarea ariata si neasteptata a acestora% momentele de ma"ime trairi afectie
(po!itie sau negatie) sunt urmate de un ma"imum al productiitatii imaginatie%
-'otiatia are un rol deosebit in dinamica imaginatiei, dorintele puternice si aspiratiile
fiecaruia determinand producerea de proiectii imaginatie indiiduale.
-Personalitatea intreaga este definita si legata de imaginatie, deoarece e"perientele
de iata, dinamica temperamentala, orientarile dominante si configuratia caracteriala
g$idea!a combinarile imaginatie si le finali!ea!a in produse specifice pentru fiecare.
I'A)I#ATIA+
- ,onfruntarea cu situatii noi, necesitatea de a anticipa desfasurarea actiitatilor in
detaliile lor specifice fac indispensabil apelul permanent la imaginatie.Imaginatia este
factorul prin care se pot depasi rutina, conformismul, stereotipurile. Acest lucru se poate
reali!a doar printr-o atitudine desc$isa spre nou, spre creatie, care este re!ultat al
educatiei in acest sens. Imaginatia sta la ba!a actiitatii creatoare a omului, actiitati
aducatoare de nou in toate domeniile ietii umane& stiinta, te$nica, arta, etc+ Imaginatia
se afla la ba!a eolutiei intregii ciili!atii umane, omul intai imaginand si apoi punand in
practica. Promoarea unui stil de iata neconserator, maleabil si desc$is la noile alori,
inatarea prin descoperire si c$iar e"ersarea propriu-!isa a modalitatilor creatie trebuie
sa fie un de!iderat al fiecaruia dintre noi, deoarece doar astfel progresul uman este posibi-
./0'E*E I'A)I#ATIEI
-1upa criteriul originalitatii produsului imaginat se disting&
a) Imaginatia reproductia& reali!area unor imagini noi pentru subiect pe ba!a
informatiilor erbale primite, sau a unor sc$eme% foarte utili!ata la scoala in procesul
inatarii, permite reconstituirea realitatii trecute sau pre!ente care nu poate fi cunoscuta
direct. Este diferita de memorie, deoarece amintirile se ba!ea!a pe fapte reale, re!ultate
intr-un proces percepti% imaginatia se desprinde de concret, rearanjea!a datele despre
real, se proiectea!a in iitor.
b)Imaginatia creatoare& aceea care aduce noul, originalul, contribuind la progresul tuturor
domeniilor de actiitate umana. ,onsiderata de catre unii sinonima cu fante!ia, aceasta
imaginatie are ca re!ultat operele moderne si clasice, eseurile, desenele, creatia culturale%
si in iata cotidiana fiecare dintre noi o utili!am, ea este implicata in toate actiitatile
omului% la ba!a asocierii imaginilor stau raporturile emotionale de preferinta sau de
repulsie. E"& situatia in care un roman este pe de o parte creat si pe de alta parte citit&
scriitorul foloseste imaginatia creatoare, iar cititorii folosesc imaginatia reproductia cand
il citesc, fiecare reproducandu-si ce a produs scriitorul functie de personalitatea si
cunostintele sale+ Asa se e"plica de ce 2 filme facute de 2 regi!ori dupa aceeasi carte nu
sunt deloc identice.
- 1upa criteriul implicarii ointei in actul imaginati re!ulta&
a) Imaginatie oluntara& imaginatia reproductia si creatoare (descrise mai sus)
b) Imaginatie inoluntara& isul din timpul somnului si reeria.
-3isul din timpul somnului este o forma de imaginatie inconstienta si inoluntara ce
consta intr-o succesiune de imagini derulate scenic, uneori $aotic si aand caracter
simbolic. 4igmund .reud, intemeitorul psi$anali!ei acorda o mare importanta iselor,
considerandu-le modul cel mai sigur de cunoastere a inconstientului si instituind ideea
ca isele sunt re!ultat al dorintelor noastre ascunse, sau neindeplinite. ,ercetarile
moderne demonstrea!a ca isul este un fenomen natural, normal, c$iar necesar, care
apare intr-o anumita perioada a somnului ( somnul parado"al ( cand se mai pastrea!a
legaturi dintre stimulii din mediu si creier% de aceea isele despre un organ aflat in
suferinta, sau cele legate de eenimente stresante si importante din pre!ent.
-0eeria (isul diurn, cu oc$ii desc$isi)& are loc in starea de eg$e si consta in
derularea libera a unor imagini atunci cand persoana se afla in stare de rela"are% are ca
suport dorinte, sperante, na!uinte si este putin, sau deloc cen!urat rational, prieste
frecent relatiile interumane si este orientat afecti si motiational% apare cu precadere
la adolescenti si tineri si are efect de rela"are.
Procedeele imaginatiei
Prelucrarea informatiilor in demersul imaginati se face printr-o serie de procedee
- Aglutinarea (combinarea sau amalagamarea) 5 combinarea unor parti preluate de la
lucruri diferite (sirena, creionul cu guma, telefonul cu camera foto, altoirea plantelor)%
- Amplificarea sau diminuarea 5 modificarea proportiilor (4etila, .laman!ila, 1egetica,
masini-utilaje de dimensiuni foarte mari 6 in miniatura, fustele mini, sporirea ite!ei
automobilelor, minicamera de luat ederi, copacii bonsai, dictionar de bu!unar, etc+)
- 'ultiplicarea sau omisiunea 5 modificarea proportiilor 6 numarului de componente
(balaurul cu sapte capete6 calaretul fara cap, modificarea genetica a legumelor& ciorc$ini
de struguri cu multe boabe 6 struguri fara samburi, fusta cu oalne 6 roc$ia fara spate,etc.)
- Empatia 5 punerea imaginara in locul cuia, e o modalitate de cunoastere si
intelegere a altora, a efectului actiunilor noastre asupra altuia
- 1ii!area sirearanjarea intr-un intreg ce nu are corespondent in realitate, a condus la
crearea bratului electronic in te$nica robotilor
- Adoptarea 7i substituirea se refera la infaptuirea unui principiu in alt conte"t material
fatade cel in care a fost descoperit. 1e e"emplu, principiul autoreglarii descoperit in
functionarea organismului a fost aplicat in te$nica robotilor. 4ubstituirea demateriale
agenerat inlocuirea materialelor traditionale cu cel eplastice%
8ibliografie
9. ,osmoici, A. (2::;), Psi$ologie generala, Editura Polirom,
8ucuresti (editia originala&9<<=)
2. Ali!a Aredeleanu, 4abina 1orneanu, #icolae 8alta,'arele
1ictionar Al Psi$ologiei Editura Trei 2::= 8ucuresti(aceasta editie
este ba!ata pe *arousse-grand 1ictionnairede la Ps>c$ologie,
*arousse, 9<<<-tradus)
?. @late, '. (9<<<), Psi$ologia mecanismelor cognitie,Editura
Polirom, 8ucuresti
A. @late, '. (coordonator% 'i$ai A.% #icolae '.% Tinca ,. (2::;),
Psi$ologie, Editura Aramis, 8ucuresti, (editia originala)
;. Tinca ,. (2::;) .undamentele psi$ologiei
-