Imaginaia

1.Definirea si caracterizarea imaginatiei

In contextul eforturilor indelungate ale omului de a se adapta la mediu acesta a
dobandit un nou proces psihic,cel imaginativ. Omul poate sa-si reprezinte lucruri pe care
nu le-a vazut niciodata, numai pe baza descrierii facute de alta persoana spre exemplu.
Dispunand de imaginatie omul poate sa-si elaboreze mintal scopul si planul desfasurarii
activitatii,pe baza caruia sa se conduca,sa-si regleze permanent actiunile,sa evite erorile si
sa aiba mai mare eficienta. Mai mult chiar omul poate interveni activ,creativ in
ambianta ,poate obtine mereu ceva nou,ceea ce l-a si facut sa fie creator de cultura.
Imaginatia este un proces cognitiv complex de elaborare a unor imagini si proiecte
noi, pe baza combinarii si transformarii experientei.
Acest proces complex apare pe o anumita treapta a dezvoltarii sale psihice ,adica dupa ce
au aparut alte procese care-i pregatesc desfasurarea :dezvoltarea reprezentarii,achizitia
limbajului ,evolutia inteligentei,imbogatirea experientei de viata.
De fapt imaginatia odata aparuta interactioneaza permanent cu toate procesele psihice si
mai ales cu memoria ,gandirea si limbajul.
Memoria-este cea care ofera material de combinare pentru imaginatie cum ar fi :
reprezentari,idei,trairiri afective si totodata conserva produsele sale finale.
O legatura puternica exista intre gandire si imaginatie,cele doua procese se aseamana dar
se si deosebesc, se afla in interactiune.Prin gandire omul cunoaste si intelege ceea ce este
esential,necesar,din realitatea existenta sau ceea ce este ipotetic dar fundamentat logic.
Imaginatia exploreaza cu precadere necunoscutul ,posibilul ,viitorul.
Imaginatia nu ar fi posibila in absenta limbajului deoarece el permite evocarea selectiva a
ideilor si a reprezentarilor.Prin intermediul limbajului gandirea poate stimula evocarea
ideilor ,precum si punerea lor in relatii complexe.
De asemenea imaginatia are o interactiune speciala cu afectivitatea.Tensiunea emotionala
pe care o traieste omul la un moment dat stimuleaza evocarea elementelor experientei
anterioare si apoi combinarea variata si neasteptata a acestora.Emotiile si sentimentele
sunt conditii activatoare si energizante ale imaginatiei. Se stie ca momentele de intense
trairi afective sunt urmate de un maximum al productivitatii imaginare.

Imaginatia joaca un rol important in activitatea umana fiind inclusa ca o veriga a

creativitatii. Aceasta are trei insusiri :
-fluiditate ( posibilitatea de a ne imagina in timp scurt un mare numar de
imagini,situatii,etc)
-plasticitate (usurinta de a schimba modul de abordare a unei probleme, cu un procedeu
nu poate fi aplicat )
-originalitate (raritatea statistica a unui raspuns ,este expresia noutatii )
Imaginatia are un rol important in procesul de adaptare,deoarece campul
cunoasterii umane se largeste ,omul detasandu-se de aici si acum pentru a explora
posibilul ,realizandu-se unitatea intre trecut ,viitor si prezent.

2. Procedeele imaginatiei
Un procedeu imaginativ este un mod de operare mintala bazat pe o insiruire de
compuneri si recompuneri ,de operatii de analiza si sinteza care conduc la rezultate
diferite din punct de vedere calitativ si cantitativ.Combinatorica imaginativa este atat de
noua inedita,originala, incat ea este intr-o continua generare de noi si noi procedee.in
continuare le vom enumera pe cele mai cunoscute si des folosite :
Aglutinarea-consta intr-o noua organizare a unor parti usor de identificat si care au
apartinut unor lucruri,fiinte,fenomene.Acest procedeu a fost folosit mult din
mitologie( imaginea sirenei,centaurului),astazi se foloseste in tehnica.
Amplificarea sau diminuarea-se refera la modificarea dimensiunilor unei structuri
initiale,obtinandu-se efecte noi.Este folosita in crearea povestilor pentru copii si a
personajelor.
Multiplicarea sau omisiunea-se refera la modificarea numarului elementelor pastranduse identitatea lor. Efectul nou rezulta din inmultirea unor componente sau eliminarea
unora.In creatia artistica aceste procedee sunt mereu utilizate( ex : coloana infinitului
,masa tacerii , etc ).
Tipizarea presupune extragerea trasaturilor tipice ,caracteristice unui grup de persoane
trasaturi care sunt individualizate intr-un personaj ,ex tipul lingusitorului , avarului ,
seducatorului. ( tipologii umane )

Analogia- consta in compararea a doua serii de obiecte care au in comun anumite insusiri
,iar unul din obiecte are o insusire in plus si pe baza rationamentului prin analogie se
considera ca si celalat obiect are aceea insusire.

3. Formele imaginatiei
Fiind un proces complex imaginatia se desfasoara in forme variate. Ele au fost clasificate
dupa mai multe criterii dar cele mai des folosite au fost prezenta intentionalitatii si
implicarea activa in actele imaginative. :
Formele involuntare :visul din timpul somnului si reveria .
Formele voluntare :reproductiva,creativa ,visul de perspectiva .
Visul din timpul somnului- este definit drept o suita de imagini si de fenomene psihice
care intervin in timpul somnului ,fata de care subiectul este mai mult spectator ,de aceea
se spune ca are si un caracter scenic.Visul dureaza de la 10-15 minute ,la inceputul si la
sfarsitul noptii si constituie circa un sfert din timpul somnului. Intamplarile din vis
constituie o aventura la care participam intens afectiv ,aventura pe care o consideram
reala. In vis nu sunt respectate principiile gandirii logice,visul producandu-se in sfera
inconstientului. Se considera ca visul are un caracter simbolic ,semnificatia putand sa fie
individuala sau generala.
S.Freud sustine ca visul reprezinta dorintele si asteptarile persoanei care in stare de vehe
nu sunt satisfacute si sunt chiar inhibate constient si voluntar.In stare de somn cand
reglajele constiente slabesc dorintele si temerile apar in prim-plan si actualizeaza acele
imagini legate de ele. Astfel dorintele se pot asocia cu imagini ce reprezinta un fel de
satisfacere deghizata a lor. Pentru descifrarea viselor e necesara descoperirea legaturilor
cu actiunile,relatiile,preocuparile persoanei in starea de veghe.
Reveria -se desfasoara in timpul starilor de veghe si de relaxare cand parca cel in cauza
isi lasa gandurile sa vagabondeze. Popular ea este numita visare cu ochii deschisi ,caz in
care individul se lasa antrenat intr-un flux de imagini si de idei care merg in directia
dorintelor sale sustragandu-se gandirii logice.Reveria este un fel de experiment mintal
privind indeplinirea fictiva a dorintelor si asteptarilor reducand astfel tensiunea psihica

interna generata de ele. Reveria de scurta durata poate fi o cale a stimularii creativitatii,in
timp ce cea prelungita poate fi defavorabila dezvoltarii personalitatii.
Imaginatia reproductiva este o forma, activa constienta si voluntara constand in
construirea mintala a imaginii unor realitati existente in prezent sau in trecut , dar care nu
pot fi percepute direct. Combinarea de idei si imagini se realizeaza sub influenta unor
indicatii concrete , a unor schite sau cel mai frecvent a indicatiilor si descrierilor verbale.
Imaginatia reproductiva largeste foarte mult campul mintal , ea intretine interesul si
starea optima de atentie in lectura unei carti.
Imaginatia creatoare- este cea mai activa si complexa forma a imaginatiei. Ea de
deosebeste de cea reproductiva , pentru ca este orientata spre ceea ce este posibil , ce tine
de viitor si este nou. Produsul imaginatiei creatoare este un proiect mintal caracterizat
prin : noutate , originalitate , ingeniozitate , personalizare.
Printre cei mai puternici stimuli ai imaginatiei creatoare sunt : interesul pentru nou ,
trebuinta de autorealizare , increderea in posibilitatile proprii , curiozitatea , tendinta de a
explora necunoscutul.
Visul de perspectiva consta in proiectarea constienta si voluntara a drumului propriu de
dezvoltare in acord cu posibilitatile personale si cu conditiile si cerintele sociale. Acesta
contribuie la formarea idealului de viata si prin el la motivarea activitatilor curente , a
optiunilor profesionale , a actiunilor de autoformare si autoeducare.
Imaginatia prin specificul sau exploreaza necunoscutul , inexistentul , chiar
incredibilul , largind considerabil campul cunoasterii umane , inovand , inventand ,
generand noul .
Locul sau central in manifestarea personalitatii poate fi indeplinit numai in
conditiile unei stranse legaturi cu gandirea care ii sustine , verifica si evalueaza
rezultatele si o fereste de greseli si alunecari in fantezii inutile .