Formele imaginaţiei

Fiind un proces complex, imaginaţia se desfăşoară în forme variate, de la

înlănţuirea emoţională la combinările intenţionale simbolice şi semantice în care gândirea
şi limbajul au un rol important.
De-a lungul timpului, formele imaginaţiei s-au clasificat după mai multe criterii,
cele mai cunoscute fiind prezenţa inteţionalităţii şi după implicarea activă. Formele
active şi voluntare​ ale imaginţiei sunt: imaginaţia reproductivă, imaginaţia creatoare şi
visul de perspectivă; iar cele ​involuntare şi pasive ​sunt: visul din timpul somnului şi
reveria( visul cu ochii deschişi).
Visul din timpul somnului ​este​ ​o formă de imaginare involuntară car e se
manifestă în stare de somn paradoxal. În stare de somn când este diminuata controlul şi
reglajul conştient în acord cu cerinţele realităţii apar în prim plan imaginile care satisfac
dorinţele reprimate şi refulate din starea de veghe. În vis dispare sentimentul realităţii,
referinţele spaţio-temporale, rezistenţele şi interdicţiile realului, ceea ce duce la o
libertate totală a asocierii imaginative, adesea bizară şi absurdă, complet desprinsă de
realitate.
Atunci când imaginile din timpul somnului paradoxal apar au continuitate,
asemenea unui film se spune ca visul are un caracter scenic. Pe lângă caracterul scenic,
visul mai are şi un caracter simbolic, deoarece prin intermdiul său sunt exprimate într-un
anumit fel ceea ce se află în inconştient.
Visul are şi o funcţie de stocare mnezică a informaţiilor, de trecere a lor din
memoria de scurtă durată în memoria biochimică, de lungă durată.
Reveria( visul cu ochii deschişi) ​este o formă de imaginare care constă în visarea
de zi , visare în stare de vghe sau cu ochii deschişi. O înlănţuire liber asociativă de
imagini determinata de derularea emoţională tematizată afectiv pentru satisfacerea fictivă
a dorinţelor.
Imaginaţia reproductivă​ este o formă voluntară şi activă de imaginare care constă
în reconstituirea mentală a realităţii din trecut sau prezent, ce nu poate fi percepută direct.
Constă în transpunerea în imagini a informaţiilor transmise pe cale verbală, având rol
deosbit în lectura literară şi în învăăţarea şcolară a diferitelor ştiinţe( istorie, geografie,
geologie, etc.).
Imaginaţia creatoare​ este cea mai importantă formă de imaginare, fiind o
componentă esenţială a a activităţii creatoare. Este activă şi creatoare, subordonată unui
scop creativ de producere a noului în diferite domenii de activitate . În cazul imaginaţiei
reproductive cuvintele preced imaginile mintale, în timp ce în cazul celei productive
imaginile peced cuvintele, fiind mai întâi create de un autor şi apoi transpuse în forme
verbale comunicabile.
Visul de perspectivă​ contă în proiectarea conştientă şi voluntară a drumului
propriu de dezvoltare în raport cu societatea şi cu sine. Duce la formarea idealului de
viaţă şi la motivarea activităţilor.
 ​ roiect de lecţie
P
Unitatea de învăţamânt: C. N. „Carol I ”
Data: 24. 11. 2010
Clasa: a X-a I
Propunător: Preda Mirabela
Disciplina: Psihologie
Subiectul: Procesarea informaţiilor
Tema lecţiei: Formele imaginaţiei
Tipul lecţiei: Comunicarea de noi informaţii, cunoştinţe
Obiective operaţionale
a) ​Cognitive​:
O​1 ​– să înţeleagă ce înseamnă formele imaginaţieie;
O​2​ – să opereze cu uşurinţă cu trermeni precum: vis din timpul somnului, reverie,
imaginaţie reproductivă, imaginaţie creatoare şi vis de perspectivă; să ştie să facă difernţa
între aceşti termeni;
O​3​ – să facă diferenţa între voluntar şi involuntar, respectiv pasiv şi activ;
O​4 ​– să cunoască utilitatea imaginaţiei şi a formrlor sale;
O​5 ​– să folosească în mod corect şi coerent informaţiile primite.
b) ​Afective
O​6​ – să manifeste interes pentru lecţie;
O​7 ​– să fie activi;
O​8 ​– să-şi dorească săfie remarcaţi , apreciaţi pe parcursul activităţii.
c)​ Psihomotorii
O​9 ​– să aibă o poziţie corectă în bancă;
O​10 ​ - să manifeste interes pentru activivitatea în curs şi să îşi dezinhibe receptorii pe
parcursul activităţii.
Principii didactice:
- principiul respectării particularităţilor de vârstă şi individuale;
- principiul accesibilităţii cunoştinţelor;
- principiul instituirii temeinice a cunoştinţelor;
Bibliografie:
- Manualul de psihologie, Editura Humanitas, Bucureşti 2005
- Manualul de psihologie, Editura Polirom, Bucureşti 2008
- Manualul de psihologie, Editura Aramis, Bucureşti, 2005
- „ Pihologie pentru pregătirea profesorilor”, Crăciun Romulus, Editura Universitaria
Croiova, Craiova, 2007
 Scenariul desfăşurării activităţii

Conţinutul şi
Etape, timp, Metode şi
strategia
obiective mijloace
didactică
Activitatea Activitatea
profesorului elevilor
Organizarea - se notează
clasei absenţii; - pregătesc
3 min. -se asigură materilalele
condiţiile pentru o necesare pentru
O​9
bună desfăşurarea oră;
O​10 a activităţi;
Verificarea - verificarea constă - participă la - conversaţia;
cunoştinţelor în pe exemple şi discuţii; - explicaţia;
10 min. recapitulare din - spun ce au reţinut - exerciţii orale;
O​6 lecţia anterioară; din lecţia trecută;
O​7 - se citeşte tema; - citesc tema;
O​8
Discuţii - se aduc în - sunt atenţi la - explicaţia
introductive discuţie termeni cu explicaţiile didactică
2 min. care elevii vor intra profesorului; - conversaţia;
O​6 în contact; - participă la
O​7 discuţii;
O​8
O​9
O​10
Anunţarea temei - se anunţă titlu - notează titlul; - explicaţia
lecţiei lecţiei „ Formele - sunt atenţi la didactică;
2 min. imaginaţiei” ; explicaţiile oferite;
O​9 - se discută despre
O​10 tema lecţiei;
Dobândirea de - profesorul începe - îşi iau notiţe; - expunerea;
noi cunoştinţe expunerea lecţiei; - conversează cu - explicaţia
25 min. Definită ca un profesorul atunci didactică;
O​1 proces complex, cănd acesta - conversaţia;
O​2 imaginaţia se lansează câte o - exerciţii bazate pe
manifestă în forme discuţie, întrebare, exemple;
O​3
variate. Cele mai ş. a.
O​4
O​5 utilizate criterii de
O​6 clasificare sunt:
prezenţa
O​7
inteţionalităţii şi
O​8 implicarea activă
O​9 în actele
O​10 imaginative.
Actele
imaginative pasive
şi involuntare sunt:
visul din timpul
somnului şi
reveria; iar cele
voluntare şi active
sunt: imaginaţia
reproductivă,
imaginaţia
creatoare, visul de
perspectivă
​Visul din timpul
somnului ​este​ o​
formă de imaginare
involuntară car e se
manifestă în stare
de somn paradoxal.
În stare de somn
când este
diminuata controlul
şi reglajul conştient
în acord cu
cerinţele realităţii
apar în prim plan
imaginile care
satisfac dorinţele
reprimate şi
refulate din starea
de veghe. În vis
dispare sentimentul
realităţii,
referinţele
spaţio-temporale,
rezistenţele şi
interdicţiile
realului, ceea ce
duce la o libertate
totală a asocierii
imaginative,
adesea bizară şi
absurdă, complet
desprinsă de
realitate.
Visul are un
caracter scenic şi
un caracter
simbolic.
​Reveria( visul cu
ochii deschişi) ​este
o formă de
imaginare care
constă în visarea de
zi , visare în stare
de vghe sau cu
ochii deschişi. O
înlănţuire liber
asociativă de
imagini
determinata de
derularea
emoţională
tematizată afectiv
pentru satisfacerea
fictivă a dorinţelor.
​Imaginaţia
reproductivă​ este o
formă voluntară şi
activă de imaginare
care constă în
reconstituirea
mentală a realităţii
din trecut sau
prezent, ce nu
poate fi percepută
direct. Constă în
transpunerea în
imagini a
informaţiilor
transmise pe cale
verbală, având rol
deosbit în lectura
literară şi în
învăăţarea şcolară
a diferitelor ştiinţe(
istorie, geografie,
geologie, etc.).
​Imaginaţia
creatoare​ este cea
mai importantă
formă de
imaginare, fiind o
componentă
esenţială a a
activităţii
creatoare. Este
activă şi creatoare,
subordonată unui
scop creativ de
producere a noului
în diferite domenii
de activitate . În
cazul imaginaţiei
reproductive
cuvintele preced
imaginile mintale,
în timp ce în cazul
celei productive
imaginile peced
cuvintele, fiind mai
întâi create de un
autor şi apoi
transpuse în forme
verbale
comunicabile.
​V​ ​isul de
perspectivă​ contă
în proiectarea
conştientă şi
voluntară a
drumului propriu
de dezvoltare în
raport cu societatea
şi cu sine. Duce la
formarea idealului
de viaţă şi la
motivarea
activităţilor
 Fixarea - se pun întrebări - răspund la - conversaţia;
cunoştinţelor din lecţia predată; întrebări cu - exerciţii;
8 min. - se fac aplicaţii materialele la -explicaţia.
O​1 pornind de la îndemână;
O​2 lecţie. - participă la
aplicaţii.
O​3
O​4
O​5
O​7
O​8