Tipuri de personalitate Carl Jung

Teoriile psihologului si medicului elvetian Carl Gustav Jung stau la baza majoritatii sistemelor de personalitate de mare prestigiu de astazi. Desi Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile care si-a concentrat atentia asupra vietii si modului in care oamenii relationeaza cu aceasta, aici vom face referire doar la teoriile sale privind intelegerea personalitatii. Jung este unul dintre marile personalitati care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetarile sale in aceasta privinta sunt incluse in volumulTipuri psihologice, publicat in anul 1 !1. "cesta face parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul caruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica - diagnosticul si terapia psihiatrica. Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei# acesta era un colaborator principal al lui $igmund %reud, un alt ganditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman. &ameni de stiinta pasionati, Jung si %reud erau preocupati de descoperirea, dezvoltarea si cunoasterea profunda a mintii umane si a modului in care aceasta functioneaza. Dovada a durabilitatii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astazi, inclusiv '(ers )riggs si *eirse(.

Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit

Jung a impartit energia psihica in doua +tipuri de atitudini generale+ de baza, introvertit si e-travertit. "ceste tipuri sunt imbinate cu celelalte, e-plicate mai tarziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung. .n plus, +tipuri de atitudini generale+ introvertit si e-travertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv '(ers )riggs si *eirse(. extravertit energia psihica este directionata e-tern, spre lumea din afara persoanei obiectiv - spre e-terior /... pastreaza o relatie pozitiva cu obiectul. .si afirma importanta atat de pregnant, incat atitudinea sa subiectiva este orientata si relationata in mod continuu fata de obiect..../ 0Jung1 introvertit energia psihica este directionata intern subiectiv - spre interior /.... atitudinea fata de obiect este de abstractie.. se confrunta permanent cu dilema distantarii libidoului fata de obiect..../ 0Jung1

/o atitudine e-travertita este motivata din e-terior /un introvertit este motivat din interior si si este directionata de factori obiectivi si e-terni, directionat de chestiuni subiective, interne/ 02(de1 precum si de relatii/ 02(de1 /comportamentul este directionat spre e-terior, pentru a influenta factorii si evenimentele din afara/ 0)enziger1 /comportamentul este directionat spre interior, pentru intelegerea si administrarea sinelui si a e-perientelor/ 0)enziger1

Cele `patru tipuri functionale`

3e langa cele doua atitudini - introvertit si e-travertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de +patru tipuri functionale+ ale psihicului. "cestea sunt, - refle-iv si - afectiv,

acestea ajutandu-ne sa decidem si judeca 0au fost numite functii +rationale+1, precum si - senzorial si - intuitv, despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca 0a aduna informatia si a decide1, in scopul de a supravietui si a avea un comportament normal. 3otrivit psihologului elvetian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare pereche. analitic, obiectiv, principii, standarde, criterii subiectiv, personal, apreciaza intimitatea, uman

Reflexiv

ceea ce este semnificatia ceva si intelegere

Afectiv

daca este bun sau nu

greutate si valoare

ambele se opun functiilor de judecata sirationament - oamenii prefera in mod constient una sau cealalta - Jung a numit aceste functii `rationale`

Senzorial ceva e-ista

perceptie senzoriala

Intuitiv

de unde vine posibilitati si si unde se atmosfera indreapta

realistic, rational, practic, ambele se opun functiilor de perceptie sensibil oamenii prefera in mod constient una sau intuitii, viitor, cealalta - Jung a numit aceste speculativ, functii`irationale` fantezie, imaginativ

Reflexiv

%unctia +4efle-iv+ este un proces +rational+ de intelegere a realitatii, implicatiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. 5ste sistematic, evalueaza adevarul si este atat de obiectiv, incat evaluarea este bazata pe inteligenta si intelegerea personala. +4efle-iv+ este opusul lui +"fectiv.

judecativ

Afectiv

0functiile %unctia +"fectiv+ emite judecati pe baze subiective si personale. 5ste un +rationale+ ale proces +rational+ de formare a opiniei subiective personale in legatura cu lui Jung1 un lucru, daca este bun sau rau, acceptabil sau inacceptabil, etc. .mplica sentimentalism si umanitate. +"fectiv+ este opusul lui +4efle-iv+.

%unctia +$enzorial+ transforma semnalele simturilor in date efective. 6u e-ista o judecata despre caracterul bun sau rau, implicatii, cauze, Senzorial directiuni, conte-t, posibilitati, teme sau concepte relationate. $enzorialul vede ceea ce este, asa cum este. +$enzorial+ este opusul lui +.ntuitiv+. Intuitiv %unctia +.ntuitiv+ transforma lucrurile, datele efective si detaliile in imagini conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism si idei noi. .ntuitia ignora in mare parte faptele si detaliile esentiale, logica si adevarul. +.ntuitiv+ este opusul lui +$enzorial+.

perceptiv 0functiile +irationale+ ale lui Jungs1

Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung

.nformatia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri 3sihologice majore ale lui Jung, construite adaugand cate unul din cele patru tipuri functionale la un tip de atitudine generala introvertita sau e-travertita. "stfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. "cestea nu includ functiile au-iliare si prin urmare nu reprezinta tipuri de personalitate complete.

denumirea tipului Reflexiv xtravertit Reflexiv Introvertit Afectiv xtravertit Afectiv Introvertit Senzorial xtravertit Senzorial Introvertit Intuitiv xtravertit Intuitiv Introvertit

caracteristicile tipului analitic, strategic, planifica, implementeaza, ii organizeaza pe ceilalti contemplativ, descopera, teoretic, urmareste autocunoasterea sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara practic, participativ, cauta placerea, infle-ibil intens, obsesiv, detasat, cunoscator, e-pert aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat

Cele !" tipuri de personalitate ale lui Jung

"ceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, desi psihologul elvetia nu le-a evidentiat in mod special. "cestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea '(ers )riggs si echivalentele aferente acestor tipuri 0pentru echivalentele respective '(ers )riggs a utilizat doua dimensiuni aditionale, Judecativ - 3erceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, dupa atitudinile introvertit sau e-travertit1. 1. 5-travertit 4efle-iv $enzorial - 5T0$1 !. 5-travertit 4efle-iv .ntuitiv - 5T061 7. 5-travertit "fectiv $enzorial - 5%0$1 8. 5-travertit "fectiv .ntuitiv - 5%061 9. 5-travertit $enzorial 4efle-iv - 5$0T1 :. 5-travertit $enzorial "fectiv - 5$0%1 ;. 5-travertit .ntuitiv 4efle-iv - 560T1 <. 5-travertit .ntuitiv "fectiv - 560%1 . .ntrovertit 4efle-iv $enzorial - .T0$1 1=. .ntrovertit 4efle-iv .ntuitiv - .T061 11. .ntrovertit "fectiv $enzorial - .%0$1 1!. .ntrovertit "fectiv .ntuitiv - .%061 17. .ntrovertit $enzorial 4efle-iv - .$0T1 18. .ntrovertit $enzorial "fectiv .$0%1 19. .ntrovertit .ntuitiv 4efle-iv - .60T1 1:. .ntrovertit .ntuitiv "fectiv - .60%1 Cu ajutorul acestor informatii despre tipurile functionale si de atitudini, fiecare dintre noi poate identifica si intelege mai bine propriul tip de personalitate Jung. Desi teoriile lui Jung sunt utilizate pe scara larga in testele psihometrice si de personalitate, acestea au fost initial destinate cercetarilor clinice pentru intelegerea si tratarea afectiunilor mintale, precum si imbunatatirea calitatii e-istentei umane. 3rin urmare Jung a pus un accent mai profund pe subconstient decat se obisnuieste in psihometria moderna si teoriile comerciale ale personalitatii. Daca privim dincolo de acest model de categorisire a personalitatilor, putem observa ca acceptarea si constientizarea celor patru functii sunt importante pentru a beneficia de o e-istenta sanatoasa, chilibrata. .n schimb, reprimarea uneia dintre aceste patru functii, de catre sine sau de cineva din e-terior, este nesanatoasa si duce mai devreme sau mai tarziu la aparitia unor probleme. Dovada celor spuse anterior este conditionarea parintilor care isi forteaza copiii sa adopte un anumit comportament sau cazurile in care adultii isi reprima sau neaga sentimentele. "lte e-emple de iesire la

suprafata si patrundere a subconstientului in comportamentul constient sunt starile aflate sub influenta alcoolului sau a stresului. $ubconstientul este un element principal in teoriile analizei tranzactionale# acestea, impreuna cu teoriile lui Jung, ofera o perspectiva importanta asupra personalitatii si comportamentului. $copul studierii si invatarii acestor idei duce chiar la obiectivele lui Jung si la recomandarile acestuia de a incerca sa dezvoltam functiile care au fost reprimate si de a accepta toate cele patru functii ca facand parte integranta a unei persoane normale.