Tipuri de personalitate Carl Jung

Teoriile psihologului si medicului elvetian Carl Gustav Jung stau la baza majoritatii
sistemelor de personalitate de mare prestigiu de astazi. Desi Jung este cel mai mare
teoretician din toate timpurile care si-a concentrat atentia asupra vietii si modului in care
oamenii relationeaza cu aceasta, aici vom face referire doar la teoriile sale privind
intelegerea personalitatii.
Jung este unul dintre marile personalitati care s-au inspirat din modelul grecesc antic al
celor patru temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor.
Cercetarile sale in aceasta privinta sunt incluse in volumul Tipuri psihologice, publicat in
anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg de idei privind energia psihica, in cadrul
caruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie si psihanaliza clinica diagnosticul si terapia psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator
principal al lui Sigmund Freud, un alt ganditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei
si comportamentului uman. Oameni de stiinta pasionati, Jung si Freud erau preocupati de
descoperirea, dezvoltarea si cunoasterea profunda a mintii umane si a modului in care
aceasta functioneaza.
Dovada a durabilitatii valorii si importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor
psihologice continua sa fie o baza a celor mai importante sisteme si instrumente
psihometrice utilizate astazi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.
Tipuri de atitudini generale: introvertit si extravertit

Jung a impartit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si
extravertit. Aceste tipuri sunt imbinate cu celelalte, explicate mai tarziu, pentru a crea
tipurile de personalitate Jung. In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit
ale lui Jung apar ca doua caracteristici total opuse in cadrul mai multor sisteme de
personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.
extravertit

introvertit

energia psihica este directionata extern, spre lumea

din afara persoanei

energia psihica este directionata intern

obiectiv - spre exterior

subiectiv - spre interior

"... pastreaza o relatie pozitiva cu obiectul. Isi afirma

".... atitudinea fata de obiect este de abstractie.. se
importanta atat de pregnant, incat atitudinea sa
confrunta permanent cu dilema distantarii libidoului
subiectiva este orientata si relationata in mod
fata de obiect...." (Jung)
continuu fata de obiect...." (Jung)
"o atitudine extravertita este motivata din exterior si
"un introvertit este motivat din interior si directionat
este directionata de factori obiectivi si externi,
de chestiuni subiective, interne" (Hyde)
precum si de relatii" (Hyde)
"comportamentul este directionat spre exterior,
"comportamentul este directionat spre interior, pentru
pentru a influenta factorii si evenimentele din afara" intelegerea si administrarea sinelui si a
(Benziger)
experientelor" (Benziger)

Cele `patru tipuri functionale`

Pe langa cele doua atitudini - introvertit si extravertit, Jung a mai dezvoltat si un cadru de
`patru tipuri functionale` ale psihicului. Acestea sunt:
- reflexiv si
- afectiv,
acestea ajutandu-ne sa decidem si judeca (au fost numite functii `rationale`), precum si
- senzorial si
- intuitv,
despre care Jung a spus ca sunt necesare pentru a percepe si judeca (a aduna informatia
si a decide), in scopul de a supravietui si a avea un comportament normal. Potrivit
psihologului elvetian, fiecare dintre noi prefera una din doua modalitati prezente in fiecare
pereche.

ceea ce este
Reflexiv
ceva

semnificatia
si intelegere

daca este
bun sau nu

greutate si
valoare

Senzorial ceva exista

perceptie
senzoriala

Afectiv

analitic, obiectiv,
principii,
standarde, criterii ambele se opun functiilor
dejudecata si rationament - oamenii prefera in
subiectiv,
mod constient una sau cealalta - Jung a numit
personal,
aceste functii`rationale`
apreciaza
intimitatea, uman
realistic, rational,
practic, sensibil

ambele se opun functiilor deperceptie - oamenii

prefera in mod constient una sau cealalta - Jung
a numit aceste functii `irationale`

Intuitiv

intuitii, viitor,
de unde vine
posibilitati si speculativ,
si unde se
atmosfera
fantezie,
indreapta
imaginativ

Reflexiv

Functia `Reflexiv` este un proces `rational` de intelegere a realitatii,

implicatiilor, cauzelor si efectelor, intr-un mod logic si analitic. Este
sistematic, evalueaza adevarul si este atat de obiectiv, incat evaluarea este
bazata pe inteligenta si intelegerea personala. `Reflexiv` este opusul lui
`Afectiv.

Afectiv

Functia `Afectiv` emite judecati pe baze subiective si personale. Este un

proces `rational` de formare a opiniei subiective personale in legatura cu un
lucru: daca este bun sau rau, acceptabil sau inacceptabil, etc. Implica
sentimentalism si umanitate. `Afectiv` este opusul lui `Reflexiv`.

Functia `Senzorial` transforma semnalele simturilor in date efective. Nu

exista o judecata despre caracterul bun sau rau, implicatii, cauze, directiuni,
Senzorial
context, posibilitati, teme sau concepte relationate. Senzorialul vede ceea ce
este, asa cum este. `Senzorial` este opusul lui `Intuitiv`.
Intuitiv

judecativ
(functiile
`rationale` ale
lui Jung)

perceptiv

(functiile
Functia `Intuitiv` transforma lucrurile, datele efective si detaliile in imagini
`irationale` ale
conceptuale mai largi, posibilitati, oportunitati, misticism si idei noi. Intuitia lui Jungs)
ignora in mare parte faptele si detaliile esentiale, logica si adevarul. `Intuitiv`
este opusul lui `Senzorial`.

Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung

Informatia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung,

construite adaugand cate unul din cele patru tipuri functionale la un tip de atitudine
generala introvertita sau extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice
principale. Acestea nu includ functiile auxiliare si prin urmare nu reprezinta tipuri de
personalitate complete.
denumirea tipului

caracteristicile tipului

Reflexiv Extravertit

analitic, strategic, planifica, implementeaza, ii organizeaza pe ceilalti

Reflexiv Introvertit

contemplativ, descopera, teoretic, urmareste autocunoasterea

Afectiv Extravertit

sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social

Afectiv Introvertit

inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara

Senzorial Extravertit

practic, participativ, cauta placerea, inflexibil

Senzorial Introvertit

intens, obsesiv, detasat, cunoscator, expert

Intuitiv Extravertit

aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea

Intuitiv Introvertit

idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat

Cele 16 tipuri de personalitate ale lui Jung

Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, desi psihologul elvetia nu le-a evidentiat
in mod special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui
Jung si sunt legate in mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente
acestor tipuri (pentru echivalentele respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni
aditionale: Judecativ - Perceptiv, pentru a determina dominanta intre cele doua tipuri
funtionale preferate, dupa atitudinile introvertit sau extravertit).
1. Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)
2. Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
3. Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
4. Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
5. Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
6. Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
7. Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
8. Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
9. Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
10.
Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
11.Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
12.
Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
13.
Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
14.
Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
15.
Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
16.
Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Cu ajutorul acestor informatii despre tipurile functionale si de atitudini, fiecare dintre noi
poate identifica si intelege mai bine propriul tip de personalitate Jung.
Desi teoriile lui Jung sunt utilizate pe scara larga in testele psihometrice si de
personalitate, acestea au fost initial destinate cercetarilor clinice pentru intelegerea si
tratarea afectiunilor mintale, precum si imbunatatirea calitatii existentei umane. Prin urmare
Jung a pus un accent mai profund pe subconstient decat se obisnuieste in psihometria
moderna si teoriile comerciale ale personalitatii.

Daca privim dincolo de acest model de categorisire a personalitatilor, putem observa ca

acceptarea si constientizarea celor patru functii sunt importante pentru a beneficia de o
existenta sanatoasa, chilibrata. In schimb, reprimarea uneia dintre aceste patru functii, de
catre sine sau de cineva din exterior, este nesanatoasa si duce mai devreme sau mai
tarziu la aparitia unor probleme.
Dovada celor spuse anterior este conditionarea parintilor care isi forteaza copiii sa adopte
un anumit comportament sau cazurile in care adultii isi reprima sau neaga sentimentele.
Alte exemple de iesire la suprafata si patrundere a subconstientului in comportamentul
constient sunt starile aflate sub influenta alcoolului sau a stresului. Subconstientul este un
element principal in teoriile analizei tranzactionale; acestea, impreuna cu teoriile lui Jung,
ofera o perspectiva importanta asupra personalitatii si comportamentului.
Scopul studierii si invatarii acestor idei duce chiar la obiectivele lui Jung si la
recomandarile acestuia de a incerca sa dezvoltam functiile care au fost reprimate si de a
accepta toate cele patru functii ca facand parte integranta a unei persoane normale.