Jurnalism de agentie

TEMA 1: Rolul si locul agentiilor de presa in contextual Mass Media

- Instituii media care presteaz servicii pentru alte institutii media i le defineste drept entitati
media. Agentiile joaca rolul de intermediar, cum ar fi interprinderile angro, care vand marfa in
cantitati mari pentru alte interprinderi comerciale (de presa). Tipul de jurnalism practicat de
agentiile de presa care la randul lor sunt institutii mdia in serviciul altor institutii media. Ele
exista din mijloacele altor institutii media, pe alte cai. Alte institutii media se hranesc din
bugetele altor institutii media, ori datorita faptului ca sunt emanatia unor cooperative de presa
Agentia Associate Press, agentia Americana o coperativa fondata de 6 ziare americane.
O alta forma este prin abonamente, ziarele, tv, cumpara informatiile de presa, se aboneaza contra
cost.
Au un rol central in presa, jurnalistii de agentii ofera modele de scriitura, redacatare, organizare si
functionare Mass Media. Sec 19, apar agentiile de presa.
Caracteristicile Agentiei de presa:
1. Rapiditatea nimeni nu va avea nevoie de informatii daca deja presa va cunoaste despre ele.
2. Concizia. agentiile nu isi pot permite o inflatie de cuvinte, alegorii, metafore, degresiuni lirice.
Maximum sens in minimum de cuvinte.
3. Caracterul complet agentia de presa scrie pentru alte istitutii media, daca un ziar sa TV sau
post de radio poate privy info dintrun anumit unghi de abordare si poate prelua doar ceea ce ii
convine, agentia insa trebuie sa contina toate informatiile.
4. Exactitatea surse exacte, totul exact, fara alegorii.
5. Obiectivitatea isi vine informatia mai multor si diferitor institutii media asa ca nu isi poate
permite o atitudine subiectiva, de aceea in materialele mai ample de agentie, subiectul, adica
reporterul, nu se vede. Stirile de agentie nu sunt semnate.

6. Neutralitatea agentia nici in stiri, nici in nimic altceva nu trebuie sa creeze impresia ca este de
partea cuiva, ea trebuie sa creeze impresia unei impartialitati perfecte.
TEMA 2: GENEZA SI EVOLUTIA AGENTIILOR DE PRESA PE PLAN INTERNATIONAL
Originea si aparitia agentiilor de presa
Agentia de presa a aparut in 1832 - capitalism, a aparut intamplator, la Paris. Charles Chovas, un
bancher falimentat, a incercat sa-si reface averea, si s-a gandit ca bancile ar avea nevoie de
informatii economice din lume. S-a gandit sa creeze un birou, nimit agentie, ca sa traduca
informatii bancare. A inceput sa is idea seama ca de aceste informatii au nevie si ziarele din
Paris. Si-a dat seama ca ziarele doresc sa aiba informatii de toata natura, asa ca trei ani mai
tarziu in 1835, si-a dat seama ca agentia lui trebuie sa lucreze in primul rand cu ziarele. Asa a
aparut prima agentie de presa din lume Agentia de presa Havas.
S-a extins in trei tari in doar trei ani de zile, iar in anul 1848, aceasta agentie avea abonati la
ziarele de la Roma, Madrid, devenise o agentie internationala. Succesul era ata de mare incit cei
doi mai apropati colaboratori Bernard Wolff, Paul Reuter l-au parasit pentru a-si face afaceri
separate. Neamtul a plecat la Berlin, in 1849 a creat acolo agentia Wolff. Celalalt a plecat la
Londra si a creat in 1851 agentia Reuters. Acestea au fost primele trei agentii de presa din lume
si din Europa. In orasul New Yok, 1848, sase ziare se unesc, aduna bani si creaza o agentie de
presa New York Associated Press. Agentia Havas a fost prima aparuta in spatial romanesc sf. Sec.
18.
In anul 1907, un manager American numit Bernard W. Scribs, a fondat o alta agentie care s-a
numit United Press International, cea dea cincea agentie aparuta pe glob.
1933-1934 AGENTIA Wolff dispare.
1940 Dispare si prima agentie Havas Armata Germana invinge armata franceza si ocupa
Franta.
In America raman doua agentii de presa.

Dupa razboi apare in Franta, agentia de stat care exista si azi, AFP France Press. In Germania,
in 1945, in zona Occidentala, apare agentia create de administratia de ocupare militare ca sa
detinsionee spiritele, agentia de presa militara, singura care difuza in Germania ruinata, iar pe
baza aceste agentii ango americanii fac cadu aceasta agentie tanarului stat german, asa apare
agentia care se numeste astazi Doiche Press Adventure.
21.09.2015
TEMA: Tipologia ageniilor de pres
3 criterii clasice i consacrate
: criteriul juridic se ocup cu situaia sau statutul legal al unei instituii media.
:criteriul operaional instituiile media, n special ageniile de pres, sunt clasificate n funcie de
operaiile mediatice, sau altfel spus n funcie de tipul de producie mediatic pe care l furnizeaz
agenia de pres.
:criteriul geografic spaiul de acoperire al acestei agenii.
CRITERIUL JURIDIC
Potrivit principiului juridic de clasificare exist agenii de trei tipuri
1. Agenie de tiri cu statut public sau de stat. (ori proprietatea statului, guvernului, ori parial
proprietatea statului i finanate din diverse fonduri publice ex. Moldova 1) Moldpres,
2. Private IPN, la Ro.- mediafax
3. Coperative - cele mai puternice i stabile din punct de vedere financiar.

CRITERIUL OPERAIONAL
1.Agenii generalist livreaz diferite tipuri de informaii din diferite domenii

2. Agenii specializate vnd un anumi tip de informaii, ex. Pentru radio, sau doar
economice, sportive.
CRITERIUL GEOGRAFIC
1. Ageniile naionale acoper doar spaiul geographic al unui stat, nu mai mult.
2. Ageniile internaionale mai puine n jur la 10-12 ageni, care acoper spaiu de actuaitate
al unui continent sau poate chiar dou, sau al unui grup de ri situate compact ntr-o anumit
zon. DPA, doiche press, ANSA, EFE, Lousa, Interfax, tartass, Mena, UPI.
3. Agenii mondiale acoper spaiul de actualitate planetar. doar trei agenii de acest fel
Associated Press, Reuters, France Press.

19.10.2015
REFLECTAREA TIRII DE AGENIE
tirea de agenie din motive tehnice trebuie s corespund unui standard universal care este valabil
pentru toate ageniile dn lume. Acest standard/ model are o motivaie exact: tirea trebuie
identificat, prelucrat, tradus i difuzat rapidla destinatar fr imedimente i fr ntrzieri ct mai
grabnic cu putin. tirea n toate ageniile de pres este redactat la fel dup nite norme generale
exacte i constante. tirea de agenie este redactat n toate cazurile dup principiul piramidei
inversate. tirea de agenie ncepe cu esenialul i continu cu ceea ce este din ce n ce mai puin
semnificativ. Leadul care este capul tirii i corpul tirii.
Leadul nglobeaz cele mai importante informaii i constituie un tot ntre avnd valoarea de tire de
sine stttoare chiar fr corpul tirii.

Corpul tirii ncorporeaz alt informaii constituit din mai multe paragrafe. ntr-un paragraf pot fi
ncadate cel mult 3 fraze.

16.11.2015
Cele mai importante tiri de agenie sunt nsoite de texte lmuritoare numite materiale de fundal sau
informaii de context. Menirea acestor materiale este s contribuie l nelegerea mai bun a tirilor
difuzate. Informaile de context mbrac mai multe forme:
1. Documentarea expres completare a irii cu date de context care nlesnesc lmurirea
evenimentului relatat n tirea propriu zis.
2. Puncte principale materiale de aproximativ 300 400 de cuvinte care rezum principalele
teme abordate ntr-un discurs, conferin de pres, doc. Textul este structurat n paragrafe
concise dispuse n ordine descresctoare.
Ex.
1. Cheia Putin discurs
2. Textul propriu zis al acestor puncte Moscova, 10 octombrie, Reuters. Iat punctele principale
ale discursului n care preedintele Rusiei a anunat c Moscova ncepe o operaiune aerian
mpotriva statului islamic n Siria. (Punctele prinicpale ncep cu o liniu din paragraf i
intertitlu)
-Bombardamente. Aviaia rus, a spus Putin, va supune bombordamentelor poziiile Isis n
Siria.
-Coaliia antiterorist. Putin a ndemnat statele occidentale s creeze mpreun cu Rusia o
coaliie militar antiterorist pentru a lupta cu jihadismul radical.
-Ucraina. Preedintele rus a dezminit speculaiile presei potrivit crora implicarea Rusiei n
ostilitile din Siria ar avea legtur cu rzboiul din estul Ucrainei.
FIA TEHNIC material de fundal esenial. Text de fundal al ageniilor de pres care rezum o
situaie, o stare, un proiect, un program. Princpialele prevederei ale acordului de asociere (fie
tehnice):

-Integrare

23.11.2015
Prelucrarea ... utiliznd anumite coduri i formate nu este altceva dect digitalizarea textelor de
agenie n vederea difuzrii acestora n cele mai bune condiii.
Convenii generale 1. ANPA, convenie la care au subscris France Press, Asociated Press i Reuters
2.IPTC, un program unic potrivit cruia orice text jurnalistic care intr n
calculator este un obiect i are n numr de sistem. Numrul de sistem este artat dup un
cod unic Z C Z C care arat c obiectul a nceput i fiecare se termin cu un cod care arat
c obiectul este ncheiat N N N N
Numerele de sistem pot fi diferite, n dependen de redacie, de obicei sunt cifre grupate n
4. Fiecare obiect are i un numr de redactare i transmisie.
Antet i textul propriu zis.