APARIȚIA ȘI EVOLUȚIA AGENȚIILOR DE PRESĂ

Obiective de referință:

1. Determinarea circumstanțelor politice și economice în care a apărut prima agenție de

presă
2. Demonstrarea caracterului obiectiv al genezei jurnalismului de agenție
3. Descrierea condițiilor apariției și dezvoltării agențiilor de presă de limbă română
Apariţia şi dezvoltarea ziarelor a generat crearea angrosiștilor presei – agențiile telegrafice.
Presa avea nevoie de intermediari, de furnizori angro ai informației. Acest rol și l-au atribuit la
mijlocul secolului al XIX-lea primele agenții de presă care, spre deosebire de ziare, aveau o rețea
densă de corespondenți care acoperea întregul spațiu de actualitate.
Agenția Havas și primii ei imitatori
Charles-Louis Havas a fondat în 1832, la Paris, un birou de traduceri cu caracter
comercial din presa străină. În scurt timp și-a dat seama că ziarele au nevoie de toate tipurile de
știri, nu doar de informații comerciale. În 1835 a reorganizat biroul de traduceri, pe care îl
denumește „Agenție” (Havas). Inedita instituție de presă căuta, tria, redacta, traducea și
comercializa informații către mass-media. În scurt timp, nu exista niciun ziar important în Franța
care să nu fi fost clientul lui Havas. Toată presa avea nevoie de o agenție de știri angro [ Mihai
Coman, Manual de jurnalism, vol.1, p. 23]. În 1849, doi dintre colaboratorii lui Havas, germanii
Bernhard Wolff și Paul-Julius Reuter, se concediază pentru a demara propria afacere în domeniu.
Cel dintâi fondează o agenție de presă la Berlin în anul 1849 (Agenţia Wolff), iar cel de-al doilea
la Londra în 1851 (Reuters. https://www.reutersagency.com/en/about/about-us/). Nevoia unui
angrosist pentru mass-media se resimțea nu doar în Europa, ci și peste ocean. În 1846, câţiva
patroni de ziare din New York au creat o cooperativă de presă numită Associated Press
(https://www.ap.org/about/). Astfel, se crease sistemul mondial al agențiilor de presă, fapt ce
le-a determinat în 1859 să-și împartă sferele de influență. Havas a preluat Europa meridională,
coloniile franceze, țările cu limbi romanice și America Latină. Tocmai de aceea, a ajuns în scurt
timp și în România. Wolff presta servicii pentru Europa Centrală și de Nord, iar Reuter se ocupa
de Regatul Unit, imperiul colonial englez și Extremul Orient.
Prima agenție - Havas, odată cu înfrângerea Franței în războiul cu Germania hitleristă, a
fost naționalizată de regimul Vishy și transformată în Oficiul Francez de Informații (OFI), care
nu era altceva decât un birou de propagandă al regimului. În 1944 a fost creată Agenția France
Presse (AFP) care devine astfel succesoarea agenției Havas. Revenind la anul apariției primei
agenții de știri, trebuie spus că la 1835 putem situa nu doar apariția jurnalismului de agenție, ci
și originea presei moderne. Cu toate că ziarele apăruseră mai înainte, ele au început să joace un
rol cu adevărat semnificativ odată cu fondarea agenției Havas. După cum scrie Philippe Gaillard,
„universalitatea acoperirii evenimentelor, noțiunea însăși de actualitate internațională nu au putut
apărea decât ca urmare a recursului la mijloacele de transmisie mai rapide, mai regulate și mai
bine organizate”. Havas a fost primul care nu doar a creat o agenție, ci și a dezvoltat o strategie
de obținere a informațiilor din alte țări pentru a le difuza clienților săi. Pentru aceasta s-a bazat
pe porumbeii călători care ajungeau de la Londra la Paris în șase ore și de la Bruxelles în capitala
Franței în patru ore. Tot el a recurs la serviciile telegrafului optic. Toate acestea au contribuit
evident la impulsionarea circulației internaționale a informațiilor. Descoperirea telegrafului
electric în a doua jumătate a secolului al XIX-lea a avut efectul unei adevărate revoluții în
materie de comunicare. Pentru prima oară a devenit posibil ca informația de pe diferite
continente să fie relatată în cursul aceleiași zile. În secolul al XX-lea inventarea teleimprimantei,
telexului, apariția sateliților de telecomunicații și a faxului au diminuat și mai mult timpul real de
transmisie a informațiilor. Totul a culminat cu dezvoltarea noilor tehnologii digitale și apariția
internetului care au transformat întreaga planetă. Dincolo de faptul că informația ajunge imediat
de la emițător la receptor, a devenit posibilă comunicarea interpersonală globală și directă între
oamenii de pe diferite meridiane ale globului.
Începuturile jurnalismului de agenție în România
În anul 1854, are loc prima transmisie prin telegraf în Tara Românească, o depeșă fiind
expediată de la București către Viena. Astfel, datorită telegrafului, Țările Românești apar pe
harta tehnologică a Europei. În anul 1877, agenția franceză Havas a deschis o filială în Romania.
Prima agenție de presă română - Agenţia Telegrafică Română / Agence Telegraphique de
Roumanie (Roumagence) - a fost fondată la 30 martie 1889, la Bucureşti, fiind subordonată
Ministerului de Externe. Noua instituţie media a întâmpinat dificultăţi când a încercat să difuzeze
în limba română buletinele de ştiri abonaţilor, la începutul secolului XX. Până atunci, inclusiv
contractului de furnizare, serviciul era în limba franceză. Agenţia a fost evacuată din Palatul
Poştelor din Bucureşti la finele anului 1916, în contextul Primului Război Mondial. La 2
noiembrie 1917, s-a anunţat că „Agenţia Română nu mai funcţionează”.
Prima agenție românească modernă
După Primul Război Mondial, la 16 iunie 1921 este înființată prima agenție mare de presă
numită Orient Radio Rador. Agenţia va începe să funcţioneze la 1 septembrie 1921. Rador
înfiinţează mai multe sucursale în ţară, în marile oraşe: Cluj, Oradea, Satu-Mare, Sighetul
Marmaţiei, Cernăuţi, Chişinău, Iaşi, Constanţa, Ploieşti etc. Astfel, în 1921 apare jurnalismul de
agenție din Basarabia. În 1934, Rador este dotat cu cele mai noi aparate de transmisie:
teleimprimatoarele Siemens cu perforare de bandă. Şi tot atunci se formează un serviciu poştal al
agenţiei, care transmite prin poşta aeriană de 2-3 ori pe săptămână informaţii de ordin general,
politic, economic, social şi cultural în mai multe ţări. După instaurarea puterii comuniste (martie
1948), a fost constituită, în mai 1949, Agenţia Agerpres. În decretul de înfiinţare se preciza că
Agerpres va fi o instituţie centrală, pe lângă Consiliul de Miniştri, condusă de un director general
şi doi adjuncţi numiţi de acelaşi consiliu. Această structură a Agerpres se destramă la 2 ianuarie
1990, după revoluţia anticomunistă din decembrie. Ea devine printr-un decret al guvernului
Agenţia Naţională de Presă Rompres şi rămâne sub autoritatea statului. Din 2008, s-a revenit la
denumirea anterioară - Agerpres.
După 1990 au apărut şi alte agenţii de presă, dintre care cele mai importante sunt: Rador,
Agenţia Societăţii Naţionale de Radiodifuziune, Mediafax, cea mai mare agenţie privată.
Agenţia naţională de presă Agerpres
Agerpres este o agenţie naţională care furnizează un serviciu complet despre actualitatea
din România. Ea are acorduri cu agenţiile mondiale pentru a-şi lărgi serviciul spre internaţional.
Agenţia a fost organizată la 8 ianuarie 1990. Ordonanţa acorda Agerpres (Rompres) un statut de
instituţie publică autonomă. De la 8 ianuarie 2003, Agerpres (Rompres) are o nouă lege de
organizare şi funcţionare. Conform acestui act normativ, Agerpres (Rompres) este o instituţie
publică autonomă de interes naţional, independentă din punct de vedere editorial, aflată sub
controlul Parlamentului. Agenţia naţională dispune de cea mai puternică arhivă, aflată în curs de
informatizare. Mai multe informaţii despre Agerpres: https://125.agerpres.ro/
Mediafax
Mediafax, parte a concernului [Mediapro], a fost creată în 1991, devenind în 1995
societate pe acţiuni. Mediafax este unul dintre cei mai mari furnizori de informaţie generală şi de
afaceri din România, cunoscut în general pentru fluxurile sale de ştiri şi fotografie de presă
accesate de 90 la sută din presa scrisă centrală şi 70 la sută dintre posturile de radio şi de
televiziune. Primele ştiri Mediafax au fost bătute la maşină şi apoi trimise în plicuri către
redacţiile ziarelor centrale. Mai târziu, fluxurile de ştiri au început să fie trimise în întreaga ţară
prin fax, din oră în oră. Echipa iniţială din spatele numelui Mediafax a fost alcătuită din 12
jurnalişti. În prezent, furnizează zilnic peste 600 de ştiri din domeniile politic, economic, social,
cultural şi sportiv, fluxuri de fotografie de presă, precum şi înregistrări audio/video cu declaraţii
şi interviuri în exclusivitate. În afară de informaţie în timp real, Mediafax oferă acces la arhiva
de peste un milion de materiale jurnalistice şi peste 140 000 de fotografii de eveniment, din 1994
până în prezent, actualizată zilnic. Mai multe informaţii despre Mediafax:
https://www.mediafax.ro/pagini/istoric-311341/
Agențiile de presă din Republica Moldova
În Basarabia, după cum am spus, jurnalismul de agenție există din 1921, anul înființării
unei filiale la Chișinău a agenției Rador. Aceasta a fost evacuată odată cu anexarea sovietică a
Basarabiei în 1940. Noua administrație sovietică a creat în același an Agenția Moldtag care nu
era decât o secție specială de propagandă comunistă. După cel de-l Doilea Război Mondial,
aceasta s-a numit ATEM (Agenția Telegrafică Moldovenească). În 1990, pe valul mișcării pentru
desprinderea de URSS, aceasta este desființată, în locul ei fiind creată agenția națională de presă
Moldova-pres, redenumită ulterior Moldpres, astfel năruindu-se ultima agenție sovietică. Fluxul
informațional zilnic destinat presei scrise și audiovizuale din Republica Moldova este de 50-60
de știri, Agenția Moldpres editând, în același timp, „Monitorul Oficial”, culegeri de legi și
documente oficiale, literatură social-politică, beletristică, prestează servicii poligrafice. În ultimii
doi ani, Moldpres a trecut prin câteva etape de restructurare care au afectat activitatea agenţiei de
presă. Mai multe informaţii despre Moldpres: https://www.moldpres.md/page/about_us/
BASA-press este prima agenție independentă de știri din Republica Moldova. A fost
fondată la 5 noiembrie 1992 de un grup de ziariști. Printre fondatorii ei se numără cunoscuții
jurnaliști Vasile Botnaru, Valeriu Reniță, Alexandru Canțîr, Lorena Bogza. Pe parcursul acestei
perioade agenția a câștigat reputația unei surse competente, operative și imparțiale de informare
despre Republica Moldova. Știrile transmise de BASA-press acopereau tot spectrul de
evenimente – politică, economie, business, finanțe, sport, știri internaționale. Cea de-a doua
agenție de presă privată este Infotag, înființată la puțin timp după lansarea BASA-press. Mai
multe informaţii despre Infotag: http://www.infotag.md/about-us-ro/
O agenție demnă de remarcat a fost DECA-press care difuza preponderent informații din
provincie. Fosta agenție de presă municipală INFO-PRIM ulterior fusese privatizată și astăzi se
numește IPN. Mai multe informaţii despre IPN: https://www.ipn.md/ro/despre-7996.html
Agenția de știri INTERLIC a fost înregistrată în august 1995, aceasta având în perioada
inițială o rețea de corespondenți proprii în regiunea transnistreană și în UTA Gagauz-Yeri.
Bibliografie:

1. Gaillard, Philippe. Tehnica jurnalismului. București: Editura științifică, 2000.

2. Coman, Mihai (coord). Manual de jurnalism, ed. a 3-a. Bucureşti: Editura Polirom, 2009. 266 p.

3. Vrânceanu, Florica. Un secol de agenții de presă românești (1889 -1989). București: Editura Paralela
45, 2000.