Istoria mass-media, C10

Istoria recentă, postcomunistă, a mass-media

Mass-media în țările Europei de Est, după 1989

În perioada imediat următoare momentului 1989, în Europa de Est au existat

două tipuri de presă/jurnalism:
1. Al statelor care au avut regimuri comuniste autoritare, dar și o mass-media
alternativă la media oficială, fie că era clandestină (anticomunistă) sau „de
suprafață” (tolerată de regimul comunist): în Cehoslovacia, Ungaria, Polonia.
Astfel, acea media, alternativă, a avut, încă de la începutul tranziției, o anumită
legitimitate. Nu se putea vorbi totuși despre o media profesionistă,
independentă, bazată pe fapte.
2. Al statelor care au avut regimuri comuniste totalitare, care au făcut imposibilă
existența unei mass-media alternative: în Albania, Bulgaria, România. De
aceea, mass-media postcomunistă a avut sarcina imediată de a-și căuta
legitimitatea. Aceasta le-a fost dată de faptul că mass-media liberă,
nesubsumată partidului comunist, era o noutate. Apoi, de rolul de vehicul
informațional pentru cetățeni pe care această presă începea să îl aibă. De aceea,
în România, jurnaliștii, mai ales cei din presa de opoziție, erau văzuți imediat
după 1989 ca eroi, revoluționari, justițiari.

În Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, mass-media s-a constituit pe 3 direcții:

(1) Fostele mass-media comuniste, care și-au schimbat cu rapiditate profilul
(2) Vechile mass-media de opoziție, anticomuniste
(3) Mass-media noi: private, comerciale, de partid, religioase, etnice etc.,
finanțate în totalitate sau parțial de patronat străin.

În Albania, Bulgaria, România, mass-media postcomuniste cuprindeau mai ales ceea

ce rămăsese din instituțiile mass-media comuniste, care și-au schimbat imediat linia
editorială. Investițiile străine erau practic inexistente. Noua mass-media reflecta mai
ales pluralismul politic, revenirea la viața politică democratică/participativă și
emergența societății civile.

Presa scrisă în România

În primii 20 de ani de presă liberă, ziarele şi revistele au ocupat un loc central. Dacă în
anii '90 au fost lansate numeroase publicaţii, provenite din dorinţa de libertate a
jurnaliştilor şi a cititorilor, după 2000, acestea au devenit afaceri ale patronilor sau au
dispărut pur și simplu.

În primii doi ani de la prăbuşirea regimului comunist, s-a produs o explozie mediatică,
marcată de multiplicarea rapidă a ziarelor şi revistelor, în paralel cu „reconvertirea”
publicaţiilor deja existente.

Se consideră că piaţa presei scrise româneşti a cunoscut, în primăvara lui 1990, o

perioadă de frenezie consumeristă, caracterizată prin creşterea rapidă şi haotică a
titlurilor şi tirajelor.

1
  În 1989, la nivelul întregii ţări erau 495 de publicaţii, dintre care 36 de
cotidiene
 În 1990 numărul acestora a crescut semnificativ, ajungând la un total de 1.444
de publicaţii, dintre care 65 de cotidiene.
 În 1991, se înregistrează o scădere a numătului total de publicaţii, 1.336, dar o
creştere a numărului cotidienelor la 83.
 Pe de altă parte, în 1992, numărul total al publicaţiilor a scăzut la 1.205, dar
numărul cotidienelor a crescut, ajungând la 102.
(sursa: Mediafax.ro/ 23 dec.2009)

Evoluţia tirajelor
Pe piaţa presei scrise s-au impus cotidiene, cu un tiraj zilnic de 700.000 de exemplare,
dar şi săptămânale, cu un tiraj de 600.000 de exemplare la apariţie.
În ceea ce priveşte presa culturală, tirajele publicaţiilor 22 sau România literară erau
de circa 100.000 de exemplare.
 1990 tirajul principalelor cotidiene naţionale - România Liberă şi Adevărul -
a crescut la 1,5 milioane de exemplare,
 începând cu 1992, semnalul scăderii tirajelor a fost dat de Adevărul (180.000
de exemplare) şi România liberă (110.000 de exemplare).
 La fel s-a întâmplat şi cu celelalte publicaţii, care au scăzut de la 700.000 de
exemplare pe zi în 1990, la sub 100.000 de exemplare în 1992.

În perioada 22-24 decembrie 1989, la Bucureşti au apărut mai multe ziare,

majoritatea acestora fiind foste publicaţii comuniste, devenite acum "libere".
 Adevărul, fostul cotidian Scânteia, organ central al Comitetului Central al
Partidului Comunist Român, a fost lansat la Bucureşti, pe 25 decembrie 1989.
A fost de la început pus în slujba noii puteri, exercitate de FSN și de Ion
Iliescu. În prezent, cotidianul Adevărul este editat de trustul de presă Adevărul
Holding și poate fi considerat un ziar din categoria quality.
 România liberă, fost organ al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, a
apărut la 23 decembrie 1989 cu un conținut cu totul nou, în acord cu noua
orientare politică, democratică și anti FSN. Între jurnaliştii care au ţinut sus
stindardul opoziţiei politice la FSN se numărau: Petre Mihai Băcanu, Mihai
Creangă, Anton Uncu, Tia Şerbănescu. Ulterior, în 2001, trustul german de
presă WAZ a achiziţionat SC Romania liberă SA. În ultimii ani, conținutul este
tot mai slab, jurnaliștii buni profesioniști au plecat, iar tirajul a scăzut
semnificativ.
 Cotidianul Libertatea, denumit iniţial Informaţia Bucureştiului, ca şi
publicaţia de dinainte de Revoluţie, a apărut la Bucureşti în după-amiaza zilei
de 22 decembrie 1989. În 1994, cotidianul Libertatea a fost achiziţionat de
trustul elveţian Ringier, care a relansat publicaţia ca tabloid. Publicaţia a
devenit, în mai 2001, lider de audienţă şi vânzări în presa românească, poziţie
pierdută în 2009 în faţa tabloidului Click, editat de Adevărul Holding.
 Tineretul Liber, fostul Scânteia Tineretului, a apărut la Bucureşti pe 22
decembrie 1989 şi a avut ultima apariţie în aprilie 1997.

Începutul anului 1990

 Gazeta Sporturilor este cel mai vechi şi longeviv ziar de sport din România.
A fost înfiinţat în 1924, dar a fost desfiinţat după instaurarea comunismului şi

2
 înlocuit cu Sportul, apoi Sportul popular. Şi-a reluat vechiul nume în 1990 şi
a fost printre primele ziare privatizate în România după 1990. După o perioadă
în care s-a aflat în posesia trustului elveţian Ringier, a fost preluat de trustul
Intact.
 Revista România literară a apărut la Bucureşti, într-o formă reorganizată, în
ianuarie 1990, sub conducerea unui comitet director, din care făceau parte
personalități ca: Octavian Paler, Alexandru Paleologu, Nicolae Manolescu,
Andrei Pleşu, Valeriu Cristea, Roger Câmpeanu. Directorul revistei a fost și
este actualul președinte al Uniunii Scriitorilor din România, criticul literar și
profesorul universitar Nicolae Manolescu.

Anii '90 au adus, în lumea presei scrise, cele mai multe lansări de noi publicaţii
din istoria recentă a României.

1990. Reviste:
 Revista culturală Contrapunct a apărut la Bucureşti pe 9 ianuarie 1990 sub
comitetul director format din: Mircea Cărtărescu, Ioan Groşan, Ion Bogdan
Lefter, Cristian Moraru şi Mircea Nedelciu. Printre colaboratorii publicaţiei la
primul număr s-au aflat: Mircea Mihăieş, Adriana Babeţi, Daniel Vighi,
Cristian Tudor Popescu, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Ion Stratan, Stelian Tănase,
Al. Cistelecan.
 "22" a apărut pe 20 ianuarie 1990, cu Stelian Tănase redactor-şef şi Gabriela
Adameşteanu, redactor-şef adjunct. Printre colaboratorii primului număr s-au
aflat: Gabriel Liiceanu, Sorin Vieru, Alexandru Paleologu, Magda Cârneci,
Petru Creţia, Andrei Pippidi, Dan Pavel, Antonie Plămădeală, Gabriel
Andreescu, Ioana Crăciunescu şi Rodica Palade. Dar și Silviu Brucan. Revista
22 a fost şi este editată de Grupul pentru Dialog Social (GDS).
 Revista Expres a apărut la Bucureşti în februarie 1990, avându-i pe Cornel
Nistorescu, în funcţia de director, şi pe Ion Cristoiu, în funcţia de redactor-şef.
 Revista Zig-Zag a apărut la Bucureşti ca săptămânal, în februarie 1990. Revista
a fost condusă editorial de Ion Cristoiu.
 Lunarul Memoria a apărut în 1990, cu Banu Rădulescu redactor-şef. Din
redacţia revistei făceau parte: Ana Blandiana, Ştefan Augustin Doinaş, Adrian
Marino, Ion Negoiţescu, Alexandru Paleologu, Dumitru Stăniloaie, Petre Ţuţea,
Ion Vianu şi Romulus Vulcănescu.

1990. Cotidiene:
 Pe 5 februarie 1990 s-a lansat cotidianul Dreptatea, ca serie nouă a ziarului cu
acelaşi nume care apărea în perioada 1927 - 1947. Era un ziar de partid, și
anume al PNŢCD. Directorul de onoare al publicaţiei era N. Carandino, în timp
ce director era Paul Lăzărescu. Printre colaboratorii primului număr se regăseau
Adrian Marino, Ion Alexandru, Gabriel Ţepelea.
 Ziarul Universul, fondat de Luigi Cazavillan, a re-apărut la Bucureşti pe 6
martie 1990, printre colaboratorii primului număr aflându-se Ion Raţiu,
Bartolomeu Anania, Radu Ciuceanu.
 Ziarul Viitorul a apărut în 1990, ca un cotidian al Partidului Naţional Liberal.
 Ziarul Azi a fost lansat în aprilie 1990, în calitate de cotidian al FSN (Frontul
Salvării Naţionale), partidul condus de Ion Iliescu și aflat la putere.

3
 Ziarul Dimineaţa, cu orientare de stânga, s-a lansat în februarie 1990, iar
directorul publicaţiei era Alexandru Piru.
 Cotidianul România Mare a fost lansat în mai 1990, având o linie editorială
naționalistă. A fost condus de Eugen Barbu (director) și Corneliu Vadim Tudor
(redactor-şef).
 Curierul Naţional a apărut la Bucureşti pentru prima dată la 5 decembrie
1990, cu Horia Alexandrescu în funcţia de director general. În prezent este
editat numai online.

1991
 Ziarul Cotidianul a fost lansat pe 10 mai 1991, cu Ion Raţiu director. Din
redacţia ziarului făceau parte, la acea dată, Nicolae Prelipceanu și Dan C.
Mihăilescu. Cotidianul a avut, în 23 decembrie 2009, ultima apariţie. Fiul
fondatorului Ion Raţiu, Nicolae Raţiu, a exclamat doar: "Sunt trist".
 Tot în 1991, a fost lansată revista Academia Caţavencu, de către mai mulţi
jurnalişti, conduşi de Mircea Dinescu (până în 1998). În 2006, revista a fost
achiziţionată de trustul Realitatea Media.

1992-1993
 Săptămânalul Dilema a apărut la Bucureşti, în ianuarie 1993, sub conducerea
lui Andrei Pleşu. Și-a întrerupt apariţia în 2000, fiind relansat în ianuarie 2004
sub numele de Dilema Veche, cu Andrei Pleşu director fondator. Redactorul-
şef al publicaţiei a fost mult timp Mircea Vasilescu. În prezent, redactor-șef
este Sever Voinescu. Continuă să fie, așa cum a pornit, o revistă cu ținută
intelectuală.
 Cotidianul Evenimentul Zilei a apărut la Bucureşti, în iunie 1992, cu Ion
Cristoiu redactor-şef. Ziarul a fost fondat de Ion Cristoiu, Cornel Nistorescu şi
Mihai Cârciog. A fost condus de Ion Cristoiu până în 1997, apoi de Cornel
Nistorescu. În prezent este un tabloid.
 Cotidianul Jurnalul Naţional a fost fondat în 7 iulie 1993, ca parte a trustului
Intact, al lui Dan Voiculescu, proprietarul canalelor de televiziune Antena1 și
Antena 3. A fost condus de Marius Tucă. În prezent apare numai online.

1994-1998
 În 1994, a apărut cotidianul Ziua, sub conducerea jurnalistului Sorin Roşca
Stănescu. Ziarul a fost editat de grupul de presă Ziua, deţinut de Asociaţia
Salariaţilor Petrom.
 Ziarul Curentul a fost lansat la Bucureşti în 1997, în serie nouă, cotidianul
apărând pentru prima dată în 1928. Colegiul director al publicaţiei era format,
între alții, din Anton Uncu, Cristian Antonescu, Corneliu Vlad, Gilda Lazăr,
Ioan Timofte.
 Pro Sport a fost înfiinţat în 1997, de trustul MediaPro, fiind primul ziar full-
color din România. Era condus Ovidiu Ioaniţoaia, director general, şi Cătălin
Tolontan, redactor-şef. În 2003, titlul a intrat în portofoliu Ringier. Câteva luni
mai târziu, întreaga echipă a demisionat și a „migrat” la Gazeta Sporturilor.
 Ziarul Financiar a fost lansat în 1998, de către Grupul MediaPro. A avut mult
timp şi un supliment cultural intitulat Ziarul de Duminică.

4
Anii 2000
 În 2005, a fost lansat cotidianul Gândul, sub conducerea unui Consiliu director
format din Cristian Tudor Popescu - director, Mircea Dinescu - senior editor,
Adrian Ursu, Bogdan Chirieac şi Lelia Munteanu - redactori-şefi. Grupul era o
disidenţă de la Adevărul. Gândul a fost apoi editat de Publimedia (din trustul
Media Pro), redactor-şef fiind Claudiu Pândaru.
 În 2007 au fost lansate tabloidele CanCan și Click, acesta din urmă fiind
deținut de trustul de presă Adevărul Holding. În 2009, Click era cel mai bine
vândut ziar din România, cu peste 200.000 de exemplare pe ediție.
 După 2008, presa quality și-a restrâns tot mai mult activitatea, în timp ce
tabloidele au acaparat cu totul piața de presă scrisă.
 Confruntate cu tot mai multe dificultăți financiare și de difuzare, dar și cu o
scădere a audienței, care s-a îndreptat aproape exclusiv spre audiovizual,
ziarele mai ales, dar și revistele au optat pentru apariția online.

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a afirmat, pe bună dreptate, în urmă cu câțiva

ani: "Ziarul s-a îndepărtat de carte, jurnalismul s-a îndepărtat de televiziune şi s-a
apropiat de Internet, ziaristul a devenit un prestator de servicii, cetăţeanul a devenit
ziarist".