LIBERTATEA DE EXPRIMARE IN MASS MEDIA DUPA REVOLUTIE

Doua dintre motivele pentru care regimul ceausist a devenit odios au fost obstructionarea liberei constiinte si sugrumarea libertatii de exprimare. Din cauza lor, a lipsei de speranta si a saraciei, a iesit lumea in strada in decembrie '89 si au murit peste o mie de tineri.

I. Mass-media si revolutia din 1989 Revolutia din decembrie 1989 a reprezentat pentru mass-media un moment extrem de important, si anume, transmiterea primelor produse necenzurate si neconformiste. Prabusirea regimului comunist a nsemnat eliberarea ntregii prese de servitutiile impuse si auto-impuse, a nsemnat trecerea de la un sistem centralizat si la un sistem descentralizat si liber. Odata cu revolutia politica se produsese si revolutia mijloacelor de comunicare menite sa acorde poporului roman accesul la informatii menite sa-i ajute sa gandeasca pe cont propriu. In perioada revolutiei, subiectele abordate de catre mass-media s-au focalizat pe evolutia politica si sociala a revolutiei, pe problemele cauzate n urma a 42 de ani de comunism, dar si pe problemele economice pe care le ntampina natiunea n acel moment. Intr-un fel, presa si-a luat sarcina de a aborda, a dezbate si de a cauta solutii la noul cadru politic, social si economic. Pentru prima data, dupa aproape o jumatate de secol, presa si-a putut exprima liber punctual de vedere, prin toate mijloacele sale, presa scrisa, radio si televiziune, a putut transmite informatii necenzurate, opinii opozante si polemici, fara sa se teama de repercursiunile acestora. Revolutia din 1989 a adus o cu totul alta viziune asupra realitatii, prezentand situatii reale nevazute pana atunci de catre consumatorii media. Poporul roman a avut oportunitatea de a se intalni pentru prima data cu realitatea bruta, fara urme de cenzura, o realitate dura pentru multi nostalgici ai perioadei de comunism. O contributie de seama a avut-o Televiziunea Romna care a transmis n direct ultimul discurs a lui Ceausescu adresat poporului, si a surprins mai toate momentele importante ale revolutiei. Telespectatorii, entuziasmati si totusi buimaci, priveau la televizor nasterea n chinuri a democratiei. Reactiile au fost, dupa cum era normal, atat "pro" cat si "contra",

deoarece schimbarea brusca de atitudine de dupa revolutie prezentata de mass media s-a dovedit oarecum contradictorie cu materialele prezentate pana in acel moment, fenomen absolut normal avand in vedere indoctrinarea puternica de pe parcursul celor 42 de ani de comunism. In urma revolutiei, pentru scurt timp, TVR-ul si-a schimbat numele n " Televiziunea Romana Libera", nsa a ramas un instrument de propaganda n minile nou-nascutului Front al Salvarii Nationale, care era format n principal din comunisti reformati.

II.1. Ariile tematice abordate n presa Odata cu revolutia, mass-media a contribuit pe deplin la orientarea publicului si informarea lui asupra noului sistem politic si anume, democratia. Sarcina era grea, complexa si noua pentru jurnalistii proaspat iesiti din controlul comunismului. Jurnalistii au avut parte poate de cea mai grea misiune, datoria lor din acea perioada fiind de a ridica valul de pe ochii cititorilor. Cu toate acestea, entuziasmul poporului roman cauzat de iesirea din comunism, s-a dovedit benefic pentru asimilarea unor noi informatii, sau chiar a unei realitati opusa celei prezentate pana atunci, poate chiar de aceiasi jurnalisti. In timpul revolutiei si n perioada imediat urmatoare, ziarele, radioul si televiziunea dezvaluiau foarte multe informatii referitoare la cuplul ceausist, astfel s-a creat o relatie directa intre mass-media si public, o relatie incipienta de socializare, unde s-au luat si numeroase interviuri cu oameni de rnd care se destainuiau cu privire la dramele prin care au trecut datorita brutalitatii si exceselor lui Ceausescu. Astfel, relatia dintre presa si cititori a ajuns la un cu totul alt nivel. Oamenii de rand erau practic colaboratori ai jurnalistilor, erau surse de reportaje si articole menite sa aduca in fata adevarul nealterat cu privire la tot ceea ce a insemnat comunismul. Faptul ca Televiziunea Romna a transmis imagini de la procesul si executia lui Ceausescu, a influentat pozitiv cetatenii si le-a dovedit celor nesiguri ca regimul dictaturii s-a sfarsit. Imaginile transmise n direct, informatiile citite n ziare, i-au facut pe oameni sa fie increzatori si le-au dat speranta pentru inceputul noii istorii. Cu toate ca imaginile respective au avut o anumita doza de brutalitate, poporul roman fiind strain de acest gen de reportaje, romanii au inceput sa isi dezvolte opinii proprii cu referire la subiectul mediatizat. Majoritatea subiectelor dezbatute in presa se concentrau pe

problemele, mecanismele, structurile de tip socialist lasate n urma de Ceausescu. Se punea intrebarea drumului pe care Romnia va trebui sa-l urmeze pe plan economic, social si politic, ceea ce insemna restructurarea sistemului, iar opiniile erau diverse si contradictorii. Desigur, contradictia era absolut fireasca in situatia in care pana in momentul revolutiei o singura persoana gandea pentru intreaga tara, cetatenii romani neavand niciun drept de a-si verbaliza punctele de vedere. Pana inainte de revolutie, politica externa a Romniei era legata de tarile comuniste, U.R.S.S, China si alte tari din lagarul comunist, iar odata cu revolutia, Romnia trebuia sa se orienteze catre spatiul occidental, sa adereze la politica externa postrevolutionara. Tot legat de acest subiect, presa trata si problemele integrarii tehnologiei si dotarilor n conformitate cu cele europene, caci si n acest domeniu Romania era cu mult napoiata. Totusi principalele momente dezbatute de presa se concentrau asupra intrigelor si conflictelor politice dintre Frontul Salvarii Nationale, ca organ provizoriu al puterii de stat, partidele istorice, PNL si PNTCD, aflate n opozitie si grupurile civile nou nfiintate, am putea spune ca ziarele au devenit "ziare de scandal" unde fiecare partizan sau opozant al Guvernului si apara interesele. Aparitia partidelor politice si alegerile din mai 1990 reprezinta succese ale acelei perioade, iar participarea la vot de 86% exprima optimismul romnilor pentru viitor. In 1991 este adoptata noua constitutie a Romniei, care reprezinta un nou pas in directia cea buna. Din pacate aceasta perioada este si una dintre cele mai agitate pe plan politic, economic si social n istoria post-decembrista a tarii. Astfel rolul mass-mediei a fost important n perioada alegerilor din 20 mai 1990, cnd FSN a obtinut o victorie categorica si Ion Iliescu a devenit primul Presedinte a Romniei democratice, atunci noile mass-media au devenit polarizante si au putut oferi cetatenilor optiuni politice pro-contra, chiar daca au intmpinat unele mecanisme ale Guvernului interimar. Presa a dat informatii si a anchetat evenimentele petrecute pe 28-29 ianuarie 1990, cunoscute sub numele de Mineriada din ianuarie 1990, cnd dupa manifestatia organizata de partidele istorice PNL si PNTCD si alte organizatii civile, autoritatile au facut apel la mineri sa vina in Bucuresti si sa "restabileasca ordinea". Au fost semnalate incidente violente ntre mineri si locuitori ai Capitalei, iar ortacii, sub coordonarea fortelor de ordine si a liderilor FSN au organizat raiduri, perchezitii si retineri ilegale la sediile unor partide istorice si organizatii care militau pentru democratie. Acest eveniment a fost comentat n presa ca fiind rezultatul readoptarii politicii comuniste de catre FSN-ului prin punerea muncitorilor mpotriva intelectualilor care strigau ""Moarte intelectualilor!" si "Noi muncim, nu gndim!". Presa a prezentat

toate urmarile Mineriadei din ianuarie 1990, fiind din nou un pas inainte in ceea ce priveste informarea cetatenilor din intreaga tara cu privire la manifestarea din Bucuresti. Au existat numeroase victime, in mare parte fiind reprezentate de trimisii presedintelui Ion Iliescu, in ideea de "a apara democratia".

II.2. Importanta mass-mediei straine naintea si n timpul revolutiei In perioada celor 42 de ani de regim comunist, mass-media straina a trecut prin diferite etape de audienta a publicului din Romnia. La inceput ea a fost accesibila datorita faptului ca inainte de comunism publicul obisnuia sa vizioneze televiziunile sau sa citeasca presa scrisa straina. In perioada anilor '60 si '70 audienta mass-mediei straine a scazut n favoarea celei romnesti care devenise mai diversificata si mai accesibila, chiar daca suporta un anumit control din partea partidului comunist. Totusi, in acea perioada, datorita calitatii net superioare, publicul din Romnia nu a incetat sa urmareasca mass-media din tarile vecine. Autoritatile initial erau putin ngrijorate de acest fapt, iar schimbarea sa produs abia dupa 1975 cand presa straina a fost oficial interzisa. Insa, nevoia populatiei de informatie necenzurata si adevarata, a facut posibila transmiterea emisiunilor straine, de radio sau televiziune, prin anumite modalitati ilegale. Desigur, acest lucru s-a putut aplica decat pentru un procent destul de scazut de romani, majoritatea fiind fie indoctrinati cu ideile comuniste impuse de Nicolae Ceausescu, fie cu prea multe temeri cu privire la repercursiunile posibile. Sa nu uitam ca in acea perioada pedepsele "rebelilor" erau duse la limita absurdului. Mass-media din statele socialiste ale Europei de Est erau caracterizate n general printr-o anumita transparenta, un glasnost cu anumite limitari care permitea jurnalistilor sa analizeze si sa scrie despre diverse subiecte, insa fara sa puna sub semnul ndoielilor sistemul regimului comunist. Din acest punct de vedere, singurele tari din lagarul comunist care nu aplicau principiile glasnost-ului, erau Albania si Romnia, tocmai de aceea populatia acestor tari se orientau spre Ungaria sau Polonia, unde emisiunile de stiri erau mai libere si mai bogate in informatii, ceea ce acorda o mare credibilitate audientei. Acestea fiind spuse, putem trage concluzia ca mass-media straina a avut un rol extrem de important in formarea unei idei negative asupra regimului comunist din Romnia pentru cetateni, iar revolutia din '89 se datoreaza n mare parte contributiei presei straine, care a mobilizat cetatenii si le-a dat speranta pentru victoria impotriva regimului comunist si a dictaturii. Inca de atunci, s-a confirmat faptul ca mass-media are o putere de necontestat in fata consumatorilor sai.

Paradoxal, cu toate ca majoritatea formelor de mass-media prezentau o realitate convenabila comunismului, cetatenii consumatori de informatii au fost cu atat mai motivati sa puna punct perioadei comuniste din Romania. Semnificativa este stirea transmisa de catre Televiziunea Ungara cu privire la arestarea lui Laszlo Tokes de catre Securitate, cand telespectatorii timisoreni s-au revoltat in noaptea din 15 spre 16 decembrie, eveniment ce a insemnat inceputul revolutiei impotriva regimului comunist. Astfel este de necontestat rolul presei straine n izbucnirea revolutiei si orientarea cetatenilor spre noul sistem politic, social si economic al democratiei.

III. Situatia presei romnesti dupa '89 La un an de la evenimentele din decembrie 1989, apar in randurile romanilor primele indoieli fatade absoluta fericire a rasturnarii de regim. E destul de tarziu, daca ne gandim la presupusaindependenta de gandire a condeierilor. Toti cei care scriau in primele luni ale lui 1990 stiau insa din Istorie, din lumea de dincolo dehotare ca democratia, dar mai ales economia de piata nu sunt intruchipari ale perfectiunii. Si cu toate acestea, nimeni nu le spune romanilor acum, imediat dupa decembrie 1989, ca-i vor asteptasi saracia, somajul, terciuirea valorilor, demagogia si coruptia Perioada 1990-1996 se dovedeste o perioada grea pentru mass-media, caci o data cu abolirea comunismului, jurnalistii sunt presati sa gaseasca solutii la probleme care parca nu-si gasesc rezolvarea, probleme de ordin economic, ivite pe neasteptat, sau probleme de ordin deontologic, necesare ntr-o societate democratica. Cu suisuri si coborasuri, mass-media in perioada postcomunista s-a dezvoltat haotic, datorata n mare parte necunoasterii, neprofesionalizarii meseriei de jurnalist. De altfel, acest fenomen se datoreaza si faptului ca timp de 42 de ani, jurnalistii au fost instruiti in mesajele adresate cetatenilor, iar cand a venit in sfarsit momentul libertatii media, o mare parte din cei care activau in presa si-au dovedit incapacitatea de a face fata unei presiuni inevitabile. Romanii fiind obisnuiti sa afle raspunsurile optime prin intermediul presei au dorit cu atat mai multe raspunsuri in perioada de dupa revolutie, tara ajungand intr-un punct critic, in care orice decizie de ordin politic a fost vitala in ceea ce priveste identitatea Romaniei. Din acest motiv, in perioada 1990-1996 a dominat haosul, jurnalistii fiind in contradictii continue ce au condus catre diverse conflicte legate de ce este cu adevarat benefic pe plan

politic, social si economic.

III.1. Extinderea presei si problemele economice Dupa anul 1989 presa scrisa se diversifica si este caracterizata prin cresterea subiectelor tratate, a titlurilor si a tirajelor, fapt ce demonstreaza att nevoia jurnalistilor de a scrie neinlantuiti, ct si nevoia cititorului de a afla noi tipuri de idei si noi informatii. Astfel, presa scrisa se dezvoltase cel mai repede, aparusera peste o mie de publicatii noi, atat la nivel national cat si local, iar subiectele abordate erau diverse, de la cele din domenii specializate pentru cititorul intelectual, pana la cele satirice sau pornografice, pentru un public larg. Desigur, primele aparitii media de acest gen au dus la reactii diverse, multi dintre revolutionari regretand situatia actuala a societatii. Lucru absolut normal, tinand cont de cenzura de care s-au lovit in acea mai mare parte a vietii lor. In aceasta perioada s-a produs o discrepanta vizibila intre generatii: tinerii din perioada comunista erau total diferiti de cei din anii '90. Tinerii din perioada 1990-1995 si-au dezvoltat idei proprii, viziuni diferite asupra societatii inconjuratoare cat si o sete de cunoastere cu privire la subiecte inaccesibile pana atunci. Romanii tineri au inceput sa fie revolutionari in diverse domenii, dezvoltandu-si latura antreprenoriala, artistica dar si intelectuala. Prin accesul nelimitat la informatie, atat tinerii cat si copiii anilor '90 au prezentat un pas inainte in ceea ce priveste prosperitatea tarii. Cei mai mari jurnalisti din prezent si-au inceput activitatea in acea perioada, ajungand lideri de opinie pentru multi consumatori media. Faptul ca am insistat pe impactul benefic pe care l-a avut media asupra tinerilor, nu exclude deschiderea generatiilor care au trait intens perioada comunista. Intelectualii, artistii, poetii din perioada comunista au avut in sfarsit ocazia de a se folosi de libertatea de exprimare in adevaratul sens al cuvantului, sub diferite forme. Mesajul lor a ajuns in sfarsit la orice cetatean roman interesat de subiectele respective. Acest fapt era benefic pentru o societate in drum spre democratie, caci ii stimula pe oameni sa se comporte si sa gndeasca diferit fata de pna acum. Tot atunci se diversifica si genurile jurnalistice, iar discursul mediatic se putea transmite prin mai multe posibilitati, de la critica si comentariu la ancheta, adica la un jurnalism de investigatie notabil ceea ce face din noul jurnalism o productie mai serioasa si mai credibila. Totusi, presa scrisa a avut de nfruntat mari probleme de ordin

economic, datorita cresterii pretului la materie prima, impozitelor si a costurilor la investitii, multe publicatii apareau peste noapte ca ciupercile si putine reuseau sa supravietuiasca. La aceasta problema se adauga salariile mici si asimetrice acordate cu deosebire celor cu functii mici si diminuarea treptata a formelor de sprijin direct sau indirect din partea statului. In aceaste conditii, apare pentru prima data idea formei de proprietate, astfel se consemnau doua tipuri de proprietate, cea de stat, existenta ca si pna acum, si cea nou infiintata, proprietatea sectorului privat, care va deveni cu timpul cea mai eficienta.Tot sistemul economic precar a afectat mass-media si din punct de vedere tehnologic, unde metodele de productivitate erau cu mult depasite, si pentru adaptarea la cerintele occidentale, costurile erau mult prea mari, desi participarea cu capitalul strain exista, era totusi slaba.

III.2. Nevoia de profesionalizare Proaspat iesit din ghearele cenzurii si a limbajului de lemn, jurnalismul post-revolutionar urma sa parcurga un drum spre profesionalizare si specializare, un drum al autodefinirii, att ca si o profesie cat si ca o stiinta, prin coduri etice si limbaje noi specifice. Mult timp dupa revolutie, in mass-media existau jurnalisti din generatia veche, care inca foloseau, prin modul de prezentare a informatiilor, limbajul stereotip, hibrid, al fostului regim. Chiar daca apetitul de lectura a publicului era ridicat, cititorii erau saturati de mesajele si formularile orweliene, iar problemele de ordin economic, ce ii obstructionau ritmul normal al dezvoltarii, au facut ca, o mare parte din cititori sa isi piarda increderea in presa scrisa si sa se orienteze spre audiovizual. Astfel se explica faptul ca n 1990, n privinta tirajelor, ziarele ca "Adevarul" si "Romania Libera" apareau in 1,5 milioane exemplare zilnic, iar in 1992 pentru aceleasi ziare s-a semnalat o scadere rapida, intre 200.000 si 250.000 de exemplare pe zi. Aspectele explicate pana acum, dar si faptul ca n jurnalismul romnesc post-revolutionar exista o avalansa de tineri jurnalisti mai mult sau mai putin specializati, au dat prilejul mass-mediai sa-si inceapa procesul de autodefinire si autoprofesionalizare, mai exact, au dat prilejiul de a se construi intr-o institutie specializata. Astfel, ei trebuiau, intai de toate, sa-si concentreze sarcinile si indatoririle ntr-o noua lege a presei si ntr-o serie de coduri etice si deontologice ale meseriei. Astfel, s-a creat o triere radicala a jurnalistilor din Romania, o parte din ei nefacand fata noului sistem de evaluare pentru a profesa. Perioada 1990-1996 a satisfacut n parte nevoia de legi noi, liberale si

democratice, adica noncomuniste. Au fost adoptate doua legi majore, si anume Legea Audiovizualului si Legea Radioului si Televiziunii care reglementau acordarea licentelor de difuzare pentru radio si televiziune, regulamente privind publicitatea, tratarea alegerilor, sau afilierea si crearea de retele. Totusi, chiar daca in acea perioada se facusera progrese din punct de vedere legislativ, multe dispozitii nu erau puse in aplicare la inceputul anului 1996, fapt ce demonstreaza conducerea arbitrara, supusa manipularii politice, directe sau indirecte de catre putere. Din punct de vedere etic, deontologic si stilistic, jurnalistii trebuiau sati modeleze comortamentul in conformitate cu pregatirea moderna, occidentala, sa-si fixeze "agenda" opiniei publice si obiectivele jurnalistice, adica sa treaca de la jurnalismul rutinier traditional, indoctrinat, limitat tematic si ncorsetat stlistic, la stiinta si tehnologiile moderne din tarile occidentale. Chiar daca, datorita potentialului, multe lucruri au fost imbunatatite, si anume imbogatirea scriiturii prin subiecte noi sau diversificarea genurilor si stilurilor jurnalistice, practicarea acestei profesii in spatiul romanesc, mai avea multe de invatat. In aceasta situatie, s-au infiintat noi scoli si universitati cu profil jurnalistic, publice sau private si multi absolventi de licee s-au orientat spre acestea, prilej cu care, formatorii n jurnalism au reusit sa recupereze decalajele ramase din perioada comunista. Astfel se facusera progrese din punct de vedere lexical si stilistic, se definiserpa conceptele si sistemul mass-mediei prin tehnici de redactare, prin realizarea functiilor socio-culturale si definirea efectelor comunicarii de masa, iar dupa o perioada de aproape zece ani, jurnalismul romnesc devenise o profesie dar si o stiinta cu statutul, conditiile si obiectivele ei bine conturate. Cu toate ca a urmat o explozie media ca si varietate, in aceeasi perioada a anilor '90 au existat diverse modalitati de a viola dreptul la exprimare, drept pe care teoretic l-a dobandit orice om de rand, ca sa nu mentionam dreptul deplin la exprimare al jurnalistilor. Din cauza manipularilor de ordin politic, multi jurnalisti au fost pusi la zid din cauza conflictelor de interese. Din punct de vedere al cenzurii, presa romaneasca a trecut de la o situatie extrema la alta, pornind de la o cenzura absoluta din perioada comunista, ajungand la o libertate totala pana la mijlocul anilor '90, pentru ca apoi sa existe o limitare ce contrazice democratia mult visata. Tot mai multi jurnalisti si lideri de opinie au fost amenintati, batuti, ucisi sau inchisi din cauza acestor conflicte de interese. Atacurile la adresa presei au venit si continua sa vina in principal din partea legislativului, instantelor judecatoresti, executivului i administratiilor locale. Din pacate, accesul la informaii, componenta esentiala a unei prese

libere, ramane (de multe ori) un deziderat. Exista numeroase cazuri de jurnalisti dati in judecata pentru incalcarea (in mod intentionat sau nu) dreptului la libera exprimare. In concluzie, societatilor de presa nu ar trebui s li se ingradeasca dreptul de a se exprima liber, de a-si informa corect publicul intr-o comunitate cu valori democratice. Libertatea de exprimare si cea a presei sunt fundamentale pentru ca ziaristul s isi desfasoare activitatea intr-un mod onorabil. Chiar daca jurnalismul romanesc a intampinat probleme, atat in timpul comunismului, cat si in perioada precedenta, a reusit, intr-un fel sau altul sasi ndeplineste rolul de a patra putere in stat, a reusit sa instructeze, sa educe si mai mult sa ajute, la schimbarea mentalitatilor si comportamentelor cetatenilor. Perioada de tranzitie s-a dovedit dificila, cu suisuri si coborasuri, insa mass-media de azi reuseste sa raspunda la intrebarile publicului si sa le dea solutii. Dar mai mult de-atat, prin acea perioada de tranzitie, de evolutie fortata, mass-media a contribuit la orientarea si intelegerea opiniei publice asupra noului sistem democratic. Desigur, faptul ca jurnalismul a ajuns sa fie a patra putere in stat a dus la o interpretare gresita din partea multor jurnalisti. Libertatea de exprimare a ajuns sa fie vazuta intr-un mod eronat de catre o parte ingrijorator de mare de jurnalisti. Accesul extrem de usor la informatie a dus la o denaturare a mediei, indiferent ca vorbim de televiziune, radio, presa scrisa sau presa online. In prezent, jurnalistii apar "pe banda rulanta", la fel si diversele canale media, subiectele considerate ca fiind de interes public avand doar roluri de defaimare gratuita. Ca orice lucru tinut candva sub control absolut si eliberat mai tarziu, presa a intalnit o perioada a exceselor, in care cenzura nu isi mai are deloc locul sau apare doar cand nu ar trebui sa se faca simtita. Coruptia si societatea curenta au dus la denaturarea termenului de "libertate de exprimare", ajungandu-se la defaimare gratuita ce nu se soldeaza cu consecinte. Din punct de vedere stilistic, cu toate ca limba de lemn nu mai este intalnita in toate ziarele (acest lucru nu inseamna din start eliminarea sa), limbajul artistic care denota oarecum si talentul tanarului scriitor s-a pierdut undeva pe la inceputul anilor 2000. Din acestea se poate trage ca si o concluzie faptul ca indiferent ca vorbim de libertatea de exprimare sau de cenzura, trebuie sa existe masura, iar masura de care vorbesc este cea a bunului simt. Excesele, situatiile extreme si interpretarile gresite au condus la un haos care devine tot mai greu de tinut in frau. Presa detine puterea absoluta

cand vine vorba de manipularea in masa, personal considerand-o mai puternica decat discursurile politice sau chiar decat religia. Consumatorii de media au inceput sa aiba exact aceeasi atitudine fata de exprimarea libera, interpretand-o de prea multe ori in mod gresit: vulgaritatea candva cenzurata a ajuns un subiect la ordinea zilei iar orice subiect considerat tabu a devenit o actualitate intalnita in orice mijloc media. Cititorii, ascultatorii si telespectatorii au inceput sa se foloseasca de dreptul la exprimare libera intrun mod abuziv ce intrece orice limita a decentei, nerespectand adevaratele valori etice promovate tot mai putin. Daca ziarele noastre respectau o anume traditie a corectitudinii formata in doua secole de existenta, spatiul public pus la dispozitia cetatenilor pe Internet sufera de nereglementare, blogurile, site-urile romanesti respectabile neconstituind regula, ci exceptia. Din pacate, la adapostul anonimatului sau al dereglementarii, uneori uzandu-se de indrazneala si de anume imunitati, se fac abuzuri imense asupra drepturilor si a libertatilor cetatenesti. Sunt atacate libertatea gandirii, inclusiv religioase, incercandu-se ingradirea unor credinte si culte prin amenintari de multe ori voalate, alteori directe. Se incurajeaza fel de fel de extremisme sociale si politice, iar unele organizatii interzise de lege profita de inactivitatea sau neglijenta si chiar indolenta organismelor de stat special create pentru a asigura un cadru legal si civilizat. Cu toate ca exista exceptii, este dezamagitor ca acestea sunt tot mai rare sau sunt promovate prost, iar aceasta promovare slaba a emisiunilor, ziarelor, articolelor, site-urilor de calitate este datorata indoctrinarii cauzata de mass media din prezent. Este ironic cum poporul roman a luptat in adevaratul sens al cuvantului pentru libertatea de exprimare pentru a ajunge in prezent marionete manipulabile cu buna stiinta. Din aceste motive, intelectualii care s-au luptat candva cu cenzura cauzata de comunism sunt acum nostalgici dupa perioada respectiva. Este adevarat, oricine are acces la informatie si oricine poate sa-si aleaga propria hrana pentru creier. Deranjant este modul in care sunt impartite acestea, existand o mare discrepanta intre ceea ce se vinde si ceea ce ar trebui sa se vanda in vederea prosperitatii intelectuale. Lectura a fost inlocuita de scandaluri politice si mondene, justficate ca fiind exprimari libere, astfel limitand intelectual majoritatea consumatorilor. In mod paradoxal, presa romaneasca a indoctrinat consumatorii sai atat inainte de revolutie, cat si dupa, libertatea adevarata de exprimare fiind

intalnita tot mai rar in canalele media. Nu doresc sa par negativista, nu consider ca tot ce inseamna mass media in prezent este de proasta calitate, dimpotriva, observ o evolutie atat din punct de vedere stilistic cat si din punct de vedere calitativ. Problema majora, din punctul meu de vedere, consta in promovarea saraca ale acestor surse veritabile de cultura si chiar realitate. Nu imi doresc o realitate prezentata intr-un mod fals, urasc situatiile musamalizate chiar daca sunt menite sa protejeze. Folosesc cuvinte puternice, precum "urasc" fiindca se poate spune ca am ajuns la un nivel de saturatie. Saturatie fata de modul in care este perceputa libertatea de exprimare, fata de nedreptate si fata de coruptie. Idealurile jurnalistilor din perioada anilor '90 au ramas pierdute in urma cu 20 de ani, acestia fiind "acoperiti" de pseudo-jurnalistii de tabloide. Vad prea multi scriitori talentati, moderatori carismatici si producatori creativi fara sansa de a iesi in fata. De ce sunt privati de aceasta sansa? Fiindca in prezent calitatea nu vinde, subiectele pozitive sunt plictisitoare iar cele culturale sunt demodate. Oarecum ma feresc sa trag o concluzie fiindca nu doresc sa para ca as avea o mentalitate mana in mana cu cea comunista. Nici pe departe. In acelasi timp, nu consider ca situatia din prezent poate fi considerata ca libertatea suprema de exprimare. Am ajuns in punctul in care imi este extrem de greu sa aleg intre doua lucruri rele, desi atat in media cat si in politica poporul roman tinde sa aleaga "raul mai mic". Gresesc ca imi doresc sa aleg binele? Gresesc ca doresc sa aleg evolutia? Gresesc ca doresc sa aleg libertatea?

Bibliografie:

Gross, Peter - "Colosul cu picioarele de lut. Aspecte ale presei romnesti

post-comuniste"

Visinescu, Victor - O istorie a presei romnesti

Petcu, Marian - "Tipologia presei romnesti"

Petcu , Marian - "Puterea si cultura. O istorie a cenzurii"

Cernaianu, Calin - "Diplomatia lupilor. Erata la literatura aplicatiei tactice

din decembrie 89"

Rad, Ilie - " Stil si limbaj n mass-media din Romnia"

Coman, Mihai - "Mass-media n Romnia post-comunista"

TERZEA PATRICIA ANUL III JURNALISM