UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”, GALAȚI

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

TITLUL REFERATULUI: Cele mai importante decizii românești din ultimii

50 de ani

DISCIPLINA: Tehnici și metode ale adoptării deciziei publice

Student

Daniel Denis Popescu

An, specializare

Anul 3, Administrație Publică

Profesor coordonator

Mădălina Elena Mihăilescu

GALAȚI

2020

1
 Cuprins
Capitolul I Revoluția Română
din1989………………………………………………………..........................................……3
1.1 Evenimente
…………………………………………………………………………………...................….3
1.2 Consecințe ale revoluției
………………………………………………………………...................................................4
Capitolul II Aderarea României la Uniunea Europeana..
………………………………………………......................................................5
2.1 Procesul de aderare …………………………………………………………............
………………..……………5
2.2 Rezultatele aderării..............................................................................................................7
Capitolul III Aderarea României la NATO..........................................................................9
3.1Scurt istoric ………………………………..……...........................................................….9
3.2 Obiectivele Romaniei în cadrul NATO…………...............……………………..……….10
3.3 Angajamentul cheltuielilor pentru apărare.........................................................................10
Capitolul IV Colaborarea cu Banca
Mondiala.................................................................................................................................11
4.1 Aderarea la Banca Mondială..............................................................................................11
4.2 Consecințele aderării..........................................................................................................11

Concluzi……………………………………………………………………………..……...13
Bibliografie…………………………………………………………………………..……...14

2
 Capitolul 1
Revoluția din1989

1.1 Evenimente

Revoluția anti comunistă din România s-a desfășurat între 15 și 22 decembrie 1989,
fiind o perioadă cu proteste și demonstrații la care partidul comunist a răspuns cu forța,
lăsând în urmă un numă aproximativ de 1200-1500 de morți. Acțiunea românilor s-a
sincronizat cu restul europei care în acea perioadă lupta pentru înlăturarea comunismului. 1
Revoluția Română a început în orașul Timișoara și s-a răspândit rapid în întreaga țară,
sfârșindu-se cu procesul și execuția secretarului general al Partidului Comunist Român
(PCR), Nicolae Ceaușescu și a soției sale Elena, și cu sfârșitul a 42 de ani de regim comunist
în România. Revoluția a avut loc în urma unei perioade de austeritate severă, incluzând
raționalizarea alimentelor și energiei electrice, instituită de regimul Ceaușescu pentru a
rambursa datoria externă a țării și transformarea României în autarhie.

 Revoluția Română a început la 16 decembrie 1989, la Timișoara, atunci când

enoriații preotului reformat, Laszlo Tokes, s-au adunat în jurul casei parohiale și a bisericii ca
să împiedice izolarea lui într-o parohie de la țară. Aceasta la ordinul Securității (poliția
politică comunistă) și a Comitetului Județean de Partid și cu binecuvântarea episcopului
reformat din oraș. 2 Protestele inițiale au fost urmate de solicitarea revoluționarilor românii de
înlăturare a lui Ceaușescu și schimbare de regim, după modelul revoluțiilor din celelalte state
comuniste. Omniprezenta poliție politică, securitatea, care era una dintre cele mai mari din
blocul estic, cât și principalul factor de suprimare a disidenței în perioada comunistă, s-a
dovedit, în cele din urmă, incapabilă să oprească revolta populară.
În fața Comitetului Central al PCR apar manifestanți la un miting oficial, cerut de
Nicolae Ceaușescu însuși. Începe mitingul de susținere a șefului Partidului Comunist
Român și a regimului. Dictatorul Ceaușescu apare la balconul clădirii și se adresează
mulțimii anunțând sporirea salariilor și unele înlesniri. Este șocat să constate că este
huiduit. Transmisiunea TVR se întrerupe. Incidentul televizat dă semnalul solidarității cu
Timișoara la Cluj, Brașov, Sibiu, Iaşi. Sute de manifestanți vor cădea victimă represiunii în
orele următoare.3 Milioane de români și membrii de rând ai armatei au trecut, aproape în
unanimitate, de la susținerea dictatorului la susținerea protestatarilor. Revoltele violente, care
1
„30 de ani de la Revoluția din 1989. Ce s-a întâmplat între 16 și 22 decembrie 1989 în România”.
www.digi24.ro. Consultat la 14.01.2020
2
https://romania.europalibera.org/a/revolutia-romana-din-1989-cronologia-elementara/31619879.html
consultat la 14.01.2020
3
https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/1989-anul-care-a-schimbat-lumea/30-de-ani-de-la-revolutia-
din-1989-ce-s-a-intamplat-intre-16-si-22-decembrie-1989-in-romania-1235382 consultat la 14.01.2020

3
au avut loc în mai multe orașe din România pe parcursul a aproximativ o săptămână, l-au
determinat pe liderul român să fugă din capitală pe 22 decembrie, împreună cu soția sa,
Elena. Capturați la Târgoviște, cei doi au fost judecați de un tribunal militar, într-un proces
simulacru, fiind acuzați de genocid, de prejudicierea economiei naționale și de abuz de putere
pentru a executa acțiuni militare împotriva poporului român. Au fost găsiți vinovați de toate
capetele de acuzare, condamnați la moarte și executați imediat în ziua de Crăciun 1989, fiind
ultimele persoane condamnate la moarte și executate în România.4

1.2 Consecințe ale revoluției

Imediat după prăbuşirea comunismului s-a procedat la schimbarea sistemului

politic. Instituţiile politice comuniste au fost abolite, locul lor fiind luat de instituţii specifice
arhitecturii unui regim democratic. În multe ţări ex-comuniste s-au adoptat constituţii noi care
garantau respectarea valorilor democratice şi funcţionarea instituţiilor nou create. În locul
ideologiei comuniste şi al partidului unic au apărut o diversitate de doctrine şi partide
politice. Pluripartidismul şi alegerile libere au constituit marea atracţie a jocului democratic.
Timp de aproape cincizeci de ani cetăţenii statelor comuniste din Europa Centrală şi de Est au
fost privaţi de posibilitatea de a-şi alege în mod liber conducătorii. Din această cauză, în
primii ani post-revoluţionari, democraţia a fost mult timp asimilată cu spectacolul alegerilor
libere. Însă, funcţionarea optimă a regimurilor politice specifice democraţiilor liberale din
Europa Occidentală avea nevoie de manifestarea unei culturi politice de tip participativ, care
să stimuleze atitudini şi comportamente civice, critice şi constructive la adresa sistemului
politic şi a actorilor săi.5
Fost membru al conducerii Partidului Comunist și aliat al lui Ceaușescu, înainte de
a cădea în dizgrațiile dictatorului la începutul anilor 1980, Ion Iliescu s-a impus ca președinte
al Frontului Salvării Naționale. Frontul Salvării Naționale, format în principal din membri ai
eșalonului secund al Partidul Comunist, și-a exercitat imediat controlul asupra instituțiilor
statului, inclusiv mediile informative, ca televiziunea și radioul naționale. FSN a folosit
controlul asupra presei în scopul de a lansa atacuri în stil propagandist la adresa oponenților
politici, în special partidele democratice tradiționale, care urmau să fie refondate după 50 de
ani de activitate subterană (Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc Creștin
Democrat). Cu ocazia primelor alegeri post-comuniste din 20 mai 1990, Silviu Brucan -
membru FSN, a susținut că Revoluția din 1989 nu a fost anti-comunistă, fiind doar împotriva
lui Ceaușescu. În 1990, Ion Iliescu a reușit să devină primul președinte ales democratic al
României de după Al Doilea Război Mondial.
Parlamentul supune referendumului o nouă Constituție democratică, aprobată prin
referendum național în Decembrie 1991. În martie 1992 cel mai mare partid de până atunci

4
„Revoluția Română din 1989 | Cronologia elementară sau de ce uitarea e riscantă”. Europa Liberă România. Accesat
în 14.01.2020
5
https://adevarul.ro/news/societate/colapsul-comunismului-urmarile-sale-1_5fe1dc7c5163ec427128a01d/
index.html accesat la 14.01.2020

4
FSN s-a scindat în două partide: unul condus de Ion Iliescu numit Frontul Democrat al
Salvării Naționale și celălalt Frontul Salvării Naționale (FSN), condus de Petre Roman.
În această perioadă România a primit statutul de membru asociat al Uniunii
Europene la data de 9 mai 1994, în anul următor la 22 iunie se depune candidatura pentru
aderarea la UE.
După înlăturarea regimului comunist instalat în România (1989) și după
destrămarea Uniunii Sovietice (1991), statul a inițiat o serie de reforme economice și politice.
După un deceniu de probleme economice, România a introdus noi reforme economice de
ordin general (precum cota unică de impozitare, în 2005) și a aderat la alianța politico-
militară NATO la 29 martie 2004 și la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.6
În present România este membră a unor organizații internaționale, printre care:
CoE ( Consiliul Europei) din 1993, Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007, NATO din 29
martie 2004, OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa), OIF (Organizația
Internațională a Francofoniei din 2003, Uniunea Latină din 1980, și unor instituții economice:
Grupul Băncii Mondiale, FMI (Fondul Monetar Internațional) din 1972, BERD (Banca
Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare din 1991.7

Capitolul 2
Aderarea la Uniunea Europeană

2.1 Procesul de aderare

1 februarie 1993, Romania semneaza Acordul European care instituie o asociere

intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si Statele Membre ale acestora, pe de
alta parte.
1993- Copenhaga, statele membre au decis ca statele asociate din Europa Centrala si
de Est pot deveni state membre al Uniunii Europene in momentul in care indeplinesc criteriile
economice si politice necesare.
22 iunie 1995, depunerea de catre Romania, a cererii de aderare la Uniunea
Europeana la cateva luni dupa intrarea in vigoare a Acordului European (1 februarie 1995).
Decembrie 1999, decizia Consiliului European de la Helsinki de a deschide
negocierile de aderare cu Romania

6
https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_dup%C4%83_1989 consultat la 14.01.2020
7
https://www.mae.ro/taxonomy/term/354/2 consultat la 14.01.2020

5
 Februarie 2000, lansarea oficiala a procesului de negociere a aderarii Romaniei la
Uniunea Europeana.
Consiliile Europene de la Copenhaga (decembrie 2002), de la Salonic (iunie 2003),
Bruxelles (decembrie 2003 si iunie 2004) reconfirma sprijinul statelor membre ale Uniunii
Europene pentru finalizarea negocierilor in 2004, semnarea Tratatului de Aderare cat mai
curand posibil in 2005 si aderarea efectiva in ianuarie 2007.
Decembrie 2004, incheierea negocierilor de aderare confirmandu-se totodata
calendarul de aderare in cadrul Consiliului European de la Bruxelles.
3 aprilie 2005, Romania primeste avizul conform al Parlamentului European
25 aprilie 2005, la Luxemburg are loc semnarea Tratatului de Aderare
26 septembrie 2006, Raportul Comisiei Europene pozitiv, care a subliniat atat
aspectele pozitive, cat si aspectele asupra carora trebuie sa ne concentram in urmatoarea
perioada.
01 ianuarie 2007, Romania a aderat la Uniunea Europeana
28 iunie 2007, România a transmis Declaratia de pregatire pe trei domenii:
protectia datelor cu caracter personal, cooperare politieneasca si vize.
24-25 ianuarie 2008, în marja reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne,
România şi Bulgaria au semnat Declaraţia comună România-Bulgaria privind aderarea la
spaţiul Schengen în cursul anului 2011.
02 iunie 2008, a fost transmisa a doua Declaratie de pregatire incluzând toate
domeniile de evaluare
10 noiembrie 2008, România a transmis oficial Secretariatului General al
Consiliului raspunsurile sale la chestionarul Schengen.
Pe parcursul anilor 2009 si 2010 au fost organizate vizite de evaluare Schengen
pentru verificarea, în teren, a stadiului implementarii acquis-ului Schengen:
 Cooperare politieneasca - 23-29 martie 2009
 Protectia datelor personale - 29 aprilie - 1 mai 2009
 Vize – 2 - 11 iunie 2009
 Frontiere maritime - 3-7 septembrie 2009
 Frontiere aeriene - 15-18 noiembrie 2009
 Frontiere terestre – 26 martie – 01 aprilie 2010
 Re-evaluare frontiere aeriene si terestre - 15-17 noiembrie 2010
 Sistemul de Informatii Schengen/SIRENE – 06-10 decembrie 2010
Toate rapoartele de evaluare Schengen, aferente misiunilor desfasurate, au fost
aprobate în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen al Consiliului Uniunii Europene,
principala concluzie a celor 8 rapoarte de evaluare Schengen fiind ca România a ajuns într-un
stadiu avansat în ceea ce priveste implementarea acquis-ului Schengen si este pregatita sa
adere la spatiul Schengen.

6
 09 iunie 2011, în cadrul reuniunii Consiliul Justitie si Afaceri Interne au fost
aprobate Concluziile Consiliului cu privire la finalizarea procesului de evaluare a stadiului de
pregatire a României si Bulgariei pentru aplicarea integrala a prevederilor acquis-ului
Schengen, care a reprezentat o recunoastere oficiala din partea tuturor statelor membre a
îndeplinirii conditiilor pentru aderare.8

2.2 Rezultatele aderării

Aderarea României la Uniunea Europeană (UE) la 1 ianuarie 2007, a însemnat

debutul unei noi etape de dezvoltare economică, centrată pe principiul coeziunii economice și
sociale, accentuând promovarea condițiilor de creștere economică, reducerea disparităților de
dezvoltare la nivel regional, asigurarea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și a
unei dezvoltări echilibrate și durabile.
Începând cu 2007, principala transformare suferită de România este adoptarea
principiilor de dezvoltare ale UE și ale instrumentelor de lucru agreate la nivel comunitar. Ca
rezultat general, România a reușit creșterea PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare
de la 39% din media UE în 2006 la 59% în anul 2016, în condițiile în care Bulgaria a realizat
numai jumătate din performanța României în aceeași perioadă. Deși creșterea s-a resimțit la
nivelul întregii țări, disparitățile regionale persistă. În același timp, evoluția convergenței
structurale indică o apropiere a structurii economice a României de UE în ceea ce privește
valoarea adăugată brută din economie, ceea ce contribuie la creșterea eficienței politicilor
comune. Totuși, România continuă să se confrunte cu divergențe de structură economică la
nivelul ratei de ocupare a populației față de UE, în ciuda progreselor din ultimii ani.
Impactul aderării României la UE asupra nivelului general de dezvoltare
economică și a modificărilor structurale. Se constată un proces de convergență reală în raport
cu media UE, accentuat după anii 2012. Prognozele indică o recuperare a decalajului de
dezvoltare, PIB-ul pe locuitor ajungând, în anul 2022, la 66,3% din PIB-ul mediu al UE și la
88% din PIB-ul mediu al celor 11 state care au aderat după 2004. Atragem însă atenția că, în
vederea atingerii obiectivelor de convergenţă economică şi socială indispensabile reducerii
decalajelor la nivelul întregii Uniunii, ar trebui ca problema convergenței interne să fie avută
în vedere în cadrul politicilor economice în special în perioadele favorabile unui ritm rapid de
creștere rapidă, pe lângă eforturile pe linia convergenței în materie de medie națională a
venitului pe locuitor.
În ceea ce privește dinamica structurii sectoriale a populației ocupate, deși se
înregistrează o evoluție favorabilă după aderare, România mai are de recuperat decalaje
structurale semnificative, comparativ cu media la nivelul UE din anul 2016: +19,2 puncte
procentuale în cazul ponderii populației ocupate din sectorul agricol și respectiv -25,7 puncte
procentuale în cazul sectorului serviciilor. Aceste decalaje erau și mai accentuate înainte de
aderare. În sectorul industrial (fără construcții), de asemenea, impactul aderării este reflectat
de reducerea decalajului României față de media din UE, de la +6,8 puncte procentuale în
anul 2006 la +5,1 puncte procentuale în 2016.

8
http://www.schengen.mai.gov.ro/index14.htm consultat la 15.01.2020

7
 Agricultura românească continuă să fie, și la un deceniu de la aderare, structural
diferită față de restul Europei. 10 ani nu au fost suficienți pentru a compensa absența
„istorică” a fermelor de familie de dimensiuni medii. Prima parte a capitolului evaluează
contribuția PAC (Politica Agricola Comuna) în agricultura românească în perioada 2007 -
2013, evidențiind inclusiv dificultățile în adoptarea sa ca urmare a construcției inițiale a
politicii. Aceasta a condus la perpetuarea situației agriculturii duale – multe exploatații
agricole de dimensiuni foarte mici, care practică agricultura de subzistență, versus ferme de
dimensiuni mari, care au fost principalii beneficiari ai sprijinului financiar public. PAC 2014
- 2020 devine mai centrată pe sprijinirea fermierilor mici, tineri, activi, care aplică practici
ecologice și lasă statelor membre o opțiune mai vastă pentru alocarea fondurilor. Noul format
al PAC răspunde mai bine nevoilor cu care se confruntă România. Opțiunile de măsuri luate
în cadrul PAC încadrează România în rândul statelor care au optat pentru convergența internă
și echilibru teritorial, similar Austriei, Germaniei, Letoniei și Poloniei.9
În urma crizei economice, industria a fost reconsiderată la nivel european ca pilon
principal al creșterii, sub principiile decarbonizării și economiei circulare. La momentul
actual, Strategia Europa 2020, care guvernează politicile economice ale UE, abordează o
serie de măsuri în domeniul competitivității la nivel industrial. În plus, o serie de comunicări
ale Comisiei Europene ghidează măsurile luate de statele membre în direcția industriei:
promovarea inovării, a cunoștințelor și a cercetării, stimularea antreprenoriatului, promovarea
unei structuri durabile a producției industriale, inițiativa privind materiile prime. Printre
principalele provocări căreia industria trebuie să îi facă față se numără și transformările
induse de digitalizare.
România este al treilea cel mai mare stat furnizor de persoane calificate care au
solicitat recunoașterea profesiei în alt stat membru în vederea stabilirii permanente, după
Germania și Polonia în perioada 2007 - 2016, conform datelor Comisiei Europene. Cele mai
multe decizii de calificări recunoscute în vederea stabilirii permanente au fost în cazul
asistenților medicali (peste 14% de solicitări provenind din România din numărul total la
nivel european), urmate de medici (aproape 10,2% din numărul total la nivel european) și
profesori de liceu (6,5% din totalul la nivel european). Numărul cererilor de recunoaștere a
calificărilor în vederea stabilirii permanente în alt stat membru s-a majorat semnificativ după
aderare. 9% dintre cererile de recunoaștere a calificării provin din România, în timp ce numai
0,2% din numărul total de solicitări depuse în vederea stabilirii au vizat țara noastră. În aceste
condiții, România riscă să se regăsească în incapacitatea de menținere și atragere a forței de
muncă înalt calificată. În același timp, România trebuie să își mențină poziția în trasarea
cadrului normativ atât în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă echitabile pentru
lucrătorii detașați, cât și în susținerea companiilor românești care detașează salariați în sensul
menținerii competitivității acestora.
Eliminarea taxelor vamale și deschiderea economică au însemnat impulsionarea
schimburilor comerciale românești cu UE: exporturile României s-au majorat de 2,5 ori, iar
importurile au crescut de două ori în perioada 2006 - 2016. Comerțul cu UE catalizează peste
75% din totalul exporturilor și peste 77% din totalul importurilor românești în anul 2016. Mai
9
https://www.untrr.ro/info-untrr-anul-ii-nr-6-16-iunie-2005/aderarea-rom-226niei-la-uniunea-
europeana.html?gclid=CjwKCAiAxJSPBhAoEiwAeO_fPzcDQ-
79CjThI1RTZWHav7BpUN0EHIl8S6HM59iVwuTKEFHsIhKcBxoCfmkQAvD_BwE#.YeaaBv5Bzcd consultat la
16.01.2020

8
mult, pentru România, exporturile au reprezentat unul dintre principalele motoare de
redresare economică după criza economică din 2008. Principalele amenințări pentru
exporturile românești rezidă în dispariția avantajelor tradiționale, calitatea scăzută a
sistemelor de transport – atât la nivel de infrastructură de transport, cât și la nivel de servicii –
și disponibilitatea redusă a utilizării instrumentelor TIC.10
Fondurile structurale sunt cele mai importante instrumente utilizate de UE pentru
a promova dezvoltarea regională a statelor membre și pentru a accelera procesul de
convergență, prin sprijinirea creării de locuri de muncă, creșterea competitivității
întreprinderilor, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Obiectivul
principal al politicii de coeziune este îmbunătățirea creșterii pe termen lung a zonelor
sprijinite. UE nu doar distribuie fondurile, ci este, de asemenea, direct implicată în modul în
care ar trebui cheltuite fondurile. Aceste fonduri sprijină agricultura și dezvoltarea rurală,
mediul de afaceri și turismul, investițiile în educație și diversele măsuri care îmbunătățesc
capitalul uman, investițiile în infrastructură, transport și mediu.
Fondurile răspund priorităților de politici stabilite prin strategia Europa 2020,
modelate în obiectivele de investiții pentru creștere economică și creare de locuri de muncă
(obiectiv finanțat prin FEDR, FSE și Fondul de coeziune) și cooperare teritorială europeană
(sprijinit prin FEDR), conform Comisiei Europene (2015b). Pentru obiectivele stabilite prin
PAC, FEADR finanțează creșterea competitivității agriculturii, gestionarea durabilă a
resurselor naturale și a schimbărilor climatice și dezvoltarea teritorială echilibrată și ocuparea
forței de muncă la nivel rural.

Capitolul 3
Aderarea la NATO

3.1 Scurt istoric

România a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică la Summit-ul NATO de

la Praga din noiembrie 2002. La acel moment, aliaţii au lansat invitaţii de aderare pentru 7
state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia.
La 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea
instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului
Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie
2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO. Pe baza unei
propuneri legislative, începând cu anul 2005, “Ziua NATO în România” se celebrează în
prima duminică a lunii aprilie.

10
http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2018/10/SPOS_2017_Studiul-1_FINAL.pdf consultat la 16.01.2020

9
 În perioada 2-4 aprilie 2008 România a găzduit Summit-ul NATO de la Bucureşti
care a fost cel mai mare eveniment de politică externă organizat de România, dar şi Summit-
ul de cele mai mari dimensiuni din istoria NATO. La Summit au participat 26 de state
membre, 23 de state partenere, înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi ai statelor
contributoare la operaţiunile NATO în Afganistan, la nivel de preşedinte (23 de state), prim -
ministru (22 de state), ministru al afacerilor externe (7 state), ministru al apărării (Kazahstan)
şi director politic (Irlanda).11

3.2 Obiectivele Romaniei în cadrul NATO

Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de

apartenența la UE, reprezintă dimensiuni fundamentele ale politicii externe ale României.
Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația transatlantică
reprezentând liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO. În acest
sens, România are în vedere consolidarea profilului țării noastre, de aliat responsabil și de
încredere, în cadrul NATO,  prin participarea activă la dezvoltarea politicilor NATO, precum
și prin contribuții la misiunile și  operațiunile Alianței. Întreaga noastră participare la
activitatea Alianței urmărește asigurarea securității și apărării României și a regiunii din care
facem parte, precum și întărirea NATO ca alianță de apărare colectivă.

3.3 Angajamentul cheltuielilor pentru apărare

In 2014, pentru a asigura capacitatea  Alianţei de a răspunde în mod eficient

provocărilor generate de noul mediu strategic de securitate, cu ocazia Summit-ului NATO din
Ţara Galilor a fost agreat The Wales Summit Pledge on Defence Investment, care  vizează
angajamentul statelor membre de a atinge obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut alocat
cheltuielilor pentru apărare în decursul a 10 ani (până în 2024), cu diferenţele specifice
fiecărui grup de aliaţi (cei care au deja acest nivel de finanţare îl vor menţine, ceilalţi vor
stopa declinul bugetelor de apărare şi vor creşte gradual cheltuielile pentru apărare). În plus,
angajamentul indică alocarea a cel puțin 20% din bugetul apărării pentru achiziţia de
echipamente majore şi activităţi de cercetare-dezvoltare, precum şi îmbunătăţirea rezultatelor
individuale privind nivelul de dislocabilitate şi sustenabilitate a trupelor în teatrele de
operațiuni.
Angajamentul are o semnificaţie deosebită pentru demonstrarea credibilităţii,
unităţii şi solidarităţii aliate, în actualul context geostrategic, fiind reafirmat ulterior de către
statele membre, inclusiv la Summit-ul NATO de la Bruxelles (iulie 2018) și de la Londra
(decembrie 2019).
11
https://www.mae.ro/node/46982 consultat la 16.01.2020

10
 În scopul garantării consensului politic naţional privind finanţarea sectorului de
apărare, la 13 ianuarie 2015 partidele parlamentare din România au semnat un acord privind
alocarea, începând cu anul 2017, a 2% din Produsul Intern Brut pentru bugetul Ministerului
Apărării Naționale şi menţinerea acestui nivel pentru următorii 10 ani. Acordul este
important, atât prin prisma asigurării predictibilităţii politicii de înzestrare a Armatei
României cu tehnică de luptă modernă, precum şi pentru dezvoltarea unor proiecte de
cooperare între industria naţională de apărare şi companii de profil din alte state, cât şi pentru
planificarea pe termen mediu şi lung a apărării.12

Capitolul 4
Banca Mondială

4.1 Aderarea la Banca Mondială

România este membră a BIRD (din 15 decembrie 1972), CFI (din 23

septembrie 1990), MIGA (din 10 septembrie 1992), ICSID (din 12 octombrie 1975) şi AID
(din 12 aprilie 2014). Activitatea Grupului BM în România a început în anul 1991 şi cuprinde
atât programe şi proiecte publice, finanţate de către BIRD prin împrumuturi acordate direct
statului, prin Ministerul Finanţelor, cât şi proiecte private, fără garanţie de stat, prin sprijinul
acordat de către CFI şi MIGA.

4.2 Consecințele aderării

Banca Mondială a jucat un rol semnificativ în sprijinirea României în perioada

de tranziţie de la o economie centralizată către o economie de piaţă funcţională. În perioada
1974 – 1982, BIRD a acordat României împrumuturi în valoare de cca. 2,2 mld. USD, ţara
noastră devenind astfel unul dintre cei mai mari clienţi din Europa ai Băncii. În perioada
1991-2018, Banca Mondială a furnizat peste 14,078 mld. USD ca finanţare pentru peste 100
de împrumuturi, garanţii şi granturi BIRD, iar investiţiile CFI s-au ridicat la 2,5 mld. USD în
finanţări pe termen lung pentru un număr de 80 de proiecte.

Banca Mondială a sprijinit reformele structurale şi privatizarea în România prin

programele PSAL (Împrumut de ajustare structurală a sectorului privat – privatizarea şi
restructurarea băncilor de stat, întreprinderilor de stat şi utilităţilor, atenuarea impactului
social al restructurărilor, dezvoltarea sectorului privat) şi PAL (Împrumut pentru ajustarea
sectorului public – reforma în justiţie, reforma sănătăţii, reforma administraţiei publice,
îmbunătăţirea mecanismelor de elaborare a politicilor, precum şi eficientizarea sistemului de
cheltuieli publice).

12
https://www.mae.ro/node/46982 consultat la 16.02.2020

11
 În plus, programele de dezvoltare rurală şi  de reducere a sărăciei implementate
au vizat îmbunătăţirea infrastructurii rurale, inclusiv sistemele de irigaţii, serviciile sociale şi
sistemul de finanţare rurală, printr-un proces participativ. De asemenea, operaţiile băncii au
avut ca obiectiv îmbunătăţirea productivităţii agricole şi forestiere.
România a fost inclusă în grupul pilot al ţărilor participante la iniţiativa BM
denumită Cadrul general de dezvoltare (Comprehensive Development Framework - CDF),
prin proiectul pilot pentru Valea Jiului, ca reacţie la slaba activitate economică şi sărăcia
accentuată din regiune. Alături de Guvern, autorităţile locale, sectorul privat şi societatea
civilă din regiune, Banca a întreprins servicii de asistenţă analitică şi consiliere, pentru a
sprijini comunitatea locală în dezvoltarea unei strategii pe termen lung prin identificarea
cauzelor sărăciei şi a surselor de competitivitate.
Ca răspuns la criza generată de pandemia COVID-19, guvernul României a
activat în aprilie 2020 un sprijin financiar preaprobat, în valoare de 400 mil. €, prin
intermediul facilităţii Catastrophe Deferred Draw Option Option (CAT-DDO) pe care a
negociat-o cu BM în iunie 2018. Finanțarea acoperă o serie de intervenții pentru consolidarea
serviciilor de sănătate, reducerea la minimum a pierderilor pentru sectoarele public și privat,
precum și pentru protejarea vieții și a mijloacelor de trai ale populaţiei.13
Banca Mondială şi-a restructurat portofoliul existent în conformitate cu
schimbările generate de pandemia COVID-19, în special în sectoarele sănătății și educației.
Începând din octombrie 2020, programul BIRD (Banca Internaționala pentru Reconstrucție și
dezvoltare) din România cuprinde 9 proiecte de împrumuturi, 11 fonduri fiduciare și 58 de
servicii de consultanță și analiză (ASA). Portofoliul de credite active al BIRD în România se
ridică la 1,98 mld. USD.
CFI (Corporate Finance Institute) a aprobat o serie de investiţii în sectoarele
comunicaţiilor, infrastructurii, industriei şi sănătăţii, sprijinind în acelaşi timp dezvoltarea
întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi a sectorului bancar din România.
Portofoliul CFI în România este al doilea ca mărime la nivelul angajamentelor instituţiei în
regiunea Europei şi Asiei Centrale, după Turcia. De la începerea operaţiunilor în 1991 şi până
în septembrie 2020, investiţiile CFI în ţara noastră se ridică la aproximativ 3,5 mld. USD în
peste 110 proiecte (incluzând şi fonduri în valoare de 0,7 mld. USD mobilizate de la
parteneri). Începând cu 1 august 2020, portofoliul angajamentelor CFI în România este în
valoare de 814 mil. USD, dintre care 62% reprezintă investiţii în instituţii financiare (bănci şi
entităţi non-bancare) şi 38% reprezintă investiţii în sectorul economic. Portofoliul
împrumuturilor neachitate este în sumă de 744 mil. USD. Angajamentele CFI în anul fiscal
2020 au totalizat 334 mil. USD.

Concluzii

13
https://www.mae.ro/node/1471 consultat la 16.01.2020

12
 Prin cele prezentate anterior putem spune ca România ca țară și ca popor a luat
decizii bune în ultimii 50 de ani, direcția în care merge România este una bună, chiar dacă
mai are suișuri și coborâșuri. Revenirea la democrație, integrarea în viața europeană și restul
de decizii luate sunt bune, au ca scop îmbunătățirea calității vieții cetățenilor și deschiderea la
oportunități în viață.

Bibliografie:
„30 de ani de la Revoluția din 1989. Ce s-a întâmplat între 16 și 22 decembrie 1989 în România”.
www.digi24.ro. Consultat la 14.01.2020

13
http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2018/10/SPOS_2017_Studiul-1_FINAL.pdf
https://romania.europalibera.org/a/revolutia-romana-din-1989-cronologia-elementara/
31619879.html

https://www.untrr.ro/info-untrr-anul-ii-nr-6-16-iunie-2005/aderarea-rom-226niei-la-uniunea-
europeana.html?gclid=CjwKCAiAxJSPBhAoEiwAeO_fPzcDQ-
79CjThI1RTZWHav7BpUN0EHIl8S6HM59iVwuTKEFHsIhKcBxoCfmkQAvD_BwE#.Ye
WX-P5Bzcc
https://www.mae.ro/node/46982
https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_dup%C4%83_1989
https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/1989-anul-care-a-schimbat-lumea/30-de-ani-de-la-
revolutia-din-1989-ce-s-a-intamplat-intre-16-si-22-decembrie-1989-in-romania-1235382
„Revoluția Română din 1989 | Cronologia elementară sau de ce uitarea e riscantă”

https://adevarul.ro/news/societate/colapsul-comunismului-urmarile-sale-
1_5fe1dc7c5163ec427128a01d/index.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_dup%C4%83_1989

https://www.mae.ro/taxonomy/term/354/2

http://www.schengen.mai.gov.ro/index14.htm

https://www.untrr.ro/info-untrr-anul-ii-nr-6-16-iunie-2005/aderarea-rom-226niei-la-uniunea-
europeana.html?gclid=CjwKCAiAxJSPBhAoEiwAeO_fPzcDQ-
79CjThI1RTZWHav7BpUN0EHIl8S6HM59iVwuTKEFHsIhKcBxoCfmkQAvD_BwE#.YeaaBv5Bzcd

http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2018/10/SPOS_2017_Studiul-1_FINAL.pdf

https://www.mae.ro/node/46982

14