Sunteți pe pagina 1din 7

Regimul comunist în România

Eleve: Turiac Giulia, Florescu Alexandra Monica


Profesor: Nedelcu Georgeta
România comunistă
• România comunistă este o denumire neoficială a
perioadei comuniste din istoria României (1947-
1989), denumirile oficiale fiind Republica Populară
Romînă / Republica Populară Română,
respectiv Republica Socialistă România. În această
perioadă, Partidul Comunist Român s-a
numit Partidul Muncitoresc Român (între 1948-
1965) și a fost, de facto, partidul politic unic, care
a dictat viața publică în România.
• După încheierea celui de-al Doilea Război
Mondial, Uniunea Sovietică a făcut presiuni pentru
includerea în guvernele postbelice a unor
reprezentanți ai Partidul Comunist din România,
recent reintrat în legalitate (partidul fusese
interzis în 1924 pe motivul acceptării
tezei cominterniste „a dreptului popoarelor
oprimate din România imperialistă la
autodeterminare până la despărțirea de stat”)[2], în
vreme ce liderii necomuniști erau eliminați în mod
constant din viața politică.
Epoca Nicolae
Ceaușescu (1965-1989)
• După decesul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, survenit în
martie 1965, Nicolae Ceaușescu a fost ales
noul Secretar General al PCR (în 1965) și șef al statului
în 1967. Denunțarea invaziei
sovietice în Cehoslovacia din 1968 și scurta relaxare a
represiunii interne, l-au ajutat pe noul lider comunist
de la București să-și creeze o imagine pozitivă în țară
și în Occident.Rapida creștere economică, susținută
prin mari credite obținute din vest și, mai puțin oficial,
prin acțiuni samavolnice și ilegale precum vânzarea
emigranților evrei spre Israel per capita, ca pe vite, cu
35 Kg. de agoniseală de persoană nu a putut fi
menținută și a scăzut gradual în intensitate până s-a
ajuns la austeritate și la represiune internă, care au
avut ca rezultat Revoluția din decembrie 1989 și
prăbușirea regimului comunist și în România.
Perioada Republicii Populare Române (1947-1965)

• În primii ani de dominație comunistă resursele României au fost exploatate de sovietici


prin intermediul companiilor mixte româno-sovietice SovRom, înființate după
încheierea conflagrației mondiale pentru a gestiona plata datoriilor de război
către URSS, stabilite prin Tratatul de Pace de la Paris la suma de 300.000.000 dolari
(echivalentul a cca. 5 miliarde de dolari la valoarea din 2014). SovRom-urile nu au fost
ceva specific românesc, sovieticii înființând asemenea societăți mixte în toate țările
care trebuiau să le plătească despăgubiri de război (în Finlanda, de pildă, a fost
înființată o societate mixtă pentru producerea construcțiilor de lemn numită Puutalo
Oy). Un mare număr de oameni (estimările variază de la 137 [Arhivat în 13 mai 2008,
la Wayback Machine. la zeci de mii ). Există mărturii despre numeroase cazuri de
abuzuri, asasinate sau torturi aplicate, în principal, în cazurile oponenților politici. La
începutul deceniului al șaptelea (1960 - 1970), guvernul român a început să treacă la
acțiuni de independență față de Uniunea Sovietică.
Economia României comuniste

După cel de-al Doilea Război Mondial, România, asemeni celorlalte state est-europene, a aplicat o economie planificată, mai
exact economie de comandă-control, cu planuri cincinale.

Ritmul ridicat de creștere economică, în special industrializarea forțată, prin care anumite ramuri ale industriei (industria
constructoare de mașini, siderurgică, chimică) trebuia să crească spectaculos, dar cu neglijarea producției bunurilor de
larg consum.
În zona rurală, se urmărea eliminarea elementelor cu potențial capitalist (țăranii înstăriți, denumiți chiaburi și
considerați dușmani ai regimului) și colectivizarea agriculturii.

Conform propagandei, scopul consta în ridicarea nivelului de trai și a culturii maselor.

Neîndeplinirea planului de producție era pusă pe seama celor socotiți indezirabili de către regim, considerați sabotori și
deferiți justiției. Astfel de procese au abundat în anii 1949 și 1950.
Restricționarea
libertății de emigrare a
cetățenilor

• Regimul comunist a fost restrictiv în ceea ce


privește libertatea de a ieși din țară, iar
emigranții erau considerați trădători.[8]
• Emigrarea evreilor
• În perioada 1959-1989, statul român a permis
emigrarea a aproape 200.000 de etnici evrei,
pentru care Israel a plătit sume importante în
valută forte, produse agricole și alte diverse
avantaje.
• România comunistă a obținut, în 1975, clauza
națiunii celei mai favorizate, printr-o serie de
concesii făcute Washingtonului, inclusiv acceptul
de a permite emigrarea evreilor către Israel sau
Statele Unite ale Americii.
• Nicolae Ceaușescu (n. 26
ianuarie 1918, Scornicești, Olt, Rom
ânia– d. 25
decembrie 1989,Târgoviște, Dâmbo
vița, România) a fost un dictator
român, secretar general
al Partidului Comunist Român, șeful
de stat al Republicii Socialiste
România din 1967 până la căderea
regimului comunist, survenită în 22

Nicolae decembrie 1989.


• La 22 decembrie 1989, printr-un

Ceaușescu decret al CFSN semnat de Ion


Iliescu, a fost constituit Tribunalul
Militar Excepțional. La 25
decembrie 1989, soții Nicolae și
Elena Ceaușescu au fost
judecați de acest tribunal în cadrul
unui proces sumar, condamnați la
moarte și executați la câteva
minute după pronunțarea sentinței.
• În iulie 2015, România a interzis
prin lege „cultul lui Ceaușescu”.

S-ar putea să vă placă și